Prof. univ. dr. IOAN -AUREL IRIMUȘ Student -doctorand: MĂDĂLINA -IOANA RUS CLUJ -NAPOCA 2015 2 CUPRINS CAPITOLUL I. INTRODUCERE… [601240]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

BAZINUL ALMAȘULUI
STUDIU DE GEOMORFOLOGIE
APLICATĂ
Rezumatul Tezei de Doctorat

Conducător de doctorat:
Prof. univ. dr. IOAN -AUREL IRIMUȘ
Student -doctorand: [anonimizat]
2015

2
CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE …………………………………………………………… .. 6

1.1. Geomorfologia aplicată -concept, obiective, semnificații……………………… .. 6
1.2. Motivația alegerii temei și obiectivele studiu lui………………………………….. . 8
1.3. Istoricul cercetărilor în Bazinul hidrografic Almaș……………………………… .. 10
1.4. Metodologia de cercetare…………………………………………………………………. . 12

CAPITOLUL II. BAZINUL ALMAȘULUI – REPERE GEOGRAFICE 15

2.1. Așezarea geografică și limitele ………………………………………………………… .. 15
2.2. Litologia și tectonica – premise ale modelării exogene…………………… ……… 18
2.3. Premise climatice ale modelării reliefului Bazinului hidrografic Almaș …. 23
2.3.1. Precipitațiile …………………………………………………………………………… 23
2.3.2. Temperatura …………………….. ……………………………………………………. 25
2.3.3. Principalele forme de gheață …………………………………………………….. 26
2.4. Repere hidrografice ale modelării reliefului Bazinului hidrografic Almaș .. 28
2.4.1. Caracteristici hidrografice generale …………………………………………… 28
2.5. Premise biopedogeografice în Bazinul hidrografic Almaș ……………………… 33
2.5.1. Vegetația ……………………………………………… ……………………………….. 33
2.5.2. Fauna …………………………………………………………………………………….. 34
2.5.3. Solurile ……………………………………………………………………….. ………… 35
2.6. Premise antropice ale modelării reliefului ……………………………………………. 36

CAPITOLUL III. HIDROLOGIA BAZINULUI HIDROGRAFIC ALMAȘ 40

3.1. Alimentarea râurilor ……………………………………………………… …………………. 40
3.1.1. Alimentarea superficială ………………………………………………………….. 40
3.1.2. Alimentarea subterană ……………………………………………………………… 40
3.2. Regimul hidrolo gic…………………………………………………………………………… 41
3.2.1. Perioade caracteristice ale regimului râului Almaș………………………. 41
3.2.2. Viiturile în Bazinul Almașului……………………………. ……………………. 43
3.2.2.1. Viiturile din anul 2010 pe Valea Almașului la stațiile Hida 46

3
și Almașu ……………………………………………………………………
3.2.2.2. Viiturile din anul 2011 pe Valea Almașului, la stațiile Hida
și Almașu …………………………………………………………………… 50
3.2.2.3. Viitura din iunie 2012, la postul hidrometric Hida ……………. 53
3.2.3. Pagubele inundațiilor din perioada 2000 -2013, în Bazinul
hidrografic Alm aș 57
3.3. Scurgerea râurilor …………………………………………………………………………….. 59
3.3.1. Scurgerea lichidă râurilor …………………………………………………………. 59
3.3.2. Variația cronologică a debitelor medii anuale în perioada
1956 -1971 ………………………………………………………………………………. 59
3.3.3. Variația cronologică a debitelor medii anuale în perioada
1990 -2004, la stațiile Almașu și Hida ………………………………………… 61
3.3.4. Scurgerea medie sezonieră și lunară, în perioada 1953 -1971 ……….. 64
3.3.5. Scurg erea maximă …………………………………………………………………… 64
3.3.6. Scurgerea minimă …………………………………………………………………… 65
3.4. Scurgerea aluviunilor ………………………… …………………………………………….. 66

CAPITOLUL IV . RELIEFUL BAZINULUI HIDROGRAFIC
ALMAȘ – SUPORT AL DEZVOLTĂRII TERITORIALE ……………………… ……….. 69

4.1. Morfometria bazinului – premisă a dezvoltării te ritoriului……………………… 69
4.1.1. Caracteristici morfometrice ale bazinului …………………………………… 69
4.1.2. Hipsometria ……………………………………………………………………………. 71
4.1.3. Adâncimea fragmentării reliefului …………………………………………….. 75
4.1.4. Fragmentarea orizontală a reliefului ………………………………………….. 78
4.1.5. Geodeclivitatea ………………………………………. ………………………………. 80
4.1.6. Orientarea suprafețelor morfologice ………………………………………….. 83
4.1.7. Ierarhizarea rețelei hidrografice. Legea ordinului de râuri Horton –
Strahler …………………………….. ……………………………………………………. 84
4.2. Morfologia Bazinului Almaș – premisă a dezvoltării teritoriului…………….. 93
4.2.1. Relieful structural………………………………………………………………… … 95
4.2.2. Relieful petrografic…………………………………………………………………. 98

4
4.2.2.1. Relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate……………………. 98
4.2.2.2. Relieful dezvoltat pe argile……………….. …………………………. 102
4.2.3. Relieful fluvial……………………………………………………………………….. 103
4.2.4. Procese geomorfologice actuale și contemporane……………………….. 113
4.2.4.1. Procese de eroziune în suprafață . Implementarea modelului
USLE folosind tehnici GIS ……………………………………. 114
4.2.4.2. Procese de eroziune în adâncime……………………………………. 122
4.2.4.3. Alunecările de teren……………. ………………………………………. 123
4.2.4.4. Implementarea modelului de calcul al ratei de fre cvență a
alunecărilor de teren ( Fr) și a indicelui de susceptibilitate
(LSI), folosind tehnicile GIS ………………………………………. …. 129

CAPITOLUL V. UTILIZAREA TERENURILOR ÎN BAZINUL
ALMAȘULUI …………………………………………………………………………………………… 148
5.1. Utilizarea terenurilor …………………………………………. ……………………………. 148
5.1.1. Situația fondului funciar pe categorii de folosințe ale terenurilor, la
nivelul bazinului hidrografic …………………………………………………….. 148
5.1.2. Situația fondului funciar pe cat egorii de folosințe și grupe de
proprietari, la nivelul unităților administrativ teritoriale din Bazinul
Almaș ………………………………………………………………………………… 151
5.2. Vulnerabilitatea terenurilor agricole și f orestiere la eroziunea de suprafață .159
5.3.Vulnerabilitatea solurilor și terenurilor agricole la procesele
geomorfologice contemporane ……………………………………………………….. 160

CAPITOLUL V I. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIAR E ÎN
BAZINUL ALMAȘULUI …………………………………………………………………………… 166

6.1. Scopul și rolul lucrărilor de îmbunătățiri funciare în dezvoltarea durabilă
a spațiului rural din Bazinul Almașului ……………… …………………………… 166
6.2. Scurt istoric al lucrărilor de îmbunătățiri funciare în bazinul Almașului ….. 166
6.2.1. Lucrări de îmbunătățiri funciare în intervalul 1958 -1961 …………….. 167
6.2.2. Lucrări de îmbunătățiri funciare în intervalul 1980 -1991 …………….. 168
6.2.3. Lucrări de îmbunătățiri funciare în intervalul 2008 -2012 …………….. 170
6.2.3.1. Suprafețe amenajate și lucrări CES în 2010 …………………….. 171

5
6.2.3.2. Suprafețe amenajate și lucrări CES în 2012 …………………….. 180
6.3. Eroziunea solului ……………………………………………………………………………. 181

CAPITOLUL VI I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ
DURABILĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC ALMAȘ ………. ……………… ……….. 184

7.1. Conceptul dezvoltării durabile ………………………………………………………….. 184
7.2. Cadrul general al dezvoltării rurale în bazinul hidrografic Almaș ………….. 185
7.2.1. Analiza param etrilor morfometrici și pretabilitatea pentru
amenajărea teritorială în Bazinul hidrografic al Almașului folosind
tehnici GIS ………………………………………………………………………….. 185
7.2.2. Resurse naturale, umane și turis tice în susținerea Modelului Almaș . 193
7.2.2.1. Resurse umane ……………………………………………………………. 193
7.2.2.2. Resurse naturale și turistice ………………………………………….. 196
7.2.3. Definirea așezăr ilor rurale din Bazinul Almașului folosind diferite
criterii, cu scopul cuantificării gradului de vulnerabilitate la procese
naturale și antropice ……………………………………………………………. 200
7.3. Strategia de dezvoltare rural ă durabilă a bazinului hidrografic Almaș ….. 205
7.3.1 . Contextul european ………………………………………………….. 205
7.3.2. Contextul național ……………………………………………………. 207
7.3.3. Contextul region al și județean …………………………………….. 207
7.3.4. Contextul local al spațiului almășean …………………………… 209
7.4. Axe prioritare de dezvoltare rurală și măsuri strategice pentru spațiul
rural al bazinul ui Hidrografic Almaș …………………………….. 211
7.4.1. Diagnoza spațiului rural almășean prin analiza SWOT …… 215
7.4.2. Priorități ………………………………………………………………….. 220

CAPITOLUL VIII. CONCLU ZII………………………………………………….. ……….. 223

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………… 226

ANEXE ……………………………………………. …………………………………………………. 238

6
CUVINTE CHEIE : Bazinul hidrografic Almaș, metodologie, susceptibilitatea la
alunecări de teren, eroziunea solului, morfometrie, morfologie, strategie de dezvoltare
durabilă.
Mulțumiri

Se încheie o importantă și definitorie etapă din pregătirea mea profesională, o etapă
ce înglobează aspirații, dorința de cercetare și perfecționare în domeniul geomorfologiei,
într-un spațiu cu un potențial deosebit, "spațiul almășean". În realizarea lucrării, am
beneficiat, pas cu pas, de îndrumarea mentorului meu, profesorul univer sitar doctor Ioan –
Aurel Irimuș, căruia îi mulțumesc pentru creionarea și deschiderea orizonturilor în acest
domeniu, punându -și amprenta asupra dezvoltării mele profesionale, prin sfaturile, atenția
și continua sa preocupare în această direcție.
Un rol deo sebit în materializarea demersului meu, l -au avut referenții: profesor
universitar doctor Petrea Dănuț, conferențiar universitar doctor Ioan Rus și conferențiar
universitar doctor Sorin Filip, cărora le adresez mulțumiri pentru atenta îndrumare și
sfaturil e obiective.
Considerațiile mele se îndreaptă spre Ștefan Bilașco, pentru spijinul și sfaturile de
specialitate oferite în realizarea modelelor și aprofundarea tehnicii GIS.
Mulțumesc profesorilor: Massimo Caldara și Dominico Capolongo pentru
îndrumarea din perioada mobilității la Universitatea Aldo Moro, din Bari, Italia.
Îi sunt recunoscătoare nașului meu și profesorului de geografie, Mihai Zaharia,
pentru sugestiile oferite și sprijinul permanent.
Ca în orice a cțiune pe care o realizăm în cariera noastră, un rol important are
familia, iar în acest sens, mulțumesc bunicii mele, surorii mele și familiei ei, prietenilor
apropiați care mi -au fost alături, necondiționat și colegilor de la Liceul Tehnologic nr. 1
Surd uc, pentru înțelegerea pe parcursul studiilor doctorale.
Întotdeauna mi -am dorit să mă gh idez în viață spre ceva special , spre o țintă care să
îmi ofere complexitatea unui întreg din toate punct ele de vedere deoarece am avut parte de
un exemplu , de un mo del de la care am învățat să privesc cerul prin ochii unui om , dar și a
unui geograf, pentru că mi -a descris lumea ca un tată , dar și ca un profesor.
Dedic teza de doctorat memoriei tatălui meu, profesorul Ioan Rus.
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit de Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013, cofinanțat prin Fondul

7
Social European, în cadrul proiectului POS DRU/159/1.5/S/132400, cu titlul „Tineri
cercetători de succes – dezvoltare profesională în context interdisciplinar și internațional”.
CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.2. Motivația alegerii temei și obiectivele studiului
. Lucrarea de față are ca scop analiza caracteristicilor fizico -geograf ice ale
teritoriului studiat, a tipurilor și formelor de relief , a proceselor geomorfologice actuale și
intervenției antropice din bazinul Almaș ului. Pe de altă parte prezintă interes maniera în
care acestea se reflectă în m odul de utilizare a terenurilor și dezvoltarea durabilă a arealului
studiat.
Situat în județul Sălaj, aproape de locul natal, morfologia bazinului Almaș a
reprezentat un punct de interes încă din perioada liceului, când am efectuat numeroase
vizite în teren, în scopul pregătirii pentru probele practice ale olimpiadelor naționale.
Ulterior, din pasiunea pentru geografie, numeroase areale cu potențial geomorfologic din
Bazinul Almașului, precum Grădina Zmeilor, alunecările de la Bălan, Racâș -Baica, relieful
fragmentat din zona Mănăstirii S trâmba, etc., au început să ne stârnească interesul . A
apărut astfel dorința de aprofundare și cercetare a acestui bogat areal geografic, dorință și
inițiativă susținută și încurajată de către mentorul și conducătorul meu de doctorat, domnul
profesor unive rsitar doctor, Ioan -Aurel Irimuș.
Alături de cele menționate anterior, un rol important în demersul științific
întreprins, l -au avut:
 Susținerea și sprijinul domnului profesor universitar doctor Irimuș Ioan
Aurel, Director al Școlii Doctorale de Geografi e și îndrumătorul științific al
tezei de doctorat;
 Studiile geografice anterioare asupra bazinul ui Almaș și Depresiunii Almaș –
Agrij cu un caracter generalizat , de cele mai multe ori cu rol de monografie
geografică , decât de studiu specializat;
 Predominarea teme lor de cunoaștere și investigație din domeniul geografiei
umane și mai puțin a celor de geografie integrată;
 Absența studiilor de geomorfologie aplicată.

8
Important de precizat este, existența numeroaselor studii , asupra geologiei și
stratigrafiei baz inului ori asupra morfologiei și hidrografiei Podișului Someșan, studii care
au reprezentat un real și valoros potențial bibliografic în realizarea prezentei lucări.
Pornind de la aceste considerente , am inițiat un stu diu de geomorfologie aplicată
asupra bazinul ului hidrografic Almaș , care să vizeze reflectarea particularităților
morfologice în m odul de utilizare a terenurilor, amenajarea și dezvoltarea sustenabilă a
spațiului almășean.
Scopul studiului este direcționat în analiza caracteristicilor morfo metrice ale
bazinului Almaș și modul în care acestea se reflectă în utilizarea terenurilor, organizarea și
dezvoltarea durabilă a teritoriului, evidențiind și sincopele spațiale ale evoluției
morfologiei ale ac estui teritoriu și riscurile as ociate proceselor geomorfologice.
Obiectivele studiului de față au fost stabilite astfel încât, prin atingerea lor,
conținutul lucrării să fie integrat și racordat la contextul actual al geografiei.
Obiectivele generale ale demersului științific au fost:
 Aplicarea cunoștințelor de geomorfologie pentru identificarea soluțiilor privind
restricțiile generate de particularitățile reliefului, în scopul utilizării eficiente,
raționale și sustenabile a spațiului almășean;
 Analiza reliefului bazinului hidrografic Almaș, ca suport al dezvoltării
teritoriale;
 Evaluarea susceptibilității și vulnerabilității la procesele geomorfologice actuale
în vederea ameliorării complexei relații om – mediul natural;
 Analiza S.W.O.T. a bazinului hidrografic Almaș;
 Identificarea unei strategii de dezvoltare durabilă a bazinului hidrografic Almaș.
1.4. Metodologia cercetării

În linii mari, metodologia de lucru a constat în respectarea unor etape importante în
realizarea acestui studiu, precum: etapa pregătitoare , etapa de teren, etapa de sistematizare,
interpretare și analiză a datelor și etapa de redactare.
Etapa pregătitoare a constat în activitatea de documentare și informare prin
cercetarea și analiza materialelor bibliografice, cercetarea materialului carto grafic existent.
Activitatea de documentare și informare a vizat identificarea și consultarea
cercetărilor anterioare (studii geologice, hidrologice, monografii, studii regionale) asupra

9
Depresiunii Almaș -Agrij și Podișului Someșan, dar și a bibliografiei de specialitate
indispensabilă în realizarea acestei lucrări.
S-au consultat materiale cartografice, hărți topografice în scara 1:25 000 editate în
perioada 1961 -1964, cu următorul nomenclator: L – 34-035-B-c, L-34-035-B-d, L-34-035-
C-d, L -34-035-D-a, L-34-035-D-b, L-34-035-D-c, L-34-035-D-d, L-34-046-B-b, L -34-
046-B-c, L-34-046-B-d, L-34-047-A-a, L-34-047-A-b, L-34-047-A-c, L-34-047-A-d și L –
34-047-B-a.
S-au utilizat, de asemenea, aerofotograme, ortofotoplanuri, imagini satelitare
(2011 -2014), utile pent ru stabilirea limitelor bazinului hidrografic, a analizei detaliate a
reliefului bazinului, ca suport al dezvoltării teritoriale.
Întocmirea materialului cartografic a presupus, de asemenea, numeroase vizite în
teren pentru confruntarea cu realitatea geo grafică actuală, pentru ajustare și completare.
Etapa de teren a constat în serii de ieșiri în teren, în toată perioada 2012 -2015 și a
avut ca obiective: confruntarea hărți lor topografice cu situația din teren , pentru
surprinderea dinamicii reliefului și a utilizării terenurilor , inventarierea arealelor afectate
de procese geomorfologice, inventarierea alunecărilor de teren cu ajutorul fișei alunecării
sugerate de Surdeanu V., (1998), l ocalizarea balastierelor și obținerea datelor tehnice
legate de ex ploatarea balastului .
În decursul mobilității din mai 2015 la Universitatea Aldo Moro din Bari, Italia,
sub atenta îndrumare a profesorilor Massimo Caldara și Domenico Capolongo, am
acumulat o importantă experiență în studiul alunecărilor de teren.
Depla sările în teren pentru colectarea datelor au fost realizate la numeroase
instituții: primăriile UAT -urilor din bazin, Administrația bazinală de Apă Someș -Tisa-
SGA Sălaj, Asociația Națională de Imbunatățiri Funciare filiala Zală u, Secția de drumuri
Naționa le Sălaj etc.
Activitățile realizate în primele două etape au contribuit la crearea unei baze
adecvate de date, ce a fost urmată de analiza și interpretarea rezultatelor.
Această ultimă preocupare a presupus organizarea datelor, procesarea lor prin
metode statistico -matematice și analiză GIS . Pe această bază a fost posibilă întocmirea
hărților tematice speciale și a suporturilor cartografice prin combinarea cu o serie de
metode precum: observația și cartarea geomorfologică.
Tehnica GIS (Sisteme Informatic e Geografice) a fost utilă în generarea unor
model e de analiză spațială , care au avut ca rezultat întocmirea bazei cartografice pentru
bazinul Almaș (DEM, harta pantelor, harta adâncimii fragmentării, densității fragmentării,

10
orientării versanților etc.), adoptarea modelului de calcul al ratei de frecvență a alunecărilor
de teren (Fr) și a indicelui de susceptibilitate( LSI) , determinarea ratei medii anuale a
eroziunii solului în bazinul Almașului folosind USLE adaptat de Moțoc M. și
colaboratori(1975) pentru țara noastră și GIS , analiza parametrilor morfometrici și
pretabilitatea pentru lucrări de amenajare teritorială în b azinul Almașului etc.
Modelele realizate în cadrul lucrării au fost posibile folosind produsul ESRI și
opțiunile acestuia: ArcMap 10.1, Quantu m GIS 1.7.0 și de asemenea programul Global
Mapper.
CAPITOLUL II. BAZINUL ALMAȘULUI – REPERE GEOGRAFICE

2.1. Așezarea geografică și limitele

Bazinul hidrografic Almaș, situat în nord -vestul țării, în unitatea marginală a
Depresiunii Transilvaniei, realizează tranziția între unitatea de platformă a Podișului
Someșean și cea de orogen a Munților Meseș ( vezi figura 2 ). Almașul și Agrijul (două
văi cu cursuri aproximativ paralele) au contribuit la definitivarea morfologiei holocene a
Depresiunii Almaș -Agrij. (Irimuș, 2003, Rus, Irimuș, 2015). Aceasta, reprezintă ″ultima
componentă marginală din partea vestică a Depresiunii Transilvaniei, bine conturată de
unități mai înalte pe toate laturile
sale″ ( Pop, 2001, p. 106).

Limitele ba zinului sunt
reprezentate de cumpăna de ape,
care desparte bazinul Almașului
de bazinul Agrijului la vest,
bazinul Crișului Repede la sud,
bazinul Someșului Mic la sud -est
și est, iar bazinul Văii Gârboului
la nord -est.

Figura 2. Poziția geografică a Baz inului hidrografic Almaș

2.2. Litologia și tectonica – premise ale modelării exogene

Depresiunea Almașului, situată la periferia nord -vestică a Depresiunii
Transilvaniei, a avut o evoluție paleogeografică strâns legată de cea a marii unități în care
se include.
Din punct de vedere geologic, Bazinul hidrografic Almaș, cu o suprafață de 814,5
km², se înscrie depozitelor litologice eocene, oligocene și miocen inferioare .

11
Prezența eocenului în bazinul superior, îndeosebi Priabonianul , reprezentat de
calcar grosier inferior, gresii, argile vărgate superioare, marne, a determinat o slabă
ramificare a cursurilor superioare pentru afluenții de dreapta: Jebuc, Valea Cetății și
Petrindu. Peste stratele stratele eocene urmează oligocenul cu stratele de Mera (Lattorfian ),
constituite dintr -o alternanță de marne și argile nisipoase vinete -verzui, slab stratificate, cu
nisipuri verzui, gresii calcaroase și calcare grosiere. Se prezintă asemeni unei fășii, reduse
ca extensiune, care face trecerea spre al doilea o rizont caracteristic Oligocenului :
Rupelianul (Strate de Ticu), cu extensiune mai mare în bazinul superior al văii.
Formațiunile aquitanian -chattian (Stratele de Zimbor și Sânmihai) au o largă răspândire în
bazinul Almașului. La zi apar în bazinul mijlociu pe o suprafață mare, apoi sunt mascate,
în aval de localitatea Hida, de formațiunile mai noi, reapărând la zi numai în cursul
inferior, în aval de localitatea Gâlgău. Seria oligocenul ui se încheie cu stratele de
Sânmihai, argile roșii cu pietrișuri care f ac trecerea la Miocenul inferior ( Burdigalian și
Helvețian )-conglomerate, gresii, argile marnoase, cu o amplă dezvoltare pe versantul drept
al râului Almaș, începând din aval d e localitatea Hida și pănă la Gâ lgău-Almaș.
Confluența cu râul Someș, în nordul bazinului, și ieșirea din depresiune, modifică
raporturile râului Almaș cu structura geologică și litologia, aspect reflectat în reducerea
lățimii bazinului la nivelul depozitelor miocene inferioare, aquitanian -eggenburgiane
(Krézsek & Bally, 2006, Filipe scu, 2011 ).

2.3. Premise climatice ale modelării reliefului Bazinului hidrografic Almaș
3.3.1. Precipitațiile

Bazinul Almașului se
caracterizează printr -o maximă a
cantității de precipitații în
intervalul aprilie – septembrie
(vezi figura 8), cu o maximă în
luna iunie, mai mare de 90 mm.
Cele mai reduse cantități de
preci pitații cad în lunile ianuarie
(25 mm) și februarie ( 30 mm) .
Figura 8. Cantitățile medii lunare de
precipitații, în perioada 1971 -2000 (după
Blaga, 2013)

2.1.1. Temperatura
Temperatura este elementul climatic care influențează în primul rând scurgerea
superficială și evaporația; asupra apelor subterane influența temperaturii aerului scade cu
adâncimea. 020406080100120
IIIIII IV VVIVIIVIII IX XXIXII
Cantități medii lunare de precipitații(mm)mm

12

Figura 11. Temperaturile
medii lunare în Bazinul
Almașului
Tempe ratura
medie anuală este
marcată de izoterma de
8,5 ⁰C și explică
caracterul de adăpost al
bazinului Almaș. Cele
mai ridicate temperaturi medii lunare se înregistrează în lunile de vară (iulie: 19 ⁰C,
august: 18 ⁰C), iar minimele medii lunare caracterizează lunile de iarnă (ianuarie: -5⁰C,
februarie: -1⁰C), vezi figura 11.

2.1.2. Principalele forme de gheață
Temperatura este factorul principal care determină apariția fenomenului de îngheț
și a formelor caracteristice. Diversitatea formelor de gheață este influneț ată însă și de alți
factori: predominanța circulației polare în timpul iernii ce influențează valorile temperaturii
aerului, viteza de scurgere și caracterul turbulent al scurgerii, particularitățile morfometrice
ale râurilor. Principalele forme de gheață întâlnite pe râul Almaș și afluenții săi sunt:
gheața la mal, sloiurile, podul de gheață, straturi de gheață suprapuse.
CAPITOLUL III. HIDROLOGIA BAZINULUI HIDROGRAFIC ALMAȘ
3.2.2. Viiturile în Bazinul Almașului
Conform datelor furnizate de Administrația Bazinală Someș -Tisa, principalele
viituri pe râul Almaș s -au înregistrat în anii: 1970, 1974, 1975, 1978, 1979, 1980, 1981,
1989, 1993, 1995, 1998, 2000 , 2001, 2008, 2010, 2012. Stațiile hidrometrice din Bazinul
hidrografic al Almașului sunt Almașu și
Hida. În bazinul Almaș frecvența lunară de
producere a viiturilor prezintă un maxim în
luna mai și minimă în lunile septembrie și
noiembrie. Raportat la anotimpuri, apare un
maxim primăvara (50 -56,4% din totalul
viiturilor), iar frecvența cea mai redusă se
înregis trează toamna (7 -8%), figura 23 ,
(Dumitra, 2008 ).

Figura 23. Frecvența anotimpuală de producere a viiturilor pe râul Almaș

01020304050
Iarnă
Primavară
Vară
Toamnă

13
3.3.1. Variația cronologică a debitelor medii anuale în perioada 1990 -2004, la stațiile
Almașu și Hida
În intervalul 1990 -2004, cel mai mare debit înregistrat a fost de 3, 58 m3/s , la
stația Hida, iar cel mai mic debit înregistrat în acest interval pe cursul Almașului a fost de
0,271 m3/s, la stația Almașu. Reprezentarea variației cronologice a debitelor medii anuale
s-a realizat utilizând coeficienții de modul, obținuți ca raport între debitele medii anuale și
debitele medii mualtianuale (K=( Qa/Qm) ).
Debitul mediu multianual la stația Almașu (intervalul 1990 -2004) a avut valoarea
de 0,596 m3/s, mult mai mic decât debitul medi u multianual de la stația Hida (1, 536 m3/s).

Figura 47. Debitele
medii anuale la
stațiile Hida și
Almașu, în intervalul
1990 -2004

CAPITOLUL IV. RELIEFUL BAZINULUI HIDROGRAFIC ALMAȘ -SUPORT
AL DEZVOLTĂRII TERITORIALE

4.1. Morfometria bazinului – premisă a dezvoltării teritoriului
Caracteristicile morfometrice ale reliefului bazinului hidrografic Almaș pun în
evidență distribuția spațială și stadiul de evoluție al formelor de relief, precum și
intensitatea și tipurile de procese geomorfologice.
4.1.1. Caracterist ici morfometrice ale bazinului
Cuprins între bazinele: Agrijului la vest, Crișului Repede la sud, Nadăș, Borșa,
Lonea (toate aparținând bazinului hidrografic al Someșului Mic) și Gîrbou (aparținând
bazinului hidrografic al Someșului) , la est și confluent a cu râ ul Someș, în nord , Bazinul
hidrografic Almaș, are o suprafață de 814.5 km2, reprezentând 5, 17 % din suprafața totală
a Bazinul hidrografic al Someșului (15 740 km2). Cu suprafața sa, de 814,5 km2, Almașul
este cel mai mare subbazin al Someșului, pe stânga în aval de localitatea Dej.

00.511.522.533.54
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004Q(m³/s)
AniStația Hida
Stația Almașu

14

4.1.2.Hipsometria 4.1.3. Adâncimea fragmentării

4.1.4. Densitatea fragmentării reliefului 4.1.5. Geodeclivitatea versanților

4.1.6. Orientarea suprafețelor morfologice
Orientarea cursului râului Almaș,
SV-NE (în cursul superior și mijlociu) și
predominant nordică (în cursul inferior)
influențează și determină și tipul orientării
versanților. Anali za ponderii orientării
versanților s -a soldat cu următoarele
rezultate: cele mai mari suprafețe ale
versanților (din suprafața bazinului) au o
orientare nordică și nord -estică, urmate de
versanți cu orientare nord -vestică (12,3 %),
versanți cu orientare es tică (12.2 %), iar
cele mai mici ponderi revin versanților cu
orientare sud -estică și vestică.
4.1.2. Ierarhizarea rețelei hidrografice. Legea ordinului de râuri Horton –
Strahler
Realizarea ierarhizării rețelei hidrografice a subbazinele aferente bazinului
hidrografic Almaș, a constat în aplicarea sistemului de clasificare Horton -Strahler.
050100150N
NE
E
SE
SSVVNV
Suprafața
orientării
versanților
(kmp)

15
În cadrul bazinului studiat, s -a ajuns la ordinul de mărime 5 (râul Almaș). Acesta
este urmat de bazine de ordinul 4 (Peștera, Băbiu, Petrindu, Bozolnic, Sâncraiul Almașu lui,
Sântă Mărie, Valea Mare, Dragu, Voievodeni, Printre Văi, Trestia), apoi de ordinul 3
(Dorogna, Jebuc, Martin, Tăudu, Valea Cetății, Dincu, Arghiș, Mierța, Dolu, Ugruțiu,
Strâmba, Jirnău), de ordinul 2 (Benaia și Guiaga) și ordinul 1(Meștereaga).
4.2. Morfologia Bazinului Almaș – premisă a dezvoltării teritoriului
Sub aspect de ansamblu, relieful Bazinului Almaș, cu văi largi și terasate, culmi
înguste și scunde, cu interfluvii joase, în întregime cu altitudini mai mici decât a unităților
învecinate, se prezintă ca o depresiune, fiind situată alături de Depresiunea Agrijului la
estul Munților Meseș. Eroziunea printr -o lungă evoluție a reușit să genereze relieful actual
continuând să fie factorul cel mai activ în dinamica reliefului.
Pe cuprinsul bazinului eroziunea acționează diferit în funcție de caracteristicile
substratului, geodeclivitate, energia reliefului, vegetație, etc. Ținând cont de aceste
condiții și de diversitatea formelor de relief create sub influența lor, bazinul Almașului se
poate împărț i în trei subdiviziuni principale, cu morfologii distincte: bazinul superior,
mijlociu și inferior.
4.2.1. Procese geomorfologice actuale și contemporane
Gama variată a proceselor geomrfologice are o largă răspândire la suprafața
bazinului Almaș. Generate de un complex de factori, procesele geomorfologice acționează
continuu pe suprafața bazinului, modificând aspectul peisajului, tendința generală a acestor
procese fiind de degradare a solului. Tocmai de aceea, este necesară identificarea acestora,
cunoașterea ca uzelor care le generează, mecanismul și tendința lor de evoluție, pentru a
putea lua măsuri practice de prevenire și combatere a efectelor lor negative. Procesele
geormorfologice actuale alături, de alte caracteristici ale bazinului hidrografic Almaș
determină realizarea unei regionări geomorfologice, adaptate hipsometriei, pantelor,
geologiei, modului de utilizare a terenurilor,etc.
Procesele geomorfologice cu cel mai mare impact asupra morfologiei bazinului
Almaș, dar și ca factori de restrictivitate î n utilizarea terenurilor sunt: procesele de eroziune
în suprafață, procesele de eroziune în adâncime, alunecările de teren.

4.2.4.1. Implementarea modelului USLE folosind tehnici GIS
Valorile ratei anuale a eroziunii solului pentru Bazinul hidrografic Almaș sunt
cuprinse între 0 și 40, 27 t/ha/an. Rata medie a eroziunii este de 0.16 t/ha/an, iar maxi mă de
40, 27 t/ha/an . Raportat la suprafața bazinului ( 814,5 km ²), rata eroziunii solului în valori
absolute și pe intervale de eroziune, se prezintă astfel: 68 % di n suprafața bazinului este
afectată de eroziune cu valori cuprinse între 0 și 1 t /ha/an, 25 %(1 -2 t/ha/an), 5%(2 -3
t/ha/an), 1%(3 -4 t/ha/an), 0,5 %(4 -5 t/ha/an) și 0,5 % ( valori ale er oziunii mai mari de 5
t/ha/an).

16

Figura 130. Distribuția spațială a ratei anuale a eroziunii superficiale (după Irimuș, Rus, 2015, p. 1076)

4.2.5. Implementarea modelului de calcul al ratei de frecvență a alunecărilor de teren
(Fr) și a indicelui de susceptibilitate (LSI), folosind tehnicile GIS

Din analiza morfologiei, morfometriei, geologiei și litologiei Bazinului hidrografic
Almaș a rezultat că acest areal este expus proceselor geomorfologice, îndeosebi la
alunecări de teren, în consecință, am considerat potrivit un studiu de evaluare și descr iere a
relației dintre
frecvența si
distribuția
alunecărilor de teren
și a factorilor care au
influențe complexe
asupra acestora, prin
implementarea
modelului de calcul
al ratei de frecvență a
alunecărilor de teren
(Fr) și a indicelui de
susceptibilitate
(LSI), folosind
tehnicile GIS.

Figura 107. Clasele de susceptibiliate la alunecări de tere n

17

Pentru Bazinul hidrografic Almaș, indicele LSI (indexul de susceptibilitate la
alunecări) are o valoare minimă de 7,16, maximă de 21, 8 și medie de 16, la un standard de
deviație de 2,41. Implementarea modelulului de calcul al susceptibilității la alunecări de
teren, folosind metoda ratei de frecvență și tehnicile GIS, s -a soldat cu următoarele
rezultate: 37.73 % din Bazinul Almașului se caracterizează prin va lori foarte scăzute și
scăzute ale susceptibilității (între 7 și 13) și sunt caracteristice în special pentru bazinul
superior, dar și pentru zona de culoar a Almașului și a majorității afluenților; 37, 99 % din
teritoriu este definit de valori ale ratei d e frecvență a alunecărilor între 15 -18, o
susceptibilitate moderată la alunecări (bazinul mijlociu și inferior, zona de piemont
parameseșan); cele mai mari valori ale susceptibilității, caracterizează o suprafață de
182.11 km² (22, 37 %). Arealele care s e includ în această clasă de susceptibilitate sunt cele
din bazinul mijlociu și inferior, suprapuse arealelor geologice oligocene (chattian –
aquitanian) și îndeosebi miocene (helvețian și burdigalian).

CAPITOLUL V. UTILIZAREA TERENURILOR ÎN BAZINUL
HIDROG RAFIC ALMAȘ

5.1.1. Situația fondului funciar pe categorii de folosințe ale terenurilor, la
nivelul bazinului hidrografic

Analiza structurii
utilizării terenurilor în
bazinul hirdografic Almaș
a reliefat existența a 10
tipuri de utilizare a
terenurilor. După baza de
date CORINE Land Cover
2006, terenurile cu
folosință agricolă ocupă
44970 de hectare (54%)
din suprafața bazinului, iar
terenurile cu folosință
neagricolă, ocupă 36480
de hectare (46 %).

Figura 111 . Structura utilizării terenurilor

54%40%6%Teren agricol Fon forestier Alte terenuri
44 970 ha

18

5.1.2. Situația fondului funciar pe categorii de folosințe și grupe de proprietari,
la nivelul unităților administrativ teritoriale din Bazinul Almaș
Analiza fondului
funciar pe categorii de
folosințe și grupe de
proprietari s -a realizat
pentru cele opt unități
administrativ teritoriale
care au suprafața
integral cuprinsă în
limita bazinului
hidrografic Almaș.

Figura 113. Situația fondului funciar, la nivel de U.A.T., la data de 31. 12. 2011
CAPITOLUL VI. LUCRĂRI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ÎN BAZINUL
ALMAȘULUI

În cadrul bazinului hidrografic Almaș, printre primele lucrări de îmbunătățiri
funciare au fost executate în anul 1958, fiind reprezentate de lucrări hidrotehnice în scopul
prevenirii inundațiilor de pe teritoriul localităților Hida, Racâș, Dragu, Baica, din lunca
Văii Almașului și Văii Dragu. Anul 1979 se remarcă de asemenea prin lucrări de
îmbunătățiri funciare în arealul CES Almașu Superior, iar cele mai multe lucrări au fost
executate în perioada 1980 -1991, cu o durată de funcționare de 20 -25 de ani , unele chiar
30, fiind vorba de amenajările: 516 CES Almaș Meștereaga, 517 CES Almaș Petrindu
Ruginoasa, 518 CES Almașu Superior, 550 CES Bercea Sântămărie, 625 CES Zimbor,
624 CES Fildu, 639 CES Sîncraiul Almașului. După anul 1990 activitatea în sectorul
îmbunătățirilor funciare a fost reorgan izată de câte ori s -a schimbat conducerea politică,
fapt ce a provocat discontinuități și ambiguități în elaborarea și aplicarea programelor
viabile de întreținere și reparații, dar mai cu seamă în plan investițional.
CAPITOLUL VII. STRATEGIA DE DEZVOLT ARE RURALĂ DURABILĂ A
BAZINULUI HIDROGRAFIC ALMAȘ

7.2.1. Analiza parametrilor morfometrici și pretabilitatea pentru amenajărea
teritorială în Bazinul hidrografic al Almașului folosind tehnici GIS
Harta suprafețelor pretabile pentru activități antropice generată , evidențiază că 53
% din suprafața Bazinului hidrografic Almaș este caracterizată de suprafețe cu pretabilitate
0 5000 10000 15000BĂLANHIDADRAGUSÎNMIHAIU ALMAȘULUIZIMBORCUZĂPLACALMAȘUFILDU DE JOS
Total general
Total neagricol
Total agricol(ha)

19
minimă pentru dezvoltarea și desfășurarea activităților antropice, iar 47 % prezintă
suprafețe cu pretabilitate medie -maximă pentru activ itățile antropice.
7.2.2. Resurse naturale, umane și turistice în susținerea Modelului Almaș
7.2.2.1. Resursele umane
Populația din suprafața Bazinului Almaș reprezintă 7, 27 % din populația totală a
județului Sălaj, iar mărimea demografică a așezărilor rurale, în număr de 57, variază între
11 locuitori în localitatea Stoboru și 1067 locuitori în localitatea Hida .
7.2.2.2. Resurs ele naturale și turistice
Resurse naturale de materii prime de care dispune Bazinul Almașului sunt : șist
cărbunos (Zimbor ), alabastru ( Gălășeni și Stana ), caolină( Ruginoasa ), nisipuri caolinoase
(Cubleșu ), agregate de râu (Almașu ), zăcăminte de cărbune brun ( Hida, Dolu, Miluani,
Chendrea, Ugruțiu). Resursele naturale în cadrul Bazinului hidrografic Almaș sunt
reprezentate și de terenurile agricole, ce dețin un procent însemna t la nivelul unității
bazinale ( 54%) și d e asemenea de fondul forestier ( 40 %), din care 37 % sunt păduri de
foioase.
Bilanțul obiectivelor turistice reflectă prezența în cadrul bazinului a 21 de biserici
de lemn, cinci biserici reformate, cinci castele și conace, o cetate, trei rezervații naturale și
trei sit -uri arheologice.
7.3. Strat egia de dezvoltare rurală durabilă a bazinului hidrografic Almaș
Identificarea și stabilirea strategiei de dezvoltare durabilă a Bazinului hidrografic
Almaș s -a realizat prin raportarea la contextele: european, național, regional și județean.
Demersul de identificare a strategiei, a avut la bază, efectuarea diagnozei spațiului
almășean prin analiza S.W.O.T. a celor trei componente: naturală, socială și economică.
CAPITOLUL VIII. CONCLUZII

Bazinul hidrografic Almaș, situat în Depresiunea Almaș -Agrij, cu o altitudine
medie de 388 de metri, se caracterizează prin ruralitatea spațiului, prin predominarea
terenurilor agricole (54 %), prin potențialul geomorfologic și geologic și diversitatea
obiectivelor turistice. Toate acestea au constituit și reprezintă în c ontinuare premisele
dezvoltării spațiului almășean, aferent Bazinului Almaș, cu o suprafață de 814, 5 km².
Potențialul unei dezvoltări rurale sustenabile există, însă mediul rural, încă
deficitar, nu dispune de capacitatea medie sau maximă de valorificare sau strategii
integrate, care să asigure funcționarea, dezvoltarea și evoluția ca întreg. Punctele tari, în
acest sens, sunt reprezentate de proiecte finalizate, altele în derulare sau proiectare, ce au
fost demarate în cadrul unităților administrativ ter itoriale sau la nivelul administrației
județene. Pornind de la punctele tari identificate în urma analizei S.W.O.T. a componentei
naturale, sociale și economice, au fost gândite două soluții de funcționare eficientă și
durabilă a unității bazinale Almaș. A tuurile naturale, economice și sociale ale spațiului
almășean au fost menționate în capitolul șapte al lucrării, în cadrul diagnozei realizate cu

20
ajutorul analizei S.W.O.T . Identificarea acestor puncte tari ce caracterizează Bazinul
Almașului a condus spre două variante posibile de dezvoltare sustenabilă: pe de o parte
funționarea unitară a unităților administrativ teritoriale într -un Grup de Acțiune Locală,
care ar fi justificat de continuitatea spațiului rural, iar pe de altă parte, la nivel județean,
întreg bazinul ar putea constitui o Unitate Teritorială de Planificare fie individual, fie
alături de Bazinul Agrijului .
Propunerea de funcționare a Bazinului Almașului ca microzonă sau Unitate
Teritorială de Planificare, la nivel județean, fie individual, f ie alături de Bazinul Agrijului,
se bazează pe următoarele considerente: identitatea morfologică și caracteristicile
morfometrice specifice unei unități depresionare, avantajul funcționării ca un întreg definit
de sistemul geomorfologic al bazinului hidrog rafic, evidențierea caracterului rural prin
elemetele de originalitate și identitate asigurate în primul rând de continuitatea acestuia și
modul specific de funcționare .
În concluzie, Bazinul hidrografic Almaș, un spațiu ce se evidențiază, în cadrul
Județ ului Sălaj, prin numeroase elemente de specificitate, are toate premisele unei
dezvoltări durabile și inteligente, care pentru a -și asigura coeziunea teritorială trebuie să se
axeze pe strategii bazate pe oportunităț ile oferite de propriul spațiu.