1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5 1.1…. [601148]

1
CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.1. Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
1.2. Viziune, scop și obiective ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.3. Cuvinte cheie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 5
2. Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului ………………………….. ……………….. 8
2.1. Istoricul fotbalului si evoluția raporturilor dintre fotbal și școală …………………………. 8
2.2. Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în perioada
2015 – 2020 , elaborat de Federația Română de Fotbal ………………………….. ……………………. 11
3. Probleme de ordin social ………………………….. ………………………….. ………………………….. 12
3.1. Fotbalul – mijloc de incluziune socială ………………………….. ………………………….. …… 12
3.2. Dualitatea carierei unui sportiv de performanță – Provocări ………………………….. ….. 14
3.3. Contribuția academiei la dezvoltarea comunității ………………………….. ………………… 15
4. Studii de caz – Academii de fotbal din Europa ………………………….. ……………………….. 18
4.1. Viziune și obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 18
4.2. Infrastructură ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 20
4.3. Educație și recrutare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 27
4.4. Finanțare și investiții ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
5. Programu l de arhitectură ………………………….. ………………………….. …………………………. 31
5.1. Sportul ca program arhitectural ………………………….. ………………………….. …………….. 31
5.2. Educația ca program arhitectural ………………………….. ………………………….. …………… 33
5.3. Legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional ……………………. 38
5.4. Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal ………………………….. …………. 39
6. Studiu de caz: Etihad Campus, Manchester City Football Academy …………………… 42
7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
8. Proiectul de dip lomă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 46
8.1. Contextul proiectului și cum influențează strategia de intervenție ………………………. 46
8.2. Strategia de intervenție ………………………….. ………………………….. ………………………… 48

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 49

2
PLAN DE IDEI

1. Introducere

1.1. Argument
Tema aleasă vine ca răspuns la o problemă actuală în fotbalul românesc, aceea a
transferului din afara țării a cât mai multor jucători profesioniști, caz în care se află și
Petrolul Ploiești, echipă din prima ligă de fotbal din România. Necesitatea construirii unui
astfel d e centru este de a dezvolta jucă tori profesioniști de fotbal autohtoni care să ajungă
la un nive l de performanță internațională.

1.2. Viziune, scop și obiective
Academia de fotbal Petrolul Ploiești va promova dezvoltarea fenomenului fotbalistic
național, dar nu va reprezenta un simplu centru de fotbal, ci o Școală de Educație Sportivă
care va deveni un exemplu de bună practică.

1.3. Cuvinte cheie
Academie. Academie de fotbal. Sport ul. Sportul de performanță. Antrenament ul sportiv .
Antrenamentul ca proces instructiv -educativ .

2. Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului

2.1. Istoricul fotbalului si evo luția raporturilor dintre fotbal și școală
Odată cu separarea fotbalului de rugby la sfârșitul secolului 19, a avut loc o evoluție
rapidă a fenomenului fotbalistic. Progresul și inovația au făcut posibilă trecerea de la
fotbalul la nivel amator, la unul p rofesionist de tipul academiilor și centrelor de excelență.

2.2. Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în
perioada 2015 – 2020 , elaborat de Federația Română de Fotbal
Scopul acestui program este extinderea și promovarea feno menului fotbalistic și a
mediului de afaceri aferent, precum și creșterea atractivității față de acest sport. Se dorește
atât identificarea și valorificarea tinerilor cu talent deosebit, cât și implicarea acestora în
fotbalul juvenil către o dezvoltare în timp a performanțelor la nivel de seniori, având ca
obiectiv promovarea jucătorilor autohtoni.

3
3. Probleme de ordin social

3.1. Fotbalul – mijloc de incluziune socială
În majoritatea părților lumii sportul este asociat noțiunilor de bunăstare, dezvoltare
armonioasă și conexiune în in teriorul rețelelor sociale. În zilele noastre, sportul este privit
ca un mijloc de incluziune socială pentru toate categoriile de persoane indiferent de sex,
etnie, religie, naționalitate sau mediul de proveniență. Astfel prin sport se încearcă o
depășire a barierelor create de aceste stereotipuri și se oferă șanse egale tuturor spre
integrare.

3.2. Dualitatea Carierei unui sportiv de performanță – Provocări
Scopul este obținerea unei educații corespunzătoare pentru jucatori , care le va permite să
urmeze o ca rieră alternativă spre educație sau muncă în cazul în care nu fac față unui
nivel de elită în fotbal.

3.3. Contribuția academiei la dezvoltarea comunității
Activit ățile sportive au un rol deosebit pentru sănătate, socializare si coeziune socială.
Spațiul pu blic reprezentat de academie va deveni un mediator al interacțiunii social e,
răspunzând astfel nevoii cetă țenilor.

4. Studii de caz – Academii de fotbal din Europa

4.1. Viziune și obiective
Scopul principalelor cluburi privind propria academie este să dezvolte jucători
profesioniști de fotbal, în special pentru prima lor echipă. Investind în academiile tinere se
pot obține numeroase beneficii – financiare, dar nu numai. Tinerii reușesc să iși dezvolte
importante valori morale prin intermediul practicii sportive .

4.2. Infrastructură
Majoritatea academiilor din zilele noastre au o infrastructură de calitatea superioară. O
academie de tineret nu poate fi sustenabilă fără o infrastructură de excelență. Astfel, dacă
acest criteriu va fi respectat nu va exista nicio dife rență între academii din țări, culturi sau
de mărimi diferite.

4
4.3. Educație și recrutare
Principiile educației în construirea caracterului unui jucător sunt de a combina fotbalul cu
școala. Personalitatea și caracterul puternic fac diferența pe teren. Concen trarea pe
educație, rezultate școlare și caracterul disciplinar al jucătorilor reprezintă filozofia de
bază a majorității cluburilor din zilele noastre.

4.4. Finanțare și investiții
Cluburile preferă să investească în educația propriilor elevi decât să plăte ască sume
exorbitante pentru transferuri sau salariile jucătorilor străini.

5. Programul de arhitectură
5.1. Sportul ca program arhitectural
Principala caracteristică a arhitecturii programelor sportive trebuie să fie adaptabilitatea.
Spațiul creat trebuie să devină un spațiu public, polivalent, de interacțiune pentru public și
care să prezinte numeroase avantaje, atât financiare cât și pentru comunitate.

5.2. Educația ca program arhitectural
Arhitectura programelor educaționale este reprezentativă pentru comunitate, prezintă
tendințe inovatoare, spații flexibile și asociate viitoarei profesii. În contextul urban
designul joacă un rol important fiind generator de siguranță socială și dezvoltare a întregii
comunități.
5.3. Legătura dint re subprogramul sportiv și subprogramul educațional
Legătura celor două subprograme urmărește direcțiile principale de acțiune ale unei
academii de fotbal: recrutare, instruire, formare și asistență.
5.4. Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal
Spațiile destinate funcționării viitoarei academii trebuie să implice elemente esențiale
precum: perimetrul, locuirea, zone pentru activități, zone pentru servicii, administrație și
spații tehnice.

6. Studi u de caz – Etihad Campus, Manchester City Football Academy
7. Concluzii
8. Proiectul de diplomă
8.1. Contextul proiectului și cum influențează strategia de intervenție
8.2. Strategia de intervenție

5
STUDIU ASUPRA DEZVOLTĂRII ACADEMIILOR DE FOTBAL

1. Introducere

1.1. Argument

Lucrarea vine ca răspuns la o problemă actuală în fotbalul românesc: faptul că aria de
selecție a jucătorilor autohtoni este foarte r estrânsă. Astfel, există numai două academii de
fotbal pe teritoriul țării (Academia de Fotbal Gheorghe Hagi și Academia de Fotbal U Cluj),
centrele de excelență se adresează doar juniorilor echipei naționale, iar școlile de fotbal
reprezintă numai o iniți ere pentru cei mici (majoritatea adresându -se copiilor cu vârste între 5
și 14 ani). Prin urmare, echipele de club, cum este și Petrolul Ploiești, pe de o parte nici nu
dispun de propria academie de fotbal, iar, pe de alta, nici nu au de unde să selecteze jucători
din țară pregătiți la nivel performant, fiind nevoite să transfere jucători capabili din afara țării.

1.2. Viziune, scop și obiective

Viziunea temei este de a crea o Academie de Fotbal pentru clubul de fotbal Petrolul
Ploiești. Prin intermediul acad emiei propuse se dorește, în primul rând, promovarea
dezvoltării fenomenului fotbalistic național.
Astfel, aceasta nu va reprezenta un simplu centru de fotbal, ci o Școală de Educație
Sportivă. Scopul ei va fi, pe de o parte, de a pregăti profesional tin erii jucători pentru a ajunge
la un nivel ridicat de performanță în fotbal, iar, pe de altă parte, de a asigura baza educațională
pentru cei care optează pentru o carieră alternativă (în domeniul sportiv, al medicinii sportive
sau educațional).
Așadar, o biectivele creării academiei de fotbal Petrolul Ploiești sunt: să producă
jucători de elită care să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se identifice cu
clubul; să fie un exemplu de bună practică; să fie autonomă și să genereze profit.

1.3. Cuvinte cheie

Într-o Academie de fotbal , se practică sport de performanță prin intermediul
antrenamentului , care se realizează atât la nivel fizic, cât și prin educație , sub îndrumarea
unor profesioniști ai domeniului.

6
Academie
Termenului academie își are originea încă din perioada antică și provinde din
grecescul Akademos, vestită grădină din Aten a unde Platon se întâlnea cu adepții săi pentru a –
și expune prelegerile între anii 425 -347 Î.Hr.1 Conform Academiei Române, termenul
definește o instituție s uperioară de cultură a cărei misiune este să ajute la dezvoltare a
științelor , să promoveze oameni de valoare, să dirijeze și să dezvolte creația .2
De asemenea academia este văzută ca o parte a societății , în special un mediu
educațional unde are loc dezv oltarea printr -o conectare a studiul ui și gândir ii, sau a studiul ui
și activităților practice.3

Academie de fotbal
„O școală modernă unde fotbalul este învățat .” – Ambrosse Gwinnett Bierce4
Academia este o parte a unui club de fotbal care antrenează, pregă tește și formează
tineri jucători cu scopul de a performa la cel mai înalt nivel.5

Sportul
Sportul reprezintă una dintre cele mai dinamice activități sociale , având drept scop
perfecționarea ființei umane. Privit ca fenomen al vieții sociale moder ne, sportul se distinge
de alte fenomene sociale prin universalitate, dar în același timp și prin unicitate. „ Sportul este
bucuria de a trăi, dorința de a te exprima prin libertate, de a realiza tu însuți, prin angajare
personală, întâlnirea și compararea cu ceilalți, raportul cu lumea și cu societatea. El este un
factor al maturității umane și a educației morale și sociale; el facilitează relațiile între
oameni și aduce o importantă contribuție la viața civilă.”6
Conf orm Cartei Europene a Sportului , sportul reprezintă „toate formele de activități
fizice care – prin participare organizată – au ca obiectiv exprimarea sau ameliorarea
condiției fizice și psihice, dezvoltarea relațiilor sociale sau obținerea de performanțe în
întrecerile de orice nivel”7

1 Scriban, Augustin: Dicționarul Limbii Românești , București, SAECULUM I.O., 2013
2 Academia Română, Institutul de Lingvistică: Dicționarul Limbii Române Moderne , București, Editura
Academiei, 1958 ( cu ortografie modificată co nform normelor din 1993 )
3 McIntosh, Colin: Cambridge Advanced Learner 's Dictionary, 4th Edition, Cambridge, 2013
4 Ambrosse Gwinnett Bierce (1842 – 1914), editorialist, jurnalist, scriitor de origine americană,
5 McIntosh, Colin, idem
6 Manifestul Spo rtului, Roma, 1984
7 Comisia Europeană: Cartea albă privind sportul, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale ale
Comunităților Europene, 2007, p. 7

7
„Sportul face parte din patrimoniul oricărui bărbat și al oricărei femei, iar absența
acestuia nu poate fi nicicând compensată.” – Pierre de Coubertin8
Sportul presupune practicarea unei activități fizice organizate sub forma unui
antrenament, ce respectă anumite reguli, promovează o anumit ă disciplin ă, având la bază
competi ția și urm ărirea ob ținerii performan ței.

Sportul de performanță
„Reprezintă o activitate de maximizare a capacității de performanță și valorificare a
acesteia în competiții de mare anvergură, concretizată în recorduri și cucerirea de titluri,
medalii și locuri în clasamentele oficiale. ”9
Sportul de performanță este o activitate întreprins ă de un num ăr limitat de indivizi, cu
exactitate, doar posesorii celor mai înalte rezultate la competi țiile de specialitate.

Antrenament ul sportiv
„Este un proces complex desfășurat sistematic și continuu gradat, de adaptare a
organismului sportivului la eforturi fizice și psihice intense, implicate de participarea în
concursuri, oraganizate la diferite ramuri sportiv e.”10

Antrenamentul ca proces instructiv -educativ
Principala trăsătură a antrenamentului este reprezentată de proces ul de instruire .
Acesta din urmă reiese din următoarele însușiri:
– antrenorul este cadrul de specialitate care pre gătește, de sfășoară și conduce
activitatea de antrenament ;
– de cele mai multe ori antrenamentul are loc într -un cadru instituționalizat, organizat
în cluburi, academii și asociații sportive ;
– antrenamentul urmează anumite cerințe și reguli cu caracter pedagogic, biologic și
psihologic ;
– antrenamentul urmează anumite strategii originale realizate pe baze interdisciplinare ;
– la baza antrenamentului stau obiectivele de instruire și de performanță ;
– fiind un proces de lungă durată, antrenamentul se elaborează diferențiat pe diferite
etape .

8 Pierre de Coubertin (1863 -1937), pedagog și istoric de origine franceză, fondator al Jocurilor Olimp ice
moderne
9 Teodorescu, Silvia: Antrenament și competiție , Buzău , Editura Alpha MDN, 2009, p. 11
10 Teodorescu, Silvia, idem, p. 16

8
2. Programul de educație. Istoria și evoluția fotbalului

2.1. Istoricul fotbalului si evoluția raporturilor dintre fotbal și școală

Origini 11
Istoria contemporană a jocului datează de peste o sută de ani. Totul a înc eput în 1863
în Anglia, când fotbalul rugby și fotbalul de asociație s -au despărțit, luând fiecare alt curs, și
Asociația de Fotbal din Anglia a fost formată – fiind astfel prima formă de guvernare sportivă.
Ambele jocuri proveneau dintr -o rădăcină comună și au un arbore genealogic lung și
complicat. De -a lungul secolelor au existat zeci de jocuri diferite, variind sub diverse forme,
care aduc cu fotbalul. Este cert că oamenii s -au bucurat de jocul lovirii mingii de mii de ani,
atât cu mâinile, cât și cu p icioarele.
Încă din Antichitate, s -a constatat că folosirea picioarelor în controlul mingii necesita o
îndemânare deosebită. Astfel, în China, în secolul 2 -3 î.e.n., exista un exercițiu inclus în
manualele militare ale Dinastiei Han, numit Tsu Chu .
O alt ă formă a jocului, provenind tot din Orientul Îndepărtat (mai exact Japonia), se
numea Temari; își are originea cu 500 -600 de ani mai târziu și încă se joacă și astăzi.
În Grecia Antică, exista jocul „Episkyros”, iar în Roma, jocul „Harpastum”, ambele
fiind mult mai vioaie. Cel de al doilea era jucat cu o minge mai mică de două echipe pe un
câmp rectangular marcat de linii de delimitare și o linie centrală. Jocul a rămas popular timp
de 700 -800 de ani dar, deși romanii l -au adus în Marea Britanie, nu este tocmai relevant,
întrucât rareori implica folosirea picioarelor.

Fotbalul în țara lui de origine, Marea Britanie12
Evoluția fotbalului așa cum îl știm a avut loc în Marea Britanie. Jocul care a înflorit
acolo din secolul 8 până în secolul 19 avea multe v ersiuni locale și regionale – care au fost
uniformizate și standardizate pentru a crea asociațiile moderne de fotbal, fotbal rugby și, în
Irlanda, fotbal ul galez.
Fotbalul primitiv era mult mai dezorganizat, mai violent, mai spontan și, de obicei,
jucat d e un număr nedefinit de jucători. Deseori, jocurile luau forma unor concursuri intense
între sate – pe străzi și în piețe, pe câmpuri, dealuri, garduri și pârâie.

11 www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016
12 Cox, Richard; Vamplew, Wray; Russell , Dave (editori): Encyclopedia of British Football , Londra, Routledge,
2002

9
Istoricii sugerează și că, dincolo de impulsul natural de a demonstra putere și abilitate,
multe obiceiuri păgâne, mai ales ritualuri ale fertilității, erau o sursă de motivație pentru
primii „sportivi”. Mingea simboliza soarele, care trebuie cucerit pentru a asigura o recoltă
bogată. Mingea trebuia rostogolită pe câmp, astfel încât recoltele să prospere și atacurile
oponenților să fie înlăturate.
O semnificație asemănătoare fusese adăugată și concursurilor dintre bărbații însurați și
burlaci care au dăinuit timp de secole în anumite părți ale Angliei; similar, existau concursuri
și între femei măritate și nemăritate în orașul scoțian Inveresk la sfârșitul secolului 17 (care
erau aproape întotdeauna câștigate de femeile măritate). Așadar, nici fotbalul feminin nu este
o invenție nouă.

Creșterea globală 13
Abia la începutul secolului 19 , în Mare a Britanie, a intervenit o schimbare majoră,
când fotbalul a fost introdus în școli. În acest nou mediu, se puteau face inovații și
perfecționări ale jocului.
Regulile erau încă destul de laxe, neexistând o formă standard a jocului. Fiecare școală
își dez voltase propria variantă, care varia considerabil. Aspectele tradiționale ale jocului se
păstraseră, dar inovațiile apăruseră în funcție de spațiul de joacă disponibil. Acolo unde
existau curți școlare pavate , înconjurate de pereți de cărămizi , nu exista s pațiu suficient
pentru fotbalul medieval violent.
Astfel de situații au determinat școli precum Charterhouse, Westminster, Eton și
Harrow să favorizeze un joc care depindea mai mult de abilitatea jucătorilor și mai puțin de
energia spontană.
De-a lungul secolului 19, a început să se dezvolte o nouă atitudine privitoare la fotbal.
Instituțiile educaționale au observat că sportul încuraja calități precum loialitate, mărinimie,
cooperare, subordonare și respect față de spiritul echipei. Jocurile au devenit parte integrată a
curiculei școlare și participarea la ele obligatorie. Dr . Thomas Arnorld, directorul Școlii
Rugby, a propus în 1846 primele reguli standardizate pentru un joc organizat.
Regulile erau însă destul de dure , multe școli au preluat regulile stabilite la Rugby, pe
când altele, cum ar fi cele de la Eton, Harrow și Winchester, au respins această formă de
fotbal, preferând -o pe cea care presupunea lovirea mingii cu piciorul.

13 www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016

10
Finalmente, în 1863, s -a ajuns la un punct culminant. La Universitatea Cambridge,
unde din 1848 existaseră încercări de a găsi un numitor comun, a început să se stabilească o
nouă inițiativă, cu standarde pentru uniforme și reguli generale. Această acțiune survenită din
partea Universității Cambridge trebuia să lămurească def initiv confuzia cu privire la reguli.
Întâlnirea decisivă, totuși, a fost la 26 octombrie 1863, când 11 cluburi și școli londoneze s-au
întâlnit să clarifice problema prin stabilirea unor reguli fundamentale, acceptate de toți cei
implicați. Această întâln ire a marcat crearea Asociației de Fotbal. Se ajunsese deja la un
stadiu unde idealurile celor două stiluri de joc: cel cu mâinile și cel cu picioarele, nu mai erau
compatibile. La 8 decembrie 1863, fotbalul și rugby s -au despărțit pentru totdeauna .
Ulter ior, progresul a fost foarte rapid. Din acel moment un boom brusc al fenomenului
fotbalistic a fost însoțit de spectatori entuziaști. La 8 ani de la înființare, Asociația de Fotbal
avea deja 50 de cluburi membre. Prima competiție de fotbal din lume, Cupa FA, a fost
înființată în 1872. În 1888, primul campionat de ligă începuse să se desfășoare.
Meciurile internaționale erau ținute în Marea Britanie, înainte să se audă de fotbal în
Europa. Primul a fost jucat în 1872, între Anglia și Scoția. După formarea Asociației de
Fotbal din Anglia, a urmat cea din Scoția (1873), Țara Galilor (1875) și Irlanda (1880).
Răspândirea fotbalului în afara Marii Britanie a început greu, dar curând a adunat forță și a
atins rapid alte părți ale lumii. Următoarele țări care au format asociații de fotbal au fost
Olanda și Danemarca în 1889, Noua Zeelandă în 1891, Argentina în 1893, Chile în 1895,
Elveția și Belgia în 1895, Italia în 1898, Germania și Uruguay (în 1900), Ungaria (1901) și
Finlanda în 1907.
Între 1937 și 1938, leg ile moderne ale jocului au fost stabilite de viitorul Președinte
FIFA, Stanley Rous. El a luat regulile inițiale, scrise în 1886, le -a prelucrat și le -a pus într -o
ordine rațională. De asemenea, legile au mai fost revizuite și adăugite pentru a doua oară î n
1997. Tot în 1997 , directorul tehnic al Football Association, Howard Wilkinson, a publicat
,,Charter for Quality”14 (un document care va afect a toate nivelurile de fotba l), ce include
propunerile specifice p entru programul de excelen ță din F .A., prin programul the Young
Player Development în jocul profesionist . Documentul vorbește despre nevoile schimbătoare
ale tinerilor jucători și producerea unor sportivi talentați, de succes, pe termen lung. Pe lângă
aptitudinile sportive tehnice și fizice pe care un s portiv trebuie să le aibă, rezistența mentală
trebuie , de asemenea , dezvoltată în anii formării , pentru a putea rezista nivelului ridicat.

14 Wilkinson, Howard: A Charter for Quality, Football Education for Young Players, The F.A., 1997

11
Capitolul duce la stabilirea unor noi academii de fotbal și dezvoltarea unor aspecte
preexi stente ale centrelor de e xcelență. Din 1997 , au existat investiții considerabile în facilități
fotbalistice, în infrastructura academiilor de fotbal și a centrelor de excelență. Diferențele se
văd la 10 an i dupa publicarea documentului: 40 de academii de fotbal și 48 de centre de
excelență s -au dezvoltat doar în Anglia. Este un număr mai mare de academii de fotbal decât a
fost preconizat atunci când „Charter for Quality” a fost scris.

2.2. Raportare la Planul Strategic pentru dezvoltarea fotbalului din România în
perioada 2015 – 2020, elaborat de Federația Română de Fotbal

Principalul scop al acestui program este ca , prin diferite proiecte de interes național
desfășurate în intervalul 2015 -2020 , să se extindă și să se promoveze fenomenul fotbalistic, și
mediul de afaceri aferent, precum și să crească atractivitatea față de acest sport, numărul
persoanelor implicate și numărul suporteri lor. Federația Română de Fotbal își propune
anumite obiective strategice pentru atingerea performațelor tuturor celor ce se regăsesc in
fenomenul fot balistic.

Succesul performanțelor fotbalistice depinde foarte mult de identificarea viitorilor
sportivi. Astfel că unul dintre obiectivele importante este reprezentat de Dezvoltarea
fotbalului juvenil și creșterea numărului de practicanți . Pentru copii este esențial să fie
familiarizați cu sportul încă de la cele mai fragede vârste , urmând ca pe parcurs, prin
competiții, să se distingă tinerii cu potențial pentru performanță. Acest parcurs depinde foarte
mult de existența unor centre, care în momentul de față se observă a fi insuficiente. Este
nevoie de proiecte de academii de fotbal zonale și centre de excelență regionale, ce vor avea
ca misiune identificarea și dezvoltarea unor generații de fotbaliști al cărui nivel de
performanță se dorește a fi unul d e clasă europeană. Aceste centre se vor focaliza pe un mod
de cercetare, de cunoaștere și în același timp de dezvoltare a sportivu lui, prin antrenamente
moderne, printr -o pregătire educați onală atât școlară, cât și sportivă a științei sportului,
printr -o monitorizare permanentă a stării de sănătate și asistență psihologică, cât și printr -o
nutriție specifică, totul pentru crearea unor jucători și a unor echipe de succes.

12
„Fotbalul de performanță, la nivel de seniori, înseamnă , cu precădere, fotbalul d e
club. Iar cluburile sunt inima fenomenului fotbalistic. În jurul lor se formează identități și
emoții puternice, ele dau viață cartierelor, orașelor și comunelor.”15
În acest mod ajungem la abordarea unui alt obiectiv urmărit de Federația Română de
Fotbal, și anume, Dezvoltarea fotbalului de performanță la nivel de seniori și promovarea
jucătorilor autohtoni . În ultimii 10 ani, fotbalul românesc a cunoscut o importare a unui
număr considerabil de jucători din afara țării , motivul fiind unul atât economic cât și
profesional, din cauza insuficienței unei selecții a unor jucători profesioniști de fotbal
autohtoni care să performeze la un nivel ridicat. Cu toate acestea, pe termen îndepărtat această
soluție se dovedește a fi una nesustenabilă, dovedită prin nivelul mediocru al jucătorilor cât și
al nivelului național competițional foarte scăzut. Se impun investiții în academii de fotbal , ce
vor promova jucătorii de elită încât să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se
identifice cu clubul pentru care evoluează.

3. Probleme de ordin social

„Sportul este un domeniu de activitate umană care prezintă un grad înalt de interes
pentru cetățeni și care deține un potențial imens de a -i reuni și de a se adresa tuturor,
indiferent de vârstă sau origi ne socială.” 16

3.1. Fotbalul – mijloc de incluziune socială

Obiectivele incluziunii sociale prin fotbal sunt multiple.
Pe de o parte, se urmărește formarea unei societăți mai bine integrate, în care se
promovează grupurile insuficient de bine reprezentat e în alte domenii, se ia în considerare
rolul special pe care sportul îl poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap și
pentru cei ce aparțin unor categorii defavorizate.
Astfel, e xistă mai multe programe care urmăresc incluziunea socială pri n fotbal.
Programul "Fotbalul pentru toți"17 susținut de Football Association în Marea
Britani e, încă din anul 2013, ofer ă șansa tuturor de a se implica în fotbal, indiferent de v ârstă,
sex, orientare sexual ă, statut social, ras ă, naționalitate, etnie, cu loare, religie sau dizabilitate.

15 Federația Română de Fotbal: Planul Strategic pentru dezvoltarea Fotbalului din România 2015 -2020 , p. 25
16 Comisia Europeană , idem, p. 8

13
Multe alte programe utilizează ca instrument de incluziune socială activități le fizice
adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități.
Unul dintre acestea este Special Olympics , care promovează încă din anii '90 prin
Spor turile Unificate o abordare a antrenamentului și competiției de tip incluziv și întrunește
în contextul sportiv atât participanți cu dizabilități , cât și fără.
Printre numeroasele manifestări sportive prin care Special Olympics ajunge să își
atingă obiec tivele propuse se numără și fotbalul, joc sportiv cu un puternic impact social, dar
și socio -afectiv, ce favoriz ează relațiile interumane pe termen lung .18
Un alt program al Special Olympics este Special Trainings , dezvoltat în Elveția care
oferă tinerilo r sportivi cu dizabilități intelectuale șansa de a se pregăti într -un club denumit
„fără dizabilități” și care are ca scop integrarea socială prin sport. S-a constatat că d atorită
antrenamentelor regulate copiii și adolescenții și -au ameliorat capacitățile sportive, forma
fizică, stima de sine, autonomia și chiar curajul.19
În contextul actual, sportul reprezintă un instrument important pentru integrarea
socială a persoanelor cu nevoi speciale , susținând și promovând un sistem de valori precum
solidaritate a, egalitatea în drepturi , depășirea stereotipurilor, acceptarea și valorizarea
diversității.
Pe de alt ă parte , susține idei fundamentale, încurajeaz ă și crește implicarea gupurilor la
orice nivel prin recunoa șterea faptului c ă inegalit ățile exist ă și prin acceptarea lor , prin crearea
unui num ăr mai ridicat de oportunit ăți în zonele defavorizate . Folose ște puterea fotbalului
pentru a construi un viitor mai bun, în vederea ob ținerii obiectivelor propuse .
Paginile oficiale de solidaritate de la FIFA20 (Fédération Internationale de Football
Association ) oferă constant atenție campaniilor și afirmă că FIFA dorește să sprijin e
problemele legate de solidaritate în diferite părți ale lumii. Încă din 1995 , FIFA susține
organizații internaționale precum „SOS Child ren's Villages ”21. Programul a fost implementat
în 131 de țări, precum India, Pakistan, Indonesia, China, Africa, România etc. și a făcut până
în momentul de față efortul , de a răspunde nevoi i a peste 300000 de copii de pretutindeni de a
juca f otbal în cond iții mult mai bune. Sportul este plasat în centrul programelor de ajutor
umanitar tocmai pentru că este un punct de contact cu copii i care se pot autostimula să învețe.

17 Inclusion, articol de pe siteul oficial al Football Association, http://www.thefa.com/football -rules –
governance/equality/inclusion, accesat 24.03.2016
18 Bota, Aura ; Teodorescu, Silvia, Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială , București,
Editura Discobolul, 2015, p. 26
19 Currat, Gabriel: Activități fizice adaptate ca instrument de inc luziune socială , București, Editura Discobolul,
2015, p. 127
20 www. fifa.com, accesat 24.03.2016
21 www.sos -childrensvillages.org/, accesat 24.03.2016

14
Sportul nu este de fapt răspunsul la eradicarea absolută a sărăciei, având doar o mică
contribuție în acest sens.
În concluzie, fotbalul prezintă un mare avantaj: se poate juca indiferent de abilități sau
dizabilități, indiferent de suprafața terenului (iarbă, bitum, în sală, pe suprafețe artificiale) și
indiferent de sex, î ncurajându -se chiar echipele mixte. Acest sport „ce unește suflete și
clădește caractere” prezintă multiple rezultate favorabile în instruirea și pregătirea
persoanelor cu probleme speciale (indiferent că sunt probleme comportamentale, deficiențe
intelectuale, sau senzor iale).

3.2. Dualitatea carierei unui sportiv de performanță – Provocări

„În vederea asigurării reintegrării sportivilor profesioniști pe piața muncii la
sfârșitul carierei sportive a acestora, Comisia Europeană subliniază importanța de a se lua în
conside rare din timp necesitatea de a asigura tinerilor sportivi și sportive o formare pentru
„o dublă carieră” și de a dispune la nivel local de centre de formare de un înalt
profesionalism, capabile să protejeze interesele de ordin moral, educațional și profesi onal ale
acestor tineri.” 22

Sportivii se confruntă frecvent cu provocarea de a combina cariera lor sportivă cu
educația sau munca. Pentru a ajunge la cel mai înalt nivel, sportul necesită formare intensivă
și participare la competiții, ce ea ce este difi cil de multe ori, din cauza restricțiilor și a
provocărilor din sistemul de învățământ. Sunt necesare nu numai un nivel ridicat de motivare,
de angajament, capacitate de adaptare și responsabilitate din partea sportivului, dar totodată și
de aranjamente s peciale pentru a evita situația în care tinerii talentați sunt obligați să aleagă
intre educație și sport.
O dublă carieră ar trebui să fie benefică pentru viața unui sportiv. Este obligatoriu să
se promoveze realizarea unei noi cariere care va lua naște re după cariera sportivă, dar în
același timp să se ocrotească și să se protejeze condiția de sportiv.
Succesul carierei duale depinde de multe ori de bunăvoința unor persoane aflate în
poziții cheie, a unor organizații sau instituții bazate în general p e sustenabilitate financiară și
acorduri juridice generale și durabile.
Guvernele, diferitele organizații și sportivii au atras atenția acestor provocări legate de

22 Comisia Europeană , idem, p. 12

15
calitatea educației și a serviciilor de sprijin pentru tinerii implica ți în sportul de eli tă din
Europa. Principalele provocări sunt:
– protejarea tinerilor în educația sportivă timpurie ;
– echilibrul dintre antrenament sportiv și educație, iar mai târziu dintre antrenament
sportiv și angajare ;
– sfârșitul carierei sportive pentru cei car e părăsesc sistemul mai devreme decât era
planificat.

Exemple de bune practici
În Franța fiecare centru regional trebuie sa semneze un acord general cu o structură de
învățământ în care sportivii să urmeze studiile universitare. Scopul acordului este să permită
sportivilor atât participarea în cadrul competițiilor, cât și o planificare personală a
examenelor, oferindu -li-se totodată și îndrumare.
În fotbal, sistemul de licențiere UEFA solicită cluburilor să asigure implicare în
programul de dezvoltare pentru tineri, iar fiecare sportiv s ă aibă posibilitatea de a urma
educația școlară obligatorie în conformitate cu legislația națională.

3.3. Contribuția academiei la dezvoltarea comunității

Pentru a înțelege cum academia de fotbal poate participa la de zvoltarea comunității,
trebuie observată mai întâi influența pe care o are fotbalul în rândul populației.
Conform unor st atistici , infografice realizate de „Preda Publishing ” în perioada 2013 –
2014 despre obiceiurile sportive , despre perce pții și comportament e ale românilor legate de
sport, constatăm că peste 90% dintre români privesc practicarea sportului ca o activitate
pozitiv ă, ce are legătură cu starea de sănătate. De asemenea, 50,7% dintre români au ca obicei
practicarea unei activit ăți sportiv e anual , dintre care 61% practică regulat, o dată pe lună , în
timp ce mai puțin de jumătate dintre români practică activități fizice de câteva ori pe
săptămână. O altă categorie este reprezentată de românii interesați de diferite sporturi, ce
urmăresc la televizor, online, sau chiar pe stadion, aceștia reprezintă un număr considerabil de
peste 85%, dintre care 63% sunt conectați la fenomenul fotbalistic.
Pentru a înțelege cât mai bine fenomenul sportiv din România și preferințele
populației, un alt sondaj realizat în aprilie 2015 de ”Barometrul INSCOP – Adevărul despre
România” , evidențiază preferința pentru fotbal.

16
Întrebați ce sport doresc să practice , dacă ar avea posibilitatea, pentru ei sau copiii lor,
conform Figur ii 1, 29,1% aleg fotbalul , urmat de tenisul de câmp 15,9% , alte sportur i
(gimnastică, înot, volei… ) 12,6% , handbal 9,2% , tot 9,2% dintre români au ales ca nu își
doresc sa practice niciun sport, 7,7% preferă atletismul, 6,1% ciclism , în timp ce pentru
baschet doar 5,7% și -au exprimat preferinț a.

Figura 1 și 2 – Grafic e : www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf; accesat
10.02.2016

Vorbind despre fotbal, conform analizei socio -demografice, cum era de așteptat, acest
sport este preferat conform Figur ii 2, pentru a fi practicat de 44,4% dintre bărbați, față de doar
14,4% dintre femei. Potrivit Figur ii 3, deloc surprinzător, fotbalul este în mod cert varianta
preferată atât în mediul rural (33,7%) cât și urban (25,6%) . Se constată , de asemenea ,
corespunzător Figur ilor 5 și 6 , întâietatea acordată acestui sport indiferent de veni sau de
nivelul studiilor. 23

Figura 3 și 4 – Grafic e : www.inscop.ro/wp -content/uploads/20 15/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf; accesat
10.02.2016

23 INSCOP: www.inscop.ro/mai -2015 -romanii -si-lumea -sportului, accesat 22.02.2016

17

Figura 5 și 6 – Grafic e : www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf; accesat
10.02.2016

Pentru a ne face o idee clară și exa ctă a nevoilor orașului Ploiești din punct de vedere
social, comunitar este nevoie să evidențiem problemele cheie ale municipiului, cât și
propuneri, recomandări ale locuitorilor pentru îmbunătățirea calității vieții la nivelul orașului
sau a cartierelor.
Potrivit răspunsurilor locuitorilor chestionați, indiferent de zona în care locuiesc,
Ploieștiul neglijează 4 dimensiuni importante pentru calitatea locuirii, și anume: locurile de
parcare , parcurile și modalități de petrecere a timpului liber , spațiile verzi din jurul
blocurilor sau a caselor și locurile de joacă pentru copii .
Modalitățile de petrecere a timpului liber exercită o influență însemnată asupra
gradului de satisfacție al locuitorilor față de oraș, 66% dintre respondenți consideră starea în
sine ca prezentându -se proastă și foarte proastă. Prin activități de petrecere a timpului liber se
percep ca fiind necesare cele culturale , educaționale , sportive sau de socializare .
Recomandări ale locuitorii precum crearea unor „Locuri speciale de soci alizare și
recreere pentru persoane de vârsta a treia” , „Încurajarea interacțiunilor dintre diversele
comunități (tineri, bătrâni, alte naționalități ”, „Amenajarea de spații de petrecere a timpului
liber, unele noi, altele ca inovare a celor existente ”, pot fi spații cu rol intermediar între
locuitorii de diferite vârste, naționalităț i, medii sociale. De asemenea aceste spații publice, pot
soluționa diferite „conflicte” ale generațiilor. Un lucru important pe care cetățenii l -au
remarcat este nevoia unor am enajări de o bună calitate, unul dintre locuitori susținând
necesitatea unor „ concursuri de arhitectură, dacă nu internaționale, măcar naționale, pentru
investițiile mari…Altfel, ne complacem în mediocritate și nici cetățenii nu sunt mulțumiți”. 24

24 Studiu de fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comunitară, P.U.G. Ploiești 2015:
www.ploiesti.ro/PUG/PUG%20ETAPA%201 -%20STUDIU%201,2,4.pdf, accesat 22.02.2016, p. 28

18
„Cultu rile și climatele diferă peste tot în lume, dar oamenii sunt la fel. Ei se vor aduna în
public, dacă primesc un loc bun pentru a face acest lucru” – Jan Gehl 25
Importanță semnificativă pentru coeziunea socială, socializare cât și pentru starea de
sănătat e, o au activitățile sportive. Dotările de la nivelul municipiului, la care să aibă acces
populația, sunt socotite ca fiind insuficiente. Spații multifuncționale pentru practicarea
diferitelor activități sportive, culturale, sociale în imediata apropiere a zonelor de locuit sunt
considerate utile, asemenea necesare sunt privite și bazine de înot, piste de alergare, biciclete,
role, terenuri de tenis, baschet sau fotbal.
Activitățile pentru petrecerea timpului liber și a dezvoltarii tinerilor sunt privite ca o
nevoie, respondenții propunând „jocuri de divertisment, sport, dezvoltare a aptitudini lor
pentru școlari , participarea școlarilor s ă fie obligatorie la cel pu țin un sport și o activitate
artistic ă sau știintific ă, în timpul anului școlar, participarea elevilor la via ța sportiv ă și
cultural artistic ă a ora șului prin cluburile școlare ”, „crearea unor campusuri școlare pe
profil e (exemplu: crearea unui centru sportiv)”.26

4. Studii de caz – Academii de fotbal din Europa

Pentru a înțelege modul de funcțio nare a unei academii de fotbal, din mai multe puncte
de vedere (viziune și obiective, infrastructură, educație și recrutare, finanțare și investiții) se
vor studia mai multe academii de fotbal din Europa, care cons tituie modele de bună practică:
AFC Ajax A cademy; Arsena l FC; FC Barcelona; FC Baye rn Mü nchen; NK Dinamo Zagreb;
RC Lens .

4.1. Viziune și obiective

Scopul principalelor cluburi privind propria academie este să dezvolte jucători
profesioniști de fotbal, în special pentru prima lor echipă. Investin d în academiile tinere se pot
obține numeroase beneficii.
Astfel, o parte din beneficii sunt de ordin financiar, însă, de asemenea, se observă și la
nivelul comunității o apropiere a suporterilor de club, iar, în rândul tinerilor jucători, obținerea
unei s atisfacții profesionale , deprinderea unor importante valori morale (prietenie, loialitate,

25 Jan Gehl (n. 1936), arhitect, urbanist, profesor al Roya l Danish Academy of Fine Arts, Copenhaga
26 Studiu de fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comunitară, idem. p. 30

19
respect, perseverență) prin intermediul practicii sportive și dezvoltarea unei gândiri tactice cu
ajutorul căreia să fie capabili să evalueze pericolele și să antici peze desfășurarea jocului.

AFC Ajax Academy este una dintre cele mai cunoscute academii la nivel
internațional , cea mai influentă academie din Europa și servește drept model pentru
numeroase alte cluburi. Mottoul său este ”Este nevoie și de calitate, și de rezultate.
Rezultatele fără calitate sunt plictisitoare; calitatea fără rezultate este fără sens.” Ideologia
sa se bazează pe folosirea, pentru oricine implicat, a pronumelui personal ”noi”, care
subliniază colegialitatea din interiorul organizației; de asemenea, pe promovarea unui tip de
fotbal ofensiv și pe furnizarea de jucători pentru prima echipă de club (cea a seniorilor).
Clubul nu cumpără jucători, dar are ca obiectiv să furnizeze anual 3 jucători din academie
primei echipe. Prin intermediul îndr umării primite la AFC Ajax Academy, copilul -jucător
reușește să devină un jucător profesionist la vârsta de 16 sau 17 ani. În prezent, clubul se
autosusține financiar, considerat fiind o ”fabrică”, ce produce un număr suficient de jucători
încât să îi vând ă și altor cluburi (cum ar fi în cazul României, care importă jucători aflați deja
la nivel performant.)27
În cazul Arsenal FC (caracterizat de mottoul ”Victorie prin armonie” ), obiectivele
sunt: să producă jucători pentru prima echipă (acesta fiind și scopul său principal ), să asigure
un mod profesional și etic de a funcționa, să fie autosuficient și să genereze profit. Pentru
acest club, factorii cheie pentru recrutarea jucătorilor sunt talentul, inteligența și motivația
lor.28
FC Barcelona are mottoul ” mai mult decât un club” și își propune ca obiective, pe
lângă furnizarea de jucători pentru prima echipă, și crearea unei identități puternice în
interiorul grupului. Astfel, 80% dintre jucători sunt locali (catalani), însă fotbalul depășește
granițele, atr ăgând și tineri jucători internaționali vorbitori de spaniolă sau din Africa. De
asemenea, FC Barcelona a reușit să recruteze jucători pentru prima echipă care nu au crescut
ca parte a sistemului academiei de tineret, dar care se identifică cu valorile și stilul de joc al
echipei. 29
Un alt caz ce se evidențiază este cel al clubului FC Bayern M ünchen , a cărui
filozofie este să integreze putere fizică și mentală în jucători. Astfel, deși atitudinea sa pare
agresivă, clubul își propune să fie cea mai bună aca demie de tineret nu doar în Germania, ci și

27 Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies , 2012 , p. 22
28 Jarosz, Oliver, idem, p. 28
29 Jarosz , Oliver, idem, p. 34

20
dincolo de granițe. FC Bayern M ünchen susține că jucătorii tineri trebuie să aibă o dezvoltare
proprie, independent de jocul primei echipe, către care tind să ajungă. Câteva dintre aspectele
politicii includ: fap tul că jucătorii instruiți local se indentifică mai mult cu clubul decât cei
veniți din exterior, întrucât joacă pentru echipa locală; dezvoltarea personalității jucătorilor;
necesitatea unei educații puternice; eliminarea jucătorilor care nu se ridică la un nivel
profesional. Rezultatele către care tinde clubul sunt obținute printr -un cumul de factori: tineri
jucători, experți și perseverență.30
În cazul clubului NK Dinamo Zagreb , obiectivul principal este să dezvolte fotbalul
prin intermediul mai multor d omenii, cum ar fi programele științifice, aplicațiile de software,
ateliere de coaching și activitățile de marketing. Drept rezultat, clubul a vândut 23 jucători în
perioada 2007 -2012 către 9 cluburi de top europene. Mai mult de jumătate din prima echipă
sunt jucători instruiți în propria academie.31
Academia de fotbal a clubului RC Lens are drept obiectiv recrutarea în principal a
jucătorilor locali, aceștia constituind 60% din tinerii selectați. Totuși, aproximativ 30% dintre
jucători sunt recrutați și di n zona Parisului și 10% provin din Franța și Belgia (din zone aflate
pe o rază de circa 50km). Pentru a asigura transmiterea valorilor clubului, cei mai mulți
antrenori sunt foști jucători în prima reprezentativă.32

4.2. Infrastructură

Pentru a evita eșecu l, academia de tineret optimă nu poate fi sustenabilă fără o
infrastructură performantă, calitate universală necesară indiferent de club, țară, cultură sau
amploare.
Ca mod de funcționare al academiilor de fotbal din Europa, se constată conform
Figur ii 7, faptul ca aproximativ 75% dintre cluburi au facilități combinate, atât pentru
academia de tineret, cât și pentru prima echipă . În medie, există 4 terenuri de sport per
academie. 66% dintre cluburi oferă transport jucătorilor tineri academiei, pentru a aju nge la
antrenament . Important este și faptul că 75% dintre cluburi oferă monitorizare antropometrică
(nutriție, sănătate etc.) , mai mult de 50% dintre academiile de tineret lucrează cu un psiholog
(Figura 9), de obicei pentru evaluarea sănătății psihice, iar aproximativ 60% dintre cluburi ,
potrivit Figur ii 10, oferă susținere socială tinerilor sportivi. Cazarea, locuirea în centru, nu

30 Jarosz, Oliver, idem, p. 40
31 Jarosz, Oliver, idem, p. 58
32 Jarosz, Oliver, idem, p. 64

21
este deloc neglijată, mai mult de 50% dintre aceste centre sportive oferă acomodare în situ
(Figura 7).

Figura 7 și 8 – Grafic e: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

Figura 9 și 10 – Grafic e: Jarosz, Oliver; European Club Associ ation: Report on Youth Academies, 2012

În cazul AFC Ajax Academy, în general, facilitățile sunt extrem de funcționale și
centrate în principala clădire de birouri. Există 14 hectare de terenuri de sport cu gazon
natural sau artificial, un stadion pentru rezerv e sau antrenamentele echipelor de juniori și un
teren full -size cu gazon artificial, acoperit în întregime. Domul interior, construit în 2011, este
ultima adiție la complex și găzduiește nu doar terenul în sine, ci și o întreagă gamă de
instrumente d e măsurat, menite să promoveze strategiile AFC Ajax prin ultimele inovații
științifice. Aici, 13 echipe (seniori, rezerve sau juniori pe diferite grupe de vârstă) folosesc 8
terenuri de j oc, cu 14 vestiare.

22

Figura 11 – Imagine de ansablu a centrului de la De Toekomst, Ajax, Amsterdam: www.ajaxlife.nl/updates/foto –
impressie -adidas -micoach -centre -2011 -04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016
Deoarece terenul construibil în Amsterdam este scump, nu se face risipă de spațiu.
Chiar da că AFC Ajax este un club mare, nu există măsuri formale excesive – accesul în
incintă nu este restricționat și spectatorilor li se permite să urmărească sesiunile de
antre nament ale echipelor de tineret. Totodată există amenajat și un parc pentru activităț i
sportive unde poate participa inclusiv publicul (Figura 13). Singurele zone care sunt interzise
publicului sunt terenul acoperit și zonele de antrena ment a primei echipe, dar, per total,
atmosfera este foarte relaxată.33

Figura 12 – Imagine interioară a domului cu terenul de antrenament: www.ajaxlife.nl/updates/foto -impressie –
adidas -micoach -centre -2011 -04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016
Figura 13 – Parcul pentru activități sportive: http://www. rovesciate.com/category/lavagna/ , accesat 19.02.2016

Arsenal FC are două centre de antrenament: cel din London Hale End (pentru grupele
de vârstă între 8 și 16 ani) cu 7 terenuri și cel de a London Colney (pentru toți jucătorii peste
16 ani și pentru se lecția primei echipe.)

33 Jarosz, Oliver, idem, p. 22

23
Al doilea centru menționat, cel de la London Colney, are terenuri echipate cu încălzire
prin podea. Echipamentul din vestiare este simplu, axat pe menținerea ordinii și curățeniei.
Clădirea principală are o piscină, mai multe vestia re, o sală de fitness, un restaurant spațios și
câteva săli de conferință. Calitatea terenurilor de la Arsenal FC este foarte mare. Terenul cu
gazon artificial este o mare sală interioară și este folosit în caz de condiții meteo
nefavorabile.34

Figura 14 – Imagine de ansamblu a centrului de la London Colney: www.goonertalk.com/2016/02/15/11 –
stunning -photos -of-arsenals -london -colney -training -ground/ , accesat 19.02.2016

În 2011 a fost inaugurat în cadrul academiei de la London Col ney un centru medical
pentru sportivi (Figura 15), cu dou ă niveluri, găzduiește un nou centru de birouri pentru
echipa de medici, nutrițion iști, psihologi, fizioterapeuți, kinetoterapeuți și analiști. Noua
structură completează o facilitate deja impresiona ntă, permite jucătorilor întorși după o
accidentare să se recupereze într -un cadru specializa t. Monitorizarea jucătorilor va juca
totodată un rol important în reducerea și prevenirea accidentărilor.

Figura 15 – Noul centru medic al petru sportivi de la London Colney: www.arsenal.com/news/news –
archive/medical -centre -opens -at-training -ground/ , accesat 19.02.2016

34 Jarosz, Oliver, idem, p. 28

24
Un alt caz este cel de la FC Barcelona (Figura 17). Originile complexului de
antrenament datează din 1989, când clubul a cumpărat terenul din zona St . Joan Despi, de la
vestul Barcelonei, pentru dezvoltări ulterioare. Proiectul a fost lansat în 2000. În 2006, partea
de tineret a clubului s -a mutat în incintă, iar în 2009, l -a urmat și prima echipă. Ultimul stadiu
al dezvolt ării a fost inaugurarea clădirii „ New Ma sia” în 2011.

Figura 16 – Infografic: Rezidența La Masia:
www.wikiarquitectura.com/es/images/d/d9/La_masia_infograf%C3%ADa.jpg , accesat 2 1.02.2016

25
În cadrul incintei, pot fi cazați 120 de copii de la toate secțiile de sport ( fotbal,
baschet, handbal ) ale clubului FC Barcelona, dar se aduc cu precăde re copii i de la secția de
fotbal . Centrul dispune pe lângă funcțiunea predominantă de cazare, de servicii medicale
proprii, birouri adminis trative, cantină, săli de studiu, de divertisment și zone comune de
relaxare și petrecere a timpului liber. Complexul este situat în imediat a vecinătate a drumului
principal dintr -o zonă rezidențială suburbană, la câțiva kilometri depărtare de clădirile
principale ale clubului, de la Camp Nou.35

Figura 17 – Accesul principal al rezidenței La Masia:
www.pb2.info/wp -content/uploads/2013/02/298_Residencia -La-Masia -Oriol -Tort_Futbol -Club -Barcelona_Sant –
Joan-Despi_02 -940×576.jpg , a ccesat 2 1.02.2016

Figura 18 – Vedere nocturnă: Dublă fațadă de sticlă. 350,500 de LED -uri oferă o suprafață de 1460 m2 pentru
utilizarea asemeni unui ecran
www.wikiarquitectura.com/es/images/b/b0/La_Mas%C3%ADa_10.jpg , accesat 2 1.02.2016

În cazul FC Bayern M ünchen , zona de antrenament a fost reconstruită în ultimii ani
și a devenit o facilitate modernă, cu tehnologie de ultimă oră. Cea mai importantă parte a
incintei este reprezentată de terenurile cu gazon natural și artific ial, folosite de profesioniști și
de echipele de tineret ale clubului. Zona are o atmosferă foarte prietenoasă și confortabilă,
deși acoperă mai bine de 70 000m2. Incinta cuprinde 5 terenuri de antrenament (4 fiind cu
gazon natural – dintre care unul încăl zit prin pardoseală –; și unul cu gazon artificial). Există,
de asemenea, camere pentru echipe (inclusiv pentru echipele aflate în vizită), facilități
medicale și o sală de sport acoperită. Academia are facilități de cazare pentru 13 jucători cu
vârste înt re 15 și 18 ani, care locuiesc la club. Când devin adulți, jucătorii sunt mutați într -o
zonă de cazare exterioară, pentru care plătește clubul. Dincolo de cazare, jucătorii tineri
dispun și de zone de recreere și de studiu create special pentru ei. Rutina zilnică este strictă și
echilibrează antrenamentul cu educația.36

35 Jarosz, Oliver, idem, p. 35
36 Jarosz, Oliver, idem, p. 40

26
Clubul german a început din 16 octombrie 2015 construirea unui nou complex sportiv
(Figura 19), situat în Ingolstädter Strasse , în partea de nord a orașului München , proiect al
biroului Albe rt Speer & Partner. Acest nou ansamblu va găzdui academia de elită pentru
juniori, cu opt terenuri de antrenament, o clădire de birouri, un centru medical pentru sportivi,
un teren cu o capacitate de 2500 spectatori și o sală pentru pregătirea fizică , avân d un buget
de investiție de aproximativ 70 milioane euro petru noua facilitate. Complexul de patru ori
mai mare ca actuala bază de pregătire, Säbener Strasse , este programat a fi finalizat în timp
util în toamna anului 2017.

Figura 19 – Proiect – Noul complex sportiv al FC Bayern München, Ingolstädter Strasse:
www.fcbayern.de/de/news/bilder/2015/galerie -grundsteinlegung -des-nachwuchsleistungszentrums -161015.php ,
accesat 25.02.2016

Complexul academiei de la La Gaillette (Figu ra 20), al clubului RC Lens , cuprinde
atât centrul de antrenament pentru echipa de elită, cât și pentru echipele de tineret. Ideea
academiei a fost concepută în 1998 și complexul a fost inaugurat în 2001, după o investiție de
13milioane de € din partea c lubului. Există un total de 12 terenuri cu gazon natural și
artificial folosite de profesioniști și de echipele de tineret și un teren acoperit de 8.500m²
(72×58 metri), cu o înălțime de 16 metri, util pe timp de iarnă, când antrenamentul pe
terenurile ex terioare este rezervat pentru prima divizie.
Există birouri și zone de recepție pentru academie, o cantină pentru jucători și
personal, plus zone de educație și media. De asemenea, clubul oferă cazare pentru jucătorii
tineri care locuiesc în cadrul incint ei și jucătorii seniori care trebuie acomodați înainte de

27
jocuri. Există și un spațiu special pentru părinții care își vizitează jucătorii tineri care locuiesc
la academie. Suprafața totală a complexului este de 22 hectare și este organizată după cele
mai înalte standarde. Un nou teren cu gazon artificial a fost inaugurat în 2011. Celelalte
facilități includ un amfiteatru de 250 de locuri și cazare pentru 160 de persoane (55 jucători
care locuiesc în La Gaillette și 54 care locuiesc la școala Jean Mace).37

Figura 20 – Complexul academiei de la La Gaillette, RC Lens
www.rclens.fr/site/formation_photos/index.php#ancreContenu , accesat 25.02.2016

4.3. Educație și recrutare

O academie de fotbal de succes începe cu recrutarea talentelor , pentru care este nevoie
de un departament de scouteri, bine pregatit. Presiunea este mare asupra sistemului unui club
sportiv pentru a selecta tinerii juc ători, înaintea altor cluburi. Departamentul trebuie să fie în
strânsă legatură cu departamentul teh nic pentru a se folosi de criteriile potrivite recrutării, dar
și cu partea educativă, psihologică și socială. În final , accentul se pune pe calitate și nu pe
cantitate.
 Majoritatea cluburilor au în jur de 220 de tineri jucători în cadrul academiei
 Major itatea cluburilor lucrează pe 3 -4 grupe de vârstă
 75% din jucători vin din zona învecinată (mai pu țin de o oră de mers cu mașina )
 60% din cluburi au în academie jucători din străinătate

37 Jarosz, Oliver, idem, p. 65

28
Conform statisticilor realizate de European Club Association despre educația în
Academiile de fotbal din Europa38 reiese faptul că 3/4 din cluburile de fotbal , 75,5%
colaborează cu școli din zonă , iar în mai mult de jumătate dintre academii, jucătorii studiază
în cadrul clubului, în campus (Figura 21). Totodată, 2/3 academi i sunt implicate în activități
cu comunitatea, majoritatea întreprind activități cu școlile și autoritățile locale , iar jumătate
dintre academii au parteneriate cu cel puțin o universitate (Figura 22).

Figura 21 și 22 – Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012

În cazul AFC Ajax Academy , există 5 categorii de vârstă (sub 8 ani, de la 8 la 12 ani,
de la 13 la 16 ani, de la 17 la 20 de ani, după 18 ani ). Copiii sunt trecuți prin toate stadiile,
dezvoltându -se din punct de vedere atletic, tehnic, tactic și social. Procesul de antrenare este
incorporat în programul zilnic al copiilor, care sunt transportați de la școlile locale la
academie. Clubul nu este constituit sub forma unei școli cu internat, copiii venind de la
distanțe de aproximativ 30km depărtare, întrucât antrenorii susțin că tinerii au propria lor
viață, alături de familie, și nu trebuie să fie îndepărtați de mediul lor social, familie și viaț a
cotidiană până la o anumită vârstă. 39
Tinerii sportivi ai clubului Arsenal FC trăiesc în Londra și în împrejurimi. Până la 16
ani, copiii locuiesc acasă, iar părinții sunt cei care îi aduc la sesiunile de antrenament. Pentru
grupele de vârstă mai mare, a fost creat un program special în parteneriat cu Ministerul
Educației, care respectă programa școlară standard. Pe lângă aceasta, clubul acordă o
importanță deosebită în studierea englezei, a abilităților sociale (finanțe, media, comportament
social, atit udinea față de antrenament, comunicare), materiilor legate de științe sportive și

38 Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies , 2012
39 Jarosz, Oliver, idem, p. 23 -24

29
coaching. Scopul pentru jucători este să primească o educație suficientă încât să poată să
urmeze și cariere alternative dacă nu reușesc să ajungă la un nivel de elită.40
La clubul FC Barcelona , jucătorii care locuiesc la academia de tineret urmează o
programă școlară specială, în timp ce ceilalți din localitate se duc la școli publice. Clubul
susține că jucătorii vor fi de succes numai dacă antrenamentul sportiv, educația și unitatea
familiei sunt parte integrată a vieții lor. Antrenorul are obiectivul să creeze o echipă cu
individualitate, în care ambiția grupului trebuie să fie, totuși, mai puternică decât suma
individualităților. Există exerciții diferențiate pe grupele de vârstă, care au rolul de a modela
abilitățile și obiceiurile copiilor. Astfel, antrenorii nu tratează copiii ca pe niște adulți în
miniatură și nu predau lecții neinteresante sau neplăcute pentru ei. Spre deosebire de alte
cluburi, FC Barcelona nu pune în prim plan pregătirea fizică, ci dezvoltarea strategică și a
imaginației fiecărui tânăr jucător; el trebuie să fie în stare să își imagineze cel mai bun curs de
acțiune și să aibă abilitatea de a -l implementa în timpul jocului.41
La clubul Bayern München , se acceptă pentru locuire în campus rareori jucători
străini mai tineri de 14 ani; cei mai mulți sunt acceptați de la 16 ani. Atunci când un jucător
este acceptat, clubul înțelege că aceasta reprezintă un mare pas pentru copil și pentru familia
sa și își as umă în totalitate responsabilitatea pentru îngrijirea lui. Pe lângă antrenori, există 6
profesori care sunt delegați să monitorizeze activitatea educațională a jucătorilor tineri la toate
materiile. Jucătorii sunt încurajați să își îndeplinească îndatoriri le școlare, altfel li se limitează
accesul la antrenamente și la competiții. Clubul nu promite părinților că, într -o zi, copiii vor
ajunge la nivel profesional, dar le garantează că nu își vor neglija studiile.42
Clubul NK Dinamo Zagreb se află într -un or aș mic ca suprafață, prin urmare toți
tinerii urmează cursurile școlilor locale, iar antrenamentele se desfășoară după principiile
generale ale oricărui club.43
În cazul clubului RC Lens, programa educațională este multifațetată. Pe de o parte,
tinerii car e prezintă cel mai mare potențial în fotbal sunt cazați în cadrul academiei, pentru a
se putea concentra asupra progresului lor. Cei mai talentați jucători sunt educați la Școala
Vocațională privată de la RC Lens. Programa acestei școli este una specializa tă pentru profil
sportiv, dezvoltată conform Ministerului Educației, și pune accent pe învățarea afacerilor, a

40 Jarosz, Oliver, idem, p. 29 -30
41 Jarosz, Oliver, idem, p. 37
42 Jarosz, Oliver, idem, p. 43
43 Jarosz, Oliver, idem, p. 61

30
limbilor străine și a programării IT. Pe de altă parte, clubul colaboreză și cu trei școli
gimnaziale locale pentru jucătorii din oraș.44

4.4. Finan țare și investiții
Pentru a înțelege cum funcționează finanțarea în cadrul cluburilor de fotbal, s -au
realizat mai multe studii pe 109 academii de fotbal din Europa.
Astfel, s -a constatat că, i nvestind în tineri eficien t prin intermediul academiei,
cluburile economisesc bani, nefiind nevoite să plătească transferuri și salarii ridicate.
Totodată, 78,7% din cluburi consideră că pregătesc viitori jucători de elită, pentru prima
reprezentativă a clubului, cât și jucători ce vor evolua pentru echipa național ă (Figura 23).
Numai 6% din finanțele clubului se duc către academia proprie, însă aproximativ 60% din
cluburi își privesc academia ca pe o sursă de venit și nu ca pe un cost. 45

Figura 23 – Grafic: Jarosz, Oliver; European Club A ssociation: Report on Youth Academies, 2012

În situația academiilor de fotbal studiate, corespunzător Figura 24, reiese faptul că
cele mai mari costuri sunt reprezentate de: personal (26%), facilitățile (15%) și contractele cu
jucătorii (15%) , în timp ce din punctul de vedere al încasărilor, veniturilor din academiile de
fotbal, în aproximativ jumătate dintre academii, bugetul a crescut în mod semnificativ în
ultimii 5 ani , în aproximativ 1/3 din cluburi, se preconizează că bugetul va crește în următorii

44 Jarosz, Olive r, idem, p. 67
45 Jarosz, Oliver, idem, p. 17

31
ani, investiția de ansamblu din partea clubului este considerată ca fiind cea mai importantă
sursă de venit .

Figura 24 și 25 – Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academ ies, 2012

5. Programul de arhitectură

Programul de arhitectură aferent unei Academii de Fotbal este alcătuit din două
subprograme principale (sport și educație), la care se adaugă funcțiuni auxiliare
(administrație, cazare, centru medical , pregătirea spor tivă, recreere , spații pentru comunitate )

5.1. Sportul ca program arhitectural

Arhitectura programelor sportive are o importanță remarcabilă pentru comunitatea din
care face parte, fiind susținută de un program complex funcțional de dotări urbane , sportive,
culturale și petrecere a timpului liber. Adaptabilitatea trebuie să fie principala trăsătură a
acestora, atfel încât spațiul creat să nu fie utilizat numai pentru evenimentul sportiv, ci să
devină un spațiu public, social de tranziție între interior și ext erior , polivalent, considerat loc
de întâlnire ș i încurajare a interacțiunilor dintre diversele comunități.
Din punct de vedere managerial previziunile pe termen lung ale unui astfel de proiect
sunt deosebit de importante. Programul arhitectural trebuie s ă prezinte avantaje atât din
perspective financiare cât și avantaje ale impactului asupra mediului și contextului în care se
integrează. Un proiect este sustenabil atât timp cât este avantajos nu numai pentru investitori,
dar și pentru comunitate. Prin fol osirea eco -tehnologiei proiectul va avea un impact redus
asupra mediului , cât și a scăderii costurilor de mentenanță a complexului pe termen lung.
Diversitatea facilităților are ca scop p romov area unei utiliz ări continu e a spațiului
interior cât și exteri or, dar și a unei utiliz ări alternativ e a evenimentului cu funcțiuni mixte de

32
petrecere a timpului liber, alimentație publică, vânzare și recreere , transformându -se astfel
într-un mijloc ce va genera venit permanent.

Un exemplu ce evidențiază foarte cla r arh itectura sportivă în legătură cu cea
educațională este reprezentat de Sandnes Ulf Stadium , un nou stadion propus pentru clubul
de fotbal local din Sandnes, Norvegia , de biroul celor de la Henning Larsen în 2014 .
Stadionul corespunde cerințelor UEFA pe ntru un stadion modern, cu spațiu pentru 7900 de
spectatori , conținând chiar și o școală. Relația apropiată dintre școală și arena de sport dă
naștere unei comunități interdisciplinare , creând un punct de întâlnire pentru cetățenii din
Sandnes. Acest proie ct deschide calea mai multor funcțiuni , precum centru de fitness, de
reabilitare și amfiteatru. În viața de zi cu zi , varietatea modului de folosire al clădirii
facilitează o creștere în rândul activităților din preajma stadionului. Mai mult decât atât,
tipurile diferite de evenimente culturale și sportive vor reuni comunitatea locală atât înăuntrul ,
cât și în jurul noului stadion.

Figura 26 – Sandnes Ulf Stadium – Henning Larsen Architects;
Din arhiva personală a biroului Hennin g Larsen Architects

Noul stadion se află de -a lungul pădurii. Pădurea are rolul de a împiedica vântul să
pătrundă, ceea ce ajută la păstrarea unui bun microclimat în interiorul și în jurul stadionului și
școlii.

33

Figura 27 – Direcțiile de acțiune a vânturilor predominante, Sandnes Ulf Stadium – Henning Larsen Architects;
Din arhiva personală a biroului Henning Larsen Architects

Școala este plasată către o zonă rezidențială și va fi adaptată m ărimilor actuale a le
clădirilor. Mai mult decât atât, o zonă recreațională va face legătura între școala existentă și
cea nouă. Plasând stadionul și școala în aceeași locație se dă naștere unei comunități
interdisciplinare, ceea ce înseamnă că viața de zi cu zi a studențilo r va fi plină de activități
sport ive și mișcare, întârind cultura sportului în comunitatea locală (Figura 28).

Figura 28 – Activități sportive în curtea școlii; Sandnes Ulf Stadium – Henning Larsen Architects;
Din arhiva person ală a biroului Henning Larsen Architects

5.2. Educația ca program arhitectural

Arhitectura programelor educaționale reprezintă pentru comunitatea căreia i se
adresează un reper, un centru reprezentativ, un punct de sprijin pentru relațiile sociale, un
nucleu care reprezintă identitatea comunității .

34
Tendințe actuale în educație
Este necesar s ă privim programele de proiectare arhitectural ă a școlilor din ultimii ani,
care sunt în curs de desf ășurare sau care s -au finalizat, din diferite p ărți ale lumii. Proiectele
eviden țiază nivele de investi ție deosebite privind ridicarea școlilor la începutul secolului 21.
În func ție de regiune, noile școli prezint ă diferite caracteristici în func ție de clim ă,
cultur ă, mod de a construi etc. De exemplu, din punct de vedere al materialelor, în Europa
de Nord, școlile au tendin ța de a folosi mai mult ă sticlă pentru a satisface dorin ța de lumin ă,
dar și o legatur ă între interior și exterior, spre deosebire de Europa de Sud, care tinde spre o
folosire mai ridi cată a cimentului și a materialelor grele. Școlile de pretutindeni folosesc din
ce în ce mai des culori , atât în design -ul interior c ât și în cel exterior, lucru ce duce la
îmbun ătățirea calit ății locului de învățare (Figura 29 și 30 ).

Figura 29 – Fațada renovată a școlii Saint Exupéry din Madrid, Spania – Argola Architectos + Flint Architecture
Figura 30 – Interior ș coala Saint Exupéry din Madrid, Spania – Argola Architectos + Flint Architecture
www. archdaily.com/392787/reforma -de-la-escuela -saint -exupery -argola -arquitectos -flint-archicture
accesat 15.03.2016

Multe țări au f ăcut eforturi mari de înțelegere a rolului social pe care îl dețin școlile;
design -ul spa țiilor sociale at ât interior c ât și exterior reprezint ă cheia succesului, aduc ându-le
la un nivel de pl ăcere și siguran ță mai ridicat. Cl ădirile școlilor de țin o importan ță
fundamental ă a mobilit ății sociale a tinerilor și duc la o dezvoltare a întregii comunit ăți,
obținând un rol specific în contextul urban.
Ørestad College , realizat de arhitecții de la 3XN Architects în 2007 , este primul liceu
din Danemarca bazat pe o nouă viziune a contextului, pe expertiză de conținut, pe sisteme de
organizare și învățar e, din reforma sistemului educaționa l al liceelor daneze pentru studenți cu
vârsta cuprinsă între 16 și 19 ani.
Comunicarea, interacțiunea și sinergia stau la baza acestui proces. Proiectul înfățișează
o interpretare vizionară a deschiderii și flexibilității cu privire la mărimile echipelo r, variind
de la forma individuală , la grupuri și la clase și grupări , ceea ce reflectă tendințele
internaționale , care vizează dobândirea unui stil de viață și învățare mult mai dinamic,

35
introducând tehnologia ca instrument principal. Totodată intenția es te de a întări în mod
treptat abilitățile studenților de a -și asuma responsabilitatea pentru propria învățare fiind
capabili să lucreze atât în echipe cât și pe cont propriu.

Figura 31 – Ørestad College, Copenhaga, Danemarca, Ch iles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for
Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015

Pentru a preg ăti tinerii pentru înfruntarea cu via ța de adult și spa țiul de munc ă în care
își vor desf ășura activitatea, școala poate include spații special amenajat e dedicate profesiei
viitoare. Ideea de baz ă de la care se porne ște în noul model educa țional este ca fiecare școală
să pună la dispozi ția tinerilor s ăli specializate , form ându-se astfel o anumit ă asociere, mediu
de învățare-materie, u șurând asimil area cuno ștințelor.
În cadrul Universității Harfield Downlin din Oregon , pentru obținerea unei
dezvoltări complete a atletului, au fost create săli și spații specifice fiecărei etape de pregătire
sportivă .

Figura 32 – „War Room”
Figura 33 – „Sprinting Track” și sală pentru pregătirea fizică – Universitarea Hatfield Dowlin, Oregon, SUA –
ZGF Architects, www.zgf.com/portfolio/ , accesat 25.03.2016

36
Jåttå Vocational School din Stavanger este o școală realizată de colectivul arhitecților
de la Henning Larsen Architects în 2007. Este una dintre cele mai inovative clădiri de școală
din Norvegia , ce oferă cadru l unor noi și specifice metode de învățare. Varietatea și
deschiderea secvențelor spațiale permit metodelor de învățare să se adapteze variilor scenarii
de lucru, grupurilor mici de lucru, spațiilor de întâlnire mai mari și mai liniștite, situațiilor
mult mai intime. Școala funcționează ca un mediu de lucru modern cu spaț ii mari de învățare
și workshop uri cu subiecte speciale. În mod particular, Jåttå Vocational School este vârf de
lance din punct de vedere al modului în care arhitectura susține noile metod e de învățare.

Figura 34 – Auditoriul folosit în scopuri multiple este un loc popular pentru întâlnirile din comunitate;
Figura 35 – Scara centrală și atriumul oferă un loc de învățare departe de sal a de clasă;
Jåttå Vocational School, Stavanger, Norvegia – Henning Larsen Architects; Chiles, Prue (ed.): Building Schools:
Key Issues for Contemporary Design, Berlin , Birkhäuser , 2015

Figura 36 – Grup restrâns de studenți lucrând într -un mediu de birou;
Figura 37 – Spații mari și deschise de workshop iau forma unor locuri flexibile și inspiraționale pentru învățarea
de tip vocațional;
Jåttå Vocational School, Stavanger, Norvegia – Henning Larsen A rchitects;
Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin , Birkhäuser , 2015

Deși în trecut școlile se axau numai pe educarea tinerilor, limitând astfel facilitățile în
cadrul comunității, mai nou se introduce ideea un ui "campus" care aduce în cadrul său mediul
academic și comunitatea . Spațiile flexibile au o importanță deosebită în domeniul educa ției.
În școlile axate pe spațiul flexibil de învățare, fiecare etaj permite participanților să își

37
desfășoare activitatea în spații complet sau parțial închise, în jurul unor spații de circulație a
căror funcționalitate poate varia. O întrepătrundere a spațiilor închise și deschise, oferă
flexibilitate pentru practicarea a diferite forme de învățare și petrecere a timpului.

Ørestad College , din Copenhaga, Danemarca, este reprezentativ ca exemplu și pentru
modul de realizare a spațiilor flexibile de învățare și petrecere a timpului liber, fiind asemenea
importantă, ca parte a planului de dezvoltare a noului oraș ca un loc de r eferință care
găzduiește activități socio -culturale pentru comunitatea locală.
Inovația școlii atât din punct de vedere spațial cât și pedagogic nu este evidentă pe
exterior: se prezintă ca fiind un plan rectangular, standard. (Figura 38) Școala funcți onează
fără sălile tradiționale de curs, încurajând studenții să lucreze atât individual cât și în grup în
diversele zone informale de învățare. Acest lucru este posibil datorită rețelei de wireless din
toată clădirea. Utilizarea în mod creativ a tehnologi ei media și de comunicare face parte din
metoda pedagogică a școlii, iar concentrarea pe conexiunea locală și globală prin intermediul
tehnologiei a făcut posibilă apariția numelui de „școală virtuală”.46

Figura 38 – Parterul și primul nivel. Plan de contur regulat, pătrat care nu dă niciun indiciu cu privire la formele
sinuase și spațiul flexibil din interior
Ørestad College, Copenhaga, Danemarca ;
Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin , Birkhäuser , 2015

46 Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key Issues for Contemporary Design, Berlin , Birkhäuser , 2015 , p. 42 -43

38
Colegiul Ørestad este interconectat vertical și orizontal. (Figura 39,40,41 ) Patru
planuri de niveluri în formă de bumerang sunt rotite pentru a crea puternica super -structură
care ia forma cadrului general al clădirii – simplu și flex ibil. Patru zone de studiu cu câte o
zonă localizată pe fiecare etaj . Evitarea schimbăril or de nivel face flexibilitatea
organizațională să fie la un nivel ridicat și permite diferitelor spații de predare și învățare să
nu aibă margini. Rotația deschide o parte din fiecare etaj către atriumul înalt și central și
formează o zonă unde se adună comunitate și exprimă dorința colegiului pentru educație
interdisciplinară. 47

Figura 39, 40, 41 – Ørestad College, Copenhaga, Danemarca;
www.3xn.com/#/architecture/by -year/78 -%C3%B8restad -college , accesat 25.03.2016

5.3. Legătura dintre subprogramul sportiv și subprogramul educațional

Pentru a înțelege legătura dintre subprogramul sport iv și subprogramul educațional,
trebuie să urmărim direcțiile principale de acțiune ale unei Academ ii, îndre ptată spre:
I. recrutare a – O academie de fotbal de succes începe cu recrutarea talentelor, pentru
care este nevoie de un departament de scouteri, bin e pregătit. Departamentul trebuie să
fie în stransă legatură cu departamentul tehnic pentru a se folosi de criteriile potrivite
recrutării, dar și cu partea edu cativă, psihologică și socială
II. instruire a școlară – se adreseaz ă în primul rând tinerilor sporti vi din cadrul
academiei, cât și acelora ce doresc să urmeze o școală cu profil vocațional. Este
organizată pentru învățământul liceal ( clasele 9 -12; grupe de vârstă 15 -19 ani) –
Aproximativ 20 -25 elevi / clasă => 80 -100 elevi . Cursurile vor fi realizate în
cooperare cu Ministerul Educației Naționale

47 Ørestad College , www.3xn.com/#/architecture/by -year/78 -%C3%B8restad -college , accesat 25.03.2016

39
III. formarea profesională – are loc în cadrul academiei, pentru aproximativ 200 sportivi,
sub formă de cursuri, antrenamente, pregătire tactică, tehnică și fizică. Formarea
tinerilor se va face pe 4 categorii de vârstă :
 7-10 ani – Basic sector
 11-15 ani – Build -Up sector
 15-19 ani – Performance sector
 Under 23 – Transition sector
IV. asistență medicală, psihologică, nutriționistă, kinetorerapeutică – presupune
evaluarea permanentă a sportivilor, monitorizarea în detaliu a s ănătății și dezvolt ării
acestora cât și a prevenirii accidentarilor

5.4. Organizarea funcțională a viitoarei academii de fotbal

Ansamblul construit va cuprinde spații dedicate desfășurării în bune condiții a tuturor
acțiunilor enumerate anterior, prin implicarea unor componente specifice, aferente unui
ansamblu cu destinația "Academie de fotbal și centru de excelență ".

Elementele esențiale constitutive ale programului aferent Academiei sunt:
– perimetrul : delim itare public/ privat; interior / exterior
– locuirea
– zone pentru activități : educație, pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea fizică,
recreere, vizitatori
– zone pentru servicii : cantină, bucătarie, consiliere, kinetoterapie, masaj, nutriție, infirmerie
– administrație : zonă primir e, birouri staff, conferințe
– spații tehnice : întreținere, depozitare

a. Perimetrul
Reprezintă modul de delimitare al ansamblului. Aduce în cunoștintă imaginea relației
ansamblului cu vecinătățile, cu orașul, dar importantă este și studierea relației pub lic/ privat,
interior/ exterior.

b. Locuirea
În cadrul Academiei se va avea în vedere cazarea unui număr de ~ 50 persoane ,
sportivi legitimați ai clubului de fotbal Petrolul, din afara localității sau străinătate. Astfel, vor

40
exista camere duble de locu ire pentru un număr de aproximativ 25 persoane și camere
individuale pentru aproximativ 4 persoane, fiecare cameră va beneficia de grup sanitar
propriu. Aferent cazării, spațiul locativ poate cuprinde: foyer/ lobby, s ală studiu , camer a
supraveghetor ului, l ounge , spălător , holuri, accese, circulații

c. Zone pentru activități
Activitățile vor fi de mai multe tipuri, de la cele de învățare, până la cele de pregătire
sau recreere.

c.1. Educație
Se adresează în primul rând tinerilor sportivi din cadrul academiei.
Este vorba despre o școal ă cu profil vocațional, organizată pentru învățământul liceal
(clasele 9 -12; grupe de varsta 15 -19 ani). Ca dimensionare se vor lua în calcul un număr total
de aproximativ 80-100 elevi, pentru fiecare grupă de vârst ă existând aproximativ 20 -25 elevi /
clasă. Cursurile vor fi realizate în cooperare cu Ministerul Educației Naționale, în relație cu
alte unități de învățământ aflate în proximitate. Ca dotări necesare celor 80 -100 de tineri, se
pot lua în calcul orientativ ur mătoarele spații aferente activităților școlare : foyer/ lobby , săli
de clasă (necesare 4 clase – elevii grupați dupa c riteriul de vârstă și pregătire ), cabinet
informatică , sală multifunc țională , săli pentru activități educative , spații de recreere, lounge ,
sală material didactic , secretariat , birouri ale profesori lor, bibliotec ă, spații tehnice, grupuri
sanitare

c.2. Pregătirea sportivă
Ca dotări necesare celor ~ 200 sportivi , se pot lua în calcul orientativ următoarele
spații aferente activităților de pregătire :
Funcțiuni aferente activităților la exterior : terenuri pentru antrenamentele de fotbal
(dimensiune minimă 45x90m), t erenuri de sport multifuncționale (20x40m ), amenajare pistă
de alergare, spații pentru recreere , spații amenajate pentru practicarea sporturi lor urbane .
Funcțiuni aferente activităților la interior : sală de sport cu anexe – sală fitnes s,
vestiare, depozitări, etc. (unde se pot desfășura antrenamente când condițiile meteo sunt
nefavorabile , competiții sportive sau posibilita tea de a practica alte sporturi) , bazin de înot,
alte spații multifuncționale

41
c.3. Vizitatorii
Proiectul se adresează în același timp și comunității, copiilor , unui public cât mai
divers care dorește să practice sport la nivel de amator. Spațiile necesare: foyer/ lobby ,
bar/cafeteria , spații expoziționale și informative, fan z one, magazin articole sportive – dedicat
suporterilor , zone pentru p ărinți, copii, vizitatori ( spații atât interioare cât și exterioare ),
terenuri de sport pentru închiriere, a cces în sala de sport, la bazinul de înot, la sala de fitness
sau la cursuri de aerobic, pilates, yoga, p arcare exterioară

d. Zone pentru servicii

d.1. Cantină
Cantin a și bucătăria – funcționează integrat. Reprezintă s pațiul unde este servită masa
sportivilor din academie. Se optează pentru un spațiu unic de servire, cu posibilitatea unei
compartimentări flexibile.
Schema funcțională a bucătăriei va prevedea spații dedicate precum oficiu, bar, veselă,
preparare caldă/rece, depozitare, birou bu cătar șef, vestiar, etc. Spațiile de depozitare vor fi în
directă legatură cu exteriorul ansamblului.

d.2. Centru l de sănătate
Asistență – medicală, p sihologică, nutriționistă, kinetoterapeutică – presupune
evaluarea permanentă a sportivilor, mon itorizarea în detaliu a sănătății și dezvoltării acestora,
cât și a prevenirii accidentarilor. Un cabinet poate cuprinde o cameră de consultație, birou,
spațiu depozitare medicamente/ echipament medical.

e. Zone pentru administrație
Spațiile dedicate a dministrației cuprind: foyer/lobby , recepție + informare , spații de
birouri ale personalului , săli conferințe , presă , auditorium , spații anexe , depozitări , grupuri
sanitare .

f. Spații tehnice
Spațiile tehnice vor fi : centrală termică și de ventilație, generator grup electrogen ,
rezervor de apă , stație pompare și tratare a apei și reciclare , pompe pentru irigația gazonului ,
depozitări generale , depozitări mașini întreținere terenuri , spații tehnice anexe

42
6. Studi u de caz: Etihad Campus, Manchester City Football Academy
„Construim o structură pentru viitor, nu doar pentru o echipă de staruri” – Sheikh Mansour 48

Odată cu preluarea clubului Manchester City F.C. în 2008 de către Abu Dhabi United
Group au apărut și primele proiecte pentru investiții.
„Dorim să ne întărim viitorul ca unul dintre cele mai performante cluburi de fotbal și
să construim reputația Manchester -ului ca un centru al fotbalului de excelență prin investiția
în dezvoltarea tinerelor talente chiar în inima comunității noastre. Pentru a crea o academie
de clasă mondială trebuie să petrecem mai mult timp cu tinerii noștrii jucători oferindu -le
sprijin și dezvoltându -le abilitățile, ceea ce înseamnă nu doar condiții de joc și pregătire de
înaltă calitate, dar și educație .” 49
Clubul de fotbal din orașul Manchester dorește să deschid ă un nou centru de pregătire
și dezvoltare pentru tineri i sportivi în zona de est a orașului, adiacent stadionului Etihad , care
să se concentreaz e pe regenerarea sitului Aniline Clayton , ce măsoară 32ha.
Potrivit imaginilor din Figur a 42, zona de est a Manchester -ului a fost folosită de -a
lungul istoriei în scopuri industriale. Zona în care stadionul Etihad este situat a fost
contaminat ă pentru construcție , ceea ce a implicat lipsa populației. Alte zone din e stul
orașului au avut parte de procese de regenerare finanțate , precum proiectul New Islanton,
Urban Spash și schema NOMA. Însă această zonă are încă resturi industriale.

Figura 42 – Fabrici odată funcționale pe situl de 32ha al noii academii de fotbal al clubului Manchester City
www.dailymail.co.uk/sport/football/article -2862372/Manchester -City-reveal -new-200m -Etihad -Campus -finest –
training -facility -world.html , accesat 23.03.2016

48 Mansour bin Zayed bin Sultan bin Zayed bin Khalifa Al Nahyan – în mod obișnuit cunoscut ca Sheickh
Mansour (n. 20 noiembrie 1970), vice -prim ministru al Emiratelor Arabe Unite, ministru al afacerilor
prezidențiale și membru al familiei conducătoare di n Abu Dhabi, în conducerea a numeroase companii,
proprietar al clubului de fotbal Manchester City din anul 2008
49 Football Benefits, www.mcfc.co.uk/the -club/city -football -academy/football -benefits , accesat 23.03.2016

43
Proiectul propus este realizat în 3 faze:
Prima fază este reprezentată de Academia de fotbal (2014). Clubul plănuiește să se
mute din actuala locație a centrului de pregătire Carrington în partea de est a orașului, în
apropiere de stadionul City of Manchester. Noul complex de pregătire îl are drep t model pe
cel de la Milanello, al clubului AC Milan, recunoscut drept unul dintre cele mai bune
complexe de antrenament din lumea fotbalului.
O a doua fază are în vedere extinderea stadionului existent (2014 -2015). Meciurile de
fotbal din prima ligă engl eză și Champions League au o popularitate crescută, toate partidele
din sezonul competițional 2011 -2012 jucându -se cu stadionul plin la capacitate maximă.
Studiile de fezabilitate din anul 2011 au arătat că pot fi adăugate încă 20000 de locuri în plus
celor 49805 fără a produce o schimbare majoră structurii stadionului .
Faza a treia se concentrează asupra dezvoltării zonei din imediata apropiere a
stadionului Etihad, dorindu -se să devină punctul de interes al zonei , pentru relaxare, petrecere
a timpulu i liber și destinație turistică de importanță națională.

Figura 43 – Situl dezafectat din fosta z onă industrială
www. news.bbcimg.co.uk/media/images/55454000/jpg/_55454098_birdseyeview.jpg , accesat 23.03.2016

Faza inițială de dezvoltare a campusului a inclus construirea a multiple facilități ,
precum noul centru de pregătire din Manchester, care a fost terminat și inaugurat în
decembrie 2014 , construirea colegiului , care a fost cofinanțată de către clubul de fotbal
Manchester C ity, și consiliul local, deschis în august 2013, când a primit primii studenți. De
asemenea parte din hub -ul comunității Beswick , situat în zona vestică a căii Alan Turing, este

44
noul centru de relaxare Beswick . Construirea centrului de relaxare este și ea finalizată, fiind
deschis publicului larg în octombrie 2014. Urmează a lte două proiecte ale hub -ului
comunității . Primul va fi Centrul de Sănătate și Performanță din Manchester, în prezent
aflat în construcție, a cărui deschidere este programată pentru anu l 2016. După finalizarea
construirii Centrului de Sănătate și Performanță se au în vedere investiții pentru a dezvolta
spații de birouri, magazine și oportunități de comerț în partea de nord -vest a hub -ului.

Figura 44 – Preluare grafică al Etihad Campus: www. i.dailymail.co.uk/i/pix/2014/12/08/23E1F38200000578 –
2862372 -image -a-8_1418053535630.jpg , accesat 23.03.2016
Comentariu și scheme ale autorului lucrării
Noul centru de pregătire cuprinde peste 16 terenuri neacoperite de fotbal care sunt
păstrate în bune condiții, întreținute cu apă d e ploaie colectată și reciclată și un teren de fotbal
acoperit, pentru antrenamente când condițiile meteo sunt nefavorabile. Două treimi din
campus este dedicat dezvoltării sportive a jucători lor, având facilități combinate, atât pentru
academia de tineret, cât și pentru prima echipă .50
În interiorul sediului central se poate observa adevărata valoare a investi ției. La primul
etaj sunt 3 săli de sport, camere speciale unde jucătorilor li se si mulează antrenamentele la
altitudine și în condiții extreme de temperatură și camere dedicate crioterapiei și tratamentelor
cu ultrasunete. În zona de hidroterapie există șase bazine separate cu apă create pentru a trata
rănile, incluzând o piscină cu apă rece, la o temperatură de 4 grade Celsius și o piscină cu apă

50 Manchester City reveal new £200m Et ihad Campus – the finest training facility in the world,
www.dailymail.co.uk/sport/ football/article -2862372/Manchester -City-reveal -new-200m -Etihad -Campus -finest –
training -facility -world.html#ixzz44YxM1h3B , accesat 23.03.2016

45
caldă cu până la 36 grade Celsius. La cel de -al doilea nivel se află loung -ul jucătorilor, cât și
un departament de î ngrijire psihologică care îndeplinește multiple funcții, de la a distribuii
sfaturi referitoare la sănătatea mintală, consum de alcool și pastile, p ână la social media.
Etajul al treilea este rezervat dormitoarelor pentru jucători i primei echipe , acolo unde
rămân în noaptea jocurilor dinaintea meciurilor ținute acasă. Condițiile de 4 stele includ pat
dublu, baie proprie și alte facilități asemeni unui hotel. Unii dintre jucători afirmă „ Condițiile
sunt mult mai bune decât la un hotel, este o atmosferă mult mai intimă. Facilitățile, spa -ul,
chiar și cantina sunt fantastice, tot ce ți-ai putea dorii sau imagina se află aici. ” 51

Figura 45 – Academia de Fotbal a Manchester City, w ww.mcfc.co.uk/the -club/city -football -academy , accesat
25.03.2016
Regenerarea zonei de est a orașului Manchester, implicit a sitului Aniline Clayton
prin acest amplu proiect a atras după sine numeroase beneficii atât pentru comunitate cât și
pentru mediul înconjurător .
Unele dintre cele mai importante sunt remedierea a 32 hectare de teren contaminat în
urma procesului de industri alizare, cumpărarea materialelor de construcție de la companii
regionale, crearea a 155 de locuri de muncă în construcții și aproximativ 95 de noi locuri de
muncă permanente. Totodată prin investițiile realizate , s-a întărit reputația zonei de est a

51 Manchester City reveal new £200m Etihad Campus – the finest training facility in the world, idem .,
accesat 23.03.2016

46
orașul ui Manchester drept unul dintre liderii mondiali ai sportului. Din punctul de vedere al
beneficiilor aduse mediului înconjurător , amenajările realizate au contribuit la adăugarea a
peste 6000 de noi arb ori în zona de est a Manchester, asigurându -se că viaț a sălbatică va
începe să apară în mai puțin de un secol . 2,2 hectare de teren au fost donați comunității locale ,
care vor fi parte a colegiului Connell Sixth Form și a centrului de relaxare Beswick .

Noua academie de fotbal a orașului este mai mult dec ât un loc de întâlnire pentru
echipă; „ a ajutat la regenerarea zonei de est a orașului Manchester, reușim să construim
legături de durată cu comunitatea ” – BAM Construction, manager de proiect Lee Bibby 52

7. Concluzii

Arhitectura academiilor de fotbal trebuie să aibă ca punct de plecare principii bazate
pe nevoile sportivilor, ale clubului pentru care se adresează, comunității, suporterilor și chiar a
orașului, ajungând să depășească limitele acestuia. Scopul acestei lucrări este de a reuși o
integrare pe toate planurile, atât din punct de vedere sportiv, cât și din punct de vedere social.
Se vor urmării obiectivele care să răspundă cerințelor pe cinci planuri diferite:
– nevoi diferite
– strategie și planificare
– spațiile destinate trebuie integrate strategic în proiect
– gradare public -privat
– regenerare urbană

exemplu: Academia propusă pentru clubul de fotbal Petrolul Ploiești va avea în vedere
să urmărească un program de integrare socială a jucătorilor de fotbal defavorizați din
zonă.

8. Proiectul de diplom ă

8.1. Contextul proiectului și cum influențează strategia de intervenție

52 City Football Academy, www.bam.co.uk/how -we-do-it/case -study/city -footb all-academy , accesat 25.03.2016

47
Nevoia construirii unui astfel de centru reiese dintr -o problemă actuală în fotbalul
românesc, a lipsei unor astfel de dotări, cât și a necesității de a pregăti profesional t inerii
jucători pentru a ajunge la un nivel ridicat de performanță în fotbal, iar, pe de altă parte, de a
asigura baza educațională pentru cei care optează pentru o carieră alternativă (în domeniul
sportiv, al medicinii sportive sau educațional).
În acea stă situație se regăsește și echipa locală de fotbal din Ploiești, Fotbal Club
Petrolul53, înfiin țat în 1924, cu o tradiție de peste 90 de ani ce evoluează în prima ligă de
fotbal din România . În istoria recentă a clubului după anul 2010 se evidențiază succ ese
importante: câștigarea cupei României în 2013, participarea în competiții europene în 2014.
Meciurile de acasă se dispută pe stadionul ,,Ilie Oană " , cu o capacitate de 15 500 locuri,
inaugurat în 2011. Este una dintre puținele echipe de fotbal din Rom ânia susținută în
permanență de un număr însemnat de suporteri.
Așadar, obiectivele creării Academiei de fotbal Petrolul Ploiești sunt: să producă
jucători de elită care să ajungă la un nivel de performanță internațională și să se identifice cu
clubul; s ă fie un exemplu de bună practică; să fie autonomă și să genereze profit.
Situl ales este l ocalizat în sudul Ploieștiului, la intrarea în oraș dinspre București,
într-o zonă bine deservită din punct de vedere al rețelelor d e transport, al accesibilități și al
dotărilor educaționale sau d edicate activităților sportive , dar zonă cu peisaj periferic
industrial dezafectat și peisaj cu funcțiune de producție .
Conform situației existente situl are funcțiunea unei baze de pregătire de fotbal,
cuprinzând un te ren principal cu tribune neacoperite pe 3 laturi, pentru aproximativ 4000 de
spectatori și un alt teren secundar pentru antrenament. Un alt corp de clădire ce cuprinde
vestiarele se regăsește pe sit. Specific faptul că atât tribunele cât și anexa ce cuprin de vestiare
prezintă o stare avansată de degradare și nesiguranță, nu fac parte din lista
monumentelor istorice, demolarea lor fiind inevitabilă și nu modifică calitățile
ambientale a unității pe care o oferă zona. Conform Planului Urbanistic General pentr u
Municipiul Ploiești, 2015, aprobat prin H.C.L, zona din jurul hipodromului, din care face
parte și situl ales, va intra în ample proiecte de amenajare și dezvoltare, atât din punct de
vedere urbanistic, cât și arhitectural, datorită importanței pe care o are la nivelul orașului de
„poartă principală de acces în oraș” , dinspre București.

53 Istorie, www.fcpetrolul.ro/despre/club/istorie/, accesat 28.03.2016

48

Figura 46 – Localizare la nivelul orașului Figura 47 – Compatibilitate Fu ncțională
Aflat într -o zonă relativ izolată față de centrul orașului, alăturarea sitului de
Bulevardul București, de Universitatea de Petrol și Gaze și de Hipodrom, singurul hipodrom
de trap din România (momentan în reconstrucție – modernizare) este benef ică deoarece
reprezintă la nivelul orașului o zonă de interes și atrage fluxuri mari de populație, care ar
contribui la o mai rapid ă regenerare urbană , regenerare a zonei de sud a orașului care
prezintă un potențial major de dezvoltare și atracție datorită localizării favorabile la nivel
local, regional cât și național.

8.2. Strategia de intervenție

Proiectul propus va fi orientat către crearea unui mediu care să raspundă nevoi lor
clubului de fotbal Petrolul Ploiești, a comunității , a copiilor de a f ace sport la nivel amator și
profesionist. Academia se va focaliza pe un mod de cercetar e, de cunoaștere și dezvoltare a
sportivilor, va oferi cazare tinerilor sportivi din afara localității, formare profesională prin
antrenamente moderne , pregătire educaț ională școlară cât și sportivă a științei sportului,
monitorizare permanentă a stării de sănătate, asistență medicală, psihologică, nutriționistă
specifică fiecărui sporti v care face parte din programul de elită a academie i.
Totodată pentru o funcționare permanentă vor fi propuse dotări urbane, sportive,
culturale și de petrecere a timpului liber la care poate participa și publicul. Spații exterioare
amenajate , de recreere, întâlnire pentru comunitate, amenajări pentru practicarea sporturilor
urbane, sau funcțiuni interioare pentru petrecerea timpului liber, cursuri , activități sportive,
funcțiuni de comerț, magazine și alimentație publică .

49
BIBLIOGRAFIE

 Academia Română, Institutul de Lingvistică: Dicționarul Limbii Române Moderne ,
București, Editura Academiei, 1958 ( cu ortografie modificată conform normelor din
1993 )
 Bota, Aura ; Teodorescu, Silvia, Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune
socială , București, Editura Discobolul, 2015, p. 26
 Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key I ssues for Contemporary Design, Berlin ,
Birkhäuser , 2015
 Comisia Europeană: Cartea albă privind sportul, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații
Oficiale ale Comunităților Europene, 2007
 Cox, Richard; Vamplew, Wray; Russell , Dave (editori): Encyclopedia of British
Football, Londra, Routledge, 2002
 Currat, Gabriel: Activități fizice adaptate ca instrument de incluziune socială ,
București, Editura Discobolul, 2015, p. 127
 EU Expert Group: EU Guidelines on Dual Careers of Athletes Recommended Policy
Actions in Support of Dual Careers in High -Performance Sport – Approved by the EU
Expert Group "Education & Training in Sport" at its meeting in Poznań on 28
September 2012
 Federația Română de Fotbal: Planul Strategic pentru dezvoltarea Fotbalului din
România 2015 -2020
 Institutul de Proiectare, Cercetare și T ehnică de Calcul în Construcții : Normativ
privind proiectarea terenurilor sportive și stadioanelor (unitatea funcțională de bază)
din punct de vedere al cerințelor Legii 10/1995 – Indicativ NP 066 -2002 , București
 Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies , 2012
 Jarvie, Grant: Sport, Culture and Society – An Introduction , New York, Routledge,
2006
 Manifestul Sportului, Roma, 1984
 Marjoribanks, Tim; Farquharson, Karen: Sport and Society in the Global Age , Londra,
Palgrave Macmilla n, 2012
 McIntosh, Colin: Cambridge Advanced Learner's Dictionary, 4th Edition, Cambridge,
2013

50
 Petersen, Paul M. (editor): Routledge Handbook of sport communication , New York,
Routledge, 2013
 Scriban, Augustin: Dicționarul Limbii Românești , București, SA ECULUM I.O., 2013
 Ștefan, Ion: Introducere în sociologia educației fizice și sportului , Brașov, Editura
Universității Transilvania, 2005
 Teodorescu, Silvia: Antrenament și competiție , Buzău, Editura Alpha MDN, 2009
 Wilkinson, Howard: A Charter for Quality, Football Education for Young Players,
The F.A., 1997

WEB OGRAFIE

 www.3xn.com/#/architecture/by -year/78 -%C3%B8restad -college , accesat 25.03.2016
 www.bam.co.uk/how -we-do-it/case -study/city -football -academy, accesat 25.03.2016
 www. fcpetrolul.ro/despre/ club/istorie/
 www.fifa.com/classicfootball/history, accesat 19.02.2016
 www.frf.ro/public/images/uploads/files/FRF_Strategie_2015.pdf
 www.henninglarsen.com/projects/1200 -1299/1292 -sandnes -ulf-stadion.asp , accesat
15.03.2016
 www.inscop.ro/mai -2015 -roman ii-si-lumea -sportului, accesat 22.02.2016
 www.mcfc.co.uk/the -club/city -football -academy/football -benefits, accesat 25.03.2016
 www.ploiesti.ro/PUG/PUG%20ETAPA%201 -%20STUDIU%201,2,4.pdf, Studiu de
fundamentare privind condițiile sociale și dezvoltarea comun itară, P.U.G. Ploiești
2015, p. 28, accesat 22.02.2016
 www.sos -childrensvillages.org/, accesat 24.03.2016

SURSE IMAGINI

Figura 1 și 2 – Grafice : www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf;
accesat 10.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
Figura 3 și 4 – Grafice : www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf;
accesat 10.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
Figura 5 și 6 – Grafice : www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015 -Sport.pdf;
accesat 10.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17

51
Figura 7 și 8 – Grafice: Jarosz, Oliver; European Club As sociation: Report on Youth Academies, 2012
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
Figura 9 și 10 – Grafice: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies,
2012 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
Figura 11 – Imagine de ansablu a centrului de la De Toekomst, Ajax, Amsterdam:
www.ajaxlife.nl/updates/foto -impressie -adidas -micoach -centre -2011 -04-29, © Ajaxlife.nl, accesat
19.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
Figura 12 – Imagine interioară a domului cu terenul de antrenament: www.ajaxlife.nl/updates/foto –
impressie -adidas -micoach -centre -2011 -04-29, © Ajaxlife.nl, accesat 19.02.2016 …………………………. 22
Figura 13 – Parcul pentru activități sportive: http://www.rovesciate.com/category/lavagna/ , accesat
19.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 22
Figura 14 – Imagine de ansamblu a centrului de la London Colney:
www.goonertalk.com/201 6/02/15/11 -stunning -photos -of-arsenals -london -colney -training -ground/ ,
accesat 19.02.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
Figura 15 – Noul centru medical petru sportivi de la London Colney: www.arsenal.com/news/news –
archive /medical -centre -opens -at-training -ground/ , accesat 19.02.2016 ………………………….. …………… 23
Figura 16 – Infografic: Rezidența La Masia: ………………………….. ………………………….. …………………… 24
Figura 17 – Accesul p rincipal al rezidenței La Masia: ………………………….. ………………………….. ……… 25
Figura 18 – Vedere nocturnă: Dublă fațadă de sticlă. 350,500 de LED -uri oferă o suprafață de 1460
m2 pentru utilizarea asemeni unui ecran ………………………….. ………………………….. …………………………. 25
Figura 19 – Proiect – Noul complex sportiv al FC Bayern München, Ingolstädter Strasse: …………….. 26
Figura 20 – Complexul academiei de la La Gaillette, RC Lens ………………………….. ………………………. 27
Figura 21 și 22 – Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies,
2012 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 28
Figura 23 – Grafic: Jarosz, O liver; European Club Association: Report on Youth Academies, 2012 . 30
Figura 24 și 25 – Grafic: Jarosz, Oliver; European Club Association: Report on Youth Academies,
2012 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
Figura 26 – Sandnes Ulf Stadium – Henning Larsen Architects; ………………………….. …………………….. 32
Figura 27 – Direcțiile de acțiune a vânturilor predominante, Sandnes Ulf Stadium – Henning L arsen
Architects; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 33
Figura 28 – Activități sportive în curtea școlii; Sandnes Ulf Stadium – Henning Larsen Architects; .. 33
Figura 29 – Fațada renovată a școlii Saint Exupéry din Madrid, Spania – Argola Architectos + Flint
Architecture ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 34
Figura 30 – Interior școala Saint Exupéry din Madrid, Spania – Argola Architectos + Flint
Architecture ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 34
Figura 31 – Ørestad College, Copenhaga, Danemarca, Chiles, Prue (ed.): Building Schools: Key
Issues for Contemporary Design, Berlin, Birkhäuser, 2015 ………………………….. ………………………….. .. 35
Figura 32 – „War Room” ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
Figura 33 – „Sprinting Track” și sală pentru pregătirea fizică – Universitarea Hatfield Dowlin, Oregon,
SUA – ZGF Architects, www.zgf.c om/portfolio/ , accesat 25.03.2016 ………………………….. …………….. 35
Figura 34 – Auditoriul folosit în scopuri multiple este un loc popular pentru întâlnirile din comunitate;
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
Figura 35 – Scara centrală și atriumul oferă un loc de învățare departe de sala de clasă; ……………….. 36
Figura 36 – Grup restrâns de studenți lucrând într -un mediu de birou; ………………………….. ……………. 36
Figura 37 – Spații mari și deschise de workshop iau forma unor locuri flexibile și inspiraționale pentru
învățarea de tip vocațional; ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 36

52
Figura 38 – Parterul și primul nivel. Plan de contur regulat, pătrat care nu dă niciun indiciu cu privire
la formele sinuase și spațiul flexibil din interior ………………………….. ………………………….. ………………. 37
Figura 39, 40, 41 – Ørestad College, Copenhaga, Danemarca; ………………………….. ………………………. 38
Figura 42 – Fabrici odată funcționale pe situl de 32ha al noii academii de fotbal al clubului
Manchester City ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
Figura 43 – Situl dezafectat din fosta zonă industrială
www.news.bbcimg.co.uk/media/images/55454000/jpg/_55454098_birdseyeview.jpg , accesat
23.03.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 43
Figura 44 – Preluare grafică al Etihad Campus:
www.i.dailymail.co.uk/i/pix/2014/12/08/23E1F38200000578 -2862372 -image -a-
8_1418053535630.jpg , accesat 23.03.2016 ………………………….. ………………………….. ……………………. 44
Figura 45 – Academia de Fotbal a Manchester City, www.mcfc.co.uk/the -club/city -football -academy,
accesat 25.03.2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 45
Figura 46 – Localizare la nivelul orașului ………………………….. ………………………….. ………………………. 48
Figura 47 – Compatibilitate Funcțională ………………………….. ………………………….. ………………………… 48