Conf. univ. dr. Andreea Băltărețu Absolvent : Pascu Ioana Bucure ști, 2016 Universitatea Cre ștină „Dimitrie Cantemir ‖ Facultatea de Management… [601165]

Universitatea Cre ștină „Dimitrie Cantemir ‖
Facultatea de Management Turistic și Comercial

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Conducător științi fic:
Conf. univ. dr. Andreea Băltărețu

Absolvent: [anonimizat], 2016

Universitatea Cre ștină „Dimitrie Cantemir ‖
Facultatea de Management Turistic și Comercial

CĂI DE INTENSIFI CARE A FLUXURILOR
TURISTICE C ĂTRE JUDE ȚUL TELEORMAN

Conducător științific:
Conf. univ. dr. Andreea Băltărețu

Absolvent: [anonimizat], 2016

3
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …………5
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE DESPRE JUDEȚUL TELEORMAN …………… ……7
1.1.Așezare geografică ………………………………………………………………………………………………….. ……7
1.1.1. Suprafața ………………………………………………………………………………………… …………….. …..8
1.1.2. Reședința județului ……………………………………………………………………………. ………………..8
1.1.3. Stema județului. Semnificație. …………………………………………………………… ………………….9
1.2.Scurt istoric …………………………………………………………………………………………………………….. ….10
1.3.Populația județului …………………………………………………………………………………… ………………….10
1.4.Căi de acces …………………………………………………………………………………….. …………………………19
CAPITOLUL 2. POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI TELEORMAN …………….. .21
2.1.Resursele natural e…………………………………………………………………………….. …………………………21
2.1.1. Relief ………………………………………………………………………………………………. …………………21
2.1.2. Climă ……………………………………………………………………………………………….. ………………..22
2.1.3. Hidrografie ……………………………………………………………. …………………………….. …………….22
2.1.4. Floră ………………………………………………. …………………………………………………… ………… ….23
2.1.5. Faună …………………………………….. ………………………………………………………….. ………………24
2.1.6. Arii naturale protejate în județ ………………………………………………………………………….. …..24
2.2. Resursele antropice ………. ………………………………………………………………………….. ………………. 28
2.2.1. Monumente și ansambluri de arhitectură ……………………………………………. ………….. ………29
2.2.2. Monumente și situ ri arheologice ……………………………………………………….. …………………. 40
2.2.3. Pesonalități marcante ale județului …………………………………………………….. ………………….42
2.3.Forme de turism practic ate în județ ………………………………………………………………… ……………..44
CAPITOLUL 3. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE A JUDEȚULUI
TELEORMAN ……………………………………………………………………………………………….. ………………45
3.1. Unitățile de cazare …………………………………………………………………………… ………….. ……………..45
3.2. Unitățile de alimentație ……………………………………………………………………………….. ………………52
3.3. Unitățile de agrement ………………………………………………………….. ……………………… ………………53
CAPITOLUL 4. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN JUDEȚUL
TELEORMAN ……………………………………………………………………………………………………. ………. …56
4.1. Turiști sosiți în structuri le de cazare …………………………………………………………………. ………. ….56

4
4.2. Număr î nnoptări ………………………………………………………………………………………. ………… ……..58
4.3. Sejurul mediu ……………………………………………………………………………………………. ………………61
4.4. Densitatea turistică ……………………………………………………………………………………. ……………….62
4.5. Gradul de utilizare a capacității de cazare …………………………………………………….. ……………… .63
CAPIT OLUL 5. MODALITĂȚI DE DEZVOLTAREA A TURISMULUI DIN JUDEȚUL
TELEORMAN ……………………………………………………………………………………………….. ……………..65
5.1. Analiza SWOT a turismului din județul Teleorman ………………………………………… ……………..65
5.2. Tendințe de dezvoltare în context regional …………………………………………………….. …………….. 66
5.3. Politici privind pro tecția mediului și dezvoltarea dur abilă ………………………………… …………….68
5.4. Amenajarea în scopuri turistice a cabanei ―Bujorul‖ de lângă Pădurea Vedea, zona orașului
Roșiorii de Vede ………………………………………………………………………. …………………….. ………………70
CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………. ………………87
ANEXE …………………………………………………….. …………………………………………… ……… ……………..89
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………… ……………11 0

5
INTRODUCERE

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de
condițiile meteo, dar mai ales de starea mediului înconjurător. Astfel întreg materialul turistic ,
materie prima a ―industriei călătoriei ș i ospitalității‖, este par te integrantă a mediului înconjurător,
și drept urmare, depinde în mod direct și obiectiv de calitatea ș i ospitalitatea zonelor turistice.
Turismul este foarte strâns legat de civilizație și cultură, între ele instituindu -se o relație de
interdependență. P rin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare puse la dispoziția sa,
turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice, a
progresului și a civilizației.
Manifestarea cererii turistice și dinamica acest uia în România sunt determinate de o serie de
factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor
segmente de turism.
România dispune de un important potențial turistic, atât natur al, cât ș i cultural -istoric .
Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate. Traversată
de apele Dunării, România are parte de un potențial peisagistic bogat, încep ând cu frumoșii și
împăduriții Carpați și sfârșind cu Coasta Mării Negre și Delta Dunării, cunoscută ca fiind cea mai
mare deltă europeană atât de bine păstrată. P eisajele naturale sunt reprezentate cel mai bine
de satele țărănești , unde oamenii de acolo trăiesc și mențin tradițiile de sute de ani. În România
există o abundenț ă a arhitecturii religioase, a orașelor medievale și a castelelor.
Județul Teleorman prezintă un relief și o climă reprezentativă pentru Câmpia Română ,
adecvate dezvoltării t urismului și, în același timp, beneficiază de o repartiție teritorială omogenă a
obiectivelor cu potențial turistic. Județul Teleorman dispune de un cadru natural variat, propice
dezvoltării turismului piscicol ș i de vânătoare.
Principalele obiective de interes turistic din județul Te leorman sunt concentrate în zonele de
influență a principalelor aglomerări urbane din județ: Alexandria, Turnu Măgurele și Zimnicea.
Obiectivul turistic cu cel mai ridicat potențial turistic îl constituie Cetatea Medievală de la Turnu
Măgurele construită p e ruinele cetății romane Turris.
Lucrarea își propune să studieze potențialul turistic, atât natural, cât și antropic, al județului
Teleorman. De asemenea , se va studia evoluția indicatorilor de circulație turistică ai județului în
scopul observării și îmb unătățirii turismului din județul Teleorman. Lucrarea va consta în cinci

6
capitole, fiecare dezbătând câte un subiect important pentru dezvoltarea și îmbunătățirea turismului
din județul Teleorman.
Astfel, primul capitol va prezenta județul Teleorman din p unct de vedere teritorial –
administrativ, punându -se accent pe poziționarea județului în teritoriu și suprafața sa, precum și
aspectul legat de populația județului Teleorman.
În cadrul capitolului doi se va aprofunda subiectul resurselor turistice naturale și antropice
ale județului Teleorman.
Al treilea capitol din lucrarea de licență va dezvolta baza tehnico -materială existentă a
județului Teleorman reprezentată de echipamentele de cazare, alimentație și agrement.
În capitolul patru vor fi analizați și interpretați indicatorii circulației turistice din județul
Teleorman, aceștia prezentând situația actuală a activității turistice din județ.
Ultimul capitol al lucrării de licență, și anume capitolul cinci, va propune un proiect de
amenajare teritorială a unei zone turistice din aproprierea orașului Roșiorii de Vede. De asemenea,
ultimul capitol va prezenta și unele modalități de îmbunătățire a turismului din județul Teleorman,
precum și anumite politici pentru dezvoltarea și protecția mediului adoptate d e Consiliul Județean
Teleorman.

7
CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE DESPRE JUDE ȚUL
TELEORMAN

Acest prim capitol descrie județul Teleorman la modul general, punctele principale fiind
așezarea sa în teritoriu și populația existentă. De asemenea, sunt prezentate și alte informații despre
acest județ, precum căile de acces, semnificația stemei sale și un scurt istoric reprezentativ.

1.1.Așezarea geograficӑ
Situat la intersecția paralelei 440N cu meridi anul 250E, teritoriul județului Teleorman este
așezat în partea sudică, în zona centrală a Câmpiei Române, fiind încadrat de județele Argeș și
Dambovița la nord, Giurgiu la est și Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunărea, care constituie granița
Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 km.

Figura nr. 1.1. Harta județului Teleorman
Sursa: http://pe -harta.ro/teleorman/

8
1.1.1. Suprafa ța
Județul Teleorman se numără printre județele mijlocii ca întindere, având o suprafață de
5.790 km², ceea ce reprezintă 2,4% din suprafața țării ( locul 19 ). De -a lungul timpului, acesta s -a
caracterizat printr -o relativă stabilitate a limitelor sale administrative, făcând parte din districtele de
veche tradiție ale Țării Românești.

1.1.2. Reședința jude țului
Reședința județului este municipiul Alexandria , având o populație de aproximativ 52 mii de
persoane (14,5 % din populația județului). Ca tipologie funcțională, Alexandria este un municipiu
din categoria orașelor mijlocii cu funcțiuni economico -sociale comp lexe, cu rol de coordonare și
armonizare a dezvoltării în teritoriu.
Deși tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este
situat orașul, au scos la iveală urme de viață datând din paleolitic, neolitic, epoca metal elor, evul
mediu. Deci viața a început pe acest teritoriu din zorii istoriei și s -a perpetuat, dezvoltat și
perfecționat neâncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii orașului Alexandria își are originea
în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zim nicea și Mavrodin de a înființa un oraș liber de orice
ingerință străină.
Întemeiat în 1834 , după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz
(cel ce lucrase planurile orașelor Brăila și Giurgiu și avea să execute, mai târziu, pla nul viitorului
oraș Turnu Severin), orașul și -a luat numele domnitorului de atunci al Țării Românești, Alexandru
Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într -un monumental
sarcofag din incinta Catedralei Episcopale ―Sfântul Alexandru‖ din municipiu.
Comerțul, dominat de afacerile cu cereale și vite, a constituit cea mai importantă ramură a
vieții economice până la 1948.
După re înființarea județului Teleorman, în anul 1968, devenind reședința acestuia,
Alexandria beneficiază d e importante investiții. Pe 27 iulie 1979 orașul Alexandria este declarat
municipiu.
Alexăndrenii s -au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a
României: Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârn are
(1877 -1878), Răscoala țărănească din 1907; Războiul pentru reântregirea patriei (1916 -1919) și cel
de-al doilea Război Mondial (1941 -1945). Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la

9
Revoluția din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice
perioadei de tranziție.
Astfel, Alexandria își va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să -i permită o integrare
firească la nivel național și european.

1.1.3. Stema jude țului. Semnifica ție
Oaia a fost elementul distinctiv pentru Teleorman,fiind prezentă pe prima stemă a județului
încă din 1715. De -alungul anilor, stemele s -au schimbat însă oaia a rămas drept simbol pentru
Teleorman.
Ultima stemă a județului aprobată de Comisia Heraldică are tot forma unui scut. D in centrul
acestuia au dispărut însă însemnele de pe vremea comuniștilor, astfel că steagul PCR din dreapta și
cel al RSR din stânga nu se mai regăsesc. În vârful de jos al scutului sunt reprezentate valurile
Dunării, fluviul devenind astfel un simbol al județului. Se păstrează cele trei oi din perioada
interbelică. Copacul este singurul element păstrat din vechea stemă. În partea de sus a stemei, ca
simboluri ale unui județ în care agricultura rămâne ocupația de bază sunt reprezentate spice de grâu
și soare.1

Figura nr. 1.2. Stema județului Teleorman
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Galeria_de_steme_%C8%99i_steaguri_a le_jude%C8%9Bului_Teleorman

1http://adevarul.ro/locale/alexandria/oaia -simbolul -teleormanuluielement -prezent -stemele -judetului –
1_54d9bc3f448e03c0fd75a64b/index.html

10
1.2.Scurt istoric al jude țului
Prima mențiune documentară a numelui Teleorman datează din 14 mai 1441 într-un act
―Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod‖, domnul Țării Românești.
Denumirea județului Teleorman este presupusă ca derivând de la cea a râului cu același
nume și de la ―Marea pădure cumană Teleormanul‖ care acoperea cândva aproape în întregime
teritoriul actual al județului. Toponimul ―Teleorman‖ derivat din Deleorman ―pădure deasă‖ este
considerat ca datând din timpul cumanil or, cu semnificația de pădure mare și întunecoasă, ―pădure
nebună‖ folosit și în limba turcă veche cu aceeași semnificație. În urma studiilor întreprinse asupra
reconstituirii arealului pădurii în diferite epoci s -a dovedit existența pe acest teritoriu a u nei vieți
economice îndelungate și bine organizate.
Istoria sa se confundă în întâile timpuri cu aceea a castrului roman de la Turnu -Măgurele, a
cărui dăinuire, ca punct de apărare la un vad al Dunării, e atestată până târziu, sub împărații de
Răsărit.
În secolul X și XI, pe malul Dunării cuprins între limitele județului, înflorea o așezare de
navigatori: Zimnicea, al cărei nume slav se transcria în izvoarele bizantine: Dzimnikes. În același
timp, Turnu, care începea să fie un important punct de trafic, la vărsarea Oltului în Dunăre, se
numea Nicopolul Mic. Sub domnia Țării Românești se constituie și Roșiorii -de-Vede, al căror nume
istoric e Rușii -de-Vede.
Așezat în calea Turcilor, în drumul acestora spre Curtea de Argeș și Târgoviște, județu l a fost
invada t de ei adeseori : în 1394, 1462, 1521.
La 1545 , Turnul și regiunea din împrejurimi sunt răpite de Turci și constituite în raia. Raiaua
care a durat până în 1829 a fost tulburată la 1596 de răzbunarea lui Mihai.
Orașul Alexandria, fondat în anul 1834 , poartă numele domnitorului Alexandru Dimitrie
Ghica2.

1.3.Popula ția jude țului
Num ărul total al locuitorilor stabili ai jude țului Teleorman este de 361.254 mii in 2015,
reprezentâ nd 1,85 % din popula ția țării. 67, 7 % dintre locuitorii jude țului tr ăiesc î n mediul rural, iar
răspandire a pe sexe este aproximativ egal ă.
Județul Teleorman are 3 municipii (Alexandria , Roșiorii de Vede, Turnu M ăgurele); 2 ora șe
(Videle, Zimnicea); 92 de comune și 231 de sate. Astfel, Alexandria are 52.259 mii locuitori urmat ă

2 romaniainterbelica.memoria.ro/judete/teleorman/

11
de Roșiorii de Vede c u 32.752 mii locuitori, Turnu M ăgurele cu 30.176 mii l ocuitori, iar la final sunt
orașele Zimnicea și Videle cu 15.539 mii locuitori, respectiv 11.820 mii locuitori.

Repartizarea pe medii de reziden ță a populației din jude țul Teleorman
în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 1.1.
Anul Urban Pondere în
total (%) Rural Pondere în
total (%) Total Pondere în
total (%)
2012 122288 32.35 255740 67.65 378028 100.00
2013 119418 32.08 252785 67.92 372203 100.00
2014 118481 32.27 248639 67.73 367120 100.00
2015 116727 32.31 244527 67.69 361254 100.00
Sursa :
– http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A
– prelucrare după datele din tabelul nr. 1.1.

Conform tabelului de mai sus , se poate observa o ușoară scădere a populației județului
Teleorman cu aproximativ 17.000 de locuitori. Această descreștere s -a efectuat cu aproape 6.000 de
locuitori în fiecare an al perioadei studiate. Ponderea mediilor de rezindență a rămas relativ acee ași,
diferențele fiind prea mici pentru a fi observate. Se constată o valoare aproape dublă a locuitorilor
din zona rurală. Totuși, privind în ansamblu se observă că în mediul rural scăderea populației este
mai mare comparativ cu mediul urban.

Figura nr. 1.3. Repartizarea populației pe medii de rezidență în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015 050000100000150000200000250000300000350000400000
2012 2013 2014 2015Total
Urban
Rural

12
Din figura 1.3. se observă o descreștere relativ mică a populației în perioada analizată.
Populația urbană rămane aproximativ constantă, însă se constată o ușoară scădere a populației din
mediul rurral. Aceasta poate fi cauzată de plecarea cetățenilor în alte orașe din România sau din
străinătate în căutatea unui loc de muncă mai avantajos.

Figura nr. 1. 4. Ponderea populației pe medii de rezidență în județul Teleorman în anul 2015

În anul 2015 se înregistrează o pondere de 68 % a populației în mediul rural, valoare aproape
dublă celei din mediul urban. Acest fapt arată că principala ocupație a locuitorilor din Teleorman
este agricult ura, aceasta datorându -se solurilor fertile de care dispune județul.

Repartizarea pe grupe de vârstă și medii de reziden ță a populației
din jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr.1.2.
Grupe de
vârstӑ Medii de rezidențӑ Anul
2012 2013 2014 2015
Sub 18 ani Total 69447 67537 65733 64484
Urban 23195 22575 22090 21797
Rural 46252 44962 43643 42687
19-35 ani Total 69189 66356 64365 61927
Urban 25308 23507 22380 21113
Rural 43881 42849 41985 40814
36-55 ani Total 99948 99679 99731 98957
Urban 38951 38006 37897 37216
Rural 60997 61673 61834 61741
32%
68%Urban
Rural

13
56-85 ani Total 131711 130550 128586 126890
Urban 33554 33966 34668 35054
Rural 98157 96584 93918 91836
Peste 85 ani Total 7733 8081 8705 8996
Urban 1280 1364 1446 1547
Rural 6453 6717 7259 7449
Total Total 378028 372203 367120 361254
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A

Din tabelul nr 1.2. s e observă scăderi relativ mici în rândul populației cu vârste până în 56 de
ani. Locuitorii cuprinși între 56 și 85 de ani au suferit o descreștere mai mare în perioa da analizată
comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Singura creștere se înregistrează în cadrul seniorilor cu
aproape 1.200 de locuitori. Cele mai mari scăderi s -au înregistrat la grupa de vârstă 19 -35 ani cu
aproximativ 7.000 de locuitori, urmate de grupa cu vârste cuprinse între 56 și 85 de ani cu 4.821 de
locuitori. De asemenea, se constată valorile aproape dublate ale populației din zonele rurale, față de
cei din zpnele urbane. Cele mai mari diferențe între mediile de rezidență se regasesc la locuitorii cu
vârsta de peste 56 de an i, unde marea ma joritate a cetățenilor locuiesc la sate.

Figura nr. 1.5 . Repartizarea pe grupe de vârstă a populației în anul 2015

Conform figurii 1.5., în anul 2015 cea mai mare valoare a populației se înregistrează pentru
grupa de vârstă 56 -85 ani cu aproape 127.000 de locuitori. La aproximativ jumătate din valoarea
grupei de 56 -85 ani, se află persoanele cu vârste cuprinse între 0 -18 ani și 19 -35 ani, iar ultimii în
clasament sunt reprezentați de seniorii județului.
020000400006000080000100000120000140000
64484 61927126890
8996
Sub 18 ani 19-35 ani 56-85 ani Peste 85 ani

14
Repartizarea pe sexe a populației din jude țul Teleorman
în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr.1.3.
Anul Masculin Pondere în
total (%) Feminin Pondere în
total (%) Total Pondere în
total (%)
2012 184877 48.91 193151 51.09 378028 100.00
2013 182473 49.03 189730 50.97 372203 100.00
2014 180528 49.17 186592 50.83 367120 100.00
2015 178097 49.30 183157 50.70 361254 100.00
Sursa :
– http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A
– prelucrare după datele din tabelul nr. 1. 3.

Conform tabelului de mai sus s e constată o egalitate relativă între sexele locuitorilor din
județul Teleorman, cu o ușoară creștere a pop ulației feminine. Chiar dacă s -au înregistrat scăderi în
rândul ambelor sexe, cea mai mare descreștere se poate observa la populația feminină cu 10.000 de
locuitori, pe când cea masculină a avut o pierdere de aproximativ 7.000 de locuitori. Conform
tabelul ui 1.3. se observă o creștere a ponderii bărbaților în perioada studiată, dar și o descreștere a
ponderii femeilor în județ.

Figura nr. 1.6 . Repartizarea populației pe sexe în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Conform figurii nr. 1.6. s e observă o ușoară creștere a populației feminine comparativ cu cea
masculină. În perioada analizată se constată o scădere relativ mică a ambelor sexe față de anul
precedent. Totuși, diferența dintre nivelul populației feminine din anul 2012 și cel din 201 5 este
vizibil mai mare decat cea a populației masculine. 050000100000150000200000250000300000350000400000
2012 2013 2014 2015
Total Masculin Feminin

15

Figura nr. 1.7 . Ponderea populației pe sexe în județul Teleorman în anul 2015

Așa cum se poate observa din figura nr. 1.7. ponderile populației județului Teleorman sunt
apropriate fiecare de jumătate. Însă populația feminină este cu două procente mai mare decât cea
masculină.

Repartizarea pe grupe de vârstă și sexe a populației din
jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr.1.4.
Grupe de
vârstӑ Sexe Anul
2012 2013 2014 2015
Sub 18 ani Total 69447 67537 65733 64484
Masculin 36109 35068 34187 33525
Feminin 33338 32469 31546 30959
19-35 ani Total 69189 66356 64365 61927
Masculin 36347 35154 34387 33385
Feminin 32842 31202 29978 28542
36-55 ani Total 99948 99679 99731 98957
Masculin 52442 52495 52751 52478
Feminin 47506 47184 46980 46479
56-85 ani Total 131711 130550 128586 126890
Masculin 57236 56872 56046 55458
Feminin 74475 73678 72540 71432
Peste 85 ani Total 7733 8081 8705 8996
Masculin 2743 2884 3157 3251
Feminin 4990 5197 5548 5745
Total Total 378028 372203 367120 361254
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A 49%51%
Masculin
Feminin

16
După cum se poate observa din tabelul de mai sus , nu se remarcă diferențe prea mari în
rândul populației de până în 56 de ani, valorile scăzând gradual de la an la an. Totuși, se constată o
mărire a valorii locuitorilor cu vârsta de peste 85 de ani. Deși per total populația femini nă este mai
numeroasă decât cea masculină, se înregistrează valori mai mari ale bărbaților în cadrul locuitorilor
cu vârstele cuprinse între 0 și 55 de ani. În perioada analizată, se constată o diferență de aproximativ
3.000 de locuitori între sexe în rând ul adolescenților și al adulților de până în 35 de ani; după aceea
se observă diferențe mai mari pentru cei cu vârsta cuprinsă între 36 și 55 de ani cu aproape 6.000 de
locuitori în ultimii doi ani. Observând grupa de vârstă 56 -85 de ani se remarcă o creșt ere a
numărului de femei cu 15.974 de persoane în anul 2015 față de numărul de bărbați din același an. În
ceea ce privește repartizarea pe sexe a seniorilor, se înregistrează valori aproape duble a populației
feminine asupra celei masculine. Această valoare a crescut cu aproximativ 750 de persoane în
ultimii patru ani, pe când valoarea populației masculine a crescut doar cu 500 de persoane în aceeași
perioadă.

Durata medie a vieții î n jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2014
Tabelul nr. 1.5.
Medii de reziden ță Sexe Anul / Durata medie a vieții (ani)
2012 2013 2014
Total Total 73,30 74,17 74,48
– Masculin 69,89 70,83 70,89
– Feminin 76,99 77,75 78,34
Urban Total 74,00 75,67 75,82
– Masculin 70,60 72,30 72,50
– Feminin 77,42 78,80 79,15
Rural Total 72,63 73,22 73,59
– Masculin 69,27 69,79 69,84
– Feminin 76,41 77,12 77,89
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP217A

Din tabelul nr. 1.5. , se poate observa că durata medie de viață în județul Teleorman este de
74 de ani în anul 2015, aceasta crescând față de anul 2012. De asemenea, se constată o creștere a
duratei medii de viață în ambele medii de rezidență, locuitorii din zona urbană având o durată de
viață mai mare față de cei din zon a rurală cu aproape doi ani . Se înregistrează valori mai crescute a
duratei de viață în rândul populației feminine cu aproape 7 -8 ani mai mult decât populația
masculină.

17
Repartizarea popula ției stabile dup ă etnie conform Reces ământului din anul 2011
Tabelul nr. 1.6.
Etnie Anul 2011 Pondere în anul 2011 (%)
Români 345949 91.01
Rromi 8198 2.16
Altă etnie 122 0.03
Indisponibili 25848 6.80
Total 3801 17 100.00
Sursa : http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/

Conform tabelului 1.6. se observă că cea mai mare parte a populației județului Teleorman
este alcătuită din cetățeni de etnie română, având și ponderea cea mai mare, și anume 91 % din
totalul populației în anul 2011. La momentul efectuării recesământului a proximativ 7 % din
persoanele rezidente în județul Teleorman nu au fost disponibile pentru confirmarea etniei. Din
totalul populației 2 % sunt reprezentați de rromi, iar restul de 122 de locuitori sunt de o altă etnie.

Figura nr. 1. 8. Repartizarea popul ației județ ului Teleorman dup ă etnie conform Reces ământului din 2011

După cum se po ate observa în figura nr. 1.8. , 91 % din populația județului Teleorman este
reprezentată de români, urmați de un procent de 7 % de persoane ce au fost indisponibile, iar la final
se regăsesc cetățenii de etnie rromă cu un procent de 2 % din totalul populației.

91%2%7%
Români
Rromi
Indisponibili

18
Repartizarea popula ției stabile dup ă religie conform Reces ământului din anul 2011
Tabelul nr. 1.7.
Religie Anul 2011 Pondere în anul 2011 (%)
Ortodoxă 348203 91.603
Romano -Catolică 84 0.022
Greco -Catolică 16 0.004
Atei 58 0.015
Altă religie 5759 1.515
Fără religie 61 0.016
Indisponibili 2593 6 6.824
Total 3801 17 100.000
Sursa : http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/

În cadrul recesământului din anul 2011 s -au înregistrat aproximativ 348.000 de locuitori din
județul Teleorman care au declarat că aparțin de religia ortodoxă. Într -un număr foarte mic se
remarcă adepți ai religiilor romano -catolică și greco -catolică, împr eună însumând 100 de persoane
din totalul populației județului. Alte valori mici în rândul locuitorilor se înregistrează pentru atei și
persoanele declarate fără religie. Totuși, se constată valori mai mari alocate persoanelor
indisponibile și celor ce s -au declarat de o altă religie.

Figura nr. 1. 9. Repartizarea popula ției județ ului Teleorman dup ă religie conform Reces ământului din 2011

Conform figurii nr. 1.9. se remarcă o valoare foarte mare a locuitorilor declarați de origine
ortodoxă, reprezentând 92 % din populația județului Teleorman în anul 2011. Următoarea valoare
92%1%7%
Ortodoxă
Altă religie
Indisponibili

19
reprezentată printr -un procent de 7 % este cea a cetățenilor de altă religie, iar la final, cu un procent
de 1 %, se regăsesc p ersoanele care au fost indisponibile la data efectuării recesământului.

Județul dispune de for ță de munc ă calificat ă, beneficiind de un numar corespunz ător de
speciali ști în agricultur ă și comer ț, dar și ramurile industriale existente.
Popula ția activ ă a jude țului este de 169 mii persoane, iar rata șomajului este de 11,2 % în
anul 2015, acesta fiind un nivel ridicat comparat c u rata medie pe țară. Pop ulația ocupat ă numără
150 mii persoane , din care 81 mii în agricultur ă și 23 mii în industrie, i ar în domeniul hotelier
lucreaz ă aproximativ 100 de persoane . Num ărul mediu al salaria ților angaja ți în economia na țional ă
este de 52 mii persoane : în industrie și agricultur ă fiind 20 mii salaria ți; în administra ție, educa ție și
sănătate sunt 12,4 mii angaja ți; iar în com erț și în domeniul hotelier se reg ăsesc 9,3 mii salaria ți.

1.4.Căi de acces
a. Infrastructura rutieră
La niv elul Regiunii de Dezvoltare Sud -Muntenia, majoritatea infrastructurii de transport este
orientată pe direcția nord -sud, iar județul Teleorman este conectat cu restul țării prin șapte drumuri
naționale. Județul Teleorman are un mare potențial de a deveni un punct nodal de infrastructură la
nivel european, prin apartenența la Coridorul VII transeuropean, neexploatat încă la capacitate
maximă și p rin proximitatea Coridorului IX.
Drumurile naționale ce străbat județul Teleorman sunt preponderente în zona de vest, centru
și sud, partea de nord având o rețea mai dezvoltată de drumuri județene. Drumurile naționale la
nivelul județului Teleorman însumea ză 390 k m, din totalul de 1.525 km de drumuri publice, făcând
legătura între următoarele localități principale:
 E 70: București – Alexandria – Roșiorii de Vede
 DN 51: Alexandria – Zimnicea
 DN 51A: Zimnicea – Turnu Măgurele
 DN 52 : Alexandria – Turnu Măgurel e
 DN 54: Izlaz – Turnu Măgurele
 DN 65 A: Balaci – Roșiorii de Vede – Turnu Măgurele
 DN 5C: Petroșani – Zimnicea

20
Dacă partea de Nord a județului dispune de o rețea bine dezvoltată de drumuri județene (în
special) și drumuri comunale, partea de sud, în afară de drumurile naționale ce fac legătura între
principalele localități ale județului, are o rețea rutieră formată preponderent din drumuri comunale.
La nivel județean, gradul de modernizare a drumurilor publice este destul de mic, de 56%,
situația pe catego rii de drumuri publice prezentându -se astfel: drumurile naționale sunt modernizate
în proporție de 89,4%, iar drumurile județene și comunale în proporție de doar 44,8%3.
b. Infrastructura feroviară
Rețeaua de cale ferată are o lungime de 231 km și traversează județul pe direcția nord -est-
sud-vest prin magistrala 1 care face legătura între București, Craiova și Timișoara și pe direcția sud –
nord, pe traseele Zimnicea – Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele – Roșiorii de Vede – Costești (județul
Argeș). Așa cum se observă, Roșiorii de Vede este un important nod de cale ferată, atât pentru căile
electrificate, cât și pentru liniile de cale ferate simple.
Rețeaua de cale ferată are o d ensitate de 39,10 (la 1.000 km2 teritoriu), iar 29% din lungimea
totală este electrificată4.
c. Rețeaua de căi navigabile
Județul Teleorman are marele avantaj de a avea Dunărea drept graniță cu Bulgaria și este o
importantă arteră de navigație, având două porturi la Turnu Măgurele (la kilo metrul 597) și la
Zimnicea (la kilometrul 553).
Portul de la Turnul Măgurele este amenajat cu cheu de acostare și dotat cu macarale de 16
tone, iar portul de la Zimnicea este amenajat cu cheu dotat cu macarale de 5 tone.
De asemenea, între Turnu Măgurele ș i Nikopol (Bulgaria) există legătură de trecere pentru
pasageri .5

3 www.prefectura -teleorman.ro
4 Idem
5 Ibidem

21
CAPITOLUL 2. POTEN ȚIALUL TURISTIC AL JUDE ȚULUI
TELEORMAN

Capitolul ce urmează a fi prezentat dezvoltă resursele turistice ale județului Teleorman. Deși
așezarea geografică a județului nu este una favorabilă, acesta dispune de resurse turistice naturale ce
îl fac interesant din punct de vedere geografic, precum solurile fertile și aproprierea de fluviul
Dunărea sau rezervațiile sale protejate. Diversitatea obiectivelor turistice antropi ce sunt, de
asemenea, importante pentru tipurile de turism ce se pot practica în Teleorman.

2.1. Resursele naturale
Județul Teleorman se afl ă în întregime în sectorul central -sudic al C âmpie i Rom âne. Marea
extindere a unit ăților de campie, acoperite predominant de cernoziomuri cambice, argil oiluviale,
gleizate, carbonatice, precum și cu soluri brun -roșcate, cu fertilitate natural ă ridicat ă, folosite prin
excelen ță pentru cultura cerealelor, a plantelo r tehnice și uleioase, de nutre ț etc., situeaz ă județul
Teleorman printre jude țele cu cel mai ridicat poten țial agricol. Pe teritoriul acestui jude ț se află
punctul cel mai sudic al țării – orașul Zimnicea. Din punct de vedere hips ometric, este situat între
înălțimile de 21 -23 m (lunca Dun ării) și 136 -175 m (nordul jude țului), cea mai mare p arte a
suprafe ței men ținându-se în limitele altitudinii de 90 -91 m6.

2.1.1. Relief
Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul județului – monoton la prima vedere – cuprinde
o parte din Câmpia Română (și anume compartimentul vestic al Câmpiei Burnasului și cel sudic al
Câmpiei Găvanu -Burdea), precum și lunca Dunării din acest sector.
Câmpia Munteniei de Vest , numit ă și Câmpia Central ă sau a Teleormanului, este o
subunit ate a C âmpiei Arge șene, cuprins ă între Ol t și Arge ș, o regiune geografic ă bine
individualiza tă, care începe în nord , la peste 300 m altitudine, sc ăzând sub 10 0 m în apropierea
depresiunii C âlniștei. Altitudinea c âmpiei este cuprins ă între 38 -43 m la nivelul terasei.
Lunca Dun ării este treapta cea mai joas ă din relieful regiunii și prezint ă particularit ăți foarte
diferite de restul teritoriului, altit udinea fiind de 24 m la Turnu M ăgurele și 20 m la confluen ța cu

6Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, Resurse și destina ții turistice , Editura
Universitar ă, Bucure ști, 2011, p ag. 240

22
Vedea. L ățimea variaz ă între 1 km în dreptul ora șului Zimn icea și 6 km în dreptul localit ății
Vânători și a lacului Suhaia.
Lunca Dun ării reprezint ă în mod natural o asociere de grinduri, bra țe părăsite, rivaluri, jopse,
depresiuni, pu țuri ocupate permanent sau temporar cu ap ă, cunoscute sub numele de b ălți, fiind
rezultatul activit ății marelui fluviu, ce s -a desf ășurat prin eroziune late rală și acumulare
longitudinal ă, prin procesul de rev ărsare peste maluri, în timpul apelor mari de primavar ă. Dun ărea a
creat în imediata apropiere a malului o succesiune de g rindur i fluviatile, ce formeaz ă partea cea mai
ridicat ă din lunc ă. Morfologia z onei formez ă terasele și luncile Dun ării și Oltului, se întalnesc aici
soluri zonale în conditii bioclimatice specifice, soluri intrazona le, cernoziomuri freatic -umede și
argile fluviona re brun -roșcate, soluri de lunc ă și soluri selinizate.
Teritoriul județului întrunește condițiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru
practicarea agriculturii cu irigații. Resursele agroclimatice sunt foarte favorabile pentru culturile de
porumb, grâu, floarea soarelui, lucernă, tutun și mai puțin favorabile pentru cartofi, fasole, cânepă,
in și alte plante sensibile la uscăciune și secetă7.

2.1.2. Clim ă
Este temperat -continen tală, specific ă câmpiei sudice și se caracterizeaz ă printr -un poten țial
caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantit ăți reduse de precipita ții și adeseori în
regim toren țial vara, precum și frecvente perioade de secet ă. Doar Lunca Dun ării, cu suprafe țe mari
acoperite de ap ă introduce o nuan ță topoclimatic ă specific ă. Radia ția solar ă global ă este în medie de
125 k cal/cm2, iar în parte a sudic ă, pe terasele Dun ării, suma global ă ajunge la 127,5 k cal/cm2, cea
mai mare valoare din țară. Durata de str ălucire a soarelui este între 2200 -2300 ore/an.
Cea mai mare valoare a nebulozit ății se semnaleaz ă în luna decembrie, iar cea mai mic ăîn
luna august. Formarea c eței est e înlesnit ă de umiditatea mare și temperaturile sc ăzute ale aerului.
Lunile decembrie și ianuarie au un mare num ăr de zile cu cea ța, când densitatea este mare și persist ă
aproape toata ziua, cu intensita ți ridicate diminea ța și seara8.

2.1.3. Hidrografie
Rețeaua hidrologic ă a jude țului Teleorman prezint ă anumite particularit ăți specifice zonei în
care este a șezat, fiind format ă din fluviul Dunărea și afluen ții săi principali din acest sector: Oltul,
râurile C ălmățuiul și Ved ea. Jude țul este traversat de p ârâurile D âmbovnic, Glavacioc si C âlniștea,

7 http://www.cjteleorman.ro/
8 Idem

23
care sunt afluenti ai Neajlovului, precum și de r âul Teleorman, p ârâurile Burdea, C âinelu i, Clani ța,
Tinoasa, Nanov si T ârnava.
Resursele de ap ă (except ând Dun ărea și Oltul) sunt moderate în raport cantitativ și se găsesc
sub forma apelor subterane (ape freatice șiape de ad âncime) și a apelor de suprafa ță (râuri, lacuri
naturale și artificiale). Vedea (120 km) și Călmățuiul (118 km) sunt principalele r âuri ale jude țului
care, împreun ă cu afluen ții lor, dreneaz ă peste 80 % din suprafa ță.
Dunărea, fluviu de interes european, m ărginește jude țul pe o l ungime de 90 km în partea
sudic ă, reprezent ând o deosebit ă importan ță pentru terito riul în care apa este deficitar ă. Dun ărea a
creat în imediata apropiere a malurilor sale o su ccesiune de grinduri fluviale c ătre interior în care s –
au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve‖ (Listeava Mare, Mic ă, Vasluiului,
Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).
În campie, în exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente
sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, S ărat, Balta Luciei, Balta Ro șie, Cioara, Balt a lui
Bran, Suhaia, V ârtoape, C ălugăru, Calina)9.

2.1.4. Floră
Poten țialul bio -pedageografic al județului Teleorman a evoluat în strans ă legatur ă cu
condi țiile de relief, roc ă, clim ă și hidrografie. Partea nordic ă a jude țului se încadreaz ă în zona
pădurilor de stejari, reprezentat ă prin cer și gârnița la care se adaug ă și alte foioase ca teiul ,
frasinul , ulmul , carpenul , jugastru , părul și mărul padure ț. Vegeta ția arb orescent ă este format ă
din mace ș, porumbar, gherghinari, corn, soc , lemn c âinesc, etc; iar vegeta ția ierboas ă este
reprezentat ă de cimbri șor, firu ță, laptele cucului, specii de p ăiușuri. Partea central ă și cea sudic ă se
inclu d în zona de silvostep ă sudic ă cu păduri de steja r brum ăriu, arțar tătăresc și stejar pufos , iar
pajiștile sun t acoperite cu păiuș, pir, firu ță cu bulbi, negar ă, pelin etc.
Vegeta ția luncilor es te alcatuit ă din p ăduri și paji ști. Pădurile de luncă , numit e și zăvoaie
sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) și apar discontinuu în luncile Dun ării și
Oltului. Subar boretul p ădurilor de lunc ă cupri nde sânger , soc, călin, cătina, plante ag ățătoare,
hamei, ieder ă, iar stratul iarbaceu este compus di n plante higrofile ( în lacuri se întalnesc nuferi ,
iarba broa ștelor , brădișuri, brosc ărița)10.

9 http://www.cjteleorman.ro/
10 Idem

24
2.1.5. Faun ă
Fauna jude țului Teleorman, adaptat ă agrobiocenozelor, este bogat ă, variat ă și destul de
eterogen ă în ceea ce prive ște componen ța. Sunt abundente roz ătoarele (popândăi, hârciogi , iepuri ,
șoareci și șobolani de c âmp, cârtițe), p ăsările ( ciocârli, privi ghetori , prigori , prepeli țe,
potârnichi, ulii, turturele, ciori, vr ăbii), reptilele ( șerpi, șopârle, gu șteri), insectele, iar p ădurile
adăpostesc mistre ți, căpriori, lupi, vulpi , pisici s ălbatice , viezuri , ciocănitori , pițigoi etc. În
județul Teleorman se remarc ă o densi tate mare a fazanilor (coloniza ți), precum și prezen ța
sporadic ă a dou ă specii mari de p ăsări, declarate monumente ale naturii, dropia și spârcaciul , aflate
pe cale de dispari ție. Fauna de ap ă sau din aproprierea acesteia este bogat ă și variat ă, cele mai
raspândite specii sunt crapul , somnul , caras ul, linul , știuca , bibanul , șalăul, scrumbia , vidra ,
nurca , gâște și rațe sălbatice , lebede , berze , cristei de balt ă, stârci, lișițe11.

2.1.6. Arii naturale protejate în județ
Pe teritoriul județului Teleorman există un număr de cinci arii naturale protejate de interes
național declarate prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie
naturală protejată pentru noi zone și Hotărârea de Guvern nr. 1143 /2007 privind instituirea de noi
arii naturale protejate.
În județul Teleorman nu există arii naturale protejate de interes județean.

Ariile naturale protejate de pe teritoriul județ ului Teleorman
Tabelul nr. 2.1.
Denumirea ariei protejate Localizare Tip Suprafață
(ha)
Balta Suhaia Suhaia avifaunistic 1.455
Ostrovul Gâsca Năsturelu floristic și faunistic 58
Ostrovul Mare Islaz floristic și faunistic 140
Pădurea Pojorâtele Drăgănești de Vede forestier 58
Pădurea Troianu Troianul floristic și forestier 71
Sursa : http://apmtr.anpm.ro/

11Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 243

25
A. Balta Suhaia
Rezervația Naturală Balta Suhaia , cunoscută și ca „Delta Teormanului” , se află în județul
Teleorman, aparținând, din punct de vedere administrativ, de comuna Suhaia. Este o rezervație de
tip avifaunistic, fiind inclusă în cea de -a patra categorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea
Naturii.
Există două rute de acces spre această rezervație naturală, având în comun drumul național
51A. Așadar, cei interesați să vadă această arie protejată o pot lua ori pe ruta Turnu Măgurele –
Ciuperceni – Traian – Seaca – Lisa – Suhaia, ori Zimnicea – Fântânele – Suhaia.
Balta Suhaia a fost declarată rezervație naturală în anul 2004 când s -a dat o hotărâre de
guvern prin care i s -a recunoscut o deosebită valoare științifică. Ocupă o suprafață totală de 1455 de
hectare, întinzându -se în stânga Luncii Dunării. Este un lac de luncă unic, remarcându -se printr -un
luciu de apă alimentat de Dunăre prin canalul denumit Gârla Iancului, mlaștini, pajiști și turbării.
Rezervația Naturală Balta Suhaia este deosebit de importantă mulțumită unor specii de păsări
care sunt protejate de Un iunea Europeană, dar și datorită unor specii de plante, în număr de 11, care
sunt înscrise pe Lista Roșie a plantelor superioare din România, listă care a fost concepută de
Academia Română prin Institutul de Biologie.
Fauna din cadrul Rezervației Naturale Balta Suhaia este alcătuită din mamifere ( vulpea ,
mistrețul , pisica sălbatică ), reptile (diverse specii de șarpe), broaște, salamandre, pești ( știucă ,
biban , roșioară , plătică , șalău , babaușcă ) și păsări ( egreta mică , lopătarul , rața cu cap alb ,
buhaiul de baltă , pescărușul cu cioc subțire , chira de baltă , chira neagră , chira mică ,
cormoranul mare ). Balta este preferata acestor specii de păsări, pentru că oferă condiții excelente
pentru cuibărit, dar și pentru hrană.
În ceea ce privește flora Rezervației Naturale Balta Suhaia, aceasta este și ea bine
reprezentată de specii deosebite. Printre exemplarele întâlnite, se numără pipirigul , rogozul , țâța –
vacii, săgeata apei, peștișoara, cinci -degete, otrățel, speteaza, nufărul alb și nufărul galben , coada –
racului, precum și papură sau diverse specii de stuf12.

B. Ostrovul Gâsca
Ostrovul G âsca este o arie protejat ă de interes na țional ce corespunde categoriei a IV -a
IUCN ( rezerva ție natural ă de tip floristic și faunistic), situat ă în județul Teleorman , pe teritoriul
administrativ al comunei N ăsturelu și are o suprafa ță de 58 de hectare.

12 https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -balta -suhaia -teleorman -2

26
Aria protejat ă reprezint ă un ostrov la confluen ța râului Ve dea cu Bra țul Borcea; ce asigur ă
condi ții de cuib ărire și hran ă pentru mai multe specii de p ăsări migratoare, de pasaj sau s edent are, cu
vegeta ție dominant ă de salcie din specia Salix alba, cu flor ă și faun ă diversificat ă, specific ă zonelor
umede.
Flora rezerva ției este constituit ă în cea mai ma re parte de vegeta ție arboricol ă cu specii de
răchită albă în asociere cu velni ș, plop ne gru și dud alb , cu arbu ști de sânger și salcâm pitic sau
hamei și viță salbatic ă. La nivelul ierburilor sunt întalnite specii f loristice de usturoi ță, pătrunjelul
câinelui sau paracherni ță.
Fauna și ihtiofauna este reprezentat ă de specii de păsări: barză albă, barz ă neagr ă, stârc
galben, st ârc de noapte, stârc roșu, egret ă mică, egret ă albă, gaia neagr ă, acvil ă țipătoare mic ă, vultur
pescar, cristei de câmp, sitarul de mal, chira mic ă, pițigoi-pungar; mamifere : mistre ț, șoarece de
pădure, șoarece scurm ător; reptile și broa ște: șarpe de ap ă, buhai de balt ă cu burt ă roșie, broasca
râioasă, brot ăcel; pești: petroc, moioag ă, fâsa mare, zglăvoc, zv ârlugă, țipar, avat13.

C. Ostrovul Mare
Rezervația Naturală Ostrovul Mare se află în județul Teleorman, în apropierea și sub
administrația comunei Islaz. Este o arie protejată, de tip floristic și faunistic, inclusă în cea de -a
patra categorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Ostrovul Mare se află pe Dunăre și a fost declarat rezervație natu rală, cu scopul de a proteja
câteva specii de plante și de păsări extrem de importante. Decizia de a înființa aici o rezervație
naturală a fost luată în anul 2007 , atunci când s -a înființat și rezervația de la Ostrovul Calnovat. De
fapt, cele două ostroave alcătuiesc un corp comun, diferența dintre ele fiind vizibilă doar când
debitul apei se mărește considerabil.
Rezervația Naturală Ostrovul Mare se întinde pe 140 de hectare și se află sub îngrijirea unei
asociații, și anume Asociația Echilibru. În această rezervație, se găsește o importantă populație de
cormoran pitic , care trebuie protejată pentru a nu deveni o specie pe cale de dispariție. Această
specie este inclusă în Convenția de la Berna care datează din anul 1979 și care privește
conservarea habitat elor naturale și a vieții sălbatice din Europa.
Un alt motiv pentru care există Rezervația Naturală Ostrovul Mare este reprezentat de
exemplarele de plop alb și plop negru , care adăpostesc cuiburile cormoranilor pitici. Pădurea de
plop negru este aproape v irgină, iar exemplarele prezintă o dezvoltare interesantă, copacii ajungând

13 http://turism.bzi.ro/rezervatia -naturala -ostrovul -gasca -judetul -teleorman -21097

27
chiar și la 30 de metri înălțime. Plopul negru reprezintă aproximativ 75% din pădurea din rezervație,
iar, din loc în loc, se pot vedea și liane14.

D. Pădurea Pojorâtele
Rezervația Naturală Pădurea Pojoratele se află în județul Teleorman, aparținând, din punct
de vedere administrativ, de comuna Drăgănești i de Vede. Pădurea a fost declarată arie protejată în
anul 2007 , hotărârea punându -se în vigoare un an mai târziu, și se află în grija Direcției Silvice
Alexandria.
Rezervația Naturală Pădurea Pojoratele este o rezervație de tip forestier, încadrându -se și ea
în cea de -a patra categorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Rezervația se află,
din punct de vedere geog rafic, în Câmpia Gavanu -Burdea și se întinde pe o suprafață de 58 de
hectare.
Pădurea Pojoratele a fost declarată rezervație naturală pentru că adăpostește un arborete
natural foarte important, compus din șleau de luncă . Arborii din această pădure au o vârstă cuprinsă
între 40 și peste 120 de ani. Așadar, era nevoie ca zona de aici să fie declarată arie protejată, pentru a
se conserva și proteja un habitat natural, încă neatins de mâna omului. Flora și fauna sunt specifice
unei păduri de foioase, neieșin d în evidență cu specii rare.
Așa cum se întâmplă cu orice rezervație și arie declarată protejată din țară, și în cadrul
Rezervației N aturale Pădurea Pojoratele trebuie respectate anumite reguli de către cei care vor să o
viziteze. Astfel, defrișarea copac ilor este interzisă sub orice formă, iar cei care nu respecta această
regulă pot fi aspru pedepsiți cu amendă sau chiar cu închisoarea. De asemenea, scrijelirea copacilor,
ruperea lor sau orice altă activitate care poate pune în pericol acești arbori impor tanți din punct de
vedere științific va atrage după sine pedepse, conform regulamentului emis de Ocolul Silvic15.

E. Pădurea Troianu
Rezervația Naturală Pădurea Troianu este inclusă în a patra categorie a Uniunii
Internaționale pentru Conservarea Naturii și s e află în comuna Troianul, județul Teleorman. Este o
rezervație de tip floristic și forestier, fiind declarată arie protejată, în special pentru conservarea
bujorului românesc, o specie pe cale de dispariție.

14 https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -ostrovul -mare -teleorman -2
15 https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -padurea -pojoratele -teleorman -2

28
Pădurea Troianu este cunoscută și sub numele de Pădurea Cornețu, rezervația având o
suprafață totală de 71 de hectare, aflându -se în grija Direcției Silvice Alexandria. Se întinde între
satele Troianu și Vatra, fiind situată în nordul Câmpiei Boianului, chiar lângă pârâul Urlui. Pe lângă
speciile prote jate, un alt obiectiv turistic din această pădure este reprezentat de urmele unui drum din
secolul al II -lea d. Hr.
Rezervația Naturală Pădurea Troianu nu protejează doar bujorul românesc care a fost inclus
pe Lista Roșie a Plantelor Superioare din România . În cadrul rezervației, viețuiesc în jur de 60 de
specii de plante, printre care rușcuța de primăvară , degețelul lânos sau Savia aethiopis . În
pădure, se regăsesc și câteva specii de stejar deosebite, caracteristice zonelor de silvostepă. Acestea
sunt stejarul brumariu , garnița , stejarul pufos (sau tufanul) și cerul , cel din urmă formând 95%
din întregul arboret. Fauna se remarcă, în special, prin mistreți , iepuri și căpriori .
Pentru a proteja speciile de plante și de animale din cadrul Rezervației natural e Pădurea
Troianu, autoritățile au luat o serie de măsuri, pe care oamenii trebuie să le respecte, în caz contrar
riscând amenzi foarte mari. Printre aceste măsuri, se numără diminuarea căilor de acces pentru a
proteja ierboasele, interzicerea pășunatului sau a plantării salcâmului, interzicerea aprinderii focului
și a altor activități care ar putea să pericliteze în vreun fel sau altul habitatul de aici.
În concluzie, aceste arii naturale protejate de interes național , cuprinzând o suprafață totală
de 1782 ha, reprezintă 0,3% din suprafața județului . Pe teritoriul lor se regăsesc specii de plante
protejate aflate pe Lista Roșie , cum ar fi bujorul românesc, ru șcuța de primăvară etc., dar și o pasăre
ocrotită de lege, cormoranul pitic16.

2.2. Resursele antropice
În complexul geografic și al spiritualității, Teleormanul se relevează ca o provincie mult mai
bogată în tradiții și resurse culturale decât se știe și se recunoaște. Teleormanul înscrie în
patrimoniul spiritualității românești tradiții la fel de valoroase și bogate ca și alte parți din țară,
poate doar că despre ele nu s -a vorbit cu atâta intensitate, ele însă acoperă aproape toate domeniile
creației și cercetării. În județ sunt inventariate 56 .439 bunuri culturale, dintre care 7 .000 bunuri cu
valori deosebite ce fac parte din patrimoniul cultural național. Totodată, în județ sunt inventariate
570 monumente, ansambluri și situri istorice, din care : 60 monumente și situri istorice, 316
monumente și ansambluri de arhitectură, 2 clădiri memoriale, 8 monu mente și ansambluri de artă
plastică, precum și 15 zone istorice, urbane și rurale.

16 https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -padurea -troianu -teleorman -2

29
În județul Teleorman sunt organizate și funcționeaza 5 case de cultură, 83 camine culturale,
88 biblioteci publice, 9 muzee și colecții muzeale și un ansamblu artistic folcloric17.

2.2.1. Monume nte și ansambluri de arhitectur ă
 Cetăți
o Cetatea medieval ă Turnu M ăgurele se află în partea de sud a municipiului Turnu
Măgurele, la o distanță de 4 km de oraș și la 1 km de confluența fluviului Dunărea cu Oltul.
Cetatea a fost construită la sfâ rșitul secolului al XIV -lea, în vremea lui Mircea cel Bătrân și a
făcut parte din sistemul defensiv ridicat de domnitor pe linia Dunării, în contextul
conflictelor cu Imperiul Otoman. La sfârșitul domniei lui Mircea, cetate a a intrat sub
stăpânire otomană, fiind transformată mai târziu în raia turcească. După tratatul de pace de la
Adrianopole, cetatea a fost dărâmată și arsă, iar teritoriul fostei raiale a fost încorporat Țării
Românești. Se pare că cetatea medievală a fost ridicată peste o altă cetate, construită de
Constantin cel Mare în secolul IV d.Hr., pe ruinele unui castru roman. Cum aici există o
puternică fortificație în secolul II d.Hr., unii istorici au identificat -o cu cetatea romană Turris,
care, conform istoric ului Procopiu din Cezareea, a fost fondată de însuși Traian. Ruinele pot
fi văzute și astă zi18;
o Cetatea Cazacilor reprezintă o fortificație de pământ datând din epoca medievală situată la
2 km sud de municipiul Roșiorii de Vede. Acest obiectiv arheologic es te înscris pe lista
națională a monumentelor istorice19;
o Ruinele curții boierești Bălăceanu , sunt ruinele unei reședințe boierești de mari
dimensiuni, pe măsura ambiției voievodale a ctitorului, Constantin Baălăceanu, ginerele lui
Șerban Cantacuzino. Ansam blul este format din fostul paraclis, devenit biserica de mir a
satului, cu hramul ―Adormirea Maicii Domnului‖, iar la aproximativ 100 m distanță, pe
cealaltă parte a actualei șosele naționale se află ceea ce a mai ramas din pivnițele impozantei
case. Bise rica, pe plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată, domină și
azi peisajul satului cu turla ei octogonală și masivă. Biserica a fost ridicată în anul 168420;
o Cetatea de p ământ Ple șov, numită și Gurguiu Nemților, este o construcție geto -dacă,
amenajată pe un promontoriu al terasei stângi și foarte înalte (circa 60 m diferență față de

17 http://www.teleorman.insse.ro/main.php?id=406
18 http://www.infopensiuni.ro/cazare -turnu -magurele/obiective -turistice -turnu -magurele/cetatea -medievala -turnu_7796
19http://www.infopensiuni.ro/cazare -rosiorii -de-vede/obiective -turistice -rosiorii -de-vede/cetatea -cazacilor -din-rosiorii –
de-vede_4706
20 http://www.avistravel.ro/monumente/romania/ruinele -curtii -boieresti -balaceanu -584.html

30
nivelul luncii) a Oltului. Incinta cetății este de formă ovală, iar șanțul a fost săpat pe laturile
de nord și nord -est. Conform cercetătorului Constantin Preda, cetatea datează de l a sfârșitul
secolului III î. Hr . În urma săpăturilor arheologice au fost descoperite materiale ceramice, o
brățară de bronz cu globule, ceramică elenistică de import, câteva fra gmente de amfore
elenistice, dintre care șase purtând ștampile. C. Preda consideră că așezarea întărită de la
Pleașov a fost folosită atât ca loc de refugiu, cât și de locuit. Prin dimensiunile reduse, genul
de fortificație cu val și șanț de pământ și o lo cuire cât de cât intensă și organizată ea se
apropie mai mult de așezările de tip dava. După numărul mare al vaselor ceramice
descoperite în interiorul locuințelor poate fi trasă concluzia că așezarea a fost părăsită în
grabă21;
o Cetatea de p ământ Frumoasa . Cetatea medievală de pământ de la Frumoasa datează din
secolul al XIV -lea și se află în punctul "La Cetate", în partea sudică a satului, lângă Moara
Veche, la aproximativ 300 m de malul drept al râului Vedea. Cetatea, din lemn și pământ,
are trei rânduri d e valuri dezvoltate aproape concentric. Acum, valurile sunt înalte de trei
metri și late de 5 -8 metri, despărțite de două șanțuri adânci între 3,5 și 4, 5 metri, deschise la
gură 8 -12 metri. Centrul îl formează un careu al unui val cu latura de aproximativ de 43
metri, iar valul exterior are contur trapezoidal. În valuri se păstrează urmele unei palisade cu
două rânduri de pari de strejar, dispuși paralel și uniți cu alte lemne orizontale. Nu s -au putut
identifica intrările în cetate. Fortificația a fost rid icată pe o movilă. A funcționat de la
sfârșitul secolului al XIV -lea, fiind distrusă în urma unui incendiu. Peste ea s -a făcut o
locuire și un cimitir22 etc.

 Cule
o Turnul de ap ă din Turnu Mă gurele este situat pe strada 1 Decembrie, nr. 8. A fost ridicat î n
1915, avan d ca obiectiv alimentarea cu apă a oraș ului. A fost declarat monument istoric23;
o Cula lui „Costea” . Construcție tipică pentru Oltenia din timpul „crizei orientale‖, acest
monument arhitectural reprezintă o raritate pentru această zonă, ea fiind r idicată la început ul
secolului al XVIII -lea, cu destinația de locuință fortificată în fața incursiunilor otomane24 etc.

21 https://ro.wikipedia.org/wiki/Plea%C8%99ov,_Teleorman#Cetatea_de_la_Plea.C8.99ov
22 http://www.cesavezi.ro/obiect ive-turistice/1 -cetati -si-castele/188 -ruinele -cetatii -medievale -de-pamant
23http://www.infopensiuni.ro/cazare -turnu -magurele/obiective -turistice -turnu -magurele/turnul -de-apa-din-turnu –
magurele_5203
24 Teleormanul – Trasee cultural -istorice, Ministerul Culturii și Cultelor, Direc ția pentru Cultur ă, Culte și Patrimoniul
Cultural Na țional a Jude țului Teleorman, Alexandria, 2007

31
 Biserici din lemn
o Biserica de lemn „Sf ântul Nicolae” (sat Teleormanul, comuna M ârzănești), lăcașul a fost
construit din b ârne de stejar în anul 1815 in satul H ârsești – Arge ș, de unde a fost adus pe
actualul amplasament probabil în anul 183225;
o Biserica d e lemn „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (sat Puranii de Sus, comuna
Purani), ridicată între anii 1800 -1810, astăzi în cimitirul din centrul localității, păstrează
îmbinări specifice artei prelucrării lemnului , precum și diferite elemente decorative din acest
material26;
o Biserica de lemn „ Cuvioasa Paraschiva ” (sat Drăcești, comuna Scurtu Mare). Aflâdu -se
astăzi în centrul satului, biseri ca a fost adusă de la Cocu -Argeș , în anul 1859, vechimea ei
fiind mai mare. În anul 1873 a fost ridicată pe temelie de zid , iar în jurul anului 1890 a fost
zugrăvită în frescă27;
o Biserica de lemn „Sf ânta Cuvioasa Paraschiva” (sat Bujoreni), a fost adus ă în anii 1860 –
1862 dintr -un sat de munte, unde fusese construit ă inițial în anul 1711. A fost restaurat ă în
anul 2007, resfin țită si utilizat ă ca lăcaș de cult28;
o Ruinele bisericii de lemn „Sf ânta Cuvioasa Paraschiva” (Videle), ridicat ă probabil în anul
1782. Lăcașul, grav afectat de cutremurul din 1977 și de inunda țiile din 2005, se afl ă în plin
proces de conservare -restaurare29;
o Biserica de lemn „Sf ântul Dumitru” (sat Bute ști, comuna Sili ștea), a fost ridicat ă în anul
1799, pictura, de mare importan ță, fiind r ealizat ă în secolul urmator de c ătre me șteri din
familia Zugravu, din Roata de Jos30;
o Biserica de lemn „Sf ântul Nicolae” (sat S ârbenii de Jos, comuna S ârbeni), a fost
construit ăîntre anii 1778 -1779 și ridicat ă pe temelie de zid în anul 1848. Valoroas ă prin
vechime, pastrez ă planul original, consolele de lemn profilate și brâul caracteristic în form ă
de funie ră sucit ă31;
o Biserica de lemn „Sfâtul Nicolae” (sat Merișan, comuna Băbăița) a fost adusă din
Vulturești -Argeș probabil în anul 1860 , astăzi fiind amplasată în cimitirul satului. Se remarcă

25 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 244
26 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
27 Idem
28 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 244
29 Idem, pag. 245
30 Ibidem
31 Ibidem

32
icoanele de pe catapeteasmă, pictate în stil bizantin de George Albany, precum și cele nouă
icoane portabile din lemn, datând din prima jumătate a secolului al XIX -lea32;
o Biserica de lemn „Sf ântul Nico lae” (sat Sericu, comuna Bleje ști), a fost ridicat ă în anii
1812 -181333 etc.

 Biserici și ansambluri mă năstirești
o Catedrala Episcopală „Sfântul Alexandru” (Alexandria) , construită între anii 1869 -1898,
catedrala impresionează prin sobrietatea ei arhitecturală, dar și prin impunatoarea sa mă rime:
42 de metri lungime, 26 de metri lățime, înălț imea ei m aximă de la turla cea mare fiind de 45
metri. Catedrala se prezintă sub formă de cruce în interior și navă în exterior, avâ nd la intrare
o frumoas ă tindă străjuită de coloane lucrate î n stil corintian. Deasupra pronaosului sunt
două turle, unde se află clopotele ș i ceasurile. Elementele dec orative specifice Catedralei
Sfântul Alexandru sunt: pictura murala și catapeteasma (în stil neogotic, înaltă de 10 metri),
executate de echipa de pictori Constantin Artachino, Constantin Pascali și celebrul Ș tefan
Luchian, în anul 1898, în stil bizantin, în tehnica ulei. În acelaș i an a fost pus ă pardoseala din
marmură mozaicată34;
o Fostul schit Didești Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sat Didești, comuna
Didești). Istoria așezământului a suscitat numeroase controverse privind vechimea și
caracterul său. Primele documente certe datează înspre anul 1700, când proprietarii moșiei,
slugerul Radu Știrbei și soția sa Staca , închină schitul Mitropoliei Țării Românești. După
anul 1864 devine biserică de mir, construcția actuală fiind rezultatul intervențiilor de după
secolulul al XIX -lea. Intrarea unei pivnițe și zidul din incintă sunt e lementele care amintesc
de existența unui ansamblu mai amplu35;
o Mănăstirea Plăviceni (sat Dudu, comuna Plopii -Slăvitești). La șapte km. vest de satul Dudu
pe malul stâng al Oltului, se află ruinele foste mănăstiri Plăviceni, ctitorită, potrivit pisaniei
de piatră, în anul 1648, în vremea domniei lui Matei Basarab , de către marele vorn ic
Dragomir și jupâneasa sa Elina. Astăzi se mai pastrează din vechea mănăstire biserica, o
paste a turnului clopotniță și zidăria din incintă. Așezământul monahal se află în plin proces

32 Teleorma nul – Trasee cultural -istorice
33 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 245
34 http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/catedrala -episcopala -sfantul -alexandru -alexandria -96710.html
35 Teleormanul – Trasee cultural -istorice

33
de restaurare -conservare, iar din anul 2000 a fost reintrodus în cult , aici înființând o
mănăstire de călugări36;
o Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sat Balaci, comuna Balaci). Ridicată ca paraclis
în anul 1684, de către aga Constantin Bălăceanu, ginerele domnitorului Șerban Cantacuzino,
lăcașul a devenit între timp biser ică de mir. Așezată în centrul satului, pe partea stângă a
șoselei spre Pitești, biserica domină întreaga localitate. Importanța istorică și arhitecturală
plasează biserica în fruntea monumentelor de cult din județ37;
o Biserica „Sfântul Nicolae” (sat Moldoveni, comuna Islaz), situată în centrul satului, lângă
biserica nouă, a fost ridicată între anii 1830 -1837, sătenii fiind ajutați de către proprietarul
moșiei Moldoveni , marele vornic Barbu Știrbei. Deosebită este pictura în frescă, iar planul
arhitec tural inițial o plasează ca monument reprezentativ în epocă38;
o Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (sat Lița, comuna Lița). Se află în centrul
localității, fiind ridicată între anii 1867 -1869. Este construită din cărămidă, iar pictura, în stil
bizantin , este realizată în ulei. Biserica este întregită de o frumoasă clopotniță a cărei
arhitectură atrage privirile turiștilor39;
o Biserica „Sfântul Apostol și Evanghelist Luca” (sat Brânceni, comuna Brânceni). Situată
în centrul localității, biserica a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi din lemn, în anul
1850, având ul drept ctitor pe maiorul Mișa Anastasievici, originar din Serbia. Figură
influentă a epocii, el și -a legat numele de numeroase ctitoriri laice și bisericești din
Muntenia. Pictura bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu40;
o Biserica „Sf ântul Dumitru” (sat Co șoteni, comuna Vedea). Cea mai important ă biseric ă de
zid din jude țul Teleorman a fost ctitorit ă în anul 1647 de c ătre domnitorul Matei Basarab și
rudele sale pe linie matern ă41 și pӑstreazӑ pictura muralӑ realizatӑ în secolul XVI ;
o Biserica „ Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (sat Sm ârdioasa) , construit ă din caramid ă în
anul 1647 prin contribu ția plocovnicului Cerne a Popovici, arenda ș al mo șiei. Biseri ca
păstreaz ă, pe lang ă frumosul candelabru de aram ă, trei icoane suflate cu aur deosebit de
valoroase42;

36 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
37 Idem
38 Ibidem
39 Ibidem
40 Ibidem
41 Neacșu Nicolae , Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 245
42 Idem

34
o Biserica „ Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (sat Buzescu) , con strucție monumental ă din
timpul lui Alexandru Ioan Cuza , constuită în anul 1860 . Are planul sub formă de cruce
greacă și intrări pe fiecare latură, elemente specifice arhitecturii sârbești. Este singurul lăcaș
de cult din țară cu patru intrări identice ;
o Biserica „ Sfântul Haralambie” (Turnu M ăgurele) , ridicat ă între anii 1901 -1905, este o
copie a Catedralei Episcopale de la Curtea de Arge ș, fiind construit ă după planul arhitectului
francez Andre Lecomte du Nouy43;
o Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, ”Sfântul Ioan Botezătorul” (sat Butculești,
comuna Săceni). Amplasată în cimitirul vechi, biserica a fost ridicată în anul 1843, avându -l
ca ctitor pe Costache M. Butculescu. Este construită în formă de navă, pe un plan
dreptunghiular, pictura, în stil bizantin, fiind realizată de Ion Zugravul. Păstrează încă icoane
datate din 180344;
o Biserica „Sfinții Voievozi” (sat Dobrotești, comuna Dobrotești). Situată într -o zonă cu
puternice influențe ale boierilor Berindei, biseric a afost ridicată în anul 1753 de către
postelnicul Matei Berindei, așa cum o arată atât pisania, cât și tabloul votiv, asupra căruia nu
s-a intervenit, unde sunt zugrăvite figurile ctitorilor45;
o Ansamblul bisericii „ Sfânta Vineri” (Turnu M ăgurele) , a fost ridicat ă în a doua jumă tate a
secolulu i trecut, într-o zon ă ce aminte ște de statutul de capital ă de jude ț pe care l -a avut
orașul. Ansamblul cuprinde bise rica, casa parohial ă și turnul c lopotni ță46;
o Ansamblul bisericii „ Sfinții Împara ți” (Serdăreasa, Ro șiorii de Vede) , este cel mai vechi
lăcaș de cult din Roșiorii de Vede, aceasta aflându -se pe lista monumentelor istorice, fiind
înființatӑ în 1830. Numele cele mai vechi biserici din Roșiorii de Vede, care poartă acum
hramul Sfinților Împărați Constantin ș i Elena, este strâns legat de numele întemeietorilor ei,
serdarul Marin Butculescu și soția lui, Maria. Serdarul, slujitor al Curții Domnești, a început
construcția bisericii în primăvara anului 1830, pe locul mănăstirii Rușii de Vede, dar a murit
la scurt timp și construcția a fost continuată de soția aceastuia, serdăreasa. De aici vine
numele Bisericii „ Sf Împărați – Serdăreasa‖. Biserica a avut inițial formă de navă, era mult

43 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 244
44 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
45 Idem
46 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 244

35
mai scundă decât în prezent, avea acoperișul de sită și nu avea pridvor la in trare. Din vechea
biserică din 1832 se mai păstrează puține lucruri47;
o Ruinele bisericii „Sfântul Nicolae” (sat Slăvești, comuna Tătărăștii de Jos). Ridicată la
sfârșitul secolului al XVIII -lea, biserica a aparținut fostului sat Zlotești, astăzi inclus în s atul
Slăvești. Deși inițial a fost o construcție impunătoare, ea a fost abandonată după anul 1910,
prin ridicarea altui lăcaș de cult. Ruinele se află în centrul satului48;
o Ruinele bisericii „Sfânta Treime” (sat Pietroșani, comuna Pietroșani). Situate în centrul
satului, ruinele amintesc de ceea ce a fost ctitoria fraților Dimitrie și Hristodor Lapaty.
Biserica a fost ridicată între anii 1812 -1819, reparată în anul 1887 de către prințul Dimitrie
Știrbey, iar după 1950 a fost părăsită, încetându -și rolul de biserică parohială49 etc.

 Muzee etnografice și case memoriale
o Ansamblul fostului conac „Victor Antonescu” – capela (Alexandria) , este amplasat ă în
ansamblul arhitectural construit la începutul secolului al XX -lea de c ătre omul politic Victor
Antonescu. Este semnificativ ă asem ănarea izbitoa re cu capela Stella Maris aflat ăîn incinta
castelului reginei Maria de la Balcic50;
o Casa Mamut (Roșiorii de Vede) este una dintre cele mai cunoscute obiective turistice din
județul Teleorman. Aceasta se află în localitatea Roșiorii de Vede și a fost construită în anul
1899 de o familie de funcționari publici înstăriți. Ceea ce impresionează la această clădire
este arhitectura fațadelor, ce prezintă brâuri și ancadramente cu motive florale. În interiorul
acesteia încă se păstrează o parte din mobilierul, draperiile și sobele originale51;
o Muzeul Municipal de Istorie „Petre Voivozeanu” . (Roșiorii de Vede) . Muzeul și -a început
activitatea spre finalul anului 1965, prin realizarea expoziției permanente "Rӑscoala țӑranilor
din 1907". Muzeul Municipal de Istorie Roșiorii de Vede cuprinde istoria unei așezӑri de
peste 600 de ani. Acest colț de țarӑ, are un trec ut bogat, fiind reflectat în numeroase
materiale rezultate din sӑpӑturile arheologice din zonӑ: sabia micenianӑ (sec XIV i. Hr.),
tezaurul de la Peretu (sec. IV i. Hr.) și multe unelte și arme de fier din cetatea dacicӑ de la
Albești (sec. IV -III i. Hr.), Dulceanca (sec. IV -VI). Inaugurat în actuala sa formӑ la 24

47http://adevarul.ro/international/statele -unite/biserica -serdareasa –mai-vechi -lacas -cult-rosiorii -vede-
1_50ae32587c42d5a6639a9855/index.html
48 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
49 Idem
50 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 244
51 http://bunadimineata.ro/de -dimineata/travel -calatorii/10 -cele-mai-frumoase -locuri -din-judetul -teleorman/

36
ianuarie 1987, muzeul cu o suprafațӑ de 350 m2, oferӑ vizitatorului cronologic și tematic
aproximativ 3000 de documente, imagini fotografice, mӑrturii ale prezenței permanente în
istoria patrie i52;
o Muzeul Județean de Istorie (Alexandria) . La data de 1 mai 1952 s -a deschis un Muzeu de
Istorie a Alexandriei, în care erau expuse documente privind întemeierea orașului, monede,
ceramică, dovezi materiale din diferite epoci istorice. Din anul 1974, Muzeul Orășenesc de
Istorie Alexandria devine Muzeul Județean de Istorie Teleorman. Conservă o importantă
colecție de arheologie, preponderent din epoca neolitică și epoca geto -dacică, cu numeroase
obiecte provenite din stațiunile de la Ciolănesti Deal, Mă gura, Siliștea, Vitănești, Albești,
Orbeasca de Sus, Zimnicea etc., dar și o colecție de numismatică reprezentată printr -o serie
de tezaure monetare descoperite la Alexandria, Balta Sărată, Poiana, Poroschia, Schitu,
Sfințești, Ulmeni etc. O valoroasă cole cție etnografică zonală este valorificată printr -o
expoziție permanentă pavilionară53;
o Muzeul de etnografie Stejaru situat în comuna Stejaru funcționează î n incinta Primariei din
localitate. În cadrul să u sun t expuse obiecte de arheologie și istorie, precum și piese de
etnografie și artă populară cu specific local54;
o Muzeul de etnografie Dr ăcșani. Clădirea muzeului a fost construită în anul 1926 . Muzeul
de Etnografie Drăcș ani a fost înființat î n anul 1971 și se află în fosta clă dire a Primariei
Drăcșani. În cadrul său sunt expuse obiecte de etnografie și istorie locală ;
o Expozi ția Memorial ă „Gala Galaction” expune obiecte, documente și fotografii privind
viața și activitatea lui Gala Galaction (1879 – 1961), numele liter ar al lui Grigore Pișculescu,
născut în Dide ști, scriitor, preot și totodată profesor de teol ogie la universitațile din Cernă uți
și București. Nuvelel e și romanele lui au o puternică încărcătură dramatică, dominate de
conflictul î ntre impulsurile naturale și preceptele moralei creștine. Este autorul uneia dintre
cele mai apreciate traduceri ale Bibliei în limba română55;
o Centrul memorial „Marin Preda” Siliștea-Gume ști este amenajat în vechea clădire a
școlii din Siliștea -Gumești, un de a învățat și Marin Preda. Clădirea a fost construită în anul
1910, într -o perioadă de dezvoltare a instituțiilor școlare în mediul sătesc56;

52 http://www.primariarosioriidevede.ro/muzeu.html
53 http://www.muzeulteleorman.ro/istoric%20muze u.html
54http://www.infopensiuni.ro/cazare -rosiorii -de-vede/obiective -turistice -rosiorii -de-vede/muzeul -de-etnografie -din-
stejaru_5292
55 http://www.turistghid.ro/obiective -turistice -2/muzee/350 -expozitia -memoriala -gala-galaction.html
56 http://www.efectul -preda.istoria -artei.ro/picture -gallery.php

37
o Casa memorial ă „Marin Preda” . Casa în care s -a născut scriitorul, aflată în proprietatea
familiei, este situată în centrul localității Siliștea -Gumești . Casa memorială evocă viața și
opera marelui scriitor Marin Preda fiind expuse documente, mobilier, fotografii, obiecte
personale ;
o Casa memorial ă „Zaharia Stancu” se află chiar în centrul comunei Salcia , lângă primăr ie.
Aceasta a aparținut, de fapt, surorii scriitorului, Lisaveta. Clădirea a fost transformată în casă
memorială în 1994, expunând obiecte, documente și fotografii privind viața ș i activitatea
poetului și romancierului Zaharia Stancu (1902 – 1974), iar acu m găzduiește și biblioteca
comunală57;
o Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu” este un muzeu privat ce expune într -o cameră
obiecte, documente și fotografii privind viața și activitatea scriitorului Liviu Rebreanu și a
celorlalți scriitori din familia sa58;
o Muzeul Memorial „ Mihail R ădoi” expune obiecte, documente și fotografii privind viața și
activitatea scriitorului -erou Mihail Rădoi (1893 – 1917), căzut în primul război mondial, dar
și obiecte privind istoria și etnografia locală. Casa memorială, devenită ulterio r Muzeu
Memorial, a fost înființată în 1980, sub egida societății culturale Deșteptarea, de către Rădoi
Dumitru, în memoria eroului poet și a celorlalți eroi morți în cele trei mari conflagrații
europene și mondiale. Se află în partea de sud -est a comunei Bogdana, lângă Lacul Ratund,
la 250 m din șoseaua principală, pe strada ce poartă numele eroului59 etc.

 Monumente istorice, de art ă și arhitectur ă
o Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza situată î n parcul central al municipiului
Alexandria . Este realizată de către sculptorul Ion Iordanescu în 191460;
o Statuia lui Mircea cel Bătrân (Turnu M ăgurele) , din bronz, realizată de sculptorul
bucureștean Oscar Han, a fost ridicată în anul 1968. Inscripția de pe soclu amintește de ―cel
care a refăcut și întărit cetatea Turnu drept pavăză în fața înaintării otomane‖61;
o Bustul generalului David Praporgescu (Turnu Măgurele) , a fost ridicat pentru cinstirea
generalului David Praporgescu, fiu de țărani, născut în Turnu Măgurele, căzut pe front

57 http://casememoriale.ro/casa -memoriala -zaharia -stancu/
58 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
59 http://casememoriale.ro/muzeul -memorial -mihai -radoi/
60 http://www.skytrip.ro/statuia -domnitorului -alexandru -ioan-cuza-din-alexandria -din-judetul -teleorman -ob-3282.html
61 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurele#Monumente

38
în primul război mondial, în luptele de pe Olt, în zona crestelor Carpaților, la 30
septembrie 1916. Bustul este realizat de sculptorul Gheorghe Iliescu -Călinesti62;
o Bustul hatmanului Mihă iță Filipescu , amplasat în fața Primăriei din Alexandria, îl
reprezintă pe hatmanul Mihăiță Filipescu, acesta având un rol important în înființare
orașului. Bustul a fost realizat de sculptorul Emil Beker în anul 193463;
o Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica , amplasat în fața primăriei, a fost ridicat
spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria. A fost turnat de sculptorul Emil Beker în
anul 193464;
o Statuia Doroban țului (Turnu M ăgurele), creați a sculptorului italian Raffaello Romanelli, în
anul 1907, reprezintă un dorobanț cu căciula puțin dată pe spate. Pe soclul monumentului se
află două basoreliefuri, ilustrând scene de luptă și un vultur cu aripile desfăcute purtând în
gheare un ―hrisov‖ cu numele eroilor teleormăneni din războiul de independență. De o parte
și de alta a monumentului se află două tunuri turcești capturate de ostași români la Plevna. În
amintirea caporalului Tudorică Nicolae, căzut eroic în luptele din acest război, ostașul
monumentului poar tă numele popular ―La Tudorică Dorobanțu‖65;
o Bustul lui Nicolae Balcescu situat în cel mai mare parc al municipiului Roșiorii de Vede,
bustul a fost ridicat în 1957 în memoria marelui revoluționar român66;
o Monumentul Independenței este amplasat la intrarea în parcul central al orașului Turnu
Măgurele . Este un monument realizat în anul 1985, în semicerc pe al cărui soclu, în partea
centrală se înfățișează un grup statuar compus din trei soldați din cele trei arme: dorobanți,
marină și grăniceri. În dreapta și în stânga grupului statuar se situează un soclu
cu basoreliefuri din bronz care reprezintă vi ctoria armatei române la Plevna67;
o Monume ntul comemorativ „ Șarja de la Prunaru” ridicat în 1930 comemorează șarja de
cavalerie care a avut loc pe data de 28 noiembrie 1916 și a fost o operațiune componentă a
„Bătăliei pentru București‖68;
o Monumentul eroilor din r ăzboiul pentru întregirea neamului (Alexandria) , ridicat în
1934 a fost realizat de către Spiridon Georgescu, el fiind apoi restaurat și reamplasat în fața
Palatului Administrativ69;

62 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurele#Monumente
63 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
64 Idem
65 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurele#Monumente
66 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
67 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurele#Monumente
68 Teleormanul – Trasee cultural -istorice

39
o Monumentul comemorativ al Adun ării de la Islaz se înalță în centrul localității, pe locul
unde în 9 iunie 1848 s -a dat semnalul declanșării Revoluției muntene. Creație a sculptorului
T.N. Ionescu, în anul 1969, acesta este reprezentat printr -un bloc masiv de beton , având pe el
montate reliefuri executate prin travertin70 etc.

 Manifest ări culturale
o Festivalul „ Zilelor culturii ora șului Ro șiorii de Vede” , unde are loc parada portului
popular și spectacol folcloric71;
o Manifestarea folcloric ă „Călușul”, joc po pular rom ânesc foarte cunoscut și apreciat peste
hotare ( este un dans specific b ărbătesc)72;
o Ansamblul folcloric „ Vlăsceanca” este u n ansamblu folcloric în care activează tineri
deosebit de talenta ți din punct de vedere artistic, cu vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani ș i care
s-a inst alat rapid, prin rezultatele obținute, în râ ndul celor mai renumite ansambluri f olclorice
din zona de sud a Româ niei73;
o Ansamblul folcloric „ Burna șul” a fost înființat în anul 1990 ș i a deveni t în scurt timp un
important mijloc de repreze ntare pentru valorificarea creației populare atât în Teleorman, cât
și în întreaga țară74;
o Grupul folcloric Florin Vasilic ă și „Grupul Teleorman” . Înființat în 1987 de Liviu
Vasilică și preluat în 2004 de Florin Vasilică, Grupul Teleormanul a reușit să se impună ca
formațiunea artistică cea mai reprez entativă a județului Teleorman. În prezent Grupul
Teleor manul sub conducerea lui Florin Vasilică susține recitaluri artistice autentice în
spectacol e, emisiuni și manifestări cu caracter privat, continuând ceea ce i -a fost lăsat
moștenire de regretatul Liviu Vasilică75 etc.

 Ansambluri urbane
o Turnu Mă gurele . După războaiele daco -romane din anii 101-106 d.Hr., încheiate prin
victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și prin cucerirea Daciei , zona

69 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
70 Idem
71 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, op. cit. , 2011, pag. 245
72 Idem
73 http://muntenia -news.ro/teleorman/actualitate -teleorman/ansamblul -folcloric -vlasceanca -promotor -al-cantecului -si-
traditiilor -populare -din-campia -romana/
74 http://www.ansamblulburnasul.ro/ansamblulburnasul.html
75 http://florinvasilica.blogspot.ro/

40
actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create. Turnu este amintit între
anii 1393 -1394 prin cetatea cu același nume ridicată de către Mircea cel Bătrân la confluența
fluviului Dun ărea cu Oltul (numită așa după forma cetății)76;
o Zimnicea . Orașul Zimnicea, străveche așezare românească, vatră de istorie a cărei existență
se pierde în negura vremurilor, este situat în județul Teleorman, între confluențele Oltului și
Vedei cu fluviul Dunărea. Zimnicea ocupă un loc aparte în sistemul localitățil or urbane ale
județului Teleorman, d eși este un oraș mic, este un port fluvial cu funcțiuni mixte de
importanță locală77;
o Roșiorii de V ede. Zona orașului Ro șiorii de Vede a fost leag ănul a numeroase a șezări, înc ă
din preistorie de când sunt semnalate primele vestigii ale locuirii b ăștinașilor pe aceste
meleaguri. Poziția geografic ă favorabil ă a constituit unul din motivele pentru care secole de –
a rândul s -a aflat aici re ședința jude țului Teleorman, sediul Pla șii Raionului Ro șiorii de
Vede78.

2.2.2. Monumente și situri arheologice
 Rezerva ții arheologice
In județul Teleorman au fost descoperite peste 30 de a șezări rurale și 4 cet ăți geto -dacice,
fortifi cate cu valuri de p ământ și șanțuri, care erau nu numai punc te stategice, militare, re ședința
vreunui șef de trib, ci și centre economice, politice și culturale79.
o Situl arheologic de la Zimnicea , punct „Cetate” . Făcând parte dintr -un complex cultural
ce se întinde din epoca bronzului până în epoca medievală, alături de necropolă, cetatea
întărită de la Zimnicea se află pe terasa înaltă a Dunării, fiind apărată de un val de pământ și
de șanțuri adânci. Cetatea geto -dacică este datată din secolele IV -II î. Hr. Peste ea s -a
suprapus, în sectorul nord -vestic, fortificația medievală ridicată la sfârșitul secolului al XIV –
lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân80;
o Situl arheologic de la Zimnicea , punct „C âmpul Mor ților” . Plasată în același complex
cultural, alături de cetate, în „Câmpul Morților‖, se află necropola getic ă, având cea mai
veche datare din secolele IV -II î. Hr. În aceeași arie geografică, se află și morminte

76 https: //ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_Magurele
77 http://www.ecomunitate.ro/Zimnicea
78 http://www.primariarosioriidevede.ro/
79 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, op. cit. , pg. 243
80 Teleormanul – Trasee cultural -istorice

41
medievale, plasate în secolul al XIV -lea, în strânsă legătură cu cetatea din sistemul fortificat
al Dunării81;
o Valul de p ământ „Brazda lui Novac de sud” cunoscut și sub denumirea popular ă de
„Troian‖ ,a fost ridicat între malul stâng al Oltului, lângă satul Viespesti , județul Teleorman ,
și fostul sat Greaca, de către romani, în secolele II —III e.n. Unii specialiști atribuie ridicarea
valului lui Augustus, alții împăratului Traian. Datarea valului de pământ Brazda lui Novac de
sud este încă neclară și mult discutată. Valul nu era păzit cu castre, el constituind, probabil,
un simplu obstacol în calea migratorilor care ar fi putut apărea prin surprindere dinspre nord
sau est. Există și ipoteza că Brazda lui Novac de sud a fost construită de Hadrian în fața
castrului de la Novae și pentru a p roteja parțial provincia de la sud de Carpați dezavantajată
de aspectul geografic văii inferioare a Oltului. Valul a fost construit pe o lungime de 170 km,
cu lățimea de 12 m, înălțimea maximă de 2 m. Era flancat de un șant lat de 7 -10 m și adânc
de 1,50 m. Lângă gara Traian brazda se întretaie cu limes Transalutanus. Datorită lucrărilor
agricole din regiunea de câmpie pe care o străbate, Brazda lui Novac de Sud este astăzi
parțial distrusă, conservarea fiind foarte slabă. Doar în partea sudică a
orașului Alexandria este încă vizibilă o porțiune din valul de pământ82;
o Așezarea „Reca Mare” . Amplasată pe terasa înaltă a Dunării, în imediata apropriere a
localității Pietroșani, într -o zonă cu un bogat inventar arheologic, se află o așezare tipică
epocii fierului , cunoscută sub numele de „Reca Mare‖83;
o Tell „Gorgan” . Amplasată pe terasa înaltă a râului Vedea, în stânga șoselei ce leagă
Alexandria de Zimnicea, așezarea eneolitică de tip tell este atribuită culturii Gumelnița (cca.
4700 – 3900 î. Hr.)84;
o Situl arheologic M ăgura „la Biseric ă” este o așezare neo -eneolitică aparținând culturii
Gumelnița (cca. 4700 –3900 î. Hr.). Pe același amplasament au mai fost semnalate urme ale
unor locuiri din epoca bronzului și epoca fierului (Latene)85;
o Situl arheologic Vit ănești „Măgurice” este o așezare neo -eneolitică aparținând culturii
Gumelnița (cca. 4700 – 3900 î. Hr.). Este cercetată sistematic din anul 199386;

81 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
82 https://ro.wikipedia.org/wiki/Brazda_lui_Novac_(limes)#Brazda_lui_Novac_de_sud
83 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
84 Idem
85 Ibidem
86 Ibidem

42
o Situl arheologic „M ăgura de la podul Navodului” . Amplasată în dreapta drumului
național ce leagă Alexandria de Turnu Măgurele, în aproprierea podului „Pârâul Rece‖, se
află o așeare neo -eneolitică de tip tell aparținând culturii Gumelnița (cca. 4700 – 3900 î.
Hr.)87;
o Situl arheologic „La Cetate” , localizat pe terasa dreaptă a râului Teleorman, este o cetate
fortific ată cu șanț și val vitrificat de pământ, delimitând o suprafață de 2,5 ha., datată din
socolul IV -III î.Hr.88 etc.

2.2.3. Personalit ăți marcante ale jude țului
În spiritualitatea românească, județul este reprezentat prin mari scriitori care s -au născut pe
aceste meleaguri, oameni de cultură, artă și știință cu contribuții deosebite în domeniile lor89.

1. Alexandru Depărățeanu s-a născut în anul 1834 la Roșiorii de Vede și a fost scriitor
și traducător. A făcut parte din școala lui Ion Heliade Rădulescu; operă selectivă:
poemul ― Haiducul ‖, drama ― Grigore -Vodă, domnul Moldovei ‖, volumul de
poezii‖ Doruri și amoruri ‖ etc. ;
2. Gala Galaction , născut în 1879 în comuna Didești, a fost un scriitor, traducător și
teolog. Operă selectivă: nuvele ―De la noi la Cladova ‖, ―În pădurea Cotoșmanei ‖,
―Lângă apa Vodislavei ‖, ―Moara lui Călifar ‖, ―La vulturi ‖, ―Bisericuța din
zăzoare ‖(pentru care a primit în 1915 premiul ―Ion Heliade Rădules cu‖ al Academiei
Române; romane ―Roxana ‖, ―Papucii lui Mahmud ‖, ―Doctorul Taifun ‖, ―La
răspânt ie de veacuri ‖ etc. ;
3. Zaharia Stancu s-a născut în anul 1902 în comuna Salcia și a fost scriitor, ziarist și
academician. Operă selectivă: romane ―Desculț ‖, ciclul ― Darie ‖, ―Șatra ‖; poezii
―Albe‖, ―Clopotul de aur ‖, ―Poemul roșu ‖, ―Iarba fiarelor ‖ etc. ;
4. Marin Preda s-a născut în 1922 în comuna Siliștea Gumești, a fost un scriitor,
traducător și academician. Operă selectivă: romanele ― Moromeții ‖, ―Cel mai iubit
dintre pământeni ‖, ―Delirul ‖, ―Marele singuratic ‖, ―Viața ca o pradă ‖ ―Intrusul ‖,
―Risipitorii ‖etc.;

87 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
88 Teleormanul – Trasee cultural -istorice
89 http://www.prefectura -teleorman.ro/index.php/prezentare -judet#personalitati

43
5. Dimitrie Stelaru , născut în 1917 , comuna Segarcea Vale a fost un s criitor ; operă
selectivă: poezie volumele ― Melancolie ‖, ―Abracadabru ‖, ― Noaptea geniului ‖,
―Marele incognitum ‖; poeme ―Coroana mântuirii ‖, ―Semnul timpului ‖, ―Fata fără
lună‖, ―Cei din lună‖ etc. ;
6. Constantin Noica s-a născut în 1909 , comuna Vitănești și a fost f ilosof, eseist,
cercetător, traducător și academician ; unul dintre cei mari gânditori ai României,
creator de școală de filosofie;
7. Ion D. Ștefănescu , născut în 1886 în satul Preajba, comuna Poeni a fost profesor
universitar, erudit și specialist în istoria artei medievale . Operă selectivă: ― Evoluția
picturii religioase în Bucovina și Moldova ‖, ―Pictura religioasă din Valahia și
Transilvania de la origini până în secolul al XIX -lea‖, ―Arta veche a Banatului ‖,
―Arta veche a Maramureșului ‖ etc.; a fost distins cu Premiul ―Zographos‖ al
Academiei de studii din Grecia și cu Premiul ―Fould‖ al Academiei de inscripții și
litere din Paris ;
8. George G. Antonescu s-a născut în anul 1882 în comuna Călinești și a fost p edagog.
A fost unul dintre marii pedagogi ai României, cu o concepție idealistă, denumită
―formativ -organicistă‖, în care se îmbină ideile neoherbertiene și cele spenceriene.
Operă selectivă: ― Principiile pedagogiei lui Kant și Schiler ‖, Pestalozzi și rolul
moral -social al educației. ― Herbert Spencer și pedagogia utilitară ‖, ― Istoria
pedagogiei ‖, ―Pedagogie generală ‖, ―Pedagogia contemporan ă‖ etc. ;
9. Gherase Dendrino , născut la Turnu Măgurele în 1901 , a fost un compozitor și
dirijor ; unul dintre cei mai mari compozitori români ;
10. Constantin Miculescu , născut în 1863 , în comuna Crevenicu a fost un f izician . Este
considerat unul din pionierii termodinamicii moderne ;
11. Constantin Dinculescu , născut la Alexandria în anul 1898 a fost un energetician și
academician . Este considerat u nul dintre cei mai mari specialiști români în domeniul
centralelor electrice și energetică. A contribuit realizarea centralelor hidroelectrice de
la Porțile de Fier, Bicaz, Moreni, Sadu V, a termocentralelo r de la Doicești, Ovidiu
II, Comănești, Borzești Petroșani.

44
2.3. Forme de turism practicate în jude ț
În județul Teleorman, în principal este practicat turismul de tranzit și de agrement, zone cu
un pitoresc special fiind cele de pe malul Dunării, în apropierea lacurilor, precum și în aproprierea
pădurilor. Se poate practica în condiții deosebite pescuitul și vânătoarea90.
Chiar dacă potențialul turistic al județului nu este unul impresionant , se po ate practica
turismul cultural. Există numeroase trasee cultural -istorice c e pot fi parcurse în județul Teleorman.
De asemenea, datorită numărului ridicat de biserici și mănăsti ri aflate pe teritoriul județului,
și anume 509, se mai poate practica și turismu l religios. Amplasarea în teritoriu al lăcașelor de cult
și unicitatea unora dintre acestea pot atrage iubitorii de circuite religioase.
Un alt tip de turism ce poate fi practicat în județul Teleorman este turismul rural. Acesta este
reprezentat prin vizit area satelor din județ unde se mai păstrează obiceiurile și tradițiile de altă dată.

90 http://www.cjteleorman.ro/

45
CAPITOLUL 3. ANALIZA BAZEI TEHNICO – MATERIALE A
JUDE ȚULUI TELEORMAN

Capitolul următor prezintă baza tehnico -materială a județului Teleorman : unitățile de cazare
și de alimentație publice disponibile turiștilor , precum și zonele de agrement existente. Din cauza
inexistenței factorilor de cură, județul Teleorman nu dispune de stațiuni balneoclimaterice. Fiind un
județ în care se practică mai mult turismul de trazit, unitățile d e cazare sunt în număr mic, dar
nivelul mic al acestora este compensat de existența într -un număr relativ mare al unităților de
alimentație.

3.1. Unit ățile de cazare
Capacitatea de cazare în jude țul Tele orman nu este foarte mar e, ocup ând, la acest capitol,
ultimele locuri la nivel regional și național. De și aspectul peisagistic al jude țului nu prezint ă un
interes turisti c deosebit, meleagurile teleorm ănene se integreaz ă în circuitul turistic na țional pr in
turismul de tranzit rutier. Toate unit ățile de cazare sunt dublate de unit ăți de alimenta ție public ă91.

Struct uri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare turistic ă în perioada 2012 -2015
Tabelul nr. 3.1.
Tipuri de structuri de
primire turistică Localități Anul Pondere în
total în anul
2015 (%) 2012 2013 2014 2015
Total Total 14 17 19 20 100
– Alexandria 4 5 5 7 100
– Roșiori de Vede 2 2 2 2 100
– Turnu Măgurele 1 1 1 1 100
– Zimnicea 5 5 7 7 100
Hoteluri Total 5 6 6 6 30
– Alexandria 1 1 1 2 29
– Roșiori de Vede 1 1 1 1 50
– Turnu Măgurele 1 1 1 – 0
– Zimnicea 2 2 2 2 29

91 Neacșu Nicolae, Monica Neacșu, B ăltărețu Andreea , Drăghilă Marcela, op. cit. , pg. 247

46
Hosteluri Total 1 1 1 1 5
– Roșiori de Vede 1 1 1 1 50
Moteluri Total 1 1 1 1 5
– Alexandria – 1 1 1 14
Hanuri Total 1 1 1 1 5
– Alexandria 1 1 1 1 14
Vile turistice Total 1 2 2 2 10
– Alexandria 1 1 1 1 14
Cabane turistice Total – – – 2 10
– Alexandria – – – 1 14
– Turnu Măgurele – – – 1 100
Tabere de elevi și
preșcolari Total 2 2 2 2 10
– Alexandria 1 1 1 1 14
– Zimnicea 1 1 1 1 14
Pensiuni turistice Total 2 2 2 2 10
– Zimnicea 2 2 2 2 29
Pensiuni agroturistice Total 1 2 2 1 5
Spații de cazare de pe
navele fluviale și
maritime Total – – 2 2 10
– Zimnicea – – 2 2 29
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C

Din tabelul nr. 3.1. s e poate observa c ă numărul structurilor de primire turi stică a crescut din
anul 2012 p ână în anul precedent cu 6 unit ăți de cazare. Se constată o men ținere constant ă a
structurilor de primire turistic ă în perioada analizată, pe primul loc situând u-se hotelurile cu 6 unități
de cazare. Cele mai multe hoteluri se regăsesc în municipiul Alexandria și în orașul Zimnicea. După
hoteluri, se află următoarele unități de primire turistică: vilele turistice, cabane le turistice, taberele
de elev i și preșcolari, pensiunile turistice și spațiile de cazare pe nave fluviale și maritime. Pe
ultimul loc, ca număr de unităț i existente, sunt hostelurile, motelurile, hanurile și pensiunile
agroturistice. Se observă lipsa hotelurilor în Turnu Măgurele în anul p recedent. De asemenea, în
anul 2015, se înregistrează apariția unor noi structuri de primire turistică, cabanele turistice, precum

47
și existența spațiilor de cazare pe nave fluviale și maritime construite în anul 2014. După cum este
de așteptat, cea mai mar e pondere a unităților de primire turistică în anul 2015 este reprezentată de
cea a hotelurilor cu 30 % din total.

Figura nr. 3.1. Evoluția structurilor de primire turistică în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Conform graficului de mai sus, s e observă o evoluție a unităților cu funcțiune de cazare
turistică în perioada studiată. În ultimii doi ani, ritmul de apariție al unităților de care a crescut foarte
puțin, doar cu o unitate.

Figura nr. 3. 2. Repartizarea structurilor de primire turistică în județul Teleorman în anul 2015
02468101214161820
2012 2013 2014 2015Tipuri de structuri de
primire turistică
0 2 4 6Tipuri de structuri de
primire turisticăSpații de cazare de pe
navele fluviale și maritime
Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
Tabere de elevi și
preșcolari
Cabane turistice
Vile turistice
Hanuri
Moteluri
Hosteluri
Hoteluri

48
După cum se poate observa din figura 3.2. , în anul 2015, numărul cel mai mare al unităților
de cazare este reprezentat de hoteluri cu 6 structuri de primire, urmate de vilele, cabanele și
pensiuni le turistice, taberele de elev i și preșcolari, și spațiile de cazare pe nave fluviale și maritime.
La final, se află hostelurile, motelurile, hanurile și pensiunile agroturistice.

Figura nr. 3. 3. Ponderea structurilor de primire turistică în județul Teleorman în anul 2015

Din figura 3.3. se observă faptul că, hotelurile reprezintă aproape o pătrime din totalul
structurilor de primire în anul 2015, cu o pondere de 30 %. De asemenea, se poate consta ta că 50 %
din unitățile de cazare sunt împărțite între vilele, cabanele șipensiunil e turistice, taberele de elevi și
preșcolari, și spațiile de cazare pe nave fluviale și maritime, fiecare structură având o pondere de 10
%. Alături de hoteluri se regăsesc celelalte patru unități de primire turistică, ele însumând 20 %.

Capacitatea de cazare turistic ă existent ă pe tipuri d e structuri de primire turistic ă în
perioada 2012 -2015
Tabelul nr. 3.2.
Tipuri d e structuri de
primire turistic ă Localit ăți Anul / Nr. locuri
2012 2013 2014 2015
Total Total 732 798 1204 1024
– Alexandria 218 248 246 274
– Roșiori d e Vede 69 69 69 69
30%
5%
5%
5%10%10%10%10%5%10%Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Tabere de elevi și preșcolari
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Spații de cazare de pe navele
fluviale și maritime

49
– Turnu Măgurele 142 140 192 14
– Zimnicea 283 275 631 613
Hoteluri Total 472 496 550 372
– Alexandria 152 152 152 166
– Roșiori de Vede 51 51 51 51
– Turnu M ăgurele 142 140 192 –
– Zimnicea 127 135 137 137
Hosteluri Total 18 18 18 18
– Roșiori de Vede 18 18 18 18
Moteluri Total 8 32 32 32
– Alexandria – 32 32 32
Hanuri Total 20 20 20 20
– Alexandria 20 20 20 20
Vile turistice Total 12 26 26 26
– Alexandria 12 12 12 12
Cabane turistice Total – – – 28
– Alexandria – – – 14
– Turnu M ăgurele – – – 14
Tabere de elevi și pre școlari Total 154 134 150 130
– Alexandria 34 32 30 30
– Zimnicea 120 102 120 100
Pensiuni turistice Total 36 38 38 40
– Zimnicea 36 38 38 40
Pensiuni agroturistice Total 12 34 34 22
Spații de cazare de pe navele
fluviale și maritime Total – – 336 336
– Zimnicea – – 336 336
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3& lang=ro&ind=TUR102C

Se observ ă o cre ștere a capacit ății de caz are existente cu 292 locuri fa ță de anul 2012 ,
numărul de locuri rămânând relativ constant . Totuși , se poate observa o descre ștere minor ă a
locurilor de cazare existente în hoteluri și tabere p entru elevi și preșcolari , dar se constată o creștere
a locurilor de cazare în moteluri, vile turistice, cabane turistice și pensiuni turistice și agroturistice .

50
Deși s -a constatat o scădere a locurilor de cazare în hoteluri în total, acest fapt s -a bazat doar pe
desființarea, în anul 2015, a hotelului din Turnu Măgurele. Conform datelor se remarc ă apari ția
recent ă a cabanelor turistice și a spa țiilor de cazare pe nave fluviale și maritime . Acestea din urmă
funcționează din anul 2014 și au înregistrat același număr de locuri de cazare existente pe parcursul
ambilor ani.

Figura nr. 3. 4. Evoluția capacității de cazare existentă în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

După cum se poate observa din figura de mai sus, capacitatea de cazare existentă a avut o
evoluție relativ mică în anii 2012 –2013, urmată de o schimbare majoră în următorii doi ani. Anul
2014 a fost anul cu cea mai mare valoare a numărului de locuri de caz are, crescând cu 406 locuri
față de anul 2013. Totuși, în anul 2015, locurile de cazare au scăzut din nou cu 180 de locuri
comparativ cu anul 2014.

Capacitatea de cazare turistic ă în func țiune pe tipuri de structuri de primire turistic ă
în perioada 2012 -2015
Tebelul nr. 3.3.
Tipuri d e structuri de
primire tu ristic ă Local ități Anul / Nr. Locuri -zile
2012 2013 2014 2015
Total Total 234315 278040 278510 273950
– Alexandria 76422 88082 87846 87626
– Roșiori d e Vede 25254 22737 17484 19065
– Turnu Măgurele 51972 57806 69888 70080
0200400600800100012001400
2012 2013 2014 20157327981204
1024
Capacitatea de cazare turistică existentă (nr. locuri)

51
– Zimnicea 76275 89933 86016 79691
Hoteluri Total 174301 182664 187066 193234
– Alexandria 55632 55480 55328 58476
– Roșiori de Vede 18666 16167 10914 12495
– Turnu M ăgurele 51972 57806 69888 70080
– Oras Zimnicea 48031 49881 49298 50005
Hosteluri Total 6588 6570 6570 6570
– Roșiori d e Vede 6588 6570 6570 6570
Moteluri Total – 11468 10688 11680
– Alexandria – 11468 10688 11680
Hanuri Total 7320 7300 6500 4900
– Alexandria 7320 7300 6500 4900
Cabane turistice Total – – – 8664
Vile turistice Total 4392 8804 9056 4380
– Alexandria 4392 4380 4380 2996
Tabere de elevi și
preșcolari Total 26708 35636 36050 26290
– Alexandria 9078 9454 10950 8190
– Zimnicea 17630 26182 25100 18100
Pensiuni turistice Total 10614 13870 11618 9760
– Zimnicea 10614 13870 11618 9760
Pensiuni agroturistice Total 4392 11728 10962 8030
Spații de cazare de pe
navele fluviale și maritime Total – – – 1826
– Zimnicea – – – 1826
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103D

Din tabelul de mai sus se observ ă o cre ștere a capacit ății de cazare în funcțiune în perioada
analizată cu 39.635 de locuri -zile.Structurile de primire ce au înregistrat o creștere a numărului de
locuri -zile sunt reprezentate de hoteluri, moteluri și pensiuni agroturistice, cea mai mare valoare
regăsindu -se în cadrul gotelurilor cu aproximativ 19.000 de locuri -zile. Chiar dacă în to tal s-a
constatat o evoluție pozitivă a capacității de cazare în funcțiune, mai multe unități de primire
turistică au suferit o scădere în rândul perioadei de funcționare. Printre acestea se număra
hostelurile, hanurile, vilele turistice, taberele de elevi și preșcolari și pensiunile turistice.

52

Figura nr. 3. 5. Evoluția capacității de cazare în funcțiune în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Conform figurii de mai sus , se poate observa diferența foarte mare a capacității de cazare în
funcțiune în anii 2012 -2013, valoarea acesteia fiind de aproximativ 48.000 de locuri -zile. Se
remarcă o creștere relativ mică a capacității în funcțiune în anii 2013 -2014, urmată de o evoluție
negativă în anul 2015 cu 4.560 de locuri -zile față de anul precedent.

3.2. Unit ățile de alimenta ție
Acestea se refer ă la facilit ățile de alimenta ție și „catering‖ pentru servirea mesei turi știlor pe
durata sejurului lor temporar la destina țiile turistice. Tot aici sunt incluse și facilit ățile o ferite
deunit ățile de alimenta ție, altele dec ât cele destinate stricto -senso hranei turi știlor: berării, cafenele,
baruri de zi, de noapte, cofet ării, patiserii, simirgerii etc.92
 Restaurantul este un local public c are îmbină activitatea de produc ție cu cea de
servire, pun ând la dispozi ție clien ților o gama diversificata de preparate culinare,
produse de cofetarie – patiserie, bauturi și unele produse pentru fumatori.
 Restaurant „Hanul cu noroc‖, 2 stele, are o capacitate de 184 de locuri;
 Restaurant „Parc‖, 2 stele, are o capacitate de 102 locuri;
 Restaurant „Potcoava de aur‖, 2 stele, are o capacitate de 130 locuri;
 Restaurant „Riviera‖, 3 stele, are o capacitate de 680 locuri;

92Băltărețu Andreea , Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, Economia turismului: studii de caz , Editura Uranus, Bucure ști,
2008, pg. 66 -67
210000220000230000240000250000260000270000280000
2012 2013 2014 2015Capacitatea de cazare
turistică în funcțiune
(nr. locuri -zile)

53
 Restaurant „Conti Mcg‖, 2 stele, are o capacitate de 200 locuri;
 Restaurant „La Nicu Dorila‖, 3 stele, are o capa citate de 510 locuri;
 Restaurant „Danubius‖, 2 stele, are o capacitate de 80 locuri;
 Restaurant „Danubius Pontic‖, 4 stele, are o capacitate de 24 locuri;
 Restaurant „Inter‖, 4 stele, are o capacitate de 182 locuri;
 Restaurant „Turris‖, 3 stele, are o capa citate de 100 locuri.
 Restaurantul cu specific este o unitate de alimenta ție pentru recreere și
divertisment , care, prin dotate, profil, ținuta angaja ților, momente recr eative și
structura sortimental ă, trebuie s ă reprezinte obiceiuri gastronomice locale s au
naționale, tradi ționale și specifice diferitelor zone.
 Restaurant „Rustic‖, 3 stele, este u n restaurant cu specific local și o capacitate
de 300 de locuri.
 Barul de zi este o unitate care poate funcționa ca subunitate distinctă în cadrul
restaurantelor, precum și ca unitate independentă. Aceasta oferă consumatorilor o
gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple sau în amestec, cafea, gustări
în sortiment restrâns și specialități de cofetărie.
 Barul „Parc‖, 2 stele, are o capacitate de 40 de locuri;
 Barul „Terasa Ursus‖, 2 stele, are o capacitate de 36 de locuri;
 Barul „Danubius‖, 2 stele, are o capacitate de 104 de locuri;
 Barul „Turris‖, 3 stele, are o capacitate de 30 locuri;
 Barul „Inter‖ ,4 stele, are o capacitate de 20 de locuri.
De menționat este faptul că, pe langă unită țile amintite anterior mai există și terase publice,
fast-food-uri, p izzeri, braserii, baruri, cofetă rii etc.

3.3. Unit ățile de agrement
Cuprin d terenuri și săli de sport, s tadioane, hipodromuri, piscine în aer l iber sau acoperite –
încălzite, patinoare, p ârtii de schi, săli de jocu ri mecanice, popic ării, terenuri de tenis, parcuri de
distrac tie, terenuri de joac ă pentru copii, cluburi, discoteci, care asigur ă turiștilor variate posibilit ăți
de destindere , pentru petrecerea agreabil ă a timpului liber, at ât în calitate de spectatori c ât și în
calitate de participan ți activi la diferite ac țiuni93.

93Băltărețu Andreea , Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, op. cit., pg. 68

54
 Zona de agrement Lunca Dun ării – Dunărea m ărgine ște jude țul Teleorman în partea
sudic ă, pe o lungime de ccca. 110 km, lunca sa constituind o zon ă de un pitoresc deosebit și
una d in principalele puncte de atrac ție ale jude țului. Municipiile Turnu Măgurele ș i Zimnicea
sunt porturi principale în cadrul sectorului Porțile de Fier – Călărași al Dună rii, unde, datori tă
reliefului jos ș i luncii largi, fluviul are o lățime apreciabilă, ceea ce face ca adâncimile să fie
mai mici. În apropierea orașului Turnu Măgurele, se află plaje la malurile Dună rii, lunca
fluviului fiind aici lată de 5 km; în drep tul portului, Dună rea are lățimea de 900 m și
adâncimea de circa 10 m. Acestea reprezintă locuri prielnice pentru practicarea pescuitului
sportiv de agrement94;
 Parcul C entral „ Grădina Public ă” din Turnu M ăgurele – a fost înființat în anul 1876 de
un grup de speciali ști din Bucure ști, dup ă modelul unui parc asem ănător existent în Viena.
Acestaocup ă o suprafa ță de 2 ha, îar în incinta parcului pot fi admira ți unii arbori exotici,
cum ar fi salc âmul japonez, ce înflore ște în luna august, castani s ălbatici sau arbori de
Thuya95;
 Centrul de agrement „ Dună rica” – Centrul de agrement „Dunărica‖, din orașul Zimnicea,
este unul dintre cele mai vizitate stațiuni de agrement din județul Teleorman. Aici se
organizează atât tabere școlare tematice, cât și activități dedicate turiștilor .96
Tabara este situată la 1,5 km de orașul Zimnicea, pe stânga brațului « Dunărica ».
Modalitățile de ajuns în centrul de agrement sunt transportul CFR Roșiori de Vede –
Zimnicea plus transportul auto gara Zimnicea – tabără sau transportul auto până în tabără.
Capacitatea de cazare este de 100 locuri, cazarea se face în 10 cabane tip apartament cu 2 -3-
4 locuri în camere dotate cu tâmplărie PVC și geam termopan, renovate în anul 2008 și
grupuri sanitare interioare. Tabăra disp une de cantină proprie și două săli de mese, una cu o
capacitate de 140 locuri și cealaltă cu o capacitate de 70 locuri. Există și un teren de fotbal,
cu nocturnă, și teren de tenis de câ mp. Se pot desfășura activități recreative precum: plajă pe
malul Dun ării, plimbare cu vaporașul pe Dunăre, pescuit sportiv, drumeții și excursii în zonă
la obiectivele de interes cultural, excursii în Bulgaria, discotecă în aer liber în incinta taberei
și pe malul Dunării și seri folclorice cu ansambluri teleormănene97;

94 http://www.turism4you.ro/istoric/zone -agrement_teleorman_judetul -teleorman -zone -agrement -lunca -dunarii~724
95 Idem
96 http://bunadimineata.ro/de -dimineata/travel -calatorii/10 -cele-mai-frumoase -locuri -din-judetul -teleorman/
97 http://mts.ro/tineret/centre -de-agrement/teleorman/centrul -de-agrement -dunarica -zimnicea/

55
 Padurea Vedea – Unul din cele mai potrivite locuri din municipiul Alexandria pentru
relaxare este pădurea Vedea, cea mai mare zonă de agrement din Teleorman. Transformată
radical în ultimii ani, pădurea răspunde nevoilor celor care practică sport, iubesc animalele
ori pur și simplu, natura. În timpul iernii, atmosfera creată de râul Vedea întregește un
tablou perfect natural, iar în timpul verii reprezintă sursă de inspirație pentru cuplurile
romantice care se plimbă pe malul apei ori motiv de distracție p entru tinerii care se decid să
facă grătare în locurile special amenajate. Pasionații sportului au la dispoziție terenuri de
baschet, de fotbal, dotate cu nocturnă și pistă de role, iar părinții au un spațiu generos în care
se pot delecta și își pot ține s ub observație copiii care își consumă energi a la locul de joacă.
În parcul P ădurea Vedea se regăsește și o suprafață generoasă pusă la dispoziția animalelor
și păsărilor rare care se lasă admirate și chiar mângâiate prin gard de trecători. Aleile
asfaltate și băncile renovate vin să completeze cerințele oamenilor98.

98http://www.agerpres.ro/social/2014/12/10/destinatie -romania -padurea -vedea -cea-mai-mare -zona -de-agrement -din-
municipiul -alexandria -teleorman –10-18-56

56
CAPITOLUL 4. ANALIZA CIRCULA ȚIEI TURISTICE DIN JUDE ȚUL
TELEORMAN

În acest capito l sunt ana lizați și interpretaț i principalii in dicatori ai circulaț iei turistice din
județul Teleorman . Aceștia sunt reprezentativi pentru evoluția turismului și percepția acestuia în
cadrul județului. Evidențierea acestor indicatori se va realiza prin intermediul graficelor prezentate
de-alungul capitolului.

4.1 Turi ști sosi ți în structurile de cazar e
În materie de statistică, este absolut necesar să se cunoască numărul turiștilor (vizitatorilor)
care sosesc într -o stațiune sau zonă turistică. Această unitate de măsură servește ca bază în analizale
statistice atât pentru evaluarea numărului de zile/tu rist, cât și a încasărilor turistice99.

Sosiri ale turiștilor î n jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 4.1.
Tipuri de structuri de
primire turistică Localități Anul
2012 2013 2014 2015
Total Total 14301 13176 11475 13214
– Alexandria 8520 6054 5850 6232
– Roșiori de Vede 825 914 759 1630
– Turnu Măgurele 1598 1192 1778 1835
– Zimnicea 3263 4212 2464 2528
Hoteluri Total 12295 8278 7399 7928
– Alexandria 7414 3320 3341 3649
– Roșiori de Vede 424 325 199 566
– Turnu Măgurele 1598 1192 1778 1835
– Zimnicea 2859 3365 2051 1825
Hosteluri Total 401 589 560 1064
– Roșiori de Vede 401 589 560 1064
Moteluri Total – 1830 1637 2021
– Alexandria – 1830 1637 2021
Hanuri Total 730 643 599 320
– Alexandria 730 643 599 320
Vile turistice Total 199 317 220 577
– Alexandria 199 94 61 108

99 Băltărețu Andreea , Neacșu Nicolae, Neacșu Monica, op. cit. , pg. 71

57
Cabane turistice Total – – – 105
Tabere de elevi și
prescolari Total 318 747 455 384
– Alexandria 177 167 212 134
– Zimnicea 141 580 243 250
Pensiuni turistice Total 263 267 170 298
– Zimnicea 263 267 170 298
Pensiuni agroturistice Total 95 505 435 362
Spații de cazare de pe
navele fluviale și maritime Total – – – 155
– Zimnicea – – – 155
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104E

Din tabelul de mai sus se poate observa o scădere a numărului de turiști sosiți în județ spre
deosebire de anul 2012. Totuși, comparativ cu anul precedent se remarcă o creștere a sosirilor cu
aproape 2.000 de turiști sosiți. Cele mai multe sosiri, în anul 2015, se observă în motelu ri cu
aproximativ 2.000 de turiști și hosteluri cu 1064 de persoane . Deși s -a înregistrat o descreștere a
numărului de sosiri anuală, majoritatea structurilor de primire turistică au avut o creștere a sosirilor,
excepție făcând hotelurile și hanurile.

Figura nr. 4.1 . Evoluția s osirilor în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Din figura nr. 4.1. se remarcă o creștere a sosirilor în județ comparativ cu anul 2014.
Creșterea sosirilor față de anul precent poate fi datorată unei îmbunătățiri fie a bazei tehnico –
materiale a județului, fie a dezvoltării turismului în Teleorman.
0200040006000800010000120001400016000
2012 2013 2014 20151430113176
1147513214
Sosiri ale turiștilor în județul Teleorman

58

Figura nr. 4.2. Sosiri în județul Teleorman pe tipuri de structuri de primire turistică în anul 2015

După cum se poate observa din graficul de mai sus, cele mai multe sosiri ale turiștilor în
județul Teleorman s -au înregistrat în hoteluri, urmate de moteluri și hosteluri. La polul opus, cele
mai mici valori înregistrate în structurile de primire aparțin cabanelor turistice și spațiilor de cazare
pe nave fluviale și maritime.

4.2 Num ăr înnopt ări
Înnoptarea turistic ă este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotel ieră, pentru care o
persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul
tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de s șdere efectivă este inferioară intervalului
menționat. Sunt avute în ved ere și înnoptă rile aferente patu rilor instalate suplimentar (plătite de
clienț i).

Înnoptări ale turiștilor în jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 4. 2.
Tipuri de structuri de
primire turistică Localități Anul
2012 2013 2014 2015
Total Total 38038 39434 24336 22889
– Alexandria 14029 12116 11480 9559
– Roșiori de Vede 1202 1181 1075 2605
– Turnu Măgurele 3199 2343 2571 2560
– Zimnicea 18523 21163 7823 6476
0 2000 4000 6000 8000Spații de cazare de pe
navele fluviale și maritimePensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
Tabere de elevi și preșcolari
Cabane turistice
Vile turistice
Hanuri
Moteluri
Hosteluri
Hoteluri

59
Hoteluri Total 32981 28390 16509 12677
– Alexandria 12066 7872 7490 5495
– Roșiori de Vede 466 407 265 1022
– Turnu Măgurele 3199 2343 2571 2560
– Zimnicea 17250 17692 6153 3547
Hosteluri Total 736 774 810 1583
– Roșiori de Vede 736 774 810 1583
Moteluri Total – 2476 2539 2447
– Alexandria – 2476 2539 2447
Hanuri Total 871 790 765 358
– Alexandria 871 790 765 358
Vile turistice Total 237 859 454 1064
– Alexandria 237 463 79 109
Cabane turistice Total – – – 195
Tabere de elevi și
prescolari Total 1334 2853 1961 2301
– Alexandria 855 515 607 1150
– Zimnicea 479 2338 1354 1151
Pensiuni turistice Total 794 1133 316 1037
– Zimnicea 794 1133 316 1037
Pensiuni agroturistice Total 1085 2159 982 486
Spații de cazare de pe
navele fluviale și maritime Total – – – 741
– Zimnicea – – – 741
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105E

După cum se poate observa din tabelul nr. 4.2., s e înregistrează o descreștere progresivă a
înnoptărilor în județ față de anul 2012 cu 15.149 de persoane. Diferența cea mai mare a n umărului
de înnoptări se remarcă între anii 2013 și 2014 cu aproximativ 15.000 de persoane, chiar dacă anul
2013 a avut o mică creștere a numărului de turiști cazați. Structura de primire turistică ce a
înregistrat cea mai drastică scădere în rândul înnop tărilor este hotelul, ajungând în anul 2015 la
aproape jumătate din valoarea existentă la începutul perioadei de referință, în anul 2012. Totuși, din
datele cuprinse în tabel, putem spune că turiștii pre feră să înnopteze în hosteluri , vile și pensiuni
turistice, acestea reușind să aibă o creștere a numărului de înnoptări.

60

Figura nr. 4.3 . Evoluția înnoptărilor în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Conform figurii de mai sus, se observă o creștere a numărului de înnoptări în județ în anul
2013, urmată de o scădere dramatică a numărului de turiști cazați. Această scădere poate fi datorată
turiștilor care preferă să se cazeze la prieteni sau rude sau ca re sunt doar în tranzit.

Figura nr. 4.4 . Înnoptări pe tipuri de structuri de primire turistică în județul Teleorman în anul 2015

Din figura 4.4. se remarcă, din nou, preferința turiștilor pentru hoteluri, acestea având
valoarea cea mai mare înregistrată printre celelalte structuri de primire turistică. Unitățile de cazare
unde s -a constatat o creștere a numărului de înnoptări, în anul 2015, sunt reprezentate de moteluri cu
aproape 2.000 de turiști cazați, taberele pentru elevi și preșcolari, hostelurile, iar la final se regăsesc
vilele turistice. De asemenea, se observă că cele mai mici valori ale înnoptărilor se află în cadrul
cabanelor turistice, hanurilor și pensiunilor agroturistice.
0500010000150002000025000300003500040000
2012 2013 2014 20153803839434
2433622889
Înnoptări ale turiștilor în județul Teleorman
0 5000 10000 15000
Spații de cazare de pe
navele fluviale și maritime
Pensiuni agroturistice
Pensiuni turistice
Tabere de elevi și presșolari
Cabane turistice
Vile turistice
Hanuri
Moteluri
Hosteluri
Hoteluri

61
4.3 Sejurul me diu
Sejurul mediu este un indicator al circulației turistice și arată numărul mediu de zile de
ședere a turiștilor într -o anumită sau unitate de cazare.
Sm = nr. înnoptări (nr. zile turist) / nr. turiști sosiți (nr. turiști cazați)

Durata medie a sejurului înregistrată în jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 4. 3.
Anul Sejurul mediu (zile)
2012 2.66
2013 2.99
2014 2.12
2015 1.73
Sursa : date prelucrate după: http://statistici.insse.ro/shop/

Din datele analizate, se poate observa o scădere a sejurului mediu în județul Teleorman cu
aproximativ o zi comparativ cu anul 2012 . Aceasta se datorează micșorării numărului de înnoptări și
a faptului că Teleorman este un județ în care se practică turismul de tranzit.

Figura nr. 4.5 . Durata medie a sejurului în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Singura creștere a duratei medii a sejurului în Teleorman se remarcă în anul 2013, unde
acesta avea o valoare apropiată de 3 zile/turist. După aceea s -a înregistrat o scădere a sejurului
mediu până la o valoare de aproximativ 1,7 zile/turist.

0.000.501.001.502.002.503.00
2012 2013 2014 2015Sejurul mediu (zile)

62
4.4 Densitatea turistic ă
Densitatea turistică este un indicator care arată cât de solicitate sunt țările sau zonele turistice
de destinație. Aceasta are două modalități de calcul:
Dt. în raport cu populația = turiști sosiți / număr locuitori

Dt. în raport cu suprafața = turiști sosiți / suprafața

Evoluția densității turistice în jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 4.4.
Anul Densitatea turistică în raport cu
populația (turist/locuitor) Densitatea turistică în raport
cu suprafața (turist/km2)
2012 0.04 2.47
2013 0.04 2.28
2014 0.03 1.98
2015 0.04 2.28
Sursa : date prelucrate după: http://statistici.insse.ro/shop/

Conform datelor din tabelul de mai sus, se poate observa că densitatea turisitică în raport cu
populația a rămas constantă, excepție făcând anul 2014 când s -a înregistrat cea mai mică valoare a
numărului de turiști sosiți în perioada de referință, 2012 -2015. De asemenea, din același motiv se
remarcă și valoarea scăzută a densității turistice în raport cu suprafața din anul 2014. În rest, se
observă o scădere relativ mică a densității în raport cu suprafața județului.

Figura nr. 4.6 . Evoluția densității turistice în raport cu populația în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015
0.00 0.01 0.02 0.03 0.042012201320142015
Densitatea turistică în
raport cu populația
(turist/locuitor)

63
Din figura nr. 4.6. s e observă o scădere relativ mică a densități i turistice în raport cu
populația județului în anul 2014, aceasta fiind singura schimbare vizibilă în perioada a nalizată.

Figura nr. 4.7 . Evoluția densității turistice în raport cu suprafața în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

Conform figurii de mai sus s e remarcă o scădere a densității turistice în raport cu suprafața
datorată micșorării numărului de turiști sosiți în județ . În peroada studiată cea mai mare valoare a
densității turistice s -a înregistrat în anul 2012.

4.5 Gradul de utilizare a capacit ății de cazare
Acest indicator este utilizat în aprecierea gradului de exploatare a capacității de cazare și se
exprimă procentual. Formula de calcul este următoarea:
G = (nr. înnoptări / locuri de cazare x nr. zile de funcționare) x 100

Gradul de utilizare a capacit ății de cazare în jude țul Teleorman în perioada 2012 – 2015
Tabelul nr. 4.5.
Anul Gradul de ocupare (%)
2012 16.23
2013 14.18
2014 8.74
2015 8.36
Sursa : date prelucrate după: http://statistici.insse.ro/shop/
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.502012201320142015
Densitatea turistică în
raport cu suprafața
(turist/km2)

64
Din datele înregistrate în tabelul de mai sus se observă o scădere vertiginoasă a gradului de
utilizare a capacității de cazare în județul Teleorman de la 16,23 % în anul 2012 la 8,36 % în anul
2015, aproape jumătate din valoarea inițială . Între anii 2012 -2013 și anii 2014 -2015 s -au înregistrat
scăderi relativ mici a valorii indicelui de utilizare a capacității în funcțiune, însă cea mai mare
descreștere s -a întâmplat în anul 2014, când indicele de utilizare s -a diminuat cu 5,43 % față de an ul
2013.

Figura nr. 4.8 . Gradul de ocupare al capacității de cazare în județul Teleorman în perioada 2012 – 2015

După cum se poate observa din figura 4.8. gradul de utilizare a capacității turistice de cazare
a înregistrat o evoluție negativă, ajungând a fi jumătatea din valoarea înregistrată la începutul
perioadei analizate. Deși capacitatea de cazare în funcțiune a crescut în perioada 2012 -2015,
numărul înnoptărilor în județ a scăzut, rezultând în diminuarea gradului de ocupare.

0.00 5.00 10.00 15.00 20.002012201320142015
Gradul de ocupare (%)

65
CAPITOLUL 5. MODALIT ĂȚI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
ÎN JUDE ȚUL TELEORMAN

Acest ultim capitol este rezervat propunerilor de valorificare a turismului din județul
Teleorman. În cele ce urmează vor fi prezentate modalitățile de dezvoltare durabilă și de protecție a
mediului în cadrul județului, precum și o analiză SWOT a turismul ui din județ. Ca ultimă propunere ,
pentru a crește numărul de vizitatori în județ , va fi prezentat un proiect de amenajare a unei zone
turistice din județul Teleorman.

5.1. Analiza SWOT a turismului din județul Teleorman
Din perspectiva unei analize SWOT pot fi identificate: punctele tari ale zonei, respe ctiv
punctele slabe, oportunităț ile, dar și amenințările. Acestă sinteză permite identifi carea zonelor cu
potenț ial turistic mai mare și analiza obiectivă a perspectivelor de dezvoltare î n alte zone.

Puncte tari :
 poziționarea geografică a județului;
 existența unei cetăți medievale la Turnu Măgurele;
 prezența unor puncte de traversare a Dunării cu bacul la Turnul Măgurele și Zimnicea;
 fond piscicol și cinegetic;
 cadrul natural variat al județului.

Punc te slabe :
 repartizarea inegală a unităților de cazare pe teritoriul județului;
 infrastructura turistică învechită; promovarea insuficientă a potențialului turistic, cauzată și
de lipsa unui Oficiu județean de promovare turistică;
 calitatea slabă a servicii lor din sectorul turistic și a standardelor din România;
 lipsa unei oferte de agrement structurate;
 lipsa de încredere cu privire la valorificarea potențialului turistic și la ajutoarele financiare
pentru investiții în turism;
 lipsa unor indicatoare rutier e și a unor semne de direcționare către principalele obiective
turistice din județ.

66
Oportunități :
 dezvoltarea turismului de nișă (afaceri, agrement, agroturism);
 dezvoltarea turismului în zona fluviului Dunăre;
 modernizarea infrastructurii și îmbunătățire a ofertei de agrement, precum și creșterea
sezonalității turistice în zona orașului Zimnicea și a municipiului Turnu Măgurele;
 promovarea festivalurilor și a activităților culturale în județ;
 valorificarea lacurilor: amenajarea unor zone de agrement, dezvoltarea turismului de pescuit
și vânătoare.

Amenințări
 concurența turistică a județelor vecine;
 utilizarea ineficientă a unor fonduri destinate dezvoltării turismului local;
 exodul forței de muncă și fluctuația personalului din sectorul turistic;
 starea precară a drumurilor din județ;
 costul ridicat al investițiilor pentru o infrastructură turistică de calitate;
 exploatarea în mică măsură a potențialului turistic, implicarea redusă a agențiilor de turism
in promovarea potențialului turistic;
 colaborare a defectuoasă a factorilor decizionali din sectorul turistic;
 incapacitatea de a demara un proces masiv de creștere a standardelor de cazare și a calității
serviciilor din sectorul turistic.

5.2. Tendințe de dezvoltare în context regional
O privire de ansamblu asupra județului Teleorman relevă o serie de trăsături importante, a
căror analiză poate conduce la formarea unor impresii preliminare asupra tendințelor de dezvoltare.
Astfel, așezarea geografică este caracterizată de proximitatea cu două zone de interes major: capitala
țării, București, și granița cu Bulgaria din sudul județului. Relieful prezintă numai două trepte
majore, caracterizate de altitudine joasă și de lipsa unor peisaje naturale cu potențial turistic.
Structura administrativă, deși car acterizată printr -o predominanță a centrelor rurale, are avantajul
unei distribuții relativ uniforme a localităților urbane în interiorul județului.
Cadrul natural aduce cu sine avantaje și inconveniente. Dacă relieful lipsit de diversitate și
de peisaje spectaculoase împiedică dezvoltarea turismului și transformarea acestui domeniu într -un
avantaj competitiv pe termen lung, el permite totodată exploatarea altor valențe. Solurile fertile și

67
climatul temperat favorizează practicarea agriculturii , iar multit udinea de terenuri disponibile
care pot fi puse la dispoziția potențialilor investitori aduc un surplus de atractivitate în acest sens.
Agricultura poate deveni un atu concurențial pentru județul Teleorman la nivel regional ,
sau chiar național prin prisma unei perspective pe termen lung . Conștientizarea resurselor agricole
ale județului, precum și a principalelor impedimente din calea practicării agriculturii la un nivel
tehnologic avansat (depășind deci pragul agriculturii de subzistență) reprezintă un pa s important
pentru valorificarea ulterioară a acestui sector.
Există viziuni diferite asupra impactului pe care îl are apropierea județului Teleorman față de
București. Pe de o parte, atracția exercitată asupra forței de muncă teleormănene poate fi interpr etată
drept inoportună, din moment ce ea conduce în cele din urmă la părăsirea județului de tineri.
Concurența cu capitala în ceea ce privește condițiile de pe piața muncii se dovedește adesea nefastă,
dar nu trebuie considerată aspectul principal care derivă din această proximitate geografică. Există și
valențe pozitive care ar putea fi exploatate. Apropierea față de un centru instituțional și administrativ
important cum este municipiul București poate fi un avantaj la nivel investițional prin sporirea
gradului de atractivitate pentru companiile străine .
Accesul la Dunăre și vecinătatea cu Bulgaria pot fi transformate în avantaje strategice prin
stabilirea și consolidarea relațiilor de colaborare cu această țară (ulterior chiar și cu alte țări
riverane), în special pentru relațiide parteneriat economic. Cooperarea transfrontalieră s -a dovedit în
numeroase cazuri un motor important al stimulării procesului de dezvoltare durabilă.
Gradul scăzut de u rbanizare din județul Teleorman este un inconvenient important, mai ales
din punct de vedere economic. Pe de altă parte, însă, distribuția relativ uniformă a centrelor urbane
pe teritoriul județului este o calitate semnificativă. Urmând direcții strategice bine definite, aceste
centre urbane pot deveni pe termen lung poli de dezvoltare socio -economică pentru zonele
adiacente. Funcțiile administrative atribuite orașelor și municipiilor atrag prin natura lor o anumită
convergență a localităților din imediata apropiere.
Prin urmare, o economie solidă și cu o rată de creștere semnificativă a centrelor urbane ar
duce la impulsionarea progresivă a centrelor rurale din proximitate. În același timp, această
distribuție poate facilita specializarea zonală pe anumite sectoare economice deja existente, care, pe
lângă impactul pozitiv la nivel local, ar duce la o dezvoltare echilibrată pentru întregul județ.
Problemele demografice cu care se confruntă județul sunt importante – procesul accentuat de
îmbătrânire, migrația populației, depopularea anumitor zone, gradul ridicat de incidență a anumitor
afecțiuni, etc. – și trebuie luate în considerare ca atare.

68
Orice dezvoltare durabilă include aspecte sociale și se bazează pe potențialul demografic al
județului, deci vizează și demersuri pentru soluționarea unor astfel de probleme.

5.3. Politici privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Teleorman 2010 – 2020 își propune să
îndeplinească la nivel orizontal obiectivul d e protejare a mediului și asigurare a dezvoltării durabile.
Acest obiectiv a fost identificat ca fiind o necesitate pentru toate celelalte sectoare în care se dorește
reluarea sau accelerarea dezvoltării. Astfel, acest obiectiv va susține dezvoltarea adecv ată a
industriei, revigorând și reutilizând tradițiile industriale, ținând însă cont de necesitatea reducerii
emisiilor poluante și minimizarea efectelor negative asupra mediului înconjurător.
De asemenea, va sprijini creșterea competitivității în agricul tură ș i dezvoltarea mediului
rural, oferind premisele unei dezvoltări ce respectă cerințele pentru menținerea și îmbunătățirea
calității mediului. Potrivit obiectivelor setate la nivel european, trebuie promovată exploatarea
responsabilă a resurselor energ etice regenerabile. Utilizarea eficientă a acestora asigură
sustenabilitatea dezvoltării, precum și creșterea susținută a competitivității economice.
Implementarea acestui obiectiv se va face utilizând următoarele politici:
Politica 1 . Minimizarea emisiilor poluante și altor efecte negative asupra mediului în contextul
dezvoltării industriale
În contextul reluării și sprijinirii creșterii economice, ―reactivarea bazei economiei locale
prin dezvoltarea industriei‖ a fost identificat drep t unul obiectivele strategice pentru dezvoltarea
durabilă a județului Teleorman. Astfel, tradiția industrială trebuie utilizată într -un mod care să
susțină județul în încercarea de adaptare la noile condiții de dezvoltare la nivel global. Marii actori
industriali ce angrenează o proporție considerabilă a resurselor din Teleorman trebuie să se orienteze
către o utilizare eficientă a acestora, să țintească către crearea unei economii bazate pe cunoaștere și
exploatarea unor tehnologii alternative, încercând s ă limiteze efectele negativeale activității
industriale asupra mediului. În același timp, orice inițiativă industrială trebuie să aibă în vedere
minimizarea cantității de deșeuri produse și depozitate necontrolat și utilizarea pe scară largă a
tehnologiilo r moderne.

Politica 2 . Sprijinirea dezvoltării rurale durabile, precum și a agriculturii ecologice
Potențialul agricol al județului susține creșterea competitivității agriculturii și dezvoltarea
spațiului rural, însă aceste obiective trebuie să se realizeze în conformitate cu cerințele de mediu și

69
dezvoltare durabilă. Așadar, sevizează utilizarea sustenabilă a terenurilor agricole și reintroducerea
în circuitul productiv a celor degradate, precum și promovarea agricultu rii ecologice. Prin urmare,
sprijinirea dezvoltării rurale durabile și a agriculturii ecologice se va realiza atât prin proiecte
efective de împădurire, cât și prin campanii de informare ș i conștientizare a producătorilor, precum
și a consumatorilor cu pri vire la beneficiile practicării agriculturii ecologice. Totodată, este
important ca la nivelul județului să crească nivelul de conștientizare a faptului că practicarea
agriculturii este o sursă de creștere și dezvoltare și nu doar o activitate de subzisten ță.

Politica 3 . Informarea cetățenilor și responsabili zarea persoanelor cu inițiativă antreprenorială
pentru limitarea influențelor negative asupra mediului
Principala sursă a poluanților din mediul înconjurător sunt agenții economici, cu precădere
cei di n industrie ce au fost abordați mai sus. Astfel, este important ca toți agenții economici să
dispună de informațiile necesare cuprivire la cerințele de protejare a mediului și să conștientizeze
rolul pe care îl au în păstrarea și gestionarea unui mediu înc onjurător propice unei conviețuiri
armonioase. În același timp, domeniul gestionării deșeurilor necesită atât inițiative flexibile, dar
poate oferi și oportunități de investiție și dezvoltare a unor servicii de nișă pentru persoane cu
inițiativă antreprenorială ce doresc să intre pe piață în această perioadă.

Politica 4 . Promovarea dezvoltării județului ținând cont de cerințele de protejare a mediului
Componenta socială, ce include instituții publice ce furnizează servicii sociale, asigurarea
unor spații verzi suficiente la nivelul întregului județ, precum și protejarea ariilor naturale, este
esențială pentru promovarea principiilor de protejare a mediului și dezvoltare durabilă. În acest
context informarea, conștientizarea și motivarea tuturor pă rților implicate sunt deosebit de
importante. Consiliul Județean și consiliile locale trebuie să prezinte și să susțină implementarea
unor măsuri adecvate de gestionare a deșeurilor cu regim special în instituțiile publice din
subordinea acestora, precum s pitale, școli, instituții pentru copii orfani/copii cu dizabilități/bătrâni.

Politica 5 . Exploatarea responsabilă a resurselor energetice regenerabile pentru o dezvoltare
durabilă ajudețului
Atunci când se are în vedere protejarea mediului și dezvoltarea durabilă, resursele energetice
regenerabile sunt considerate o alternativă importantă ce trebuie luată în considerare și exploatată.
Este cunoscut faptul că tehnologiile ce se bazează pe energie regenerabilă prezintă avantaje cum ar

70
fi utilizarea unor resu rse bogate cu o contribuție redusă la poluare. Într -adevăr, în prezent, utilizarea
acestor tehnologii necesită investiții ințiale și de întreținere mai mari decât pentru cele
convenționale. De aceea este important ca instituțiile publice centrale și locale să încurajeze și să
sprijine inițiativele de utilizare a oportunităților existente. Energia solară poate fi utilizată pentru
dezvoltarea unor tehnologii ce produc energie electrică și pentru încălzire, energia eoliană (prețul
acesteia este în scădere) și cea hidroelectrică sunt generatoare de energie electrică, iar energia
geotermală poate fi folosită pentru a produce căldură. De asemenea, prin arderea diferitor tipuri de
produse derivate din plante se poate obține energie, și anume energie din biomasă.

5.4. Amenajarea în scopuri turistice a cabanei turistice „Bujorul” de lângă Pădurea
Vedea, zona orașului Roșiorii de Vede

5.4.1. Opțiunea pentru tipul de amenajare

5.4.1.1. Motivația alegerii zonei
Municipiul Roșiorii de Vede s -a dezvoltat într -un loc de important trafic comercial datorat
trecerii pe aici, încă din cele mai vechi timpuri, a unor importante drumuri, ca ―dru mul lui Traian‖ și
―drumul oii‖, drumuri ce legau Ardealul de Dunăre .
Am ales sӑ amenajez o cabanӑ turisticӑ în aproprierea acestui ora ș deoarece, deși este unul
important în istoria județului Teleorman, acesta nu dispune de unitӑți de cazare suficiente. Locația
cabanei este înafara orașului astfel încât turiști ce doresc sӑ viziteze Roșiorii de Vede sӑ nu fie
obligați sӑ stea în oraș pen tru cazare. Aceștia își pot petrece timpul în liniște și se pot relaxa în
naturӑ, totul la o distanțӑ micӑ de „civilizație‖.

5.4.1.2. Tipul de amenajare
Acestӑ amenajare se dorește a fi o amenajare echivocӑ, periurbanӑ și punctiformӑ.

5.4.2. Selecția zonei
Pentru construirea cabanei Bujorul a fost aleasă ca zonă înconjurătoare orașul Roșiorii de
Vede. Existența drumului național 612A care trece prin zona aleasă pentru amenajare a fost un
factor decisiv în alegerea acestei zone.

71
5.4.2.1. Așezare și cӑi de acces
Orașul Roși orii de Vede este situat în partea de vest a județului Teleorman, în lunca râului
Vedea, la 35 km distanțӑ de municipiul Alexandria, reședinta județului, și la 125 km de municipiul
București, capitala țӑrii.
Cӑile de acces spre Roșiorii de Vede:
– rutiere : DN 65A Turnu Măgurele – Roșiorii de Vede – Pitești, DN 6/E 70 București –
Alexandria – Roșiorii de Vede – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timișoara și DN
612A
– feroviare : calea feratӑ, magistrala 900, pe ruta București – Videle – Roșiori – Craiova –
Filiași – Caransebeș – Lugoj – Timișoara – Stamora Moravița.
Cabana turisticӑ Bujorul va fi amplasatӑ la aproximativ 1 km de Roșiorii de Vede, singura
cale de acces fiind drumul județean 612A.

5.4.2.2. Potențialul turistic

5.4.2.2.1. Resurse naturale turistice
– relieful teritoriului pe care îl ocupa municipiul Roșior ii de Vede este caracteristic pă rții de
vest-centrală a Câmpiei Române despărțită aici, de valea râului Vedea, în două
compartimente: Găvanul Burdea – la răsărit și Câmpia Boian – la apus.
În zona Roșiorii d e Vede, pe malul drept al râului care completează numele orașului,
relieful se încadrează în caracteristicile Câmpiei Boian. Terenul este neted, cu o înclinare
generală de la nord -vest spre sud -est, aproape imperceptibilă în oraș, localitatea fiind
desfӑșu rată ca o fâșie îngustă, perpendicular pe direcția generală de inclinare a solului.
Câmpia din jurul orașului este fragmentată de văile râurilor Vedea, Bratcov și Urlui.
– clima orașului este temperat -continentalӑ, caracterizatӑ prin temperaturi ridicate,
cantitӑți reduse de precipitații și perioade de secetӑ.
– hidrografia zonei este reprezentatӑ de râul Vedea, în principal, și de râurile Bratcov
și Urlui.
– florӑ. În cea ce privește flora, regӑsim vegetația specificӑ zonelor de silvostepӑ, și
anume: pӑduri de stejar și arțar, pir, pelin, pӑiuș etc. La aproximativ 25 km nord de orașul
Roșiorii de Vede, în satul Plopi, comuna Beuca, se află cel mai bătrîn stejar din România, iar

72
la aproximativ 13 km sud de oraș, în aproprierea comunei Troianu se regӑsește bujoru l
românesc, specie pe cale de dispariție.
– fauna este reprezentatӑ de popândӑi, iepuri, veverițe, ciocârlii, privighetori, turturele,
vrӑbii, gușteri și insecte, iar în fauna râului întâlnim crap, caras, știucӑ, biban.
– rezervații naturale. Zona aleasӑ pen tru amenajare nu face parte dintr -o rezervație
naturalӑ. Totuși la o distanțӑ de 10 km sud de Roșiorii de Vede se aflӑ rezervația naturalӑ
Pӑdurea Troianu, iar la 6 km nord -est de oraș se aflӑ rezervația naturalӑ Pӑdurea Pojorâtele.
– protecția mediului. În zona aleasӑ spre a fi amenajatӑ nu s -au înregistrat acțiuni de
degradare a mediului înconjurӑtor.

5.4.2.2.2. Resurse turistice antropice
– cetӑți. Cetatea Cazacilor din Roșiorii de Vede este unul dintre cele mai importante
obiective turistice din Muntenia, obiectiv p e care nu ar trebui sӑ -l ratați dacӑ vӑ aflați în
apropiere. Situatӑ la 2 km sud de municipiul Roșiorii de Vede, este o fortificație de pӑmânt
datând din epoca medievalӑ. Aceasta are o incintă circulară neregulată, cu diametrul de 260
m și o suprafață de 5 3.066 m2. Este înconjurată de val de patru m înălțime și un șanț de
apărare de opt m lățime. Poarta pare să fi fost în zona nordică.
– clӑdiri civile urbane.
 Clӑdirea Primariei Roșiorii de Vede a fost contruitӑ în anul 1912 și, deși a
fost greu încercată de cutremurele din 10 Noiembrie 1940 și 4 martie 1977, este o clădire
frumoasă, poate chiar cea mai frumoasă din oraș ;
 Clӑdirea Judecӑtoriei , situatӑ pe bulevardul Mӑrӑșești, cea mai importantӑ
arterӑ comercialӑ a municipiului, a fost construitӑ în anul 1912 de administrația localӑ a
timpului ;
 Casa Mamut din Roșiorii de Vede reprezintӑ un monument istoric situat pe
strada Sfântul Teodor nr.13. Clӑdirea a fost construitӑ în anul 1899, de familia unor
funcționari înstӑriți. Interiorul pӑstreazӑ înca sobe, d raperii și mobilier care dateazӑ din
epocӑ;
 Casa Daia este un monument istoric situat pe strada Sfântul Teodor nr. 10 din
Roșiorii de Vede. Clӑdirea a fost construitӑ în anul 1920, în arhitectura specificӑ epocii, a
târgurilor com erciale în plin avânt eco nomic;

73
 Casa municipalӑ de culturӑ. În centrul civic al municipiului, „fosta casӑ de
culturӑ‖ a aparținut omului politic roșionean, ajuns senator, Ion Constantinescu Colțatu.
Datând din anul 1924, este o construcție tipicӑ epocii având la bazӑ planurile arh itecților și
antreprenorilor italieni, la modӑ la începutul secolului XX.
– muzee etnografice.
 Muzeul Municipal de Istorie „Petre Voivozeanu” , prin vocația sa de
instituție angajatӑ în activitatea de formare a personalitӑții umane, se înscrie, alӑturi de al ți
factori de educație, ca o necesitate stringentӑ în viata spiritualӑ a localitӑții. Clӑdirea a fost
ridicatӑ în anul 1927, cu destinație de bancӑ, apoi locuințӑ. Muzeul și -a început activitatea
spre finalul anului 1965, prin realizarea expoziției permane nte "Rӑscoala țӑranilor din 1907".
Muzeul Municipal de Istorie Roșiorii de Vede cuprinde istoria unei așezӑri de peste 600 de
ani. Acest colț de țarӑ, are un trecut bogat, fiind reflectat în numeroase materiale rezultate din
sӑpӑturile arheologice din zonӑ : sabia micenianӑ (sec XIV i. Hr.), tezaurul de la Peretu (sec.
IV i. Hr.) și multe unelte și arme de fier din cetatea dacicӑ de la Albești (sec. IV -III i. Hr.),
Dulceanca (sec. IV -VI). Inaugurat în actuala sa formӑ la 24 ianuarie 1987, muzeul cu o
suprafațӑ de 350 m2, oferӑ vizitatorului cronologic și tematic aproximativ 3000 de
documente, imagini fotografice, mӑrturii ale prezenței permanente în istoria patriei ;
– biserici și ansambluri mânӑstirești.
 Biserica Serdăreasa este cel mai vechi lăcaș de cult din Roșiorii de Vede,
aceasta aflându -se pe lista monumentelor istorice, fiind înființatӑ în 1830. Numele cele mai
vechi biserici din Roșiorii de Vede, care poartă acum hramul Sfinților Împărați Constantin și
Elena, este strâns legat de numele întemeietor ilor ei, serdarul Marin Butculescu și soția lui,
Maria. Serdarul, slujitor al Curții Domnești, a început construcția bisericii în primăvara
anului 1830, pe locul mănăstirii Rușii de Vede, dar a murit la scurt timp și construcția a fost
continuată de soția aceastuia, serdăreasa. De aici vine numele Bisericii „ Sf Împărați –
Serdăreasa‖. Biserica a avut inițial formă de navă, era mult mai scundă decât în prezent,
avea acoperișul de sită și nu avea pridvor la intrare. Din vechea biserică din 1832 se mai
păstr ează puține lucruri;
 Biserica Sfântul Dumitru situatӑ în satul Coșoteni, comuna Vedea,
reprezintӑ un monument istoric și de arhitecturӑ religioasӑ. Cea mai importantӑ bisericӑ de
zid din județul Teleorman a fost ctitoritӑ în anul 1647 de cӑtre domnitorul M atei Basarab și

74
pӑstreazӑ pictura muralӑ realizatӑ în secolul XVI. A aparținut fostei mânӑstiri Țigӑnia –
Drӑgӑnești. Aici au funcționat primele școli din Teleorman.
 Printre alte biserici din Roșiorii de Vede se enumerӑ: Biserica ''Sfântul Ilie''
(1804), Biserica ''Sfântul Teodor -Tiron'' (1818), Biserica ''Adormirea Maicii Domnului''
(1836), Biserica ''Cuvioasa Parascheva'' (1836), Biserica ''Sfântul Ioan Nou'' (1842),
Biserica ''Sfânta Cruce'' (1849) și ruinele bisericii ''Sfântul Nicolae'' (1780).
– așezӑri neolitice și eneolitice. Cele mai vechi urme de materiale ale locuirii omului în
Roșiorii de Vede sunt din epoca neoliticӑ și ele sunt concretizate în existența a douӑ așezӑri
aflate în perimetrul actual al orașului: "Pa lanca" și "Livezi".
– castre și așezӑri civile aferente; fortificații romano -bizantine. La sud -vest de orașul
Roșiori de Vede, pe locul nu mit Urluiu, a fost ridicat de cӑtre romani un castru pӑtrat, cu
dimensiunea 66X64 pași. Pare sӑ fi fost lucrat numai din pӑmânt, înconjurat de un șanț lat
de 7-10 m și un val înalt de l m. Lagӑrul a fost plasat la 150 m de Brazda lui Novac.

5.4.2.3. Cadrul socio -economic
Populația zonei este reprezentatӑ de:
 populația urbanӑ din orașul Roșiorii de Vede: 32.752 locuitori
 populația ruralӑ din comuna Drӑgӑnești de Vede (2.131 locuitori) cu satele
Mӑgura cu Liliac și Vӑcӑrești și comuna Vedea (3.620 locuitori) cu sa tele Albești, Coșoteni,
Dulceanca, Meri și Vedea.
Principalele preocupӑri ale populației sunt creșterea de animale, cultivarea pӑmâtului și
pescuitul.

5.4.2.4. Infrastructura
Cӑile de acces în oraș sunt reprezentate de DN 65A, DN 6/E 70, DN 612 și magistrala
ferov iarӑ 900.
Rețeaua stradalӑ este compusӑ dintr -un numar de 156 strazi care însumeazӑ 94 km lungime.
Rețeaua de colectare și distribuție de apӑ potabilӑ are urmatoarele caracteristici: capacitatea
dotӑrilor de colectare: 40 puțuri; debit 185 l/s și lungime a rețelei de distribuție și numӑr de
beneficiari: 43,8 km, 5434 apartamente, 2197 case, 260 agenti economici.
Producerea energiei termice se realizeazӑ printr -un numӑr de 13 centrale termice de
cartier. Rețeaua de distribuție are o lungime de 22,69 km.

75
Rețeaua de transport și distribuție gaze naturale: 1,57 km presiune medie și 9 km presiune
joasӑ.
Rețeaua de canalizare menajerӑ și stația de epurare a apelor uzate are 22,6 km, iar rețeaua de
canalizare cu apӑ pluvialӑ este de 8 km. De asemenea, existӑ și o stație de reciclare a deșeurilor.
Rețeaua electricӑ are aproximativ 10 km și 22 posturi de tra nsformare și mӑsurare.
Reațeaua de telecomunicații este bine dezvoltatӑ, precum este și rețeaua comercialӑ.

5.4.2.5. Echipamentul de culturӑ și odihnӑ
Unitӑțile de cazare din zonӑ sunt reprezentate de:
 Hotel Vedea care are 51 locuri de cazare;
 Pensiune President cu 19 locuri de cazare și cu restaurant propriu;
 Pensiunea Family Zone cu 8 locuri de cazare și restaurant propriu;
 Pensiunea Restaurant "La Nicu Dorila" cu 22 locuri de cazare, cu restaurant propriu.
Unitӑțile de alimentație sunt urmӑtoarele: Covorul Ver de, Restaurant – Club Kola, Keo‘s,
Restaurant Elegance, Mon Jardin, Restaurant Continental, Princess Ballroom, Quadry -Aquaventura.

5.4.2.6. Legislația în vigoare și protecția zonei
Zona Pӑdurii Vedea nu este o arie protejatӑ, iar terenul pe care vor fi amenajate c abana
Bujorul împreunӑ cu zona sa de agrement este unul privat. Construcția cabanei și a zonelor aferente
se va face pe teritoriu extravilan.

5.4.3. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei orașului Roșiorii de Vede
Tabelul nr. 5.1.
Componentele ofertei turistice Pondere (q i) Nivel calitativ
(ci) Indice de
atractivitate (I)
I. Resurse naturale 0.28 0.72
– peisaj 0.08 3 0.24
– climӑ 0.03 2 0.06
– rețea hidrograficӑ 0.03 3 0.09
– faunӑ de interes piscicol 0.05 3 0.15

76
– pӑdure 0.05 2 0.10
– vegetație de interes turistic 0.04 2 0.08
II. Resurse antropice 0.36 0.71
– cetӑți 0.08 2 0.16
– clӑdiri civile urbane (primӑrii, teatre) 0.02 3 0.06
– ansambluri urbane (centre istorice ale
orașelor) 0.03 2 0.06
– muzee 0.04 3 0.12
– biserici și ansambluri mânӑstirești 0.03 4 0.12
– arhitecturӑ industrialӑ; amenajӑri ale
cӑilor de telecomunicații 0.03 2 0.06
– așezӑri neolitice și eneolitice 0.07 1 0.07
– castre și așezӑri civile aferente;
fortificații romano -bizantine 0.06 1 0.06
III. Poluarea mediului 0.05 2 0.10
IV. Accesul 0.10 0.30
– rutier 0.05 3 0.15
– feoviar 0.05 3 0.15
V. Distanța fațӑ de: 0.05 0.18
– capitala județului 0.03 4 0.12
– alte centre emitente 0.02 3 0.06
VI. Forme de turism practicate 0.16 0.46
– picnic 0.05 3 0.15
– pescuit 0.05 3 0.15
– plimbӑri prin pӑdure amenajatӑ 0.04 3 0.12
– plimbӑri prin pӑdure neamenajatӑ 0.02 2 0.04
TOTAL 1 – 2.47
Sursa: date prelucrate după „Amenajarea turistică a teritoriului ‖, de Andreea Mihaela Băltărețu, Editura Universitară,
București, 2013

Indicele de atractivitate cu valoare de 2,47 este cuprins în intervalul [1;4] și depӑșește
jumӑtatea intervalului, de unde rezultӑ cӑ zona aleasӑ este una atractivӑ din pun ct de vedere turistic.
Resursele antropice dețin ponderea cea mai mare, ceea ce înseamnӑ cӑ turiștii vor putea sӑ -și
petreacӑ timpul liber vizitând diversele obiective turistice. Pe locul al doilea, dupӑ resursele
antropice, se aflӑ cele naturale, cu o d iferențӑ de 0,06.

77
5.4.4. Determinarea ariei de atracție
Piața turisticӑ a zonei ce urmeazӑ a fi amenajatӑ este compusӑ de turiștii ce vin din orașele
Alexandria, Videle, Turnu Mӑgurele, Zimnicea, comunele Mӑgura, Coșoteni, Plopi, Troianu și alte
zone din județul Teleorman, precum și din alte orașe din țarӑ. De asemenea, se regӑsesc printre
turiști și cei care vor veni prin intermediul unor programe turistice concepute și organizate de
diferite agenții de turism sau pe cont propriu.
Turiștii ce vor veni sӑ viziteze împrejurimile zonei ce urmeazӑ a fi amenajatӑ p ot sӑ se
cazeze la cabana Bujorul, dar se pot caza și la rude sau prieteni. Zona din Pӑdurea Vedea ce va fi
amenajatӑ pentru plimbӑri sau pentru picnic va putea fi folositӑ și de cӑtre turiștii aflați în tranzit.

5.4.5. Determinarea capacitӑții optime de primire și a necesarului de construit

Determinarea capacitӑții optime de primire și a necesarului de construit
în zona pădurii Vedea
Tabelul nr. 5.2.
Forme de turism
practicate Suprafața
zonei (S) (ha) Coeficient de
corecție (k) Suprafața
normatӑ pentru
consum turistic
(N) Capacitatea
optimӑ de
primire (C o)
Picnic 1 1 1/50 pers./ha 50
Pescuit 0.5 0.5 100 m2/pers. 0.0025
Plimbӑri prin pӑdure
amenajatӑ 2 1.25 1/200 pers./ha 500
Plimbӑri prin pӑdure
neamenajatӑ 1 1.25 1/100 pers./ha 125
TOTAL 4.5 – – 675.0025
Sursa: date prelucrate după „Amenajarea turistică a teritoriului ‖, de Andreea Mihaela Băltărețu, Editura Universitară,
București, 2013

Din tabelul de mai sus se poate observa cӑ numӑrul optim de turiști ce se pot caza în zonӑ
este de 675 persoane. Din aceastӑ capacitate optimӑ se vor scӑdea cele 100 locuri de cazare deja
existente, rӑmânând 575 de turiști ce necesitӑ cazare. Dintre acești a o parte se vor caza la rude sau

78
prieteni sau vor fi turiști în tranzit. Luându -se în considerare tipul unitӑții de cazare, și anume
cabanӑ turisticӑ, aceasta va dispune de un numӑr de 36 locuri de cazare.

5.4.6. Concepția de amenajare a zonei
5.4.6.1. Amenajarea echipamentelor de cazare, alimentație, agrement și tratament
Unitatea de cazare este repre zentatӑ de cabana turisticӑ de două stele Bujorul, având 36 de
locuri de cazare disponibile și care, de asemenea, dispune de restaurant propriu de două stele cu un
numӑr de 40 de locuri. Echipamentele de agrement sunt reprezentate de posibilitatea practicӑrii
pescuitului, plimbӑri prin pӑdurea amenajatӑ, cât și posibilitatea relaxӑrii la un picnic în naturӑ. De
asemenea, Bujorul pune la dispoziția clienților sӑi un loc de joacӑ pentru copii.
Cabana turisticӑ Bujorul va fi o construcț ie clasicӑ din lemn, de trei etaje, cu o curte
interioarӑ unde se poate observa o grӑdinӑ de legume și câțiva pomi fructiferi, și anume prun, cireș,
vișin, cais, piersic, mӑr și o micӑ zonӑ unde sunt crescute cӑpșuni și tufe de zmeurӑ și afine, precum
și o micӑ grӑdinӑ cu flori printre care regӑsindu -se și bujorul românesc. Cabana va fi delimitatӑ de
câmpul liber printr -un gard din lemn vopsit în culoarea alb. Pe exterior, geamurile cabanei v or fi
delimitate de jardiniere, toate cu flori diferite astfel încât fiecare camerӑ va avea diverse flori în
geam.
Interiorul cabanei va avea ca și tematicӑ nuanțe din cadrul paletelor albastru, verde și roșu.
Holul de la intrare va avea pereții vӑruiți î ntr-un roșu -cӑrӑmiziu, aceastӑ culoare oferind turiștilor o
stare de caldurӑ și liniște. Pereții cabanei, atât cei din holul de la intrare, cât și cei din camerele
turiștilor, vor fi acoperiți cu tablouri realizate de pictori contemporani din Teleorman, av ând ca
tematicӑ județul Teleorman cu câmpurile sale vaste și Lunca Dunӑrii.
Recepția cabanei va fi formatӑ dintr -un birou în formӑ ovalӑ, pe care se va regӑsi un
calculator, un telefon, diverse ustensile de scris și un registru în care turiștii își vor se mna camera
primitӑ și în care aceștia pot adӑuga diferite sugestii sau reclamații adresate administratorului
cabanei. În spatele biroului, pe un suport de lemn, se vor afla cheile camerelor cabanei în numӑr de
12. De asemenea, de -alungul peretelui din fața biroului se vor afla o canapea de culoare galben pal
acompaniatӑ de 2 fotolii în aceeași culoare unde clienții pot aștepta.
Mobila din camere va fi din lemn, tipul acestuia diferențiind de la camerӑ la camerӑ în
funcție de culoarea pereților. Astfel, cam erele de la parter vor respecta în alegerea culorii pereților
nuanțe de roșu cu mobilӑ din lemn de stejar. Camerele situate la primul etaj vor avea pareții vopsiți
în nuanțe de albastru închis, având mobilӑ din lemn de frasin. Urmeazӑ camerele duble de la etajul

79
al doilea ce vor avea pereții vӑruiți în nuanțe de verde, mobila fiind din lemn de nuc; în timp ce
camerele de la ultimul etaj, numit și mansardӑ, vor avea pereții vopsiți în albastru precum cerul, iar
mobila va fi din lemn de trandafir.
Toate came rele vor avea puse pe noptierӑ câte o broșurӑ cu obiectivele turistice ce pot fi
vizitate în orașul cel mai apropriat, Roșiorii de Vede, și în împrejurimile acestuia. Așternuturile,
pӑturile și perdelele din camere vor fi în acord cu nuanța pereților. În c amerӑ se vor gӑsi și câte o
pereche de papuci de casӑ pentru fiecare turist întrucât podelele camerelor sunt din lemn de cireș și
nu sunt acoperite de covoare sau mochete. Turiștii se vor bucura de o temperaturӑ a camerelor
potrivitӑ în sezonul de iarnӑ da toritӑ sistemului de încӑlzire cu centralӑ a cabanei, iar pe timpul verii
aceștia vor avea parte de aer condiționat în camere prin intermediul ventilatoarelor electrice și de
protecție împotriva insectelor. Pentru a preveni producerea de incendii fiecare c amerӑ este dotatӑ cu
detectoare de fum și gaze și un sistem de stingere a incendiilor. Datoritӑ acestora fumatul va fi
interzis, dar vor exista camere la etajul al doilea și la mansardӑ care vor fi dotate cu balcon unde
clienții fumӑtori vor ave a la dispoz iție o micӑ masӑ și două scaune din metal precum și scrumiere.
Dispunerea camere lor pe etaje va fi urmӑtoarea: două camere single la parter, patru camere
single la etajul unu, patru camere double la etajul doi, iar mansarda va fi împarțitӑ în două camere
duble. Deși cabana Bujorul are puține camere, acestea dispun de paturi suplimentare sub diferite
forme, astfel: camerele single au câte un fotoliu extensibil, iar cele d uble au câte o canapea
extensibilӑ. Atât camerele single, cât și cele d uble vor fi dotate cu vaze cu flori naturale ce vor fi
schimbate odatӑ la 2 -3 zile, televizor, wi -fi, dulap pentru haine cu oglindӑ pe întrega ușӑ, cuier,
masӑ și scaune și veiozӑ pe noptierӑ.
Fiind o cabanӑ turisticӑ de două stele vor exista bӑi comune. Acestea vor avea pereții
acoperiți cu faianțӑ și gresie în nuanțe de albastru deschis și vor fi dotate cu cabinӑ de duș, vas de
toaletӑ, lavoar, suport pentru haine, etajere pentru cosmetice, oglindӑ și prosoape din belșug. De
asemenea, administratorul cab anei va pune la dispoziția turiștilor cantitӑți moderate de cosmetice
precum șampon, gel de duș, sӑpun solid sau lichid.
Resturantul cabanei va avea pereții vopsiți în galben pal ceea ce va da o senzație de cӑldurӑ
și luminozitate restaurantului. Fiind loc alizat în aproprierea râului Vedea, restaurantul va avea pe
pereți atât tablouri de naturӑ pescӑreascӑ, cât și tablouri peisagistice cu lanurile cultivate ale
județului Teleorman. În fiecare colț al încӑperii se vor regӑsi câte un ghiveci cu ficuși. Draper iile vor
avea aceeași culoare precum fețele de masӑ, și anume un albastru pal. Mesele și scaunele vor fi din
lemn de cireș, iar pe fiecare masӑ v a fi așezat câte un sfeșnic cu două lumânӑri pentru un decor mai

80
romantic. Pe lângӑ sfeșnicele de pe mase, pe a cestea se vor mai regӑsi și vaze cu flori culese din
grӑdina cabanei. Farfuriile și paharele utilizate vor avea un model tradițional inspirat din portul
popular teleormӑnean, iar șervețelele folosite la masӑ vor fi din in, de culoare galbenӑ și cu aceleași
model ca al veselei. Pentru ocaziile speciale mesele și scaunele se pot muta cu scopul de a face loc
horelor teleormӑnene, iar în colțul sud -estic se poate amplasa o scenӑ pentru muzicanți și cântӑreți.
Locul de joacӑ pentru copii va fi amenajat în latera la cabanei astfel încât copiii sӑ nu se
joace prea aproape de râu sau de drumul județean. Acesta va conține un spațiu îngrӑdit cu nisip
pentru copii mai mici și jucӑriile aferente (gre blӑ, lopӑțicӑ, gӑletușӑ etc.), două topogane de
dimensiuni diferite, lea gӑne și diverse alte jucӑrii puse la dispoziția copiilor și a pӑrinților. De
asemenea, într -un colț mai retras, la umbrӑ, se vor afla câteva hamace prinse înt re pomii fructiferi,
precum și două balansoare cu acoperiș de câte 3 -4 persoane.

5.4.6.2. Amenajarea resu rselor
Amenajarea râului Vedea. Pe partea râului Vedea ce dӑ înspre cabanӑ și pӑdure va fi
amenajatӑ o zonӑ destinatӑ pasionaților de pescuit. Acesta va avea un numӑr de 12 bӑncuțe d in lemn
ce vor fi dispuse câte șase pe fiecare parte a drumului național 612A. Zona unde vor fi puse bӑncile
va fi pavatӑ pentru a opri alunecarea accidentalӑ a turiștilor în râu.
Amenajarea Pӑdurii Vedea. Vis-a-vis de cabana turisticӑ Bujorul se aflӑ Pӑdurea Vedea
unde va fi amenajatӑ o zona de picnic atât pentru clienții cab anei ce doresc sӑ petreacӑ timpul în
naturӑ, cât și pentru turiștii aflați în trecere. Pentru a crea ideea de spațiu, zona amenajatӑ va avea
șase mese lungi echipate cu scaune sub forma unor bӑnci ce vor fi aranjate la distanțe mari pentru a
nu da senzați a de aglomerare. Pe lângӑ zona de picnic va mai fi amenajatӑ o porțiune din pӑdure ce
va fi destinatӑ celor ce doresc sӑ se plimbe prin natu rӑ. În acest scop, se vor crea patru cӑrӑri pavate
cu piatrӑ cubicӑ. De -alungul aleilor se vor afla bӑnci din lemn d estinate celor ce doresc sӑ stea în
naturӑ și sӑ observe pӑsӑrile sau veverițele din pӑdure.

5.4.6.3. Infrastructura
Pentru o bunӑ desfӑșurare a activitӑților cabanei se vor face brașamentele necesare la rețelele
de apӑ curentӑ, gaze, energie electricӑ și canaliza re.
Aleile din zona amenajatӑ în pӑdure vor fi iluminate cu felinare electrice, iar la intrare se va
afla o hartӑ a zonei în sine. Pentru a pastra curӑțenia în pӑdure vor fi montate coșuri de gunoi

81
speciale pentru fiecare tip de gunoi. De asemenea, pe par cursul zonei amenajate din pӑdure se vor
regӑsi și câteva toalete publice ecologice ce vor fi la dispoziția turiștilor.
Cabana Bujorul dipune de semnal wi -fi și de semnal la telefon datoritӑ rețelei de
telecomunicații din zonӑ. În spatele cabanei se va afl a un spațiu de colectare a deșeurilor, pe tipuri,
atât din cadrul unitӑții de cazare, cât și din pӑdure, acestea urmând a fi colectate și aduse în orașul
Roșiorii de Vede. Din moment acesta nu dispune de o groapӑ de gunoi ecologicӑ, administratorul
cabane i, împreunӑ cu alți administratori de unitӑți de cazare și alimentație, va propune primӑriei din
Roșiorii de Vede construirea unei groape de gunoi ecologice.

5.4.6.4. Alte dotӑri și servicii oferite
La ieșirea de pe drum va fi amenajatӑ o parcare de 30 de locur i care va sta la dipoziția
clienților gratuit.
Pentru cei care doresc sӑ se relaxeze pescuind, dar nu au echipamentele necesare asupra lor,
cabana Bujorul oferӑ spre închiriere undițe, plase de pescuit și diverse momeli.
De asemenea, celor care doresc sӑ-și lase copii sa joace la cabanӑ în timp ce ei viziteazӑ
orașul Roșiorii de Vede, cabana Bujorul pune la dispoziția acestora un serviciu de baby -siting.

5.4.6.5. Amplasarea în teritoriu
 harta zonei înconjuratoare

Figura 5.1. Harta zonei înconjurătoare

82
 harta zonei propriu -zise

Figura 5. 2. Harta zonei propriu -zise
 schița amplasӑrilor

Figura 5. 3. Schița amplasărilor

83
5.4.7. Surse de finanțare și modalități de promovare
Pentru demararea proiectului de amenajare a l cabanei Bujorul și a împrejurimilor sale, râul
Vedea și pădurea Vedea, s -au stabilit ca metode de finațare autofinațarea și finanțarea printr -un
credit la bancă. Suma totală alocată proiectului de amenajare este de 310.000 lei.
Proprietarul și administratorul cabanei va autofinanța o parte din construirea ș i amenajarea
zonei alese cu suma de 110.000 lei, restul sumei necesare fiind reprezentată de un credit bancar la
banca BCR din Roșiorii de Vede în valoare de 200.000 lei.
Construcția propriu -zisă a cabanei și amenajarea resurselor înconjurătoare vor dura 6 luni,
începând din data de 1.04.2017, urmând a fi finalizate până în data 1.10.2017.
Costurile alocate demarării proiectului de amenajare sunt reprezentate de:
 Costul achiziționării terenului pe care se va construi cabana: 25.000 €;
 Costurile aferente co nstruirii propriu -zise a cabanei (inclusiv branșamentele la
rețelele de canalizare, apă potabilă, energie electrică, gaze și telecomunicații): 100.000 lei;
 Costurile cu amenajarea râului și pădurii Vedea (inclusiv branșamentul la rețeaua de
energie electri că pentru lampadarele stradale din pădure): 20.000 lei;
 Costurile cu mobilarea cabanei: 70.000 lei;
 Costurile cu promovarea cabanei: 7.000 lei.
Ca și metode de promovare utilizate, cabana Bujorul va recurge la publicitatea realizată prin
intermediul reclam elor în ziare sau pe diverse site -uri hoteliere precum Booking.com, Trivago.ro,
Hotelscan.com, Cazari.ro, Infopensiune.ro etc.
Trăind într -o epocă a tehnologiei avansate și a exploziei rețelelor sociale, cabana Bujorul va
avea un site propriu de prezentar e și diverse pagini pe rețelele de socializare cum ar fi Facebook,
Instagram, Twitter etc.
O altă metodă clasică de promovare utilizată va fi răspândirea de afișe, pliante și fluturași cu
date despre cabană și lista de prețuri aferente, precum și împărțir ea de cărți de vizită pesonalizate.
În cele ce urmează vor fi prezentate un afiș de pro movare al cabanei și un pliant cu
obiectivele turistice ce pot fi vizitate în îm prejurimi.

84

Adres ăcaban ă:
DJ612A,Roșiorii deVede ,la1kmdeintrarea înoraș
Date decontact :
T el:0473786750
Fax:(047)3786750
Email :cabanabujorul@gmail .com
Pagina defacebook :Cabana Bujorul ,Roșiorii deVede
Pentru ceicare sevorcaza peperioada deschiderii
cabanei Bujorul (10.10.2017 -20.10.2017 ),aceștia nu
vortrebui saplăteasc ătarifele pentru cazare .După
aceast ăperioad ăseaplică următoarele tarife decazare :
-Camer ăsingle :70lei/noapte
-Camer ădouble :80lei/noapte
Încadrul tarifului decazare intrășitarifeul pentru
alimentație (micdejun+cin ă).
Figura nr. 5.4. Afișul de promovare al Cabanei Bujorul

Afișul prezentat mai sus este doar unul dintre afișele și pliantele ce vor fi utilizate pentru
promovarea cabanei Bujorul atât în orașul Roșiorii de Vede, cât și în județul Teleorman. Aceste
afișe vor fi prezentate oamenilor fie prin intermediul agențiilor de turism din județul Teleorman sau
din România cărora le -au fost trimise aceste materiale de promovare , fie prin trimiterea acestor
pliante și afișe prin poștă.

85

Bine ați venit în
Roșiorii de Vede!

 Clădirea Judecătoriei

Clădirea a fost construită în anul 1912 de
către administrația locală.

 Casa municipală de cultură

Datând din anul 1924, este o construcție tipicӑ
epocii având la bazӑ planurile arhitecților și
antreprenorilor italieni, la modӑ la începutul
secolului XX.  Biserica Serdăreasa

Este cel mai vechi lăcaș de cult din Roșiorii
de Vede, aceasta aflându -se pe lista
monumentelor istorice, fiind înființatӑ în
1830.

 Biserica Sfântul Dumitru

Situatӑ în satul Coșoteni, comuna Vedea,
este cea mai importantӑ bisericӑ de zid din
județul Teleorman. A fost ctitoritӑ în anul
1647 de cӑtre domnitorul Matei Basarab.

86

Obiectivele turistice ce merită vizitate atât în
orașul Roșiorii de Vede, cât și în
împrejuri mile acestuia sunt reprezentate de:

 Cetatea cazacilor

Situatӑ la 2 km sud de municipiul Roșiorii
de Vede, este o fortificație de pӑmânt datând
din epoca medievalӑ.

 Clădirea Primăriei

Construcția a fost ridicată în anul 1912, iar
lucrările interioare și finisajele au fost
continuate până în anul 1920.

 Casa Mamut

Clӑdirea a fost construitӑ în anul 1899, de
familia unor funcționari înstӑriți. Interiorul
pӑstreazӑ înca sobe, draperii și mobilier care
dateazӑ din epocӑ.

 Casa Daia

Clӑdirea a fost con struitӑ în anul 1920, în
arhitectura specificӑ epocii, a târgurilor
comerciale în plin avânt economic.
 Muzeul Municipal de Istorie
„Petre Voivozeanu”

Clӑdirea a fost ridicatӑ în anul 1927, cu
destinație de bancӑ, apoi locuințӑ. Din 1965
are destinație de muzeu. Deține colecții de
arheologie, numismaticӑ, etnografie,
etnologie urbanӑ, arhivӑ istoricӑ și artӑ.

Figura nr. 5.5. Pliantul obiectivelor turistice de vizitat în orașul Roșiorii de Vede

87
CONCLUZII

Așezarea în teritoriu a județului Teleorman îi conferă acestuia o accesibilitate ușoară pentru
toate tipurile de mijloace de transport, excepție făcând avionul întrucât județul Teleorman nu
dispune de un aeroport în momentul de față. Porturile de pe Dunăre de la Turnu Măgurele și
Zimnicea contribuie atât la creșterea economiei, cât și la dezvoltarea turismului din județul
Teleorman.
Unul dintre deficitele principale ale județului ar fi evoluția negativă a populației, în special al
populației ocupate, aceas ta preferând să plece în străinătate pentru a munci i. Marea majoritate a
populației județului lucrează în agricultură și industrie, dar pentru a îmbunătăți i activitatea turistică
trebuie acționat asupra creșterii numărului de persoane ce activează în domen iul hotelier și de
alimentație.
Resursele turistice naturale ale județului Teleorman sunt specifice Câmpiei Române, relieful
și clima fiind propice pentru dezvoltarea turismului în județ. Solurile fertile din Teleorman , ce
reprezintă o mare parte din rel ieful județului, sunt prielnice pentru practicarea agriculturii cu irigații,
ceea ce demonstrează că principala activitate economică din județ este agricultura. Fauna județului
Teleorman face posibilă practicarea principalelor forme de turism în Teleorman, și anume pescuitul
și vânătoarea. Pe lângă vegetația reprezentativă de câmpie, în județul Teleorman se regăsesc cinci
arii naturale protejate de interes național și 11 arii naturale de interes comunitar aflate atât pe
terito riul județului Teleorman, cât și pe teritoriul altor județe vecine.
Din punct ul de vedere al resurselor turistice antropice, județul Teleorman dispune de o
răspâdire în teritoriu al acestora destul de variată. Obiectivele turistice variază de la cetăți ro mane și
vestigii istorice din perioada neo -eneolitică la o diversitate de biserici dintre cele mai diferite, cu o
istorie proprie, apărute încă din timpurile domnitorului Mircea cel Bătrân, sau chiar mai vechi. De
asemenea, în județul Teleorman s-au născut câteva dintre personalitățile marcante ale României.
În ceea ce privește structurile de primire și de alimentație, județul Teleorman are nevoie de o
îmbunătățire a acestora prin construirea unor structuri noi, dar și prin modernizarea celor existente.
Comparativ cu alte județe, județul Teleorman dispune de puține locuri de cazare și de o diversitate
relativ redusă a unităților de alimentație. Totuși, în perioada studiată, s -a înregistrat o evoluție a
structurilor de primire turistică, precum și a capac ității de cazare în funcțiune.
Echipamentele de agrement, deși nu foarte multe, sunt amenajate corect cu scopul
satisfacerii nevoilor turiștilor. Acestea sunt reprezentate în mare parte de posibilitatea de a petrece

88
timpul liber în preajma fluviului Dunăr ea, dar și inaugurarea noului parc din municipiul Alexandria,
Parcul Pădurea Vedea. Județul Teleorman nu dispune de o bază de tratament deoarece pe teritoriul
acestuia nu se regăsesc factorii de cură necesari constituirii unei stațiuni balneoclimaterice.
Involuția indicatorilor circulației turistice demonstrează că j udețul Teleorman are parte de o
promovare turistică neglijată , înregistrându -se o activitate turistică modestă datorată numărului
scăzut de vizitatori . Deși numărul turiștilor sosiți în județ a scăzut în perioada analizată, au fost
înregistrate unele structuri de primire turistică în care numărul sosirilor a crescut precum hostelurile,
motelurile, vilele turistice, pensiunile agroturistice.
Numărul în scădere al înnoptărilor a dus la o micșorare considerabilă a sejurului mediu în
județ, precum și a gradului de utilizare a capacității turistice de cazare. Totuși, au existat câteva
unități de care unde numărul înnoptărilor au crescut, acestea fiind reprezentate de hosteluri, vile și
pensiuni turis tice. În ceea ce privește densitatea turistică, aceasta a rămas relativ constantă în
perioada analizată atât în raport cu populația, cât și în raport cu suprafața . Puternica sezonalitate
estivală, datorată în mod special lipsei unei oferte concrete pentru lunile de iarnă reprezintă o reală
amenințare pentru viitoarea dezvoltare turistică a județului.
Pentru a putea vedea unde anume trebuie acționat cu prioritate și unde este nevoie de
îmbunătățiri la nivelul turismului în județul Teleorman s -a efectuat o a naliză SWOT a turismului din
județ. În cadrul acestei analize s -au descoperit principalele puncte slabe și amenințări asupra cărora
trebuie să se insiste pentru a putea spori gradul de atractivitate al județului din punct de vedere
turistic.
Conform Strate giei de Dezvoltare Durabilă a județului Teleorman 2010 –2020 trebuie
adoptate anumite politici privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă. Acestea fac referi nță la
modalitățile de protejare a mediului înconjurător astfel încât județul Teleorman să a ibă o dezvoltare
a sectoarelor industriale de durată, precum și un teritoriu mai curat și ecologic. De asemenea, s -au
formulat și unele tendințe de dezvoltare a județului în plan regional precum dezvoltarea agriculturii,
sporirea gradului de atractivitate pentru investitorii străini, consolidarea relațiilor de colaborare cu
Bulgaria și creșterea gradului de urbanizare din județul Teleorman.
Alegerea de a amenaja o cabană în apropierea orașului Roșiorii de Vede a fost luată din două
motive: primul motiv a fo st pentru a atrage mai mulți turiști în județul Teleorman și implicit în
orașul Roșiorii de Vede, iar al doilea motiv a fost pentru a oferii turiștilor posibilitatea de a se relaxa
în natură.

89

ANEXE

90
Anexa nr. 1
Istoricul județului Teleorman

Civilizația geto -dacică începe să se afirme din faza a doua a Epocii fierului (La Tene), așa
cum atestă descoperirile de la Zimnicea, Albești, Alexandria ș.a., o mare dezvoltare cunoscând -o
olăritul. La începutul secolului al II -lea, când o mare parte a Da ciei a fost inclusă în granițele
Imperiului Roman, actualul teritoriu al județului Teleorman nu a fost înglobat în limitele acestui
imperiu, aici continuând să trăiască dacii liberi.
Pentru o mai bună protejare a graniței de est a Daciei romane, în timpul domniei împăratului
Traian (98 -117) a fost construită o linie de apărare cunoscută sub numele de ‗Limes alutanus‘,
formată dintr -un șir de castre de apărare construite de -a lungul râului Olt, de la Caput Stenarum (azi
satul Boița din cadrul orașului Tălmac iu, județul Sibiu), situat în defileul Oltului, și până la Izlaz
(unde Oltul se varsă în Dunăre), care reprezenta capătul sudic al limesului.
În acest ultim sector au fost identificate ruinele unor castre la Putineiu, Poiana (comuna Ciuperceni),
Băneasa (c omuna Salcia), Turnu Măgurele.
În timpul perioadei romano -bizantine a existat puternica cetate Turris (secolele II -VI), pe
teritoriul de astăzi al municipiului Turnu Măgurele, pe ruinele căreia, domnul Mircea cel Bătrân a
construit mai târziu (1386 -1393) c etatea Turnu sau Nicopolul Mic (de fapt un castel fortificat).
Perioada migrațiilor (secolele III -VII), când valuri succesive de barbari au trecut prin aceste
locuri, fără a disloca populația autohtonă, este reflectată prin identificarea unor vestigii de a șezări la
Socetu (secolul III), Dulceanca (secolele III și VI), Olteni și Alexandria (secolul IV), Sfințești
(secolul VII) etc.
În secolele VIII -XI apar și se dezvoltă mai multe așezări stabile românești (sate) semnalate
în perimetrele de azi ale localităț ilor Petroșani, Suhaia, Călinești, Olteni, Păuleasca, Fântânele,
Alexandria, Bragadiru ș.a., multe dintre ele amintite (în secolul al XII -lea) în cronicile bizantine.
Începând cu secolul al XIV -lea, odată cu întemeierea de către Basarab I a statului feudal
Țara Românească, evoluția istorică a teritoriului teleormănean este strâns legată de dezvoltarea
statului feudal muntean.
Aflat în calea otomanilor, pe drumul către capitala Țării Românești, județul Teleorman a fost
frecvent invadat de trupele otomane (13 94, 1462, 1522, 1595), dar de fiecare dată acestea au fost
alungate de către oștile domnilor munteni, în urma unor bătălii victorioase. Ca urmare a tendinței de
păstrare a independenței Țării Românești și a refuzului lui Mircea cel Bătrân de a plăti haraci

91
turcilor otomani (în 1416), aceștia organizează puternice represalii care au consecință nefastă prin
cucerirea, în 1417, a cetății Turnu, menținută sub stăpânire otomană până în 1829 (în 1545 fusese
transformată în centrul raialei turcești Turnu).
În seco lul al XV -lea, numele Teleorman apare menționat pentru prima oară la 14 mai 1441,
într-un act prin care domnul Vlad Dracul întărește Mănăstirii Glavacioc o ocină pe Neajlov și ‗…o
ocină lui Micul al lui Baico în Teleorman…‘.
În secolele XV -XVIII, activităț ile meșteșugărești, agricole și comerciale capătă o dezvoltare
înfloritoare, exemplificate prin descoperirile de la Zimnicea, Alexandria, Olteni, Frumoasa, Lunca
ș.a., în care s -au găsit vase pline cu cereale, unelte agricole, instrumente pentru marcat vit ele, vase
ceramice etc. La dezvoltarea acestor activități a contribuit existența, pe teritoriul județului
Teleorman, a unor tradiționale drumuri comerciale cu direcție nord -sud, care coborau din zonele de
munte și subcarpatice spre vadurile dunărene, drumu ri pe care se practicau tot felul de transporturi și
care, cu timpul, luau denumirea acestora, ca de pildă Drumul sării, Drumul cerii, Drumul untului,
Drumul oii, Drumul olacului (vechiul drum al Craiovei) ș.a. Activitatea comercială a impulsionat
apariția și dezvoltarea unor târguri cu caracter cerealier și animalier la Roșiorii de Vede, Turnu
Măgurele, Mavrodin, Balaci, Alexandria ș.a.
În secolul al XIX -lea și prima jumătate a secolului al XX -lea, caracterul agrar al județului
Teleorman s -a amplificat, fa pt ilustrat de ponderea ridicată a producției de cereale care îl plasa de
fiecare dată printre primele trei locuri (ex. în 1831, județul Teleorman ocupa locul 2 la producția de
grâu, după Mehedinți, și locul 3 la cea de porumb, după Mehedinți și Gorj).
În epoca modernă, numeroasele frământări sociale din întreaga țară au avut loc cu aceeași
intensitate și pe teritoriul județului Teleorman.
Încă înainte de declanșarea revoluției de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu,
comandantul oștilor din Zimnicea, punc t de importanță strategică, organizează rezistența în această
zonă în cazul în care trupele otomane ar fi trecut Dunărea în Țara Românească. Cete răzlețe turcești
atacă orașul Rușii de Vede, în aprilie 1821, însă aceștia sunt izgoniți imediat la sud de flu viu.
Revoluția de la 1848 a fost declanșată la nivelul județului Teleorman prin adunarea populară
de pe Câmpul lui Traian de la Izlaz din 9 iunie, unde Ion Heliade Rădulescu a citit cunoscuta
Proclamație. Actul unirii de la 24 ianuarie 1859 a fost primit c u multă bucurie de teleormăneni, fiind
sărbătorit cu mult entuziasm.
În timpul Războiului de independență (1877 -1878), județul Teleorman a fost locul de
concentrare a grupării principale a armatei rusești și, tot aici, în zona Zimnicei, trupele imperiale

92
forțează Dunărea, trecând în Balcani. Teleormănenii cuprinși în Batalionul 1 din Regimentul 5
dorobanți, într -un escadron al Regimentului 3 cavalerie sau în alte unități militare românești, au
luptat cu mult eroism în luptele pentru cucerirea redutelor otom ane de la Plevna, Grivița, Smârdan
sau Opanez.
În noiembrie 1916, în timpul Primului Război Mondial, ostașii Regimentului 20
‗Teleorman‘, alături de alte forțe militare românești, fac zid în fața înaintării spre Capitală a trupelor
germane. Teleormănenii s -au alăturat fraților din Transilvania, prin organizarea la Alexandria,
Turnu Măgurele, Roșiorii de Vede, Zimnicea și Suhaia, secții ale ‗Ligii pentru unitatea culturală a
tuturor românilor‘, care au avut o însemnată contribuție în vederea înfăptuirii, la 1 decembrie 1918,
a idealului unității naționale.
În perioada interbelică, în timpul României reîntregite, județul Teleorman a cunoscut o
relativă dezvoltare economico -industrială, alături de intensificarea activităților agricole.
Odată cu actul de la 23 august 1944, trupele române din această zonă au avut de îndeplinit
trei misiuni: dezarmarea unităților hitleriste cantonate în județ, oprirea convoaielor fluviale germane
în amonte pe Dunăre și împiedicarea deplasării trupelor hitleriste peste Dunăre, în B ulgaria. Lupte
grele s -au dat în regiunea Drăgănești -Vlașca (23 august), apoi la Zimnicea și Roșiorii de Vede (25
august).
În ceea ce privește configurația județului Teleorman, se pare că prima ilustrare grafică a
acestuia apare pe o hartă din 1700 a Stoln icului Constantin Cantacuzino, publicată la Padova, pe
care era trecut și județul acesta, scris Telorman, cu o formă îngustă și alungită, cuprinzând doar
bazinul Vedei și Teleormanului.
În prima jumătate a secolului al XVIII -lea, județul Teleorman era form at din 10 plăși și 137
de sate, la sfârșitul secolului existau opt plăși, o polcovnicie și o vătășie, iar în 1835, înfățișarea lui
se apropia de cea actuală. De remarcat că pe o hartă austriacă din 1790, partea de nord a județului
Teleorman apare acoperită în totalitate cu păduri.
În 1938, județul Teleorman, extins pe 4.557 km pătrați, cuprindea opt plăși, patru orașe
(Turnu Măgurele — reședința, Alexandria, Roșiorii de Vede, Zimnicea) și 225 de sate.
În urma organizării administrativ -teritoriale din septem brie 1950, fostul județ Teleorman a
devenit regiunea Teleorman (cu reședința la Roșiorii de Vede), iar în perioada 1952 -1968 a făcut
parte din regiunea București, reînființându -se ca județ la 17 februarie 1968 în forma actuală, cu
reședința la Alexandria.

93
Anexa nr. 2
Istoria stemei jude țului

Oaia a fost elementul distinctiv pentru Teleorman,fiind prezentă pe prima stemă a județului
încă din 1715. De -alungul anilor, stemele s -au schimbat însă oaia a rămas drept simbol pentru
Teleorman.
Prima stemă a județului datează din 1715 și are în centru o oaie. Însemnări despre primele
steme ale districtelor din Țara Românescă datează din 1782 .
Stema județului s -a schimbat în perioada interbelică, însă oaia a rămas ca element specific
pentru județ. În perioada interbelică, când județul era împărțit în opt plase ( Alexandria, Balaci,
Roșiorii de Vede, Turnu Măgurele, Zimnicea, Călmățuiu, Slăvești și Vârtoapele de Sus), pe stema
județului se regăsesc trei oi.
Aceasta rămâne stema Teleormanului până în regimul comu nist, când întregul sistem
heraldic interbelic a fost anulat Toate stemele stabilite în perioada interbelică au fost abolite în
1948, la decizia comuniștilor. . După reforma administrativă din 1968 când reședințele și harta
administrativ -teritorială a tu turor județelor s -a schimbat, s-au elaborat noi steme pentru fiecare
județ. Comuniștii au dat un element comun pentru toate stemele : un scut în inimă, despicat, având
steagul PCR în dreapta și cel al RSR în stânga.
În cazul județului Teleorman, pe st emă s -au adunat ca elemente specifice: în partea de jos a
scutului, două oi și un copac cu rădăcină, iar în parte de sus, spice de grâu și sonde. Oaia rămâne
simbolul județului , copacul amintește de Deli Orman (Pădurea Nebună) și duce cu gândul la istoria
județului. Comuniștii au ales spicele de grâu drept reprezentative pentru județul preponderent agricol
și sondele pentru zona industrială aflată, la vremea respectivă, în proces de dezvoltare. Stemele
comuniste au fost abolite în decembrie 1989.
Ultima s temă a județului aprobată de Comisia Heraldică are tot forma unui scut. Din centrul
acestuia au dispărut însă însemnele de pe vremea comuniștilor, astfel că steagul PCR din dreapta și
cel al RSR din stânga nu se mai regăsesc. În vârful de jos al scutului sunt reprezentate valurile
Dunării, fluviul devenind astfel un simbol al județului. Se păstrează cele trei oi din perioada
interbelică. Copacul este singurul element păstrat din vechea stemă. În partea de sus a stemei, ca
simboluri ale unui județ în care a gricultura rămâne ocupația de bază sunt reprezentate spice de grâu
și soare.

94
Anexa nr. 3
Ariile naturale protejate din județul Teleorman

Figura nr. 1. Rezervația Naturală Balta Suhaia
Sursa: http://www.pasaportnatura.ro/suhaia

Figura nr. 2. Rezervația Naturală Ostrovul Gâsca
Sursa: http://fiituristlagal.ro/gal -dunarea -de-sud-cadru -natural/

95

Figura nr. 3. Rezervația Naturală Ostrovul Mare
Sursa: http://www.romanian -explorer.com/Obiective%20judete/Teleorman/index.html#

Figura nr. 4. Reze rvația Naturală Balta Suhaia
Sursa: http://www.helloromania.eu/rezervatia -naturala -padurea -pojoratele -cazare/

96

Figura nr. 5. Rezervația Naturală Pădurea Troianu
Sursa: http://lataifas.ro/destinatii -turistice -unice/62184/rezervatia -naturala -padurea -troianu -nepretuita -comoara –
botanica -2/

97
Anexa nr. 4
Lista ariilor naturale de interes comunitar din județul Teleorman

În ceea ce privește Rețeaua Natura 2000, l a nivelul județului Teleorman au fost declarate un
număr de 11 situri Natura 2000 (6 situri SPA și 5 situri SCI), a căror suprafața totală este de
59903,48 ha, reprezentând 10,34% din suprafața județului:
 6 situri SPA (arii de protecție specială avifaunis tică) a căror suprafață totală este de 38596,12
ha, reprezentând 6,66% din suprafața județului:
 ROSPA0108 VEDEA –DUNĂRE – suprafața de 8988,8 ha, în jud. Teleorman 49
 ROSPA0024 CONFLUENȚĂ OLT -DUNĂRE – suprafața de 14672 ha, în jud. Teleorman
 ROSPA0102 SUHAIA – suprafața de 4473 ha
 ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR – suprafața de 8973,62 ha, în jud. Teleorman
 ROSPA0146 VALEA CÂLNIȘTEI – suprafața de 380,7 ha, în jud. Teleorman
 ROSPA0148 VITĂNEȘTI -RĂSMIREȘTI – suprafața de 1108 ha
 5 situri de i nteres comunitar (SCI), a căror suprafață totală este de 21307,36 ha, reprezentând
3,68 % din suprafața județului:
 ROSCI0044 CORABIA – TURNU MĂGURELE – suprafața de 6201,52 ha, în jud.
Teleorman
 ROSCI0088 GURA VEDEI – ȘAICA – SLOBOZIA – suprafața de 2663 ,92 ha, în jud.
Teleorman
 ROSCI0179 PĂDUREA TROIANU – suprafața de 79 ha
 ROSCI0386 RÂUL VEDEA – suprafața de 5101,32 ha, în jud. Teleorman
 ROSCI0376 RÂUL OLT ÎNTRE MĂRUNȚEI ȘI TURNU MĂGURELE – suprafața de
7261,6 ha, în jud. Teleorman

98
Anexa nr. 5
Flora și fauna jude țului Teleorman

Figura nr. 1. Bujorul românesc, Rezervația Naturală
Pădurea Troianu
Sursa:
http://alicegherman.blogspot.ro/2011/05/bujorul –
romanesc -paeonia -peregrina.html

Figura nr. 2. Rușcuța de primăvară
Sursa:
http://www.selene.ro/articole/ruscuta_de_primavara

Figura nr. 3. Salcie
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Salcie

Figura nr. 4. Plop negru, Rezervația naturală Ostrovul
Mare
Sursa: http://www.skytrip.ro/rezervatia -naturala-
ostrovul -mare -din-judetul -teleorman -ob-364.html

99

Figura nr. 5. Chira de baltă, Rezervația Naturală Balta
Suhaia
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Balta_Suhaia

Figura nr. 6. Cormoranul pitic, Rezervația Naturală
Ostrovul Mare
Sursa: http://www.fotodelta.ro/birdwatching/proiect –
wwf-pe-dunare
Figura nr. 7. Dropie
Sursa: http://animaledisparute.weebly.com/dropia.html

Figura nr. 8. Spârcaci sau dropie mică
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sp%C3%A2rcaci

Figura nr. .9 Cristei de baltă
Sursa:
https://accesliber.wordpress.com/2015/09/17/cristeiul –
de-balta -rallus -aquaticus/
Figura nr. 10. Fazan
Sursa: http://latzara.ro/animale/

100
Anexa nr. 6
Lista traseelor turistice din jude țul Teleorman

1. Alexandria – reședință de jude ț – Câmpia Boian – Câmpia G ăvanu -Burdea – Măgura
Cățelu/râul Vedea
2. Roșiorii de Vede – municipiu – Câmpia G ăvanu -Burdea – Interfluviul r âurilor Vedea și
Bratcov – Dealu de la Arie
3. Turnu M ăgurele – municipiu – Câmpia Boian/Dun ăre la confluen ța cu r âul Sâi – Cetatea
medievala Turnu -Nicopolea Mic ă
4. Videle – municipiu – Câmpia G ăvanu -Burdea – La M ăgura/r âul Glavacioc la confluen ța cu
râul Sericu – Biserica cu moaște-Fotăchești
5. Zimnicea – municipiu – Câmpia Boian – Lunca Dun ării – Dl. M ăgura Serii/Dun ăre- urme
așezare de tip dac ă sec.4 -1 I.Hr cu inventar
6. Balaci – comună – Câmpia Găvanu -Burdea/râul Burdea – Mănăstirea "Sf. Pantilimon " 1998,
Mănăstirea călugărilor ostași, ruinele curții boierești Bălăceanu – Biserica "Adormirea
Maicii Domnului" din 1684 cu picturi murale, conacul Făgărășeanu din 1900
7. Călmățuiu – sat Caravane ți – Câmpia Boian – Ruine Schit "Caravane ți" sec.17, conacul lui
Gheorghe Niculescu
8. Călmățuiude Sus – comun ă – Câmpia Boian/r âul C ălmățuiu Sec – Biserica "Sfin ții
Voievozi" 1835
9. Drăgănești Vla șca – comun ă – Câmpia Burnas/r âul C âlniștea – Mănăstirea "Sf. Treime –
Drăgănești Vla șca", Biserica "Sf. Nicolae" 1853, monumentul eroilor din Primul R ăzboi
Mondial, codrii Vl ăsiei-rest de p ădure, salb ă de lacuri
10. Frumoasa – comun ă – Câmpia Boian – Câmpia Burnas/r âul Vedea la confluen ța cu r âul
Valea Viei – Biserica "Sf. Nicolae" 1821
11. Gălăteni – comună – Câmpia Găvanu -Burdea/râul Clănița si Câlniștea – Biserici "Sf.
Dumitru" 1844, "Sf. Gheorghe" sec.19, conac 1900, salbă de la curi
12. Islaz – comun ă – Câmpia Boian – Lunca Dun ării/Dun ăre la confluen ța cu r âul Olt – în
punctul "Racovi ță" urme castru roman piatr ă
13. Islaz– Verdea – Lunca Dun ării/Dun ăre și râul Olt – urme castru roman, a șezare rural ă cu
tezaur din p ământ – insul ă

101
14. Islaz – sat Moldoveni – Câmpia Boian – Terasele Dun ării/râul Olt – Biserica "Sf. Nicolae"
1848
15. Lisa – comună – Câmpia Boian – Dl. Treapului, Geroasei/râul Călmățui – Biserica "Sf.
Gheorghe" 1825, conac (primaria) 1900
16. Nanov – comună – Câmpia Boian/râul Vedea – Câmpul Alexandreanca (91m alt), Măgura
Sovărăști (93m alt) – Mănăstirea "Adamești – Nașterea Maicii Domnului, Sf. Ioan Rusul "
1991, muzeu sătesc, Biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului" 1830, pădure de salcii,
lac, cabană pescărească, artă populară
17. Năsturelu – comun ă – Câmpia Boian – Lunca Dun ării – Dealuri: M ăgura din C âmp, M ăgura
Gorganu, Bujorul (21m alt), M ăgura Ristei (76m alt)/ fluviul Dun ăre – Mănăstirea "Sfânta
Parascheva, Sf. Nicolae – Năsturelu "
18. Olteni – comună – Câmpia Găvanu -Burdea/râul Teleorman – vestigii, așezare din bordeie
Cultura Ipotești -Cândești sec.6 -7 cu inventar
19. Peretu – comună – Câmpia Găvanu -Burdea – vestigii, mormânt tumular de inhumație traco –
getic -sec.4 I.Hr cu inventar
20. Plopii Slăvitești – sat Dudu – Câmpia Boian/râul Sâi – Mănăstirea "Plăviceni / Alunișul "
1646 cu Biserica "Sf. Arh. Mihail și Gavriil" 1648 cu picturi murale, Biserica "Adormirea
Maicii Domnului" 1837
21. Salcia – sat Băneasa – Câmpia Boian – vestigii, castre romane sec.2 d.Hr fortificate, conacul
"Lucian Bildir escu" 1850
22. Siliștea Gumești – comună – Câmpia Găvanu -Burdea/Râul Câinelui – ruinele unei mănăstiri
din 1691, Mănăstirea "Sf. Pantelimon, Sf. Ioan Gură de Aur – Siliștea Gumești " 2003 –
"Jalea Icoanelor", Marin Preda – scriitor (1922 -1980), Mănăstirea "Sf. Fanurie, Sf. Împ
Constantin și Elena – Siliștea Gumești " 2001, mănăstirea se află între satele Balaci și Siliștea
Gumești
23. Suhaia – comun ă – Câmpia Boian/Dun ăre la confluen ța cu r âul Călmățui – Suhaia (lac)
24. Tătărăștii de Jos – sat Slăvești – Câmpia Găvanu -Burdea/râul Teleorman – ruinele bisericii
"Zlătești" sec.18, casă țărănească din 1800
25. Tătărăștii de Sus – comună – Câmpia Găvanu -Burdea/râul Teleorman – casa boierească "La
ziduri" 1798 complex fortificat, Mănăstirea "Sfânta Ecaterina – Tătărăștii d e Sus " 2009
26. Vitănești – comună – Câmpia Găvanu -Burdea – Vitănești (lac) – Biserica din lemn sec.19,
salbă de iazuri

102
Anexa nr. 7
Hărțile traseelor cultural -istorice din Teleorman

103

104

105

106

107

108
Anexa nr. 8
Tradițiile și o biceiurile populare din județul Teleorman

Obiceiurile tradiționale cuprind o multitudine de manifestări care oglindesc raportul omului
cu natura și cu lumea înconjuratoare, relațiile interumane și cele dintre individ și comunitate,
cunoscând o amplă desfășurare în viața satului și implicit participarea întregii colectivități.

a. Obiceiuri de iarnă:
 Ele au o largă răspândire, încep la 24 decembrie și se termină la7 ianuarie, marcând trecerea
de la anul vechi la anul nou și fiind legate de activitatea productivă, de bunăstarea individul ui, a
familiei și a colectivității. „Colindatul‖ se desfășura, mai întâi, în seara și noaptea dinspre 24
decembrie, fiind cunoscut și sub numele de „Moș Ajun‖. La casele cu fete de mă ritat, flăcăii erau
cinstiț i cu vin, iar f etele ofereau «colacul lui Moș Ajun » unuia dintre fl ăcăi, ceilalți colindători
primind colindeț i (bolindeț i), covrigi ș i nuci. Colindătorii urau gazdelor sănă te, belșug și voie bună .
Colindatul se desfaș ura apoi, în după -amiaza ș i seara zilei de 31 decembrie, de Anul Nou. Copiii și
tinerii î n cete mici, umblau pe la case cu „Bădica Traian‖ , cu „Buhaiul‖ și cu „Steaua mascată‖ . Ei
cântau colinde la ferestre. Înainte de revă rsatul zorilor,copii i merg cu „Sorcova‖ , confecționată
dintr -o creangă de pom î nmugurit sau busuioc.
 O manifestar e specifică unor sate teleormănene este cea cunoscută sub numele de
„Cloapetele‖, care se practică și în seara de Anul Nou, când băieții de școală, în cete de câte 2 -3,
trosnesc din bice și sună din clopote în fața caselor.
 „Plugușorul‖ este un alt obicei care a îmbrăcat, în timp, forme complexe, spectaculoase.
Caracterul său agrar este marcat prin recuzita folosită (plug, buhai, tălăngi, bice). Textul
„Plugușorului‖, lung de peste 500 de versuri, evocă cultivarea pământului și muncile agricole:
aratul, sem ănatul, seceratul, legatul snopilor, treieratul, sfârșind cu măcinatul și coptul pâinii.
 Tot în seara de Anul Nou, în timp ce satul era ră scolit de colinde, tinerii umblau pe la case
pentru „Pusul căciulilor‖, „Învârtirea inelului‖, ‘‖Însemnatul oilor‖. Ce i maturi încercau acum să
afle cum va fi timpul în anul nou, așezând 12 foi de ceapă (corespunză toare celor 12 luni ale anului),
pe care puneau puțină sare.
 În contextul obic eiurilor de iarnă se înscriu ș i cele de tip spectacular, practicate atât de
Crăciu n, cât și de Anul Nou. Este vorba, î n primul r ând, de spectacolele cu măști de animale și
păsări: „Capra‖, „Ursul‖, „Căluțul‖, „Barza‖. Între acestea, „Capra‖ este cel mai răspândit (î n

109
localitățile Plosca, Contești, Bragadiru, Roș iorii de Vede. Un specta col de măști este și „Brezoiul‖,
întâlnit la Țigănești, Poroschia și Brânceni. De o factură asemănătoare este și „Vasilica‖ , cu care se
umbla de Anul Nou.
 „Irodul‖, „Jianul‖ și „Curcanii‖ sunt manifestă ri de tipul teat rului popular, Teleormanul
ocupând un loc aparte în zona Munteniei. Cu „Irodul‖ umblă un grup format din 9 flăcăi, cu o
costumaț ie pentru aces t obicei cu care se umbla de Cră ciun, Anul Nou, Boboteaza și de Sf.Ioan
Boteză torul. Obi ceiul are un subiect religios, în centru că ruia s e afla regele Irod, cel care a încercat
să-l omoare pe copilul Hristos.
 Cu „Jianul‖ se colindă de Crăciun ș i Anul Nou, el fiind un spectacol de teatru haiducesc, de
regulă cu 9 sau 12 personaje (în localităț ile Plosca, Buze scu, Poroschia, Cervenia). Cu „Curcanii‖ se
umblă de Anul Nou, fiind vorba de un spectacol inspirat din Războiul de Independență de la1877 –
1878. Or iginea piesei este una livrească, ea apărâ nd pe la 1900.
 La B oboteaza, pe 7 ianuarie se desfășoară „Iordanitul‖, inițial o practică cu caracter religios,
dar astă zi est e doar un pretext de apropiere între fete și flăcăi. Un alt obicei, a cărei origine se
plasează în antichitatea traco -getică , fiind le gat de cultul viței de vie și al vinului, este „Zarezeanul‖,
care are loc în fiecare an î n ziua de 1 februarie . Caii sunt împodobiți cu zurgălăi și viță de vie, iar
locul de desfășurare este la câ mp.

b. Obiceiuri de primavară:
 La 1 martie, fetele și femeile tinere încep să poarte „Mărțișorul‖, care se făcea din fire
împletite, unul roșu și altul alb, pe care se înșiră un ban de argint. „Mărțișorul‖ se poartă toată luna
martie, pentru ca în ultima zi să se lege de un pom, iar azi la stâlpul casei. Între 1 și 9 martie, erau
„zilele babei‖, adică zilele în care avea loc suișul Babei Dochia în munți, acolo unde își găsește
moartea. Baba Dochia simboliza timpul îmbătrânit, iar fiul ei, Dragobetele, însemna capul de
primavară. De „Dragobete‖, fetele și băieții făceau o petrecere cu cântece și jocuri, pentru a fi
îndrăgostiți tot anul.
 La 9 martie se fac „bradoși‖, care se împart calzi. Înainte se făceau 44 de „bradoși‖, în
amintirea celor 44 de mucenici. În seara de „lăsata secului‖, flăcăii organizau „Strigătul fetelor peste
sat‖. Seara, când oamenii se aflau la masă, grupați în două cete, purtau un dialog punctat de s tigături
batjocoritoare la adresa fetelor bătrâne și a flăcăilor tomnatici, leneși și îngâmfați.
 În ziua de Paște, după ce se întorc de la biserică , unde „au luat paște‖, înainte de a intra în
casă, la pragul ușii, sătenii calcă pe o brazdă verde și pe un fier de plug, în credința că anul va fi

110
bogat în roade, iar oamenii vor fi sănătoși. În zilele de luni și marți ale Paștelui, în cursul dimineț ii
se făcea „Vălăritul‖. O ceată de flăcăi, însoțiți de lă utari, umbla pe la casele gospoda rilor ce aveau
fete ca re jucau în horă, iar după un cântec, urmat de o horă î n care se prindea fata, primeau câte un
ciurel de faină sau malai.
 În seara zilei de 22 a prilie, î n ajun de Sf. Gh eorghe, tinerii aduceau crengi verzi de
mânecă toare de padure, pe care le puneau la stâ lpii porților și ai prispei, deasupra ușilor ca simbol al
reînvierii naturii.

c. Obiceiuri de vară:
 O dată cu venirea verii încep Rusaliile, sărbătoare care vine, după afirmațiile lui Romulus
Vuia, de la traci, care le celebrau în perioada înfloririi rozelor, de unde își trage și numele. În ziua de
Rusalii se practică obiceiul „Călușul‖, cu origine rituală, care însă a evoluat cu vremea spre
ceremonie și spectacol. Practica „Călușului‖ în Teleorman se face de către o ceată de bărbați, care
nu are un nu măr fix, ea cuprinzând 8 -15 persoane, între care: Vătaful, care îndeplinește rolul de
conducător; Ajutorul Vătafului, care îl înlocuiește pe acesta; Stegarul, care are grijă de steag; Mutul –
personaj mascat, care hotărește în care gospodării vor intra să j oace și Călușarii. „Calușul‖ a fost
răspândit în toată aria județ ului Teleorman, în forme ș i structuri diferite .
 De Sânziene se desfăș oară un alt obic ei, „Drăgaica‖, ale cărei origini se află în practicile
rituale păgâ ne care celebrau venirea verii. Cea ma i frumoasă fată din sat este aleasă Drăgaica, iar cu
trei săptamâni înainte ea își alcătuiește ceata, începând repetițiile pentru joc și câ ntec. Din ceata
„Drăgaicei‖ fac parte șase fete: Mireasa, Băiețoiul și patru fete însoțitoare, ceata fiind însoțită d e un
fluierar. Simbolul „Drăgaicei‖ este un steag.
 În timpul verii, când nu mai ploua și se înteț ea se ceta, se recurgea la obiceiul „ Paparudele ‖.
O femeie, de obicei țigancă, împreună cu 2 -3 fetiț e, numite paparude, cu trupul gol ș i acoperit la
mijloc cu ramuri verzi, mergeau din gospodarie în gospodă rie, pentru a juca paparudele.

În manifestările tradiționale ale colectivităților din satele teleormănene, predominante au fost
dansurile desfășurate în grupuri mari. „Hora mare de mână‖, executată de băieți și fete, în cerc
închis, cuprinzând uneori peste 100 de persoane, avea cea mai mare frecvență, fiind dansul cel mai
domol, dar și un „dans solemn, cu conținut eminamente social, anume național căci se leagă de
însăși istoria unirii noastre‖.

111
BIBLIOGRAFIE

1. Băltărețu Andreea , Neacșu Nicolae, Neacșu Monica , Economia turismului : studii de caz ,
statistici, lesgislatie , Editura Uranus, Bucure ști, 2008
2. Băltărețu Mihaela Andreea , Amenajarea turistică a teritoriului , Editura Universitară,
București, 2013
3. Cristea Stan V., Județul Teleorman , Editura Teleormanul Liber, Alexandria, 1996
4. Cristea Stan V., Monografia județului Teleorman , Editura Teleormanul Liber, Alexandria,
1998
5. Cristea Stan V., Monumente de arhitectură din județul Teleorman , Editura Inspectoratul
pentru Cultură al Județului Teleorman, Alexandria, 1998
6. Cristea Stan V., Monumente de arhitectură ecleziastică din județul Teleorman , Editura Aius
Printed, Craiova, 2006
7. Matei Elena, Culoarul Dunării între Orșova și Ostrovul Mare , Editura Universitară,
București, 2004
8. Neacșu Nicolae, Neacșu Monica , Băltărețu Andreea, Drăghilă Marcela, Resurse și destina ții
turistice interne și interna ționale , Editura Universitar ă, Bucure ști 2011
9. Neacșu Nicolae, B ăltărețu Andreea, Neacșu Monica, R esurse și destina ții turistice: studii de
caz, statistici, reglement ări, documente O.M.T. , Editura ProUniversitaria, Bucure ști, 2014
10. Popescu Anton A., Folclor din zona Drăcșani , Editura Inspectoratul pentru Cultură al
Județului Teleorman, Alexandria, 1997
11. Popescu Oa na Mădălina, Teleormanul medieval , Editura Universității din București,
București, 2008
12. Rădoi Dumitru, Teleormanul antic , Editura Pro Transilvania, București, 2007
13. Spiru Ioan, Arheologie și numismatică în județul Teleorman , Editura Ordessos, Pitești, 2014
14. Spiru Ioan, File de istorie teleormăneană , Editura Teleormanul Liber, Alexandria, 1996
15. Stuparu Timotei, Festivalul Național de Literatură „Marin Preda” , Editura Aius, Craiova,
2012
16. Teodorescu Florian, Călușul – emblemă identitară , Editura Universității din București,
București, 2009
17. Vînătoru Marian D., Bisericile ortodoxe din comuna Peretu , județul Teleorman, Editura Tele
Media Pres, Alexandria, 2013

112
18. Zamfir Ileana, Caracterizarea pedoclimatică a Câmpiei Teleormănene , Editura Rocriss,
Alexandria, 2002
19. *** SMIS 3033 Strategia de Dezvoltare Durabilă a județ ului Teleorman 2010 -2020
20. *** Teleormanul – Trasee cultural -istorice, Ministerul Culturii și Cultelor, Direc ția pentru
Cultur ă, Culte și Patrimoniul Cultural Na țional a Jude țului Teleorman, Alexandria, 2007
21. *** Tradiții și obiceiuri în Teleorman, Toma Romulus
22. https://accesliber.wordpress.com/2015/09/17/cristeiul -de-balta -rallus -aquaticus/
23. http://adevarul.ro/locale/alexandria/oaia -simbolul -teleormanuluielement -prezent -stemele –
judetului -1_54d9bc3f448e03c0fd75a64b /index.html
24. http://adevarul.ro/international/statele -unite/biserica -serdareasa –mai-vechi -lacas -cult-
rosiorii -vede-1_50ae32587c42d5a6639a9855/index.html
25. http://alicegherman.blogspot.ro/2011/05/bujorul -romanesc -paeonia -peregrina.htm l
26. http://animaledisparute.weebly.com/dropia.html
27. http://apmtr.anpm.ro/
28. http://bunadimineata.ro/de -dimineata/travel -calatorii/10 -cele-mai-frumoase -locuri -din-
judetul -teleorman/
29. http://carteaprimariilor.ro/?portfolio_page=primaria -municiupiului -rosiori -de-vede
30. http://casememoriale.ro/casa -memoriala -zaharia -stancu/
31. http://casememoriale.ro/muzeul -memorial -mihai -radoi/
32. http://fiituristlagal.ro/gal -dunarea -de-sud-cadru -natural/
33. http://florinvasilica.blogspot.ro/
34. http://lataifas.ro/destinatii -turistice -unice/62184/rezervatia -naturala -padurea -troianu –
nepretuita -comoara -botanica -2/
35. http://latzara.ro/animale/
36. http://mts.ro/tineret/centre -de-agrement/teleorman/centrul -de-agrement -dunarica -zimnicea/
37. http://muntenia -news .ro/teleorman/actualitate -teleorman/ansamblul -folcloric -vlasceanca –
promotor -al-cantecului -si-traditiilor -populare -din-campia -romana/
38. http://pe -harta.ro/teleorman/
39. http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/teleorman/
40. https://ro.wikipedia.org/wiki/Balta_Su haia
41. https://ro.wikipedia.org/wiki/Brazda_lui_Novac_(limes)#Brazda_lui_Novac_de_sud

113
42. https://ro.wikipedia.org/wiki/Galeria_de_steme_%C8%99i_steaguri_ale_jude%C8%9Bului_
Teleorman
43. https://ro.wikipedia.org/wiki/Plea%C8%99ov,_Teleorman#Cetatea_de_la_Plea.C8.99ov
44. https://ro.wikipedia.org/wiki/Salcie
45. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sp%C3%A2rcaci
46. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_Magurele
47. https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnu_M%C4%83gurel e#Monumente
48. http://statistici.insse.ro
49. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP105A
50. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP217A
51. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR 101C
52. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR102C
53. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR103D
54. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104E
55. http://statistici.insse.ro/sh op/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105E
56. http://turism.bzi.ro/rezervatia -naturala -ostrovul -gasca -judetul -teleorman -21097
57. http://turism.gov.ro/informatii -publice/
58. http://www.agerpres.ro/social/2014/12/10/destinatie -romania -padurea -vedea -cea-mai-mare –
zona-de-agrement -din-municipiul -alexandria -teleorman –10-18-56
59. http://www.alexandria.ro/
60. http://www.ansamblulburnasul.ro/ansamblulburnasul.html
61. http://www.avistravel.ro/monumente/romania/ruinele -curtii -boieresti -balaceanu -584.html
62. http://www.cesavezi.ro/obiective -turistice/1 -cetati -si-castele/188 -ruinele -cetatii -medievale –
de-pamant
63. http://www.cjteleorman.ro/
64. http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/catedrala -episcopala -sfantul -alexandru –
alexandria -96710.html
65. https://www.desco perimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -balta -suhaia -teleorman -2
66. https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -ostrovul -mare -teleorman -2
67. https://www.descoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -padurea -pojoratele –
teleorman -2
68. https://www.de scoperimlumeaimpreuna.ro/rezervatia -naturala -padurea -troianu -teleorman -2

114
69. http://www.e -calauza.ro/index.php?afiseaza=trasee -turistice -teleorman
70. http://www.ecomunitate.ro/Zimnicea
71. http://www.efectul -preda.istoria -artei.ro/picture -gallery.php
72. http://www.fotod elta.ro/birdwatching/proiect -wwf-pe-dunare
73. http://www.helloromania.eu/rezervatia -naturala -padurea -pojoratele -cazare/
74. http://www.infopensiuni.ro/cazare -rosiorii -de-vede/obiective -turistice -rosiorii -de-
vede/cetatea -cazacilor -din-rosiorii -de-vede_4706
75. http:// www.infopensiuni.ro/cazare -rosiorii -de-vede/obiective -turistice -rosiorii -de-
vede/muzeul -de-etnografie -din-stejaru_5292
76. http://www.infopensiuni.ro/cazare -turnu -magurele/obiective -turistice -turnu –
magurele/cetatea -medievala -turnu_7796
77. http://www.infopensiuni. ro/cazare -turnu -magurele/obiective -turistice -turnu -magurele/turnul –
de-apa-din-turnu -magurele_5203
78. http://www.muzeulteleorman.ro/istoric%20muzeu.html
79. http://www.pasaportnatura.ro/suhaia
80. http://www.prefectura -teleorman.ro
81. http://www.primariarosioriidevede.ro /
82. http://www.primariarosioriidevede.ro/muzeu.html
83. http://www.primariarosioriidevede.ro/statut1.html
84. http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/
85. http://www.romanian -explorer.com/Obiective%20judete/Teleorman/index.html#
86. http://www.selene.ro/articole/ruscuta_de_primavara
87. http://www.skytrip.ro/rezervatia -naturala -ostrovul -mare -din-judetul -teleorman -ob-364.html
88. http://www.teleorman.insse.ro/main.php
89. http://www.skytrip.ro/statuia -domnitorului -alexandru -ioan-cuza-din-alexandri a-din-judetul –
teleorman -ob-3282.html
90. http://www.turism4you.ro/istoric/zone -agrement_teleorman_judetul -teleorman -zone –
agrement -lunca -dunarii~724
91. http://www.turistghid.ro/obiective -turistice -2/muzee/350 -expozitia -memoriala -gala-
galaction.html