Studiul calității fructificație de la mur din sezonul de [601166]

Studiul calității fructificație de la mur din sezonul de
vegetație 2014

Absolvent: [anonimizat]: Șef lucr. dr. ing. Dinulică Florin

2014 -2015

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

3 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.1.Sistematica genului Rubus din flora spontană și flora de cultură ………………………….. ………………….. 6
1.2. Particularități de creștere și fructificare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
1.3. Particularități fizico -chimice al e fructelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
1.3.2. Compoziția chimică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.3.3.Principii active și aplicații terapeutice ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
1.4. Punerea în valoare a resursei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
1.4.1. Recoltarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
1.4.2. Condiționarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
1.5. Direcții de valorificare a fuctelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 14
1.5.1. Produse alimetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 14
1.5.2. Produse pentru fitoterapie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 15
CAPITOLUL 2.TEHNOLOGIA ADOTATĂ DE CULTURĂ ………………………….. ………………………….. . 16
2.1. Procurarea materialului săditor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 16
2.2. Întemeierea plantației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
2.2.1. Alegerea stațiunii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 16
2.2.2. Amenajarea terenului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 17
2.2.3. Tehnica plantării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.3.Conducerea culturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
2.3.1. Întreținerea și lucrarea solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
2.3.2. Fertilizarea și îngrijirea solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 19
2.3.3. Practicarea tăierilor de formare și fructificare ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.3.4. Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor ………………………….. ………………………….. …………… 20
CAPITOLUL 3STUDIUL CALITĂȚII FRUCTELOR DE MUR ………………………….. ………………………. 23
3.1. Metoda de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 23
3.1.1. E șantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

4 3.1.2. Determinări refractometrice în teren ………………………….. ………………………….. …………………… 24
3.1.3. Analize de laborator efectuate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
3.1.3.1. Determinarea acidității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
3.1.3.2. Determinarea conținutului de vitamina C ………………………….. ………………………….. ………. 28
3.1.4. Rezultatele determinarilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 28
3.1.4.1. Distribuțiile experimentale ale variabilelor măsurate ………………………….. …………………… 28
3.1.4.2. Influența stațiunii asupra indicilor biochimici ai fructelor ………………………….. ……………. 31
CAPITOLUL 4 EVALUAREA ECON OMICĂ A LUCRĂRILOR ………………………….. …………………….. 33
4.1. Costul materiilor prime și costul de întemeiere a plantației ………………………….. ………………………. 33
4.2. Amortizarea și rentabilitatea investiției ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
CAPITOLUL 5 TEHNOLOGIA OBȚINERII UNOR PRODUSE ALIMENTARE DIN MURE –
METODĂ DE LUCRU ȘI REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
5.1. Prepararea cidrului de mure ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 39
5.2. Prepararea muratei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
5.3.Indici calitativi ai produselor preparate ………………………….. ………………………….. ………………………. 41
5.3.1 Metode de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 41
5.3.2 Rezultatele obținute ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 42
CAPITOLUL 6 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 44
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 45

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

5
INTRODUCERE

Murul : “ aspirina pădurii”

Ca niște pietre prețioase , toamna
boabele murelor strălucesc cu nuanțele lor
roșiatice și albăstrui. Se găsesc prin păduri,
margini de fânețe sau de-alungul apelor
curgătoare, în zone deluroase – sub formă de
tufișuri , având o aromă discret ă, cu un gust
dulce -acrișor.
De-a lungul timpului, murele au reprezentat o atracție irezistibilă, datorită însușirilor sale
ieșite din comun asupra oamenilor. Datorită locului unde acestea cresc (de regula cresc în locuri
sălbatice) fiind considerate o sursa de inspirație pentru legende, vindecare și magie. Au o
importanță deosebită în prevenirea și vindecarea anumitor boli.
Carte de vizita:
Murul este una dintre cele mai vechi plante medicinale, folosirea ei datând din vremea lui
Hippocrate, secolul al IV -lea I.Hr. Cunoscut în special sub denumirea populară de mur târâtor, rugi,
murul de pădure , murul prezintă și o denumire științifică Rubus h irtus.
Arbust din familia Rosaceae, murul se întâlnește în Europa, Orientul Mijlociu, Africa de
Nord și America de Nord.
“ În România, murul s -a introdus în cultura în anul 1979, când s -au înființat primele
plantații comerciale la Băiculești, Mărăcineni, Băile ști, Florești și Petroșani. Zonele favorabile
culturii murului sunt județele Vâlcea, Gorj și partea nordică și centrală a județului Mehedinți”.
(Lenuța Chira , 2000 )
Crește pe zone umede și cu soluri fertile (nisipoase, argiloase, lutoase), dar crește și într-un
loc foarte sărac în substanțe nutritive sau într -un sol uscat, răspândindu -se cu o viteză foarte mare.
Se adaptează foarte ușor , fiind considerat a fi o plantă comună.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

6
CAPITOLUL 1 RUBUS HIRTUS RESURSĂ FORESTIERĂ CU UTILIZĂRI
ALIMENTARE ȘI TERAPEUTICE
1.1.Sistematica genului Rubus din flora spontană și flora de cultură

Murul face parte din:
 Subîncrengătura: Angiospermae
 Familia: Rosaceae
 Genul: Rubus
 Subgenul: Eubatus
În țara noastră s -au determinat și sistematizat peste 100 de specii cu aproximativ 80 de hibrizi și
zeci de varietăți de mur. Dintre speciile de importanță pentru formarea soiurilor de mur sunt:
Rubus caesius L – murul de câmpie

 crește spontan pe pajiști și miriști;
 târâtor sau agațător;
 rezistent la ger;
 foarte productiv;
 formează fructe mici negre -vineții.

Figura 2: Rubus caesius (www.google.ro )

Rubus hirtus W. et K. – murul târâtor, rugul

 crește spontan în zona dealurilor și la munte, pe l iziere
și la marginea drumurilor;
 prezintă t ulpini târâtoare și ramificate;
 fructe mari , negre.

Figura 3: Rubus hirtus (www.google.ro )

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

7
Specii introduse și cultivate la noi în țară:
Thornfree – mur fără ghimpi

 este foarte productiv, viguros;
 intră pe rod în anii II -III;
 rezistent la ger;
 fructe mari, negre strălucitoare,
 forma oblonga.

Figura 4: Thornfree (www.google.ro )

Smoothstem – mur fără ghimpi

 este viguros și productiv,
 fructe conice, mari, de culoare neagră.

Figura 5 :Smoothstem (www.google.ro )

Loganberry – mur fără spini

 sensibil la factorii de mediu;
 de vigoare mijlocie;
 fructe mari;
 cilindro-conice;
 roșii spre purpurii (cu gust de zmeură) .

Figura 6: Loganberry (www.google.ro )

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

8 1.2. Particularități de creștere și fructificare
Murul este un arbust târâtor, cu tulpini ramificate, glandulos -păroase și ghimpoase. Z onele cele
mai favorabile sunt cele temperate, fiind sensibil la călduri excesive și temperaturi sun t -15C.
Din punct de vedere al înmulțirii aceasta se poate realiza prin marcotaj natural, butași de rădăcini,
butași de tulpină ,semințe și drajoni. La p rocurarea materialului săditor se va ține cont în special de
proveniența acestuia, iar plantare acestuia se poate realiza toamna ,între sfârșitul lunii octombrie și
începutul lunii noiembrie, sau primăvara în lunile martie -aprilie.
Murul înflorește, în fu ncție de specie, începând de la sfarșitul lunii mai și până la începutul lunii
iulie, durata acesteia fiind de 5 -8 zile. Întrucât majoritatea speciilor sunt autofertile, polenizarea artificială
asigură o producție ridicată și de calitate superioară. În caz ul plantațiilor comerciale este necesară
polenizarea suplimentară cu ajutorul albinelor ( la 1ha sunt necesare 3 -4 colonii de albine).
Creșterea, dezvoltarea și maturarea fructelor se desfășoară destul de rapid, realizându -se în 40 -50
de zile, în funcție de condițiile climatice și geomorfologice.

Figura 7 : Lujeri cu fructe si flori de la mure (www.agricultor.ro )
Perioada de coacere a fructelor începe de la sfîrșitul lunii iulie și până în luna septembrie.
Maturarea fructelor se face eșalonat, iar durata ei variază de la 20 -25 zile până la 80 de zile. Aceasta se
realizează din momentul în care fructele au culoarea neagra, brună roșiatica sau roșiatica și sunt ușor
detașabile de pe receptacul.
În ceea ce pri vește fructificarea murului, aceasta se produce anual, începând de la vârsta de 2 ani
și sfîrșind la 15 -16 ani .În primii ani de viața fructifica puțin deoarece are loc procesul de creștere și
dezvoltare a lăstarilor. Cele mai mari producții se realizează din anul 4 de vegetație și durează pînă la
vârsta de 12 -13 ani.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

9
1.3. Particularități fizico -chimice ale fructelor

Fructele de mur sunt o adevărată colecție de minerale:
calciu, magneziu, potasiu, mangan, fosfor, fiind prezente în forme
ușor similabile. Un conținut destul de mare il au glucoza, zaharoza
și fuctoza, în jur de 14 %. Nici vitaminele nu lipsesc: vitamina C și
A, fiind foarte bine reprezentate, în special prima care este prezentă
și în frunze.
Figura 8: Aspectul fructelor (www.google.ro )

1.3.1 . Caracteristici organoleptice
Fructele de mur sunt pluridrupe, la început roșii apoi negre lucioase, ușor detașabile de pe
receptacul, cu gust plăcut, dulce -acrișor și miros caracteristic slab.
1.3.2 . Compoziția chimică
Murul, un rezervor de antioxidanți și vitamine 
Murele, ca și alte fructe de pădure, conțin numeroase substanțe nutritive, cum ar fi vitamine,
antioxidanți, minerale, acid salicilic, fibre alimetare, care sunt esențiale organismului.
Acidul ascorbic joacă un rol important în motabolismul celular cum ar fi: fotoprotector, controlul
celulelor, în dezvoltarea și diminuarea celulelor, dar și în perceperea și reacționarea la stresul patogen din
plante (Hancock și Viola, 2005).
Vitamina C est e ușor absorbită de corpul uman datorită rolului său în transportul intestinal, este
solubilă în apă dar nu este reținută.
După Gonțea, I. (1970), partea consumabilă a fructelor are urmatorul conținut de vitamine:
provitamina A 800 µg/100g; vitaminele B 1 30 µg/100g; B 2 30 µg/100g; B 6 0.05mg/100g; PP 0,2
mg/100g; C 15 mg/100g.Conținutul bogat în vit amine este redat în tabelul numaru 1.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

10 Tabel nr.1 Date privind conținutul în vitamine (Sursa: USDA 2000 – baza de date națională pentru nutrienți i din
SUA)
Principiu activ Valoare nutrient Procent DZR(doza zilnicărecomandată)(%)
Acid folic
Niacina(B3)
Acid pontotenic(B5)
Piridoxina(B6)
Riboflavina(B2)
Tianină (B1)
Vitamina C
Vitamina A
Vitamina E
Vitamina K 25micrograme
0,646 mg
0.276 mg
0.030 mg
0 mg
0.020 UI
21 mg
214 UI
1,17 mg
19,8micrograme 6%
4%
5,5%
2%
0%
2%
35%
7%
8%
16,5%

Cercetătorii de la US Agricultural Research Service și de la Național Institute for Occupational
Safety and Health din SUA au analizat impactul extractului de mure asupra celulelor canceroase și au
descoperit că murele conțin cianida -3-glucozida , un pigment din familia antocianilor care, folosit sub
formă de extract, stopează creșterea celulelor canceroase și previne răspândirea acestora.
Murele prezintă un conțin bogat în antioxidanți puternici cum ar fi polifenolii, care au importante
beneficii asu pra sănătății organismului. Principalii compuși polifenolici din mure sunt: acidul elagic,
antocianele și acidul galic. După cum arată și studiile științifice, antioxidanții din mure au un rol esențial
în lupta cu canceru, inflamațiile și bolile neurologi ce.
Conținutul în minerale este de asemenea foarte reprezentativ, fiind constituit din cantități
însemnate de calciu, magneziu, fier, potasiu, etc. După cum se p oate observa și în tabelul 2 , murele sunt
o sursă excelentă de minerale.

Tabel nr.2 Compizi ția de minerale, per 100g (Sursa: USDA 2000 – baza de date națională pentru nutrienți din
SUA)
Principiu activ Valoare nutrient Procent DZR (doza zilnică recomandată)(%)
Calciu
Magneziu
Fier
Cupru
Mangan
Seleniu
Zinc 29 mg
20 mg
0.62 mg
165micrograme
0.646 mg
0.4 g
0.53 mg 3%
5%
8%
18%
3%
1%
5%

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

11 Pe langă conținutul foarte bogat în vitamine și minerale, în aceleași bobițe mai găsim un adevărat
medicament, acidul salicilic, denumit în popor și aspirina de pădure . Acidul salicilic este o substanță
activă prezentă în aspirintă. Aproximativ 100 de grame de mure pe zi, consumate în sezon, pot avea
efecte terapeutice  Mencinicopschi
"Vitamine

Sunt sărace în calorii, 100g fructe având numai 43 calorii, cu toate acestea sunt bogate în fibre
solubile și insolubile (100g boabe întregi conțin 5,3 g sau 14% din DZR), xilitol, un substitut al zahărului
sărac în calorii și fiind prezent fruct se absoarbe mai lent decât zahărul obținut din trestie de zahăr sau
sfeclă .

Tabel nr.3 Compoziția în fibre100g (Sursa: USDA 2000 – baza de date națională pentru nutrienți din SUA)
Principiu activ Valoare nutrient Procent DZR(doza zilnică recomandată)
Energie
Carbohidrați
Proteine
Grăsime totală
Colesterol
Fibre alimentare 43kcal
9.61g
1.39g
0.49g
0 mg
5.3 g 2%
7%
2%
2%
0%
14%

O altă grupă de substanțe importante care se regăsesc în mure sunt taninurile care au un rol
important în protejarea unor țesuturi din organism, creșterea vitezei de coagulare, menținerea sănătății
vaselor de sânge.
1.3.3 . Principii active și aplicații terapeutice
Încă din antichitate se cunoșteau deja proprietățile astringente ale frunzelor și ramurilor de mur,
iar astăzi acest arbust este folosit în mod curent în fitoterapie.Cu toate că această plantă este cunoscută
mai ales datorită fructelor sale care prezintă deosebite valori gustative și dietetice, frunzele și ramurile nu
sunt cu nimic mai prejos, întrucât prezintă excelente valori curative.
Murele sunt sărace în calorii și sunt o su rsa excepționala de vitamine: provitamina A, vitamine
din complexul B, vitaminele C, E și K.
Din cele mai importante vitamine am ales să prezint vitamina C și provitamina A.
 Murele prezintă o excelentă sursă de vitamina C .
Principalele ei proprietăți sunt:
întărirea sistemului imunitar;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

12
este antiinfecțiosă;
mărește rezistența vaselor de sânge
participă la asimilarea de catre organism a fierului
are rol de reglare a nivelului glicemiei și a colesterolului;
are acțiune antialergică;
scade incidența apar iției de cheaguri în vasele sanguine;
Datorită proprităților sale, vitamina C este folosită pentru tratarea unui numar mare de afecțiuni,
cum ar fi: lupta împotriva infecțiilor minore (roșu în gît sau inflamații la nivelul cavității bucale),
ameliorează si mptomele de gripă, diabet, afecțiuni pulmonare, insuficiență cardiacă, ajută la prevenirea
diferitor tipuri de cancer.
O cană de mure conține aproximativ 30 mg de vitamina C, ținând cont că pentru un adult sănătos
necesarul de vitamina C este de 73 mg/zi, iar in cazul copiilor de 1,5 -2 mg/kilogram -corp/zi.
 Provitamina A (beta -carotenul), ajunge în organism prin aport alimentar și este transformat de
ficat în vitamina A.
Principalele proprietăți sunt:
o crește rezistența în infecțiile cailor respiratorii;
o consolidează oasele și dinții;
o ajută la procesul de formare al sângelui;
o are efect antitumoral;
o îmbunătățește vederea;
Provitamina A are un rol important în tratarea următoarelor infecții: tulburări cu vederea, boli
pulmonare și tuberculoză, profilaxia cancerului și reduce riscul apariției infarctului miocardic.
Mineralele sunt elemente chimice prezente în organismul nostru, cu rol structural și indispersabil
pentru realizarea funcțiilor metabolice. Calciu și magneziu au o mare importanță în desfășurarea normală
a organismului.
 Calciu este cel mai abundent mineral din organism, aproximativ 99% din din cantitatea sa se alflă
în structura scheletului și a dinților, restu de 1% este prezent în sange, muschi și fluidele intercelulare.
Calciu este esențial pe ntru: coagularea sangelui, buna funcționare a anumitor enzime, buna
funcționare a inimii, contracții musculare.
Pentru a funcționa normal organismul nostru are nevoie în cazul adulților și copiilor de 800mg/zi,
iar în cazul adolescenților de 1200mg/zi.
 Magneziu este mineral ce se găsește în albumină, oase și dantură. Denumit și elixir pentru
sănătate și pentru o viață lungă deoarece este eficient în prevenirea crizelor cardiace, simptome
premenstruale, hipertensiune arterială, diabet, astmul bonsic.
Princi palele proprietăți:
o rol în formarea dinților și a oaselor;
o reglează echilibru calcic;

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

13
o ajută la buna funcționare a mușchilor cardiaci și a creierului;
o reglează temperatura corpului;
o împiedică depunerile de calciu, ca și formarea de calculi biliari și renali ;
o contribuie la reglarea a cel puțin 300 de funcții enzimatice;
Aportul zilnic de magneziu este de 200 -250mg/zi la copii și de 350mg/zi la adult indiferent de
sexul individului.
1.4. Punerea în valoare a resursei
1.4.1 . Recoltarea
Maturarea si recoltarea murelor au loc în aceeași perioadă și anume de la începutul lunii iulie,
pentru speciile timpurii și au o durată de 25 -30 de zile, iar pentru celelalte soiuri până la jumătatea lunii
august eșalonându -se pe o perioadă de 55 -60 de zile.
Momentul optim de re coltare este atunci când fructul este ușor detașabil de pe receptacul și
corespunde cu începutul coacerii depline.
În cazul murelor recoltarea are loc pe timp răcoros, uscat sau dimineața dupa ce s -a ridicat roua,
condiții care asigură o păstrare foarte bu nă și de o durată mai lungă. Se pot păstra maxim 2 -3 zile la o
temperatură de 3 -4 C.
Recoltarea se realizează în coșulețede 250 -400g, care se așează în lădițe și se depozitează în
camere sau mijloace de transport frigorifice. Murele se recoltează manual, din 4 în 4 zile sau o dată pe
săptămână.
În cazul culturilor mari din alte țări s -a trecut la recoltarea cu combine speciale. Acestea se
deplasează pe rânduri și prin vibrare se desprindă murele coapte. Fructele după ce trec de curentul de aer,
unde are lo c înlăturarea frunzelor, sunt prinse de aripile colectoare și depozitate în recipiente de 3 -4 kg.
Recoltarea cu combinele se realizează din 5 în 5 zile, uneori și 6 zile.
1.4.2 . Condiționarea
Condiționarea se realizează prin
îndepărtarea frunzelor sau ramurilor și
menținerea în camere frigorifice , în lădițe.
Produsul poate fi:
 Congelat
Congelarea nu distruge calitățile
nutriționale ale fructelor și pot fi păstrate de Figura 9 : Mure congelate ( www.google.ro )

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

14
ordinul câtorva luni. Vom avea aceleași beneficii ca și în cazul fructelor proaspete  dr. Șerban Damian
Congelarea se realizează în maxim 2 ore de la recoltare. În primele 24 de ore murele se vor ține la
o temperatură de – 25C, apoi se va reveni la o temp eratură de -18C.

 Uscat
Uscarea se realizează în spații special amenajate, în uscătorii, într -un timp scurt pentru ca fructele
să nu intre în fermentație, la o termperatură de maxim 50 C . După încheiera procesului de uscare fructele
se depun în pungi de hârtie și se păstrează în locuri întunecoase și reci.
1.5. Direcții de valorificare a fuctelor
Murele se valorifica sub formă de suc, sirop, fructe dezhidratate, iar în amestec cu alte fructe sub
formă de marmeladă, gemuri.
În cazul murelor nu doar fructele sunt valorificate, întrucât sunt bogate în tanin, și frunzele,
tulpinile și rădăcinile pot fi utilizate sub forma de ceaiuri.
1.5.1. Produse alimetare
Principalele produse alimentare realizate din mure sunt:
 Gem de mure : 21 RON ( http://www.shopmania.ro)
 Dulceață de mure : 15 RON ( http://dulceturi traditionalecristina.ro)
 Murată : 70 RON ( http://dulceturitraditionalecristin a.ro)
 Vin de mure : 40 RON ( http://dulceturitraditionalecristin a.ro)
 Sirop de mure : 10 RON( http://dulceturitraditionalecristin a.ro)
Figura 10: Vin de mure (www.google.ro ) Figura 11: Gem de mur e (www.google.ro )

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

15 1.5.2. Produse pentru fitoterapie
Datorită conținutului bogat în substanțe nutritive murele au o largă aplicabilitate terapeutică,
astfel vom avea următoarele produse terapeutice:
 Ceai de frunze și fructe de mur -1-2 lingurițe de plantă mărunțită se pun într -o cană de apă
clocotită și se fierb un minut la foc mic. Se co nsumă 2 -4 căni pe zi.
 Siropul de mure nefiert – se amestecă foarte bine 1 pahar de suc de mure cu 3 pahare de miere și
se lasă la măcerat timp de 7 zile, după care se administrează cu lingurița.
 Decoctul din frunze de mur -se pun la fiert 10g frunze uscate în 100 ml apă. După ce se strecoară
se adaugă miere după gust.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

16 CAPITOLUL 2 .TEHNOLOGIA ADOTATĂ DE CULTURĂ
2.1. Procurarea materialului săditor
Cele mai folosite metode pentru înmulțirea murului sunt: semințe, marcote, drajoni, butași de
rădăcină, butași de tulpină, butași verzi, despărțirea tufelor și altoire.
 Înmulțirea prin marcote este folosită pentru majoritatea speciilor din flora spontană. În momentul
în care vârful tulpinilor intră în contact cu solul se înrădăcinează și dă naștere unei noi plantule.
 Înmulțirea prin drajoni . Murul are o capacitate redusă de drajonare. Drajonii sunt recoltați
toamna sau primăvara foarte timpuriu, apoi sunt fasonați și stratificați câte 10 -20 în nisip umed.
 Înmulțirea prin butași de rădăcină este folosită în s pecial pentru soiurile de mur care nu
drajonează și care nu se pot înmulți prin marcotaj. În cazul soiurilor fără spini înmulțirea prin butași de
rădăcină nu se recomandată deoarece s -ar obține plante cu spini.
 Înmulțirea prin despărțirea tufelor și prin a ltoire de realizează doar în cazul soiurilor
valoroase.Altoirea se execută în triangulație, cu o ramură detașată cu 1 -2 ochi, pe fragmente de rădăcină
de 10 -12 cm.
 Înmulțirea prin butași verzi este și metoda aleasă în cultura noastră.
Se realizează în prim a perioadă de vegetație și este condiționată de existența unor spații protejate, unde
umiditatea, caldura și lumina pot fi dirijate. Se obțin prin taierea vârfurilor de creștere la o lungime de 6 -7
cm.
Recoltarea, păstrarea și manipularea se face cu mare a tenție, iar dupa ce se îndepărtează toate
frunzele cu excepția celei din vârf, se plantează la o adâncime de 2 -3 cm și la o distanță de 2 cm.
Pentru plantare se pot folosi turba, nisipul spălat, iar pe măsură ce se plantează butașii trebuie
asigurată o umi ditate de 95 -98%, pe cale artificială, care se va reduce treptat o data cu creșterea lăstarilor.
Când lăstarii vor avea o lungime de 15 -20 cm vor fi supuși unui proces de călire timp de 2 -3 săptămâni,
după care vor fi scoși în aer liber și ținuți până toam na.
În timpul solariilor și în aer liber este recomandată o îngrijire corespunzătoare: întreținere,
fertilizare, tratamente, astfel materialul, în toamna, să fie bun de plantat în proporție de 80 -90%.
În cultura realizată de noi materialul săditor a fost p rocurat de la firma Muri, din județul Bihor,
România, firmă specializată în realizarea de culturi de mur, oferindu -ne consultanță în realizarea
plantației pentru a obține un procentaj cât mai mare de reușită.
2.2. Întemeierea plantației
2.2.1 . Alegerea sta țiunii
Pentu înființarea plantațiilor de mur, în condițiile țării noastre se vor prefera terenurile adăpostite
natural de dealuri, păduri, perdele de protecție sau care au o expoziție favorabilă, ferită de curenți reci și

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

17
vânturi puternice. În cazul supraf ețelor mari se vor amplasa pe terenuri plane sau ușor înclinate, pentru că
cea mai mare parte a lucrărilor să se poată executa mecanizat. În zonele favorabile și foarte favorabile
culturii murului, unde temperatura minimă nu este factor de risc, se pot abo rda si terenuri mai puțin
corespunzătoare, cu condiția ca acestea să f ie ameliorate, (drenate etc.) . (Botez et.al. 1984).
Rezistă foarte bine la ger și înghețuri și preferă versanții cu expoziție umbrită, cu multă umiditate în
atmosferă și în sol, fiind o s pecie mezohigrofilă -mezofită. De aceea, apare adeseori spre fundul văilor și
în treimea inferioară a versanțiolor, rar mai sus. Preferă solurile bogate în baze de schimb, revene -jilave
sau jilav -umede, moderat acide, cu mull sau mull -moder. Are temperament de semiumbră, dar se poate
dezvolta și în plimă lumină, ca în parchete. În condiții de umbrire accentuată fructifică slab. (Șofletea, N.
Cutu, L., 2008).
Cultura de mur Thornfree , realizată se a flă pe raza localității Deleni, judetul Vaslui, pe lunca
Bârladului , la o altitudine de 300m, având o suprafață de 1 ha. Tem peratura medie anuală este de 10 C,
iar temperaturile medii ale lunilor extreme sunt de 4 -5C precipitațiile medii anuale sunt de 600mm, solul
este b run roșcat, cu un ph de 6,2 -6,5, specifice unui climat mai cald.
2.2.2 . Amenajarea terenului
Reușita înființării unei plantații este strâns condiționată de modul cum s -a pregatit terenul. Înainte
de plantare, solul trebuie cultivat rațional pentru ca el sa aibă cele mai bune însușiri. Ca plante
premergătoare se vor folosi acelea care se recoltează timpuriu și lasă terenul curat de buruieni, de preferat
prășitoarele, care se fertilizează cu 20 -30 t/ha gunoi. Solurile acide se corectează prin administrare de
amendamente calcaroase, 1 -3 t/ha. Aprovi zionarea cu materie organică se poate realiza și prin
îngrășăminte verzi cum sunt: lupin, borceag, mazăre, sparcetă. (Botez et.al. 1984)
Înainte de plantare va avea loc eliberarea suprafeței de resturile vegetale, apoi desfundarea la 35 –
50 cm (fig.12) , când are loc și administrarea de îngrășăminte organice, după care solul se mărunțește și se
menține curat de buruieni. Rândurile vor fi orientate pe direcția nord -sud astfel încât plantelor să li se
asigure cât mai multă lumină.
Figura 12: Desfundarea terenului
(www.google.ro )

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

18
2.2.3 . Tehnica plantării
În condițiile țării noastre murul se poate planta atât primăvara cât și toamna. Datorită specificului
climatic al țării, în cazul murului fără spini, rezultate bune se v or obține toamna, de la sfârșitul lunii
octombrie.
La stabilirea distanțelor de plantare se va ține cont de forma de conducere a coroaneleor, sistemul
de cultură și vigoarea biotipurilor.
În cultura noastră optăm pentru forma de conducere a murelui pe șpal ier cu 2 sârme, distanța între
rânduri este de 3,0 m pentru a permite intrarea utilajelor pe rânduri facilitând lucrările de întreținere și
recoltare, iar între puieți de 1,0 m.
Tehnologia de lucru pe care am adoptato este următoarea:
 Gropile vor avea dimensiunea de 30×30 cm cu o adâncime
de 40 cm.
 Pe fundul fiecarei gropi se v -a adăuga un amestec de pământ
de gunoi de grajd bine fermentat și fărâmițat.
 Înainte de plantare butașii vor fi mocirliți (amestec din
balegă de vaca și pământ galben 50% +50% )
 Răsadul se va îngropa până la nivelul coletului ;
 Umplerea gropilor cu pământ se va face treptat, după care se
va apăsa ușor, pentru a evita formarea golurilor de aer din jurul
plantelor de mur.

Figura 13: Tehnica plantării ( www.google.ro )
2.3.Conducerea culturii
Murul este o specie precoce, cu mare potențial de producție. În plină perioadă de rodire se pot
obține în mod curent 16 -20 t/ha fucte. Pentru a susține și simplifica această mare ca pacitate de rodire a
murului, trebuie ca de la înființarea plantației să se aplice în întregime și corect toate verigile agrotehnice.
(Botez et.al. 1984)
Principalele sisteme de conducere :
 Conducerea pe un singur tutore
 Conducerea murului pe 2 tutori
 Cond ucerea pe șpalier sub formă de evantai
 Cultura murului în benzi
 Conducerea pe șpalier cu ondularea tulpinilor
 Conducerea murului pe șpalier cu 2 sârme

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

19 În cultura noastră metoda de conducere folosită este conducerea murului pe șpalier cu 2 sârme
(fig. 14) care presupune: în cazul acestui sistem sârmele se vor situa la înălțimi diferite, respectiv una la 1
m și cealaltă la 1,7 m , făcând posibilă dispersare tulpinilor de 1 an și 2 ani la nivele diferite și în direcții
diferite.

Figura 14: Conducerea murulu i pe șpalier cu 2 sârme ( http://rubenbudau.wordpress.com )
2.3.1 . Întreținerea și lucrarea solului
Pentru asigurarea unor condiții bune de creștere și dezvoltare a rădăcinilor și a înlătura orice
concurență, solul trebuie menținut în ogor negru. Solul se menține în ogor negru prin lucrări repetate la
diferite adâncimi în funcție de anotimpul în care se realizează. Aceste lucrări sunt recomandate în special
în primul an, din al doilea an de cultură buruienile s e vor combate cu ierbicide.
Înierbarea intervalelor este recomandată pentru ușurarea anumitor operații cum ar fi: culesul, lucrarile de
tăiere, etc.
2.3.2 . Fertilizarea și îngrijirea solului
Tendința murului spre o rodire abundentă trebuie susținută și printr -un sistem de fertilizare
rațională a solului, alături de o bună lucrare a lui. Nevoile murului în elemente nutritive sunt mari și

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

20 trebuie asigurate încă de la plantare. De aceea, fertiliz area solului începe cu plantarea premergătoare, se
face apoi pregătirea terenului și se continuă în toată perioada de producție, până la defrișare. (Botez et.al.
1984)
Cantitățile de îngrașăminte administrate într -o cultură diferă în funcție de vârsta plan tației, fertilitatea
naturală a solului și starea fiziologică a plantelor.
Prima fertilizare de bază, în cultura noastră, se avea loc în al doilea an și constă în adminsitarea
unei cantități, de 30 -40 tone de îngrasămînt organic, pe toată suprafața. Proced eul se va realizare din doi
în doi ani.
2.3.3 . Practicarea tăierilor de formare și fructificare
Operațiile de întreținere a murului sunt necesare încă din primul an, dupa care se vor repeta anul.
Tăierea este o lucrare agrotehnică cu rol important în forma rea coroanei și în realizarea unor tufe
viguroase care să ofere producții mari.
Tăierea de formare se practică imediat după plantare și constă în scurtarea tulpinilor la înălțimea
de 15 -20 cm. Lucrarea se execută de regulă primăvara, când se aleg 2 sau 3 t ulpini, din cele mai bune, și
se scurtează la 1,20 m.
Tăierea de fructificare, rodire este orientată asupra lăstarilor care rodesc și asupra lăstarilor
principali. Aceasta operație urmărește realizarea fuctificației încă din anul II.
Vara, când tulpinile ajung la înălțimea de 60 -70 cm, se aleg maximum 6 -7 lăstari bine dezvoltați,
amplasați distanțat și se conduc pe șpalier sau pe tutore în funcție de sistemul de susținere practicat. Restu
lăstarilor se suprimă. Primăvara anului III, tulpinile alese încă di n perioada de vegetație a anului
precedent, acu care au vârsta de 2 ani, se taie la înălțimea corespunzătoare sistemului de conducere.
Începând din anul IV de la plantare și continuând cu următorii, în funcție de dezvoltare tufelor se vor
alege un număr ma i mare de tulpini(6 -8) și se va proceda în același mod. ( Chira , 2000)
2.3.4 . Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor
Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor sunt activități esențiale, în special în cazul murelor fără
ghimpi, care trebuiesc efectua te pe întreaga perioadă de viață.
Principalele boli prezente în cultura murului:
 Rugina murului (fig.15) –cea mai frecventă și se combate chimic cu unul din produsele: Ziram
0,4 % , Dithane M 45 -0,2 % : Mancozeb 0,2 sau alt fungicid din noua generație.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

21
Figura 15 : Rugina murului( www.google.ro )
 Putregaiul cenușiu al fructelor (fig.16) se combate cu urmatoarele produse: Metoben 0, 07% ,
Rovral 0,15 % .

Figura 16: Putregaiul cenușiu al fructelor( www.google.ro )

 Pătarea albă a frunzelor de mur (fig.17)

Figura 17 : Pătarea albă a frunzelor de mur( www.google.ro )

 Cancerul lăstarilor – lăstarii atacați se taie și se ard, iar materialul pentru înmulțire nu se va lua
din plantații infestate.
Principalii daunători în cultura de mur sunt:

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

22  Molia murelor – atacă fructele aproape coapte care rămân roșii și tari și nu mai ajung la
maturitate;
 Gărgărița mugurilor – atacă mugurii și frunzele tinere;
 Gândacul mare al florilor de mur – se hrănește cu organe florale;
 Afidele – atacă vârful lăstarilor și frunzelor.
Tabel 5 Tratamente pentru combaterea bolilor și dăunătorilor la murul fără țepi (Pomi și arbuști fructiferi
2006)
Nr.
Tratame
nt Boli și dăunători
combătuți Perioada(luna și
decada) Pesticidele folosite Concentraț
ie
(%)
1 Păduchele din San Jose Noiembrie, 1
decembrie Dibutox 25 1,0
2 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea Martie, 2 Turdacupral 50 0,3
3 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea Martie, 3 Turadcupral 50 0,3
4 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea Aprilie, 2 Turdacupral 50 0,3
5 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea,
Lasiopterarubi, afide Mai, 2 Captadin 50 +
Metoben 70 +
Sinoratox R 35 0,250
0,05
0,1
6 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea,
Lasiopterarubi , afide Mai, 3 Tilt 250 +
Sinoratox R 35 0,02
0,1
7 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea,
Lasiopterarubi , afide Iunie, 1 Polycarbacin +
Metoben 70 +
Decis 2,5 EC 0,3
0,05
0,0125
8 Phragmidium
violaceum,Botrytis cinerea,
Păduchele dinSan Jose,
Lasioptera rubi ,afide Iunie, 2 Metoben 70 +
Orafon 50 0,07
0,2
9 Phragmidium violaceum,
Botrytis cinerea, Păduchele
dinSan Jose , afide Iunie, 3 Metoben 70 +
Orafon 50 0,07
0,2
10 Păduchele din San Jose
(G.2), Phragmidium
violaceum Septembrie, 1 Carbetox 37 +
Turdacupral 50 0,5
0,3

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

23 CAPITOLUL 3 STUDIUL CALITĂȚII FRUCTELOR DE MUR
3.1. Metoda de lucru
3.1.1 . Eșantionul
Investigațiile asupra calității în situ a murelor sau desfașurat în fondul forestier al R.P.L Ocolului
Silvic Gura Râului R.A U.B I Râul Mare, au fost amplasate un număr de 10 piețe de proba, ale căror
caracteristici fizico -geograf ice se prezinta în tabelul numaru 4. Pentru neutralizarea influenței expoziției
suprafețele au fost amplasate la altitu dini diferite pe versanți cu aceeași expunere fața de radiația solară.
Tabel nr.4 Caracteristicile fizico -geografice ale terenului din suprafața de probă
Suprafața ,
probă ,
număr Longitudine Latitudine Altitudine
(m) Expoziție Înclinare
teren(grade
hexa zecimale )
1 235853 454250 645 E 23
2 235856 454249 665 E 23
3 235909 454247 738 E 23
4 235913 454250 772 E 23
5 235912 454249 760 E 23
6 235911 454248 749 E 23
7 235910 454247 740 E 40
8 235909 454247 730 E 40
9 235901 454249 680 E 40
10 235851 454251 655 E 40

În fiecare suprafață de proba au fost alese un numar de 3 exemplare de mur. Eșatioanele au fost
ambalate în cutiuțe ermetice și au fost păstrate în frigider până la efectuarea determinărilor de laborator.
În total au fost recoltate 10 eșantioane.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

24 3.1.2 . Determinări refractometrice în teren
Toate eșantioanele recoltate au fost examinate refractometric pe teren. Scopul acestei investigații
a fost determinarea conținutului în situ de substanță uscată. Acesta grupează totalitateacomponenților
chimici, organici și anorgan ici dizolvați în sucul celular ( Beldeanu, 2008). Prin urmare indicele
refractometric, care exprimă conținutul de substanță uscată, este un indicator calitativ al fr uctelor.
Indicele refractometric a fost masurat cu aju torul refractometrului (figura 18 ).

Figura 18: Instantaneu la det erminarea refractometrică a conținutului de substanța uscată î n teren.
Inaintea determinarilor in trumentul a fost etalonat cu apă distilată .
3.1.3. Analize de laborator efectuate
3.1.3.1 . Determinarea acidității
Operațiile parcurse pentru această determinare au fost:
1. Am cântărit aproximativ 10g fructe (fig.19).

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

25
Figura 19: Cântărirea fructelor

2. Am mojarat până la consistența de past ă (fig.20).

Figura 20: Mojararea fructelor
3. Am introdus într-un balon conic de 100 ml, pe care l -am completat până la semn cu apă distilată
(fig.21).

Figura 21: Introducerea în balon conic

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

26 4. Balonul se așează pe o baie de apă încălzită la 100 C- unde se fierbe timp de 30 min (fig.22).

Figura 22 : Balonul în baia de apă
5. După fierbere le -am lăsat sa se răcească la temperatura camerei timp de 20 min (fig.23).

Figura 23 : Balonul la răcit
6. Sucu rile cu pulpă intens colorată le -am amestecat cu carbune activ (care reține pigmenții)
7. Am filtrat cu hârtie de filtru; filtratul se cole ctează într -un borcan Erlemeyer (fig.24).

Figura 24: Filtrarea

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

27 8. Pentru determinarea acidității am recoltat o probă de 25 ml filtrat, care se amestecă cu alți 25 ml
de apă distilată î ntr-un balon Erlenmeyer de 100 ml. Se ada ugă 3 picături de fenolftaleină (fig.25).

Figura 25: Materialul pregătit pentru titrare
9. Am titrat cu NAOH 0,1N până la obținerea unei colorații roze persistente (se notează volumul
inițial al hidroxidului în biuretă; diferența între citirea inițială și finală reprezintă numărul n de ml
consumați pentru neutralizarea acizilor din filtratul de suc) (fig.26).

Figura 26 : Materialul rezultat în urma titrării
10. Aciditatea probei rezultă din calcul:

=0.0067 ∗V∗n
a∗V1*100 % , g acid/100g suc relație în care:
 - aciditatea
 V- capacitatea balonului cotat în care s -a introdus proba inițială de ravac (100ml)
 n- numărul de ml de NaOH consumați la titrare
 a-cantitatea de ravac supusă analizei

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

28  V1- cantitatea de filtrat folosită la titrare
3.1.3.2. Determinarea conținutului de vitamina C
Operațiile parcurse pentru această determinare au fost:
1. S-au cântărit aproximativ 10g fructe.
2. Am mojarat proba până la obținerea unei pa ste uniforme. Pasta am trecut -o într-un balon cotat
100ml completându -se până la semn cu HCl de concentrație 2%.
3. Am lasă bal onul în repaus 30min agitându -l periodic.
4. Probele provenite de la fructe cu pulpa intens colorată se amestecă cu cărbuni activi.
5. Proba am filtrat -o cu hârtie de filtru și din filtrat se rețin 25ml care se amestecă într -un pahar
Erlenmeyer cu 3ml de apă distilată, 2ml amidon, 1ml iodură potasiu
6. Amestecul s -a titrat cu iodat de potasiu concentrație n/1000 (se notează volumul inițial al
iodatului din biuretă și volumul final) diferența de citiri reprezintă cantitatea de iodat consumată la titrare.
7. Am calculează concentrația Vitaminei C cu formula
8.
C=0.88∗𝑛∗𝑉
𝑎, relație în care:
 C- concentrație vitamină C;
 n- cantitate iodat (ml);
 a-cantitate fructe(g);
 V- 100ml
3.1.4 . Rezultatele determinarilor
3.1.4.1 . Distribuț iile e xperimentale ale variabilelor mă surate
a)Indicatori statistici ai distribuției experimentale
Tabel nr.5 Statistici descriptive ale indicatorilor fizico -chimici determinați
Variabile Media
aritmetica Median Minim Maxim Coeficientu
l
variație
(%) Asimetri
e Eroarea
asimetrie i Exc
es
Aciditatea (g
acid/g suc) 0.81 0.75 0.33 1.77 45.16 0.99 0.45 0.89
VitaminaC
(mg) 11.50 11.35 5.87 17.33 26.06 0.26 0.43 –
0.61
Refractometr
ie (%) 8.56 8.60 6.70 10.00 13.49 -0.68 0.69 –
0.56

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

29 Valoarea minimă a indicilor fizico -chimici determinați s -a înregistrat la nivelu acidității 0,33, iar
valoarea maximă de 17,33 la vitamina C. Vitamina C și substanța solubilă prezintă un nivel redus de
variație cu valori mai mici de 30% iar aciditatea având un nivel ridicat de variabilitate a re coeficient ul de
variație 45%.
b) Reprezentarea grafică a distribuțiilor
1. În figura 27 se prezintă distribuția conținutului de vitamina C (exprimată în mg la 100 g material) la
probele măsurate. Forma distribuției se apropie de legea normală.

Figura 27: Reprezentarea grafică a distribuției vitaminei C
Distri buția conținutului de vitamina C reproduce cu o oarecare fidelitate legea normală. Modulul
acestei variabile este situat în dreptul clasei de valori 9 -10 mg/100g fructe.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

30 2. Aciditate

Figura 28: Reprezentarea grafică a distribuției acidități

Distribuția valorilor experimentale ale acidității murelor (fig.28) prezintă modulul în dreptul
clasei de valori 0,6 -0,8 g acid/100g suc. Distribuția prezintă o asimetrie de stânga.

3.Refractometrie

Figura 29: Reprezentarea grafică a distribuției refractometrice

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

31 Conținutul de substanță uscată toatală a fructelor prezintă o distribuție uniformă fără a afișa vrio
clasă cu frecvența mai mare (fig.29).
3.1.4.2 . Influența stațiunii asupra indicilor biochimici ai fructelor
Pentru alegerea test ului de semnificație se ve rifică mai întâi normalitatea distribuției
experimentale cu ajutorul testului Shapiro -Wilk (tabel 6)
Tabel nr.6 Examinarea normalității distrubuțiilor experimentale
Variabilă W P Rezultatul testului
Aciditatea 0.91 0.03 Ipoteza normalității nu poate fi acceptată
Vitamina C
Refractometrie 0.98
0.90 0.69
0.22 Ipoteza normalității nu poate fi infirmată

Tabel nr.7 Examinarea influenței variabilei independente asupra indicatorilor fizico -chimici a probelor de
mure
Variabilă
dependentă Variabilă
independentă H P Nivel semnificație
Aciditate probă 18,99 0,025 *
altitudinea suprafeței 18,99 0,025 *
înclinarea versantului 0,03 0,86 nesemnificativ
VitaminaC probă 16,66 0,054 nesemnificativ
altitudinea suprafeței 16,66 0,054 nesemnificativ
înclinarea versantului 0,55 0,45 nesemnificativ
Refractometrie probă 10,00 0,35 nesemnificativ
altitudinea suprafeței 10,00 0,35 nesemnificativ
înclinarea versantului 0,10 0,75 nesemnificativ

Singura caracteristică fizico -chimică care este influențată de factorii fizici ai mediului este
aciditatea( tabelul 7), iar variabi lele independete care o influențează sunt altitudinea suprafeței de probă ș i
proba.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

32
Figura 30 : Regresia acidității murelor cu altitudinea locului de probă
Prelucrarea matematico statistică a datelor experimentale ar ată că aciditatea fructelor crește odată
cu altitudinea, după o curbă de gradul II , care este prezentată î n figura 30.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

33 CAPITOLUL 4 EVALUAREA ECONOMICĂ A LUCRĂRILOR
4.1. Costul materiilor prime și costul de întemeiere a plantației
Înainte de a începe calculul propriu -zis, menționez că dețin terenul pe care urmează să instalez
cultură , el situându -se în localitatea Deleni, județul Vaslui .
Costurile reprezintă contravaloarea înființării unei culturi pe suprafața de un hectar.
În tabelul de la jos sunt precizate cheltuielile lucrărilor și a materialelor ce trebuie achiziționate
înainte de înființarea culturii pentru o bună desfășurare a activităților ce urmează să fie efectuate.

Tabel nr. 8 Centralizator cu cheltuieli făcute pe materialele necesare înainte de înființare și în primul an al
culturii
Nr. crt Sursa cheltuieli Preț
1. Lucrări de pregătire:
-arat
-discuit
-îngrășământ organic
500 RON
250 RON
1350 RON
2. Ustensile pentru lucrări
-cazmale
-mănuși
-cisternă 4000l
-folie polietilenă
-găleți
-4 foarfece
70 RON
16 RON
500 RON
316 RON
20 RON
68 RON
3. Material săditor (butași)
5000 butași în schemă de 2×1 m 40000 RON
TOTAL 43090 RON

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

34 La acestea se adaugă cheltuielile cu forță de muncă . Pentru o gospodările cât mai economică și
o desfășurare bună a procesului tehnologic am optat la angajarea a 2 muncitori zilieri. Aceștia vor fi plătiți
cu 50 ron/zi, având un program de lucru de 8 ore/z i.
Conform prevederilor legale, pentru zilierie voi achita doar impozitul de 16%, nebeneficiind de
nici un fel de protecție, deși vor plăti impozitul către stat (nu pensie, nu somaj, nu asigurare medicală). De
asemenea legea nu mă obligă să închei un con tract de muncă , singura obligație este aceea de a
completa registrul special, înainte de începerea activității și semnarea acestuia de către zilier și beneficiar
(eu). Tranmiterea către Inspectoratul Teritorial de Muncă trebuie să o fac până la data de 5 a lunii
următoare.
Conform lucrărilor ce trebuie efectuate înainte de înființarea culturii și în primul an de înființare,
numărul de zile raportat la cei doi muncitori este de 17 zile.
 17zile*2 muncitori= 34zile(34 zile*50 RON/zi=1700 RON)
Investiția pent ru înființarea unui hectar de mur și întreținerea acestuia în primu l an se ridică la suma
de 43 090 RON .
ANUL 2
În acest an cheltuielile sunt constituite din plata muncitorilor sezonieri. Așadar pentru 20 zile
lucrătoare/ 2 muncitori , cheltuielile cu forța de muncă ajung la suma de 1000 RON/an .
ANUL 3
Numărul de zile lucrate este același cu cel din an 2 -lea an. Cheltuielile fiind de 1000 RON/an la
care se adaugă cheltuielile făcute de recoltarea și depozitarea butașilor.
Respectiv, pentru 300 butași am avea nevoie de:
 300 de ghivece
 4 pachete biostimulator – Raditism
Costul acestor achiziții au valoarea aproximativ de 1178 RON.

ANUL 4

Venituri:
 Din vâ nzarea butașilor 2800 butași * 7 ron/buc= 19600 RON
Cheltuieli
 Cu plata muncitorilor 1740 RON
 Cu butași (6000 buc) 300 RON

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

35 Conform datelor luate din literatură, începând din al patrulea an, murul intră în perioada de rodire,
astfel în acest an vor fi recoltate aproximativ 5 tone fructe care vor fi utilizate pentru obținerea de produse
alimentare.

Talelul 9. Centralizator cu cheltuielile și veniturile obținute în primii 4 ani de zile de la înființare
Denumire indicator Înființare +Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4
Venituri – – – 19600
Venituri din exploatare – – – 19600
Cheltuieli 44790 1000 2178 1300
Cheltuieli cu materia primă 40000 – – –
Cheltuieli lucrări înființare 2100 – – –
Cheltuieli cu materiale 990 – 1178 300
Cheltuieli cu personalul 1700 1000 1000 1000
Rezultat fina nciar -44790 -1000 -2178 18300

ANUL 5

Începînd cu acest an se va face recoltarea, de aceea cheltuielile vor crește în primul rând datorită
necesarului de utilaje și creșterii forței de muncă. Se va angaja un muncitor pe o perioadă de 6 luni, acesta
având un salariu de 975 RON/lună. Pe lângă salariu de încredere pe care trebu ie să îl plătesc, din
contabilitate vor fi scăzute taxele aferente (CASS, somaj, fond de pensii, asigurări sociale, concedii și
indemnizații și impozite). Astfel cheltuielile lunare pentru muncitorul angajat vor fi de 1199 RON/lună.

Cheltuieli:

 Cheltuieli de plata muncitorilor 7194 RON/AN
 Achiziționare cameră frigorifică 14000 RON
 Achiziționare câ ntar electronic 1500 RON
 Achiziționare lăzi pentru recoltare și depozitare 1500*2= 3000 RON
 Cheltuieli administrative 3000 RON
 Alte cheltuieli 1500 RON
Utilajele cumpărate vor fi depozitate în spațiile avute în gospodărirea proprie.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

36 Prețurile se vor stabili în funcție de cursul valutar, astfel:

 14 RON/ 1 kg fructe proaspete = 3,18 EURO
 40 RON/ 1 l vin mure = 9 EURO
 70 RON/ 1 l murată = 15,9 EURO

Venitur i:
 din vânzarea butașilor: 6000*7 RON/bucată= 42 000 RON
 din vânzarea fructelor: 20 RON* 8 tone/ha=160 000 RON
 din vânzarea produselor alimentare:
 vin de mure: 400 l * 40 RON= 16000 RON
 murată: 200 l* 70 RON= 14000 RON

ANUL VI
Cheltuielile acestui an reprezintă suma de 14694 RON/an. Producția pe acest an reprezintă 80%
din potențialul culturii, cantitatea recoltată fiind de 10 tone de mure pe hectar. Ele vor fi vândute la prețul
mediu de 20 RON/k g. Venitul din vânzarea murelor , a butașilor și a produselor alimentare va fi de
294000 RON. Scăzând din această sumă cheltuielile pentru întreținerea cult urii voi avea un profit de
279306 RON.
Prețurile au fost frunizate de un producător din județul Argeș.

Figura 31: Rezultatul analizei financiare p e primii 6 ani
Cheltuieli ;
92.854 RON
Venituri ;
523.400 RON
Profit brut ;
430.561 RONProfit net ;
346.817 RON

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

37 4.2. Amortizarea și rentabilitatea investiției
Amortizarea investiției
Ai=>∑C 1-5<∑V1-5
În care:
Ai= Amortizarea investiției
∑C 1-5= Che ltuieli cumulate între anii 1 -5 (78162 RON)
∑V1-5= Venituri cumulate între anii 1 -5 ( 229406 RON)
Amortizarea investiției se realizează în anul al 5 -lea. Pentru acest calcul am cumulat ch eltuielile
și le-am comparat cu veniturile. Î n anul al 5lea am cheltuieli cumulate de 78162 RON ș i venituri cumulate
de 229406 RON.
În urma cal culelor efectuate pentr u anul 5 se poate observa cu ușurință faptul ca cheltuieli le încep
să se amortizeze conform g raficului din figura 32.

Figura 32. Reprezentarea grafică a amortizării cheltuielilor
Rentabilitatea investiției Ri=(∑Pn1-6 / ∑C1-6)
Ri=3,73
În care:
Ri= Rentabilitatea investiției
∑Pn1-6= Profit net cumulat între anii 1 -6 inclusiv ( 346817 RON)
∑C1-6= Cheltuielile cumulate între anii 1 -6 inclusiv ( 92845 RON)
Rentabilitatea este indicatorul economic rezultate din împărțirea profitului net la valoarea
investiției. Având în vedere profitu l mediu preconizat (15000 EURO/ ha) rentabilitatea va avea o valoare Cheltuieli ;
78.162 RON
Venituri ;
229.406 RONProfit net ;
114.539 RON

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

38 pozitivă de aproximativ 5 % în primii ani, ceea ce sugerează faptul ca afacerea este una profitabil ă și
merită pusă în aplicare. Acest indicator crește în funcție de capacitatea de producție.

Figura 33. Rentabilitatea investiției

Profit net Cheltuieli346.817 RON
92.845 RON

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

39 CAPITOLUL 5 TEHNOLOGIA OBȚINERII UNOR PRODUSE
ALIMENTARE DIN MURE – METODĂ DE LUCRU ȘI REZULTATE
5.1. Prepararea cidrului de mure
Cidru de mure, cunoscut sub denumirea populară de vin de mure, se produce prin fermentația
fructelor. Deoarece murele au un conținut scăzut de zahăr, pentru realizarea fermentației se va adăuga un
plus de zahăr.
Fermentarea dur ează 5 -6 săptămâni, în condiții de temperatură moderată și pe cât posibil stabilă.
Noi ne -am apucat de preparearea vinului pe data de 23.09.2014 și l -am decantat în data de 11.05.2015. În
această perioadă, recipientul în care a fermentat vinul a stat într -un loc ferit de lumină și de variații mari
de temperatură.
Rețetă:
3 kg mure proaspete
3 kg zahăr
10 l apă
10 g drojdie de bere

Metoda de lucru ( http://www.retetecalamama.ro/ ) adoptată cuprinde următorii pa și:
1. Am încălzit apa la temperatura mâinii ( aproximativ 36 C) și în ea am dizolvă, amestecând
constant, zahărul;
2. După dizolvarea zahărului am adaugat drojdia;
3. Am zdrobit fructe, în urma cărora rezultă sucul de mure;
4. Am amestecat totul și am adaugat într-o damingeană. Este foarte important ca în interiorul
recipientului să existe spațiu pentru ca vinul să nu dea pe afară în timpul fermentației.
5. Damingeana se acoperă cu un dop special, care trebuie sa fie suficient de sus pentru a nu se
înfunda în ti mp ce fermentează, la care se fixează furtunul. Furtunul se introduce într -un recipient cu apă
și se fixează fixează sub nivelul acestuia.
6. Ansamblarea ș i depozitarea produsului (fig.34 )
Figura 33. Ansamblarea și depozitarea vinului
7. La sfârșit produsul final.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

40
Figura 35. Aspectu produsului finit (www.google.ro)
5.2. Prepararea muratei
Lichiorul de mure sau după denumirea cunoscută în popor, murată, este o băutură alcoolică
realizată din mure și alcool de bună calitate . În scopul preparării acetuia, îng redientele și cantitățile au
fost:
2 kg mure;
1 l alcool dublu rafinat;
1 l apă,
1 kg zahăr.
Pentru prepararea muratei, au fost parcurse următoarele operații:
1. Am ales fructele fără defecte și fără insecte;
2. Am așeazat fructele și zahărul, în stra turi – primul să fie de fructe , într -o damigeană sau borcan
de 8 litri.
3. Am acoperit damigeana sau borcanul cu un tifon și l-am lăsă la macerat, la cald sau temperatura
camerei, timp de 6 -7 zile.
4. Se adaugă 1 litru de alco ol dublu rafinat și unul de apă .
5. Am lasat alcoolul să se impregneze cu aroma și culoare fructelor timp de 2 -3 săptămâni.
6. Am strecurat lichiorul și l-am toarnat în sticle cu filet sau dop de plută.
7. Lichiorul de mure se consumă ca atare – la temperatura camerei sau bine răcit -, se folosește în
cocktail -uri sau pentru realizarea deserturilor.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

41
Figura36 . Lichior de mure ( www.google.ro )
5.3.Indici calitativi ai produselor preparate
5.3.1 Metode de lucru
1.. Refractometrie
Refractometria s -a determinat cu ajutorul refractometrului Abbee.
Metoda de lucru:
1. Se verifică funcționarea refractometrului, folosind substanțe de referință standard, cu indici de
refracție cunoscuți
2. Se curăță cele 2 prisme, cu o bucată de tifon îmbibată în alcool, se lasă săse usuce și apoi se
aplică cu ajutorul unei pipete câteva picături din soluția de zahăr preparată. Se închid cele două
prisme având între ele lichidul de cercetat.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

42
Figura37 . Instantaneu din momentul determinarii refractometrice

2. Acoolemie
a) Determinare densi tății lichidelor cu ajutorul picnometrului și a balanței digitale
Metoda de lucru:
1. Se cântărește cu precizie masa picnometrului împreună cu dopul
2. Se umple apoi cu apă distilată astfel încât la punerea dopului apa să refuleze prin capilara
acestuia, iar în interior să nu rămână bule de aer.
3. Se șterge exteriorul picnometrului și dopul astfel încât capilara acestuia să rămână plină cu lichid.
4. Se cântărește picnometrul cu apă.
5. Se procedează la fel și la determinarea masei picnometrului cu lichidul studiat.
Dens itatea se calculează cu următoarea formulă:
D=(m1−m0)
(ma−m0)*da , relație în care:
 m1-masa picnometrului umplut cu lichidul studiat
 m0- masa picnometrului
 ma- masa picnometrului umplut cu apă distilată
 da- densitatea apei
 D- densitatea lichidului studiat

5.3.2 Rezultatele obținute
1. Rezultate refractometrice
În tabelul 10 sunt prezentat datele în urma determinării refractometrice, de unde rezultă că
murata are un conținut mai ridicat în zahăr și indice refractometric.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

43 Tabel 10. Datele în urma determinării refractometrice
Indicii calitativi Cidru de mure Murată
Indice refracție 1,4 1,389
Conținut zahăr 5 34,5

2. Rezultate despre densitatea lichidelor cu ajutorul picnometrului și a balanței digitale

Lichid m1 (g) m0(g) ma (g) D (kg/m3)
Cidru de
mure 76,37 25,62 75,83 0.989

Conform datelor tabelare privind stabilirea alcoolemiei în funcție de densitate rezultă că cidrul
de mure are o alcoolemie de 8,8 % m/m

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

44
CAPITOLUL 6 CONCLUZII
o În urma consultării lucrărilor de specialitate se poate afirma faptul că murele sunt
apreciate pentru proprietățile lor farmaceutice și culinare ( vitam ine și minerale, oligoelemente și substanț e
active cu rol antiinflamator, antibacterian, anti îmbătrâ nire ș i totodată rol anticancerigen ).

o Pentru realizarea studiulu i științific au fost amplasate 11 suprafețe de proba, pe raza
localității Gura Râului, județul Sibiu. În aceste suprafețe s -au realizat o serie de măsurători cum ar fi:
înclinarea terenului, altitudinea, expoziția, indicele refractometric, proprietăți fizi co-georgrafice.

o Pe parcursul elaborării acestui proiect, în laborator s -au făcut determinări atât la nivelul
materiei prime – conținutul de vitamina C și aciditate, cât și la nivelul produselor alimentare rezultate –
alcolemie și refractometrie. Pentru det erminări s -au folosit următoarele aparate: refractometru, baia de
apă, balanță.

o Motivele principale care m -au determinat să înființez această cultură sunt rentabilitatea și
beneficiile plantei. Proiectul l -am conceput pe o suprafață de 1 ha, iar pentru a ceasta am obținut o
rentabilitate de 3,73 ceea ce sugerează că este o afacere foarte profitabilă ce merită pusă în aplicare.

o Produsele obținute în urma procesului de prelucrare sunt: cidrul de mure și murata.
Murata are o cantitate de zahăr (34,5) și indicele refractometric (1,389) mai mare decât cidrul de mure .
Cidrul de mure are o alcoolemie de 8,8 % m/m.

Universitatea Transilvania din Brașov Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Apetrei Elena -Laura

45 BIBLIOGRAFIE

1. Beldeanu, E. C., 2004: Specii de interes sanogen din fondul forestier .Ed.Universității
Transilvania, Brașov, pp.146 -147
2. Botez, M., Bădescu, Gh., Botar, A., 1984: Cultura arbuștilor fructiferi . Ed.Ceres, București,
pp.94 -122
3. Chira L., (2009). Cultura arbuștilor fructiferi, Ed. a VI -a. București, M.A.S.T. , pp 89 -116
4. Hancock, R. D and Viola, R. (2005). Biosynthesis and catabo lism of L -Ascorbic acid in plants.
Crit. Rev. Plant Sci., 24
5. Mitchell, C., Brennan, R. M., Cross, J. V. and Johnson, S. N. (2011). Arthropod pests of currant
and gooseberry crops in the U.K.: their biology, management and future prospects. J. Agri .
Forest . Ent. 13
6. Șofletea, N., Curtu, L., 2008: Dendrologie . Ed.Pentru viață, Brașov, pp.283
7. Spârchez, Ghe., Târziu, D, R., Dincă, L, C. 2013: Pedologie. Ed. Lux Libris Brașov, p.343

8. https://www.scribd.com/doc/249684616/Totul -Despre -Mure
9. http://www.frunza -verde.ro/murele -si-utilizarea -lor-in-fitoterapie
10. http://www.yurta.ro/content/sfatul -specialistului/sfatul -specialistului/cultura -murului -14
11. http://muri.ro/cultura -murului.html
12. http://wwwtm.ro/blog/108/monden/nutritie -sanatate/continutul -de-zahar -din-fructe/
13. http://www. frunza -verde.ro/murele -si-utilizarea -lor-in-fitoterapie
14. http://www.ghidnutritie.ro/articol/fructe/mure/39
15. http://www.reteteculinare.ro/ghid_alimente/M/murele/
16. http://www.4garden.ro/informatii/infiintarea -plantatiei -de-mur
17. http://link.springer.com/chapter/10.1007/978 -94-007-4053 -2_64
18. http://www.slideshare.net/abalanici/tehnologia -de-cultura -a-murului
19. http://www.slideshare.net/GherghescuGabriel/cultivarea -arbustilor -fructiferi?related=2