Introducere… [600939]

Universitatea Politehnica Timi܈oara
Facultatea de Mecanică
܇tiințe Inginere܈ti Aplicate

Fiziologia
răspunsului imunitar al
organismului uman

As.dr.ing. Alin Totorean

Student: [anonimizat]܈oara, 2016

1
Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………………………. 2
Despre răspunsul imunitar ……………………………………………………………………………………………………………. 3
Mecanismul fiziologic …………………………………………………………………………………………………………………. 5
Schema biologică ܈i tehnică ………………………………………………………………………………………………………….. 6
Aplicații …………………………………………………………………………………………………………………………………….. 9
Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 10
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………………………………. 11

2
Introducere

Răspunsul imunitar este o reacție a sistemului imunitar al organismului uman. Un corp
sănătos are un sistem imunitar cu un răspuns rapid. Acest răspuns este un proces foarte complex
ce presupune mai multe etape ܈i include diver܈i factori.
Principalul scop al acestei lucrări este de a studia răspunsul imunitar din punct de vedere
fiziologic, anatomic, dar ܈i din punct de vedere tehnic, cât ܈i identificarea asemănărilor ܈i
deosebirilor între sistemul imunitar ܈i un sistem asociat.
Sistemul imunitar este unul dintre cele mai importante sisteme din organismul uman,
numit în ܈tiință ܈i medicină un al doilea creier al corpului uman, dar este ܈i unul foarte solicitat,
deoarece acesta reprezintă un sistem de apărare ܈i protecție împotriva „agresorilor ” corpului
uman.
Imunitatea este un subiect important ܈i actual datorită faptului că cele mai multe persoane
sunt răpuse de boli grave, iar una din cauzele principale este imunitatea scăzută. Sistemul
imunitar detectează a܈a numiții „ agresori ”, pe care mai apoi încearcă să îi distrugă, dar
memorează antigenul pentru a putea reacționa rapid la următorul atac. Boala apare doar atunci
când sistemul imunitar slăbe܈te sau cedează după mai multe atacuri din partea „ agresorilor ”.

3
Despre răspunsul imunitar

Răspunsul imun sau imunitatea este capacitatea organismului de a recunoaște și
diferenția constituenții proprii sau “self” de substanțele străine sau “non -self” definite ca
antigene, și de a genera împotriva acestora o reacție de apărare specifică prin mecanism imun
umoral și/sau celular.
Categoriile de antigene (Ag) împotriva cărora poate fi declanșat un răspuns imun
specific sunt:
 Ag infecțioase – virusuri, bacterii, fungi, parazți
 Ag neinfecțioase (substanțe neinfecțioase di n mediu) – polen, alimente, venin de
insecte, etc.
 Ag din produse terapeutice – medicamente, vaccinuri, sânge conservat, țesuturi
sau organe transplantate 1
Față de unele antigene, organismul poate prezenta anumite toleranțe ܈i nu prezintă nicio
reacție față de acestea, iar răspunsul imunitar nu se declan܈ează.
Cel mai cunoscut rol al sistemului imunitar este de a proteja corpul uman pentru a nu se
îmbolnăvi. Un sistem imunitar activ ܈i puternic ne ajută ܈i luptă pentru sănătatea organismului cu
diver܈i corpi străini din interiorul sau exteriorul corpului uman, cum ar fi: virusuri, bacterii,
paraziți, toxine, microbi, etc.
Sistemul limfatic este componenta pr incipală a sistemului imunitar, care la rândul lui este
alcătuit din limfă, vase limfatice, structuri ܈i organe din țesut limfatic (splina, amigdalele,
timusul ܈i ganglionii limfatici).
Limfa este componenta din vasele limfatice, care circulă în aceste va se. Este un lichid
apos care umple spațiile dintre țesuturi. La începutul formării acesteia, limfa are o structură
asemănătoare cu a plasmei (conținut mai sărac în proteine), dar în timpul formării ei ܈i prin
trecerea ei prin ganglionii limfatici, va colec ta elemente celulare ܈i proteine.
Ganglionii limfatici realizează mai multe funcții: produc limfocite și monocite, formează
anticorpi, au rol în circulația limfei, opresc pătrunderea unor substanțe străine (la persoanele
tatuate, ganglionii regionali sunt colorați deoarece au reținut substanța cu care s -a făcut
tatuajul), au rol de barieră în întinderea infecțiilor (în cazul unor infecții, ganglionii regionali
sunt hipertrofiați). 2
Sistemul limfatic este un sistem colector de tip rețea care adună toate de܈ eurile prin
intermediul limfei. Din punct de vedere funcțional, sistemul limfatic se ocupă de apărarea ܈i
purificarea organismului de corpii străni, dar ܈i de a proteja organismul de posibile infecții sau
boli.

4
Deoarece lichidul limfatic este pompat prin contracțiile mu܈chiilor ܈i pe de altă parte,
hrăne܈te ܈i curăță țesuturile ܈i celulele, sistemele muscular ܈i cardiovascular, sunt partenerii cu
care sistemul limfatic acționează.
Un rol important al sistemului limfatic este participarea acestuia la apărarea contra
infecțiilor, prin a܈a numitul efect de barieră al ganglionilor limfatici și prin elementele celulare
și anticorpii produși de aceștia. 2
Componentele imunologice ale sistemului limfatic sunt:
1. amigdalele și polipii
2. glanda Timus (localizată în spatele sternului)
3. splina (sub ultimele coaste în cavitatea stângă a abdomenului)
4. noduli limfatici (localizați de -a lungul vaselor limfatice – în abdomen, sub-axiali,
inghinali, la gât – în număr de peste 600. Filtrează continuu lichidul limfatic, comunică
direct cu creierul, distrug microbii și celule degenerate, găzduiesc celu le imunitare pentru
mobilizare în caz de necesitate).
5. măduva spinării. Este „pepiniera” tuturor celulelor care compun sistemul imunitar.3

5
Mecanism ul fiziologic

Mecanismul răspunsului imunitar

Sistemul imunitar este în stare de veghe în fiecare moment. În momentul în care este
atacat de un corp străin, recepționează semnalul de atac, identifică corpii externi sau interni ܈i
prime܈te informațiile externe pentru a se pregăti de următoarea etapă. După ce a recunoscut
antigenul, declan܈ează starea de alertă ܈i acționează astfel încât să fie eliminați corpii străini.
Răspunsul imunitar este pe de altă parte reacția organismului manifestată în 2 etape:
inflamație ܈i autoapărare. De fapt, are loc un proces foarte complex prin care un număr mare de
celule acționează la comandă sau distrug corpii străini.
La prima întâlnire a antigenului cu organismul uman, sistemul imunitar are deosebita
inteligență de a memora determinanții antigenici, astfel încât îi va recunoa܈te la o a doua posibilă
întâlnire. Sistemul imunitar va lupta împotriva acestor determinanți până îi va elimina din
organism, iar dacă nu reu܈e܈te, sistemul devine slăbit ܈i astfel se va instala boala.

6
Schema biologic ă și tehnică

Funcț ionalitatea siste mului imunitar se suprapune parț ial, modelului general al arcului
reflex, deoarece presupune existența unui flux informaț ional care corespunde unui excitant
specific (antigen Ag) fa ță de un receptor (limfocitele), o cale aferent ă (celulele care înglobeaz ă
și prelucreaz ă Ag), un organ central (celulele limfoide dintr- un organ limfoid secundar) ș i
efectorii r ăspunsului imun (anticorpi, celule efectoare).4

Structura arcului reflex 5

Între sistemul nervos ܈i sistemul imunitar putem stabili câteva asocie ri, în funcție de
fiecare componentă prezentată în schema de mai sus a arcului reflex.
 Stimul – Determinanți antigenici
Sistemul nervos are capacitatea de a recepționa un numă r mare de stimuli, iar sistemul
imunitar recunoa܈te un număr mare de determinanți antigenici diferiț i.
 Receptor – Limfocitele
Limfocitele conțin celulele receptoare care ajută la identificarea ܈i diferențierea corpilor
străini.
 Cale aferentă – celulele prelucrează antigenul
 Centru de comandă – celulele limfoide
 Cale e ferentă – transmiterea comenzilor către celulele efectoare
 Efector – anticorpi, celule efectoare
Anticorpii sau celulele efectoare intervin în urma unui contact a antigenului cu
organismul uman.
 Răspuns – Răspuns
Răspunsul imunitar este o reacție a si stemului imunitar al organismului uman, deci acest
proces va fi însoțit de un răspuns.

7

Structura răspunsului imunitar

Asemănările dintre sistemul imunitar ܈i sistemul nervos se extind ܈i asupra altor
particularități:
– sistemul imunitar este dotat, ca ܈i sistemul nervos, cu “inteligență” (capacitatea de a
recepționa un număr mare de stimuli (adică de a recunoa܈te un număr mare de determinanți
antigenici diferiți) ܈i de a prelucra informație chimică. Sistemul nervos prelucrează informație
senzorială, iar sistemul imunitar recunoa܈te ܈i prelucrează informație moleculară. “Inteligența”
sistemului imunitar se manifest ă discontinuu, în func ție de agresiunile antigenice asupra
organismului.
– “educația” sistemului imunitar (adică stocarea informa ției antigenice primit ă prin
stimul ări repetate), ca ܈i în cazul sistemului nervos, începe dup ă na܈tere
– ambele sisteme “învață” prin experiență , pentru c ă ambele sunt dotate cu memorie, care
poate fi consolidat ă prin repetarea stimulului. Memoria ambelor sisteme este înscris ă în
modific ări moleculare persistente ale re țelei, dar nu poate fi transmis ă la descenden ți
– ambele sisteme sunt organizate dup ă modelul unei complexe reț ele celulare ܈i
moleculare. 4
Între cele dou ă sisteme exist ă ܈i deosebiri: sistemul nervos recep ționeaz ă stimuli de orice
natur ă, care ac ționeaz ă la nivelul întregului organism, iar sistemul imunitar recunoa ܈te ܈i
reacționeaz ă numai la stimuli de natur ă molecular ă, care tind s ă perturbe echilibrul chimic al
organismului. 4

8

Sistem cauză -efect cu feedback

Din punct de vedere tehnic, sistemul imunitar funcționează în paralel cu schema unui
sistem cu reglare directă, unde obiectivele sunt cauzele răspunsului imunitar (determinanții
antigenici), iar răspunsul este efectul.

Schema tehnică a răspunsului imunitar

Schema simplificată

Sistemul imunitar are capacitatea de recepție a informației, acumulare ܈i prelucrare a
acesteia, de selecție a răspunsului optim ܈i de efectuare a răspunsului adecvat.

9
Aplicații

Fructele nespălate aduc microbi în organismul uman. Sistemul imunitar luptă împotriva lor, dar
există posibilitatea de a ceda la atacuri repetate.

O zgârietură de pisică poate fi fatală. Se instalează o inflamație, iar dacă sistemul imunitar este
puternic, bacteriile vor fi extirpate ܈i rana se va vindeca.

10
Concluzii

Sistemul imunitar este un sistem foarte important al organismului uman cu o acțiune
benefică asupra acestuia. Acest sistem ne protejează de boli ܈i infecții prin activarea celulelor
limfoide care fac parte din sistemul lim fatic, partener în lupta contra „ agresorilor ” ce atacă
corpul uman, fie pe cale directă, prin piele, mucoase sau pe cale sangvină.
Răspunsul imunitar apare rapid la un corp sănătos cu un sistem imunitar puternic ܈i se
realizează după o schemă asemănătoare celei arcului reflex din punct de vedere biologic, sa u
după o schemă asemănătoare unui sistem cauză -efect, din punct de vedere tehnic.
În concluzie, reacția corpului în contactul cu „ agresorii organismului ”, este reprezentată
de răspunsul imunitar care este un proces complex prin care un număr mare de celule acționeaz ă
la comandă sau distrug corpii străini.
Pentru a avea rezultate optime în dinamica răspunului imunitar, se urmăre܈te întărirea
sistemulu i imunitar prin menținerea unui echilibru a sistemului limfatic, ce presupune asigurarea
suficientă de celule limfatice ܈i eliminarea radicalilor liberi, a metalelor grele ܈i a toxinelor.

11
Bibliografie

1. http://pathophysiology.umft.ro/ – Curs Fiziopatologia imunității
2. Anatomia și fiziologia omului , Compendiu, Ed. Corint, Cezar Th. Niculescu, … , 2009
3. http://www.naturalist.ro/viata- si-sanatate/sistemul-imunitar- al-doilea-creier/
4. www.imunogenetica.ro – Curs Imunologie, prof. Ileana Constantinescu
5. Manual de biologie, clasa a XI-a, Ed. Corint
6. Imunologie și imunochimie , Grigore Mihaescu, Ed. Universității din Bucure܈ti, 2001
7. Curs de Sisteme Biologice – as.dr.ing. Alin Totorean