Sistem de Suport Decizional pentru zona turistic a a [600938]
Sistem de Suport Decizional pentru zona turistic ˘a a
jude¸ tului Bra¸ sov
L˘ac˘atu¸ s Florentina
4 iulie 2016
ii
Cuprins
1 Introducere 1
1.1 Problema . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Scop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.3 Motiva¸ tia alegerii temei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.4 Obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2 Concepte de baz ˘a 5
2.1 Decizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.2 Decidentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.3 Situa¸ tia ¸ si problema decizional ˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.4 Procesul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
2.5 Modelul decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2.6 Clasificarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
3 Asistarea deciziilor. Sisteme de Suport Decizional. 15
3.1 Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3.2 Defini¸ tii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3.3 Caracteristicile SSD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.4 Clasificarea SSD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
3.5 Componentele Sistemelor de Suport Decizional . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.5.1 Arhitectura SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.5.2 Componentele arhitecturii SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.6 SSD actuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.7 Avantajele ¸ si dezavantajele SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.8 Utilizatorii SSD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4 SSD în industria turismului 31
4.1 Prezentare general ˘a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
iii
iv CUPRINS
Capitolul 1
Introducere
1.1 Problema
Înc˘a din cele mai vechi timpuri omul a fost nevoit s ˘a ia decizii, fie singur, fie sf ˘atuit de
alte persoane. Astfel, la curtea fiec ˘arui conduc ˘ator exista cel pu¸ tin un om de încredere, un
sfetnic, care avea rolul de a-l consilia în vederea lu ˘arii deciziilor. Aceste persoane sunt ¸ si ast ˘azi
indispensabile ¸ si poart ˘a denumirea de consilieri . Îns ˘a nu doar marii conduc ˘atori trebuie s ˘a ia
decizii, ci toat ˘a lumea, indiferent de statutul în societate.
În cele ce urmeaz ˘a, voi aborda problema lu ˘arii deciziilor de c ˘atre oameni din ipostaza de
turi¸ sti în vederea planific ˘arii unei c ˘al˘atorii.
1.2 Scop
Pentru crearea unui proiect, unul din pa¸ sii importan¸ ti este reprezentat de stabilirea unui scop.
Acesta poate fi definit ca ceea ce este propus spre a se înf ˘aptui.[1] Dac ˘a luam un exemplu banal,
cum ar fi c˘ aldura exagerat˘ a într-o sal˘ a de a¸ steptare , scopul stabilit pentru proiectul care rezolv ˘a
aceast ˘a problem ˘a este “asigurarea unei ventila¸ tii corespunz˘ atoare în sala de a¸ steptare” .
În cazul problemei prezentate mai sus, scopul final ar putea fi " facilitarea lu ˘arii deciziilor
de c˘atre turi¸ sti prin crearea unui Sistem de Suport Decizional ".
De ce un Sistem de Suport Decizional? Deoarece cercet ˘atorii ¸ si tehnologii au creat ¸ si inves-
tigat aceste sisteme computerizate timp de aproximativ 40 de ani, acestea având aplicabilitate
în orice domeniu de activitate, în urma utiliz ˘arii lor ob¸ tinându-se rezultate foarte bune.[27]
1.3 Motiva¸ tia alegerii temei
În strâns ˘a leg ˘atur˘a cu îndeplinirea scopului unui proiect este motiva¸ tia, definit ˘a ca fiind
totalitatea motivelor (con¸ stiente sau nu) care determin ˘a pe cineva s ˘a efectueze o anumit ˘a ac¸ tiune
sau s ˘a tind ˘a spre anumite scopuri.[1]
Motiva¸ tia alegerii acestei teme este legat ˘a în primul rând de interesul meu pentru domeniul
informatic, de dorin¸ ta de a m ˘a documenta cu privire la Turismul electronic ¸ siSistemele de
1
2 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Suport Decizional deoarece acestea reprezint ˘a un subiect la mod ˘a în ultimii ani, ¸ si nu în ultimul
rând de dorin¸ ta profund ˘a de a aduce o schimbare în industria turismului românesc ¸ si nu numai,
prin facilitarea planific ˘arii c ˘al˘atoriilor.
Deoarece tehnologia este în continu ˘a evolu¸ tie, iar oamenii devin din ce în ce mai comozi
rezolvându-¸ si majoritatea sarcinilor în mediul on-line, de la plata facturilor ¸ si pân ˘a la achizi-
¸ tionarea de bunuri materiale, de ce nu ¸ si-ar putea planifica pân ˘a la cel mai mic detaliu ¸ si o
eventual ˘a c˘al˘atorie?
Prin urmare, odat ˘a cu evolu¸ tia Internetului, s-a dezvoltat ¸ si Turismul electronic, ca parte a
comer¸ tului electronic unind unele dintre cele mai rapide tehnologii în dezvoltare, cum ar fi cea a
comunica¸ tiilor ¸ si tehnologiei informa¸ tiilor, industria ospitalit ˘a¸ tii ¸ si cea a managementului/mar-
ketingului planific ˘arii strategice.[12] Studiile arat ˘a c˘a începând cu anul 2000 se înregistreaz ˘a
o cre¸ stere rapid ˘a ¸ si continu ˘a a utiliz ˘arii Internetului pentru stabilirea destina¸ tiilor vacan¸ telor/-
concediilor sau pentru rezervarea biletelor de c ˘al˘atorie. Se dezvolt ˘a astfel portaluri1turistice
tematice ¸ si diverse sisteme informatice care vin în favoarea turi¸ stilor reducând timpul pentru in-
formare asupra destina¸ tiilor, facilitând procesele de rezervare în hoteluri sau pe cele de închirieri
ma¸ sini pentru transport, ajutând în final la planificarea c ˘al˘atoriei ¸ si la luarea deciziei.[12]
Într-adevar, în prezent exist ˘a foarte multe astfel de portaluri de prezentare a destina¸ tiilor
turistice, mai mult sau mai pu¸ tin de încredere, iar oamenii au început s ˘a fie deruta¸ ti, s ˘a î¸ si
piard ˘a r˘abdarea mult mai repede, dar mai ales s ˘a fie indeci¸ si din cauza informa¸ tiilor vaste.
Pentru ca o c ˘al˘atorie s ˘a poat ˘a fi planificat ˘a în cel mai scurt timp ¸ si cu minim de efort din
partea turi¸ stilor, m-am gândit c ˘a solu¸ tia ar fi un nou portal turistic diferit de cele existente, bazat
pe un Sistem de Suport Decizional (SSD), prin care utilizatorii s ˘a aib ˘a acces la absolut toate
informa¸ tile necesare, s ˘a fie asista¸ ti în luarea unei decizii cu privire la destina¸ tia dorit ˘a, iar în
final doar s ˘a c˘al˘atoreasc ˘a, f˘ar˘a nicio alt ˘a grij ˘a.
1.4 Obiective
Pentru ca un scop s ˘a fie îndeplinit cu succes, este necesar ˘a stabilirea clar ˘a a a unui set de
obiective care trebuie urm ˘arite ¸ si realizate. Se evit ˘a astfel libera interpretare a îndeplinirii sco-
pului. Ce înseamn ˘a asta? Se poate demonstra ca scopul final poate fi confundat cu o rezolvare
a problemei pe termen scurt. Revenind la exemplul de mai sus unde se punea problema c ˘aldurii
exagerate într-o sal ˘a de a¸ steptare, o rezolvare temporar ˘a ar putea fi deschiderea unei ferestre. În
acest moment mul¸ ti ar putea considera ca scopul a fost atins, îns ˘a nu este deloc a¸ sa.
Obiectivele bine definite poart ˘a denumirea de obiective SMART având urm ˘atoarele carac-
teristici:
•Specifice – ¸ tintesc o arie specific ˘a pentru dezvoltare;
• M˘asurabile – cunatific ˘a sau cel pu¸ tin prezint ˘a un indicator de progres;
1Un portal de turism poate fi v ˘azut ca o infrastructur ˘a a unei comunit ˘a¸ ti de afaceri ce ofer ˘a un mediu transparent
pentru dezvoltarea afacerilor din turism, reunind p ˘ar¸ tile care particip ˘a la activit ˘a¸ tile turistice (funrnizori de servicii
turistice, agen¸ tii de turism ¸ si consumatori de bunuri ¸ si servicii turistice) într-un spa¸ tiu virtual.[12]
1.4. OBIECTIVE 3
• Accesibile – sunt specifice celor care le realizeaz ˘a;
• Realiste – este posibil ˘a atingerea rezultatelor urm ˘arite în cadrul obiectivelor;
• încadrate în Timp – specific ˘a perioada de timp în care vor fi îndeplinite obiectivele.[13]
Pentru îndeplinirea scopului acestui proiect am stabilit urm ˘atoarele obiective pentru înde-
plinirea scopului portalului turistic ce urmeaz ˘a a fi implementat:
1. crearea unei interfe¸ te prietenoase pentru utilizatorii de orice categorie de vârst ˘a;
2. asigurarea unei cantit ˘a¸ ti importante de informa¸ tii corecte pentru poten¸ tialii turi¸ sti;
3. promovarea zonelor turistice ¸ si a evenimentelor mai pu¸ tin cunoscute prin actualiz ˘ari pe-
riodice ale informa¸ tiilor;
4. oferirea posibilit ˘a¸ tii turi¸ stilor de a selecta, pe baza unor filtre, destina¸ tiile/obiectivele/eve-
nimentele turistice dorite;
5. oferirea posibilit ˘a¸ tii unit ˘a¸ tilor de cazare ¸ si alimenta¸ tie de a-¸ si prezenta ofertele în mod
constant prin înregistrarea pe portal;
6. generarea unor trasee turistice pe baza op¸ tiunilor turi¸ stilor;
7. asistarea turi¸ stilor în luarea deciziei asupra unui traseu, prin optimizarea tuturor rezulta-
telor generate anterior, în func¸ tie de datele introduse de ace¸ stia (buget disponibil, durat ˘a,
mijloc de transport etc.);
8. prezentarea traseului final, incluzând unit ˘a¸ tile de cazare ¸ si alimenta¸ tie cu cele mai bune
oferte (dintre cele înregistrate în sistem).
Având în vedere ceea ce trebuie s ˘a ofere acest portal, ¸ si anume informarea, asistarea deciziei
¸ si ¸ sansa de a c ˘al˘atori pe baza unui plan bine stabilit, deviza ¸ si totodat ˘a denumirea la care m-am
gândit este “Inform.Decide.Travel”. Cu obiectivele foarte bine stabilite ¸ si o implementare dup ˘a
cele mai noi tendin¸ te, portalul turistic bazat pe un Sistem de Suport Decizional poate deveni
sursa de informare a oric ˘arui poten¸ tial turist ¸ si nu numai.
4 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Capitolul 2
Concepte de baz ˘a
Pentru a în¸ telege mai bine cele ce urmeaz ˘a, în acest capitol voi prezenta pe scurt câteva
concepte esen¸ tiale, cum ar fi decizia sau deciden¸ tii . Aceste concepte sunt folosite în articolele
consacrate deciziei asistate de calculator.[22] De asemenea voi face prezenta pe scurt procesul
decizional, modelul decizional ¸ si cum ar putea fi definite deciziile.
2.1 Decizia
De-a lungul timpului s-au propus mai multe defini¸ tii ale deciziei. La modul general, decizia
este definit ˘a ca o hot ˘arâre luat ˘a în urma studierii am ˘anun¸ tite a unei probleme, situa¸ tii sau ca o
solu¸ tie adoptat ˘a dintre mai multe posibile.[1] Una ditre caracteristicile esen¸ tiale ale deciziei este
aceea c ˘a deciziile sunt specifice omului, care urm ˘are¸ ste con¸ stient atingerea anumitor obiective.
Stabilirea ¸ si parcurgerea unei anumite direc¸ tii de ac¸ tiune presupune cel mai des folosirea
unor resurse personale (timp, bani, cuno¸ stin¸ te profesionale etc.), atunci când este vorba de
deciziile care privesc via¸ ta personal ˘a a cuiva, ¸ si resurse manageriale (materiale, financiare,
umane etc.), atunci când ne referim la o organiza¸ tie.[22]
Prin urmare, deciziile nu pot fi luate de computere sau de programe special create, ci doar
sus¸ tinute de acestea.
2.2 Decidentul
Decidentul se refer ˘a la persoana (sau grupul de persoane) care trebuie sa fie împuternicit ˘a
sau autorizat ˘a pentru a lua decizii. Dac ˘a în deciziile ce privesc via¸ ta personal ˘a, aceast ˘a cerin¸ t ˘a
nu este absolut necesar ˘a, într-o organiza¸ tie este nevoie de o împuternicire în acest sens, înso¸ tit ˘a
de stabilirea r ˘aspunderii pentru folosirea eficace a resurselor.[22]
De asemenea un decident îndepline¸ ste diverse roluri (ex. ini¸ tiator, promotor, consilier etc.).
O remarc ˘a este faptul c ˘a un decident poate juca roluri diferite la momente de timp diferite din
cadrul aceluia¸ si proces decizional, sau acela¸ si rol în procese decizionale distincte.[24]
5
6 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
2.3 Situa¸ tia ¸ si problema decizional ˘a
Decizia este necesar ˘a doar în anumite momente, acestea fiind denumite situa¸ tii decizionale ,
ce apar ca rezultatul apari¸ tiei unor stimuli, sau schimb ˘ari, create de evenimente sau de ac¸ tiuni
ale unor factori, care creeaz ˘a condi¸ tii suficient de puternice pentru a determina nevoia de "a
face ceva". Dac ˘a exist ˘a o persoan ˘a care sesizeaz ˘a situa¸ tia ¸ si este dispus sau desemnat ¸ s ˘a aleag ˘a
dintre mai multe c ˘ai de ac¸ tiune posibile pentru a atinge o anumit ˘a stare voit ˘a, se poate vorbi
despre o problem˘ a decizional˘ a .[22]
Se identific ˘a dou ˘a situa¸ tii decizionale de baz ˘a ¸ si anume:
•For¸ tate (sau provocate) – fiind vorba de st ˘ari noi care for¸ teaz˘ a pe cel în cauz ˘a s˘a fac ˘a o
alegere; de exemplu un venit insuficient sau o munc ˘a stresant ˘a vafor¸ ta persoana în cauz ˘a
s˘a caute un nou loc de munc ˘a. Situa¸ tiile decizionale for¸ tate presupun decizii reactive
¸ si corective pentru "rezolvarea unor probleme" care reprezint ˘a surse de îngrijorare sau
nemul¸ tumire.[22] Un exemplu în acest sens ar fi apari¸ tia pe pia¸ ta turistic ˘a a diferitelor
produse informatice pentru prezentarea ofertelor ¸ si folosirea lor de c ˘atre concuren¸ t ˘a, ceea
ce reprezint ˘a o shimbare de mediu fiind necesar ˘a o reac¸ tie.
•Nefor¸ tate (neprovocate) – reprezentând acele situa¸ tii în care se urm ˘are¸ ste din timp luarea
diferitelor m ˘asuri pentru evitarea anumitor nepl ˘aceri posibile în viitor sau pentru cre¸ sterea
prosperit ˘a¸ tii, putând fi determinate ¸ si de schimbarea obiectivelor decidentului.În general,
aceste situa¸ tii sunt asociate cu deciziile proactive , care constituie solu¸ tii pentru proble-
mele de "c ˘autare ¸ si exploatare a oprotunit ˘a¸ tilor" determinate la ini¸ tiativa sau de voin¸ ta
decidentului.[22]
2.4 Procesul decizional
Procesul decizional se constituie din ansamblul tuturor activit ˘a¸ tilor desf ˘a¸ surate de un deci-
dent care este asistat de o echip ˘a decizional ˘a ¸ si/sau un sistem de suport pentru decizii.[24] H.A.
Simon (1916-2001, unul dintre cei mai importan¸ ti cercet ˘atori ai comportamentelor umane în
luarea deciziilor[8]) descrie procesul de luare a deciziilor ca fiind format din mai multe etape ¸ si
anume: determinarea situa¸ tiilor care cer luarea deciziilor; construirea ¸ si analiza evenimentelor
determinate de fiecare ac¸ tiune; selec¸ tia unei ac¸ tiuni dintre cele posibile.[2]
Pe baza unui studiu empiric, Minzberg, Raisinghani ¸ si Theoret(1976), elaboreaz ˘a un model
asem ˘an˘ator cu cel al lui H. A. Simon. Identificarea fazei a lu ˘arii deciziei compromite dou ˘a
rutine: recunoa¸ sterea deciziei , în care oportunit ˘a¸ tile, problemele ¸ si crizele sunt recunoscute ¸ si
evoc ˘a activitatea decizional ˘a, ¸ si diagnosticarea în care conducerea încearc ˘a s˘a în¸ teleag ˘a ¸ si s ˘a
evoce stimulii ¸ si s ˘a determine rela¸ tiile cauz ˘a-efect pentru situa¸ tia deciziei.[3]
Decizia, în sensul desf ˘a¸ sur˘arii sale în mai multe faze, ia forma unui proces decizional pe
parcursul c ˘aruia:
• se culeg ¸ si se analizeaz ˘a o anumit ˘a cantitate de informa¸ tii;
2.4. PROCESUL DECIZIONAL 7
• se stabilesc unul sau mai multe obiective;
• se identific ˘a mai multe variante pentru atingerea obiectivelor;
• se aleg sau se selecteaz ˘a una dintre posibilit ˘a¸ tile de realizare conturate.
De aici rezult ˘a pe baza numeroaselor studii publicate despre procesul decizional, ¸ sase etape
de structurare:
1. Se indentific ˘a ¸ si se define¸ ste problema decizional ˘a;
2. Se precizeaz ˘a obicetivul sau obiectivele stabilite;
3. Se stabilesc alternativele sau variantele decizionale;
4. Se alege varianta optim ˘a, respectiv decizia;
5. Se aplic ˘a decizia;
6. Se evalueaz ˘a rezultatele ob¸ tinute.[23]
O reprezentare grafic ˘a a procesului decizional poate fi reprezentat ˘a de figura de mai jos.
Figura 2.1: Structura procesului decizional [6]
8 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
În timpul desf ˘a¸ sur˘arii procesului decizional, în func¸ tie de constatarea necesit ˘a¸ tii unor infor-
ma¸ tii suplimentare, pot ap ˘area reveniri de la activit ˘a¸ tile care compun fazele din aval la cele din
amonte, ordinea lor fiind flexibil ˘a. Pentru fiecare activitate decizional ˘a se vor construi unul sau
mai multe modele decizionale, fiind luate în considerare modalit ˘a¸ tile de desf ˘a¸ surare ale acestor
activit ˘a¸ ti.
2.5 Modelul decizional
Modelul decizional reprezint ˘a simplificat procesul decizional, iar denumirea larg acceptat ˘a
propus ˘a de H.A. Simon (în 1960 ¸ si apoi modificat în 1977) este aceea de model procesual . Se
disting patru faze caracteristice modelului, dup ˘a cum urmeaz ˘a:
1.Informarea ¸ si asimilarea informa¸ tiilor – are loc stabilirea obiectivelor, sesizarea situa-
¸ tiei decizionale, clasificarea ¸ si descompunerea problemei, desemnarea responsabilului;
2.Proiectarea – are loc adoptarea demersului, construirea modelului ¸ si stabolirea alternati-
velor;
3.Alegerea – are loc expreimentarea modelului, evaluarea alternativelor, analiza de sensibi-
litate ¸ si adoptarea solu¸ tiilor;
4.Implementarea deciziei ¸ si evaluarea acesteia .
Prin folosirea modelelor, deciden¸ tii pot recunoa¸ ste variabilele care pot fi controlate pentru
a influen¸ ta performan¸ tele sistemului, costurile relevante ¸ si magnitudinea lor precum ¸ si corela¸ tia
dintre costuri ¸ si variabile, incluziv op¸ tiunile de costuri importante.[23]
De-a lungul anilor au ap ˘arut o serie de modele ale procesului decizional, care nu ¸ tin îns ˘a
cont de corelarea procesului decizional cu decizii trecute (excep¸ tie f ˘acând modelul Hammond,
1998). Exsist ˘a ¸ si o varia¸ tie mare a num ˘arului de faze din procesul decizional, la unele ap ˘arând
tendin¸ ta de a restrânge num ˘arul acestora, iar la altele tendin¸ ta de detaliere exagerat ˘a a procesu-
lui.
Recent, literatura de specialitate a ales s ˘a prezinte modele de luare a deciziilor ce iau în
considerare capitalizarea cuno¸ stin¸ telor, cum ar fi modelul Cauvin, prezentat la Seguy în anul
2008. Acesta poate fi observat în figura de mai jos.[24]
2.5. MODELUL DECIZIONAL 9
Figura 2.2: Modelul Cauvin (adaptat dupa Seguy, 2008)[24]
10 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
Un alt model important, mai ales în ceea ce prive¸ ste modelele de decizie colaborativ ˘a care
reflect ˘a o activitate destul de compelx ˘a, Laboire (2006) propune modelul ce urmeaz ˘a:
Figura 2.3: Modelul procesului de decizie colaborativ ˘a(adaptat dup ˘a Laboire, 2006)[24]
2.6. CLASIFICAREA DECIZIILOR 11
2.6 Clasificarea deciziilor
Dup˘a cum ¸ stim cu to¸ tii, deciziile nu pot fi la fel. Pornind de la numeroasele situa¸ tii deci-
zionale, rezult ˘a un num ˘ar foarte mare de decizii care depind îns ˘a de mai multe criterii. Prin
urmare, de-a lungul timpului au fost elaborate numeroase clasific ˘ari în literatura de specialitate.
Principalele criterii dup ˘a care se realizeaz ˘a clasificarea deciziilor sunt urm ˘atoarele:
•dup˘a modul de abordare :
–aberante, ira¸ tionale;
–la întâmplare;
–bazate pe rutin ˘a (analogii cu situa¸ tii similare întâlnite în trecut);
–bazate pe instruire/înv ˘a¸ tare;
–paradigmatice (prin imitarea unor procese decizionale care au dus la rezultate re-
marcabile);
–bazate pe analiz ˘a ¸ si modelare sistemic ˘a
•dup˘a contextul decizional , v˘azut ca un cadru de împrejur ˘ari care determin ˘a obiectivele
relevante ce conteaz ˘a pentru decident în momentul elabor ˘arii deciziei, se remarc ˘a o serie
de criterii suplimentare (din punctul de vedere al lui Holsapple ¸ si Winston, 1996) precum:
–nivelul decizional (planificarea strategic˘ a , planificarea tactic˘ a ¸ siconducerea opera-
¸ tional˘ a );
–urgen¸ ta deciziei ( situa¸ tii stabile , atunci când exist ˘a cuno¸ stin¸ te suficiente privind de-
cizii similare adoptate anterior ¸ si situa¸ tii de urgen¸ t˘ a , caracterizate fie de cuno¸ stin¸ te
insuficiente, fie de apari¸ tia surprinz ˘atoare a unor informa¸ tii noi);
–complexitatea (se refer ˘a la num ˘arul de decizii care se iau în mod simultan pentru
atingerea obiectivelor).
•dup˘a gradul de structurare (men¸ tionat ˘a în literatura care abordeaz ˘a sistemelor suport
pentru decizii – SSD, care vor fi tratate ulterior):
–programate/structurate (descrise sub forma unui algoritm sau a unor proceduri bine
definite care pot fi realizate automat);
–neprogramabile/nestructurate.
•dup˘a num ˘arul de participan¸ ti ¸ si modul de colaborare :
–decizie adoptat ˘a de o singur ˘a persoan ˘a (fiind vorba de situa¸ tiile decizionale ce pri-
vesc via¸ ta personal ˘a a cuiva);
–decizie adoptat ˘a de mai multe persoane (grup decizional).[22][24]
12 CAPITOLUL 2. CONCEPTE DE BAZ ˘A
Capitolul 3
Asistarea deciziilor. Sisteme de Suport
Decizional.
Fiind stabilite conceptele de baz ˘a, acest capitol se axeaz ˘a în¸ telegerea conceptului de Sistem
de Suport Decizional(SSD). Pornind de la prezentarea necesit ˘a¸ tii asist ˘arii deciziilor ¸ si continu-
ând cu defini¸ tia acestor sisteme prezentând evolu¸ tia lor din ultimii 50 de ani, voi intra treptat în
detalii privind clasificarea, modul de dezvoltare ¸ si func¸ tionare la modul general.
3.1 Scurt istoric
Herbert Simon(1916-2001) a fost unul dintre cei mai importan¸ ti cercet ˘atori ai comportamen-
telor umane în luarea deciziilor, ¸ si într-adev ˘ar toate cercet ˘arile sale au avut ca scop în¸ telegerea
acestui fenomen.[17] El declar ˘a: "(Dac ˘a) nu ar exista limite ale ra¸ tiunii umane, teoria admi-
nistrativ ˘a ar fi stearp ˘a. Aceasta ar consta dintr-un singur percept: Întotdeauna selecteaz ˘a acea
alternativ ˘a dintre cele disponibile, care va conduce la realizarea cea mai complet ˘a a obiectivelor
tale."[29]
Aceste limite ale ra¸ tiunii umane au fost încadrate în trei categorii, dup ˘a cum umreaz ˘a:
•limite cognitive – date de capacitatea creierului uman de a stoca ¸ si prelucra ¸ si care pot fi
atenuate prin luarea deciziilor de grup;
•limite economice – date de costul ridicat al ob¸ tinerii/prelucr ˘arii informa¸ tiilor;
•limite temporale – date de mediul concuren¸ tial care impune ca deciziile s ˘a fie rapide.
Aceste limite fac astfel necesar ˘a asistarea deciziilor prin mijloace informatice specializate,
¸ si anume prin Sisteme de Suport Decizional (SSD).[24]
Odat ˘a cu apari¸ tia unor aplica¸ tii informatice se contureaz ˘a o etap ˘a important ˘a în dezvoltarea
unor sisteme care pot furniza informa¸ tii necesare în vederea lu ˘arii unor decizii mai bune. Îns ˘a
acestea nu ofereau deciden¸ tilor alternative ¸ si nici nu puteau rezolva probleme decizionale. S-
a f˘acut astfel un prim pas c ˘atre Sistemele de Suport Decizional care ofer ˘a asisten¸ t ˘a în luarea
deciziilor.[24]
13
14 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Sistemele de Suport Decizional computerizate au devenit practice odat ˘a cu dezvoltarea mi-
crocomputerelor, a sistemelor de operare cu durat ˘a limitat ˘a ¸ si calcul distribuit. Istoria imple-
ment ˘arii a astfel de sisteme începe în mijlocul anilor ’60 ¸ si evolueaz ˘a continuu pân ˘a în zilele
noastre, fiind dezvoltate ¸ si studiate noi sisteme.[27]
Un precursor al curentului SSD poate fi considerat Licklider (1960, citat de Alter, 1997). El
propunea o viziunea idealist ˘a a sistemelor om-ma¸ sin˘ a "precognitive". Acestea aveau ca menire
s˘a "asigure decidentului accesul la un stoc de cuno¸ stin¸ te ¸ si instrumente analitice cu scopul de
a-i conferi capacit ˘a¸ ti imense de rezolvare a problemelor."[27]
Conform lui Keen ¸ si Scott Morton (1978), se preconizeaz ˘a c˘a originile SSD au dou ˘a surse
principale. Prima surs ˘a consnt ˘a în studiile teoretice care vizau în¸ telegerea proceselor decizio-
nale în organiza¸ tii elaborate la sfâr¸ situl anilor ’50 începutul anilor ’60 la Carnegie Insitute of
Technology, ale c ˘aror rezultate au fost publicate în lucr ˘ari celebre (Simon, 1995; march, Simon,
1958; Newell, Simon, 1963). A doua surs ˘a o reprezint ˘a proiectele care priveau sisteme cu timp
partajat ("time sharing"), desf ˘a¸ surate ¸ sa începututl anilor ’60 în universit ˘a¸ ti americane (proiec-
tulMAC la Solan School ¸ si Darmouth Time Sharing System la Tuck School) ¸ si, mai apoi, în
institu¸ tiile de înv ˘a¸ t˘amânt superior din Fran¸ ta (proiectul Scarabee la HEC).
În timpul anilor ’70 s-au consemnat câteva aplica¸ tii de pionierat1, ¸ si s-au publicat lucr ˘ari
care au preg ˘atit terenul din punct de vedere conceptual. Primele sisteme prefigurau SSD orien-
tate c ˘atre modele de ast ˘azi. Cele mai multe foloseau calculatoare de tip mainframe2¸ si terminale
conversa¸ tionale pentru implementarea metodelor cercet ˘arii opera¸ tionale (în special cele de op-
timizare) sau analize de tipul "Ce s-ar întâmpla dac ˘a…?" ("What if…?" – Dahr, Stein, 1997).[20]
La mijlocul ¸ si spre sfâr¸ situl anilor ’80 apar Sistemele Informatice Executive, Sistemele Su-
port pentru Decizii de Grup ¸ si Sistemele Suport pentru Decizii Organiza¸ tionale, care au evoluat
din Sistemele Suport pentru Decizii monoutilizator orientate pe model.Începând cu anii ’90
apar depozitele de date ¸ si procesarea analitic ˘a online care au extins domeniul Sistemelor Suport
pentru Decizii, mai apoi fiind introduse noi aplica¸ tii analitice bazate pe web.
Dezvoltarea World Wide Web a reprezentat, de asemenea, un nou pas în evolu¸ tia SSD, prin
intuirea de c ˘atre produc ˘atorii de software ¸ si cercet ˘atori a avantajelor Internetului. o serie de
articole care propuneau diverse modalit ˘a¸ ti de utilizare ale Web-ului ¸ si Internetului în asistarea
deciziilor, au fost prezentate în 1995 la A 3-a Conferin¸ t˘ a Interna¸ tional˘ a a Societ˘ a¸ tii pentru
Sisteme Suport pentru Decizii (Bhargava, Power, 2001)[18]
În anul 2000, considerat anul portalurilor, au fost dezvoltate, de c ˘atre firme specializate,
mai multe portaluri de cuno¸ stin¸ te de întreprindere (enteprise knowledge portals) care combinau
portaluri de informa¸ tii, gestiunea cuno¸ stin¸ telor, inteligen¸ ta afacerilor (business intelligence) ¸ si
SSD bazate pe comunica¸ tii într-un mediu integrat Web (Bhargava, Power, 2001).[18]
În Romania, activitatea din domeniul SSD s-a diversificat, prin sus¸ tinerea tezelor de doctorat
a lui Donciulescu (1998) ¸ si a lui Neagu (1998), prin apari¸ tia c ˘ar¸ tilor lui Filip (I nformatic˘ a
1deschiz ˘atoare de drumuri noi în ¸ stiin¸ t ˘a, în tehnic ˘a etc.[1]
2Mainframe-urile sunt computere mari ¸ si scumpe folosite de institu¸ tii guvernamentale ¸ si companii mari pen-
tru procesarea de date importante; prin mainframe se în¸ telege în primul rând un calculator mare compatibil cu
modelele de tip IBM System/360, care au ap ˘arut pe pia¸ t ˘a în anul 1965.[5]
3.2. DEFINI ¸ TII 15
industrial˘ a: Noi paradigme ¸ si aplica¸ tii , 1999, Decizie Asistat˘ a de Calculator , 2002, 2005,
Sisteme suport pentru decizii , 2004), prin crearea unor sisteme care foloseau logica vag ˘a în
alocarea resurselor, SSD spa¸ tiale, aplica¸ tii din comer¸ tul electronic, din gestiunea spa¸ tiilor de
urgen¸ t ˘a. În figura de mai jos se poate observa mai clar evolu¸ tia SSD.
Figura 3.1: Evolu¸ tia Sistemelor de Suport Decizional[18]
3.2 Defini¸ tii
În literatura specialitate apar mai multe defini¸ tii ale Sistemelor de Suport Decizional, iar
prezentarea celor mai semnificative dintre ele ne ofer ˘a posibilitatea de a ne forma o imagine
asupra acestui concept pentru care nu s-a ajuns înc ˘a la o defini¸ tie unanim acceptat ˘a ¸ si scoate în
eviden¸ t ˘a faptul ca ele trebuie incluse în sistemul informatic integrat al organiza¸ tiei.
Prima dat ˘a, Sistemele de Suport Decizional au fost definite de Little la începutul anilor ’70
ca fiind "un model bazat pe un set de proceduri pentru procesarea datelor ¸ si pentru asistarea
unui manager în procesul decizional. Un SSD trebuie s ˘a fie simplu, robust, u¸ sor de între¸ tinut,
adaptiv, u¸ sor de comunicat cu el etc." Aceste caracteristici, date de Little, sunt valabile ¸ si ast ˘azi.
Pentru Scott Morton ¸ si Keen (1978), un SSD const ˘a în îmbinarea resurselor intelectuale ale
omului cu posibilit ˘a¸ tile calculatorului de a îmbun ˘at˘a¸ ti calitatea deciziei, iar Moore ¸ si Chang,
la un interval scurt de timp (1980), definesc SSD ca "un sistem extensibil, capabil s ˘a suporte
analize ad-hoc3¸ si modelarea deciziei, orientat pentru planific ˘ari viitoare ¸ si folosit la intervale
neplanificate ¸ si neregulate".
3Pentru aceasta, pentru un anumit scop[1]
16 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Al¸ ti cercet ˘atori, precum Bonczek ¸ si Holsapple în lucrearea "Foundation of Decision Support
Systems" (1981), cita¸ ti de Muntean (2003) ¸ si Filip (2004) au definit SSD ca fiind un "sistem
informatic format din trei componente ce interac¸ tioneaz ˘a: interfa¸ ta cu utilizatorul (Dialog ma-
nagement), componenta de gestiune a datelor (Data management), componenta de gestiune a
modelelor (Model Management)." A¸ sadar, în 1994, Finlay ¸ si al¸ tii definesc SSD ca fiind, în linii
mari, un sistem informa¸ tional bazat pe un calculator ¸ si care este interactiv, flexibil ¸ si adaptabil,
dezvoltat special pentru a sus¸ tine o problem ˘a de management în vederea îmnbun ˘at˘a¸ tirii lu ˘a-
rii deciziei. Acesta trebuie s ˘a utilizeze date, s ˘a aib ˘a o interfa¸ t ˘a u¸ sor de utilizat ¸ si s ˘a permit ˘a
decidentului s ˘a î¸ si foloseasc ˘a perspicacitatea.[18]
Academicianul român Florin Gheorghe Filip a analizat mai multe defini¸ tii, adoptând în final
o defini¸ tie complex ˘a pentru SSD: " Sistem informatic integrat special conceput pentru procesul
decizional, care este destinat managerilor. Este parte integrant˘ a a unui sistem de gestionare a
informa¸ tiilor dar difer˘ a de sistemul de informa¸ tii pentru manageri, deoarece func¸ tia sa prin-
cipal˘ a nu se limiteaz˘ a dar la a oferi informa¸ tii, ci ¸ si de a furniza instrumentele de analiz˘ a
necesare lu˘ arii deciziilor. Este format dintr-un pachet de programe, una sau mai multe baze de
date, interne sau externe, precum ¸ si o baz˘ a de cuno¸ stin¸ te. Lucreaz˘ a cu un limbaj ¸ si un program
de modelare care permite managerilor de a explora diferite ipoteze ¸ si de a evalua consecin-
¸ tele."[8]
Prin urmare, SSD poate fi considerat un ansamblu de elemente care interac¸ tioneaz ˘a între
ele, precum date, software, hardware ¸ si auxiliare în scopul asist ˘arii procesului decizional (rapid,
u¸ sor, interactiv). Conceptul de SSD este considerat un concept dinamic, deoarece defini¸ tia sa
se modific ˘a în timp odat ˘a cu noile tehnologii informatice.[7][24]
3.3 Caracteristicile SSD
Deoarece s-a stabilit ca nu exist ˘a totu¸ si o defini¸ tie exact ˘a a Sistemelor de Suport Decizional,
pe baza celor enumerate mai sus s-a identificat mai multe caracteristici care ar trebui îndeplinite
de acestea.
Alter (1980) a identificat trei caracteristici principale ale Sistemelor de Suport Decizional:
1. SSD sunt special proiectate pentru a facilita procesele decizionale;
2. SSD trebuie mai degrab ˘a s˘a su¸ tin ˘a decât s ˘a automatizeze luarea deciziei;
3. SSD trebuie s ˘a fie capabile s ˘a r˘aspund ˘a rapid la schimbarea nevoilor deciden¸ tilor.
Analizând caracteristicile descoperite de al¸ ti cercet ˘atori precum Clyde Holsapple ¸ si Andrew
Whinston (1996), care identificau o list ˘a de patru caracteristici esen¸ tiale ale SSD (corp de cu-
no¸ stin¸ te, capacitate de înregistrare, capacitate de selectare, interac¸ tiune direct ˘a cu decidentul)
sau Turban ¸ si Aronson (1995) care defineau SSD ca fiind "interactiv, flexibil ¸ si adaptabil" ¸ si
care au definit o list ˘a de 13 caracteristici ¸ si capacit ˘a¸ ti, Daniel Power creeaz ˘a ¸ si el o list ˘a de 7
caracteristici:
3.4. CLASIFICAREA SSD 17
1.Facilitate – SSD faciliteaz ˘a ¸ si sus¸ tine activit ˘a¸ tile specifice de luare a deciziilor ¸ si/sau
procesul decizional;
2.Interac¸ tiune – SSD sunt sisteme bazate pe calculator proiectate pentru utilizare interac-
tiva de c ˘atre deciden¸ ti;
3.Subordonare – SSD pot sus¸ tine deciden¸ tii de orice nivel al organiza¸ tiei. Nu sunt destinate
înlocuirii deciden¸ tilor;
4.Utilizare repetat ˘a- SSD sunt destinate utiliz ˘arii repetate. Un SSD specific poate fi utili-
zat zi de zi, sau doar la nevoie;
5.Orientare spre sarcini – SSD asigur ˘a sus¸ tinerea uneia sau mai multor sarcini legate de
luarea deciziei, incluzând: inteligen¸ t ˘a ¸ si analizarea datelor, identificarea ¸ si proiectarea
alternativelor, alegerea între alternative, implementarea deciziei;
6.Identificabilitate – SSD pot fi sisteme independente care colecteaz ˘a sau replic ˘a date de la
alte sisteme informa¸ tionale sau subsisteme ale unui sistem informa¸ tional mai mare, mai
bine integrat;
7.Impact decizional – SSD sunt destinate îmbun ˘at˘a¸ tirii preciziei, durata, calitatea ¸ si efi-
cien¸ ta general ˘a a unei decizii specifice sau a unui set de decizii.[26]
3.4 Clasificarea SSD
Doarece exist ˘a un num ˘ar mare de termeni utiliza¸ ti în domeniul de cercetare al Sistemelor de
Suport Decizional, s-au propus mai multe criterii pentru realizarea unei clasific ˘ari a acestora.
Cercet ˘atori ca Donovan ¸ si Madnik (1977) cita¸ ti de Turban (1998), clasificau SSD dup ˘a
natura problemei decizionale, în dou ˘a categorii:
• SSD-uri institu¸ tionale care sus¸ tinau rezolvarea problemelor structurate dintr-o organiza-
¸ tie;
• SSD-uri ad-hoc care sus¸ tineau rezolvarea problemelor sei-structurate, care nu puteau fi
anticipate.
Muntean (2003) îl citeaz ˘a pe Steven Alter (1980) care propunea atunci o clasificare a Siste-
melor de Suport Decizional dup ˘a "gradul în care rezultatele furnizate de sistem pot determina
în mod direct decizia", independent de tipul problemei, aria func¸ tional ˘a sau perspectiva deci-
zional ˘a. Sunt propuse de Alter ¸ sapte categorii de SSD, grupate în dou ˘a superclase:
1.SSD orientate pe date:
• sisteme tip "sertare de fi¸ siere", cu scopul de a automatiza unele procese manuale ¸ si
de a oferi accesul la date;
18 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
• sisteme pentru analiza datelor, cu scopul de a oferi suport anali¸ stilor în activitatea
de analiz ˘a a datelor curente ¸ si istorice, producând rapoarte pentru manageri;
• sisteme informatice pentru analiz ˘a, cu scopul de a asigura accesul la baze de date
suport suport pentru procesul decizional, precum ¸ si la o serie de modele simple,
pentru a furniza informa¸ tiile necesare rezolv ˘arii unor situa¸ tii decizionale particulare.
2.SSD orientate pe modele:
• sisteme orientate pe modele contabile ¸ si financiare, utilizate în activit ˘a¸ ti de tipul
estim ˘arii profitabilit ˘a¸ tii unui nou produs, gener ˘arii balan¸ telor estimative etc.
• sisteme reprezentate pe modele de reprezentare, care estimeaz ˘a consecin¸ tele ac¸ tiu-
nilor pe baza unor modele de simulare, utilizate în analiza riscului, în simularea
produc¸ tiei etc.;
• sisteme orientate pe modele de optimizare, care permit realizarea unor solu¸ tii optime
pentru diferite activit ˘a¸ ti;
• sisteme orientate pe modedele de sugestie, care realizeaz ˘a procesul logic ce conduce
la o decizie sugerat ˘a pentru activit ˘a¸ ti, cu un anumit grad de structurare.
Mai târziu, Keen ¸ si Hacathorn (1981) cita¸ ti tot de Turban (1998) au identificat trei categorii
de SSD-uri precum:
• SSD-uri monoutilizator;
• SSD-uri de grup (sisteme GDSS – în englez ˘a,Group Decision Support Systems );
• SSD-uri la nivel organiza¸ tional.[18]
Având în vedere aceste clasific ˘ari care s-au modificat de-a lungul anilor, academicianul
român Florin Gh. Filip, în lucrarea sa "Sisteme suport pentru decizii", a clasificat SSD astfel:
1. în func¸ tie de tipul decidentului:
(a) SSD individual (personal) – SSDI, utilizat de un individ pentru realizarea propriilor
sarcini legate de alborarea ¸ si adoptarea deciziei;
(b) SSD de grup – SSDG, proiectat pentru asistarea mai multor indivizi cu pozi¸ tii auto-
ritare similare, care au de luat în anumite momente decizii colective;
(c) SSD de organiza¸ tie – SSDO, proiectat pentru facilitarea adopt ˘arii acelor decizii care
antreneaz ˘a participan¸ tii afla¸ ti pe niveluri ierarhice diferite.
3.4. CLASIFICAREA SSD 19
2. dup ˘a tipul de suport:
(a) SSD pentru asistare pasiv ˘a, folosit de utilizator doar ca "instrument de cre¸ stere a
productivit ˘a¸ tii", prin automatizarea opera¸ tiunilor care în mod normal erau efectuate
manual sau cu ajutorul altor produse informatice;
(b) SSD pentru asistare tardi¸ tional ˘a, fiind proiectat pentru a ac¸ tiona ca un asistent deci-
zional care evalueaz ˘a efecttul alternativelor propuse de decident;
(c) SSD de suport normativ, care se comport ˘a ca un "consilier informatizat", care fur-
nizeaz ˘a solu¸ tii prin aplicarea unor modele matematice de optimizare computerizat ˘a
sau a tehnicilor deinteligen¸ t ˘a artificial ˘a asupra problemei;
(d) SSD pentru cooperare (cooperarea se poate realiza între om ¸ si sistem sau între mai
mul¸ ti participan¸ ti la elaborarea unei decizii);
(e) SSD de suport extins, care joac ˘a rolul unui "consultant proactiv" încercând s ˘a sti-
muleze noi abord ˘ari ¸ si s ˘a delege func¸ tiuni suplimentare c ˘atre sistem, p ˘astrând îns ˘a
prioritatea judec ˘a¸ tii umane.
3. dup ˘a orientarea sistemului:
(a) SSD orientate c ˘atre date, componenta tehnologic ˘a fiind cea a gestion ˘arii unui mare
volum de date structurate;
(b) SSD orientate c ˘atre modele, în care se folosesc modele matematice de simulare ¸ si
optimizare;
(c) SSD orientate c ˘atre cuno¸ stin¸ te, care mai poart ˘a ¸ si denumirea de SSD expert sau
inteligente, utilizând la baz ˘a tehnologiile de inteligen¸ t ˘a artificial ˘a.
(d) SSD orientate c ˘atre comunica¸ tii, care au drept component ˘a tehnologic ˘a principal ˘a
subsistemul de comunica¸ tii bazate pe calculator tip intranet ¸ si extranet;
(e) SSD orientate c ˘atre documente, care urm ˘are¸ ste colectarea, gestionarea ¸ si reg ˘asirea
resurselor informa¸ tionale de tipul documentelor nestructurate (inclusiv pagini web,
imagini, video, audio etc.).[18]
20 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
3.5 Componentele Sistemelor de Suport Decizional
3.5.1 Arhitectura SSD-urilor
La nivel general, arhitectura unui sistem informatic ne arat˘ a felul în care pa¸ tile sale compo-
nente (hardware ¸ si sofware) sunt conectate, ce sarcini sunt alocate fiec˘ arei componente ¸ si cum
interac¸ tioneaz˘ a componentele atât între ele, cât ¸ si cu mediul extern .[19]
3.5.2 Componentele arhitecturii SSD-urilor
Unii cercet ˘atori, precum Ralph Sprague ¸ si Eric Carlson (1982), considerau c ˘a elementele de
baz˘a ale unui SSD sunt:
• componenta de gestiune a datelor;
• componenta de gestiune a modelelor;
• componenta de gestiune a dialogului cu utilizatorul – se referea la hardware-ul ¸ si software-
ul ce creau interfa¸ ta unui SSD (figura 3.2), indentificându-se la acel moment mai multe
tipuri de dialog:
–interfa¸ ta tip linie de comand ˘a;
–interfa¸ ta meniu;
–interfa¸ ta tip întrebare-r ˘aspuns;
–interfa¸ ta bazat ˘a pe forme.
• arhitectura SSD.[18]
Figura 3.2: Arhitectura SSD dup ˘a Sprague[18]
3.6. SSD ACTUALE 21
Dac˘a lu˘am în considerare abordarea lui Turban ¸ si Aronson, atunci un Sistem de Suport
Decizional include:
• un subsitem de management al datelor (SMD), care include o baz ˘a de date ce con¸ tine date
relevante pentru situa¸ tia decizional ˘a ¸ si este gestionat ˘a de un software numit sistemul de
gestiune a bazelor de date (SGBD);
• un subsitem de management al modelelor (SMM), care include un pachet de programe
cu modele financiare, statistice sau alte modele cantitative ce ofer ˘a sistemului capabilit ˘a¸ ti
analitice, dar ¸ si limbaje de modelare care permit construirea unor modele particulare;
• un subsistem de interfa¸ t ˘a cu utilizatorul, prin intermediul c ˘aruia utilizatorul poate comu-
nica ¸ si comanda SSD-ul, devenind parte a sistemului.[19]
Arhitectura Sistemelor de Suport Decizional a fost influen¸ tat ˘a de tehnologia serviciilor ba-
zate pe Web. Au ap ˘arut astfel SSD inteligente, care integreaz ˘a la un nivel ridicat tehnologiile
de comunicare orientate c ˘atre Web ¸ si tehnologiile inteligen¸ tei artificiale.
Puterea ¸ si capacit ˘a¸ tile re¸ telei World Wide Web au avut un impact dramatic asupra SSD-urilor
¸ si asupra hardware-ului dedicat lor. Acest fapt a fost reflectat de:
• hadware dedicat proceselor de comunicare ¸ si colaborare;
• hardware dedicat pentru securitatea re¸ telei;
• hardware specializat pentru stocarea datelor ¸ si partajarea acestora în re¸ tea;
• surse de alimentare inteligente cu monitorizarea prin re¸ tea.
În practic ˘a s-a ar ˘atat c ˘a hardware-ul pentru SSD cuprinde o larg ˘a palet ˘a de op¸ tiuni, cum ar
fi: servere de organiza¸ tie, spa¸ tii de lucru, sisteme client/server, periferice dedicate, solu¸ tii pentru
restaurarea ¸ si salvarea datelor de capacit ˘a¸ ti mari.[8]
3.6 SSD actuale
Sistemele de Suport Decizional actuale includ tehnologiile momentului în ceea ce prive¸ ste
organizarea datelor ¸ si a cuno¸ stin¸ telor, tehnologiile de comunicare bazate pe Web, utilizarea
datelor spa¸ tiale (integrarea sistemelor GIS4în SSD), utilizarea inteligen¸ tei artificiale.
Datorit ˘a folosirii GIS în SSD au luat na¸ stere Sistemele de Suport Decizional Spa¸ tiale (SSDS)
care permit definirea ¸ si utilizarea h ˘ar¸ tilor tematice. Prin SSDS decidentul poate vizualiza loca-
¸ tiile aplic ˘arii deciziei ¸ si impactul acesteia prin furnizarea informa¸ tiilor spa¸ tiale.[8] Prin SSDS
decidentul poate vizualiza loca¸ tiile aplic ˘arii deciziei ¸ si impactul acesteia prin furnizarea de in-
forma¸ tii spa¸ tiale.
4Geographic Information System (Sistem Informa¸ tional Geografic), este un sistem utilizat petrnu a crea, sctoca,
analiza ¸ si prelucra informa¸ tii distribuite spa¸ tial printr-un proces computerizat, reflectând lumea real ˘a.[9]
22 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
Prin urmare, sistemelor GIS le revine un rol important în arhitectura Sistemelor de Suport
Decizional Spa¸ tiale cum ar fi: organizarea, prezentarea ¸ si compararea datelor ¸ si informa¸ tiilor
spa¸ tiale.
GIS, dup ˘a cum considera Joerin F. (2006), pot interveni în faza de diagnostic din procesul
decizional declan¸ sând ac¸ tiunile, ¸ si în faza de ac¸ tiune construind decizia.
Reprezentarea cartografic ˘a prin intermediul instrumentelor GIS poate s ˘a contribuie în a con-
vinge diferi¸ ti actori implica¸ ti în procesul decizional de necesitatea de ac¸ tionare. Ea joac ˘a un rol
important ¸ si în elaborarea scenariilor ¸ si a variantelor de ac¸ tiune. Astfel, sistemele GIS pot in-
terveni în diferitele faze ale procesului decizional ac¸ tionând asupra datelor cu care lucreaz ˘a
SSD-ul, dup ˘a cum urmeaz ˘a:
• în faza de observare – colectarea datelor;
• în faza de evaluare – tratarea datelor;
• în faza de adaptare – gestiunea datelor.[24]
Utilizarea Sistemelor de Suport Decizional în mediul Web a dus la îmbun ˘at˘a¸ trea acestora, în
special a celor colaborative, întrucât mediul Web constituie un cadru flexibil pentru instrumen-
tele de prelucrare ¸ si analizare a deciziilor, în special pentru cele multicriteriale. Prin intermediul
re¸ telei Internet sau Intranet, tehnologia serviciilor Web ¸ si browsere, SSD-urile bazate pe Web
furnizeaz ˘a suport decizional.[8]
Integrarea tehnologiilor moderne în construc¸ tia SSD-urilor a determinat apati¸ tia unei clase
noi de sisteme numite Sisteme de Suport Decizional Hibride (SSDH), care au constituit fun-
damentul a ceea ce numim ast ˘azi Business Intelligence (BI). Sistemele pentru BI sunt sisteme
ce pot interpreta datele complexe, permi¸ tând astfel managerilor s ˘a ia decizii. Datele sunt anali-
zate dup ˘a mai multe dimensiuni, de exemplu dup ˘a tipul de produs, regiune ¸ si sezon.
Din ce în ce mai mult, informatica decizional ˘a se apropie de inteligen¸ ta afacerilor. Un sistem
informatic permite cercetarea activ ˘a ¸ si exploatarea ansamblului de informa¸ tii ¸ si cuno¸ stin¸ te stra-
tegice esen¸ tiale pe care orice întreprindere ar trebui s ˘a le posede pentru a face fa¸ t ˘a concuren¸ tei
¸ si s˘a ocupe primul loc în sectorul s ˘au de activitate.
Sistemele Business Inteligence cuprind cele mai noi ¸ si performante tehnologii suport pentru
procesul decizional ¸ si acoper ˘a toate resursele informa¸ tionale necesare fundament ˘arii deciziilor,
nu numai cele con¸ tinute în cadrul depozitelor de date.[24]
Datorit ˘a evolu¸ tiei Web au fost create noi deschideri ¸ si oprotunit ˘a¸ ti pentru domeniul Sisteme-
lor de Suport Decizional. Web 2.0, ca etap ˘a în dezvoltarea Worl Wide Web, a creat posibilitatea
trecerii la platforme web participative ¸ si complet interactive. A¸ sadar, noile SSD-uri bazate pe
web au beneficiat de comunicarea bidirec¸ tional ˘a oferit ˘a de Web 2.0 prin faptul c ˘a utilizatorii nu
erau numai beneficiarii informa¸ tiilor oferite prin intermediul paginilor web, ci puteau s ˘a modi-
fice, în mod interactiv, con¸ tinut web informa¸ tional. Web 2.0 a permis ¸ si schimbul de cuno¸ stin¸ te,
interpretrea ¸ si partajarea acestora între deciden¸ ti.
Odat ˘a cu apari¸ tia Web 3.0, termen inventat de de John Markoff (ziarist la New York Times)
în anul 2006, aceste lucruri devin ¸ si mai evidente. Punând accentul pe inteligen¸ ta colectiv ˘a a
3.7. A V ANTAJELE ¸ SI DEZA V ANTAJELE SSD-URILOR 23
web-ului prin oferirea de servicii bazate pe internet ce fac apel ¸ si la tehnologiile inteligen¸ tei
artificiale, Web 3.0 încearc ˘a s˘a ofere utilizatorului o experien¸ t ˘a de utilizare mai productiv ˘a ¸ si
mai intuitiv ˘a.
În noua sa form ˘a de web semnatic, aplica¸ tiile dezvoltate se centreaz ˘a în jurul ontologiilor5
ce furnizeaz ˘a un cadru formal de structurare a cuno¸ stin¸ t¸ telor. În acela¸ si timp, prin intermediul
ontologiilor este posibil ˘a transmiterea cuno¸ stin¸ telor dintr-un domeniu între exper¸ ti, iar în cadzul
SSD-urilor, între deciden¸ ti. Ontologiile au fost incluse în arhitectura Sistemelor de Suport De-
cizional colaborative prin dezvoltarea limbajelor ontologice, prcum Ontology Web Language
(OWL) propus de c ˘atre Worl Wide Web Consortium6(W3C).
Rela¸ tiile ¸ si conceptele semantice ale unui domeniu decizional pot fi reprezentate în limbaj
prin intermediul unor clase ¸ si propriet ˘a¸ ti specifice. În figura de mai jos se poate observa o
reprezentare a arhitecturii unui SSD colaborativ bazat pe Web 3.0, dup ˘a cum au v ˘azut Jelokhani-
Niaraki ¸ si Malczewski.[8]
3.7 Avantajele ¸ si dezavantajele SSD-urilor
Ca orice produs nou, Sistemele de Suport Decizional prezint ˘a ¸ si ele, pe lâng ˘a multitudinea
de avantaje, ¸ si o serie de dezavantaje. Cercet ˘atorii în acest domeniu, precum Power (2006),
Guimares (1994) sau Filip (2007) au identificat o serie de avantaje ¸ si dezavantaje, ce urmeaz ˘a a
fi prezentate în continuare.
•Avantaje:
–economisirea timpului în procesul decizional;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea capacit ˘a¸ tii de luare a deciziilor;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea calit ˘a¸ tii deciziilor;
–reducerea costurilor;
–cre¸ sterea satisfac¸ tiei decidentului;
–îmbun ˘at˘a¸ tirea comunic ˘arii interpesonale;
–promovarea înv ˘a¸ t˘arii continue;
–cre¸ sterea controlului organiza¸ tional.
•Dezavantaje:
–supraînc ˘arcarea cu informa¸ tii a decidentului;
–diminuarea statutului managerului;
–convingeri false;
–transferul de putere ¸ si ascunderea responsabilit ˘a¸ tilor;
5catalog al conceptelor existente într-un domeniu[10]
6comunitate interna¸ tional ˘a în cadrul c ˘areia organiza¸ tiile membre dezvolt ˘a standarde Web[11]
24 CAPITOLUL 3. ASISTAREA DECIZIILOR. SISTEME DE SUPORT DECIZIONAL.
–proiectare doar pentru un anumit scop;
–probleme de incompatibilitate la integrarea sistemului informatic global al organiza¸ tiei.[8]
–
3.8 Utilizatorii SSD-urilor
Datorit ˘a utiliz ˘arii pe scar ˘a larg ˘a a Sistemelor de Suport Decizional în ultimii ani, s-au
dezvoltat ¸ si diverse categorii de utilizatori în func¸ tie de categoriile de probleme decizionale.
SSD-urile pot fi îns ˘a utilizate de toate persoanele, indiferent de nivelul ierarhic de autoritate în
cadrul organiza¸ tiei, care au împuternicirea de a rezolva probleme decizionale.
Astfel, utilizatori ai SSD-urilor nu sunt considerate doar acele persoane care lucreaz ˘a direct
cu un calculator, ci ¸ si cele care solicit ˘a ¸ si analizeaz ˘a alternativele furnizate de personalul cu rol
mijlocitor în folosrea sistemului. În acest caz, se deosebesc deciden¸ tii ¸ siasisten¸ tii acestora ca
fiind utilizatori direc¸ ti ai sistemului, f ˘acându-se totu¸ si diferen¸ t ˘a între ace¸ stia chiar dac ˘a ambele
categorii particip ˘a la elaborarea unei decizii. Doar persoanele împuternicite (care sunt autorizate
¸ si legitimate) pot s ˘a valideze ¸ si s ˘a lanseze spre execu¸ tie o anumit ˘a solu¸ tie (decizia), purtând
responsabilitatea pentru aceasta.
Trebuie s ˘a ¸ stim îns ˘a ca elaborarea deciziei (decizion-making) ¸ si adoptarea deciziei (decision-
taking) sunt termeni diferi¸ ti, dup ˘a cum afirm ˘a Pettigrew (1973), citat de Turton (1991).
A¸ sadar nu trebuie s ˘a existe neap ˘arat dou ˘a categorii distincte de utlizatori pe parcursul pro-
cesului decizional, deoarece acela¸ si utilizator poate fi, în momente de timp diferite, utilizator
care elaboreaz˘ a decizia ¸ si/sau utilizator care adopt˘ a decizia .
Figura 3.3: Utilizatori ai Sistemelor de Suport Decizional[24]
Capitolul 4
SSD în industria turismului
Acest capitol este dedicat Sistemelor de Suport Decizional utilizate în industria turismului.
Cum sunt ele implementate, care este rolul lor în turism, avantajele ¸ si dezavantajele utiliz ˘arii
lor, precum ¸ si cele mai bune solu¸ tii existente vor fi prezentate în cele ce urmeaz ˘a.
4.1 Prezentare general ˘a
Turismul a devenit, începând cu cea de-a doua jum ˘atate a secolului trecut, ceea ce este con-
siderat a fi cea mai important ˘a activitate economic ˘a din lume. Conform Organiza¸ tei Mondiale
de Turism ( World Tourism Organization – WTO ) ¸ si Consiliului Mondial al Turismului ¸ si C ˘al˘a-
toriilor ( World Travel and Tourism Council – WTTC ), aproximativ 11% din PIB-ul mondial este
generat de sectorul turismului ¸ si de o parte consistent ˘a (mai mult de 200 milioane de oameni) a
for¸ tei de munc ˘a mondiale.
Mai mult de atât, se prezice c ˘a este una din pu¸ tinele industrii care vor continua s ˘a creasc ˘a
cu o rat ˘a considerabil ˘a (în jur de 5% pe an) ¸ si s ˘a genereze locuri de munc ˘a în viitor. În zilele
noastre, turismul reprezint ˘a un mijloc important de dezvoltare regional ˘a ¸ si na¸ tional ˘a, iar pentru
multe ¸ t ˘ari ¸ si regiuni reprezint ˘a contribu¸ tia major ˘a (dac ˘a nu singura) la economia local ˘a.
În ultimul deceniu turismul a devenit un sistem extrem de dinamic. Introducerea structu-
rilor flexibile, schimbarea rapid ˘a a comportamentului comsumatorilor ¸ si impactul puternic al
dezvolt ˘arii tehnologiilor de transport au exercitat o presiune puternic ˘a asupra sectorului. În
acest scenariu, singurul element comun este informa¸ tia.
Din partea cererii (turistul), experien¸ ta turismului const ˘a în mai multe etape: fazele de de-
cizie dinaintea c ˘al˘atoriei, timpul petrecut în alegerea destina¸ tiei, evaluarea post-c ˘al˘atorie. La
fiecare etap ˘a, turistul utilizeaz ˘a insctinctiv diferite surse de informa¸ tie pentru a-¸ si revizui cu-
no¸ stin¸ tele exsistente ¸ si pentru a se preg ˘ati pentru experien¸ tele ulterioare.
Din partea ofertei (industria turismului), planificarea, dezvoltarea ¸ si organizarea produselor,
serviciilor ¸ si managementului infrastructurilor necesare a fi livrate cererii fac aproape un uz
exclusiv a unei largi cantit ˘a¸ ti de informa¸ tii adunate din diferite surse: turi¸ sti, mediul local,
economia general ˘a etc.
Intangibilitatea unui produs turistic subliniaz ˘a componenta de informare astfel încât este
25
26 CAPITOLUL 4. SSD ÎN INDUSTRIA TURISMULUI
mereu descris ˘a ca o "informare intensiv ˘a". Prin urmare: "În câteva alte domenii de activi-
tate se afl˘ a producerea, adunarea, procesarea, aplicarea ¸ si comunicarea informa¸ tiilor la fel de
importante pentru opera¸ tiile de zi cu zi cum ele sunt pentru industria turismului." (Poon, 1993)
Apoi, o consecin¸ t ˘a direct ˘a este aceea c ˘a orice tehnologie care este capabil ˘a s˘a gestioneze
informa¸ tia într-un mod eficient este vital ˘a pentru sectorul turismului. Rela¸ tia dintre Tehnologia
Informa¸ tiei ¸ si turism este una foarte strict ˘a, încât nu ne permite s ˘a ne gândim la un fel de
egalitate genetic ˘a. Companiile de turism au fost primele care au f ˘acut utiliz ˘ari sofisticate a
posibilit ˘a¸ tilor ¸ si capacit ˘a¸ tilor aplica¸ tiilor din tehnologia electronic ˘a la procesarea ¸ si gestionarea
datelor ¸ si informa¸ tiilor. Industria este, în special, sensibil ˘a la cre¸ sterea presiunii competitivit ˘a¸ tii
¸ si la cre¸ sterea nevoii de instrumente mai eficiente cu privire la func¸ tionalitate ¸ si control. Acest
ajutor care poate fi dat de tehnologiile informa¸ tiei ¸ si comunic ˘arii este, prin urmare, mult mai
c˘autat ¸ si este v ˘azut ca fiind capabil s ˘a asigure noi oportunit ˘a¸ ti pentru dezvoltarea afacerilor.
Organiza¸ tiile moderne sunt presate din ce în ce mai tare în g ˘asirea de noi metode de a con-
cura eficient într-o pia¸ t ˘a global ˘a dinamic ˘a. Multe dintre acestea se îndreapt ˘a c˘atre comer¸ tul
electronic (e-commerce) ¸ si structuri virtuale, precum organiza¸ tii virtuale ¸ si echipe structurale
virtuale, pentru a îmbun ˘at˘a¸ ti agilitatea organiza¸ tional ˘a ¸ si a se extinde în pia¸ ta global ˘a. În zilele
noastre, utilizarea Tehnologiilor Informa¸ tiei ¸ si Comunica¸ tiei ( Information and Communication
Technology – ICT) nu mai reprezint ˘a neap ˘arat o caracteristic ˘a distinctiv ˘a, ci doar o utilizare
eficient ˘a ¸ si ra¸ tional ˘a poate ajuta în ob¸ tinerea unui avantaj competitiv. Aceste solu¸ tii cresc im-
portan¸ ta fluxului de informa¸ tii în cadrul organiza¸ tiilor ¸ si între partenerii acestora. Prin urmare,
o strategie eficient ˘a ¸ si ra¸ tional ˘a este considerat ˘a elementul cheie în dobândirea unui avantaj
competitiv pe pia¸ t ˘a.
Actuala Tehnologie a Informa¸ tiei ¸ si Comunica¸ tiei permite reconfigurarea întregii afaceri.
Aceasta reprezint ˘a un posibil instrument capabil s ˘a creasc ˘a eficien¸ ta, s ˘a jute la reducerea cos-
turilor ¸ si s ˘a îmbun ˘at˘a¸ teasc ˘a grija pentru client (Buhalis, 2003). Noile posibilit ˘a¸ ti de ac¸ tionare
¸ si abordare sunt continuu f ˘acute disponibile de ICT, ¸ si unul din motivele principale a utiliz ˘arii
lor pe scar ˘a larg ˘a este pentru a schimba atitudinile ¸ si comportamentele atât ale clien¸ tilor, cât ¸ si
a produc ˘atorilor.
Pe de alt ˘a parte, turismul a devenit un sistem extrem de dinamic (Farrell ¸ si Twining-Ward,
2004). În ultimii ani, globalizarea, activat ˘a prin dezvoltarea tehnologiei ¸ si prin reducerea costu-
rilor de c ˘al˘atorie, a crescut foarte mult concuren¸ ta. Eforturile intense de marketing ale tuturor
organiza¸ tiilor de turism au dus la o abordare mai eficient ˘a, ¸ si anume abordarea de management
al destina¸ tiei turistice (Ritchie ¸ si Church, 2003).[28]
Bibliografie
[1]Dic¸ tionarul Explicativ al limbii române . Institutul ’Iorgu Iordan’, 1994.
[2] Curs managementul organiza¸ tiilor. "http://portal.feaa.uaic.ro/
balti/Documents/Managementul_organizatiilor_Suport_de_curs%
20master%20zi.pdf" . Accesat: 2016-02-22.
[3] The structure of ’unstructured’ decision processes. "http://media.corporate-
ir.net/media_files/irol/97/97664/reports/Mintzberg.pdf" . Ac-
cesat: 2016-02-24.
[4]Essential Quantitative Methods for Business Management and Finance . MacMillan Busi-
ness Ltd., 1998.
[5] Mainframe. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Mainframe" . Accesat:
2016-03-13.
[6] Contribu¸ tia la utilizarea sistemelor de asistare a deciziilor bazate pe tehnologii ’ma-
chine learning’ în probleme de afaceri. http://doctorat.ubbcluj.ro/
sustinerea_publica/rezumate/2010/cibernetica_si_statistica/
Sofran%20Stanciu%20Cristina_ro.pdf . Accesat: 2016-03-13.
[7] Studiul ¸ si analiza realiz ˘arii unui sistem supot de decizie. http://revistaie.ase.
ro/content/16/velicanu.pdf . Accesat: 2016-03-16.
[8]Tendin¸ te moderne în domeniul sistemelor suport pentru decizii . Revista Român ˘a de Infor-
matic ˘a ¸ si Automatic ˘a, vol. 23, nr. 1, 2013.
[9] Gis. https://ro.wikipedia.org/wiki/GIS . Accesat: 2016-03-21.
[10] Semantic web. rdf, owl, protege. http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/
f-sym/4ioc/labs/RDF_OWL.pdf . Accesat: 2016-03-21.
[11] About w3c. https://www.w3.org/Consortium/ . Accesat: 2016-03-21.
[12] Turism electronic. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism_
electronic" . Accesat: 2016-02-18.
27
28 BIBLIOGRAFIE
[13] Obiective smart. "https://ro.wikipedia.org/wiki/Obiective_SMART" .
Accesat: 2016-02-18.
[14] Software release life cycle. "https://en.wikipedia.org/wiki/Software_
release_life_cycle#Beta" . Accesat: 2016-02-18.
[15] Software testing. "https://en.wikipedia.org/wiki/Software_testing#
Beta_testing" . Accesat: 2016-02-18.
[16] Decision support system. "https://en.wikipedia.org/wiki/Decision_
support_system#History" . Accesat: 2016-02-19.
[17] Herbert simon’s decision-making approach: Investigation of cognitive processes in ex-
perts. "http://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/download?doi=10.
1.1.426.4962&rep=rep1&type=pdf" . Accesat: 2016-02-19.
[18] Mihai Bîzoi. Sisteme suport pentru decizii. utilizare. tehnologie. construire. "http:
//www.racai.ro/media/referat_1_Bizoi_web" , 2007. Accesat: 2016-02-
24.
[19] Ovidiu Alin Dobrican. Contribu¸ tii la conceperea, proiectarea ¸ si realizarea unor sisteme su-
port de decizie destinate gestiunii stocurilor. 193.231.20.119/doctorat/teza/
fisier/1219 , 2013. Accesat: 2016-03-20.
[20] Florin Gh. Filip. Sisteme de suport pentru decizii: o încercare de istorie. "http://
revistaie.ase.ro/content/29/filip.pdf" , 2004. Accesat: 2016-03-13.
[21] Florin Gh. Filip. Sisteme Suport pentru Decizii . Editura Tehnic ˘a, Bucure¸ sti, 2004.
[22] Florin Gheorghe FILIP. Decizie asistat ˘a de calculator. decizie, deciden¸ ti – o încercare
de sistematizare. "http://revistaie.ase.ro/content/17/filip1.pdf" .
Accesat: 2016-02-22.
[23] Prof.univ.dr. Laura Gavril ˘a.Sisteme interactive de asistare a deciziei . Editura Revers,
Craiova, 2015.
[24] Ion Isturdor. Sisteme suport ale deciziei; istoric, rezultate actuale, tradi¸ tie ¸ si dezvoltare.
"http://www.racai.ro/media/referat1_istudor.pdf" , 2009. Accesat:
2016-02-22.
[25] Daniel Power. What are characteristics of a decision support system? http:
//dssresources.com/faq/index.php?action=artikel&id=13 . Accesat:
2016-03-17.
[26] Daniel J. Power. Decision Support Systems: Concepts and Resources for Managers . Qu-
orum Books, 2002.
BIBLIOGRAFIE 29
[27] Daniel J. Power. A Brief History of Decision Support Systems . DSSResources.COM,
2007.
[28] Leonardo Caporarello Rodolfo Baggio. Decision support system in a tourism destination:
Literature survey and model building. "http://www.iby.it/turismo/papers/
baggio-dss-tourism.pdf" , 2005. Accesat: 2016-03-23.
[29] Jesper Simonsen. Herbert a. simon: Administrative behavior – how organizations can be
understood in terms of decision processes, 1994. Accesat: 2016-02-19.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistem de Suport Decizional pentru zona turistic a a [600938] (ID: 600938)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
