1 . Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. [601109]

CUPRINS

1 . Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 3
2.1. Cadru legislativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
2.2. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
2.3. Istoricul monitorizării calității aerului ………………………….. ………………………….. ……………. 10
3. Stațiile de monitorizare a aerului în județul Giurgiu ………………………….. ………………………….. 16
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 26

3

Monitorizarea calității aerului în municipiul Giurgiu
1 . Introducere
Calitatea atmosferei este considerată activitatea cea mai importantă în cadrul rețelei de
monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a
poluanților, efectele făcându -se resimțite atât de către om cât și de către celelalte componente ale
mediului.
Poluarea atmosferică, în contextul civilizației bazată pe dezvoltarea industrială și urbană,
face parte din viața noastră cotidiană și rămâne un factor major negativ, cu toate ca în ultimii ani
s-au realizat progrese importante în sensul dimi nuării efectelor directe. Poluanții din atmosferă
sunt substanțe străine de compoziția normală a aerului și pot fi împărțiți în două categorii
(suspensii și gaze), în funcție de starea de agregare în care se găsesc dispersați în stratul
atmosferic din veci nătatea solului.
Aerul pe care îl respirăm conține un anumit număr de poluanți de diverse tipuri: gaze
(SO 2, NOx, CO, HCl, Cl2, COV, COS etc.), pulberi (cenuși, ciment etc.), aerosoli (ceață, spori,
polen etc.), microorganisme (bacterii, ciuperci, mucegaiu ri) și ocazional emisii radioactive.
În multe cazuri, emisiile de particule materiale în atmosferă constituie o problemă majoră
și evidentă, în context general (industria cimentului, siderurgie, termocentrale, traficul auto etc)
și particular, asociate cu mirosuri sau conținut biologic (industria alimentară, ferme zootehnice,
stații de epurare etc).
La sud, România se învecinează cu districtele Veliko T ârnovo, Ruse și Silistra – parte din
Regiunea Nord – Centrală a Bulgariei.
Potrivit legislației naționale și europene, țara este împărțită în următoarele regiuni de evaluare și
gestionare a calității aerului (RAMAAQ) – Regiunile Sofia, Plovdiv, Varna, Nord/Dunăre, Sud și
Sud-est. Zona transfrontalieră inclusă în această evaluare se află în regiunea Nord/Dunăre . În
plus, a fost construit sistemul unificat de monitorizare a calității aerului care funcționează în
cadrul proiectelor de cooperare transfrontalieră cu finanțare UE în așezările din România și
Bulgaria de pe fluviu l Dunărea. A fost de asemenea dezvoltat un program comun de
management alcalității aerului la frontiera Bulgaria – România în zona Dunării de Jos.
În 2012 nu au fost înregistrate încălcări ale calității aerului în regiunea Dunării din punct
de vedere al numărului de depășiri al nivelului de dio xid de sulf din atmosferă, respectiv numărul
înregistrat de depășiri ale valorii de prag este în limita admisibilă sau nu există.
În timpul sezonului de vară, apar incendii pe ambele părți ale fluviului Dunărea , astfel
apărând poluarea aerului și degajare a de gaze miros itoare în cele două regiuni (Bulgaria și
România ). În perioada rece a anului, poluarea aerului se face datorită încălziii interne cu lemn,
cărbune și gaze naturale (centrale proprii).
Incendiile au un impact negativ asupra altor factori de mediu, cum ar fi emisiile nocive
eliberate în aer de la – CO2, CO, CH4 și NO2. În plus, arderea miriștiilor emite substanțe foarte
toxice .

4
Toate acestea conduc la poluarea aerului și deteriorarea condițiilor ecologice, deși nu
depășesc concentrațiile limită , așa cum am prezentat și mai sus.

2. Starea de calitate a aerului înconjurător
2.1. Cadru legislativ

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/ 15.06.2011
privind calitatea aerului înconjurător . Prin această lege au fost transpuse în legislația națională
prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008
privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa public ată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 și ale Directivei 2004/107/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul,
mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.
Legea calității aerului are ca scop protejarea săn ătății umane și a mediului ca întreg prin
reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta
corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege și
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.
Legea prevede măsuri la nivel național privind:
a) definirea și stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite și să
prevină producerea unor evenimente dăunătoare și să reducă efectele acestora asupra să nătății
umane și a mediului ca întreg;
b) evaluarea calității aerului înconjurător pe întreg teritoriul țării pe baza unor metode și criterii
comune, stabilite la nivel european;
c) obținerea informațiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sp rijini procesul de
combatere a poluării aerului și a disconfortului cauzat de acesta, precum și pentru a monitoriza
pe termen lung tendințele și îmbunătățirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel național și
european;
d) garantarea faptului că infor mațiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziția
publicului;
e) menținerea calității aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare și/sau
îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea
reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordurile, convențiile și tratatele internaționale la care
România este parte. [4]
Monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor în atmosferă sunt foarte importante
pentru determinarea poluării, adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a
efectelor negative asupra mediului, și menținerii calității aerului in județul Giurgiu.

5
2.2. Prezent are generală

Județul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării ,
intersectat de coordonatele punctelor, paralela 43o53" latitudine nordică și de meridianul 25o59"
longitudine estică.
Suprafața județului este de 3 526 km2, reprezentând 1,5 % din suprafața țării.
În partea nordică se învecinează cu județul Dâmbovița, la Nord – Est cu județul Ilfov, la Vest cu
județul Teleorman, la Est cu județul Călărași, iar la Sud, pe o lungime de 76 km fluviul Dunărea
îl desparte de Bulgaria.

Fig.2.1 Harta județului Giurgiu [5]

Din punct de vedere teritorial -administrativ județul Giurgiu cuprinde:
– municipiul Giurgiu, cu suprafața de 4694 ha,
– orașul Mihăilești, cu suprafața de 6843 ha,
– orașul Bolintin Vale, cu suprafața de 4342 ha;
– 51 de comune cu 161 sate.
Municipiul Giurgiu este reședința județului cu același nume. Este un port fluvial important și
un punct de frontieră cu Bulgaria . Are o suprafață de 5.388 ha. , aflat la 65 km de București pe
drumul european E70, ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu (pe ruta
București – Sofia – Atena sau București – Istanbul). Giurgiu este capătul șoselei naționale DN5 ,
care îl leagă de București și care se termină la punctul de trecere a frontierei de la podul peste
Dunăre aflat la sud -est de orașul propriu -zis. Drumul face parte din ruta europeană de referință
nord-sud E85 și se continuă în Bulgaria cu șoseaua națională 2 .

6

Fig. 2.2. Așezarea municipiului Giurgiu [5]

Distanțele dintre punctele extreme ale orașului sunt de 12,25 Km pe direcția V -E și de
8,25 Km pe direcția N -S, înscriind o suprafață de 44,25 Km2.
Pe teritoriul actual al municipiului Giurgiu cea mai veche colectivitate u mană este
atestată cu începere din paleoliticul superior. Artefactele descoperite în punctul Malul Roșu, pe
prima terasă a Dunării, sunt databile cu circa 22.000 de ani în urmă.
Datorită poziției față de București, de Giurgiu se leagă o serie de premiere din sfera
transporturilor (prima navă comercială sub pavilion național – corabia „Marița”, 1834; prima
navă militară a Principatelor Unite – vaporul „România”, 1862; prima linie de telegraf – 1854;
prima linie ferată – 1869; primul pod construit î n curbă – „Bizetz”, 1905 ; una din primele
conducte petroliere – 1918; primul ferry -boat – 1940) .
Relieful
Relieful județului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme, specifice poziționării de -a
lungul fluviului Dunărea: luncă, zone terasate, ins ule, bălți, canale.
Teritoriul județului Giurgiu face parte din Câmpia Română. Relieful județului este format din
5 unități principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlăsia, Găveanu -Burdea, Titu și Lunca
Dunării.
Relieful județului Giurgiu este caracterizat d e o varietate de forme, specifice poziționării de -a
lungul fluviului Dunărea: luncă, zone terasate, insule, bălți, canale. Altitudinea maximă este de
136 m deasupra nivelului mării, înregistrată în nordul județului (satul Cartojani), iar cea minimă
este de 12 m, deasupra nivelului mării, în Lunca Dunării.
Din punct de vedere geomorfologic, în cadrul județului Giurgiu se individualizează două
tipuri de forme de relief, și anume:
– câmpie fluvio – lacustră acoperită cu depozite loessoide, tabulară, nefragmentată,
alcătuind în fapt cea mai mare parte a suprafeței județului;
– câmpie aluvială, holocenă, de subsidență, cu aspect de albie majoră, reprezentând luncile
dezvoltate de -a lungu l râurilor și în special, de -a lungul Dunării.

7
Primul tip genetic de câmpie se înscrie în unitatea geomorfologică a Câmpiei Burnasului,
care sunt câmpii tabulare cu o origine lacustră, în mare parte terasate datorită migrării orizontale
și adâncirii fluvi ului Dunărea și sunt acoperite cu loess (crovuri, padine).
Prima terasă, situată la doar 3 -4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalță cu
13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnasului, de 60 -65 m, ce
domină lunca f luviului.
Lunca Dunării, influențată de acțiunea directă a fluviului, cu lățimi ce pot ajunge în unele
locuri la 10 km, este îndiguită și canalizată pe mari suprafețe, fiind transformată în teren agricol.
Aspectul, extinderea și structura Luncii Dunării au fost condiționate de modificările petrecute în
dinamica fluviului, ca urmare a variațiilor climatice eustatice și neotectonice din postglaciar.
Depozitele de aluviuni au grosimi cuprinse între 15 m și 35 m, fiind constituite structural
din două complex e litologice: complexul bazal, alcătuit din nisipuri și pietrișuri și complexul
superior, predominant argilo -nisipos. Aluvionarea și colmatarea intensă ulterioară a luncii au dus
la dezvoltarea unui microrelief variat și la ridicarea nivelului albiei Dunăr ii.
Orașul Giurgiu se situează în extremitatea sudică a României, pe malul stâng al Dunării,
într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km sud de capitala București, formând o Euroregiune cu orașul
vecin, bulgar, Ruse (Pyce). Orașul se întinde atât în Câmpia Burnazului cât și în Lunca Dunării,
solul fiind nisipos. Amplasat la intersecția coridorului Pan -European 9 fluvial și coridorul Pan –
European 7 auto.
În zona în care este amplasat municipiul Giurgiu lunca are altitudini de 20 -27 m, fiind
îndiguită și canal izată pe mari suprafețe și transformată în teren agricol. În apropiere de Giurgiu
se întâlnesc brațe și canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigație,
agricultură sau potențial turistic. Spre nord se profilează Câmpia Burnasul ui, care domină cu
peste 80 m nivelul apelor fluviului, având o suprafață tabulară slab fragmentată, cu mici
denivelări datorate crovurilor sau văilor temporare.
Date fiind fazele parcurse și tendințele care se manifestă în evoluția orașelor în context
European, orașul Giurgiu s -a dezvoltat ca o localitate de interes regional. Principalele funcții ale
municipiului Giurgiu sunt:
• Funcții administrative și servicii publice superioare de interes regional, cu unele funcții
internaționale (de exemplu pentru zon a de frontieră și dunăreană);
• Funcții de servicii legate de căile de comunicație datorită faptului că Giurgiu este un oraș
plurinodal de circulație rutieră, feroviară și navală;
• Funcții comerciale la nivel național, internațional și regionale.
Dezvolta rea unei așezări urbane este determinată semnificativ de schimbările care se
produc în structura economiei locale, în structura populației și în cultura comunitară. Ea este
influențată de aplicarea unui management adecvat, care trebuie să fie axat pe următ oarele 4
direcții principale:
– dezvoltarea infrastructurii;
– asigurarea accesului la locuință;
– protecția mediului ambiant;

8
– diminuarea sărăciei.
Dezvoltarea unui sistem urban trebuie să țină seama de caracterul limitat al resurselor,
urmărind permanen t alocarea echilibrată a acestora.
Un element esențial care contribuie la creșterea nivelului general de dezvoltare este
reprezentat de dezvoltarea umană. O dezvoltare susținută nu poate fi asigurată fără o evaluare
prealabilă a potențialului uman implicat și afectat de un set de politici de dezvoltare. Elementele
care influențează dezvoltarea pe diferite paliere în regiune, respectiv în județul Giurgiu trebuie
corelate cu tendințele sociale locale în vederea asigurării unei creșteri a competitivității
resurselor umane.
Clima
Așezarea geografică și geomorfologică a municipiului determină clima acestei zone.
Astfel că această zonă este definită de o climă predominant continentală cu accente frecvente de
climă meridională.. Clima este de tip temperat continental, cu ierni reci și veri călduroase și se
caracterizează prin contraste termice de la zi la noapte și de la vară la iarnă dintre cele mai mari
din țară.
De-a lungul Văii Dunării se pot acumula mase de aer rece care, prin stagnare și poziție,
favorizează producerea inversiunilor termice. În extremitatea sudică a județului se
individualizează topoclimatul specific Luncii Dunării, cu veri mai călduroase, și ierni mai bl ânde
decât în restul c âmpiei.
Particularitățile circulației generale a atmosferei, cu interferența maselor de aer uscat,
dinspre est și nord -est, cu cele tropicale, din sud și sud -vest, la care se adaugă cele oceanice, din
vest, determină caracterul de tranziție al climatului specific județului Giurgiu. Totodată, ele
explică predominanța vânturilor preponderent din două direcții principale: dinspre nord -est și est,
pe de o parte, și dinspre vest și sud -vest, pe de altă parte
Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt, în general, între 3,5-4 m/s, ceva mai ridicate
către est și nord -est, unde ating valori medii de 5,3 m/s. Crivățul bate cu putere din această
direcție în perioada rece a anului, mai ales în jumătatea estică, și își pierde din intensitate și
frecvență către partea de vest a județului Giurgiu. Poate atinge viteze de 125 km/h. Fiind specific
sezonului rece, aduce cantități însemnate de zăpadă, viscolind -o.
Dinspre sud -vest bate austrul, cu o frecvență și o intensitate mult mai reduse față de
crivăț. Este foarte uscat, fierbint e, prevestitor de secetă. Uneori provoacă furtuni puternice,
asociate cu grindină.
Pentru culoarul pe care îl formează lunca Dunării, vânturile cele mai frecvente sunt
băltărețul și suhoveiul, cu caracter de briză. Băltărețul este un vânt călduț, aducător de ploi repezi
și scurte. Se resimte mai mult vara. Bate din direcția sud -est.
În general vânturile urmăresc direcția Văii Dunării.
Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă ceața, înghețul, bruma, poleiul și
viscolul, în perioada rece, iar î n perioadele calde ale anului predomină seceta, roua, grindina,
vijeliile.

9
Formarea ceții este înlesnită de umiditatea mare și temperaturile scăzute ale aerului.
Lunile decembrie și ianuarie au un număr mare de zile cu ceață, când densitatea este mare și
persistă aproape toată ziua, cu intensități ridicate dimineața și seara. Numărul anual mediu de zile
cu ceață variază între 40 -50, ceva mai ridicat spre sud, datorită influenței exercitate de Dunăre
asupra umezelii aerului. Umiditatea este foarte ridicată primăvara, când lunca este inundată.
Precipitațiile medii anuale sunt de tip continental și ating cota de 600 -700 mm.
Frecvența, durata și intensitatea maselor de aer diferă în funcție de anotimp .

Economia
Economia municipiului Giurgiu se bazează în principal pe industria prelucrătoare,
companiile de utilitate publică (gaz, apă, electricitate), servicii și construcții civile, comerț,
transport, depozitare și în mică măsură agricultură. În municipiu, activită ți economice se mai
desfășoară și în Parcul industrial și tehnologic – Giurgiu Nord, dar și în Centrul de Afaceri
Transfrontalier Danubius.
Parcul Tehnologic și Industrial Giurgiu Nord se întinde pe o suprafață de 13,4 ha și se află situat
în zona de nord a orașului, pe drumul național DN5, în cadrul lui, existând activități din
domeniile țesătorie, finisaj, confecții, chimicale, prelucrarea sticlei plate și mobilă.
Centrul de afaceri transfrontalier Danubius este organizat și funcționează ca instituție publică de
interes județean, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Județean Giurgiu și are rolul
de a asigura infrastructura de afaceri de importanță tr ansfrontalieră prin care se oferă servicii de
consultanță, sprijin și informare la standarde europene, dezvoltarea inițiativelor pentru cooperare
transfrontalieră între mediile de afaceri și autoritățile publice locale din județul Giurgiu –
România și și a piețelor de afaceri existente și consolidarea capacității de comunicare pentru
dezvoltarea unui mediu durabil de afaceri mixte transfrontaliere.
O structură de o importanță majoră pentru dezvoltarea județului este Zona Liberă Giurgiu.
S.C. Administrația Zonei Libere S.A. Giurgiu a fost înființată, în temeiul Legii nr.84/1992 privind
Regimul Zonelor Libere în data de 15.11.1996. Scopul înființării Zonei Libere Giurgiu (HG
nr.788/1996 ) a fost acela de a favoriza dezvoltarea economică prin atragerea de inve stiții cu capital
străin și autohton, promovarea schimburilor internaționale, sporirea posibilităților de folosire a
resurselor locale și naționale în zona fluvială Giurgiu. districtul Ruse – Bulgaria, prin facilitarea
accesului la informație în cadrul opo rtunităților de afaceri .
Economia rurală este în principal agricolă, bazată pe exploatații agricole de mici
dimensiuni, lucrate preponderent manual și orientată în principal către consumul propriu .
Având un fond funciar de calitate și cu întindere mare, p e lângă asociațiile familiale care
cultivă pentru consumul propriu, s -au dezvoltat o serie de agenți economici sau mici întreprinderi
care au în folosință suprafețe mari agricole pentru culturi de păioase (grâu, secară, orzoaică, orz),
porumb, floarea soar elui, soia, rapiță.
Find un județ limitrof la Dunăre și având numeroase lucii de apă, pescuitul constituie o
ocupație de bază atât la nivel de gospodărie individuală cât și prin dezvoltarea unor unități mari
de prelucrare a peștelui. Fondul piscicol includ e o varietate de specii (crap, caras, somn, șalău,
știucă etc) și acoperă o suprafață de 77 ha.

10
Alte activități economice desfășurate sunt producția și furnizarea de energie electrică,
distribuția apei, construcțiile, comerț cu ridicata și amănuntul, trans port și depozitare, alte
activități de servicii.
La nivel național și regional județul Giurgiu deține cel mai redus nivel de dezvoltare din
punctul de vedere al ecomomiei. Economia județului este caracterizată de predominanța
agriculturii, cu o pondere de 35-40% si a activităților de servicii. Industria, extractivă și
prelucrătoare, împreună cu sectorul construcțiilor, nu contribuie la ecomonia locală decât cu cel
mult 15 -20%.

Figura 2. 3. SCUT SA Figura 2. 4. LAC TA SA

Populația

Conform recensământului efectuat în 2011 , populația municipiului Giurgiu se ridică la
61.353 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002 , când se înregist raseră
69.345 de locuitori . Numărul locuitorilor municipiului s -a modificat substanțial ( -10%) în
ultimul deceniu, scăderea de la 68.537 locuitori (anul 2002) fiind generată, în principal, de
migrația forței de muncă în spațiul comunitar, dar și de mutare a în mediul rural a celor
disponibilizați din sectoarele industrial și al serviciilor.
2.3. Istoricul monitorizării calității aerului

Aerul este factorul de mediu cel mai important, deoarece constituie suportul pe care are
loc transportul cel mai rapid al poluanților mediului înconjurător. Substanțele emise în mediul
atmosferic contribuie la schimbări climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului,
formarea smogului fotochimic și deteriorarea calității aerului.
Aerul pe care îl inspirăm es te parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul
pământesc. Acest amestec de gaze asigură viața pe pământ și ne protejează de razele dăunătoare
ale Soarelui.
Poluarea aerului este, potențial, cea mai gravă problemă, pe termen scurt și mediu, aer ul
poluat fiind mai dificil de evitat decât apa poluată. Efectele nocive ale poluării aerului pătrund
peste tot, periclitează sănătatea, produc daune ecosistemelor sau altor bunuri, degradează
construcțiile și monumentele istorice.

11
Calitatea aerului în m ediul urban este afectată în special de noxele generate de traficul
rutier, de centralele termice și în mai mică măsură de industrie.
Acumularea si menținerea poluanților în atmosferă în zona urbană se datorează străzilor
înguste și prost ventilate, aglome rării mari a clădirilor, absenței spațiilor verzi.
Monitorizarea calității aerului ocupă un rol esențial în cadrul sistemului de monitorizare
integrată a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai larg vector de propagare a poluanților, ale
căror efecte se resimt de la nivel local, până la nivel global asupra tuturor elementelor biotice și
abiotice ale mediului. Pentru fundamentarea strategiilor de control se impune implementarea la
nivelul fiecărui județ a unui sistem complet de supraveghere a calității aerului.
În anii 1990 calitatea aerului în Municipiul Giurgiu era monitorizată prin efectuarea de
analize fizico -chimice din prelevările zilnice (24 h) de la cele 6 puncte de prelevare amplasate în
zonele reprezentative din oraș. Indicatorii analizați erau : hidrogenul sulfurat, amoniacul, clorul,
acidul clorhidric, dioxidul de sulf, dioxidul de azot, fenolul, aldehida formică, pulberile în
suspensie, pulberile sedimentabile.
Odată cu implementarea Proiectul Phare CBC RO/BG 1999 “ Sistem comun de
monitorizar e a calității aerului în orașele riverane bazinului inferior al Dunării, pe granița
româno -bulgară”, din anul 2002 calitatea aerului a fost monitorizată printr -o rețea automată de
monitorizare formată din 2 stații :
– stație de fond urbană – pentru măsura rea nivelului mediu de poluare a aerului în
municipiul Giurgiu (concentrații urbane de fond); stația era amplasată în zonă
rezidențială, la sediul Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP).

Figura2.5 Stația G2 – DGFP

– stație de fond suburbană – în acest punct erau monitorizați poluanții transportați din
zonele industriale, din zonele limitrofe precum și poluarea transfrontieră (APDF) –
port.

12

Figura2.6 Stația G1 – APDF

Indicatorii monitorizați erau următorii:
– dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen și PM10 – valorile limită au
fost stabilite conform Directivelor U.E.
– clor, acid clorhidric, hidrogen sulfurat, fenol, toluen, etilbenzen, xileni – valorile limită s -au
stabilit de comun aco rd cu partea bulgară, ținând cont de standardele naționale ale ambelor țări.
– NO, ca precursor al ozonului
– Pb – conform Directivei 1999/30/EC.

Amplasarea stațiilor de monitorizare este prezentată în Fig. 2.

Fig. 2. 5. – Amplasarea stațiilor de monitorizare din mun. Giurgiu [17]

13

Tabel 2.1. Stațiile de monitorizare a poluării atmosferice în Giurgiu
Punctul de monitorizare Poluanții monitorizați
Giurgiu 1 și Giurgiu 2 SO 2, NO 2, O 3, C 6H5OH, C 6H6, Toluen, Xilen, Stiren,
Cl2, HCl, NO, CO, H 2S, PM 10

Valorile limită pentru poluanți erau stabilite conform directivelor U.E. (tabelul 2. 2), iar
pentru cei care nu sunt cuprinși în directivele U.E s -au fixat de comun acord cu partea bulgară
(tabelul 2. 3.).

Tabelul 2.2. – Valorile limită pentru poluanți – conform directivelor U.E.
Compusul Valoarea limită ( g/m3) Perioada medie pentru
valoarea limită
Benzen 5 1 an
CO 10 000 8 ore
NO 2 200 1 oră
SO 2 350 1 oră
O3 110 8 ore
PM 10 50 1 zi

Tabelul 2. 3.- Valorile limită pentru poluanți – conform acordului încheiat cu partea bulgară

Compusul
Formula Valoarea limită ( g/m3 )
1 oră 24 ore
Hidrogen sulfurat H2S 5 3
Clor Cl2 70 30
Acid clorhidric HCl 200 100
Fenoli C6H5OH 20 10
Stiren C6H5C2H3 5 3
Toluen C6H5CH3 500 250
Xilen C6H4(CH3)2 200 100
xilen = o -xilen, m -xilen, p -xilen

Fiecare stație de monitorizare automată a calității aerului era formată din:
 Sistemul DOAS (Differential Optical Absorbtion Spectroscopy) pentru monitorizarea
indicatorilor : C 6H6, NO 2, SO 2, O 3, Cl 2, HCl, C 6H5-OH, C 6H5-CH=CH 2, C6H5-CH 3,
C6H4(CH 3)2, NO.

14
Principiul de bază era cel al determinării optice a diferiților poluanți chimici de -a lungul
unui traseu optic deschis de până la câteva sute de metri, utilizând ca metodă de analiză
spectrometria diferențială de absorbție.

Fig. 2. 6. – Receptor Fig. 2. 7. – Emițãtor

Stația de monitorizare era dotată cu două emițătoare și două receptoare pentru cale lungă
până la 500 m și cale scurtă până la 200 m.
Acestea erau proiectate pentru măsurarea și analizarea gazelor din atmosferă emise în
mediul înconjurător. Aceste emițăto are/receptoare (fig. 2.7. și fig. 2.8) s -au utilizat în combinație
cu Analizorul AR 500 (fig. 2.9.).

Fig. 2. 8. – Analizorul AR 500

Fascicolul luminos de la emitor era orientat direct către receptor și în drumul său prin
atmosferă intensitatea era afectată prin dispersie și absorbție în molecule și particulele întâlnite în
aerul ambiental. În funcție de poluanții din atmosferă lumina e ra receptată diferențiat de către
receptor.
De la receptor, lumina captată era condusă printr -o fibră optică la analizor care era un
spectrometru dotat cu echipament pentru procesarea semnalului.
Monitor de punct pentru SO 2 – Analizor ML 9850B – bazat pe fluorescența ultravioletă
împreună cu un cuptor convertizor pentru măsurătorile de H 2S ;

15

Fig. 2. 9. – Analizor pentru SO 2

Prelevator SM 200 – prelevator automat pentru PM10, care oferă recoltarea automată a
acestor pulberi (Fig. 2.11.).

Fig. 2.10 . – Prelevator automat pentru PM10

Stația era dotată cu senzori meteo care ofereau informații despre: temperatură, umiditatea
relativă, radiații solare, direcția și viteza vântului.
Datele și informațiile pentru public se prezentau pe un display prin afișarea mediilor sub
formă grafică reprezentând și valoarea limită pentru fiecare poluant monitorizat, efectele
toxicologice și datele meteo. Acest panou era amplasat în fața Primăriei Giurgiu, astfel încât
orice cetățean av ea acces la informațiile primite de la stațiile de monitorizare. (Fig. 2.12.).

Fig. 2.11 . – Panou informarea publicului

Din anul 2010 pe lângă cele 2 stații de monitorizare au mai fost amplasate încă 3 stații în
municipiul Giurgiu și alta în zona rurală – aceste noi stații făcând parte din Rețeaua Națională de
Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA).
Începând cu anul 2012 sistem de monitorizare a calității aerului DOAS a fost oprit
deoarece metodele de determinare a poluanților atmosferici nu erau în concordanță cu legislația
Uniunii Europene.

16
3. Stațiile de mo nitorizare a aerului în județul Giurgiu
După cum am prezentat mai sus, în județul Giurgiu funcționează continuu o rețea de
moni torizare a calității aerului, integrată în Sistemul Național de Monitorizare a calității
Aerului. Rețeaua este format din patru stații automate, care au fost amplasate î n județul Giurgiu.
Stațiile automate de mo nitorizare au fost localizate astfel:

Fig. 3 .1 Stațiile de monitorizare a aerului ambiental

 GR1 – stație de trafic , amplasată pe șoseaua București, la intrarea în municipiul Giurgiu,
locația respectivă fiind considerată oportună din punct de vedere al fluenței traficului ;

Fig. 3.2 Indice orar general Stația Gr 1

17

Fig. 3.3 – Amplasare Stație GR 1

 GR2 – stație de fond urban, ampla sată în Parcul Elevilor, adiacent străzii Transilvania,
situată într -o zonă neexpusă direct traficului și industriei locale;

Fig. 3.4 Indice orar general Stația Gr 2

18

Fig.3.5 Amplasare Stația 2

 GR3 – stație industrială, amplasată în curtea Stației Meteo, aflată într -o zonă industrială
care inclu de și central a termoelectrică a municipiului Giurgiu;

Fig. 3.6 Indice orar general Stația Gr 3 [10]

19

Fig. 3.7 Amplasare Stația 3 [17]
 GR4 – stație de tip rural de nivel subregional, amplasată în satul Braniștea, comuna
Oinacu, situată la distanță de toate sursele de poluare majore.

Fig. 3. 8 Indice orar general Stația Gr 4[10]

20

Fig 3.9 Amplasarea Stația 4 [[17]

Parametrii monitorizați de aceste stații sunt: dioxid de su lf (SO2), oxizi de azot (NO/Nx/
NO2), monoxide de carbon (CO), ozon (O3), compuși organic volatile (COV), pu lberi în
suspensie (PM10/PM2,5), plumb (Pb) și parametrii meteo.
Stațiile au fost integrate în cadrul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calită ții Aerului
(RNMCA). Datele înregistrate de acestea sunt transmise direct către panoul de informare, în
formă accesibilă pentru public .
Variația valorilor indicatorilor măsurați depinde de sursele de poluare și de condițiile
climatic – direcție vânt, viteza acestuia, temperatură, presiunea atmosferică, precipitații.
În anul 2018 s -au efectuat măsurători la cele 4 stații di n RNMCA. Date le sunt prezen tate
în tabelul 3.1…. tabelul3.4

21
Stația GR 1

Tabel .3.1 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 1 [10]

22
Stația GR 2

Tabel .3. 2 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 2 [10]

23
Stația GR 3

Tabel 3.3 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 3 [10]

24
Stația GR 4

Tabel 3.4 Raport valori date anul 2018 – Stația GR 4 [10]

25
Concluzii

Monitorizarea calității aerului și urmărirea emisiilor în atmosferă sunt foarte importante
pentru determinarea poluării, adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a
efectelor negative asupra mediului, și menținerii calității aerului in județul Giurgiu.
Acțiunile si măsurile care se impun sunt:
 îmbunătățirea infrastructurii rutiere în scopul reducerii emisiilor de particule de praf în
atmosferă;
 înlocuirea în gospodării și de către agenții economici a combustibililor solizi și lichizi cu
gaze naturale;
 eficientizarea consumurilor de energie termică;
 extinderea suprafețelor destinate spațiilor verzi;
 utilizarea resurselor regenerabile de energie;
 încurajarea activităților de cercetare care vizează îmbunătățirea parametrilor pentru
instalațiile de ardere (arzătoarele) și instalațiile de evacuare ga ze arse;
 automonitorizarea emisiilor de către operatorii economici și raportarea datelor de
automonitorizare către APM Giurgiu.
Principiile politicii care guvernează protecția calității aerului înconjurător sunt:
 sănătatea populației primează; ea trebui e protejată în fața pericolului de îmbolnăvire din
cauza poluării atmosferei;
 aplicarea principiului “poluatorul plătește”;
 conștientizarea și schimbarea comportamentului agenților economici referitor la
promovarea celor mai bune tehnici disponibile și p ractici de bună gospodărire în scopul reducerii
poluării atmosferei;
 sporirea conștientizării populației.

26

Bibliografie

1. Gabriela -Cristina Simion – Monitorizarea si controlul factorilor de mediu – Editura
Matrix Rom 2012
2. Radu Mihăiescu – Monitoringul integrat al mediului – 2014
3. Raport anual privind starea factorilor de mediu la nivelul județului Giurgiu 2016
4. Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător
5. Planul Local de Acțiune pentru Mediu (PLAM) al județului Giurgiu
6. Ordon anță de Urgență 195/2005 privind protecția mediului
7. Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Gheorghița Diaconu – Protecția și ingineria mediului –
Editura Economică – 1997
8. Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurăror. Poluare și
protecție –Editura Economică -2000
9. http://www.calitateaer.ro/structura.php
10. http://www.calitateaer.ro/public/home -page/?__locale=ro
11. http://www.primariagiurgiu.ro/portal/giurgiu/primarie/portal.nsf/AllByUNID/istoric –
0000181e?OpenDocument
12. Manual de utilizare – stații automate RNMCA – Orion Europe
13. APM Giurgiu – Raport de mediu 2005
14. Cristina Covaliu – Analiza calitativă și cantitativă a pr oceselor chimice apărute ca
urmare a poluării atmosferei
15. Sanda Vișan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurător Poluare și
protecție
16. Draft – Planul de menținere a calității aerului în județul Giurgiu – 2018 – 2022 –
http://www.cjgiurgiu.ro/port al/giurgiu/cj/portal.nsf/AllByUNID/0001EFC2?OpenDocument
17. Ordin nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile
administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele
și aglomerările pre văzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător
18. Ordin nr. 36/2016 din 11 ianuarie 2016 pentru aprobarea listelor cu unitățile
administrativ -teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele
și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător
19. Inventare de emisii ale județului Giurgiu 2012 -2016