Ungaria s -a forma t ca regat creștin în anul 1000, iar în Evul Mediu a fost parte a Imperiului Habsburgic și ulterior a imperiul ui dualist Austro… [600964]

Ungaria
Profil de Țară

Seminar Politică Europeană

I. Prezentare generală
Ungaria s -a forma t ca regat creștin în anul 1000, iar în Evul Mediu a fost parte a
Imperiului Habsburgic și ulterior a imperiul ui dualist Austro -Ungar. A devenit republică
independen tă la 16 noiembrie 1918 . Pe 4 iuni 1920 a semnat Tratatul de Pace de la Versailles
care a consemnat destrămarea Imperiului Austro -Ungar. Primele alegeri libere s -au organizat
în anul 1990, moment în care statul ungar a început să dezvolte o economie de piață. Ungaria
a devenit membră NATO în 1999, în 2004 membră a Uniunii Europene, iar din 2007 face
parte din spațiul Schengen. Totodată, statul maghiar s -a numărat printre inițioatorii Grupului
de la Visegrad, o organizație de cooperare economică alcăt uită din patru state din centrul
Europei: Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria.
Este un stat situat în c entru l Europei, în Câmpia Panonică. Cu o suprafață de 93.028 km2,
Ungaria ocupă locul 109 în lume și este împărțită, 23 de regiuni urbane și capitala. Se
învecinază cu nu mai puțin de șapte țări, respectiv Slovacia, România, Ucraina, Serbia,
Croația, Slovenia și Austria Capitala țării este Budapesta, iar moneda națională este forintul.
Conform rezultatelor obținute în urma recensământului din 2011, populația tării este de
9.937.628 persoane . Ziua națională se sărbătorește la 20 august, reprezentând “Ziua Sfântului
Ștefan”, cel care a fondat statul ungar. De asemenea, conform Constituției, sunt considerate
sărbători naționale și zilele de 15 martie (comemorar ea revoluției de la 1848) și 23 octombrie
(aniversarea Revoluției ungare de la 1956). 1

II. Sistemul politic național
1. Structura socio -demografică
Conform rezultatelor obținute în urma recensământului din 2011, populația tării este de
9.937.628 persoane. Datel e indică o scădere a numărului de persoane cu 260.687 (2,6%) față
de situația din 2001; Dintre acestea, 83,6% sunt maghiari, 3,1 % sunt romi și 13,3% alte
naționalități. La recensământul ungar din 2011, 26.345 de persoane au declarat că sunt de
origine rom ână, 13.886 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar
17.983 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. În
ceea ce privește religia, romano -catolic ii reprezintă un procent de aprox. 37,1%, calvi nii

1 http://www.mae.ro/bilateral -relations/1747#817 , accesat 20.05.2016

aprox. 11,6%, comunități le luterane aprox. 2,2%, greco -catolic ii 1,8%, iar restul sunt de alte
religii.2

2. Forma statului și dispersia puterii / Tipul de regim politic
Potrivit Constituției ce stă la baza statului maghiar care a intrat în vigoare la 1 i anuarie
2012, Ungaria este un stat independent și democratic (a rt. B, alineat 1 ). Forma de
guvernământ este republica (parlamentară) , așa cum este precizat in al ineatul 2 din constituție ,
iar funcționarea statului se bazează pe princip iul separării puteril or în stat (a rt. C, alineat 1).3
Astfel, puterea legislativă este deținută de Parlament, puterea executivă de către Guvern, iar
puterea judecătorească aparține curților și tribunalurilor.
În cadrul sistemului politic maghiar putem identifica prezen ța unui executiv bicefal,
compus din prim -ministru și președinte. Președintele este ales de către Parlament și are un rol
ceremonial. Parlamentul este singura instituție politică din stat care este aleasă în funcție prin
vot, direct de către cetățeni și care poate demite printr -un vot de neîncredere guvernul.4
Caracterizat prin existența unui executiv bicefal (prim -ministru și președinte -ales de către
parlament sau obținând funcția ereditar), regimul parlamentar oferă ocazia de a fi ales în mod
direct doar legislat ivului, în vreme ce membrii executivului sunt numiți de parlament.
Totodată, executivul poate fi demis oricând de către parlament printr -un vot de neîncredere,
fapt ce indică o dependența exclusivă de parlament.5
Pe lângă diferitele forme de autonomie regi onală prezente la nivelul Uniunii Europene,
poate fi remarcată și varietatea relațiilor politice și administrative pe care îl acoperă nivelul
regional. Schimbările produse la nivel național sunt influențate de particularitățile statului
respectiv. Ungaria este un stat unitar care cunoaște dezvoltarea regională ca o competență
globală. Din anul 2007, anumite competențe ale statului au fost transferate către regiuni,
aceste competențe constând în supravegherea administrativă și financiară a provinciilor .6

2 http://www.mae.ro/bilateral -relations/1747#817 , accesa t 20.05.2016
3 http://inliniedreapta.net/monitorul -neoficial/noua -constitutie -a-ungariei -o-constitutie -a-
normalitatii/ , accesa t 20.05.2 016
4 Aurelian Muntean, Reforma constituionala – regim politic – echilibrul de puteri dintre
executiv si legislativ , draft, 2012, p.6 -7
5 Aurelian Muntean, Reforma constituionala – regim politic – echilibrul de puteri dintre
executiv si legislativ , draft, 2012, p.10 -11
6 Florina Popa, Aspecte privind formele de regionalizare în Uniunea Europeană , Institute of
National Economy – Romanian Academy

3. Sisteme de partide
Începând din 10 mai 2012, ș eful statului este János Áder (din 10 mai 2012) , iar de la data
de 29 mai 2010 primul ministru este Viktor Orbán .
Sistemul electoral maghiar (sistem combinat) este unul dintre cele mai complexe sisteme
din Europ a. Parlamentul maghiar, denumit Adunarea Națională , este compusă din 386 de
membri , aceștia fiind aleși direct prin sufragiu universal și secret , pentru o perioadă de patru
ani. Sesiunea inaugurală a noului Parlament ungar a avut loc la 6 mai 2014, Președi ntele
Adunării Naționale ungare, László Kövér, fiind ales pentru un nou mandat în această funcție.
În timpul alegerilor, fiecare cetățean primește două buletine de vot. La alegerile parlamentare
din 2014, cinci partide au câștigat mandate: FIDESZ – 117 mem bri, MSZP – 29 membri ,
Jobbik – 23 membri , KDNP -16 membri și LMP -5 membri .7
În 2014, c oaliția de centru -dreapta Alianța Civică, formată din Uniunea Tinerilor
Democrați și Partidul Popular Creștin Democrat a câștigat alegerile parlamenta re desfășurate ,
cu 45% din totalul voturilor exprimate.
Actuala configurație politică a Parlamentului include următoarele grupuri parlamentare:
Uniunea Tinerilor Democrați (227 parlamentari ), Partidul Popular Creștin Democrat (36
parlamentari) , Partidul Socialist Ungar (49 mandate) , Jobbik Mișcarea pentru Ungaria (47
mandate) , Partidul „Politica Poate Fi și Altfel” (16 mandate) . De asemenea, sunt înregistraț i
mai mulți membri independenți .8
În Ungaria, fracționalizarea sistemelor de partide este corespunzătoare cu un sist em de tip
multipartidist centripet, în care volatilitatea electorală este cea mai scăzută și în care gradul de
schimbare al partidelor parlamentare și numarul excedentar de partide este redus.9
FRACTIONALIZARE 4.2
EXCEDENT DE PARTIDE 0.7
VOLATILITATE E LECTORALA 28.5%
PARTY SYSTEM TURNOVER 0.16

7 http://www.parlament.hu/fotitkar/angol/g eneral_info.htm
8 http://www.mae.ro/bilateral -relations/1747#817 , accesat 20.05.2016
9 http://www.sferapoliticii .ro/sfera/112/art8 -stabilitatea.html , accesat 20.05.2016

4. Clivaje politice
După anul 1989, an care marcheză căderea blocului comunist, în Ungaria are loc o tranziție
marcată de negocieri al căror scop urmărit a fost acela de a avea alegeri libere. În această
perio ada, scena politică din Ungaria a fost dominată de două mari facțiuni, respectiv de
Forumul democratic ungar și de Alianța democraților liberi. Așadar, în perioada
postcomunistă, statul maghiar s -a confruntat cu clivaje de tipul centru -periferie și cu grup ări
de tipul naționalist, religios sau antisemit. Conform clivajului centru -periferie, capitala,
Budapesta, a fost câștigată de Alianța Tinerilor Democrați și de Alianța Democraților Liberi,
care au obținut peste 30% din totalul de voturi, ei susținând o p iață complet liberă și o
economie descentralizată . 10

II. Sistemul politic european
1. Istoria integrării
Ungaria a prezentat cererea de aderare la Uniunea Europeană la 31 martie 1994, iar
negocierile au început patru ani mai tarziu, la 31 martie 1998, și au fost finalizate pe 13
decembrie 2002, zi în care a fost anunțată viitoarea aderare la UE, alături de alte nouă state.
Ungaria devine, astfel, membru al Uniunii Europene din 1 mai 2004 și intră în spațiul
Schengen în pe 23 decembrie 2007. Decizia de a acced e la Uniunea Europeană a fost luată
prin intermediul unui referendum național. Acesta a avut loc pe data de 12 aprilie 2003, iar
poporul maghiar si -a exprimat acceptul privind aderarea, procentul celor care au aprobat fiind
de 84% și o prezență la vot de 4 5 de procente.
Începând din anul 1998, Comisia a publicat anual rapoarte regulate privind avansul
progreselor realizate de fiecare țară candidată. Mai mult, pentru fiecare țară candidată au fost
definite prioritățile, precum și sprijinul special de care acestea aveau nevoie, în cadrul
parteneriatelor de aderare adoptate în 1998 și revizuite în 1999 și 2002.
În decembrie 2002 Consiliul European de la Copenhaga a constatat că 10 din cele 13 țări,
printre care și Ungaria, îndeplinesc condițiile suficiente pe ntru integrarea în UE. În
consecință, Ungaria a semnat tratatul de aderare pe 16 aprilie 2003, la Atena, iar în urma
procedurilor de ratificare devine membru oficial al UE pe 1 mai 2004.11

10 Burean Toma, Partide și sisteme de partide, suport de curs, p. 31
11 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/T XT/?uri=URISERV%3Ae50017 , accesat
20.05.2016

Pentru a face parte din UE, Ungaria a trebuit să fie mai întâi recun oscută ca stat
european12, iar apoi să se conformeze principiilor libertății, democrației, respectării drepturilor
omului și libertăților fundamentale, precum și statului de drept .13
De asemenea, statul maghiar a trebuit să îndeplinească și așa -numitele cri terii de la
Copenhaga, o serie de condiții economice și politice potrivit cărora o țară candidată trebuie:
 să fie o democrație stabilă, care respectă drepturile omului, supremația legii și
protecția minorităților;
 să dețină o economie de piață eficientă;
 să adopte regulile, normele și politicile comune care constituie corpul legislativ al
Ungaria este încadrată în categoria statelor de dimensiuni medii ale UE, ocupând
locul 13 din perspectiva populației și locul 12 din perspectiva suprafeței teritoriale. În
ceea ce privește domeniile de interes pentru Ungaria în cadrul Uniunii Europene,
acestea sunt: securitatea energetică, extinderea, protecția mediului, relațiile cu
vecinătatea, dar și inovarea.14

2. Reprezentarea în structura legislativă europeană
La alegerile din 2009 pentru Parlamentul European, Ungaria a obținut 22 de locuri.
Rezultatele au aratat drept câștigător partidul Fidesz , căruia i -au fost atribuite 14 locuri (57%
din voturi). Acesta a fost urmat de Partidul Socialist, care a obținut doar 4 locuri (18% din
voturi). Alte partide care au obținut locuri în Parlamentul E uropean au fost Partidul Jobbik, 3
locuri (14% din voturi) și Partidul MDF , un partid de centru, care a obținut un singur loc, cu 5
% din voturi .15

12 Art. 49 din Tratatul privind UE
13 Art. 6 din Tratatul privind UE
14 http://szeged.mae.ro/node/484 , accesat 20.05.2016
15 http://www.cecgr.com/resources/analyses/ , Hungarian Members of the European
Parliament, ppt., accesat 20.05.2016

Această situație a dus la o transformare totală a peisajului politic din Ungaria care era
destul de instabil în ultima perioadă, cu două partide politice dominante (Partidul Social si
Fidesz) și alte doua partide slabe (Partidul Liberal și MDF).

Alocarea voturilor a fost făcută așa cum rezultă din următorul grafic:16

De asemenea, în următorul tabel sunt comparate rezultatele obținute în anul 2004 cu
cele obținute în anul 2009:17

16 http://www.cecgr.com/resources/analyses/ , Hungarian Members of the European
Parliament, ppt., accesat 20.05.2016
17 http://www.cecgr.com/resources/analyses/ , Hungarian Members of the European
Parliament, ppt., accesat 20.05.2016

Totodată, dacă vorbim despre distribuția geog rafică a voturilor, se poate observa faptul că
Fidesz a fost mult mai puternic în partea de Vest a țării, în vreme ce Jobbik, clasat după
Socialiști, a avut o mai mare influență în partea de Nord -Est a țării, parte în care predominantă
și mult mai vizibilă este populația rromă.18

18 http://www.cecgr.com/resources/analyses/ , Hungarian Members of the European
Parliament, ppt., accesat 20.05.2016

În cadrul Consiuliului Uniunii Europene, reprezentanți maghiari participă regulat la
reuniunile acestuia, în funcție de domeniul de politică abordat. În cadrul Comisiei Europene,
Ungaria îl are drept reprezentant pe Tibor Narvracsics, acesta având ca portofoliu educația,
cultura, tineretul și sportul. De asemenea, Ungaria are 12 reprezentanți în Comitetul
Economic și Social European și 12 reprezentanți în Comitetul Regiunilor.19

3. Identificare și susținere pent ru instituțiile Europei
Conform Eurobarometrului din 2013, la întrebarea dacă se simt mai mult cetățeni
europeni, 59% dintre cei chestionați au oferit un răspuns pozitiv, astfel, Ungaria situându -se
la mijlocul clasamentului.20

19 http://europa.eu/about -eu/countries/member -countries/hungary/index_ro.htm , accesat
20.05.2016

Referitor la încrederea și susținerea pe care o acordă instituțiilor europene, potrivit
Eurobarometrului din 2013, 60% dintre maghiari declară că au încredere în Parlamentul
European, Ungaria situându -se pe locul doi al clasamentului, după Danemarca.21
De asemenea, cl asându -se tot printre primele locuri, 55% dintre populația din Ungaria afirmă
faptul că au încredere în Comisia Europeană.22

20 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_citizen_en.pdf , Eurobarometrul
standar d 79, 2013, accesat 20.05.2016
21 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_citizen_en.pdf , Eurobarometrul
standard 79, 2013 , accesat 20 .05.2016
22 http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb79/eb79_citizen_en.pdf , Eurobaromet rul
standard 79, 2013, accesat 20.05.2016

4. Dinamica euroscepticismului
În Ungaria, Partidul Jobbik, Mișcarea pentru o Ungarie mai Bună, este un partid de
extremă dreapta, condus de Vona Gabor. Acesta militează pentru autodeterminare și pentru
autonomie teritorială în Tinutul Secuiesc, având în Transilvania 8 filiale și încercând astfel să
atragă cât mai mult electorat din rândul etnicilor maghiari din România. Pe de altă parte,
Fidesz, Alianța Civică Ungară, dominantă pe scena politică de la Budapesta, se remarcă prin
euroscepticismul de care a dat dovadă, acest lucru din pricina premierului Viktor Orban care
declară partidul ca fiind unul conservator moderat eu rosceptic . Euroscepticismul din Ungaria
este reprezentat în graficul următor:23

23 Gergo Zavecz, Explaining the level of indivi dual Euroscepticism in Hungary, pdf

5. Poziții asupra agendei de politici europene
Pentru o perioadă de câteva luni, respectiv ianuarie -iunie 2011, Ungaria a deținut
Președinția Con siliului Uniunii Europene, timp în care principalele sale obiective au vizat, în
special, securitatea energetică, consolidarea guvernanței economice sau extinderea spațiului
Schengen. De asemenea, Ungaria a avut o contribuție decisivă în această perioadă l a
adoptarea Strategiei UE pentru regiunea dunăreană și a Strategiei Cadru a UE pentru
incluziunea romă.24
MAE ungar a prezentat, pe 20 decembrie 2011, un document privind strategia de politică
externă a Ungariei a cărei obiective sau arii prioritar e sunt: politica regională, orientarea euro –
atlantică și deschiderea globală.25
În ceea ce privește relația economică dintre Ungaria și Uniunea Europeană, conform
statisticilor din 2014:26
 Cheltuielile UE în Ungaria: 6,620 miliarde EUR
 Cheltuielile UE în Ungaria, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări:
6,57 %
 Contribuția Ungariei la bugetul UE: 0,890 miliarde EUR
 Contribuția Ungariei la bugetul UE, ca procent din VNB: 0,88 %

6. Politici de gen
Participarea femeilor la viața politică din Ungaria a început încă din anul 1922, când
reprezentantele sexului feminin au putut să își exercite pentru prima dată dreptul la vot.
Acestea au obținut sufragiul complet în 1945, însă prezența guvernării comuniste a împiedicat
funcți onarea democratică a sistemului politic. În 1994 și 2006, procentul participării femeilor
în legislativ a atins cota de 10%, astfel Ungaria fiind plasată pe ultimele locuri între noile state
membre UE. Nu există bariere constituționale în ceea ce privește reprezentarea politică a
femeilor în Ungaria, Constituția din 1949 stipulând tratament egal pentru toți cetățenii. 27

24 http://szeged.mae.ro/node/484
25 http://www.mae.ro/bilateral -relations/1747#817 , accesat 20.05.2016
26 http://europa.eu/about -eu/countries/member -countries/hungary/index_ro.htm , accesat
20.05.2016
27 http://www. osce.org/odihr/117575?download=true , accesat 20 .05.2016

Bibliografie:
Art. 49 din Tratatul privind UE
Art. 6 din Tratatul privind UE
Aurelian Muntean, Reforma constituionala – regim politic – echilibrul de puteri dintre
executiv si legislativ , draft, 2012
Burean Toma, Partide și sisteme de partide, suport de curs
Gergo Zavecz, Explaining the level of individual Euroscepticism in Hungary, pdf
Florina Popa, Aspecte privind formele de regionalizare în Uniunea Europeană , Institute of
National Economy – Romanian Academy
http://www.cecgr.com/resources/analyses/ , Hungarian Members of the European Parliament,
ppt., accesat 20 .05.2016
http://szeged.mae.ro/node/484
http://europa.eu/about -eu/countries/member -countries/hungary/index_ro.htm , accesat
20.05.2016
http://www.osce.org/odihr/117575?download=true , accesat 20 .05.2016
http://ec.europa.eu/public_opinion/archives /eb/eb79/eb79_citizen_en.pdf , Eurobarometrul
standard 79, 2013 , accesat 20 .05.2016
http://europa.eu/about -eu/countries/member -countries/hungary/index_ro.htm , acces at
20.05.2016
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ae50017 , accesat
20.05.2016
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/112/art8 -stabilitatea.html , accesat 20 .05.2016
http://inliniedreapta.net/monitorul -neofic ial/noua -constitutie -a-ungariei -o-constitutie -a-
normalitatii/ , accesat 20 .05.2016
http://www.mae.ro/bilateral -relations/1747#817 , accesat 20 .05.2016

Rusu Ioana Andreea
Grupa 6, RISE, An 2