REPUBLICA MOLDOV A ÎNTRE OPłIUNEA EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ   VICTOR MOCANU ANDREI DUMBRĂVEANU epublica Moldova, din momentul formării sale… [601103]

SONDAJ DE OPINIE PUBLICĂ
REPUBLICA MOLDOV A ÎNTRE OPłIUNEA
EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ  
VICTOR MOCANU
ANDREI DUMBRĂVEANU
epublica Moldova, din momentul formării sale ca sta t
independent, a pornit pe direcŃia dezvoltării către familia
statelor Uniunii Europene. Vectorul european poate fi însă
înlocuit de o altă orientare, respectiv proeuroasia tică promovată de forŃele
proruse din Ńară. În procesul de luare a deciziilor în opŃiunile populaŃiei
se constată o divizare. Studiul sociologic „Vox Populi – noiembrie 2013,
Republica Moldova între opŃiunea europeană și euroa siatică” a fost iniŃiat și
realizat de AsociaŃia Sociologilor și Demografilor din Rep. Moldova în perioada
21 octombrie–2 noiembrie 2013 pe un eșantion cu 1 1 92 respondenŃi, din
79 de localităŃi, reprezentativ pentru populaŃia ad ultă, fără regiunea
Transnistreană, cu o eroare maximală de ±2,8%. Auto rii cercetării prezintă,
sub aspect cantitativ și calitativ, factorii motiva Ńionali care determină ambele
opŃiuni.
Cuvinte-cheie: opinii, evaluări, nivel de trai, Uniunea Europeană,
Uniunea Vamală Euroasiatică.
INTRODUCERE
În ultimele două decenii, cât numără istoria noului stat – Republica Moldova
(RM), cetăŃenii lui au fost antrenaŃi în permanente procese tranzitorii. Ei participă
la construirea unei societăŃi postmoderne bazate pe legile economiei de piaŃă, ale
pluralismului în opinii, ale informării și comunică rii valorilor de tip occidental.
Formată după dezmembrarea Uniunii Sovietice (URSS), pe un teritoriu cu o
populaŃie majoritară de moldoveni/români, care în a nul 1940 a fost încorporat în
URSS ca urmare a Pactului Ribbentrop–Molotov, Repub lica Moldova a pornit pe o
linie de dezvoltare către familia statelor europene . Astfel sUa lansat un parcurs al
proceselor de aderare la UE, declarat de politicien ii Ńării ca o idee naŃională de
prioritate. Dar, în același timp, populaŃia Republi cii Moldova se confruntă și cu o
altă idee lansată de FederaŃia Rusă, succesoarea pe plan extern a fostei Uniuni
Sovietice, conform autodefinirii sale prin Acordul de la Belovejskaia Puscia

Adresele de contact ale autorilor : Victor Mocanu, Andrei Dumbrăveanu , Institutul de
Cercetări Politice și Juridice, Academia de ȘtiinŃe a Moldovei, Bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, nr. 1,
Chișinău, Republica Moldova, eUmail: atitudine@gmai l.com; [anonimizat].
CALITATEA VIEłII, XXV, nr. 1, 2014, p. 82–90 R

2 REPUBLICA MOLDOVA ÎNTRE OPłIUNEA EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ 83
(1991). Această idee, de formare a unei Uniuni Vama le Euroasiatice, are susŃinere
din partea partidelor de stânga din Republica Moldo va și, în primul rând, din partea
Partidului Comuniștilor (PCRM).
În literatura de specialitate se subliniază relaŃii le de suport pentru democraŃie
pe care le are un nivel înalt al dezvoltării econom ice, împreună cu alŃi factori.
Astfel, între democraŃie, dezvoltare economică, niv elul de educaŃie și de informare
a populaŃiei se stabilesc relaŃii reciproce și se p roduc schimbări de orientări
valorice (Zamfir, Stănescu coord., 2007: 144–146).
Deocamdată, însă, dezvoltarea economică actuală din Republica Moldova
asigură un PIB de numai 2 218 USD pe cap de locuito r (2013). Agricultura, care
are cele mai bogate soluri din Europa și care, pe t impul Uniunii Sovietice,
reprezenta suportul dezvoltării economice a Ńării, produce astăzi doar 16% din PIB,
în timp ce antrenează în câmpul ocupaŃional 41% din forŃa de muncă. În mare
parte, acest domeniu are un aspect patriarhal, cons ervator, de subzistenŃă. În aceste
circumstanŃe, tânăra democraŃie a Republicii Moldov a caută sprijin în afara
hotarelor sale, pentru dezvoltarea noilor valori în rândurile populaŃiei.
În studiul de faŃă vom prezenta și analiza rezultat elor unei cercetări naŃionale
desfășurate în Republica Moldova în perioada 21 oct ombrie–2 noiembrie 2013,
privind evaluările situaŃiei social politice intern e și orientările proeuropene versus
orientările proeuroasiatice. Pentru aceasta sUa ela borat o schemă operaŃională care
cuprinde indicatori precum: direcŃia de desfășurare a evenimentelor în societate,
îngrijorările populaŃiei, statusul social, respecti v opŃiunile proeuropene versus cele
proasiatice și cu ce se asociază aceste orientări.
Cercetarea sUa desfășurat pe un eșantion stratifica t, probabilist, multistadial
de 1 192 persoane în vârstă de 18 ani și peste. Eșa ntionul este reprezentativ pentru
populaŃia adultă a Republicii Moldova, fără regiune a Transnistriană, cu o eroare
teoretică de +/– 2,8%. Criteriile de stratificare a u fost 13 regiuni geografice, mediu
rezidenŃial urban – rural, mărimea localităŃilor ur bane (trei dimensiuni), tipul
localităŃilor rurale (trei categorii). Volumele str aturilor au fost calculate proporŃional
cu numărul de alegători din fiecare strat, în baza datelor oferite de Biroul NaŃional
de Statistică. În cadrul straturilor ajustate au fo st selectate 79 de localităŃi în baza
unui tabel cu numere aleatoare. Fiecare localitate selectată a fost împărŃită în
subdiviziuni aproximativ egale. Pentru fiecare dint re aceste localităŃi sUa stabilit un
număr al punctelor de eșantionare, extrase, la rând ul lor, tot pe baza unui tabel cu
numere aleatoare. Numărul maxim de interviuri efect uate întrUun punct de
eșantionare a fost de șase. Familiile în care sUau realizat interviurile au fost
selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas st atistic prestabilit. În cazurile în
care în gospodăriile selectate existau mai multe pe rsoane adulte sUa solicitat spre
intervievare persoana prin metoda celei mai apropia te zile de naștere.
Interviurile au fost realizate la domiciliul respon denŃilor, de către operatori
din reŃeaua AsociaŃiei Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova.
Chestionarul aplicat a fost redactat în limbile rom ână și rusă.

VICTOR MOCANU, ANDREI DUMBRĂVEANU 3 84
EVALUAREA STĂRII SOCIALE ȘI POLITICE INTERNE
DIN REPUBLICA MOLDOVA
Din cercetarea sociologică pe teren a rezultat o ev aluare puternic negativă a
stării sociale și politice, astfel, 62% dintre resp ondenŃi consideră că evenimentele
din interiorul Ńării se desfășoară întrUo direcŃie incorectă, 18% – întrUo direcŃie
corectă, 20% nu știu sau nu răspund. De asemenea, 6 6% consideră că reformele nu
sunt eficiente și doar 16% le apreciază pozitiv, în timp ce 18% nu au răspuns.
Este interesant de reŃinut viziunea populaŃiei asup ra reformelor de adoptat. Se
dorește ca acestea să se concretizeze în schimbări reale (69%), să fie discutate și
rezultatele lor să fie orientate spre cetăŃeni (67% ), să nu servească intereselor
personale (52%).
Cât privește implementarea reformelor, chestionarul adresa o întrebare cu
șase variante de răspunsuri, din care erau acceptat e maximum trei, astfel o parte din
populaŃie consideră că trebuie urmărite standardele europene (28%), iar alŃii (19%)
cer ca standardele să corespundă celor din FederaŃi a Rusă. Referitor la îngrijorările
populaŃiei, pe primul loc se situează creșterea pre Ńurilor la produsele alimentare și
serviciile comunale, cu 47% indicare în primul rând , respectiv 73% valoare
cumulată pentru cele trei ordini ale gravităŃii pro blemei ( Tabelul nr. 1 ). Urmează
starea de sărăcie, precum și salariile și pensiile mici (69%, valoare cumulată),
corupŃia funcŃionarilor publici (31%, valoare cumul ată).

Tabelul nr. 1
Surse de îngrijorare ale populaŃiei
Care sunt lucrurile ce vă îngrijorează cel mai
mult în prezent? (Nu mai mult de trei răspunsuri). În primul
rând În al doilea
rând În al treilea
rând % din total
populaŃie
1. Creșterea preŃurilor la produsele alimentare și
la serviciile comunale. 46,6 16,9 9,4 72,8
2. Salariile mici. Pensii și indemnizaŃii mici pent ru
bătrâni și invalizi. 13,0 28,0 12,9 53,9
3. CorupŃia funcŃionarilor de toate nivelurile. 9,6 13,4 8,1 31,2
4. Șomajul. 6,8 8,2 11,9 26,9
5. Viitorul copiilor. 6,8 5,5 13,0 25,3
6. Sărăcia, insuficienŃa cronică a banilor necesari . 4,4 3,0 9,1 16,5
7. Emigrarea masivă a populaŃiei peste hotare. 1,5 3,9 7,2 12,7
8. Boala, epidemii. 1,4 3,6 5,7 10,7
9. DispariŃia Republicii Moldova ca stat independen t. 1,9 2,9 4,0 8,8
10. Criminalitatea, infracŃiunile, lipsa de securit ate. 1,6 3,0 4,0 8,6
11. Blocarea exporturilor moldovenești pe piaŃa
FederaŃiei Ruse. 1,8 2,3 4,3 8,4
12. Expulzarea gasterbaiterilor (migranŃi) moldoven i
care lucrează în FederaŃia Rusă. 1,2 3,9 1,7 6,7
13. CalamităŃile naturale. 1,1 1,8 1,8 4,7
14. Suspendarea furnizării gazelor din Rusia. 1,2 U U 3,4 4,5

4 REPUBLICA MOLDOVA ÎNTRE OPłIUNEA EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ 85
După cum se constată, ordinea de gravitate cumulată pentru cele trei răspunsuri
corespunde, în mare parte, cu ierarhia de la prima opŃiune.
Cu privire la distribuŃia celor trei ierarhii ale g ravităŃii pentru problema de pe
locul întâi, creșterea preŃurilor la produse alimen tare și la serviciile comunale,
consemnăm că 47% din respondenŃi au semnalat faptul că preŃurile mari constituie
cea mai gravă problemă. Pentru încă 17%, această te mă se află pe poziŃia a doua, iar
pentru 9% – pe poziŃia a treia. Prin urmare, 7 din 10 locuitori se consideră afectaŃi în
primul rând de preŃurile produselor de larg consum (alimente, carburanŃi etc.).
Aceste rezultate confirmă ceea ce se știa și din ce rcetări anterioare, și anume
faptul că marea majoritate a populaŃiei este alerta tă de mult timp de situaŃia
economică și de asigurarea cu bunuri de primă neces itate. Această situaŃie generală
de îngrijorare apare în orice modalitate de formula re a întrebărilor. În mod constant
în primUplan rezultă sărăcia, insuficienŃa material ă și corupŃia funcŃionarilor publici
la toate nivelurile.
Revenind la situaŃia prezentată în Tabelul nr. 1 constatăm că la poziŃia a patra
se află șomajul. Fiecare a patra persoană dintre ce le intervievate este preocupată de
dificultatea găsirii unui loc de muncă sau de event uala pierdere a lui, problema
șomajului fiind mai acută în rândurile bărbaŃilor d ecât a femeilor.
O altă problemă importantă este preocuparea pentru viitorul copiilor. Pentru
7% din respondenŃi această chestiune are o semnific aŃie deosebită.
Celelalte motive de îngrijorare precum: emigrarea î n masă peste hotare,
posibile epidemii, blocarea exporturilor moldovene pe piaŃa FederaŃiei Ruse,
expulzarea migranŃilor moldoveni din FederaŃia Rusă , pierderea independenŃei
Republicii Moldova, calamităŃile naturale sau peric olul de suspendare a furnizării
gazelor din Rusia, au fost nominalizate mult mai ra r.
Pe baza celor relatate, putem conchide că cea mai m are parte a populaŃiei este
preocupată preponderent de problemele subzistenŃei, de salariile mici și preŃurile
mari la resursele energetice și de hrană. CetăŃenii sunt mai puŃin îngrijoraŃi de
dispariŃia Republicii Moldova ca stat independent s au de pierderile sale teritoriale
din Estul Ńării.
AUTOEVALUAREA NIVELULUI DE TRAI
După două decenii de tranziŃie, în Republica Moldov a se conturează o nouă
stratificare socială. Numai 1% dintre cei chestiona Ńi se autoidentifică cu grupul/
stratul social cel mai de sus (cei foarte bogaŃi, c are au tot ce le trebuie, fără restricŃii
de consum) în timp ce 4% dintre subiecŃi consideră că aparŃin grupului social cel
mai sărac. Cei mai mulŃi dintre oameni (48%) se pla sează în grupul social de
mijloc ( Figura 1 ).
Datele diagramei ilustrează tendinŃele procesului d e stratificare socială aflat
în curs de afirmare, dar care evoluează întrUun spa Ńiu social slab conturat.

VICTOR MOCANU, ANDREI DUMBRĂVEANU 5 86
Cercetările de profil scot în evidenŃă importanŃa c lasei sociale mijlocii ,,actor care
creează dezvoltare socială, prin investiŃia în educ aŃie și întrUo etică a muncii de
calitate” (Larionescu și alŃii, 2007: 27).

Figura 1
Autoevaluarea nivelului de trai
Persoane cu venituri ca ale dvs., din care grup soc ial credeț i că fac parte?
4,4%10,8%23,1%47,7%13,1%0,8%
Cei mai săraci oameni, la limita supravieț uirii (gr upul social cel
mai de jos) Oameni săraci, care se află la limita sărăciei (al doilea grup
social de jos) Oameni prost asiguraț i, care duc lipsa celor necesa re (primul
grup social de jos) Oameni nu prea înstăriț i, nevoiț i să facă economii (grupul
social de mijloc) Oameni înstăriț i, care nuUț i permit procurarea lucr urilor
luxoase (grupul social de sus) Oameni foarte bogaț i/ bogaț i, care au tot ce le tre buie, fără
restricț ii de consum (grupul…)

Deocamdată, societatea moldovenească cunoaște o dez voltare economică
precară, cu manifestări de inechitate și lipsă de c oeziune, cu manifestarea
fenomenului de corupŃie, în care este firesc ca pop ulaŃia să se divizeze în mod
substanŃial atunci când își autoevaluează statusul social.
OPłIUNILE UNIUNEA EUROPEANĂ VERSUS UNIUNEA VAMALĂ
EUROASIATICĂ
Conform cercetărilor noastre, 71% dintre respondenŃ i consideră că ar trebui
să fie mai bine informaŃi despre efectele integrări i Republicii Moldova în Uniunea
Europeană; 70% cred că autorităŃile și partidele po litice au obligaŃia să discute cu
cetăŃenii despre avantajele și dezavantajele aceste i integrări și nu doar să speculeze
politic pe aceste teme; 65% doresc să cunoască mai multe date concrete referitoare
la proiectele europene realizate până în prezent. T otodată, oamenii sunt interesaŃi

6 REPUBLICA MOLDOVA ÎNTRE OPłIUNEA EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ 87
să participe la discuŃii privind avantajele de care vor beneficia în localitatea lor,
odată cu apropierea de Uniunea Europeană (63%).
De asemenea, valori mari au rezultat și pentru obŃi nerea cât mai rapidă de
facilităŃi la regimul de vize (65%), în timp ce doa r 9% sUau pronunŃat împotrivă, iar
circa 25% nu șiUau format un punct de vedere faŃă d e acest subiect.
RespondenŃii consideră că intrarea Republicii Moldo va în UE va conduce la
îmbunătăŃirea condiŃiilor de viaŃă (58%), în timp c e o proporŃie mult mai mică (23%)
apreciază că ele se vor înrăutăŃi, iar 19% nu au o opinie formată în acest sens.
În cazul în care respondenŃii ar fi puși în situaŃi a de a se pronunŃa duminica
următoare datei efectuării sondajului cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE,
46% dintre ei ar vota pentru, în timp ce 21% ar fi împotrivă, 20% nu șiUau exprimat
opŃiunea, iar 13% nu ar participa la vot.
În această cercetare a fost studiată și atitudinea populaŃiei cu privire la
SummitUul de la Vilnius programat pentru luna noiem brie 2013. Majoritatea
respondenŃilor (52%) consideră că este important și foarte important ca Republica
Moldova să parafeze Acordul de asociere la Uniunea Europeană la acest Summit,
31% sUau declarat împotriva semnării lui, iar 17% n u sUau pronunŃat.
Cât privește raportarea populaŃiei la o eventuală a derare a Republicii
Moldova la Uniunea Vamală Euroasiatică, dacă dumini ca următoare zilei efectuării
sondajului ar fi avut loc un referendum, atunci vot urile sUar fi împărŃit: 43% dintre
respondenŃi sUar fi pronunŃat pentru, 24% ar vota î mpotrivă, 7% nu ar participa la
vot, 17% din cei intervievaŃi nu au răspuns, iar 9% nu știu ce reprezintă Uniunea
Euroasiatică.
Dacă la același referendum întrebarea ar fi pusă în așa mod încât populaŃia
să aleagă între Uniunea Europeană și Uniunea Euroas iatică, atunci opŃiunile
respondenŃilor se împart aproximativ egal. Totuși, prevalează procentele celor
pentru Uniunea Europeană. Astfel, 42% dintre respon denŃi optează pentru Uniunea
Europeană, iar 38% – pentru Uniunea Euroasiatică. I ar una din cinci persoane nu a
fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar op ta în cadrul unui eventual
referendum.
De asemenea, respondenŃii au mai avut o întrebare p rivind așteptările faŃă de
modificările din diferite domenii care se vor produ ce în viaŃa societăŃii moldovenești,
în cazul aderării Ńării la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală Rusia–Belarus–
Kazahstan. Rezultatele acestor răspunsuri le prezen tăm în Tabelul nr. 2 .
Din datele acestui tabel constatăm că așteptările p opulaŃiei privind asocierea
Republicii Moldova la UE sunt legate în cea mai mar e măsură de: dezvoltarea
infrastructurii (drumuri, școli etc.) – 59,3%, dar și în celelalte domenii valorile sunt
relativ mari, cu excepŃia rezolvării conflictului t ransnistrean.
În cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Vam ală Euroasiatică,
așteptările pozitive ale populaŃiei se referă mai î ntâi la sfera economică a satului
(52,7%), urmată de soluŃionarea conflictului transn istrean (49,5%). Cea mai mică
valoare, de această dată, se referă la șansele de c ombatere a corupŃiei (35,5%).

VICTOR MOCANU, ANDREI DUMBRĂVEANU 7 88
În accepŃia populaŃiei rurale, Uniunea Vamală Euras iatică poate să asigure
dezvoltarea economică a satelor pentru că Rusia poa te cumpăra producŃia agricolă
din spaŃiul rural, care ar putea fi vândută de Repu blica Moldova pe gaze la un preŃ
mai mic. Acesta este un mod de percepŃie și gândire conservator, Ńărănesc din
originile patriarhale ale satului moldovean.

Tabelul nr. 2
Așteptările populaŃiei în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană
sau la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan
%
Domeniile de interes prezentate
în sondajul din anul 2013 În cazul aderării Republicii
Moldova la Uniunea
Europeană sUar produce
schimbări pozitive în
următoarele domenii: În cazul aderării Republicii
Moldova la Uniunea Vamală
Rusia – Belarus – Kazahstan
sUar produce schimbări pozitive
în următoarele domenii:
1. În dezvoltarea infrastructurii
(drumuri și altele). 59,3 41,3 (8)
2. În medicină. 52,4 46,7 (4)
3. În știinŃă. 50,5 44,4 (7)
4. În învăŃământ. 49,6 46,5 (5)
5. În cultură. 47,4 46,2 (6)
6. În combaterea corupŃiei. 47,2 35,5 (12)
7. În sfera economică a satului. 46,9 52,7 (1)
8. În justiŃie. 45,7 38,6 (11)
9. În sfera economică a orașului. 43,9 47,7 (3)
10. În sfera politicii externe. 42,3 41,1 (9)
11. În sfera politicii interne. 40,7 40,0 (10)
12. În soluŃionarea conflictului
transnistrean. 29,5 49,5 (2)

Se remarcă faptul că populaŃia nu cunoaște realităŃ ile socialUpolitice sau
economice aflate în raioanele din stânga Nistrului – deși în ultimii doi ani, circa
70% din exporturile acestei regiuni au fost orienta te către Uniunea Europeană.
Dar consideră că diferendul transnistrean poate fi soluŃionat cu participarea atât
a FederaŃiei Ruse, cât și a Uniunii Europene. Compa rând rezultatele studiilor
„Vox populi – noiembrie 2013 ” cu cele din „ Vox populi – iunie 2012 ” constatăm că,
în această perioadă, numărul euroscepticilor a cres cut cu 4%, concomitent cu
creșterea numărului de adepŃi cu 3% ai Uniunii Vama le Euroasiatice.
Totodată a scăzut și popularitatea partidelor polit ice aflate în coaliŃia de
guvernare sub denumirea „AlianŃa pentru Integrare E uropeană”. Astfel, în cadrul
acestei AlianŃe, Partidul Liberal Democrat din Mold ova a scăzut cu 10,2%; Partidul
Democrat din Moldova, cu 4,1%, iar ponderea Partidu lui Liberal a înregistrat o
scădere de 5,8%.

8 REPUBLICA MOLDOVA ÎNTRE OPłIUNEA EUROPEANĂ ȘI CEA EUROASIATICĂ 89
CONCLUZII
PopulaŃia Republicii Moldova cunoaște în mod sumar riscurile și avantajele
aderării la Uniunea Europeană. Sursele ei de inform are pe această temă sunt: massU
media, în primul rând televiziunea, unde nu există ediŃii speciale consacrate
asocierii la UE. De la caz la caz, alte surse sunt internetul, discuŃiile cu prietenii sau
cu oamenii apropiaŃi. PopulaŃia nu cunoaște proiect ele de dezvoltare a infrastructurii,
de formare a unor întreprinderi mixte cu statele me mbre UE, realizate cu susŃinerea
ei, unele sub formă de granturi începând cu anul 20 10, de când la guvernare se află
coaliŃia „AlianŃa pentru Integrare Europeană”. A în Ńelege ce înseamnă în fapt
integrarea europeană cu riscurile și avantajele ei, nu este ușor. Pentru un asemenea
demers este nevoie de un efort analitic și de infor mare.
Interesele de grup, disputele guvernanŃilor afișate public, corupŃia justiŃiei și
atragerea ei în scandaluri politice etc. au dus la uzurparea puterii, au eclipsat calea
europeană declarată de guvernanŃi și au minimalizat , în perceperea populaŃiei,
eforturile necesare unei asocieri europene. În aces te împrejurări, profitând de
situaŃia socialUeconomică precară a Ńării, opoziŃia comunistă cu susŃinere din partea
FederaŃiei Ruse, ostile interesului naŃional de aso ciere la Uniunea Europeană, au
declanșat acŃiuni de dezinformare, manipulare în ma să, de prelucrare a populaŃiei
pentru aderarea Ńării la Uniunea Vamală Euroasiatic ă Rusia – Belarus – Kazahstan,
practic, pentru reconstruirea pe principii neoliber ale a Rusiei Imperialiste.
Între timp, Republica Moldova a parafat acordul de asociere la Uniunea
Europeană. În perioada următoare, coaliŃia de guver nare urmează să conjuge
eforturile și împreună cu societatea civilă, cu ONG Uurile din Republica Moldova să
demonstreze în mod practic că au capacităŃi de orga nizare, de convingere, de
atragere a populaŃiei în procesele democraŃiei part icipative pentru ca cetăŃenii Ńării
să cunoască avantajele și eventualele dezavantaje u nei asocieri la UE. Toate
acestea pentru ca populaŃia să nu fie manipulată, d ezinformată și utilizată în
procesele decizionale numai ca elemente de vot.
BIBLIOGRAFIE
1. Larionescu, M., Mărginean, I., Neagu, G, Construirea clasei mijlocii în România , București,
Editura Enciclopedică, 2007.
2. Zamfir, C., Stănescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale , Iași, Editura Polirom,
2007.
ince its independence, the state of Moldavia has be en oriented
towards the family of European Union. But the Europ ean
direction can be replaced by the pro2Eurasian direc tion,
promoted by pro2Russian political forces in this co untry. In this respect,
people options are divided. The sociological study entitled: “Vox Populi –
The Republic of Moldova” during October 21–November 2, 2013 period, S

VICTOR MOCANU, ANDREI DUMBRĂVEANU 9 90
initiated and developed by the Association of Socio logists and Demographs
from the Republic of Moldavia has researched both E uropean and Eurasian
options. The research sample included 1 192 respond ents from 79 localities,
without the Transnistria region, and it was represe ntative for the adult
population, with a maximum error of ± 2.8%. The aut hors of the study present
the reasons of these options, quantitatively and qu alitatively. Their
conclusions are the following: the Moldavian popula tion knows very little the
risks and the benefits of the accession to the Euro pean Union. Its sources of
information are the mass2media, first, the tv, but there are no special editions
devoted to this association. From case to case, oth er sources are: the internet,
the discussions with friends, close people. The pop ulation does not know
about the infrastructure development projects, of t raining, of joint ventures
with EU Member States, or about the grants which st arted in 2010, since the
“Alliance for European Integration” coalition is in state. Group interests of
the politicians, the judicial corruption and its in volvement in press scandals
have led to the collapse of power and have eclipsed the European path
declared by the Governors. In these circumstances, taking advantage of the
precarious social2economic situation, the Communist opposition, hostile to
the idea of associating with the European Union, wi th the support of the
Russian Federation, initiated terrorist actions, di sinformation, mass
manipulation of the population, for the accession o f the Republic of Moldavia
to the Customs Union Russia–Belarus–Kazakhstan, practically, for the
reconstruction of the neo2liberal principles of Imp erialist Russia. During the
next EU Summit from Vilnius, the Government of the country will join all the
efforts of civil society, NGOs in the Republic of M oldavia, to demonstrate that
they have the ability to organize, convince and att ract people in knowing the
advantages and disadvantages of an association to t he European Union. All
this, in order to avoid the manipulation of the pop ulation and its
disinformation, its use against the national intere st by hostile political forces.
Keywords: opinions, evaluations, standard of living, Europea n Union,
Eurasian Customs Union.
Primit: 27.11.2013 Acceptat: 14.01.2014
Redactor: Ioan Mărginean