1. Date referitoare la industria minieră în județul Argeș În anul 1990 existau trei mari administrații miniere în România: Regia Autonomă a… [601176]

1. Date referitoare la industria minieră în județul Argeș
În anul 1990 existau trei mari administrații miniere în România: Regia Autonomă a
cărbunelui Ploiești, ce administra minele din zonele C âmpulung Mu șcel, Comănesti, Căpeni,
Voievozi și Filipestii de Pădure, Regia Autonomă a Carbunelui Oltenia, având sediul în
municipiul Targu Jiu, ce administra minele Motru, Rovinari, Berbesti, precum si Regia
Autonoma a Huilei, cea mai mare structură administrativă minieră, ce avea în subordine minele
Lonea, Petrila, Petril a Sud, Dâlja, Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Paroșeni, Lupeni, Bărbăteni,
Uricani, Valea de Brazi, Țebea, Petroșani și Anina.
Mineritul in judetul Arges a fost impulsionat de perioada de industrializare incepută în
deceniul cinci al secolului trecut, în acea stă zonă expoatându -se materiale de construcție, precum
calcar, argila, gips dar și lignit în exploatări miniere precum Schitu Golesti, Berevoie ști,
Pescăreasa, Sl ănic, Godeni , Poienari, Valea Ind ărăt, Jugur și cariera minieră Cotești -Aninoasa.
Fig. 1 Car iere de materii prime minerale solide pe teritoriul României

Existența minelor de carbune în această zonă a țării a fost strâns legată de cea a
centralelor electro -termice din județele Argeș și Brașov, principalul beneficiar al lignitului
exploatat, perioada de continu ă tranziție de după 1989 și inchiderea termocentralelor din cauza
nerespectării normelor de poluare ducând la închiderea rând pe râ nd a minelor argeșene. Astfel ,
ultimele exploatări miniere de la Jugur și Cotești -Aninoasa, aparținând de Carbonifera
Câmpulung, exploatări ce asigurau materia primă pentru C.E.T. Brașov, au intrat i ntrat intr -un
proces de închidere -ecologizare după anul 2 010.

În prezent exploatarea cărbunelui în județul Argeș a încetat, acest lucru datorându -se
pieței de desfacere precare, lipsei investițiilor în echipamente moderne de exploatare dar și
managementului defectuos. Activitatea minieră mai este prezentă doar prin carierele de
exploatare a materialelor de construcție, exploatări de succes fiind administrate de S.C. Holcim
S.A., precum cea de calcar de la Dealul Hulei, Mateiaș din comuna Valea Mare Pravăț, cea de
argilă de la Plaiul Cheii, comuna Stoenești și cea de gips de la Dealu Piatra, comuna Boteni.

Fig. 2 Fosta e xploatare minieră de suprafață Cotești -Aninoasa

Exploatarea calcarului în zona Mateiaș a în cepu t în anul 1969, când fabrica de ciment a
fost inaugurat ă, până în anul 1989 denumită Combinatul de ciment Câmpulung Muscel, în
perioada dintre anii 1989 și 1999 cunoscută sub numele de S.C. CIMUS S.A., iar după acest an
fiind prelu ată de grupul interna țional Holcim, sub denumirea de S.C. Holcim România S.A.

2. Repere istorice ale zonei Mateiaș -Dealul Hulei
Denumirea de Mateiaș dată varfului omonim provine de la numele fiului adoptiv al lui
Matei Ba sarab (n.1580 -d.1654), domnitorului Țării Romanești între anii 1632 și 1654. Acesta a
înființat la Câmpulung Muscel prima fabrică de fârtie valahă, iar Antonie Vo dă (n.?-d.1672),
domn între anii 1669 și 1672, a înf iințat la Cîmpulung , în anul 1669 , prima scoală obșteasc ă cu
învățătură în limba română din Țara Românească .
Ca și repere istorice, Mihai Viteazul (n.1558-d.1601) s-a retras strategic cu oastea sa, prin
comuna Stoenești, până la Valea Mare Pravăț , în culmea Mateiaș, asteptând sprijin militar de la
principele transilvănean Sigismunt Bathory , otomanii ce înaintau pe valea Dâmboviței fiind
respinși la Mateiaș . Un alt moment istoric important s -a petrecut in primul război mondial, în
anul 1916 , fiind purtate bătălii crâncene în zon a muntoasă între armatele austro -ungare, germane
pe de -o parte și române, la Mateiaș fiind construit între anii 1928 și 1935 un mausoleu închinat
militarilor români căzuți în luptă, la construcția ace stuia folosindu -se calcar de Albeni .

3. Geologia zonei Mateiaș -Dealul Hulei
Cariera de calcar de la Dealul Hulei, Mateiaș, este situată pe raza comunei Valea Mare
Pravăț, județul Argeș, la NE față de municipiul Câmpulung Musc el, cu aces la drumul european
574, la 1,8 km față de fabrica de ciment Holc im., cariera se află din punct de vedere geograf ic la
separația dintre Carpații Meridionali și Subcarpații Getici. Zona Dealul Hulei -Mateiaș
corespunde delimitării dintre Munții Iezer și dealurile înalte muscelene ,facând tranziția de la
calcarul Jura sic la marne, gresii și șisturile din partea de est a depresiunii Câmpulung Muscel .

Formațiunea de calcar d e la Dealul Hulei, Mateiaș este, din punct de vedere geologic, de
vârstă Kimmeridgian -Tithonian, Jurasic superior, aparținând terminației estice a Pânzei Getice ,
(Patrulius, 1969) . Formațiunea de calcar se dezvoltă din zona Măgura -Mateiaș -Dealul Hulei în
partea nordică, pînă în zona sudică, Piatra -Stoenești, fiind expl oatată în cariera Dealul Hulei.
Studiul geologic realizat prin foraje în perioada anilor 2007 -2009 a pus în evidență unitățile
litologice majore, precum in figura următoare.

Figura 3 Coloan ă lito-stratigrafică sintetică pentru depozitele carbonatice din zona Dealul Hulei -Mateiaș

În zona Dealul Hulei -Mateiaș șisturile cloritice cenușii -verzui reprezintă fundamentul
metamorfic . Unitatea litologică dominant ă e formată de calcare masive recifale ce reprez intă
osatura recifală, precum și brecii formate în fața recifului, așa numitele flore -reef. În sud vestul
zonei Dealul Hulei -Mateiaș sunt prezente str ucturi de tipul olistostrome, cu blocuri variabile de
calcare recifale , alunecate în nivele de calcar e fin stratifica te, reprezentate de depozite de
hemipelagite și turbidite .
Conglomerate car bonatice și silicilastice din cretacic localizate în bazine mici existente în
zona de studiu. Depozite din cuaternar sunt reprezentate de palosoluri, brecii carbonatice și
depozite de karst. Geologia solului confir mă faptul că zăcământul de calcar e contaminat în
profunzime, exploatarea la adâncime neschimbând situația.
Studiul microfaciesal al calcarelor din zona Hulei -Mateiaș a fost realizat pe carote
colectate din forajele executate și a pus în evidență prezența a cinci tipuri microfaciesale cu
semnificație genetică1: rudstone bioclastic -intraclastic, grainstone -packstone fin granulare,
boundstone coral -microbialitic, breciile și microbreciile, grainstone bioclastic.
Mediile depoziționale carbonatice relevate în calcarul din zona Dealul Hulei -Mateiaș2
Dominarea faciesurilor cu calcare recifale , osatura recifului , indică existența unui mediu
depozi țional de tip margine de platform ă. Faciesurile platformei interne, cât și cele granulare, lipsesc ,
platforma carbonatic ă este prezent ă în zonă doar prin marginea extern ă. Prezen ța sporadic ă a
depozitelor de ca lcare allodapice cât și a faciesurilor echivalente distale de tip turbiditic au permis
identificarea pantei extern e a platformei. Al ături de structurile sedimentare, argumentele
depozi ționale includ prezen ța spongierilor, dar mai ales a spicu lilor de spongieri, ce au facilitatat
concentr ările secundare diagenetice de silice amorf ă sau microcristalin ă sub form ă de cherturi.

1 Bucur și alții, 2010
2 Influența materiilor prime naturale asupra emisiilor la coș în procesul de fabr icație al cimentului , Teză de
doctorat, Daniela Loredana Moisa, 2012 .

Figura 4 – Gelogia zonei Dealul Hulei -Mateiaș3
Simboluri le utilizate în imaginea precedantă au următoarea semnificație:
o Pcm – Precambrian ;
o Pg3 – Oligocen;
o M1 –Miocen inferior ; Qh – Cuaternar (Holocen );
o Vr+Cm – Vraconian+Cenomanian ;
o Th+Km – Thitonian+Kimmeridgian .

Figura 5 – Secțiune geologică î n cariera Dealul Hulei -Mateiaș

3 Imagine modificată după Ștefănescu și alții, 1983

Scurtă descriere a procesului tehologic de obținere a cimentului la fabrica Holcim
Câmpulung Muscel
,,Cimentul este un material de construcție în formă de pulbere fină, obținut prin
măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întărește’’.4
Procesul de fa bricare a cimentului e împărțit în trei etape:
o Extragerea materiei prime, realizat ă în carier ă, compusă din carbonat de calciu,
siliciu, aluminiu, minereu de fier, prin extragerea de rocă de calcar, argilă sau șist
argilo s, cretă ;
o Măcinarea și arderea materiei, procedeu din care rezultă o pulbere alba denumită
făină, preîncălzită și trimisă către cuptor, unde e încălzită la 1500 grade Celsius ,
aproape de temperatur a de vitrifiere, după care e răcită brusc prin rafale d e aer.
Astfel se produce clinke rul5, materialul de bază în prod ucere a cimentului ;
o Omogenizarea cimentu lui, procedeu prin care se adaugă la clinker o cantitate mica
de gips, între 3 și 5 procente, precum și aditivi naturali, industriali , funcție de rețetă
și scop, ce vor da anumite caracteristici fizico -chimice cimentului și -cele din urmă
stocarea cimentului în silozuri si transportul , distribuția către beneficiar.

Figura 1 Schema producerii cimentului6

4 Dicționarul explicativ al limbii române, 2012, ediția a II -a revăzută și adăugită.
5 Produs obținut la fabricarea cimentului prin încălzirea materiei prime până aproape de temperatura de vitrifie re
și prin transformarea ei într -o masă compactă și dur ă, conform Dicționarul explicativ al limbii române, 2012, ediția
a II-a revăzută și adăugită.
6 Influența materiilor prime naturale asupra emisiilor la coș în procesul de fabr icație al cimentului , Teză de
doctorat, Daniela Loredana Moisa, 2012 .