Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511 [601200]

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
1
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERAL A ADITIVILOR
ALIMENTARI

1.1. Scurt istoric al aditivilor alimentari

Aditivii alimentari sunt vitali pentru fabricarea sau procesarea produselor alimentare.
Împreună cu progresele realizate în tehnologia alimentară, aceștia fac posibilă existența unor
produse de calitate ridicată și care pot fi păstrate sau depozitate pe o durată mare de timp. Aditivul
este definit ca fiind un compus care în mod regulat nu este consumat ca și aliment și nu este folosit
ca ingredient de bază al alimentului, fie că are sau nu valoare nutritivă, a cărei utilizare
intenționată în alimente îndeplinește un scop tehnologic (inclusiv organoleptic) în ceea ce privește
fabricarea, procesarea, tratarea, ambalarea, transportarea sau chiar păstra rea produselor alimentare,
cu efect sigur sau de la care se așteaptă efecte avantajoase (directe sau indirecte) asupra
proprietăților acestora.1
Primii aditivi alimentari folosiți de om au fost doi conservan ți: fumul și sarea de
bucătărie, aceștia având rolul de îmbunătățire a gustului. Împreună cu condimentele, ei au fost
utilizați încă din timpuri străvechi pentru îmbunătățirea gustului alimentelor. Cu toate că,
utilizarea intensă a aditivilor alimentari a început din secolul al XIX -lea, când a în ceput sa
crească numărul locuitorilor orașelor și a apărut astfel nevoia de a fabrica alimente prelucrate
care să fie comercializate, împreună cu cerința ca durata de păstrare a acestora să fie
îmbunătățită.
Unii dintre aditivii introduși în secolul XIX mai sunt utilzați în produsele alimentare și în
ziua de astăzi, precum praful de copt, acidul benzoic sau zaharina. Alți aditivi au dispărut însă în
decursul timpului, deoarece nu îndeplineau cerințele toxicologice minime. În secolul XX,
împreună cu dezv oltarea industriei alimentare a s -a dezvoltat importanța aditivilor. O gamă largă
de produse foarte populare în zilele noastre nu ar putut fi fabricate fără existența unor aditivi
corespunzători, precum sărurile de topire (citrați, fosfați) pentru brânza t opită ori emulgatorii
pentru margarină.Tot odată cu dezvoltarea producției de aditivi s -au stabilit și condițiile legale
privind utilizarea lor, ceea ce a dus la scoaterea din consum celor care nu îndeplineau condițiile

1 Hădărugă D. Aditivi alimentari – Note de curs 2012

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
2
toxicologice . Astfel, o serie de adi tivi alimentari folosiți secolul XX au fost interziși deoarece
s-a dovedit că au o periculozitate ridicată.
Cu toate progresele făcute, încă există o serie de probleme nesoluționate în sfera
aditivilor alimentari, precum găsirea unor înlocuitori pen tru compușii considerați nocivi pentru
organism, cum ar fi azotitul folosit în special la conservarea cărnii. Alte cercetări se desfășoară
pentru reducerea conținutului de sare sau zahăr din produsele alimentare fără a afecta calitatea
lor. Resursele finan ciare pentru realizarea unor aditivi sunt foarte mari, comparabile cu cele utile
pentru obținerea unor medicamente noi. Doar după ce au fost trecute numeroase teste și evaluări
se obțin autorizațiile necesare, un produs nou va putea fi introdus pe piață iar producătorul va
începe să -și recupereze investiția.

1.2 Clasificarea aditivilor alimentari

Aditivii alimentari se pot structura în patru categorii mari: substanțe cu rol nutritiv,
substanțe cu efect stabilizator, substanțe cu efect organolep tic și substanțe cu rol de auxiliari
tehnologici ori de procesare.2
1) Substanțe cu rol nutritiv sau dietetic . În această grupă se includ: vitamine,
aminoacizi , săruri minerale, agenți de creștere a masei produsului: substanțe care determină
creșterea masei produsului alimentar,fără a avea un rezultat însemnat asupra valorii sale
nutriționale.
Organismul uman are nevoie de prezența a cel puțin 40 -50 substanțe cu rol nutritiv pentru
ca toate funcțiile sale să funcționeze corespunzător. Toate aceste subs tanțe sunt prezente în mod
regulat în cantități suficiente în alimentație. Însă, pot exista situații de excepție în care cantitatea
unora dintre acestea să fie insuficientă, precum în cazul unei alimentații neadecvate sau
dezechilibrate, sau dacă sunbstanț ele sunt degradate în timpul procesării sau depozitării. În astfel
de situații, este necesară suplimentarea lor în mod controlat.
Compușii care au un rol nutritiv sau dietetic sunt utilizați pentru a spori valoarea
nutritivă a alimentelor sau, în anum ite cazuri, pentru a o micșora în mod controlat. Unele dintre
ele au și rolul de a îindrepta anumite dereglări metabolice.

2Hădărugă D. Aditivi alimentari – Note de curs 2012

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
3
Încorporarea acestor substanțe în mod omogen în alimente poate fi de multe ori dificilă, deoarece
ele trebuie adăugate în general în concentrații reduse. O astfel de posibilitate este utilizarea unor
premixuri speciale ale aditivilor respectivi. Un alt obstacol reprezintă ușurința cu care o parte din
acești compuși se deteriorează, în special sub acțiunea oxigenului. Acest lucru impl ică
importanța stabilizării lor precum prin utilizarea unor aditivi de stabilizare sau prin
microîncapsularea lor.3

2) Substanțe cu efect stabilizator
În tabelul 1 .1 se prezintă categoriile componente de substanțe cu efect stabliziator :

Tabelul 1.1
Categorii de substanțe cu efect stabilizator în alimente
Categoria Rolul din produsul alimentar
Conservanți substanțe care protejează produsele alimentare de acțiunea microorganismelor
Antioxidanți Compuși care îmbunătățesc durata de păstrare a alimentelor prin protejarea lor
față de degradarea prin oxidare
Sechestranți substanțe care generează complecși cu ionii metalici și îi aduc într -o formă
inactivă având drept scop protejarea produsului ambalat împotriva oxigenului
Gaze de ambalare gaze c are au rolul de a proteja produsul ambalat împotriva oxigenului
Stabilizatori substanțe care fac posibilă păstrarea stării fizico -chimice a unui produs
alimentar
Emulgatori Compuși care favorizează sau determină formarea și păstrarea unor emulsii
Agenți de îngroșare substanțe hidrocoloidale care formează soluții vâscoase și care ajută la
menținerea sau creșterea vâscozității produsului
Agenți de gelifiere substanțe care păstrează sau îmbunătățesc structura, textura sau chiar ți
consistența unui produs alimentar prin realizarea unui gel sau pseudogel
Stabilizatori de spumă substanțe care formează creșterea stabilității produselor care se constituie sub
formă de spumă
Agenți de umectare substanțe care amână deshidratarea produselor alimentare, păstrând un anumit
conținut de umiditate
Agenți antiaglomeranți substanțe care preîntâmpină tendința de aglomerare, în specialla produsele sub
formă de pulberi sau granule fine
Agenți de acoperire
(glazurare) substanțe care se adaugă pe suprafața unui produs pe ntru a determina protecția
sa sau pentru a -i oferi un aspect plăcut
Sursa: Prelucrare după Hădărugă D. Aditivi alimentari -Note de curs 2012

3 Tofană, M. Aditivi alimentari , Editura Mega, București 2011

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
4

Acești aditivi au ca efect principal prevenirea deteriorării alimentelor și creșterea duratei
lor de păstrare. Importanța creșterii duratei de păstrare a alimentelor este impusă de orientările
actuale de consum,normativele de calitate și considerente de sănătate.4Din acest motiv,
prevenirea deteriorăriialimentelor, indiferent dacă aceasta are loc pe cale microbiologică,
chimică, biochimică sau fizică,a devenit o problemă fundamentală. Prevenirea degradării se
poate face și prin metode fizice precum încălzirea, însă acestea provoacă de multe ori modificări
în compoziția sau gustul produsului,astfel este ne cesară utilizarea unor aditivi pentru
reconstitirea calităților inițiale.
3) Substanțe cu efect organoleptic

În tabelul 1.2 se prezintă categoriile componente ale acestor substanțe :

Tabelul 1.2
Categorii de substanțe cu efect organoleptic
Categoria Rolul deținut în produsul alimentar
Coloranți substanțe care ajută la restabilirea culorii unui aliment
Stabilizatori de culoare substanțe care ajută la păstrarea culorii naturale în timpul prelucrării sau
depozitării alimentelor
Agenți de înălbire substanțe care determină îndepărtarea unor colorații nedorite
Potențiatori de aromă substanțe care evidențază gustul sau mirosul unui produs alimentar fără ca
acestea sa aibă un gust sau miros puternic
Îndulcitori cu putere
mare de îndulcire
(edulcolor anți) substanțe îndulcitoare cu gust dulce mult mai intens comparativ cu al zahărului
Îndulcitori cu rol
nutritiv substanțe care nu sunt hidrați de carbon și au un gust dulcede intensitate
asemănătoare cu zahărul
Acidulanți substanțe care atribuie alimentelor un gust acid (acru), în condiții controlate
Aromatizanți substanțe care atribuie o anumită aromă unui produs alimentar
Substanțe cu gust sărat
Substanțe cu gust amar
Sursa: Prelucrare după Hădărugă D. Aditivi alimentari -Note de curs 2012

Alimentele nu trebuie doar să conțină o valoare nutritivă, ele trebuie să stimuleze și
apetitul prin estetica, gustul și aroma lor. Există o serie de substanțe care modifică în mod

4 Stan, R. Aditivi alimentari , Editura Printech, București, 2007

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
5
favorabil calitățile organoleptice ale produselor alimentare înainte, î n timpul sau chiar după
consumul lor. Mulți dintre compușii cu proprietăți senzoriale deținuți în alimente se degradează
în timpul prelucrării sau depozitării acestora. Principalul scop al acestei categorii de aditivi este
de a înlocui aceste pierderi într -un mod original. Alte obiective pot fit stimularea apetitului,
atribuirea unor nuanțe de gust dulce, sărat, acru sau amar sau ascunderea unor mirosuri sau
gusturi care pot fi neplăcute.Aditivii nu pot fi folosiți pentru a informa eronat consumatorul în
ce privește calitatea defectuoasă sau degradarea produsului alimentar.5
4) Auxiliari tehnologici (de procesare). În această grupă se includ: solvenți de extracție,
agenți de limpezire,gaze propulsoare, antispumanți, săruri de emulsifiere, adjuvanți de filtrare,
agenți de răcire și substanțe criogene.
Nu se apreciază ca fiind aditivi o serie de produse precum: substanțele folosite pentru
tratarea apei potabile, produsele care au în componență pectină, baza folosită la guma de
mestecat, glutenul, gel atina, hidrolizatele proteice,amidonul modificat, aminoacizii și sărurile lor,
exceptând acidul glutamic, cisteina, cistina și glicina.
Lista aditivilor aprobați pentru a fi utlizațiîn produsele alimentare comercializate în
România cuprinde un număr de p este 320 aditivi alimentari. Aditivii alimentari acceptați în
Uniunea Europeană sunt marcați cu litera "E", de la Europa, precedată de un număr special
alocat fiecărui aditiv în parte (număr EEC). Acest mod de simbolizare încurajează consumatorii
în recuno așterea aditivilor în produsele alimentare, indiferent de limba în care este redactată
eticheta , asigurând astfel că aceștia fac parte din lista celor autorizați pentru consum .
Efectele aditivilor alimentari asupra sănătății oamenilor

La momentul actual există o antipatie destul de mare în ce privește utilizarea aditivilor în
alimente, fapt explicabil prin efectele negative care au rezultat din folosirea excesivă a
substanțelor chimice în produsele alimentare. Trebuie menționat că la ora actuală ni ciun aditiv nu
este autorizat pentru utlizare dacât dacă investivațiile toxicologice au demonstrat concret că nu
are nici un fel de efecte secundare sau dăunătore. Nu există documente normative standard la
nivel internațional pentru stabilirea toxicologică a aditivilor. Cele acceptate și folosite cel mai
des sunt normele emise de comisiile de experți ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS –

5Hădărugă , D. Aditivi alimentari -Note de curs 2012

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
6
WHO). De asemenea, normativele americane au fost implementate în mai multe țări.6
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi , fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare
și membru al Academiei de Științe Agricole și Forestiere, considera că dezvoltarea alarmantă a
unor forme de cancer este legată de numeroasele produse alimentare comercializate, bogate în
aditivi a limentari, consumate în mode regulat de către români. Din această cauză, aditivii
alimentari nocivi sunt "responsabili" de răspândirea bolilor cardiovasculare sau ale tubului
digestiv dar și a diferitelor tipuri de alergii.
În continuare se vor prezenta o serie de boli generate de aditivii nocivi pentru sănătatea
oamenilor:
 Acțiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate genera mutații cromozomiale;
determină deficiențe în vitamina B6 și zinc; determină crize de astm bronșic, urticarie
și hiperactiviate la copii provocate de E102 (tartrazina) – colorant galben care se adaugă
în diverse dulciuri precum: budinci, înghețate, dropsuri; dar și în produsele vegetale pe bază
de soia (pateuri vegetale) interzis în MareaBritanie, Olanda Norvegia, Austria, Suedia,
Elveția.
ANPC România solicită autorităților de resort interzicere a utilizării acestei
substanțe, cel puțin pentru produsele consumate regulat de copii, deoarece s -a constatat că
dozele mari de tartrazină generează modificări histologice grave ale ficatului. Ținând cont
că acest aditiv este folosit în special la băuturi le răcoritoare pe perioada verii, problemele
generate de tartrazină pot fi extrem de periculoase pentru organism. Doza maximă admisă
pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp,
excepție fiind rahatul, în cazul acestuia doza admisă este de 30 mg/kg. Astfel, dacă un
producător introduce în băuturi răcoritoare o cantitate semnificativă de colorant – 70
mg/kg (echivalent litru) – atunci o persoană de 30 kg care bea doi litrii de suc va asimila
140 mg colorant, depășind cu m ult doza maximă admisă pentru o persoană de 30 kg, care
este de 22,5mg.
 Boala Alzheimer cauzată de E621 (glutamat monosodic) folosit regulat în produsele
vegetale , considerat de experți și cercetători din întreaga lume ca fiind unul dintre cele mai
nocive substanțe ; se mai folosește și pentru conservarea laptelui, brânzeturilor,
preparatelor conservate, mezelurilor. Organizații de profil din Uniunea Europeană duc o

6 Hădărugă, D. Aditivi a limentari -Note de curs 2012

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
7
campanie de interzicere a acestei substanțe. Glutamatul de sodiu este unul dintre factorii
primordiali care determină boala Alzheimer. Este f olosit și ca înlocuitor pentru sare. Are
efecte nocive la persoanele cu probleme respiratorii (astmul),are efecte neurotoxice, poate
fi o sursă de migrene și crampe; interzis în mâncarea copiilor.
1.3 Legi slația în vigoare privind aditivii alimentari

"Codex Alimentarius" este autoritatea de referință în ceea ce privește elaborarea
standardelor de calitate, standardelor din domeniul sănătății, securității, stan dardelor de nutriție,
metodelor de standardiz are uniformă.
"Codex Alimentarius" a fost pentru prima dată elaborat în 1962 ["UN’s Food &
Agriculture Organization" (FAO) și "World Health Organization" (WHO)]. 7
Standardele generale pentru aditivi alimentari pun în aplicare la nivel internațional
regulile de utilizare a aditivilor alimentari . Standardele generale pentru aditivi alimentari (GFSA)
au fost constituite în martie 1997, de către guvernele membre ale Codexului în scopul utilizării
lor de către producătorii de alimente, în conformitate cu "Good Manufacturing Practice".
În 1970 Uniunea Europeană a decis că fiecare aditiv autorizat să fie menționat pe etichete
sau ambalaje, prin binecunoscutul cod E. Decizia a fost luată în ideea de a avea o legislație și o
reglementare foarte precisă a adi tivilor și pentru a facilita o mai bună informare a
consumatorilor.
În legislația Uniunii Europene, cerințele privind aditivii alimentari sunt specificate mai
exact prin intermediul Directivelor:
 pentru îndulcitori: Directiva Parlamentului și Consiliului European 94/35/EC din 30
iunie 1994
 pentru coloranți: Directiva Parlamentului și Consiliului European 94/36/EC din 30 iunie
1994
 pentru alți aditivi: Directiva Parlamentului și Consiliului European 95/2/EC din 20
februarie 1995.

7 http://www.fao.org/fao -who-codexalimentarius/about -codex/en/

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
8

Legislația română în vigoare

Toți aditivii autorizați de Ministerul Sănătății și Familiei prin Ordinul nr. 975/1998, sunt
preluați din “Codex Alimentarius”. Acesta conține un număr de aproximativ 250 de aditivi
alimentari ce pot fi fol osiți cu aprobarea MSF în funcție de grupa alimentară în care este inclus
acesta. De asemeni, FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură) și OMS (Organizația
Mondială a Sănătății) împreună cu specialiști și experți ai Uniunii Europene organizează p eriodic
studii analizând dacă o substanță este permisă ori respinsă ca aditiv și în ce condiții se poate
folosi. Acest comitet recomandă și cantitățile maxime cepot fi utilizate.
În ultimii ani, specialiștii din cadrul Ministerului Sănătății și Familiei care lucrează la
proiectele de armonizare a legislației cu statele membre ale Uniunii Europene au făcut eforturi
mari să convingă oficialii Comunității Europene de faptul că se pot găsi în timp scurt soluții
pentru existența unui sistem riguros de control al aditivilor din alimente și în special al celor noi.
“ Orice produs alimentar fabricat pentru consum uman sau dat în consum uman (din țară
sau din import) trebuie să respecte cerințele normelor prezente .
Produsele alimentare care se obțin sau sunt produse după rețete noi, după tehnologii noi
sau care conțin materii prime, aditivi alimentari sau adjuvanți tehnologici noi, sub aspectul
utilizării lor pentru prima dată într -un produs alimentar, vor fi supuse de către Ministerul
Sănătații spre avizare s anitară.” 8
Astfel, pentru fiecare aditiv alimentar propus spre utilizare este necesară obținerea
avizului sanitar. Aceasta implică o verificare a dozei utilizate și a compoziției preparatului
recomandat de către producător. Conform unui raport trimis recent Ministerului Sănătății de
către specialiștii Institutului de Sănătate Publică București, laboratoarele de profil din România
nu au o dotare tehnică suficient de avansată pentru a determina cu precizie dacă aditivul folosit
este sau nu inclus în list a celor aprobate petnru consum.
În cazul amestecurilor de aditivi importați, care au diferite denumiri comerciale, acestea
se vor aviza sanitar pentru a verifica dacă atât compoziția, cât și doza de utilizare recomandată
sunt corespunzătoare sau dacă res pectă normele în vigoare.
Avizul sanitar pentru aditivii alimentari folosiți în România este valabil timp de 3 ani de

8Norma igienico -sanitară din 16 decembrie 1998 pentru alimente, art. 2

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
9
la data emiterii. În cadrul perioadei de 3 ani el poate fi retras, dacă se constată că este folosit
necorespunzător sau dacă aditivul av izat are efecte nocive asupra sănătății sau mediului,
necunoscute la data emiterii avizului.
“Este strict interzisă comercializarea sau utilizarea pentru consum uman a alimentelor
care:
1) conțin aditivi alimentari neavizați de Ministerul Sănătății sau peste limitele admise de
prezentele norme igienico -sanitare.
2) sunt falsificate. Se consideră falsificare: – adaosul oricărei substanțe naturale sau sintetice în
produse, în scopul mascării unor defecte ale acestora, precum și în scopul modificării sau
conferirii de proprietăți pe care produsele nu le justifică prin compoziția lor naturală sau prin
rețetele de fabricatie; – schimbarea compoziției fără a se schimba specificațiile de pe etichetă.” 9
Pentru aditivii alimentari neprevăzuți în prezentele norme igienico -sanitare, precum și
pentru utilizarea oricărui aditiv în produsele alimentare dietetice și în preparatele pentru copii se
va cere avizul Ministerului Sănătății.
De asemeni producția, importul, vânzarea sau folosirea aditivilor alimentari care n u sunt
cuprinși în prezentul ordin este interzisă.
Dezvoltarea succesivă a societății a condus la o omniprezență a tehnologiei în domeniul
alimentar. Alimentele sunt obținute cu ajutorul noilor tehnologii, iar cererea din ce în ce mai
ridicată duce la o ofertă tot mai bogată din partea producătorilor.10
Potrivit unei alte teorii, aditivii sunt diferite substanțe ce sunt introduse în alimente în
cantități mici în timpul prelucrării acestora, a conservării sau păstrării în scopul menținerii dar și
a creșter ii caracteristicilor de calitate. 11
Conform articolului 5 din Norma metodologică din 7 februarie 2002, etichetele trebuie să
conțină o serie de elemente precum:
 denumirea sub care este comercializat sau vândut un produs;
 ingredientele din care este const ituit produsul;
 cantitatea folosită sau adăugată din anumite ingrediente;
 cantitatea netă;

9Norma igienico -sanitară din 16 decembrie 1998 pentru alimente, articolul 3
10 Banu,C, Butu, N, Lungu, C, Alexe,P, Rasmerita, D, Vizireanu, C, " Aditivi si ingredient pentru industria
alimentara ", Editura Tehnica, Bucuresti, 2000
11 Pamfilie R, Procopie,R, Dima, D, "Marfurile alimentare in comertul international ",Editura Economica,
Bucuresti, 2001

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
10
 data limită pentru care produsul este apt pentru consum;
 condiții de păstrare și depozitare;
 denumirea si adresa producătorului sau al distribuitorului;
 locul de proveniență al produslui;
 instrucțiuni de utlizare sau de consum;
 specificații despre identificarea lotului din care face parte produsul respectiv. 12

Capitolul 2 .Cercetări asupra conținutului în aditivi din alimentele obținute din laptele de soia
2.1. Tipuri de produse alimentare obținute din laptele de soia

Soia este una din cele mai vechi plante existente, provenind din zona Asiei Centrale și
fiind descoperită cu mai bine de 7000 de ani în urmă. Ea face parte din categoria leguminoaselor
pentru boabe. În industria alimentară, soia este intens folosită deoarece poate înlocui cu ușurință
produse de proveniență animală precum carnea, laptele sau ouăle datorită conținutului bogat de
proteine și acizi grași. (C. Mureșan, 2012)
Conform datelor înregistrate da FAO aproximativ 50% din populația lumii suferă din
cauza lipsei albumină în alimente. Peste 70% din albumina necesară omului revine din produsele
de origine vegetală. Astfel, din plantele ce au un potențial ridicat de protein este soia, care
conține aproximativ 40% din doza recomandată. De aceea se urmărește pe plan modial
extinderea și sporirea acestei culturi. (L. Onofraș, 2012)
Pe piața din România, produsele de larg consum care conțin s oia sunt reduse din punct de
vedere cantitativ. Cele mai populare produse obținute din soia sunt crema vegetală de brânză,
pate vegetal, salam vegetal, în care extractul din soia este adăugat pentru înlocuirea
ingredientelor de origine animală. Alte produs e întâlnite în comerț sunt laptele de soia, tofu,
batoane energizante, hrană pentru sugari sau uleiul vegetal. (Sisea, 2009)
Laptele de soia este unul din cele mai populare produse tradiționale, fiind obținut din
boabele plante lor de soia și este consumat pe o scară largă în China datorită proteinelor și
proprietăților nutritive ridicate. Obținerea laptelui de soia este un process tehnologic prin care se
parcurg următoarele etape: în etapa inițială se spală boabele de soia pentr u eliminarea
impurităților, apoi se trece la macinarea umedă a boabelor, apoi la înmuirea măcinișului rezultat
după care urmează încălzirea la o temperatură de 98 -105 grade Celsius, pentru o perioadă de 2 -5

12 Norma metodologica din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
11
minute. Este o etapă importantă în determinarea c alității laptelui de soia. După această etapă se
trece la filtrare în urma căruia se obține
laptele de soia cald. (Niranjan, 2006)
Tofu este un prdous preparat din
lapte de soia condensat și presat în
formă solidă, metodă asem ănătoare brănzei
obținute din laptele de vacă. Acesta a fost
descoperit în urmă cu peste 2000 de ani
atunci când un chinez a amestecat
accidental lapte de soia și clorură de
magneziu, un coagulant care ajută
la formarea brânzei tofu.

În tabelul următor se vor prezenta substanțele întâlnite în 100 de grame de brănză tofu:

Sursa: Conceput de autor
Calitatea și textura brănzei tofu este evidențiată de concentrația laptelui din soia, de tipul
de coagulant folosit dar și de temperatura de coagulare. Astfel, în funcție de tipul de coagulant
(clorură de calciu, sulfat de calciu, sulfat de magneziu sau lactate de calciu)tofu poate avea o
textură cremoasă, o aromă dulce sau o consistență ușoară. (M. Prabhakaran, 2007)
La fel ca și celelalte produse derivate din soia, tofu face parte din categoria celor care
sunt modificate genetic. Cercetătorii recomandă astfel pentru consum alimentele preparate din
soia organice care sa fie însoțite de o serie de informații precum locul de proveniență al
alimentului, dar și mențiunea că acesta nu a fost modificat genetic. De asemenea este recomandat Substanțele întâlnite în
100 de grame de
brănză tofu Procentaj din doza
zilnica recomandata
mangan 67% din DZR
cupru 48% din DZR
proteine 36% din DZR
seleniu 36% din DZR
fosfor 36% din DZR
omega 3 28% din DZR
fier 17% din DZR
magneziu 16% din DZR
zinc 16% din DZR
vitamina B1 15% din DZR

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
12
un consum moderat de către pe rsoanele care au pietre la rinchi sau problem tiroidiene. (Mateljan,
2011)

2.2.Cercetări asupra sortimentului alimentelor obținute din laptele de soia aditivate
Primul studiu vizează analiza a patru produse realizate de firma SC Alpro SRL:
-Băutură pe bază de soia cu aromă de vanilie;
-Iaurt natur pe bază de soia;
-Iaurt pe bază de soia cu aromă de cireșe;
– Desert din soia cu aromă de caramel
În tabelul 1 sunt prezentate ingredientele comune și specifice celor patru produse
analizate:
Tabelul 1
Analiza ingredientelor produselor realizate de firma Alpro SRL
Ingrediente
comune Ingrediente specifice
Băutură pe bază de
soia cu aromă de
vanilie Iaurt natur pe bază
de soia Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe Desert din soia cu
aromă de caramel

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
13

Apă, zahăr,
boabe de soia,
vitamine Apă, zahăr, boabe de
soia decorticate
(5,8%), carbonat de
calciu, arome, sare de
mare, corector de
aciditate (fosfat de
potasiu) extract din
morcovi, stabilizator
(gumă de gelan ),
vitamine(riboflavină
(B2),B12,D2).
Nu conține lactate sau
gluten. Apă, boabe de soia
decojite (7,9%),
zahăr, citrat de tri —
calciu, stabilizator
(pectină), regulatori
de aciditate (acid
citric, citrat de
sodiu), sare de
mare, arome,
vitamine (B12,D2),
emulgator (lecitină),
culturi de iaurt (S.
thermophilus, L.
bulgaricus),
antioxidanți
(palimtat de
ascorbil, extract
bogat de Tocoferol). Apă, boabe de soia
decojite (7,3%), zahăr,
cireșe (6,3%), sirop de
cireșe (4,6%), sirop de
glucoză -fructoză, citrat
de tri —calciu,
stabilizator
(pectină),colorant
natural (antocianin),
concentra t de morcov,
amidon modificat din
porumb, arome, sarqe
de mare, emulgator
(lecitină), vitamine
(riboflavină
(B2),B12,D2). culturi de
iaurt (S. thermophilus, L.
bulgaricus), antioxidanți
(palimtat de ascorbil,
extract bogat de
Tocoferol). Apă, boabe de soia
decojite (6,4%), zahăr,
agenți de îngroșare
(amidon modificat din
tapioca,pectină,
caragenan), sirop de
caramel (zahăr,apă)
(1,3%), zahăr de
trestie brun
caramelizat, fosfat
tricalcic,
maltodextrină,coloran
t(anatto) arome, sare
de mare, arome
naturale, vi tamine
(riboflavină
(B2),B12,D2). Poate
conține urme de
migdale și alune. Nu
conține lactoză, gluten
și grâu.
Sursa:Prelucrare după eticheta produselor Băutură pe bază de soia cu aromă de vanilie, Iaurt natur pe bază de soia, Iaurt pe
bază de soia cu arom ă de cireșe, Desert din soia cu aromă de caramel
Din tabelul x se observă numărul ingredientelor specifice ale produselor analizate variază
direct proporțional cu gradul de nocovitate al componenților, aspect ce va rezulta și din analiza
aditivilor alimen tari, respectiv a complexității de fabricație.
Aditivi alimentari ce se regăsesc în cele patru produse anal izate sunt descriși în tabelul 2
Tabelul 2
Aditivi alimentari prezenți în cele cinci produse analiz ate
Nr.
Crt Denumire aditiv
alimentar Cod Denumirea produselor în
care se găsește Rolul în
produs Efecte asupra organismului

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
14
1. Lecitină de soia E 322 Iaurt natur pe bază de soia,
Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe Emulgator Consumată în cantități mari
poate reduce apetitul și
provoacă disfuncții gastrice.
Este considerat inofensiv.
2. Fosfat de potasiu E 340 Băutură pe bază de soia cu
aromă de vanilie Corector de
aciditate Consumat în cantități mari
poate provoca creșteri în
greutate, crampe,oboseală,
dureri de cap.
3. Gumă de gelan E 418 Băutură pe bază de soia cu
aromă de vanilie Stabilizator Are efect laxativ.Este
recomandat a se evita
consumul de către femeile
însărcinate și de către
copii.Este considerat
infoensiv.
4. Citrat de tri-calciu E 333 Iaurt natur pe bază de soia,
Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe. Acidifiant Este considerat inofensiv.
5. Pectină E 440 Iaurt natur pe bază de soia,
Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe, Desert din
soia cu aromă de caramel Stabilizator Nu este recomandat a fi
utlizitat în hrana
sugarilor.Consumat frcvent
poate produce
balonare,alergii,astm. Se
recomandă consumul în
cantități moderate.

6. Acid citric. E 330 Iaurt natur pe bază de soia Corector de
aciditate Poate provoca iri tarea
mucoaselor, voma, balonare,
greața, intoleranța, diaree și
crampe abdominale.
7. Citrat de sodiu E 331 Iaurt natur pe bază de soia Corector de
aciditate .Poate provoca greață, vomă,
crampe abdominale și
musculare, reacții alergice,
amorțirea extremităților,
oboseală, ritm cardiac
anormal, crize, amețeală,
respirație greoaie etc .

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
15
8. Palmitat de ascorbil
E 304 Iaurt natur pe bază de soia,
Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe Antioxidant Este considerat inofensiv.
9. Antocianin

E 163 Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe Colorant Interzis în hrana sugarilor și
a copiilor mici. Este
considerat inofensiv.
10. Amidon modificat din
porumb E 1404 Iaurt pe bază de soia cu
aromă de cireșe. Agent de
îngroșare Poate provoca dereglări
hormonale, boli intestinale și
ale ficatului, tulburări ale
tubului digestive, creșterea
nivelului de colesterol sau
tulburări nervoase.
11. Caragenan E 407 Desert din soia cu aromă
de caramel Agent de
îngroșare Afectează grav sistemul
digestiv producând ulcer,
cancer de colon și
inflamarea mucoaselor
intestinale. Are acțiune
anticoagulantă și este toxic
pentru rinichi și ficat.
12. Fosfat de calciu E 341 Desert din soia cu aromă
de caramel Stabilizator Este recomandat a se
consuma cu moderație.
13. Maltodextrina
Aditiv
natural Desert din soia cu aromă
de caramel Agent de
îngroșare Poate produce diverse reacții
alergice, poate crește nivelul
de colesterol din organism.
14 Anatto E 160 Desert din soia cu aromă
de caramel colorant Poate provoca urticarie, se
recomandă a fi consumat în
cantități moderate.
Sursa:Prelucrare după Siguranța utilizării aditivilor în produsele alimentare, Doctor Zugravu Corina
Desertul din soia cu aromă de caramel nu este recomandat consumatorilor datorită
prezenței nu meroșilor aditivi: caragenan, citrat de sodiu, amidon modificat, acid citric, anatto.
Un aditiv nociv prezent în desertul din soia cu aromă de caramel este caragenanul ,
acesta afectează grav sistemul digestiv producând ulcer, cancer de colon și inflamarea
mucoaselor intestinale. Are acțiune anticoagulantă și este toxic pentru rinichi și ficat. Este

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
16

Desert din soia
cu aromă de
caramelIaurt pe bază de
soia cu aromă
de cireșe Iaurt natur pe
bază de soiaBăutură pe bază
de soia cu
aromă de vanilieGrad de periculozitate cunoscut ca fiind un inflamator puternic,poate reprezenta cauza multor afecțiuni (boli de inimă,
cancer etc.) (Gouget, 2012) .
Citratul de sodiu poate avea efecte secundare precum greață, vomă, crampe abdominale
și musculare, reacții alergice, amorțirea extremităților, oboseală, ritm cardiac anormal, crize,
amețeală, respirație greoaie etc. Efectele sunt mult mai vizibile în cazul persoanelor care
urmează un tratament cu acid citric și citrat de sodiu, cantitatea fiind mai mare decât cea prezentă
în alimente. În cazul persoanelor ce suferă de afecțiuni renale, consumul de citrat de sodiu poate
produce alcaloză metabolică (acumulare de bicarbonat în organism).
Acidul citric (E330) poate cauza afecțiuni bucale (precum accelerarea acțiunilor
cariilor), balonare, greață, crampe abdominale. Poate fi impurificat cu proteine din materia primă
care se pot transforma în glutamat monosodic ( E 621) . Acesta poate fi extrem de nociv pentru
organism deoarece provoacă dependență , un consum ridicat și poate avea complicații de sănătate
severe pe o perioadă lungă de timp precum: presiune arterială mare, autism, dezechilibru
hormonal, epilepsie, ale rgie alimentară, astm, cancer, sterilitate la femei, ritm cardiac neregulat
sau rapid și atacuri de cord, disfuncții tiroidiene, obezitate, diabet de tip 2, leziuni ale retinei și o
agravare a situației celor cu o concentrație scăzută a zahărului din sânge .
Amidonul modificat (E1440) este un aditiv ce se obține din plante modificate genetic
cum ar fi porumbul . În studiile efectuate pe animale a fost descoperit că provoacă leziuni la
nivelul rinichilor. Poate provoca dereglări hormonale, boli intestinale și ale ficatului, tulburări ale
tubului digestive, creșterea nivelului de colesterol sau tulburări nervoase.

În graficul 1 se prezintă ierarhizarea produselor analizate în funcție de conținutul de
aditivi alimentari periculoși pentru organismul uman.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
17

Din graficul 1 se observă că produsul care prezintă cel mai mare grad de periculozitate
este Desert ul din soia cu aromă de caramel , fiind urmat de iaurtul pe bază de soia cu arome de
cireșe și iaurtul natur.Cel mai mic grad de periculozitate îl rep rezintă Băutura cu aromă de
vanilie.

2.3. Cercetări asupra calității produselor alimentare obținute din laptele de soia aditivate

Cel de -al doilea studiu vizează analiza unor băuturi din lapte de soia obținute de patru
producători diferiți:
-Băutură cu ciocolată Provamel;
-Băutură din soia Sanitarium;
-Băutură din soia cu aromă de ciocolată Alpro;
-Băutură din soia Savia.
În tabelul 3 sunt prezentate ingredientele comune și specifice ale celor patru produse
analizate:
Tabelul 3
Analiza băuturilor obținute din lapte de soia
Ingrediente
comune Ingrediente specifice
Băutură cu ciocolată
Provamel Băutură din soia
Sanitarium Băutură din soia cu
aromă de ciocolată Băutură din soia
Savia

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
18
Alpro

Apă, zahăr, boabe
de soia, vitamine Apă, zahăr din
trestie de zahăr,
boabe de soia
decorticate (6,6 %),
cacao degresată
(1,3%), ciocolată (1,1
%), sare de mare,
agent de îngroșare
(gumă de carruba),
extract de vanilie
burbon.
Ingredientele sunt
provenite din
agricultura ecologică.
Nu conțin e lactoză
sau gluten. Apă filtrată, proteină
din soia (3,5%),
maltodextrină din
porumb, ulei de
floarea soarelui și
canola, zahăr din
trestie, minerale,
(calciu,fosfor,
magneziu), corector
de aciditate
(E332,E450),
antioxidant (acid
ascorbic), vitamine
(A, B12, B2, D2, B1),
aromă naturală.
Ingredientele sunt de
origine non animală. Apă, zahăr, boabe de
soia decorticate
(5,8%), praf de cacao
degresată (1,5 %),
carbonat de potasiu,
stabilizatori
(caragenan,gumă de
guar, gumă xanthan),
arome, sare de mare,
corector de aciditate
(fosfat de potasiu),
vitamine (riboflavină
(B2),B12,D2), arome
naturale. Nu conține
lactate sau gluten. Apă, semințe de
soia (4,5%), , zahăr
din trestie, ,
stabilizator (gumă
gellan) ,sare de
mare , conținut în
grăsime de 1,2%,
regulator de
aciditate (fosfat de
calciu), arome
naturale, vitamine
(B12) Nu conțin e
lactoză sau
colesterol.
Sursa:Prelucrarea după eticheta produselor Băutură cu ciocolată Provamel, Băutură din soia Sanitarium, Băutură din soia cu
aromă de ciocolată Alpro ,Băutură din soia Savia
Din tabelul x se observă numărul ingredientelor specifice ale produselor analizate variază
direct proporțional cu gradul de nocivitate al componenților, aspect ce va rezulta și din analiza
aditivilor alimentari respectiv a complexității rețetei de fabricație.
Aditivii alimentari ce se regăsesc în cele patru produse anal izate sunt descriși în tabelul 4
Tabelul 4
Aditivi alimentari prezenți în cele patru produse analizate
Nr.
Crt Denumire aditiv
alimentar Cod Denumirea produselor
în care se găsește Rolul în
produs Efecte asupra
organismului

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
19
1. Gumă de carruba
E 410 Băutură cu ciocolată
Provamel Agent de
îngroșare Consumat în cantități
mari poate produce
balonare, alergii.
2. Citrat de potasiu
E 332 Băutură din soia
Sanitarium Antioxidant Este considerat inofensiv.
3. Difosfați
E 450 Băutură din soia
Sanitarium Emulgator Poate fi sursa unor alergii,
dereglări hormonale,
tulburari hepatice, boli
intestinale și ale ficatului,
tulburări hepato -biliare,
tulburări ale tubului
digestiv.
4. Acid ascorbic
E 300 Băutură din soia
Sanitarium Antioxidant Este considerat inofensiv.
5. Carbonat de potasiu
E 501 Băutură din soia cu
aromă de ciocolată
Alpro Stabilizator Este considerat inofensiv.
6. Caragenan
E 407 Băutură din soia cu
aromă de ciocolată
Alpro Agent de
îngroșare Afectează grav sistemul
digestiv producând ulcer,
cancer de colon și
inflamarea mucoaselor
intestinale. Are acțiune
anticoagulantă și este
toxic pentru rinichi și
ficat.
7. Gumă de guar
E 412 Băutură din soia cu
aromă de ciocolată
Alpro Stabilizator Consumul ridicat poate
produ ce flatulență,
crampe abdominale, dar și
simptome precum greață
sau diaree.
8. Gumă xanthan
E 415 Băutură din soia cu
aromă de ciocolată
Alpro Agent de
îngroșare Este recomandat a se
consuma cu moderație.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
20
9 Fosfat de potasiu
E 340 Băutură din soia cu
aromă de ciocolată
Alpro Corector de
aciditate Provocă alergii, dereglări
hormonale, tulburări
hepatice, boli intestinale
și ale ficatului, tulburări
hepato -biliare, tulburări
ale tubului digestiv,
tulburări nervoase și
creșterea nivelului de
colesterol.

10 Gumă gellan E 418 Băutură din soia
Savia Stabilizator Este interzis în hrana
sugarilor și a copiilor
mici.
11 Fosfat de calciu E 341 Băutură din soia
Savia Regulator de
aciditate Este considerat inofensiv.
Sursa: Prelucrare după Siguranța utilizării aditivilor în produsele alimentare Ghid, Doctor Zugravu Corina -Aurelia

Fosfat de potasiu – un consum ridicat de fosfați de potasiu poate duce la carență de
calciu, aceștia legând cu ușurință acest mineral esențial. E340 nu este recomandat în ca zul
persoanelor ce au un nivel ridicat de potasiu și / fosfor, în cazul persoanelor ce sufera de
afecțiuni renale, pancreatice, hepatice și în cazul celor ce suferă de carență de calciu. În afară de
agravarea afecțiunilor prezentate mai sus, fosfatul de po tasiu poate produce și dureri ale
articulațiilor, scăderea volumului de urină, sete, creștere în greutate, picioare umflate, crampe,
oboseală, diaree, dureri de cap și amețeală . (Gouget, 2012)
Guma xantan (E415) este obținută prin biosinteză cu micromicetul
Xanthomonascampestris. Chimic este un poliozid format din glucoză, manoză și acid glucuronic.
Substanță de balast, favorizează digestia. Poate interfera cu absorbția lipidelor și a sărurilor
minerale. DZA = 10 mg/kg corp.
Difosfați (E450) pot fi sursa unor alergii, dereglări hormonale, tulburari hepatice, boli
intestinale și ale ficatului, tulburări hepato -biliare, tulburări ale tubului digestiv.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
21
Guma de carruba (E410) poate produce o serie de efecte ad verse precum balonare sau
alergii, poate avea efect laxativ.
În graficul 2 se prezintă ierarhizarea produselor analizate în funcție de conținutul de
aditivi alimentari periculoși pentru organismul uman .

Din graficul 2 se observă că produsul care prezintă cel mai mare grad de periculozitate
este băutura din soia cu aroma de ciocolată Alpro, urmată de băutura din soia Sanitarium și
băutura Savia. Cel mai mic grad de periculozitate îl reprezintă băutura cu ciocolată Provamel.
CAPITOLUL 3. CERCETĂRI ASUPRA CONȚINUTULUI DE ADITIVI
DIN MEZELURILE ȘI SEMIPREPARATELE OBȚINUTE DIN SOIA
3.1 Tipuri de mezeluri obținute din soia
Aceste tipuri de mezeluri se obțin din proteinele din soia, la care se mai pot adăuga
condimente, grăsimi vegetale sau diferiți aditivi alimentari.Astfel se pot obține o serie de produse
alimentare printre care amintim: salam sau parizer pe bază de soia, p ateu vegetal, carnați.
Acestea pot fi considerate sigure pentru consum doar atunci când în componența lor nu se
regăsesc grăsimi hidrogenate sau aditivi nocivi pentru sănătatea consumatorului. Printre cei mai
Băutură din soia
cu aromă de
ciocolată Alpro;Băutură din soia
Sanitarium;Băutură din soia
Savia.Băutură cu
ciocolată
Provamel;Grad de periculozitate

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
22
nocivi aditivi care se pot întălni în produsele comercializate pe piața din România se regăsesc:
glutamatul de sodiu sau E 621 care poate afecta grav sistemul nervos; nitritul de potasiu și sodiu
cunoscuți ca E 249 și E 250 pot favoriza apariția cancerului pulomnar sau gastric; Caragenan
sau E 407 este unul din cei mai nocivi aditivi utilizați în produsele alimentare, poate genera
apariția cancerului de colon. (Tudor, 2011)
Salamul vegetal este un produs în care extractul din soia substituie ingredientele cu
proveniență ani mală. Soia ajunge astfel către consumator sub formă procesată, conceptul de
trasabilitate, stabilit de legislația europeană, stabilește că pe etichetă trebuie să fie menționat dacă
produsul conține materiale modificate genetic. (Sisea, 2009)
APC România a realizat în anul 2015 un studiu de piață analizând etichetele a peste 70 de
tipuri de pate vegetal comercializate în cele mai mari lanțuri de hypermarket -uri din țară. Astfel
au fost identificate o serie de probleme majore în eti chetarea alimentelor: la produsele obținute
din soia nu este sepcificat dacă aceasta a fost sau nu modificată genetic; de asemenea nu se
specifică dacă aromele produselor analizate au fost obținute în mod natural sau în mod artificial;
glucidele sunt adăug ate în produse cu rolul de îndulcitori, dar acest lucru nu este menționat pe
aticheta produselor analizate. Printre cei mai nocivi aditivi întâlniți în pate -urile analizate se
regăsesc propilen glicol sau E 1520, această substanță este folosită în fabricar ea antigelului, este
extrasă din țiței. O altă substanță toxică este ribonucleotid disodic sau E 635 , substanță
considerată ca fiind cancerigenă și a fost regasită în jumătate din produsele analizate. Un alt
aditiv întâlnit a fost guma de guar sau E 412 care poate afecta sănătatea consumatorului
producând grețuri, crampe abdominale sau alergii. (Costel, 2015)
Soia este unul din alimentele modificate genetic în România începând cu anul 1998.
Modificarea genetică se produce atunci când un organism a fost modificat utilizându -se tehnici
de inginerie genetică conferindu -le produselor o serie de avantaje precum: scăderea timpului de
maturare, plantele sunt mult m ai rezistente astfel la condițiile atmoseferice sau dăunători. Există
bineînțeles și o serie de dezavantaje care îi afectează în mod direct în special pe consumatori,
cum ar fi: creșterea apariției de boili infecțioase, posibile reacții alergice sau toxice , pot favoriza
apariția infertilității. Aceste efecte sunt posibile deoarece iar etichetarea alimentelor nu este
obligatorie în unele țări din cadrul Uniunii. (A, 2012)

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
23
Legislația din România prevede că etichetarea alimentelo r modificate genetic este
obligatorie din anul 2006. Această lege nu este însă implementată. În prezent, nu există pe piață
un produs alimentar în care sa fie specificat pe etichetă faptul ca este modificat genetic. Astfel,
consumatorilor le este destul de dificil sa identifice la raft dacă produsele sunt sau nu modificate
genetic, informație care ar trebuie sa fie percepută ușor prin simpla citirea a etichetei produsului.
(Legea 106/2002)

3.2 Cercetări asupra sortimentului mezel urilor și semipreparatele obținute din soia
aditivate
Primul studiu vizează analiza a patru produse diferite realizate de firma SC Inedit SRL, în
care am ales să evidențiez aditivii alimentari și efectele acestora utilizați de acest producător în
produsele sale:
-Baton vegetal pentru gustări Inedit;
-Sos din Maioneză vegetală Inedit;
-Crenvurști din soia afumaț i în saramură;
-Crochete vegetale din soia.
În tabelul 5 sunt prezentate ingredientele comune și specifice celor patru produse
analizate:
Tabelul 5
Analiza ingredientelor produselor realizate de firma Inedit SRL
Ingrediente
comune Ingrediente specifice
Baton vegetal pentru
gustări Inedit Sos din Maioneză
vegetală Inedit Crenvurști din soia
afumați în saramură Crochete vegetale din
soia

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
24

Apă, sare, zahăr,
soia, condimente Tofu: 53%,(apă,soia
boabe), apă, ulei de
floarea soarelui,
proteine din soia,
arome, sare,
stabilizatori: alge
Euchema
transformate, citrat
trisodic, amidon din
cartofi și Psyllium,
pulbere de sfeclă roșie,
corector de aciditate:
ascorbat de sodiu,
agenți de îngroșare:
gumă de carruba,
gumă xantan,
acidifiant: acid citric,
condimente, dextroză. Extract din boabe de
soia 56%, amidon,
sare, apă, zahăr,
acidifiant: acid
citric, agenți de
îngroșare: gumă de
guar, muștar praf,
conservant: sorbat
de potasiu, colorant:
caroteni, dextroză,
extract din
condimente. Apă, izolat proteic d in
soia 20%, ulei de floarea
soarelui, amestec de
condimente(poate
conține urme de țelină),
stabilizator: difosfat
sodic, conservant:
tripolifosfat de sodiu ,
Potențiator de arome :
glutamat de sodiu
morcovi, usturoi, sare,
extract din ardei roșu,
arome de fu m. Apă, tofu (apă, soia
26%,agent de
coagulare: clorură de
calciu), tomate pulbere
7,9%, zahăr, gluten
din grâu, fulgi de
cartofi, texturat din
făină de soia
degresată, sare de
bucătărie, ceapă prajită
(ceapă,făină din
grâu,ulei vegetal,
sare),condimente
(conține țelină), ulei
de floarea soarelui.
Sursa:Prelucrare după eticheta produselor Baton vegetal pentru gustări Inedit, Sos din Maioneză vegetală Inedit,
Crenvurști din soia afumați în saramură, Crochete vegetale din soia

Din tabelul 5 se observă că numărul ingredientelor specifice ale produselor analizate
variază direct proporțional cu gradul de nocivitate al componenților, aspect ce va rezulta și din
analiza aditivilor alimentari, respectiv a complexității de fabricație.
Aditivii alimentari ce se re găsesc în cele patru produse analizate sunt descriși în tabelul 6:

Tabelul 6
Aditivi alimentari prezenți în cele patru produse alimentare analizate
Nr.
Crt Denumire aditiv
alimentar Cod Denumirea produselor în
care se găsește Rolul în
produs Efecte asupra organismului
1. Alge Euchema E 407a Baton vegetal pentru
gustări Inedit Agent de
îngroșare Este considerat inofensiv.
Cosnumat fecvent poate
produce reacții precum
balonare sau flatulență.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
25
2. Citrat trisodic E 331 Baton vegetal pentru
gustări Inedit Stabiliaztor Poate provoca crampe
abdominale sau dereglări la
nivelul tubului digestiv.
3. Ascorbat de sodiu E 301 Baton vegetal pentru
gustări Inedit Corector de
aciditate Este considerat a fi
inofensiv.
4. Gumă de carruba E 410 Baton vegetal pentru
gustări Inedit Agent de
îngroșare Consumat în cantități mari
poate produce balonare,
alergii.
5. Gumă xanthan E 415 Baton vegetal pentru
gustări Inedit Agent de
îngroșare Este recomandat a se
consuma cu moderație.

6. Acid citric E 330 Baton vegetal pentru
gustări Inedit, Sos din
Maioneză vegetală Inedit Corector de
aciditate Poate provoca iritarea
mucoaselor, voma, balonare,
greața, intoleranța, diaree și
crampe abdominale.

7. Gumă de guar E 412 Sos din Maioneză
vegetală Inedit Stabili zator Consumul ridicat poate
produce flatulență, crampe
abdominale, dar și simptome
precum greață sau diaree.
8. Sorbat de potasiu E 202 Sos din Maioneză vegetală
Inedit Conservant Poate prezenta diferite
alergii dacă este consumat în
cantități mari. Este
considerat inofensiv.
9. Caroteni E 160 Sos din Maioneză vegetală
Inedit Colorant Poate produce dureri de cap,
afecțiuni ale pielii, afectează
sistemul osos.

10. Difosfat sodic E 450 Crenvurști din soia afumați
în saramură Emulgator Poate fi sursa unor alergii,
dereglări hormonale,
tulburari hepatice, boli
intestinale și ale ficatului,
tulburări hepato -biliare,
tulburări ale tubului digestiv.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
26
11. Clorura de calciu E 509 Crochete vegetale din
soia Agent de
coagulare Este considerat inofensiv.
12. Tripolifosfat de sodiu E 451 Crenvurști din soia afumați
în saramură Conservant Este folosit în industria
textilă, a hârtiei și la
detergenți.
13. Glutamat de sodiu E 621 Crenvurști din soia afumați
în saramură Potențiator de
arome Consumat frecvent poate
provoca dureri de cap,
amorțirea membrelor,
înroșirea feței , agravarea
astmului și oboseală .
Sursa:Prelucrare după Corina Zugravu, Siguranța utilizării adit ivilor în produsele alimentare

Crenvurști i din soia afumați în saramură nu sunt recomandați consumatorilor datorită
prezenței numeroșilor aditivi: difosftat sodic, glutamat de sodiu sau tripolifosfat de sodiu.

Tripolifosfatul de sodiu (E 451) este un aditiv folosit la prelucrarea detergenților,
săpunurilor, cauciucurilor sau în industria textilă. În industria alimentară este cel mai regulat
folosit ca și conservant. Această substanță este interzis a fi folosită în hrana sugarilor și în
alimentele destinate copiilor mici. Nu se recomandă a fi consumat de către femeile însărcinate.
Poate fi sursa unor reacții adverse precum: tulburări hepatice, tulburări ale tubului digestiv, boili
la nivelul ficatului sau poate favoriza creșterea colesterolului.
Amestec de caroteni (E160) favorizează cancerul de plămâni, mai ales în cazul
fumătorilor și al p ersoanelor care trăiesc intr -un mediu poluant. De asemenea, poate provoca
urticarie și nu este recomandat copiilor hiperactivi. (Stan, 2007)
Acest aditiv este folosit drept colorant, fiind toxic pentru organsim dacă este consum at
frecvent. În urma analizelor efectuate asupra informațiilor înscrise pe etichetele produselor,
specialiștii consideră că produsele care conțin caroteni sunt toxice în special pentru femeile
însărcinate sau care alăptează, supraponderalilor și obezilor, celor cu boli cardiovasculare,
renale, hepatice celor cu maladii pulmonare sau osteoporoză.
Glutamat de sodiu (E621) sau glutamatul monosodic după cum mai este cunoscut, este
un aditiv utilizat frecvent în produsele alimentare comercializate în România ce poate avea o
serie de reacții adverse asupra organismului printre care dureri de cap, greață, respirație grea,
modificarea ritmului cardiac, senzații de arsură și dificultate în respirație.

În graficul 3 se prezintă ierarhizarea produselor analizate în funcție de conținutul de
aditivi alimentari periculoși pentru organismul uman:

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
27

3.3 Cercetări asupra calității mezelurilor și semipreparatele obținute din soia
aditivate
Cel de -al doilea studiu vizează analiza a patru produse similare (pate vegetal) realizate de
producători diferiți , în care am ales să evidențiez aditivii alimentari utilizați și efectele acestora
din următoarele produse :
-Pate vegetal Winny;
-Pastă vegetală cu măsline Angst;
-Pate vegetal Moldova în Bucate;
-Pate vegetal cu ciuperci.
În tabelul 7 sunt prezentate ingredientele comune și specifice ale celor patru produse
analizate:

Tabelul 7
Analiza pateului vegetal din soia
Ingrediente Ingrediente specifice

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
28
comune Pate vegetal Winny Pastă vegetală cu
măsline Angst Pate vegetal Moldova în
Bucate Pate vegetal cu ciuperci
Bucegi

Apă, sare, proteine
din soia, glutamat
monosodic,
caragenan, muștar,
țelină Apă, ulei vegetal,
proteină din soia, amidon
din cartofi, sare iodată,
condimente, legume
uscate, emulgatori, agent
de îngroșare: caragenan,
potențiator de aromă:
glutamat monosodic,
arome, antioxidant:
izoascorbat de sodiu,
color ant natural: carmin,
caramel. Conține telină. Apă, ulei de floarea
soarelui, măsline negre
7,2%, colorant natural:
gluconat de fier,
corector de aciditate:
acid lactic, proteină
vegetală din soia,
amidon din grâu
(gluten), sare de mare,
agent de îngroșare:
guma de guar,
caragenan, amidon din
cartofi, stabilizatori:
fosfați de sodiu,
legume deshidratate
(sulfiți), țelină, ierburi,
arome, zaharuri,
emulsifiant steaoril
lactat de sodiu,
potențiator de aromă:
glutamat de sodiu,
ribonucleide disodice,
antioxida nt: erithorbat
de sodiu, acid citric,
acid malic, caramel. Apă, ulei vegetal de floarea
soarelui, proteină din soia,
amidon din grâu,
stabilizator: polifosfați,
legume deshidratate,
condimente (muștar,
țelină), emulgator: lactilat
de sodiu, etilceluloză,
agent de îngroșare:gumă
guar, gumă xantan,
caragenan, sirop de
glucoză, potențiator de
gust: glutamat monosodic,
ribonucleotide disodice,
antioxidant: ascorbat de
sodiu, acid citric, sare,
colorant (extract de
paprika), zahăr, muștar,
țelină. Apă, ulei ve getal
nehidrogenat, ciuperci
5%, proteină din soia,
amidon din grâu, amidon
din porumb, sare iodată,
stabilizatori:polifosfați,
emulsificator:stearoil
lactilat de sodiu, sterii
glicerici ai acidului
citric, arome, sirop de
glucoză, condimente:
muștar, țeli nă,
potențiator de aromă:
glutamat de sodiu,
ribonucleotide disodice,
legume deshidratate
(tomate,ceapă,usturoi),
agenți de îngroșare:
gumă xantan,
antioxidant:ascorbat de
sodiu, acid citric,
gelifiant: caragenan,
clorură de potasiu,
colorant:caramel, extr act
de paprika.
Sursa:Prelucrare după eticheta produselor Pateu vegetal Winny, Pastă vegetală Angst, Pate vegetal Moldova în
bucate, Pate vegetal cu ciuperci Bucegi

Din tabelul 7 se observă că numărul ingredientelor specifice ale produselor analizate
variază direct proporțional cu gradul de nocivitate al componenților, aspect ce va rezulta și din
analiza aditivilor alimentari respectiv a complexității rețetei de fabri cație.
Aditivii alimentari ce se regăsesc în cele patru produse analizate sunt descriși în tabelul 8
Tabelul 8
Aditivii alimentari prezenți în cele patru produse analizate

Nr.
Crt Denumire aditiv
alimentar Cod Denumirea produselor în
care se găsește Rolul în
produs Efecte asupra organismului

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
29
1. Caragenan E 407 Pate vegetal Winny , Pate
vegetal Moldova în
Bucate , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi , Pastă
vegetală cu măsline Angst Agent de
îngroșare Afectează grav sistemul
digestiv producând ulcer,
cancer de colon și
inflamarea mucoaselor
intestinale. Are acțiune
anticoagulantă și este toxic
pentru rinichi și ficat.
2. Glutamat monosodic E 621 Pate vegetal Winny , Pate
vegetal Moldova în
Bucate , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi , Pastă
vegetală cu măsline Angst Potențiator de
aromă Consumat frecvent poate
provoca dureri de cap,
amorțirea membrelor,
înroșirea feței , agravarea
astmului și oboseală .
3. Izoascorbat de sodiu E 316 Pate vegetal Winny , Pate
vegetal Moldova în Bucate Antioxidant Consumul nu este
recomandat, poate provoca
tulburări hepatice, crize
hepato -biliare.
4. Carmin E 120 Pate vegetal Winny Colorant Poate produce diferite reacții
alergice, dacă este consumat
regulat. Este considerat a fi
inofensiv.
5. Gluconat de fier
E 579 Pastă vegetală cu măsline
Angst Colorant Este considerat inofensiv.
6. Acid lactic E 270 Pastă vegetală cu măsline
Angst Corector de
aciditate Poate fi sursa unor reacții
precum: mâncărimi, iritarea
mucoaselor sau respirație
greoaie.
7. Guma de guar E 412 Pastă vegetală cu măsline
Angst , Pate vegetal
Moldova în Bucate Stabili zator Consumul ridicat poate
produce flatulență, crampe
abdominale, dar și simptome
precum greață sau diaree.
8. Fosfați de sodiu E 339 Pastă vegetală cu măsline
Angst Stabilizator Este considerat a fi
inofensiv.
9. Steaoril lactat de sodiu E 481 Pastă vegetală cu măsline
Angst , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi Emulsifiant Consumat frecvent poate
duce la reducerea poftei de
mâncare, balonare sau
flatulență.

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
30
10. Ribonucleide disodice E 635 Pastă vegetală cu măsline
Angst , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi Potențiator de
aromă Poate fi sursa unor alergii,
dereglări hormonale,
tulburari hepatice, boli
intestinale și ale ficatului,
tulburări hepato -biliare,
tulburări ale tubului digestiv.
11. Acid citric E 330 Pastă vegetală cu măsline
Angst , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi Corector de
aciditate Poate provoca iritarea
mucoaselor, voma, balonare,
greața, intoleranța, diaree și
crampe abdominale.

12. Acid malic E 296 Pastă vegetală cu măsline
Angst Corector de
aciditate Este considerat a fi
inofensiv.
13. Polifosfați E 452 Pate vegetal Moldova în
Bucate Stabilizator Poate produce boli
intestinale și ale ficatului,
tulbură ri hepato -biliare .
14 Etilceluloză E 462 Pate vegetal Moldova în
Bucate Emulgator Consumat frecvent poate
produce balonare,
constipație, sau disfuncții la
nivelul colonului.
15 Guma xantan E 415 Pate vegetal Moldova în
Bucate , Pate vegetal cu
ciuperci Bucegi Agent de
îngroșare Este recomandat a se
consuma cu modera ție.

16 Ascorbat de sodiu E 301 Pate vegetal Moldova în
Bucate Antioxidant Este considerat a fi
inofensiv.
17 Esterii glicerici ai
acidului citric E 472 Pate vegetal cu ciuperci
Bucegi Emulgator Pot cauza amețeală , sete ,
confuzii mentale.
Este considerat inofensiv.
18

Clorură de potasiu E 508 Pate vegetal cu ciuperci
Bucegi Gelifiant Este considerat inofensiv.
Sursa:Prelucrare după Corina Zugravu, Siguranța utilizării aditivilor în produsele alimentare

Ribonucleide disodice (E 635) este un aditiv alimentar ce poate produce erupții
cutanate în maximum 24 de ore de la consumul acestuia. Deși este interzis în multe țări
din Europa, acesta este utilizat în produsele alimentare din România. Poate fi sursa unor

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
31
alergii, dereglări hormonale, tulbur ari hepatice, boli intestinale și ale ficatului, tulburări
hepato -biliare, tulburări ale tubului digestiv . Face parte din categoria potențiatorilor de
arome și este adăugat în produse cu rolul de a ameliora gustul sau mirosul alimentului.
Izoascorbat -ul de sodiu (E 316) nu este recomandat consumul frecvent și nu este
permis în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici. Poate provo ca alergii, dereglări
hormonale , tulburări hepatice , boli intestinale și ale ficatului, tulburări hepato -biliare,
tulbuăr i ale tubului digestiv , tulburări nervoase și creșterea nivelului de colesterol . Este
folosit în special ca antioxidant pentru a spori rezistența produslui la degradarea prin
oxidare. (Stan, 2007)
Polifosfați (E 452) sunt adă ugați în alimente ca stabilizatori având ca scop
păstrarea proprietăților fizico -chimce ale alimentului, astfel se poate obține un termen de
valabilitate ridicat. Consumul regulat al acestei substanțe poate produce o serie de
disfuncții la nivelul corpului uman, printre care b oli intestinale si ale ficatului, tulbur ări
hepato -biliare .
Etilceluloza (E 462) este o substanță produsă din celuloză, fiind modificată
chimic. În industria alimentară este folosit ca emulgator.Deși această substanță este
interzisă de legislația Uniunii Europene, ea se regăsește în produsul analizat ( Pate vegetal
Moldova în Bucate ). Aceasta poate fermenta în organism și poate genera boli intestinale,
balonare sau diaree.De asemenea nu este permisă folosirea acestei substanțe în aliment ele
destinate copiilor mici sau a sugarilor. Pe termen lung dacă este consumată frecvent poate
provoca boli la nivelul colonului.
Carmin (E120) este un colorant roșu obținut de la o specie de insecte fiind utlizat
frecvent în industria produselor cosmetice . Este adăugat și în produsele comercializate pe
piața din România observându -se o hiperactivitate îndeosebi în rândul copiilor, după
consumul unor produse care conțineau această substanță.
Guma de guar ( E 412 ) este o substanță folosită în produsele alimentare cu efect
stabilizator, se recomandă un consum moderat al acestei substanțe. Consumul ridicat
poate produce flatulență, crampe abdominale, dar și simptome precum greață sau diaree.
În graficul 4 se prezintă ierarhizarea produselor analizate în funcție de conținutul de
aditivi alimentari periculoși pentru organismul uman:

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
32
Introducere

Tema prezentei lucrări se intitulează „ Cercetare privind utilizarea aditivilor alimentari
în produsele pe bază de soia” și are drept scop prezentarea principalelor aspecte privind
periculozitatea aditivilor din produsele alimentare.
Unul din motivele care a stat la baza alegerii temei reprezintă importanța domeniului de
cercetare datorită complexității acestuia. Industria alim entară se află în continuă schimbare și
modernizare fiind unul dintre sectoarele dinamice ale economiei naționale.
Piața produselor alimentare cunoaște o intensă înnoire și diversificare pusă pe seama
satisfacerii dorințelor, preferințelor și mai ales a n ecesităților consumatorilor.
Progresele din domeniul științei alimentației, furnizează industriei alimentare noi metode
sofisticate și performante pentru controlarea și modificarea structurii fizice și compoziției
chimice a produselor alimentare. Acest f apt a determinat schimbări majore în domeniul calității,
distribuției și poate cel mai important în tehnologia de producție a alimentelor.
Un alt motiv îl reprezintă sănătatea consumatorilor, care a devenit un bun deosebit de
important, atât pentru bunăst area individului, cât și pentru întreaga colectivitate umană; iar
protejarea și promovarea sănătății a depășit interesul personal și s -a transformat într -o problemă
de prim rang pentru orice comunitate umană.
Alimentația corectă necesită și îndeplinirea u nei alte condiții esențiale: produsele
consumate să fie lipsite de agenți nocivi sau aceștia să se găsească în concentrațiile admise astfel
încât să nu dăuneze organismului în care sunt asimilate. Unii agenți pot fi biologici ( bacterii,
paraziți) iar alți i pot fi substanțe chimice toxice, mutagene sau cancerigene.
Lucrarea de față este structurată în patru capitole, respectiv primul capitol cuprinde trei
subcapitole în care se prezintă principalele abordări conceptuale privind aditivii alimentari. În
capitolul al doilea se prezintă o trecere de la noțiunile teoretice la concretizarea practică în
studiile de caz privind cercetările asupra sortimentului alimentelor obținute din laptele de soia
aditivate, respectiv cercetările asupra calității acestora. În al treilea capitol se prezintă tipurile și

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
33
calitatea mezelurilor și sempipreparatelor din soia precum și cercetările privind sortimentul și
calitatea acestor produse.În ultimul capitol se prezintă un chestionar privind aditivii alimentari în
produsele pe baz ă de soia.
Scopul lucrării vizează o mai bună informare despre produsele aditivate comercializate în
România deoarece potrivit rapoartelor organizațiilor internaționale, mortalitatea în rândul
populației globului, datorată consumului alimentelor îmbogăț ite cu substanțe artificiale, se află
pe locul al III -lea, alături de consumul de droguri, medicamente și accidentele de circulație.
Concluzii

În condițiile diversificării și înnoirii rapide a ofertei de mărfuri, globalizării piețelor, dezvoltării
continue a exigențelor consumatorilor, calitatea produselor și serviciilor a devenit un imperativ al
dezvoltării durabile astfel încât produsul, pe înt reg parcursul său, de la producere, comercializare,
consum și post -consum să îndeplinească condițiile optime și nevoile pentru care a fost realizat. Acesta
reprezintă nu numai o structură tehnico -economică, ci și un sistem de relații dincolo de limitele en tității
lui, în raport cu necesitatea umană, în relațiilor sale cu omul, mediul și modul de existență.
Folosirea aditivilor alimentari este justificată doar atunci când servește unuia din scopurile
menționate în legislație. Oricare din aceste scopuri, fi e ele profitabile economice sau tehnologice nu vor
fi luate în considerare în cazul în care se pune în pericol sănătatea consumatorului.
În contextul actual, aditivii alimentari sunt indispensabili pentru fabricarea sau procesarea
majorității alimentelor, împreună cu progresele realizate în tehnologia alimentară ei fac posibilă
existența unor produse de înaltă calitate și care pot fi păstrate pe o durată de timp rezonabilă. Aditivii
alimentari se utilizează în industria alimentară încă din secolul XIX, num ărul și rolul lor s -au dezvoltat în
epoca modernă, astfel pentru evitarea unor posibile riscuri asupra organismului uman este necesară
documentarea cât mai detaliată și respectarea normelor de utilizare.
Evaluarea toxicologică a unei substanțe care este p ropusă pentru a fi utilizată ca aditiv
alimentar, presupune parcurgerea a două etape. Prima etapă constă în culegerea datelor în legătură cu
siguranța substanței la experimentele de laborator pe animale și dacă este posibil la unele observații pe

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
34
om. A dou a etapă constă în evaluarea acestor date care vor duce la decizia de acceptare sau respingere
a substanței respective ca aditiv alimentar.
Doza zilnică admisă se obține prin extrapolarea datelor de la animale la om, utilizându -se un
coeficient de siguranț ă. Consumul zilnic admis este aplicat persoanelor de orice vârstă.
Doza admisă zilnic este fixată de instituții specializate acreditate la nivel internațional precum:
Comitetul de Experți în Aditivi Alimentari (JEFCA) sau Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Introduși
în alimente aditivii vor trebui să respecte inocuitatea și integritatea produsului alimentar. În acest sens,
organismele internaționale au elaborat o serie de instrucțiuni cu referire la normele de utilizare a
aditivilor alimentari. Trebu ie menționată importanța ce se acordă normelor emise de experți în legătură
cu limitele de utilizare, datorită unor reglementări stricte și unor evaluări permanente, aditivii alimentari
sunt elemente sigure în alimentația umană.
Organismul uman necesită p rezența a 40 -50 de substanțe cu efect nutritiv pentru ca toate
funcțiile sale să evolueze corespunzător. Toate aceste substanțe sunt întâlnite în mod normal în cantități
suficiente în alimente.
Aditivii cu efect stabilizator au ca rol principal prevenirea degradării alimentelor și creșterea
duratei lor de păstrare. Necesitatea creșterii duratei de păstrare este impusă de tendințele actuale de
consum și normativele de calitate.
Aditivii cu efect organoleptic influențează în mod favorabil calitățile alimen telor înainte, în
timpul sau după consumul lor. Mulți dintre compușii cu proprietăți senzoriale conținuți în alimente se
deteriorează în timpul procesării sau depozitării acestora. Scopul principal al acestei categorii de aditivi
este de a compensa aceste pierderi într -un mod autentic.
Din anul 1970 Uniunea Europeană a hotărât ca fiecare aditiv autoriat să fie menționat pe
etichietă sau ambalajul produsului prin codul E. Această hotărâre a fost luată în ideea de a exista o
legislație și o reglementare prec isă a aditivilor și pentru a spori informarea consumatorilor.
Pentru fiecare aditiv alimentar propus spre utilizare este necesară obțienerea avizului sanitar,
acesta implică o verificare a dozei folosite și a compoziției produsului recomandat de producăto r.
În urma cercetărior asupra sortimentului alimentelor obținute din laptele de soia
aditivate efectuate pe produsele realizate de societatea Alpro SRL s -au constatat urmatoarele : Desertul

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
35
din soia cu aromă de caramel nu este recomandat consumului din ca uza prezenței unor aditivi nocivi, cel
mai periculos dintre aceștia fiind caragenanul (E407) , acesta afectează grav sistemul digestiv producând
ulcer, cancer de colon și inflamarea mucoaselor intestinale. Are acțiune anticoagulantă și este toxic
pentru rin ichi și ficat. Este cunoscut ca fiind un inflamator puternic, poate reprezenta cauza multor
afecțiuni (boli de inimă, cancer etc. Un alt produs realizat de firma Alpro SRL este reprezentat de iaurtul
pe bază de soai cu cireșe, acesta conține un alt aditiv periculos, acesta fiind amidonul modificat (E1440)
un aditiv ce se obține din plante modificate genetic cum ar fi porumbul . În studiile efectuate pe animale
a fost descoperit că provoacă leziuni la nivelul rinichilor. Poate provoca dereglări hormonale, bo li
intestinale și ale ficatului, tulburări ale tubului digestive, creșterea nivelului de colesterol sau tulburări
nervoase.
Un alt studiu efectuat asupra calității alimentelor obținute din laptele de soia aditivate vizează
analiza bauturilor din lapte de soia obținută de patru producători diferiți. În urma cercetărilor efectuate
s-a putut observa existența a doi aditivi alimentari comuni tuturor produselor analizate, unul dintre
aceștia fiind fosfat ul de potasiu (E340)– un consum ridicat de fosfați de pot asiu poate duce la carență
de calciu, aceștia legând cu ușurință acest mineral esențial. E340 nu este recomandat în cazul
persoanelor ce au un nivel ridicat de potasiu și / fosfor, în cazul persoanelor ce sufera de afecțiuni
renale, pancreatice, hepatice ș i în cazul celor ce suferă de carență de calciu. În afară de agravarea
afecțiunilor prezentate mai sus, fosfatul de potasiu poate produce și dureri ale articulațiilor, scăderea
volumului de urină, sete, creștere în greutate, picioare umflate, crampe, obose ală, diaree, dureri de cap
și amețeală . Al doilea aditiv alimentar prezent în produsele analizate sunt Difosfați i (E450) pot fi sursa
unor alergii, dereglări hormonale, tulburari hepatice, boli intestinale și ale ficatului, tulburări hepato –
biliare, tulbur ări ale tubului digestiv.
În urma cercetărilor asupra sortimentului mezelurilor și semipreparatelor din soia aditivate
realizate la societatea Inedit SRL s -au constat următoarele: Crenvurști i din soia afumați în saramură nu
sunt recomandați consumului dat orită prezenței numeroșilor aditivi precum: tripolifosfatul de sodiu (E
451) este un aditiv folosit la prelucrarea detergenților, săpunurilor, cauciucurilor sau în industria textilă.
În industria alimentară este cel mai regulat folosit ca și conservant. Această substanță este interzis a fi
folosită în hrana sugarilor și în alimente le destinate copiilor mici. Nu se recomandă a fi consumat de
către femeile însărcinate. Poate fi sursa unor reacții adverse precum: tulburări hepatice, tulburări ale
tubului digestiv, boili la nivelul ficatului sau poate favoriza creșterea colesterolului. Un alt aditiv nociv
prezent în Crenvurști i din soia afumați în saramură este Amestec ul de caroteni (E160) favorizează

Dinescu Mihai, MCEPC, An II, gruupa 511
36
cancerul de plămâni, mai ales în cazul fumătorilor și al persoanelor care trăiesc intr -un mediu poluant.
De asemenea, poate provoca urtica rie și nu este recomandat copiilor hiperactivi.
Acest aditiv este folosit drept colorant, fiind toxic pentru organsim dacă este consumat frecvent.
În urma analizelor efectuate asupra informațiilor înscrise pe etichetele produselor, specialiștii consideră
că produsele care conțin caroteni sunt toxice în special pentru femeile însărcinate sau care alăptează,
supraponderalilor și obezilor, celor cu boli cardiovasculare, renale, hepatice celor cu maladii pulmonare
sau osteoporoză.
Un alt studiu asupra calităț ii mezelurilor și semipreparatelor din soia aditivate vizează analiza
pateului vegetal obținut de patru producători diferiți. Pate ul vegetal Moldova în Bucate nu este
recomandat consumului datorită prezenței unor aditivi nocivi pentru organism.
Aceștia sun t: Etilceluloza (E 462) este o substanță produsă din celuloză, fiind modificată chimic. În
industria alimentară este folosit ca emulgator. Deși această substanță este interzisă de legislația Uniunii
Europene, ea se regăsește în produsul analizat ( Pate vege tal Moldova în Bucate ). Aceasta poate
fermenta în organism și poate genera boli intestinale, balonare sau diaree.De asemenea nu este permisă
folosirea acestei substanțe în alimentele destinate copiilor mici sau a sugarilor. Pe termen lung dacă este
consuma tă frecvent poate provoca boli la nivelul colonului; glutamatul monosodic (E 621) –poate avea
reacții adverse precum : durerile de cap, modificarea ritmului cardiac, dificultatea în respirație și senzații
de arsură.
Ultimul studiu …
În concluzie, se reco mandă o mai bună informare a consumatorilor cu privire la produsele
aditivate comercializate pe piața din România deoarece conform rapoartelor organizațiilor
internaționale consumul alimentelor ce au un conținut ridicat de substanțe artificale au provocat
numeroase decese în rândul populației globului.