SECURITATEA NAȚION ALĂ ȘI SISTEMUL DE ACHIZIȚII PUBLICE [600934]

1

SECURITATEA NAȚION ALĂ ȘI SISTEMUL DE ACHIZIȚII PUBLICE

RAICA Mihai Ciprian
Expert achiziții publice
BID Manager
[anonimizat]

Abstract
Sistemul de achiziții publice, sau pe înțelesul tuturor, modul în care sunt manageriați banii publici, trebuie
să reprezinte un mare interes atât pentru societatea civilă, cât și pentru interesul națion al și conceptul de securitate
națion ală, cu atât mai mult cu cât acesta reprezintă principalul cadru prin care sunt cheltuite resursele financiare
națion ale. Un mod deficitar al cheltuirii resurselor financiare națion ale aduce atingere intereselor economice
națion ale, fie că este vorba de se ctoare sensibile (precum Apărarea și Siguranța Națion ală), de sectoare precum
modernizarea și eficientizarea instituțională, dar și de sectoare precum menținerea instituțiilor în stare de funcționare
și deplină operativitate .
Keywords:
 sistemul de achiziți i
 eficientizarea cheltuirii fondurilor publice
 eficiența institțională

Ce se înțelege prin achiziție publică?
Pentru început este necesar să stabilim ce anume înseamnă achiziție publică, care este sursa fondurilor
și care sunt regulile ce se aplică în derularea procedurilor de achiziție public.
Prin achiziție publică se înțelege orice achiziție de bunuri, servicii sau lucrări, care este finanțată în
proporție majoritară din fonduri publice, respectiv fonduri de la bugetul de stat sau fonduri provenite din
programele de finanțare derulate de Uniunea Europeană.
Modalitatea derulării achizițiilor publice este reglementată în prezent de OUG 34/2006 și HG 925/2006
însoțite de alte 50 de reglementări, instrucțiuni și norme legislative adiționale și prevederi de conduită în
derularea activității, la care se adaugă după caz regulamentele interioare specifice fiecărei instituții. În
cazul în care achiziția publică este derulată de o entitate privată, dar care beneficiază de fonduri publice
(fonduri provenite din finanțări UE) modul de desfășurare este reglementat de Ordinul 1120 al
Ministerului Fondurilor Europene.
Principalul factor definito r al modului în care o anumită achiziție se derulează este acela al valorii
estimate a achiziției. Astfel, fie că este vorba de o instituție publică, fie că este vorba de un beneficiar
privat, orice achiziție cu o valoare estimată sub 30.000 Euro (100.000 Euro pentru achizițiile de lucrări) se
poate realiza în mod direct, fiind aplicabile doar reglementările interioare de funcționare (în cazul în care
există). În acest caz autoritățile, de cele mai multe ori nu sunt obligate să asigure publicitate și/sau
transparență organizării achiziției, achiziția derulându -se într -un mod lipsit de restricții și eficiența
cheltuirii resurselor revenind direct persoanei responsabile cu derularea procedurii.
Pentru cazurile în care valoarea estimată a achiziției depășește pragurile valorice precizate anterior,
autoritățile contractante sunt obligate să facă publică intenția de a achiziționa, expunând cerințele și
nevoile în privința achiziț iei în mod public, fără a îngradi în vreun fel accesul oricărui ofertant interesat să

2
depună ofertă de preț care să întrunească nevoile autorității contractante . Pentru a decide care este oferta
câștigătoare autoritatea contractantă aplică diferite criterii de evaluare precum prețul cel mai ofertat sau
oferta superioară din punct de veder e tehnico -economic.
După aceste etape de selecție a ofertantului câștigător urmează derularea contractului, etapă în
care, responsabilii autorității contractante trebuie să se asigure că Prestatorul a răspuns corespunzător
nevoilor autorității și a îndep linit obiectivele și scopul achiziției.
Este important de menționat că activitatea și procesul derulării achizițiilor publice este urmărit și
arbitrat de organisme independente, printre care amintim Agenția Națion ală pentru Achiziții Publice –
organism c u rol de control și monitorizare a procesului derulat înainte de publicarea unui anunț de
achiziție, precum și monitorizarea etapei de evaluare a ofertelor depuse și Consiliul Națion al de
Soluționare a Contestațiilor, autoritate în domeniu cu rol arbitrar, căreia operatorii economici care
consideră că anumite interese comerciale le -au fost lezate de către autoritățile contractante prin
nerespectarea principiilor și legislației achizițiilor publice, se pot adresa prin contestarea procedurii.
Consiliul are au toritatea de a decide după caz suspendarea procedurii de atribuire și de a pronunța decizii
cu caracter corectiv pentru autorități, prin corectarea cerințelor în conformitate cu legislația, sau, dacă se
consideră că abaterile sunt foarte grave, de a decide anularea procedurii de atribuire.

Ce sunt achizițiile publice derulate de beneficiarii privați?
Reglementate de Ordinul 1120 al Ministerului Fondurilor Europene, achizițiile publice derulate
de beneficiarii privați sunt acele achiziții finanțate din ba ni publici (bani proveniți din fonduri UE). În
cadrul derulării acestor activități inițiatorul achiziției trebuie să urmărească să achiziționeze ceea ce este
cât mai aproape de nevoile sale și de scopul și obiectivele achiziției, principiul prețului cel ma i mic pentru
atribuirea contractului nefiind prevăzut în norma legislativă amintită mai sus. De asemenea, achiziț orii au
obligația de a întocmii specificațiile tehnice ale achiziției în conformitate cu nevoile identificate la nivelul
proiectului și de a fa ce publice achizițiile a căror valoare depășește 30.000 euro. Diferența față de
achizițiile publice este aceea că, dacă nivelul serviciilor din contractul ce urmează a fi atribuit nu
depășește suma de 250.000 euro, specificațiile tehnice și cerințele autor ității contractante nu sunt
verificate de o terță autoritate în vederea respectării principiilor achizițiilor publice și a eliminării
clauzelor ce pot fi considerate abuzive.

Care este legătura dintre securitatea națion ală și achizițiile publice?
Pentru început vom începe prin a definii în mod generic conceptul de securitate în conformitate
cu sensul pe care acest concept l -a căpătat în decursul timpului.
Securitatea, deși în sens tradițional este asociată cu puterea militară, este definită într -un sens complet ca
fiind capacitatea unui stat de a proteja și menține drepturile cetățenilor săi și de a le asigura mediul
prielnic satisfacerii tuturor nevoilor. De altfel, piramida trebuințelor formulată de Abraham Maslow
plasează nevoia de securitate pe al doi lea nivel de importanță imediat după nevoile fiziologice. Nevoia de
securitate sau dreptul imprescriptibil al omului la liniște și bunăstare, fără asigurarea căruia, tot ceea ce se
construiește ca sistem juridic și instituțional capătă un caracter relativ, ușor schimbător în funcție de
presiunile (riscurile) politice, economice, militare, ecologice sau de orice altă natură.
În conformitate cu obiectivele națion ale de securitate1 din perspectiva internă, activitatea și
modul de desfășurare a activități ins tituțiilor statului este de mare importanță pentru securitatea națion ală
și multe dintre acestea ating obiectul achizițiilor publice și al eficienței cu care sunt cheltuiți banii publici.
În cele ce urmează vom clasifica câteva din obiectivele naționale d e securitate și vom releva legătura cu
modul în care sunt alocați, cheltuiți și manageriați banii publici:
 consolidarea capacității națion ale de apărare menită să asigure integritatea teritorială,
suveranitatea și independența României, precum și securitat ea poporului român; – prin

1STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019 , Bucuresti 2015,
Administratia Prezidentiala

3
abstractizare de la forța militară la care se face referire în prim plan, este foarte important modul
și eficiența cu care sunt cheltuiți banii în acest sector. Dacă o investiție nu atinge scopul propus și
eficiența urmarită și nu este urmărit maximul de performanță pentru resursa financiară alocată
unei anumite activități ce are ca scop consolidarea capacității naționale de apărare, atunci se poate
spune că printr -un management defectuos al întregului proces (care include și ach iziția) a adus
atingere acestui principiu.
 înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernanță, întărirea capacității administrative ,
protejarea procesului decizional față de influențe și/sau acțiuni nelegitime sau netransparente; – la
acest principiu ne vom îndrepta atenția către întărirea capacității administrative. Într-un mod
simplist întărirea capacității administrative se poate face în două direcții: resursa umană – ceea ce
presupune personal calificat și specializat și dotările materiale necesare desfășurării activității și
consolidării capacității administrative. Aici este foarte important modul în care se realizează
achizițiile de dotări pentru instituțiile publice, astfel încat acestea trebuie să răspundă nevoilor
instituționale.
 consolidarea securității și protecției infrastructurilor critice ‐ energetice, de transport și cibernetice
‐, precum și a securității alimentare și a mediului; – achizițiile din domeniul IT ocupă o pondere
de 8%2 și modul în care acestea sunt realizate, gestionate precum și implementarea defectuoasă a
proiectelor poate aduce atingere acestui principiu. Printr -o elaborare deficitară a cerințelor sau o
implementarea care să nu respecte cerințele de securitate solici tate pot să apară vulnerabilități
cibernetice în rețeaua informatică a instituțiilor administrative. Totodată, achizițiile din domeniul
infrastructurilor critice trebuiesc atent monitorizate și organizate deoarece erorile în derularea
activităților pot adu ce disfuncțiuni importante infrastructurilor critice națion ale, disfuncțiuni care
pot să afecteze, în cel mai rău caz, integritatea și securitatea fizică a cetățenilor.
 asigurarea unui mediu economic performant, dinamic și competitiv, în plan investițional și
antreprenorial, precum și a stabilității financiar ‐ bugetare a statului – foarte multe companii din
Romania au ca principală piață de desfacere instituțiile de stat și rulajul ce îț realizează prin
activitățile derulate în cadrul procedurilor de achizi ție publică se regăsește implicit în mediul
economic, în dinamica și competitivitatea acestuia. Stabilirea cerințelor cât mai obiective și
nerestrictive contribuire în mod direct la respectarea acestui obiectiv al securității națion ale.
 dezvoltarea consolidată, durabilă și adaptată schimbărilor sociale a marilor sisteme publice
(sănătate, educație, protecție socială); – aceste obiective nu se pot realiza doar principial, în teorie,
ci pentru a atinge anumite grade de dezvoltare este nevoie de invest iții. Modul în care sunt
gândite și modul în care se urmărește eficiența investițiilor afectează direct acest obiectiv.
După cum se poate observa modul în care sunt investite resursele financiare bugetare afectează și
influețează o serie de obiective cupr inse în STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII
PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019 și putem afirma că reprezintă de cele mai multe ori o bază solidă pe
baza căreia se poate construi, dezvolta și atinge aceste obiective și direcții de acțiune propuse în
STRATEGIA NAȚION ALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019.
Se pot observa însa anumite sectoare care leagă intrinsec toate aceste principii, sectoare precum:
 infrastructura națion ală – strâns legată, spre exemplu de obiectivul de consolidarea
capacității na ționale de apărare
 domeniul comunicațiilor și a tehnologiei informației, strâns legat atât de consolidarea
capacității naționale de apărare cât și de întărirea capacității administrative – prin
eficientizarea modului de lucru, precum și de siguranța ciberne tică a țării, care, datorită
evoluției științei și tehnicii devine din ce în ce mai importantă, fiind o alternativă de
război modernă.

2http://www.ziare.com/afaceri/licitatii/constructiile -si-serviciile -domina -piata -achiziț iilor-publice -1250012

4
 domeniul medical – domeniu în care aplicarea unui management financiar nesănătos duce
la slăbirea capacității instituțiilo r medicale de a răspunde nevoilor populației și la slăbirea
capacității de a răspunde eficient în situații de criză majoră.
 domeniul energetic – domeniu care cuprinde chiar infrastructure critice, precum domeniul
alimentării cu energie electrică, este un do meniu în care resursele financiare destinate
achiziției bunurilor și serviciilor este de o importanță majoră datorită dependenței
constante a populației și a activităților de resursele puse la dispoziție de acest domeniu
(electricitate, gaze, cărbune, etc) .

Derularea achizițiilor publice în domeniul apărării și securității națion ale
Fiind de o importanță deosebită și prioritară pentru securitatea și apărarea națională, instituțiile de
stat din domeniul apărării țării și securității națion ale, atunci când atribuie contracte de achiziție publică
nu au obligația de a aplica prevederile O.U.G. nr. 34/2006 (art.11) atunci când aceste contracte pot
conduce la furnizarea unor informații a căror divulgare ar fi contrară intereselor esențiale de securitate ale
țării sau implică protecția unor interese esențiale de securitate ale țării în legătură cu producția sau
comercializarea de arme, muniții și material de război.
Deși aceste instituții nu sunt obligate de a aplica prevederile generale ale achizițiilor publice , din
singurul motiv că informațiile sunt considerate confidențiale, există totuși o regementare în acest sens.
Legea prevede că Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre circumstanțele și procedurile specifice
pentru atribuirea acestor contracte de achiziție publică și că aplicarea acestor prevederi nu trebuie să
conducă la alterarea concurenței pe piața produselor care nu sunt destinate unor scopuri specific militare.
Aceste prevederi, de asemenea transpuse din Directiva 2004/18/CE, sunt preluate di n Tratatul
asupra Comunităților Europene, art. 296 1 lit. b) , care arată că Statele Membre pot lua măsuri de
neaplicare a directivelor în materie de achiziție publică, în situația în care aceste măsuri sunt necesare
pentru protecția intereselor esențiale d e securitate națion ală și sunt legate de producția de arme, muniții și
materiale de război, precizarea produselor și/sau serviciilor de acest tip sunt menționate într -o listă
publicată în Decizia Consiliului din 15 aprilie 1958.
Este de menționat faptul că achizițiile de uniforme, echipamente medicale sau farmaceutice, computere,
hrană sau pături derulate de autorități din domeniul apărării țării și securității națion ale nu constituie
excepții de la aplicarea regulamentelor generale de organizare a achiziți ilor publice.
Chiar dacă este un domeniu de o importanță deosebită și care se bucură de condiții speciale, nu
înseamaână că nu s -au indentificat practici ilicite în domeniul achizițiilor din domeniul apărării țării și
securității națion ale, ceea ce a du s ca, în ultimii ani, printr -o jurisprudență constantă, Curtea Europeană de
Justiție să decidă că apelarea tot mai frecventă la derogările de la legislația comunitară, așa cum este cea
menționată la articolul 2961 lit. b) din tratat3, trebuie să fie limit ată doar la ipoteze excepționale și clar
definite și să nu devină o regulă.
În material reglementărilor din domeniul apărării țării și securității națion ale o reprezintă
Directiva CE 2009/81 privind coordonarea procedurilor de atribuire a anumitor contrac te de lucrări,
furnizare de buniri și de prestare de servicii de către autoritățile contractante din domeniul apărării țării și
securității națion ale. Principalele prevederi ale Directivei se aplică în cazul :
 Contractelor de cercetare dezvoltare – autorit ate contractantă care dorește să atribuie un astfel de
contract are, așadar, la dispoziție doua posibilități: să atribuie un contract ce acoperă strict etapa
de cercetare și dezvoltare, ipoteza în care va beneficia fie de exceptarea de la aplicarea Directi vei,
fie de posibilitatea recurgerii la procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare4,
sau să atribuie un contract ce combină cercetarea și dezvoltarea cu alte activități de pre -producție

3Tratatul asupra Comunit ăților Europene -http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=celex:12012E/TXT
4Art. 28 alin. (2) lit. a) din Directiva 81/2009

5
sau producție; Referitor la aceasta din urmă variantă, autoritățile contractante trebuie să fie
conștiente de dificultățile pe care le -ar putea implica, în special pentru proiectele complexe
 Securitatea aprovizionării – unde, în conformitate cu specificați ile Directivei, este esențial ca
cerințele să respecte principiile nediscriminării și proportionalității, astfel spus, acestea vor fi
stabilite astfel încât ofertanții din orice Stat Membru să aibe șanse egale de a participa la
procedură. În cazul în care participarea ofertanților din alte State Membre este restricționată,
autoritatea va fi obligată să demonstreze necesitatea cerinței în cauză pentru atingerea
obiectivului de securitate a aprovizionării.
Securitatea aprovizionarii poate avea și o derogare de la neaplicarea Directivei, ca urmare a invocarii art.
346 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene[4] (“T.F.U.E.”).
Situațiile includ exemple precum: echipamentul/serviciile achiziționate sunt atât de importante din punct
de vedere strategic încât dependența de acordarea autorizării de către un alt Stat Membru reprezintă un
risc pentru interesele esențiale de securitate; părți ale activităților ce fac obiectul contractului (mentenanța,
asistența) trebuie efectuate, în special în cursul unei crize, pe teritoriul Statului Membru achiziț or și doar
de către un furnizor național sau contractul trebuie atribuit unui anumit furnizor națion al pentru a menține
sau stabili o capacitate industriala națion ală întrucat un Stat Memb ru apreciază că lipsa dependenței de un
furnizor străin este fundamentală pentru interesele sale esențiale de securitate.
 Securitaea informației –deși menționată în diferite contexte în cadrul Directivei, dispozițiile
Directivei permit ca cerințele privind protejarea informațiilor clasificate să se aplice pe tot
parcursul procedurii, de la începutul acesteia și până la încetarea executării contractului. Printre
prevederile Directive se mai numără și faptul că organismele capabile să soluționeze căile de atac
trebuie să poată garanta un nivel adecvat de confidențialitate a informațiilor clasificate sau a
informațiilor conținute în dosarele transmise de părți și să acționeze în conformitate cu interesele
națion ale in materie de apărare și/sau securitate.

Eficiența si deficien ța in achizi țiile publice
In definitie, eficienta se traduce ca o îmbunătățire a rezultatelor prin raportare la utilizarea unui
anumit factor, sau scăderea utilizării unui anumit factor pentru obținerea unui anumit rezultat, întotdeauna
menținând c alitatea rezultatului în cauză.
Există o serie de alte abordări teoretice în literatura de specialitate, printre care aceea care
analizează eficiența economică din prisma utilității maxime a ofertelor.
Concluziile conver g însă într -o direcție similară; aceea că eficiența economică în achiziții publice nu
poate fi atinsă decât utilizând o abordare complexă în ce privește determinarea utilității și nu doar prin
simpla raportare la preț 5.
Conform Manualului Operațional pentru Atribuirea Contract elor de Achiziție Publică al
ANRMAP, principiul eficienței (în sensul de eficiență a utilizării fondurilor) presupune folosirea
sistemului concurențial și a criteriilor economice pentru atribuirea contractului cu scopul de a obține
valoare pentru banii che ltuiți, astfel se urmareste, cel putin principial, obtinerea unui sistem concurential
sanatos si realizarea achiziț iei la valoarea reala de piata, cu eficienta comerciala maximal posibila.
Un aspect important de subliniat este insa “ valoare banilor cheltui ți”. Acest concept este
essential de aplicat in achiziț iile publice si in implementarea contractelor derulate din fonduri publice
pentru ca asigura autoritatea ca in acest fel obține beneficii maxime de pe urma bunurilor, serviciilor sau
lucrărilor pe care le-a procurat, raportat la resursele de care organizația în cauză dispune.
Piața achizițiilor publice din România, conform ultimelor studii de specialitate realizate în
domeniu , nu s -a dovedit a fi competitivă și transparentă . Au fost cheltuite peste 10 miliarde euro anual
pe contracte de achiziții publice atribuite prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziții (SEAP), însă
aceasta sumă nu reprezintă decât a treia parte din valoarea estimată a fi contractată anual de autoritățile

5 Omer Dekel, The Legal Theory of Comp etitive Bidding for Government Contracts, Public Contract Law Journal,
Vol. 37, no.2, 2008

6
publice centrale și locale pentru achiziții de bunuri, servicii sau lucrări prin alte mijloace decât cele
electronice autentice, indeitificandu -se chiar fapte de corupție săvârșite în scopul influențării procedurilor
de achiziție pentru a deturna resursele financiare publice în interesul unor grupări din care făceau parte
oameni de afaceri aflați, uneori, în legătură cu decidenți politici.
Coruptia – principalul factor de risc si de d enaturar e a scopului si obiectivelor achiziț iilor publice,
conduce la denaturarea competiției legitime care ar trebui să existe între participanții din cadrul licitațiilor
publice și are un efect negativ în ceea ce privește încrederea în autoritățile statului și sistemul de drept.
Gravitatea faptului este aceea ca , coruptia poate compromite funcț iile esențiale ale instituțiilor publice,
principalul mediu de risc este apropierea funcționarilor publici prin natura atribuțiilor de serviciu de
mediul infracțional și contactul acestora cu mediul interlop. Vestea buna este ca, in conformitate cu
statist icile Europene, Romania se afla sub media europeana in ceea ce priveste coruptia la niveul
achiziț iilor publice.

Sursa: OECD, 2007, bazat pe un sondaj de opinie. Estimarea frecvenței înțelegerilor, mitei sau plăților suplimentare
pentru contracte publice (1=frecvent; 7=niciodată)

Concluzii asupra problemelor legate de achiziț ile publice din Romania
Cum din cele prezentate in randurile de mai sus rezulta importanta sistemului de achiztii publice
asupra achiztiilor publice pentru a inregii scopul acestui articol voi prezenta succinct majoritatea
deficiententelor ce pot aparea in initierea si derularea unei proceduri de achiziț ie publica, in functie de
etapele ce trebuiesc parcurse:
 Etapa identificarii nevoilor
In aceasa etapa cel m ai des se intampla ca o autoritate sa prioritizeze gresit sectorul de investitie si sa
realizeze unele achiziț ii mai putin esentiale in detrimentul achiziț iilor ce sunt de necesitate imediata. Tot
in aceasa etapa pot sa apara scurgeri de informatii confide ntiale care pot genera efecte de la destabilizarea
concurentei pana la atingerea grava a intereselor națion ale, in cazul achiziț iilor ce tin de domeniul apararii
națion ale. Tot in aceasta etapa este necesar sa se identifice acele elemente care nu sunt utile achiziț iei si
care pot sa creasca artificial valoarea contractului, a criteriilor ce pot favoriza un anumit ofertant sau
introducerea de clauze dispropor ționate cu obiectul achiziț iei.
 Etapa selec ției
In derular ea eficienta a acestei etape este necesar in primul rand sa se urmareasca asiguraea unei concurente libere si
asigurarea unei publicitati suficiente a procedurii (termene de depunere rezonabile). O practica intalnita este aceea a
utilizarii unor ofertanti fictive sai a ofertantilor care nu au capacitatea sau nu sunt interesati sa participe la procedura.
 Atribuirea contractului
Etapa ce se afla sub controlul deplin al comisiei de evaluare numita de autoritatea contractanta (cu exceptia
situatiilor in care pa rticipa observatorii UCVAP sau ofertantii nedreptatiti sesizeaza CNSC) poate ridica problem in
zona descalificarii competitorilor fara motive intemeiata, influentarea comisiei de evaluare, atribuirea contractelor
ofertantilor care nu respecta criteriile st abilite sau solicitarea de criterii suplimentare.
 Execu ția contractului
Neregulile identificare in aceasta ultima etapa se materializeaza in achitarea unor lucrari fictive – fapt care aduce
atingere grava intereselor institutiei, realizarea obligatiilor contractuale facand rabat de calitate, de unde rezulta o
calitate scazuta a rezultatului urmarit, intarizerea platilor din partea autoritatii sau cresterea valorii contractului.

7
Bibliografie:
1. OUG 34/2006 cu modificarile si adaugirile ulterioare
2. HG 925/2006
3. Directiva 81/2009
4. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019 ‐ ORomânie
puternică în Europa și în lume ‐Bucuresti, 2015
5. STRATEGIA NAȚIONALĂ DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ 2015 -2020 ROMÂNIA MINISTERUL
AFACERILOR INTERNE
6. EFICIENȚA, INTEGRITATEA ȘI TRANSPARENȚA SISTEMULUI DE ACHIZIȚII PUBLICE DIN
ROMÂNIA, Expert forum, Bucuresti, martie 2014
7. Omer Dekel, The Legal Theory of Competitive Bidding for Government Contracts, Public Contract Law
Journal, Vol. 37, no.2, 2008
8. http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/1 -conceptul_securitate.pdf
9. https://studiidesecuritate.wordpres s.com/2011/08/11/evolutia -conceptelor -de-securitate/
10. http://www.ziare.com/afaceri/licitatii/constructiile -si-serviciile -domina -piata-achizitiilor -publice -1250012
11. http://www.gandul.info/stiri/sri -nivelul -de-securitate -cibernetica -in-romania -este-insuficient -cate-institutii –
publice -au-fost-atacate -de-hackeri -14812874
12. http://www.seap.ro/article/3 201/Autoritatile -contractante -din-domeniul -apararii -tarii-si-securitatii –
nationale
13. http://www.vasslawyers.eu/ro/articole -de-specialitate/noi -reglementari -in-domeniul -achizitiilor -publice –
pentru -aparare/
14. https://www.kpmg.com/RO/ro/articole -publicatii/publicatii -recen te/news/Documents/CEAP -web.pdf