Legislatie, An VI, 2015 -2016 [600990]

Legislatie, An VI, 2015 -2016
Legea
10/1995
privind
calitatea in
constructii
Halip Mircea
An VI, Gr 603

Halip Mircea, An VI Legea 10/1995 privind cal itatea in constructii

1

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii

1. Prezentarea legii
“Calitatea construc tiilor este rezultanta totalitatii performan telor de
comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga
durat a de existen ta, a exigen telor utilizatorilor si colectivit atilor.” 1
Exigentele sunt conditii ale utilizatorului iar indeplinirea acestor
conditii este necesara satisfacerii clientilor. Satisfacerea trebuie sa fie
continua pe intreaga durata de existenta a cladirii. Cerint ele fiziologice
naturale, sociale si cele de eficienta determina necesitatea aparitiei unor
exigente in constructii. Astfel, durabilitatea , igiena, confortul, protectia,
circulatia , intimitatea, comunicarea, cheltuieli si consumuri minime devin
cerinte obligatorii.
Pe langa acestea, apar si exigentele de performanta . Acestea se
bazeaza pe criterii de calitate, pentru a fi satisfacute necesitatile
utilizatorilor , fiind aplicate elementelor de constructii sau const ructiei in
ansamblu. Ele apreciaza nivelul pana la care este sa tisfacuta cererea.
Performantele se evalueaza prin calcule, incercari la scari reduse sau in-
situ.

1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii , Cap. I, Art. 1

Halip Mircea, An VI Legea 10/1995 privind cal itatea in constructii

2
Spre exemplu, e xigenta de performanta de confort acustic este linistea.
Astfel nivelul maxim al zgomotelor provenite din exterior si percepute in
incaperi trebuie sa fie de maxim 35dB (in incaperi adiacente 30dB).
In cazul umiditatii, nivelul normal este de cel mult 60% (umidit ate relativa
de calcul, umiditate maxima efectiva a aerului interior. )
Notiunea de „ controlul calit atii ” reprezint a totalitatea metodelor,
mijloacelor si activit atilor cu caracter opera tional utilizate in vederea
realiz arii cerin telor referitoare la calitate.
Efecte le negative provocate de calitatea deficitar a de realizare a unei
construc tii pot s a conduc a la fenomene nedorite, precum:
• compromiterea par tiala sau integral a a construc tiei, cauzat a de def ecte
ascunse;
• ingreunarea execut arii proceselor ce urmeaza si marirea consum ului de
materiale;
• cresterea costului (cheltuieli suplimentare provocate de slaba
calitate a materialelor si a lucrarilor)
• intarzierea punerii punerea in func tiune a obiective lor;
Verificarea calit atii lucr arilor se face in scopul coordonarii acestora cu
proiectul, cu cerintele tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate si
a abaterilor admisibile, prev azute de acestea. Respectarea condi tiilor
tehnice de calitate trebuie urm arita de sefii grupelor de lucru si de
personalul tehnic insarcinat cu conducerea lucrarilor.
Pe langa verificarile executate de catre sefii formatiilor de lucru si
personalul desemant cu controlul calitatii, se mai efectueaz a verific ari :

Halip Mircea, An VI Legea 10/1995 privind cal itatea in constructii

3
a) pe parcursul execut arii, pentru toate categoriile de lucr ari ce reprezinta
investi ta financiara , inainte ca ele s a se ascun da prin acoperire cu alte
categorii de lucr ari sau elemente de construc tii;
b) la terminarea unei faze de lucru ;
c) la recep tia preliminar a a obiectivelor, ce fac parte dintr -un obiectiv de
investi tii.
Frecven tele verific arilor sunt men tionate in cerin tele tehnice . In cazuri
speciale, este interzis a se proceda la executarea de lucr ari, care s a
inglobeze sau s a ascund a defecte ale structurilor de rezisten ta sau care s a
impiedice accesul si repararea corect a sau consolidarea acestora .
Certificarea calificarii profesionale a intreprinderilor din constructii este
necesara atat pentru completarea sistemului de asigurare a calitatii in
constructie, cat si pentru alinierea la directivele europene. Legislatia
existenta ( Legea 10/1995 privind cal itatea in constructii ) asigura
executarea de constructii la nivelul cer intelor , ulterior fiind introduse si
modalitati prin care competenta tehnica a intreprinderilor sa fie tinuta sub
control.

2. Modificari si propuneri
Art. 20 (3). Trebuie acordata at entie deosebita in cazul achizi tionarii
unei case in mediul rural . Legea 10 privind calitatea in construc tii scuteste
de controlul ISC casele cu regim de i naltime de Parter + Etaj din mediul
rural.

Halip Mircea, An VI Legea 10/1995 privind cal itatea in constructii

4
Art. 22' – A se propune clarifica rea termenului “ eroare de proiectare ”
prin definitie si o exemplificare de erori avute in ved ere. Astfel vom putea
defini clar “eroare de proiect = proiect incomplet ” sau altfel precizat .

O alta categorie de erori ce necesita clarificari sunt erorile de
tehno redactare in special la cotar e sau in cazul extras ului de materiale.
Uneo ri pot aparea greseli minore precum tasta re gresita a cantitatilor (in loc
de 100 – 10 mc sau invers. )
In continuare, aceasta eroare ar putea fi catalogata drept greseala de
redactare , nu de proiectare (insotita de sanctiune a aferenta) . In textul legii
nu este detaliat acest aspect.

De multe ori pretul de proiectare nu include detaliile de executie
minore , ( amenajari si sistematizari , detalii care per total pot sa ajunga si la
20 % din valoarea investietiei.)

Art. 29'. Capitlolul referitor la asigurar ile de raspundere civila
profesionala are nevoie de clarificari ulterioare . Este stipulat a expres
obligativitatea unei polite de asigurare dar nu se ofera detalii suplimenare .
As sugera o detaliere a conditiil or de asigurare, primele minime maxime,
valorile minime – maxime asigurate.
Totodata cred ca ar fi necesara si e laborarea unui regu lament pentru
asiguratori deoarece in momentul de fata exista obligativitatea de a avea
polita de asigurare iar comp ania de asigurari este obligata sa ofere un
serviciu calitativ bazat doar pe o concurenta fictiva .