ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Andrei -Valeriu BOGDAN1 Abstract Lucrarea evidențiază prezența României în Primul Război Mondial. Sunt prezentate… [600968]

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Andrei -Valeriu BOGDAN1

Abstract
Lucrarea evidențiază prezența României în Primul Război Mondial. Sunt
prezentate cele mai importante momente din punct de vedere al relațiilor diplomatice
și a luptelor care s -au desfășurat în acea perioadă. Analiza efectuată identifică cauzele
participări i României la Primul Război Mondial. România a fost oarecum forțată într –
o mare sau mai mică măsură să intre în război alături de Antanta.
O cauză foarte importantă a participării la război este dorința de reîntregire
națională și unificarea teritoriilor. Pe parcursul războiului s -au înregistrat foarte multe
pierderi, însumând aproximativ 10 milioane de morți. Acest lucru arată dimensiunea
acestui război, acesta fiind unul la scară globală.

Cuvinte cheie
război, Primul Război Mondial, Sarajevo, Puterile Centrale, Antanta , teritoriu

1 Anul III, Grupa I, [anonimizat]

Introducere
Scopul analizei pe problema României în Primul Război Mon dial este de a
elucida motivele și deciziile pe care statul roman le-a luat la acea vreme. Având în
vedere că această acțiu ne a războiului s -a petrecut la începutul secolului XX trebuie s ă
parcurgem lucrările de specialitate din perioada respectivă pentru a putea explica aceste
hotărâri luate de către repr ezentanții țărilor care au luat parte la acest război .
Acest lucru ne transpune într -o oarecare măsură în timpul acelor vremuri.
Această analiză formează ideea factorilor care au favorizat intrarea României în Primul
Război Mondial și traseu l acesteia în timpul războiului.

CAPITOLUL 1
Cauzele conflictului

1.1Sursele conflictului

Primul Război Mondial, a fost un războ i cu distrugeri mari a țărilor care au
participat, fiind obligatoriu un sacrificiu uman foarte mare a acestora . O caracteristică a
Primul ui Război Mondial este strategia de folosire a tranșeelor , acestea fiind linii de
apărare care se întindeau de la Marea Nordului până în Elveția. Mai mult de 9 milioane
de oameni au fost omorâți în lupte, iar mai mulți și -au pierdut viața datorită lipsei
resurselor de bază cum ar fii mâncarea, căldura, combustibilul, acestea oferite armatelor.
Mulți au murit și din cauza genocidului. Un exemplu ar fii genocidul armean.
Puterea armelor distructive e un termen care se accentuează in secolul al XIX -lea. Astfel
în Primul Război Mondial au primele bombardamente aeriene din istorie, în jur de 5%
din totalul v ictimelor de război au fost civili. Patru imperii au fost doborâte: German,
Austro -Ungar, Otoman și Rus. Eșecul de rezolvare a crizelor din Italia , Germania a
adus la apariția Fascismului și Nazismului. În Europa Centrală au fost înfințate state noi,
precum Cehoslovacia și Iugoslavia.2

2 http://www.academia.edu/3635325/Primul_Razboi_Mondial – accesat la data 06.01.2016

Izbucnirea Primului Război Mondial a avut ca și cauză asasinatul de la Sarajevo
din anul 1914, a arhiducelui Austriei, Franz Ferdinand de că tre Gavrilo Princip . Acesta
a făcut parte dintr -un grup de asasini care formau o societate cu legaturi în armata
Serbiei.
Cauza princi pală a fost neacordarea de auto -determinare a populatiei de către
Imperii.O altă cauză a fost dezvoltarea industriei de armament, care a dus la formarea
de alianțe .
Chiar și lipsa mijloacelor de comunicare, prin intârzierea transmiterii mesajelor
diplomatice a contribuit la izbucnirea războiului. Dezvoltarea armamentului și a vaselor
de luptă au favorizat și ele izbucnirea Primul Război Mondial.
Primele lupte au avut loc pe teritoriul Africii și al Oceanului Pacific . Încă de la
începutul primului război mondial între România și Italia s -a prod us o apropiere datorită
oamenilor politici, membrii a celor două țări.
Datorită entuziasmului pentru război și naționalism mulți tineri se înrolează în
armată căutând aventura. Nimeni nu este pregătit pentru adevaratul război de pe frontul
de luptă. Războiul se credea că este un conflict de scurtă durată, cu victorii care va urma
să pedepsească dușmanul. Un portret al acestuia îl constituia o întoarcere victorioasă a
armatei care este primită cu multă bucurie. Mulți lideri au prezis că războiul o să dureze
mulți ani. Alții se temeau de consecințe economice ale unui război de lungă durată.
Pe planul economic, bursele au intrat într -o stare de criză. Progresele în
tehnologia militară a înclinat balanța s pre aparare, cau zând un numar enorm de pagube.
Sârma ghimpată a constituit un avantaj pentru a încetinii atacurile dușanilor.
Pe parcursul multor decenii, britanicii au fost obisnuiți cu războaiele coloniale,
unde au triumfat rapid și ușor. Toate acestea i-au facut să abordeze problemele într -un
mod ordonat.3
Din anul 1866 România era condusă de Carol I de Hohenzollern . Pentru o
perioadă lungă de timp România era aliat al Austro -Ungariei. Fiind membră a alianț ei,
România era nev oită să intre î n război în caz că aliații erau atacați.
Când a izbucnit războiul, România a considerat că Austria a fost cel care a
declanșat războiul și prin urmare, nu era obligată să intervină. În cele din urmă România
s-a alăturat celor care lupt au împotriva Puterilo r Centrale, cu convingerea că vor fii
acceptate niște condiții.

3 http://istoriaro.3x.ro/ww1/Romania_in_primul_razboi_mondial.html – accesat la data 12.01.2016

Aliații au acceptat condițiile României. Aliații au cazut de acord în secret ca
odată cu sfârșirea războiului, angajamentele luate cu privire la teritoriile promise să le
facă uitate.

Român ia a semnat un tratat cu aliații la data de 17 august 1916, după care a
declarat razboi Puterilor Centrale.Armata română avea in jur de 500.000 de militari,
organizați in 23 de divizii, dar acești a erau destul de slab pregătiți la fel ca și
armamentul.

1.2 Tipologia conflictului
Situația militară a României la sfârșitul anului 1917, în care aprovizionarea cu
materiale de război și cooperarea cu armata rusă au reprezentat factori esențiali, a dus
la angajarea negocierilor cu Comandamentul Puterilor Centrale în vederea încheierii
unui armistițiu. Pacea se încheia dupa negocieri îndelungate cu Puterile Centrale. C.
Argetoianu, care a discutat la Buftea, opinia că acolo singurul lucru care ne -a preocupat
a fost salvarea armatei sau a cât mai mult din armată. Mai departe, cunoscutul om politic
apreciază că, la Buftea, s -a semnat o prelungire de armistițiu pentru începerea
tratativelor de pace și în actul semnat la Buftea se prevede numai principiul unor
rectificări ale granițelor Carpaților fără nici o specificare și fără nici o hartă a nexată.
Argetoianu nu a acceptat rectificările propuse.
Aspectul cel mai important al păcii era subjugarea totală, din punct de vedere
economic, a României de către Germania și Austro -Ungaria. Pacea de la București s -a
dovedit a fi un act politico -militar fără precedent în istoria raporturilor internaționale ale
României. Caracterul de dictat imperialist al acestei păci reiese și din faptul că ea nu a
reprezentat rezultatul unor negocieri. Cei patru miniștri aliați de la Iași, între care și
Fasciotti, l -au scutit pe Brătianu de orice răspundere pentru pacea separată, pe care au
cotat -o drept un exemplu de lăcomie și ipocrizie a imperialismului german și au cerut
guvernelor lor să afirme că victoria Antantei va anula prevederile ei teritoriale. 4
Principala cauză a intrării României în Primul Război Mondial a fost eliberarea
Ardealului, Crișanei, Maramureșului, Banatului și a Bucovinei de sub stăpânirea
Austro -Ungariei. Românii doreau să se unifice. În timpul în care România era neutră
ambele tabere, Antanta și Tripla Alianță doreau să atragă România de partea lor.
Presiunile asupr a României au crescut odată cu î nceperea războiului .

4 https://sites.google.com/site/supergabonesistorialumii/secolul -xx/primul -razboi -mondial -1 – accesat la data de
06.01.2016

În data de 3 august 1914, în cadrul Consiliului de Coroană care s -a desfașurat la
Sinaia, au fost exprimate trei poziții. Regele Carol dorea să intre în război de partea
Puterilor Centrale.
Se încerca de fapt să se caștige timp pentrua a finaliza negocie rile cu Antanta și
de a nu pornii reacția violentă a Puterilor Centrale.
La data de 1 octombrie 1914 Carol I moare, urmând la tron Ferdinand I. Brătianu
dorea ca România să intre în râzboi de partea Antantei. Majoritatea doreau ca România
să intre în războ i de partea Antantei și nu de partea Puterilor Centrale.
Ferdinand I, influențat de Regina Maria, acceptă intrarea în război alături de
Antanta. Marile puteri nu au fost de acord cu gr anițele pe care România le dorea.
Guvernul român dorea să unească Bucovi na, Transilva nia, Banatul și locurile unde erau
locuite de români până la Seghedin. La începutul anului 1916, Rusia este dispusă să
înceapa tratativele cu România.
România intră în război în anul 1916 în data de 15/28 august , o intrare care este
mai mult impusă de către aliați. Asfel prin intrarea României de partea Antantei, acesteia
i se recunoșteau teritoriile Transilvania, Banatul și Bucovina.

CAPITOLUL 2
Actorii implicați în conflict
În momentele respective atragerea unui stat în una din alianțe era un real
beneficiu. Atât Antanta cât și Puterile Centrale doreau atragerea Ro mâniei de partea lor.
Acest lucru poate înclina balanța în momentul dec lanșării unei lupte. România era prinsă
între jocurile politice a celor două tabere. Acestea aveau planuri bine stabilite pentru
motivul atragerii Români ei de partea lor. România dorea să unifice provinciile într -un
singur stat și se gândea la îndeplinirea idealului național .
Secolul XX a fost caracterizat ca fiind o luptă a tuturor împotriva tuturor.5
România avea trei mai interese strategice de Securitate în zona Balcanilor.
Acestea sunt apararea frontierei danubiene precum și a frontierei dintre Dunăre
și Marea Neagră. Menținerea deschisă a strâmtorilor Bosfor și Dardanele prin care se
realizau schimburi cu ex teriorul.
Un alt punct de interes era evitarea izolării sau a încercuirii statului prin
menținerea deschis ă a rutei Salonic -Niș-Dunăre.

5 Șerban Rădulescu -Zoner, România și tripla Alianț ă la începutul secolului al XX -lea. 1900 -1914 , Editura Litera, București,
1977

Actorii prezenți în război au fost Puterile Antanei, P uterile Centrale și Statele
Neutre.
Pornind de la acestea, politica externă a României a fost una având ca scop
principal menținerea balanței de forte existente , prin evitarea formării unui stat hegemon
în Europa.
După depășirea crizei prezentă în relațiile româno -turce din anul 1905 și
întreruperea relațiilor diplomatice cu Grecia, România condusă la acel moment de către
Dimitri e A.Sturdza adopta o politică de menținere a neutralității.
În cele ce urmează voi prezenta care au fost cele mai importante relații cu țările
participante la Primul Război Mondial.
Cronologic, even imentele s -au desfășurat după cum urmează. În data de 23 iulie
1914 , Austro-Ungaria a dat un ultimatum Serbiei , apreciat ca inac ceptabil pentru un stat
suveran. Serbia era considerată responsabilă pentru atentatu l de la Sarajevo, de la data
de 28 iunie 1914. În data de 28 iulie 1914 , Imperiul Austro -Ungar a atacat Serbia . În
30 iulie 1914, Rusia, susținând Serbia, decretează mobilizarea general , ceea ce duce la
replica Germaniei , aliata a Austro -Ungariei. Aceasta declară, la 1 august 1914, război
Rusiei și apoi o zi mai tâ rziu, la 3 august 1914, Franței.
În data de 4 august 1914 , Germania a invadat Belgia, iar Anglia și dominioanele
sale au declarat război Germ aniei la data de 5 august 1914. L a rândul său, Austro –
Ungaria declară război Ru siei, 6 august 1914, iar Serbia, Germaniei la data de 6 august
1914. Franța declară război Aust ro-Ungariei (11 august 1914), ur mată de Anglia (12
august 1914). L a 23 august 1914, Japonia declară război Germaniei . Prin acest ea,
conflictul european devine mondial.
Turcia declară, la 12 noiembrie 1914, război Triplei Înțelegeri. Î n 23 mai 1915
Italia declară război Austro -Ungariei. Î n 27 august 1916 România a intrat în război
alături de Antantă (Tripla Înțelegere), iar la 6 aprilie 1917 și Statele Unite ale Americii
intră în război împotriva Puterilor Centrale. În 11 noiembrie 1918, la ora 05.00 s -a
semnat actul de armistițiu și, astfel, la ora 11.00 dimineața, războiul a luat sfârșit.
Combatanții războiului au fost Antanta și Puterile Centrale. Nici un conflict
anterior nu a implicat un număr atât de mare de militari și nu a implicat atâtea părți pe
câmpul de luptă. În final, acest război a devenit al doilea conflict pe lista celor mai
sângeroase conflicte notate de istorie (după Rebeliunea de la Taiping). Douăzeci de ani
mai târziu, însă, cel de -al Doilea Război Mondial va face și mai multe victime.6

6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial – accesat la data 12.01.2016

2.1 Tratatul cu Tripla Alianță
Era format din țările Austro -Ungaria, Germania, Italia și s -a semnat în luna
octombrie a anului 1883. Acesta a adus stabilitate și garanții statului român. Relația
dintre România și Austro -Ungaria nu a mers foarte bine, însă rezultatul tratatului a
favorizat degajarea militară a celor două țări.
Alianța cu Puterile Centrale a fost o hotărâre foarte impo rtantă deoarece Puterile
Centrale erau considerate ca fiind cea mai puternică forță. Odată cu trecerea timpului,
în alianța României cu Puterile Centrale au apărut numeroase discrepanțe. Războaiele
balcanice au constituit un factor foarte important al alianței României cu Austro –
Ungaria. În al Doilea Răz boi Balcani c, România nu au primit sprijin din partea
Imperiului Habsburgic, care a vea ca obiectiv principal atrager ea Bulgariei în Tripla
Alianță.
În acel ași timp, s -a produs o apropiere a relațiilor oficiale dintre România și
Franța . După toate acestea Franța a susținut și aprobat acțiunile României și a aprobat
termenii tratatului de la București .

2.2 Tratatul de la București
Tratatul de la București a fost semnat la data de 10 august 1913. Acesta a fost un
tratat de pace semnat între Bulgaria pe de -o parte, iar cealaltă parte era formată din
România, Serbia, Muntenegru și Grecia.
Situația Bulgariei, izolarea a cesteia în al doilea război balcanic a obligat statul
bulgar să accepte condițiile tratatului de pace impus de statele învingătoare.

CAPITOLUL 3
3.1 Curba conflictului

Figura de mai jos surprinde o evoluție a evenimentelor ce s-au desfășurat în
perioada Primului Război Mondial. După cum se poate observa România se afla î ntr-o
oarecare stabilitate dupa actul semnal în anul 1883. În cele ce urmează izbucnesc
conflicte, ceea ce duce la u n grad de instabilitate mai ridicat. În figura nr.1 este
prezentată cronologia evenimentelor începând cu starea de neutralitate din anii 1914 –
1916. În anul 1916 România a intrat în război alături de Antanta. Acest lucru a dus
inevitabil la evenimente militare. În anul 1919 este indicată unirea teritoriilor României
într-unul singur, devenind un stat unitar . În următoarea perioada s -au semnat tratate de
pace cu diferitele țări care au luat parte la război.

Figura nr.1, Evoluția conflcitului

3.2 Arborele conflictului

Figura nr. 2, Surse și efecte ale războiului

Perioada surprinsă între anii 1914 -1919 a determinat luare a multor decizii cum ar
fi pierderi le teritoriale, tratate semnate și multe a cte de diplomație. Sursele principale
ale intrării în război au fost ultimatul trimis României din partea Antantei și dorința de
a câștiga teritoriile pierdute anterior. Acestea s -au materializat în perioada ce a urmat.

CAPITOLUL 4
Consecințele conflictului
Acesta a fost un război care a însumat foarte multe bătălii, milio ane de soldați și
civili morți. Traiul celor rămași în viață s-a îngreunat odată cu izbucnirea Primului
Război mondial și în viața acestora s-a desf ășurat un calvar asupra lor în timpul
războiu lui.
Toate aceste lupte au avut un efect negativ asupra populației țărilor care au avut
contact cu acest război, deoarece s -au înregistrat pierderi teritoriale, pierderi militare și

civile. Au existat și părți positive cum ar fi dezvoltarea economica, dezvoltarea
armamentului, intensificarea relațiilor cu alte state și altele.

CAPITOLUL 5
Lecții î nvățate
Declanșarea Primului Război Mondial a atras după sine multe evenimente
positive și negative. Un aspect reprezentativ pentru România a fost dăruința armatei de
luptă pentru reînt regirea teritorială.
În timpul desfășurării conflictului armata română a dat dovadă de iubire pentru
țară și devot ament total. Această situație a conflictului probabil se putea evita prin
creearea unei alianță sau organizație cu membrii aferenți ai fiecărui stat. Acolo se puteau
discuta problemele și se puteau lua hotărâri pe cale diplomatică.

Concluzii
În urma studiului elaborat , am constatat că deși România nu este o țară cu un
număr foarte mare de soldați ceea ce reflect o putere armată mai restrânsă, a avut un
impact foarte important în Primul R ăzboi Mondial. Aceasta are o poziționare geografică
destul de central ă, deschidere la mare și multe bogății regăsite în formele de relief. Acest
lucru a vrut a fi fructificat de către celelalte state vecine, fiecare vroind să rupă, daca
putem spune așa o parte din România. Armata română a dat dovadă de devotament și a
încercat cu orice preț menținerea teritoriului intact și redobândirea teritoriilor pierdute.
Pentru a înțelege eve nimentele petrecute în perioada Primului Război Mondial
trebuie parcurse lucrări de specialitate și amintiri rămase pe hârtie reprezentative
perioadei de atunci. Prin această lucrare am încercat să transpun acțiunile și să
argumentez luarea acelor decizii.

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Nuțu, “România în anii neutralității 1914 -1916”, Editura Științifică,
1972.

2. Constantin Kirițescu “Istoria războiului pentru întregirea României: 1916 – 1919” ,
Volume 2, Editura S ̨ tiint̨ifică s ̨ i Enciclopedică, 1989.

3. Ema Nastovici, “ România și puterile centrale în anii 1914 -1916”, Editura Politică,
1979.

4. „Istoria lumii de la origini până în anul 2000" , ed.Olimp.București, 2000, p. 499.

5. Giurescu & Giurescu, ”Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pâna astăzi”.

6. Larousse , "Istoria lumii de la origini până în anul 2000 ", ed.Olimp.București, 2000,
p.499

7. Valeriu Fl. Dobrinescu, Ion Pătroiu, Ghe. Nicolescu, ”Relații politico -diplomatice și
militare româno -italiene (1914 -1947)” , Ed. Intact, 1999, Craiova.

8. David Evans, "Teach yourself. the First World War ", Hodder Arnold. 2004
9. Michael B. Barrett, Prelude to Blitzkrieg: The 1916 Austro -German Campaign in
Romania, 2013 .
10. http://www.academia.edu/3635325/Primul_Razboi_Mondial – accesat la data
12.01.2016

11. https://sites.google.com/site/supergabonesistorialumii/secolul -xx/primul -razboi –
mondial -1 – accesat la data de 09 .01.2016

12. http://istoriaro.3x.ro/ww1/Romania_in_primul_razboi_mondial.html -accesat la
data de 14 .01.2016

13. http://vladimirrosulescu -istorie.blogspot.ro/2011_05_18_arc hive.html – accesat la
data 13 .01.2016