VECHIUL TESTAMENT IZVOR AL INFRATIRII NEAMURILOR Coordonator stiintific: Prof.Univ.Dr.Pr. EMILIAN CORNITESCU Doctorand: GAVRA CIPRIAN CONSTANTA 2016… [601090]

REZUMAT

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” – CONSTANTA
SCOALA DOCTORALA
DE TEOLOGIE

REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT

VECHIUL TESTAMENT IZVOR AL INFRATIRII
NEAMURILOR

Coordonator stiintific:
Prof.Univ.Dr.Pr. EMILIAN CORNITESCU

Doctorand: [anonimizat] 2016
CUPRINS

CUPRINS ………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………… …3
LISTA DE ABREVIERIȘTIINȚIFICE ……….. …………………………………………………………………………………………….. ..6
LISTA DE ABREVIERI A CĂRȚILOR S FINTEI SCRIPTURI …………………………………………………. ……………7

INTRODUCERE …………………………….. …………………………… ……………………………………………………………………………. ..9
1. Scopul
lucrării …………………………………………………………….. …………………. ………………………………………………. .11
2. Cadrul general al lucrării …………………………………………………………………………………………………………….. ..13
3.Metoda de lucru ………………………………………………………………………………………. …………………………………….. ..16
4.Observații preliminare privind relevanța lucrării în contextul actual al
studiilor scripturistice din Biserica Ortodox ă Român ă…….. ……………………………………………….. ..18

CAPITOLUL I: Vechiul Testament – fundament al monogenismului biblic ……………………. 20
I.1 Date generale despre Creație ……………………………………………………….. ……………………………………………..31
I.2Universalitatea și valențele Proniei divine ……………………………………………………………………………..40
I.3 Coordonatele universale ale Creațieiși valoarea lor pentru omenire ……………………………..48
I.3.1Spațiul ……………………………………………………………………………………………………………….. …….. …………..53
I.3.2Timpul . Mărturii ale Sfinților Părințidespre timp ……………………………………………………..55

CAPITOLUL II: Crearea lumii în învățătura Sfinților Părinți ……………………………………………….75
II.1Date generale despre cele șase zile ale Creației …………………………………………………………………….85
II.2Sfântul Irineu de Lugdunum ………………. …………………………………………….. ………………………………….. ….92
II.3Sfântul Vasile cel Mare ……………………………………………………………. ……………………………………………… ..94
II.4 Sfântul Grigorie de Nyssa ……………………… ……………………………… …………………………………………………..97

II.5Sfântul Grigore de Nazians ………………………………………………. ………………………………………………………..99
II.6Sfântul Ioan Gură de Aur …………………………………………………. ……………………………………………………….100
II.7Sfântul Maxim Mărturisitorul ……………………………………….. ………………….. …………………………………….102
II.8Sfântul Ioan Damaschin …………………………………………………… ……………….. ………………. ……………………..106
II.9Sfântul Efrem Sirul …………………………………………………………….. …………………. ………. ………………………….108
II.10Sfântul Grigorie Palama …………………………………………… ………………… ……………… ……………. …………….109
II.11Sfântul Ambrozie al Mediolanului …………………………… ……………… …………………………………………..110

CAPITOLUL III: Relația omului cu Dumnezeu și cu semenii ……… ………………………………… …..113

III.1 Edenul ca model și izvor al înfrățirii neamurilor ……………………………………………………………..1 16
III. 2 Căderea în păcat, cauzaruperii comuniunii omului cu Dumnezeu.Pedagogia divină:
eliberarea poporului Israel din robie, condiție a reîntoarceriila o viață virtuoasă …120
III.3 Înfrățirea neamurilor, revelație a puterii și iubirii Tatălui Ceresc ………………………… …….143
III.3.1 Pentateuh – ul, temeiul istorical întregiireligii revelate
și fundamentul scripturistic al înfrățirii popoarelor ……………………. ……………………. .145
III.3.2 Paternitatea divină ca leitmotiv al Legii și proiecție eshatologică
în scrierile Profeților și aghiografilor biblici ……….. ………………………………………. ……….148
III.3.3 Paternitatea divină – axa referențială pentru
fundamentarea scripturistică a egalității oamenilor ……………………………………………. .166
CAPITOLUL IV : Comuniunea cu semenii – liant al înfrățirii neamurilor
în Sfânta Scriptură a Vechiului Testament ………………………………………………..171
IV.1Chemarea la sluji re a poporului ales ……………………………………………………………………………………..174
IV.2Preoția levitică – arhetip al slujirii și comuniunii cu toți oamenii ……………………………… …179
IV.3 Păstrarea comuniunii cu Dumnezeu, liantul înfrățirii cu semenii ……… ……….. ……………….184

CAPITOLUL V: Temeinicia relațiilor interumane în spiritul Sfintei Scripturi ………………199
V.1 Binecuvântarea divină și cadrul ei inte ruman ………………………………………………………………………203
V.2 Căsătoria și familia iudaică, modele de conduită pentru „neamuri” …………. ………………….228
V.3 Familia – așezământ divin în Vechiul Testament și Taină în Noul Testament .
Actualitatea normelor biblice pentru Căsătorie și Familie …………….. …………………………….. …239

CONCLUZII …………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………..257

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. …………………………………………………………………..264
REZUMAT …………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………3 00

ARGUMENT SI OBIECTIVELE CERCETARII

Scriptura Vechiului Testament aduce omenirii marturia suprema a
iubirii lui Dumnezeu pentru oameni ,pentru ca in virtutea acestei iubiri,
Creatorul nu si -a intors fata de la ,,facerea mainilor Lui” (Ps.18, 1) ci S -a
intrupat pentru a restabili unitatea primordiala a Creatiei ,pe masura
iubirii Sale ,,adevarata si tare” (Dt.7, 7 -8, Ir. 2, 2).
Credinciosul Vechiului Testament stie ca pe cine iubeste Dumnezeu, il
incearca (Prov. 3, 11 -12), a mintindu -i de pacatul caderii de la credinta (Fc.
1,28 -30) si intarindu -i promisiunea mantuirii. De aceea lucrarea de
cercetare debuteaza cu fireasca speranta a unor limpeziri de ape si de
aceea ne -am inarmat cu instrumentarul lingvistic si bibliografia s pirituala
adecvata, prin intermediul carora am deschis o cale de acces aflata in
menirea omului in calitatea lui de fiinta sociala de a personaliza intregul
Univers, ca sa inainteze cu el o tot mai deplina comuniune cu Dumnezeu in
Treime, deoarece,,mant uirea ca eliberare din robia pacatului si a mortii sau
ca o impreuna vietuire cu Hristos si in Hristos, prin lucrarea Duhului Sfant
in noi, este problema cea mai serioasa si vitala care confrunta pe crestinul
tuturor timpurilor”.
Dupa caderea omului in pacat, Dumnezeu a intervenit si a schimbat
rostul durerii, al suferintei si al mortii, prefacandu -le in mijloace de
vindecare a raului. Astfel, constientizand pacatul, pocainta reprezinta
puntea pe care pot pasi virtutile ca u niune paradoxala dintre persoane, ca
entitate ontologica dar si ca miscare inspre alte personae, trasatura

esentiala intru explicarea omului drept chip al lui Dumnezeu, aflat in
expresia sa comunitara, in tendinta lui fireasca de infratire cu cei de alt
neam.

METODA DE LUCRU

Obiectivele vizate in lucrarea de fata, care au si impus o metoda de lucru
interdisciplinara, se impart in linii generale, in trei categorii.
1. La nivel cognitive, s -a urmarit recuperarea si sintetizarea analizelor
intreprinse asupra societatii si relatiilor interumane si asupra Bisericii de
catre diversi cercetatori, romani si straini, in scopul furnizarii unui material
de studio pentru mediile universitare si nu numai.
2. La nivel operational a fost vizata alcatui rea unui model de analiza,
general aplicabil oricarei transpuneri a cercetarii modern, dar si in
stabilirea unor coordinate ce compun o paradigm imediat utilizabila si
functional pentru analiza unei stari social -religioase date.
3. La nivel didactic, s -a urmarit facilitarea muncii profesorului si a
studentului, prin oferirea unui suport scris pentru activitatile de seminar.
Din aceste motive, am dorit ca lucrarea de cercetare sa
demonstrezeca, incepand cu civilizatia iudaica, desavarsindu -se in
crestinism, viata sociala denota pregnant necessitate sublinierii reperelor
virtutilor umane autentice, necesare evolutiei firesti a societatii, de aceea,
tot mai mult scopul Bisericii nu este sa ramana deoparte, ci sa se apropie de
om in toate aspectele si manife starile vietii lui, cu ceea ce are ea etern si
sacru, pentru a -i apropia pe oameni, pentru a -i INFRATI unii cu altii.

RELEVANTA LUCRARII IN CONTEXTUL ACTUAL AL BISERICII
ORTODOXE ROMANE

Abordarea temei “VECHIUL TESTAMENT, IZVOR AL INFRATIRI I
NEAMURILOR” , prezinta relevanta prin inscrierea ei in efortul de a proiecta
in actualitate raspunsul Scripturii Sfinte si Bisericiii Ortodoxe la
multiplele si perfidele provocari ale postmodernismului complex si tragic
prin incercarea disperat a a limitarii propriei disolutii la nivelul
comunitatilor umane, dar si in calitate de etapa a unei redefiniri
metamorfice la nivelul societatii postindustriale ,analizata prin prisma
complexelor relatii interumane, inaccesibile adeseori cunoasterii st iintifice
obisnuite.
Fiind in mod organic apartenent domeniului teologic, nu numai prin
amploarea subiectului supus cercetarii, dar si prin cadrele instalate in
cultura si civilzatia umana cu privire la fenomenul constientizarii strarii de
pacat osenie in camp social, implicit in sfera eclesiala, raspunsurile
formulate aici reprezinta o dorita entelehie a insasi ratiunii de a fi teolog
misionar si marturisitor deopotriva. De aceea, cu o fireasca utilitate,
lucrarea poate fi valorificata la nive lul cognitiv mai ales prin raspunsurile
argumentate cu o literatura de specialitate impresionanta, utila oricarei
cercetari sau aprofundari de nivel academic.
Modelul operational folosit cristalizeaza in sine tehnici analitice de
maxima aplicabilitate, capabile sa creioneze paradigmatic vectorii unor
directii de cercetare multidisciplinara. Componenta paideutica este
asigurara nu doar de un camp cognitiv informational de exceptie, cat si de
rularea unei metodologii specific didacticii religiei si nu nu mai.
Nivelul stiintific de abordare reprezinta, prin selectia cu ajutorul
neprecupetit al Coordonatorului stiintific, Pr. Prof. EMILIAN CORNITESCU
a unei bibliografii de actualitate, nu doar o subscriere in randul celor ce s -au
aplecat asupra aceestui subiect, direct sau tangential, ci mai ales am plecat
de la necesitatea scrierii unei noi pagini apologetice intru efortul pledant al

Teologiei Ortodoxe de a -si pastra frumusetea si bogatia spirituala
nealterate, asa dupa cum le -a lasat Mantuitorul Iis us Hristos Apostolilor.
Prin contributia adusa la resursele didactice ale disciplinei de
specialitate, lucrarea isi propune sa devina temei teoretic al concretizarii
unei directii de actiune pastorala si nu numai.
Nu avem orgoliul unei descoperiri e pocale si nici nu consideram
raspunsul ca definitiv in elucidarea complexelor interferente in care
suntem pozitionati cu sau fara voie, ci doar ne exprimam credinta ca
undeva, candva, pornind de la rezultatele acestui studiu, cineva sa dezvolte
un d omeniu dedicat, de cercetare complexa a acestor raporturi.
Dincolo de introspectiile hermeneutice inerente, capabile sa
surprinda mutatiile la nivel conceptual si epistemic, lucrarea se desprinde
prin multitudinea elementelor pozitivante ale discursului teologic, expresie
a nazuintei si cautarii de Dumnezeu, care se gaseste pe sine smerit, in fata
iubirii si atotintelepciunii Sale, revelata prin verbul Scripturii.
Scurta prezentare a capitolelor

Lucrarea de doctorat este structurata pe cinci capitole:

Capitolul, I ”VECHIUL TESTAMENT, FUNDAMENT AL MONOGEISMULUI
BIBLIC“, l -am structurat in trei subcapitole:
I. 1. Date generale despre Creatie, I.2. Universalitatea si valentele Proniei
divine, I.3. Timpul si spatiul si valoarea lor pentru omenire.
In lucrarea de cercetare incercam sa prezentam importanta
protoparintilor, pornind de la fundamentul lor divin, revelat, prins in slova
Scripturii. De acest aspect relevant pentru istoria omenirii ne -am apropiat
indeosebi prin intermediul subcapitolului ,,Da te generale despre
creatie”apoi am tratat dint -o perspective de natura etica ,,Universalitatea si
valentele Proniei divine” privita referential.
Necesitatea expunerii cadrului narativ exegetic, se deschide spre
urmatorul subcapitol intitulat “ Coordonat ele universal ale Creatiei si
valoarea lor pentru omenire” vizand chiar sistemul binar al Creatiei

,,Spatiul si Timpul” , cu o trimitere fireasca spre temeiurile patristice ale
credintei noastre, fapt pentru care am facut o prezentare sintetica ,,des pre
,, Marturiile Sfintilor Parinti despre timp”.
Astfel am analizat cele doua concepte importante din Scriptura
Vechiului Testament, temporalitatea si ciclicitatea temporala .
Problema timpului este, in fond, o problema de valorizare a propriei
exis tente terestre, ea implica si o permanenta propensiune spre depesirea
acestei limite, deoarece pana la Galilei, implicand geometric
simbollismul,, Paradisului terestru ”ceea ce numim noi timp si chiar ceea ce
denumim natura erau notiuni reprezentate, intel ese si impuse, dar nu
cunoscute. Privind viata din perspectiva multidimensionala a chipului si
asemanarii, a istoriei si a timpului, putem afirma ca ele sunt alfa si omega
destinului uman, darul initial si, in acelesi timp, programul de crestere
infini ta in timp, pornind paradoxal de la o sursa atemporala. Acest aspect
este subliniat si de Sfantul Vasile cel Mare in prima Omilie de la Facere,
atunci cand vorbeste despre crearea timpului si cand insista asupra naturii
imateriale a acestuia, a carui o rigine nu poate fi descoperita ,,Inceputul
timpului ,in acest moment prestabilit si atemporal al Creatiei, nu reprezinta
inca timpul”.

CAPITOLUL II , “REFERATUL BIBLIC DESPRE CREAREA LUMII SI A
OMULUI ”, din punct de vedere tehnic l -am structurat astfel:
II. 1 Date generale despre cele sase zile ale Creatiei, II. 2. Sfantul Irineu de
Lugdunum, II.3. Sfantul Vasile Cel Mare, II.4. Sfantul Grigore de Nissa, II.5.
Sfantul Grigore de Nazians, II.6. Sfantul Ioan Gura de Aur, II.7. Sfantul
Maxim M arturisitorul, II.8. Sfantul Ioan Damaschin, II.9. Sfantul Efrem
Sirul, II.10. Sfantul Grigare din Palama, II.11. Sfantul Ambrozie al
Mediolului
Acest capitol doi, face o hermeneutica a Creatiei.
Subcapitolul II.1. ,,Date generale despre cele sase zile ale Creatiei ”,
realizeaza o abordare strict scripturistica, dar argumentata, in subcapitolele

urmatoare, cu invatatura unor Sfinti Parinti: Sfantul Irineu de Lagdunum,
Sfantul Vasile Cel Mare, Sfantul Grigore de Nissa, Sfantul Grigore de
Nazia ns, Sfantul Ioan Gura de Aur, Sfantul Maxim Marturisitorul, Sfantul
Ioan Damascin, Sfantul Efrem Sirul, SfantuI Grigore Palama, Sfantul
Ambrozie al Mediolonului care au scris despre Creatie ca realitate divino –
istorica, speciala.
Referatul biblic despre Cr eatie are un caracter istoric. Intreaga Sfanta
Scriptura cuprinde ideile sale principale “ omul este creat de
Dumnezeu ”(Iov 10, 8), trupul a fost facut din pamant iar sufletul este dat de
Dumnezeu (Ecc.12, 7). Acest caracter exclude interpretarea strict alegorica
a textului sacru, neputandu -se renunta la intelesul literal, deoarece textul
Facerii constituie o consemnare cu caracter istoric a unor evenimeente
reale, cunoscute de catre Sfantul Prooroc Moise prin descoperire
dumnezeiasca.
Referandu -se la acest moment, Andre Scrima scria ,,Omul este o
faptura subatica, fiind creat in Vecernia celei de a sasea zi. Numai el
cunoaste sensul sarbatoresc al vietii. Asadar, prin faptul Creatiei omului,
intreaga faptura intra in odihna sabatica, in pacea un irii cu Creatorul.”

CAPITOLUL III RELATIA OMULUI CU DUMNEZEU SI CU SEMENII , l-am
structurat in trei subcapitole:

III 1. Edenul ca model si izvor al infratirii neamurilor, III2. Caderea in
pacat, cauza ruperii comuniunii omului cu Dumnezeu. III.3. Înfrățirea
neamurilor, revelație a puterii și iubirii Tatălui Ceresc . III.3.1 Pentateuh – ul,
temeiul istoric al întregii religii revelate și fundamentul scripturistic al
înfrățirii popoarelor .III.3.2 Paternitatea divină ca leitmotiv al Legii ș i
proiecție eshatologică în scrierile Profeților și aghiografilor biblici III3.3.
Paternitatea divină – axa referențială pentrufundamentarea scripturistică a
egalității oamenilor .
Capitolul al treilea incearca sa ilustreze o analiza atenta a factorilor
care afectea za socialul, individul in ultima instant precum si atitudinea fata
de semenii sai pentru ca, asa cum atentioneaza aghiografii Vechiului
Testament, orice manifestare a omului are efecte multiple si neasteptate in
relatia cu Pronia divina. De aceea am tr atat aceasta sinteza in trei

subcapitole, fiecare dintr -o alta perspectiva analitica”una istorico -biblica”,
pentru a ilustra formula arhetipala a acestor relatii, sub titlul “ EDENUL CA
MODEL SI IZVOR AL INFRATIRII NEAMURILOR ” si care face o analiza ined ita,
poate chiar surprinzatoare asupra unui atribut al Edenului, cu referire la
fenomenul pacatului ca rupere a comuniunii cu Creatorul, de la individ la
popor.

In subcapitolul denumit “ CADEREA IN PACAT, CAUZA RUPERII
COMUNIUNII OMULUI CU DUMNEZEU ”, pedagogia divina”eliberareea
poporului Israel din robia pacatului prin practicarea virtutilor” ,i – am
relevat importanta deoarece virtutea a fost giuvaierul nestemat al
Antichitatii clasice din marile civilizatii ale lumii. Peea au definit -o filozof ii
greci, moralistii egipteni si romani, dar mai ales prin inspiratie
dumnezeiasca autorii scrierilor parenetice din Vechiul Testament. Prin
practicarea virtutilor poporul primeste binecuvantarea, iar Dumnezeu isi
arata dragostea Sa atotprisositoare si b unatatea infinita fata de toata
faptura (DT.30,19) semnul purtarii de grija din partea lui Dumnezeu.
Omul este cea mai complexa si plina de sensuri parte a Creatiei. El
este unica realitate creata care poarta in sine spirit rational. Aceasta
ratiune a spiritului uman precum si rationalitatea lui pornita in cautarea
adevarului, cer un anumit mod de existenta . Primul element care se impune
pentru dezvoltatea si manifestarea deplina a spiritului este trupul. Astfel
prin fiintarea impreuna a trupului si a sufletului se pun bazele existentei
umane.

Am prezentat semnele iertarii divine ca o revenire la starea de
echilibru existential, in subcapitolul intitulat III.3. “PATERNITATEA
DIVINA , FUNDAMENT AL INFRATIRII NEAMURILOR ”.

Credinta in paternitatea divina este foarte veche si foarte raspandita
incepand de la rugaciunile oamenilor primitivi, pana in limbajul vechilor
religii mai dezvoltate, in mod particular in lumea semita. Numeroase teze,
rugaciuni, imnuri atesta faptul c a oamenii si -au reprezentat divinitatea sub

imagini de paternitate, cel mai adesea ca un tata. Cu timpul aceasta
conceptie primitiva a evoluat, pana in momentul cand Dumnezeu Insusi si -a
revelat pe masura posibilitatii omului de cuprindere, misterul ezi stentei
sale. Aceasta evolutie a reprezentarii paternitatii divine este OBSERVABILA
in insasi cartile Sfintei Scripturi.
Continutul urmatoarelor subcapitole, din perspective antropologiei
biblice a Vechiului Testament, apara si cultiva demnitatea perso anei umane
si valorile spirituale izvorate din iubirea lui Dumnezeu fata de oameni,
relatand, dintr -o analitica determinant chronologic si profetica despre
paternitate

III3.1. si III3.2 Pentateuh – ul, temeiul istoric al întregii religii revelate
și fundamentul scripturistic al înfrățirii popoarelor
Paternitatea divină ca leitmotiv al Legii și proiecție eshatologică
în scrierile Profeților și aghiografilor biblici

Omul, copilul lui Dumneaeu, in planul Creatiei, a primit o cinste
deosebita din partea lui Dumnezeu Tatal, in raport cu celelalte creaturi. El
este,, apogeul creatiei “ , “splendoarea creatiei”, dupa expresia Sfantului
Grigore de Nissa a fost adus la existenta prin sfatuire, Dumnezeu vrand sa
ne invete, prin aceasta,, chiar ininte de a -l crea, maretia dragostei ce avea sa
i-o incredinteze omului,, iar el omul ca orice fiu, poarta in el,, chipul Tatalui
,, (F 1,26 -27). Insa mai tarziu, omul “fiu va ajunge la cunostiunta ca
el”,,plasmuire si icoan a a lui Dumnezeu”este de a creat dupa ,,chipul”unui
nalt Fiu, un Fiu nascut din vesnicie din Tatal si de aceeasi fire cu El, de aceea
omul este creat ,, dupa chipul Chipului ” sau este ,, icoana icoanei ”.

Deosebit de importanta pentru cercetare este si tema din
subcapitolul III.3.4 intitulat
Oseea este unul din Profetii care arata primul dragostea paterna a lui
Dumnezeu. Nu foloseste termenul de “TATA” pentru Dumnezeu, ci ideea

paternitatii lui Dumnezeu este foarte bine evidentiata. Oseea arata
relatia dintre Dumnezeu si poporul ales, poporul lui Israel, ca o relatie
perfecta si curata dintre un sot si sotia sa. Ne descopera ca si atunci cand
poporul se indeparta de voile Sale, iubirea dumnezeiasca nu inceteaza, ci cu
mai mare putere se revarsa as upra lor.
Dupa Profetul Isaia, dragostea fata de poporul Sau intrece dragostea
care o are o mama naturala fata de copilul ei “Oare femeia uita de pruncul
ei si de rodul pantecelui ei n -are mila? Chiar cand ea il va uita, Eu nu te voi
uita pe tine”(Isaia 49, 15).
Profetul Ieremia mustra poporul pentru indepartarea sa de
Dumnezeu, dar il arata pe Dumnezeu ca rabdator si bun si care va aduna din
toate tarile pe aceia pe care i -a imprastiat in “mania Sa”.
Apropierea de era crestina, se descopera ca cea mai aprofundata in
ideea de paternitate si de filiatie divina. De la imaginea de popor ales, ca fiu
al lui Dumnezeu, se trece la aceea de credincios ce isi insuseste si aplica in
viata sa sfaturile si poruncile Tatalui sau. Iar de acum imaginea de “fiu” sau
de “copil a lui Dumnezeu”, nu o mai gasim asa cum poporul Israel si -l aroga
in virtutea alegerii sale, ci la baza relatiei cu Dumnezeu sta in mod categoric
si negresit, virtutea interioara si personala ,justificad astfel titlul de “fiu”sau
de “Tata”. Pentr u a fi”fiu”, pentru a fi ajutat si pentru a -L avea ca Tata,
trebuie in mod corect ca aceasta legatura de filiatie sa fie bazata pe reale
virtuti interioare.

In subcapitolul III. 3.3 este prezentata atentionarea lui Dumnezeu
pentru popor Sau, ca sa fie bland cu cei care vin acolo si sa -si aduca aminte
ca si ei a fost candva intr -o situatie similara si sa trateze pe strain in conditii
prietenesti.
Daca acest strain prezinta un pericol, Dumnezeu va alunga pe acesta
si poporul sa distruga locasurile lor de inchinare, ca sa nu fie o cursa pentru
ei.
Inca de la inceput poporul Israel a avut diverse contacte cu alte
popoare, unele care pezentau un real pericol in sensul nepastrarii credintei

monoteiste si a morale catre Unicul Yahve, dar perioada Macabeilo r este
marcata de perioada misionara.
Dumnezeu se descopera ,treptat, si intr -o forma oarecum mai
ascunsa si neamurilor ca fiind nu doar Dumnezeu si Parinte al lui Israel, ci
Dumnezeu si Parinte al intregului pamant ,,Ia aminte la mine poporul meu
,si voiu, neamuri, fiti cu urechea la Mine,ca de la Mine va veni invatatura si
legea Mea va fi lumina popoarelor”(Isaia 51, 4).
Apelul lui Dumnezeu este asadar universal: “Adunati -va, veniti
apropiati -va laolalta cei ramasi cu viata dintre neamuri!(…)Intoarc eti-va
catre Mine si veti fi mantuiti, voi cei care locuiti toate tinuturile cele
indepartate ale pamantului”.
Raspuns la acel apel se constituie in ceea ce s -a numit” pelerinajul
eshatologic” al popoarelor catre Sion.

In apropierea venirii Mantuitoru lui, evreii erau mandri ca erau
singurii care posedau descoperirea voii lui Dumnezeu. Posedau asadar
datoria de a descoperi si celorlalti oameni pe Dumnezeu.
Avraam este glorificat ca misionar, deoarece el este primul prolezit
care castiga triburi de pagan i care -l inconjurau, indreptandu -i la credinta in
Unicul Dumnezeu, iar Sara covertea femeile. Avraam devine drept lumina a
misionarilor dupa lozinca :”Fa toate creaturile lui sa -l iubeasca pe Dumnezeu,
asa cum Avraam a facut -o”. existent unui misionarism iu daic este
incontestabil, desi unele consideratii ale talmudistilor sunt exagerate.

“In Capitolul IV ’’COMUNIUNEA CU SEMENII -LIANT AL INFRATIRII
NEAMURILOR IN SFANTA SCRIPTURA A VECHIULUI TESTAMENT ”

Structurat pe trei subcapitole, cu un continut analiti c preponderant
istoric -biblic, cu titlul “CHEMAREA LA SLUJIRE A POPORULUI ALES”, care

face impreina cu expunerea si exegeza relatarilor scripturistice din
subcapitolul “PREOTIA LEVITICA -ARHETIP AL SLUJIRII ȘI COMINIUNII CU
TOȚI OAMENII ”, o incursiune in v iata si istoria zbuciumata a poporului
Israel, caruia, prin intermediul Patriarhilor, i se reveleaza argumentele
interventiei divine in evolutia acestuia, subcapitolul urmator .

Capitolul IV. COMUNIUNEA CU SEMENII – LIANT AL INFRATIRII
NEAMURILOR IN SFANTA SCRIPTURA A VECHIULUI TESTAMENT”, vedem
puterea de comunicare ce se realizeaza cu ajutorul lui Dumnezeu si la
originea tuturor actelor de comunicare cu Dumnezeu nu sta doar o simpla
esenta sau lege, ci se afla o Persoana capabila de a crea din nimic alte
personae ce pot intelege cuvantul Sau, se afla un Dumnezeu care vorbeste
permanent cu omul. Parintele Staniloaie spunea: “ Cuvantul este insotit si de
puterea celui care vorbeste, cuvantul implica persoana si fapta gandita si
liber aleasa a ei. Dumnezeu f iind Personal a putut aduce lumea la existenta
ca ceva nou, punanadu -i in acelasi timp o pecete a unei infinitati temporale
si spatial relative’’.
Omul este prin creatie ruda Domnului si tocmai aceasta inrudire face
posibila participarea celor creati inru dit la o existenta fara sfarsit sau este
cea mai stringent necessitate pentru putinta acestei participari.

IV.1. Chemarea la slujire a poporului ales
Pentru a sublinia pronia divina, agiograful face o precizare: tot ceea ce
dobandeste omul in urma muncii sale este ”un dar de la
Dumnezeu”(Ecleziast 3, 3), la fel dupa cum implinirea personala alaturi de
semenii sai, pentru ca umanul se poate implimplini doar in iubire si
comuniune, de aceea adevaratul Dumnezeu si adevarata religie nu pot fi
decat Dumnezeul i ubirii personala si marea taina a comuniunii.
Credinciosii“Preaiubiti ai lui Dumnezeu”(1Rg 2, 8), sunt chemati cu
fiecare activitate la fiecare slujba si litgurghie sa se intreaca in realizari ale
lumii dar in numele Domnului. Aceasta pentru ca se stie ca de chemarea lui
Dumnezeu la sfintenie s -a invrerdnicit numai popoirul Israel, iar de iubirea
sa s-au bucurat toate fiintele vii prin insusi faptul existentei lor.

Calitatea aceasta de popor ales a lui Dumnezeu, puteau sa o mentina
prin respectarea Legii d ivine. Doar prin fidelitatea aceasta se puteau bucura
de ”popor sfant ”, intre celelalte neamuri, dand dovada de supunere .
Dumnezeu prin ” popo r ales ”, ” popor binecuvantat ”, ne arata
proprietatea Sa asupra tuturor lucrurilor create.

IV. 2. Preotia levitica – arhetip al slujirii și comuniunii cu toți oamenii

Deoarece din vechime functia sacerdotala, preoteasca, era
incredintata unei familii, aceasta este data de Moise fratelui sau Avraam,
pentru a -l consacra cultului religios.
Levitii erau oameni foarte ata sati de slujirea unui templu sau a unui
cult. Dintr -un simplu trib au devenit o comunitate religioasa, iar cu iesirea
din Egipt ei au fost mereu insotiti de Dumnezeu.
Diferenta dintre preoti si leviti o vedem, in cuvintele Preotului
Ezechiel: “ei(levitii)v or sluji in templul meu, vor aduce arderi de tot pentru
popor, iar preotii din semintia lui Levi, vor sta in fata mea sa -mi aduca
grasime si sange, zice Domnul Dumnezeu.

Subcapitolul IV.3. Păstrarea comuniunii cu Dumnezeu, liantul înfrățirii cu
semenii arata ca in orice credinta se incearca refacerea relatiei cu Dumnezeu,
in acest caz cu Yahweh si se pleaca dintr -un anumit punct, de la un semn, de
la un cuvant.
Dupa inzgonirea din Rai, viata omului a intrat intr -o noua faza, intr -o
faza in care avea de inf runtat si era incionjurat de diferite greutati, iar
pacatul la primii oameni este de rusine si teama, in timp ce la Cain pacatul
ajunge la un sentiment de diperare.
Patriarhii, nu pot fi localizati cu exactitate, insa cercetatorii moderni ii
incadreaza int e secolele XIX -XII in.Hr.
Patriarhul Avraam, Patriarhul Isaac, Patriarhul Iacob, au avut rolul de
a tine poporul ales pe calea cea buna, in timp ce ei erau inconjurati de
popoare pagane care doreau sa -i atraga prin diferite metode. Rolul lor de a
intoarce poporul ales la Dumnezeu, toata viata lor era defasurata in acest
sens.
In carte lui Iov gasim o mustrare si anume aceea ca cei drepti traiesc
in mizerie, in suferinta, in treama, pe cand cei nedrepti si nelegiuitorii,

raufacatori, duc o viata plina de bu curie si parca de rasplata, unul moare cu
matele imbuibate, in bucurie, pe cand altul moare cu sufletul amar, caruia
nu i-a fost dat sa guste nici un bine, iar in timpul lui Maleahi multi sustineau
ca celor nelegiuiti le merge foarte bine, iar credinta nu ajuta la nimic.
Dumnezeu evidentiaza ca isi face un popor caruia ii va darui o tara.
Avraam lasa totul in urma si pleaca spre necunoscut, bazandu -se doar
pe increderea lui Dumnezeu care ii vorbeste. Va fi considerat ”omul
credintei”si va fi considerat s tramosul celor trei mari religii monoteiste.

Ce li s -a fagaduit evreilor?
Li s-a fagaduit o tara, ca va fi un popor mare ”ca stelele cerului”, ca
”nisipul marii”(Facere22, 17), binecuvantare de a fi izvor, sursa de
binecuvantare, in calitate de preoti, pentru toate neamurile;
Aceasta binecuvantare consta in cunoasterea lui Dumnezeu si a
venirii lui Iisus Hristos, Mantuitorul.
In evanghelia lui Matei gasin ca Hristos este numit ”fiu lui Avraam”.
Avraam inaintat in varsta primete de la Sara un fiu, Isaac.( Avraam este
incercat pentru a ise vedea credinta in Dumnezeu, prin fatul ca i se cere de
la Cel Atotputernic sa aduca jertfa pe singurul sau fiu pe muntele Moria. Iar
supunerea celor doi unuia fata de Dumnezeu si celulilalt fata de tata, se
ridica amandoi la nivelul asteptarilor, la nivelul credintei in Dumnezeu).

Patriarhul Iosif – fiul Patriarhului Iacob -Israel.

Aruncat in fantana ca Hristos in temnita, el iese vandut fiind lui
Putifar, si pentru talcuire visului cu cele sapte vaci grase si sapte vaci slabe,
ajunge conducator peste Egipt.
Patriarhii, prin viata lor inchinata Divinitatii arata ca aceasta credinta,
a mantuirii prin fapte, este extrem de vizibil in iudaism deoarece apare intr –
un sistem care este dedicat invatarii si aplicarii legilor stri cte. Poporul
Israel, trebuia sa -si arate atasamentul fata de Dumnezu mai mult decat alte
neamuri, pentru a -si arata bucuria si multumirea pentru cele primite.

Ultimul capitol, al -V-lea,”Temeinicia relatiilor intrumane in spiritul
Sfintei Scripturi ”, cupr inde o analiza complexa a familiei, drept componenta
reprezentativa a grupului mic, dintr -o analitica perspectivala multipla:
biblica -Binecuvantarea divina si cadrul ei intreruman, sociologica

deopotriva neotestamentara si canonica in subcapiutolul „Famili a-
asezamant divin si Taina in Noul Testament . Canoane cu privire la Taina
Nuntii Sfintii Parinti despre Taina Casatoriei”, am prezentat cum omul inca
de la inceput a fost creat sa nu fie singur, asadar spune Dumnezeu cel in
Trei Persoane”Nu este bine sa fi e omul singur ; să-i facem ajutor potrivit
pentru el", creand din coasta lui adam “femeia”.

V.1. Binecuvantarea divina si cadrul ei inter -uman

In tabloul profetic, Dumnezeu este reprezentat ca adunand natiunile
infratite la Ierusalim. Casa lui Dumnezeu d in Ierusalim s -ar fi numit cu
timpul ”o casa de rugaciune pentru toate popoarele”(Ioil 56, 7). Portile
Ierusalimului urmau sa fie vesnic deschise pentru a primi ”bogatiile”aduse
lui Israel pentru convertirea inca a altor popoare si neamuri.
Regele David st ia ca adevaratul conducator este Dumnezeu si nu un
om, si de aceea vrea sa construiasca Templul. Dar din cauza ca era un rege
militar, Dumnezeu nu i -a dat sa nceapa el templul, ci fiului sau Solomon.
Ascultarea de Lege a fost pentru Israel, ocazia de a tin e legamantul cu
Dumnezeu si nu de acceptarea sa. Doar ascultarea de aceste legi morale,
civile si ceremoniale, faceau diferenta de celelalte namuri care le inconjura.
Pentru a arata binevointa izraelitii erau obisnuiti sa lase pe camp
spice pentru cei sara ci, aducandu -si aminte totodata de robia in care au fost.
Am plecat de la ideea de Stat, pentru ca suntem tributari acestor
modele de gandire si actiune, dar si pentru ca in timp radiaza o serie de
dezvoltari si evolutii, capabile sa -si impuna racordurile specifice.
Legea cerea blandete si indurare, si in acest sens existau cetati unde
cel care era ucigas fara voie se putea refugia, ”sa platea suflet pentru suflet,
ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mana pentru mana, arstura pentru
arsura, rana pentru ra na, vanataie pentru vanataie ”(Iesire21, 23 -25). In
cazul furtlui, daca obiectul era gasit complet si bun de folosit, ce cerea plata
acestuia dubla in cazul unei oi se dadeau patru oi, in cazul unui bou se
dadeau cinci boi, astfel se descurajaa hotia. Daca era prins cineva la furat
noaptea, putea sa -l omoare, daca era prins in zori era judecat. Pedeapsa cu
moartea se aplica la crima voluntara, rapire in scopul sclaviei, blasfemiei,
profanarea Sabatului, vrajitoria, magia, prostitutia unei fice de preot, abuz ul
intre relatiile sexuale(adulter, incest, sodomia, bestialitatea). In cazul mortii
date de popor prin lapidare, prinul care arunca era martorul/martorii.

Pentru raufacaturi, nu exista inchisoare, ci doar era in asteptarea
judecatii cand putea sa aduca ma rtori in apararea sa. Femeile sau sclavii, nu
puteau fi martori, iar sentinta si pedeapsa se facea in aceeasi zi.

V.2. Casatoria si familia iudaică – modele de conduita pentru
”neamuri”

Din punct de vedere teologic ne intereseaza cum este tratata femeia ,
in raportul conjugal, caci de aceasta va depinde in primul rand valoarea ei .
Relatia dintre cei doi trebuie sa fie de comuniune fizica si spirituala
pentru a intemeia o familie. Trebuie sa existe egalitate, responsabilitate,
sprijin reciproc, realizarea unor scopuri comune.
In cazul unei familii, jertfa este sacrificiul, sa spun asa, principal
pentru a se putea face aceasta legatura prin excelenta si castoria trebuie sa
fie indisouncalubila pentru ca are porunca dumnezeiasca, ”cresteti si va
inmultiti”.
Femeia la un moment dat a ajuns ca sa poata sa fie vanduta, alungata
sau chiar omorata. Erau reguli bine definite astfel ca se cerea ca nu cumva
sa fie luata ca si concubina sora sotiei, sau dintre rudele barbatului.
Prin cartea de despartire ce intalnim amintita, se intelegea faptul ca
barbatul a divortat s -a despartit de sotie, dar femeia aceea poate sa fie luata
de alt barbat fara sa fie impiedicat de ceva.

V.3. Familia – așezământ divin în Vechiul Testament și Taină în Noul Testament.
Actualitatea normelor biblice pentru Căsătorie și Familie
Omul , dupa Atanasie cal Mare, spune ca dupa calea rationala seamna
cu omul, dar dupa trup se aseamana cu animalele. Iar putini isi arata
asemanarea dupa Dumnezeu, deoarece faptele lor sunt contradictorii fiintei
dumnezeiesti, nu se arata ca fii ai lui Dumnezeu. Omul se indeparteaza tot
mai mult de Creatorul sau din cauza neimplinirii voii dumnezeiesti care i se
pare greu de implinit si astfel se indeparteaza omul de poruncile lui
Dumnezeu.
Binecuvantarea data de biserica, celor doi barbat si femeie, le este
sfintita si aprobata legatura conjugala a iubirii cu scopul de a se inmulti, iar
Sfantul Apostol Pavel, spune depre casatorie ca este Taina mare.

Casatoria in vremurile vechi trebuie facuta doar intre barbat si femeie,
iar varsta de casatorie este de 14 ani la baiat si de 12 ani la fata, iar barbatul
la 70 de ani si feneia la 60 de ani nu ar mai trebui sa se casatoreasc, deoarece
nu mai pot naste fii, spune Sfantul Vasile cel Mare.
Sfantul Vasile cel Mare spune ca daca ia cineva pe femeia logodita cu
altul, sa o duca inapoi ca sa primeasca dezlegare. Iar castoria a 4 -a este un
pacat, e mai mare decat desfraul.

Concluziile incheie analiza stiintifica, pornind de la evolutia
relatiilor inter0umane in planul relie ligiozitatii, dorindu -se relevante
pentru ca subliniaza elementele de rupture si de continuitate, pacatul si
virtutea constituind o preocupare fundamental pentru orice timp istoric,
deoarece isi pun in mod inevitabil amprenta pe intregul system de relatii
sociale si morale, religioase si spiritual ale omenirii generand sau
destructurand coeziunea sociala a neamurilor cu poporul ales.

Bibliografie

1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, versiune diortosită după Septuaginta,
redactată și adnotată de Bartolomeu Valer iu Anania, Arhiepiscopul
Clujului, sprijinit pe numeroase alte osteneli, Editura Renașterea, Cluj –
Napoca, 2001.
2. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Părinte † Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic
și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008.
3. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ ,tipărită acum a doua oară sub îndrumarea și purtarea de grijă a
Preafericitului Părinte † Justinian, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea
Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1975.
4. LA BIBLE, traduction oecuménique de la bible (TOB), comprenan t l’Ancien et le
Nouveau Testament, traduits sur le textes originaux hébreu et grec, avec introductions,
notes essentialles, glossaire, nouvelle édition revue, Alliance Biblique Universelle, Les
Édition du Cerf, Paris, 1995.

Patristice

1. ANTONIECEL MARE, Sfântul, Învățături despre viața monahală , în Filocalia sau
culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina
și desăvârși , vol. I, trad., introd. și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru
al Academiei Române, Editura Harisma, București, 1992.
2. ATHANASII , ARCHIEPISCOPI ALEXANDRINI , S.P.N., Liber de incarnatione Verbi Dei et
contra Arianos , tom. 26, in Patrologiæ cursus completus, Series Græca , ed. J. -P. Migne,
Paris, 1857 -1868.
3. ATANASIE CEL MARE, Sfântul, Scrieri, (Partea I: Cuvânt împotriva elinilor. Cuvânt
despre întruparea Cuvântului) trad., introd. și note Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, în
Col.„Părinți și Scriitori Bisericești” , vol. 15, Editura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987.
4. AUGUSTIN , Fericitul , Confesiuni , trad. Prof. Dr. doc. Nicolae Barbu, în Coll. „Părinți și
Scriitori Bisericești”, vol.64, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1985.
5. AVA DOROTEI ,Învățături de suflet folositoare, în Filocalia sau culegere din scrierile
Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși , vol. IX, trad. Pr.
Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Ed itura Humanitas, București, 1999 .
6. CABASILA NICOLAE , Sfântul, Despre viața în Hristos , trad. Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae,
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române , București, 2001.
7. CANONUL CEL MARE al Sfântului Părintelui nostru, Andrei Criteanul, Editura Trinitas, Iași,
1999.
8. CHIRIL AL IERUSALIMULUI , Sfântul, Cateheze , trad. Pr. Prof. Dumitru Fecioru, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române , București, 2003.
9. CLEMENT ALEXANDRINUL ,Care bogat se va mântui? , trad. Pr. Dumitru Fecioru, în Coll.
„Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 4, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române , București, 1982.
10. CLEMENT ALEXANDRINUL , Stromate , în Scrieri, partea a doua, trad. și note Pr. Dumitru
Fecioru, în Coll. „Părinți și Scriitori Bisericești” , vol. 5, E ditura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române , București, 1982 .
11. DIONISIE AREOPAGITUL , Sfântul, Despre numirile dumnezeiești , în Opere complete , trad.
Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996.
12. DIONISIE PSEUDO -AREOPAGITUL , Despre numele divine , trad. Cicerone Iordăchescu și
Theofil Simenschy, Editura Institutul European, Iași, 1993.

13. DOROTEI , Avva, Învățături de suflet folositoare, în Filocalia sau culegere din scrierile
Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, ed. a II -a, vol.
IX, trad. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii O rtodoxe Române , București, 1980.
14. EFREM SIRUL , Sfântul, Cuvinte și Învățături , trad. Maria Nedelea, Editura Bunavestire,
Bacău, 1997.
15. EVAGRIE PONTICUL , Cuvânt despre rugăciune , în Filocalia sau culegere din
scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși ,
vol. I, trad., introd. și note de Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Membru al
Academiei Române, Editura Harisma, București, 1992.
16. GRIGORIE DE NYSSA , Sfântul, Marele cuvânt catehetic, V , trad. Pr. Prof. Dr. Teodor
Bodo gae, în Coll. „Părinți și Scriitori Bisericești”, vol. 30, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1998.
17. GRIGORIE PALAMA , Sfântul, Cuvânt pentru cei ce se liniștesc cu evlavie. Despre
rugăciune , în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate
omul curăți, lumina și desăvârși, ed. a II -a, vol. VII, trad. introducere și note Pr. Prof. Dr.
Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 1999.
18. IOAN GURĂ DE AUR, Sfântul, Omilii despre pocăință , trad. Pr. Prof. Dumitru
Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1998.
19. IOAN GURĂ DE AUR, Sfântul, Despre Preoție , trad. Pr. Dumitru Fecioru, Editura
Institutului Biblic și de Misiune al Bis ericii Ortodoxe Române , București, 1998.
20. ORIGEN , Despre rugăciune , 2, (PG 11 col. 421), în Coll. „Părinți și Scriitori Bisericești” ,
vol.7, trad. Teodor Bodogae, Nicolae Neaga, Zorica Lațcu, Editura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Ro mâne , București, 1982.
21. ORIGEN , Scrieri alese – din lucrările exegetice la Vechiul Testament , în Coll . „Părinți și
Scriitori Bisericești” , vol. VI, trad. Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și
Zorica Lațcu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
București, 1981.
22. VASILE CEL MARE, Sfântul, Tratatul despre Sfântul Duh , trad. Pr. Prof. Teodor Bodogae,
în Coll. „Părinți și Scriitori Bisericești” , vol. 19, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988.

Filosofice si istorico -literare

1. ARISTOTEL ,De anima,(Despre suflet), trad. și note N. I. Ștefănescu, Editura
Științifică, București, 1969.
2. BALCA , Diac. Prof. Dr. Nicolae, Istoria filosofiei antice , Editura Institutului Biblic și de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române , București, 1982.
3. BAUMAN , Zygmunt & Tim M AY, Gândirea sociologică , trad. Mihai C. Udma, Editura
Humanitas, București, 2008.
4. BLACK , Jonathan, Istoria secretă a lumii, trad. Adriana Bădescu, Editura Nemira, București,
2007.
5. CAVALLIER , François, Jean Paul F ERRAND , Philippe D UCAT , Pierre M AGNARD , Omul. Sinteze
filozofice , Editura Antet, Oradea, 1999.
6. DERRIDA ,Jacques, Credin țăși cunoa șere, trad. Emilian Cioc, Editura Paralela 45, Bucure ști,
2003.
7. DUMITRIU , Anton, Eseuri. Știință și cunoaștere. Aletheia – Cartea întâlnirior admirabile ,
Editura Eminescu, Bucure ști, 1986.
8. DERRIDA , Jacques, De la grammatologie , Les Éditions de Minuit, Paris, 1967.
9. DUMITRIU , Anton, Homo universalis. Încercare asupra naturii realității umane , Editura
Eminescu, București, 1990.
10. DURKHEIM , Émile , De la division du travail social , 8e édition, Les Presses universitaires de
France (PUF), Paris, 1967.
11. ELIADE , Mircea, Fragmentarium , Editura Humanitas, București, 1992.
12. ELIADE , Mircea, Aspecte ale mitului , Editura Univers, București, 1978.
13. FLORIAN , Mircea, Îndrumare în filosofie , Editura Științifică, București, 1982.
14. FREUD , Sigmund, Psihopatologia vieții cotidiene, XII ( 1904), în vol. Introducere în
psihanaliză , trad. Leonard Gavriliu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992.
15. GILSON , Étienne, Tomismul. Introducere în filosofia Sfântului Toma d’Aquino , trad. Adrian
Niță (din franceză), Lucia Wald (trad. din latină), Editura Humanitas, București, 2002.
16. HESIOD , Munci și zile , trad. Ștefan Bezdechi, Editura Științifică, București, 1957.
17. HÜGLI , Anton și Poul L ÜBKE , Filosofia în secolul XX , vol. I, trad. Gheorghe Pascu, Andrei
Apostol, Cristian Lupu, Editura ALL, București, 2008.
18. ISAC, Mihail, C. F ILIPESCU , R. Maria I SAC, Biofizica. De la Bing -Bang la ecosisteme, vol. I,
Editura Tehnică, București, 1996.
19. JOSEPHUS , Flavius, Antichități iudaice , trad. Ioan Acsan, Editura Hasefer, București, 2007.
20. KNIGHT , Sue, Tehnicile programării neurolingvisitce , trad. Lucian Popescu, Editura Curtea
Veche, București, 2004.
21. LAERTIOS , Dio genes, Despre viețile și doctrinele filosofilor , trad. C. I. Balmuș, Editura
Minerva, București, 1997.
22. LAVELLE , Louis, Prezența totală, trad. Monica Ilade Costea, Editura Timpul, Iași, 1997.

23 KANT, Immanuel, Religia doar în limitele rațiunii , în „ Opere” , trad. Rodica Croitoru,
Editura BIC ALL, București, 2007.
24 PHILON DIN ALEXANDRIA , Viața lui Moise , trad. Ion Acsan, Editura Hasefer, București,
2003.
25 PLATON , Lysis .Cu un eseu despre înțelesul grec al dragostei de oameni și lucruride
Constantin Noica , trad. dialogului și note de Alexandru Cizek, Editura Humanitas,
București, 1996.
26 RORTY , Richard, „Liberalismul burghez postmodern”, în Eseuri filoso fice 1. Obiectivitate,
relativism și adevăr , trad. Mihaela Căbulea, Editura Univers, București.
27 SEXTUS EMPIRICUS , Adversus mathematicos , in Sextus Empiricus , ex recensione Immanuelis
Bekkeri, Berolini Typis et Impensis Ge. Reimeri, The University of Michigan Libraries,
1842, (f.215 -f.251).
28 ZAMFIRESCU , Vasile Dem., Filosofia inconștientului, Editura Trei, București, 2001.
29 TONOIU , Vasile, Idoneismul – filosofie a deschiderii, Editura Politică, București, 1972.
30 București, 1979.
31 THIBON , Gustave, De la divi n la politic , trad., prefață Aurelian Crăiuțu, Editura Anastasia,
București, 1997.

II. LUCRARI:

1. ABRUDAN , Pr. Prof. Dr. Dumitru, Pr. Prof. Dr. Emilian C ORNIȚESCU ,
Arheologie biblică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Române, Sibiu, 2002.
2. ACHIMESCU , Nicolae, Noile mișcări religioase , Editura Limes, Cluj -Napoca, 2002.
3. ACHIMESCU , Pr. Prof. Dr. Nicolae, Religii în dialog , Editura Trinitas, Iași, 2006.
4. AL-GEOR GE, Sergiu, Arhaic și universal, Editura Eminescu, București, 1981.
5. ALETTI , Jean -Noël, L'art de raconter Jesus -Christ. L'écriture narrative de
l'évangile de Luc, Éditions Seuil, Paris, 1989.
6. ANDREI , Arhiepiscopul Alba -Iuliei, Dinamica despătimirii, Editura Reîntregirea,
Alba -Iulia, 2001.
7. ANDREI , Arhiepiscopul Alba -Iuliei, Spiritualitate creștină, pe înțelesul tuturor,
Editura Reîntregirea, Alba -Iulia, 2002.

8. ANDRUTSOS , Hristu, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, trad. Pr. Dumitru
Stăniloae, Sibiu, 1930.
9. ATHANASIU , Andrei, Elemente de psihologie medicală , Editura Medicală,
București, 1983.
10. ATKINSON , Rita L., R. C. A TKINSON , Edward E. S MITH , Daryl J. B EM, Susan
NOLEN -HOEKSEMA , Introducere în psihologie , ed. a XI -a, trad. Leonard P.
Băiceanu, Gina Ilie, Loredana Gavriliță, Editura Tehnică, București, 2002.
11. BARBELLION , Stephane -Marie, Les "preuves" del'existence de Dieu. Pour une
relecture de cinq voies de saint Thomas d'Aquin , Les Éditions du Cerf, Paris, 1999.
12. BARBER , Benjamin, How globalism and tribalism are reshoping the World,
Ballantine Books, New York, 1995.
13. BAUCKHAM , Richard, God Crucified: Monotheism and christology in the New
Testament, Published by Wm. B. Eerdemans Publishing, Grand Rapids, Michigan,
U.S.A., 1998.
14. BEL, Valer, Misiunea Bisericii în lumea contemporană, Presa Universitară
clujeană, Cluj -Napoca, 2004.
15. BELU, Pr. Prof. Dr. Dumitru I., Despre iubire, Timișoara, 1945 .
16. BERDIAEV , Nikolai, Sensul istoriei , trad. Radu Părpăuță, Editura Polirom, Iași,
1996.
17. BERDIAEV , Nikolai, Sensul Creației, trad. Anca Oroveanu, Editura Humanitas,
București, 1992.
18. BERDIAEV , Nikolai, Filosofia lui Dostoievski , trad. Radu Părpăuță, Editura
Institutul European, Iași, 1992.
19. BIANCHI , Enzo, Words of Spirituality. Towards a Lexicon of the Inner Life ,
Translated by Christine Landau, Omnia Books, Glasgow, Great Britain, 2002.
20. BOBRINSKOI, Pr. Prof. Boris, Împărtășirea Sfântului Duh , trad. Pr. Prof. dr. Ioan I.
Ică jr, Editura Deisis, Sibiu, 1999.
21. BOBRYNSKOI , Pr. Prof. Dr. Boris, Taina Biserici i, trad. Vasile Manea, Editura
Patmos, Cluj -Napoca, 2002.
22. BOTOȘĂNEANU , Calinic, †Episcop vicar al Arhepiscopiei Iașilor , Tanatologie și
nemurire , Editura Cantes, Iași, 1999.
23. BRAGA , Prof. Dr. Corin, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iași, 2006.
24. BRECK , Pr. Prof. Dr. John, Sfânta Scriptură în Tradiția Bisericii , trad. Ioana
Tămâian, Editura Patmos, Cluj – Napoca, 2003.
25. BRECK , John, Darul sacru al vieții , trad. și cuvânt înainte de †P.S. Dr. Irineu Pop
Bistrițeanul, Episcop vicar al Episcopiei Vadu lui, Feleacului și Clujului, Editura
Patmos, Cluj -Napoca, 2003.

26. BRIA,Pr. Prof. Dr. Ion, Liturghia după Liturghie, Editura Athena, București, 1996.
27. BROWN , Raymond E., Joseph A. F ITZMYER , Roland E. M URPHY , Introducere
și comentariu la SfântaScriptură , (vol.I) , trad. și prelucrare în limba română
Pr. Dumitru Groșan, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2005
28. CAIRNS , Earle E., Creștinismul de -a lungul secolelor (o istorie a Bisericii
creștine), Editura Cartea Creștină, Oradea, 2007.
29. CHRYSOSTOMOS , Arhi episcop, Studiile transdisciplinare și intelectualul
ortodox. Confruntarea științei și a studiilor contemporane în context
tradiționalist , trad. Viorel Zaicu, Editura Curtea Veche, București, 2009.
30. CIOMOȘ , Virgil, De la experiența sublimului la starea de e xcepție , Editura Paideia,
București, 2006.
31. CLÉMENT , Olivier, Trupul morții și al slavei , trad. Sora Eugenia Vlad, Editura
Christiana, București, 1996.
32. CLÉMENT , Olivier, Puterea Credinței, trad. Alexandrina Avramescu, Editura
Pandora, Târgoviște, 1999.
33. CLÉMENT , Olivier, Întrebări asupra omului , trad. Ierom Iosif Pop și Pr. Ciprian
Șpan, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 1997.
34. CODRESCU , Răzvan, Teologia sexelor și Taina Nunții Teologia sexelor și Taina
Nunții. O introducere ortodoxă în antropologia conjugală , Editura Christiana,
București, 2002.
35. COHEN , Alexandre, Talmudul , Editura Hasefer, București, 2000.
36. COHN-SHERBOK , Lavinia și Dan, Introducere în Iudaism , trad. Marcel Ghibernea,
Editura Hasefer, București, 2000.
37. COLAS , Dominique, Genealogia fanat ismului și a societății civile , trad. C. Arion,
M. Secure, A. Vasile, Editura Nemira, București, 1998.
38. COMAN ,Pr. Conf. Dr. Constantin, Erminia Duhului, Editura Bizantină, București,
2002.
39. CONSTANTINESCU , Lect. univ. Dr. Iulian Mihail L., Biserica și instituția
Căsătoriei. Condițiile administrării Căsătoriei. Studiu juridico -canonic, ed.
a II-a, Editura Christiana, București, 2010
40. CORDONEANU , Ion, Creație și Întrupare. Teoria Logosului de la Ioan Teologul la
Atanasie cel Mare , Editura Lumen , Iași, 2006.
41. CORNEANU , IPS Nicolae, †Mitropolit al Ardealului, Studii de teologie
Morală, Sibiu, 1969
42. CRICOVEAN , Pr. Dr. Mircea -Florin, Omul între fire și lege.Reflecții patristice ,
Editura Emia, Deva, 2005.

43. CRISTESCU , Vasile, Profeții mesianice , Editura Sof…a , București, 1995.
44. CRISTESCU , Vasile, Antropologia din perspectivă teologică , Editura Junimea, Iași,
1999.
45. CULIANU , Ioan Petru, Călătorii în lumea de dincolo , ed. a III -a, trad. Gabriela și
Andrei Oișteanu, Editura Polirom, Iași, 2002.
46. DAWKINS , Richar d, Himera credinței în Dumnezeu , trad. Victor Godeanu, Editura
Curtea Veche, București, 2006.
47. DIMONT , Max I., Evreii, Dumnezeu și istoria, trad. Irina Horea, Editura Hasefer,
București, 1997.
48. DOGARU , Ion, Sevastian C ERCEL , Elemente de dreptul familiei, Editura Themis,
Craiova, 2001.
49. DURKHEIM , Émile, Forme elementare ale vieții religioase , trad. Magda Jeanrenaud
și Silviu Lupescu, EdituraPolirom, Iași, 1995.
50. EISENBERG , Josy, O istorie a evreilor , trad. Jean Roșu, Editura Humanitas,
București, 2006.
51. ELIADE , Mircea , Fragmentarium , Editura Humanitas, București, 1992.
52. ELIADE , Mircea ,Istoria credințelor și ideilor religioase , vol. I, Editura Științifică,
București, 1999.
53. EVDOKIMOV , Paul, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției
ortodoxe , trad.Gabriela Moldoveanu, Editura Christiana, București, 1994.
54. FĂRĂGĂU , Beniamin, Pentateuhul. Cartea lui Moise , Editura Logos, Cluj –
Napoca, 1992
55. FILIORAMO , Giovanni (coord.), Manual de Istorie a Religiilor, trad. Mihai Elin,
Editura Humanitas, București , 2003.
56. FILIPESCU , Prof. Dr. doc. Ion P., Dreptul Familiei , ed. a II -a, Tipografia
Universității București, București, 1976.
57. GAVRILĂ , Pr. Dr. Vasile, Cununia -viață întru Împărăție , Fundația “Tradiția
Românească”, București, 2004.
58. GISEL, Pierre, La theologie face aux sciences religieuses. Differences et
interactions , Labor et Fides, Geneve, 1999.
59. GOLDSTEIN , Țicu, Schiță a istoriei poporului evreu, trad. Carol Litman, Editura
Hasefer, București, 1997.
60. GRIGORAȘ , Pr. Costachi, „…Mergând învățați toate neamurile…” Bazele
hristologice și patristice ale cateheticii și omileticii , Editura Trinitas, Iași, 2000.
61. JOHNSON , Paul, O Istorie a evreilor , trad. Irina Horea, Editura Hasefer, București,
1999.

62. La B ASTIDE , Henri de, Patru călătorii în inima civ ilizațiilor , trad. Natalia Ionescu,
Editura Meridiane, București, 1994.
63. LALOUETTE , Claire, Civilizația Egiptului antic, (2 vol.), vol.1, trad. Maria Berza,
Editura Meridiane, București, 1987.
64. LARCHET , Jean – Claude, La divinisation de l’homme selon Saint M axim le
Confesseur, Les Éditions du Cerf, Paris, 1996.
65. LARCHET , Jean -Claude, Terapeutica bolilor spirituale , trad. Marinela Bojin,
Editura Sof…a , București, 2001.
66. LARCHET , Jean -Claude, Dumnezeu este iubire. Mărturia Sfântului Siluan Athonitul ,
trad. Marinela Bojin, Editura Sof…a , București, 2003.
67. LARCHET , Jean – Claude, Teologia Bolii , trad. Pr. Prof. Vasile Mihoc, Editura
„Oastea Domnului”, Sibiu, 1997.
68. LARCHET , Jean -Claude, Dumnezeu nu vrea suferința omului , trad. Marinela Bojin,
Editura Sof…a , București, 2008.
69. LEAKEY , Richard, Originea omului , trad. Ion Oprescu și Ana Maria Glavce,
Editura Humanitas, 1995.
70. LEMAIRE , André, Istoria poporului evreu , trad. Beatrice Stanciu, Editura de Vest,
Timișoara, 1994.
71. LEMENI , Adrian, Sensul eshatologic al creației , Editu ra Asab, București, 2004.
72. LEVINAS , Emmanuel, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate , trad., glosar și
bibliografie Marius Lazurca, Editura Polirom, Iași, 1999.
73. LOSSKY , Vladimir, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu , trad. Anca
Manolache, Editura Humanitas, București, 1998.
74. MACDONALD , William, Comentariul biblic al credinciosului (Vechiul
Testament), trad. DoruMotz, Editura Lampadarul de Aur, Oradea, 2002
75. MATHON, Gérard, Le mariage des chrétiens , vol.I, cap. Des origines au concile
de Trent e, Édition Desclée, Paris, 1993.
76. MANOLACHE , Ștefan, Dualismul gnostic și maniheic din perspectivă teologică ,
Editura Paralela 45, București, 2000.
77. MEDANES , Constant, Strategiés en thérapie familiale, ESF, Paris, 1991.
78. MENDELSSOHN , Moses , Ierusalim sau despre putere religioasă și iudaism ,
trad. Janina Ianoși, Editura Hasefer, București, 2003.
79. MIHOC , Pr. Prof. Dr. Vasile, Taina Căsătoriei și Familia Creștină în învățătura
marilor Părinți ai Bisericii din sec. IV , Editura Teofania, Sibiu, 2002.
80. MOLDOVAN , Pr. Prof. Ilie , Adevărul și frumusețea căsătoriei. Teologia iubirii, vol.
II, tipărită la tipografia Episcopiei Ortodoxe, Alba lulia, 1996.

81. NEGOIȚĂ , Pr. Prof. Athanase , Teologia biblică a Vechiului Testament , Editura
Sof…a , București, 2004.
82. MORARU, B, Arheologie și legende din Orientul Apropiat și Mijlociu , Ed itura
Hasefer, București, 2003.
83. MORRIS, Henry M., Creaționismul științific , trad. Dr. Iosif Țon, Societatea
Misionară Română, București, 1992
84. NEGOIȚĂ , Pr. Prof. Athanase, Istoria religiei Vechiului Testament, Editura Sof…a ,
București, 2006.
85. MOLTMANN , Jűrgen, The Church in the Power of the Spirit: A Contribution to
Messianic Ecclesiology , Harper & Row, New York, 1977.
86. NEHER , André, Moise și vocația iudaică , trad. Țicu Goldst ein, Editura Hasefer,
București, 2002.
87. NEHER , André, Exilul cuvântului. De la tăcerea biblică la tăcerea de la Auschwitz ,
trad. Ștefan Iureș, Editura Hasefer, București, 2002.
88. NELLAS , Panayotis, Omul -animal indumnezeit , studiu introductiv și trad. Ioan Ică
Jr., Editura Deisis, Sibiu, 1994.
89. NICOLESCU , Basarab, Magda S TAVINSCHI (coord.), Știință și religie; antagonism
sau complementaritate ? , Editura XXI Eonul Dogmatic, București, 2002.
90. NICULCEA , Adrian, Hristologiile eretice, Editura Arhetip, București, 200 2
91. NORMAN , Solomon , Iudaismul. Foarte scurtă introducere , trad. Florin Sicoe,
Editura Diverta, București, 2003.
92. OLTEANU , Prof. Dr. Pandele, Floarea darurilor, Editura Mitropoliei Banatului,
Timișoara, 1992.
93. PAPADOPOULOS , Prof. Dr. Stylianos G., Vulturul rănit. Viața Sf. Grigorie
Teologul , trad. Pr. Dr. C. Coman și Diac. Cornel Coman, Editura Bizantină,
București, 2002.
94. PETERCĂ ,Vladimir, Drama lui Iob, drama omului, Editura Institutului Teologic
Romano -Catolic, Iași, 1997.
95. PIEPENBRING , Charles, Theologie de l' Ancien Testament , Fischbacher, Paris, 1986.
96. PHYILON DIN ALEXANDRIA , Viața lui Moise , trad. Ion Acsan, Editura Hasefer,
București, 2003.
97. PHILIPPE , Marie -Dominique, În inima iubirii. Convorbiri despre iubire, căsătorie
și familie, trad. Maria și Anton Goția, Editura Paideia, București, 2003.
98. POPOVICI , Arhim. Iustin, Omul și Dumnezeu -Om. Abisurile și culmile filoso fiei,
Studiu introductiv și trad. Pr. Prof. Ioan Ică și Diac. Ioan I. Ică jr., Ed itura Deisis,
Sibiu, 1998.

99. PLEȘU , Andrei, Limba păsărilor, Editura Humanitas, București, 1994.
100. PRELIPCEAN , Pr. Prof. Vladimir, Pr. Prof. Nicolae N EAGA , Pr. Prof. Gh.
BARNA , Pr. Prof. Mircea C HIALDA , Studiul Vechiului Testament , ed. a III -a,
Editura Renașterea, Cluj -Napoca, 2003.
101. RAD, Gerhard von, Old Testament Theology (The Theology of Israel’s
Profetic Traditions), SCM. Press LTD, London, 1975.
102. RĂDUCĂ , Pr. Prof. Dr. Vasile, Monahismul egiptean. De la singurătate la
obște, Editura Nemira, București, 2003.
103. ROSE,Ierom. Serafim, Cartea Facerii, crearea lumii și omul începuturilor ,
trad. Constantin Făgețan, Editura Sof…a , București, 2001.
104. ROSEN , Rabin David, Mântuirea și răscumpărarea în literatura profetică și în
psalmi , Editura Hasefer, București, 2004.
105. ROSEN , Șef Rabin Dr. Moses, În lumina Torei , ed. a II -a, Editura Hasefer,
București, 1976.
106. RUAGER , Sören, Epistola către Evrei. Comentariu biblic , vol. 22, trad. Dorina
Schinteie, Editura Lumina Lumii, Sibiu, 2007.
107. RUDOLPH , Kurt, Gnosis – The Nature and History of Gnosticism, translated by
Robert McLachlan, Harper & Row, San Francisco, 1984.
108. RUPNIK , Marko Ivan P., Cuvinte despre om, 2 vol.,(vol. I: Persoana – ființă a
Paștelui), trad. Maria -Cornelia Oros, Editura Deisis, Sibiu, 1997.
109. SCHULTZ , Samuel J., Călătorie prin Vechiul Testament, trad. Agnes
Dragomir, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2008.
110. SCRIMA , André, Antropologia apofatică, Editura Humanit as, București, 2005.
111. SIAT, Jeanine, Marile religii monoteiste , trad. Bogdan Geangalău, Editura
Institutul European, Iași, 2000.
112. SEMEN , Pr. Conf. Dr. Petre, Învățătura despre sfânt și sfințenie în
cărțile Vechiului Testament, Editura Trinitas, Iași, 1993
113. SEMEN , Pr. Petre, Introducere în teologia profeților scriitori , Editura Trinitas,
Iași, 2008.
114. SHERBOK , Dan Cohen, Mistica iudaică , trad. Sanda și Gheorghe Lepoev,
Editura Hasefer, București, 2000.
115. SEMEN , Prof. Dr. Pr. Petre, Introducere în teologia biblic ă a Vechiului
Testament, Editura Trinitas, Iași, 2008..

III. STUDII SI ARTICOLE DE SPECIALITATE

1. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru, Un capitol din teologia biblică vechi testamentară:
moartea, nemurirea sufletului, judecata și viața viitoare , în rev. „Mitropolia
Ardealului” (MA) , Anul IV (1994), nr. 3, pp. 3 -10.
2. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru, Filon din Alexandria și însemnătatea sa pentru exegeza
biblică vechi testamentară, în rev.„Mitropolia Ardealului” (MA) , Anul XXX(1985), nr. 3 -4,
pp. 186 -194.
3. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru , Mântuirea și sensul ei comunitar în scrierile profetice
ale Vechiului Testament , în rev. „ Studii Teologice ” (ST), Seria a II -a, Anul XXVII (1975),
nr. 1-2, pp. 35 -40.
4. ACHIMESCU , Pr. Prof. Dr. Nicolae, Configurația divinului dintr -o perspectivă istorico –
fenomenologică, în rev. „Teologie și Viață” (TV), Serie nouă, XI Anul (LXXVII) 2001, nr. 1 –
7, pp. 31 -48.
5. ACHIMESCU , Pr. Prof. Dr. Nicolae, Timp și eternitate – o abordare fenomenologică , în rev.
„Teologie și Viață” (TV), Serie nouă, XIII (LXXXI X) 2004, nr. 1 -6, pp. 192 -207.
6. ALEXANDRU , B. A., Popas cu Sfânta familie în Hebron , în rev. GB, XIX (1960), 11 -12, p.
973.
7. ANGHELESCU , Gheorghe F., Timp, veșnicie și eternitate în „Corpus Areopagiticum”(sec. V –
VI), în MO, XLVII (1995), 3 -6, p. 59.
8. BUGA, Pr. Drd. Ioan, Personalitatea patriarhului Avraam oglindită în epistolele
Sfântului Apostol Pavel , în rev. ST, S II-a, XXX (1978), 3 -4, p. 195.
9. BUDE,Prot. Dr. Ioan, Mărturii biblice despre moștenirile din mozaism în terminologia
și viața cultică a creștinismului primar , în rev. AB, XII (2001), 7 -9, pp. 79 -80.
10. BUDE,Pr. drd. Ioan, Poporul ales și rolul său în istoria mântuirii, după învățătura
biblică neotestamentară , în rev. GB, Anul XLVI (1987), nr. 6, p.75.
11. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru, Un capitol di n teologia biblică vechi testamentară:
moartea, nemurirea sufletului, judecata și viața viitoare , în rev. „Mitropolia
Ardealului” (MA) , Anul IV (1994), nr. 3, pp. 3 -10.
12. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru, Filon din Alexandria și însemnătatea sa pentru exegeza
biblică vechi testamentară, în rev.„Mitropolia Ardealului” (MA) , Anul XXX(1985), nr. 3 -4,
pp. 186 -194.
13. ABRUDAN , Pr. Prof. Dumitru , Mântuirea și sensul ei comunitar în scrierile profetice
ale Vechiului Testament , în rev. „ Studii Teologice ” (ST), Seria a II-a, Anul XXVII (1975),
nr. 1-2, pp. 35 -40.

14. ACHIMESCU , Pr. Prof. Dr. Nicolae, Configurația divinului dintr -o perspectivă istorico –
fenomenologică, în rev. „Teologie și Viață” (TV), Serie nouă, XI Anul (LXXVII) 2001, nr. 1 –
7, pp. 31 -48.
15. ACHIMESCU , Pr. P rof. Dr. Nicolae, Timp și eternitate – o abordare fenomenologică , în rev.
„Teologie și Viață” (TV), Serie nouă, XIII (LXXXIX) 2004, nr. 1 -6, pp. 192 -207.
16. ALEXANDRU , B. A., Popas cu Sfânta familie în Hebron , în rev. GB, XIX (1960), 11 -12, p.
973.
17. ANGHELESCU , Gheorghe F., Timp, veșnicie și eternitate în „Corpus
Areopagiticum”(sec. V – VI), în MO, XLVII ( 1995), 3 -6, p. 59.
18. BUGA, Pr. Drd. Ioan, Personalitatea patriarhului Avraam oglindită în epistolele
Sfântului Apostol Pavel , în rev. ST, S II-a, XXX ( 1978), 3 -4, p. 195.
19. BUDE,Prot. Dr. Ioan, Mărturii biblice despre moștenirile din mozaism în terminologia
și viața cultică a creștinismului primar , în rev. AB, XII (2001), 7 -9, pp. 79 -80.
20. BUDE,Pr. drd. Ioan,
21. Poporul ales și rolul său în istoria mântuirii, după învățătura biblică
neotestamentară , în rev. GB, Anul XLVI (1987), nr. 6, p.75.
22. TARAZI , Drd. Nadim Iisus Hristos și Legea mozaică sau raportul dintre creștinism și
iudaism, după Matei V , în rev. „Ortodoxia” (O), Anul XXV (1973), nr. 4, pp. 6 21-
628.

IV. DICTIONARE, ENCICLOPEDII, GRAMATICI,
CONCORDANTE BIBLICE, LEXICOANE
1. A Hebrew and English Lexicon of the Old Testament, based of the Lexicon of
William G ESENIUS , as translated by Edward Robinson, Riverside Press, Cambridge,
1939.
2. ATTIAS , Jean-Christophe, Esther B ENBASSA , Coll. LAROUSSE, Dicționar de civilizație
iudaică , trad. Șerban Velescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999.
3. BAKER , D.R.E Warren., Eugene C ARPENTIER , Ph. D. , The Complete Wordstudy
Dictionary Old Testament, AMG Publishers, Chattanooga, Tennessee, 2003.
4. BERTHOLET , Alfred, Dicționarul religiilor, trad. Gabriel Decuble, Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 1995.
5. BONDALICI , Pr. Icon. Dumitru, Enciclopedia marilor personalități din Vechiul și Noul
Testam ent, Editura Diecezană, Caransebeș, 2005.
6. CORNIȚESCU , Pr. Prof. Dr., Emilian, Pr. Prof. Dr. Dumitru A BRUDAN , Limba ebraică
biblică , Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996.

7. COTOLULIS , Socratis, Dicționar român -grec, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1975.
8. BRANIȘTE , Pr. Prof. Dr. Ene, Prof. Ecaterina B RANIȘTE , Dicționar enciclopedic de
cunoștințe religioase , Editura Diecezană, Caransebeș, 2001.
9. BRANIȘTE , Pr. Prof. Dr. Ene, Prof. Ecaterina B RANIȘTE , Dicți onar enciclopedic de
cunoștințe religioase , Editura Diecezană, Caransebeș, 2001.
10. CORNIȚESCU , Pr. Prof. Dr., Emilian, Pr. Prof. Dr. Dumitru A BRUDAN , Limba ebraică
biblică , Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1996.
11. COTOLULIS , Socratis, Dicționar român -grec, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1975.
12. WIGODER , Geoffrey, (redactor coordonator), Enciclopedia iudaismului , trad. Radu Lupan
și George Weiner, Editura Hasefer, București, 2006.
13. WIGODER , Geoffrey, Evreii în lume: dicționar biografic , trad. Irina Horea, Viviane
Prayer și Carmen Stanca, Editura Hasefer, București, 2001.