Creativitate și inovare în managementul proiectelor 2016 -2017 [600933]

Creativitate și inovare în managementul proiectelor – 2016 -2017

UNIVERSITATEA : ALEXANDRU IOAN CUZA
FACULTATEA : FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Master : Managementul Proiectelor
Anul: 2

Blocaje întâlnite în dezvoltarea creativității

Nume si prenume autor : Pintilie Claudia Ioana
Adresa de e -mail : [anonimizat]

Creativitate și inovare în managementul proiectelor – 2016 -2017
Pagină 1 din 3

Blocaje întâlnite în dezvoltarea creativității

Nenumara tele denumiri metaforice exprim concepțiile diverșilor autori asupra
creativității: "inteligență fluidă" (R. B. Cattell), "gândire divergentă " (J. Guilford), "rezolvare
specifică de probleme", "rezolvare de probleme slab str ucturate" (J. Bruner), " imaginaț ie
creatoare" (Th. Ribot), "imaginație constructivă" (A. Osborn), "gândire autonomă " (Fr.
Bartleit).
Deși termenul este vag si totodată vast, în general, a fi creativ este egal cu a crea
original iar creativ este acela care este capabil să fie inve ntiv, inovativ și să vadă dincolo de
ceea ce există deja.
Ca orice alt proces psihic, creativitatea, care după părerea mea este intr -o strânsă
legătură cu inteligența emoțională și imaginația, poate fi oprită de diverse „bariere”.
Pentru a ne dezvolta crea tivitatea, trebuie mai întâi să identifi căm, apoi să
conștientizăm, ca în final să combatem problemele apărute în calea manifestării imaginației.
Aceste probleme ce pot apărea poartă, în general, numele de blocaje.
Spre deosebire de trecut, în zilele noas tre nu se mai face o diferență clar stabilită
între oamenii de rând și creatori. Putând diferenția mai multe trepte calitative în creativitate și
văzând cum eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, putem observa cum orice
persoană obișnuită poate aduce mereu o îmbunătățire în rândul ideilor, invențiilor sau muncii
sale.
În studierea blocajelor creativității s -a evidențiat Sidney Shore care le -a clasificat
astfel: blocaje emoționale, culturale și perceptive.
În ceea ce privește blocajele culturale, conformismul este unul din ele. Consider că
am ajuns să trăim î ntr-o societate în care normele sunt foarte bine delimitate, o societate în
care cei cu idei așa zis „neobișnuite” sunt marginalizați, priviți cu suspiciune de către cetățenii
care s -au obișnu it să se complacă , să trăiască și să se comporte la fel. În general oamenii au
tendința de a pune preț mai mult pe o gândire logică, bazată pe raționamente și nu prea pot
avea încredere în gândirea creativă. Acestă atitudine poate fi observată atât la oam enii simpli
cât și la cei cultivați, ce dețin un alt statut social.
Consider că fiecare ființă se naște creativă în mod natural și depinde numai de noi cât
de mult ne dezvoltăm această latură pe parcursul existenței noastre. De exemplu, cu toții ne

Creativitate și inovare în managementul proiectelor – 2016 -2017
Pagină 2 din 3
putem a duce aminte de copilărie când toți eram spontani și ne lă sam purtați de inspirația de
moment. Sunt de părere că ar trebui să purtăm mereu acest exemplu și în viața noasră de
adulți, când de cele mai multe ori ne lasăm ghidați de normele societății, fiindu -ne frică de
reacțiile sau judecațile celor din jurul nostru.
Mulți dintre noi am ajuns să credem într -o educație formală care ne învață doar să
gândim logic și liniar. Prin intermediul acestei educații formale, suntem făcuți să gândim într –
un mod previzibil.
Și ce ar trebui să facem în cazul acestui tip de blocaj? Ar trebui sa ne dăm voie să fim
creativi, deoarece ființa umană este una creativă încă de la naștere. Fiecare persoană ar trebui
sa se oprească din a se teme de ridicol și ar trebui să -și activeze potențialul creativ pe care il
deține deja.
Blocajele metodologice apar atunci cînd, de exemplu, apelăm la prima idee care ne
vine în minte pentru gestionarea sau soluționarea unei anumite pr obleme. Ne oprim în a
exploata ș i alte alternative care ne-ar putea aduce mult mai multe beneficii . Acest blocaj poate
apărea și în rutina zilnică pe care o avem, atunci când executăm aceleasi lucruri precum niște
roboți, acest proces fiind unul distructiv pe ntru psihicul nostru. Ajungem să acceptăm unele
idei doar din nevoia de a aparține unui grup social care să -și formeze o părere bună despre
noi.
De asemenea blocajul creativ poate fi intâlnit și în cadrul unor organizații unde
angajaților le sunt interzise să exploateze suficient situația sau contextul dat . Pentru a putea
scăpa de aces t fel de blocaj trebuie sa căută m mereu soluții noi la vechile probleme . De multe
ori, modernizarea unor soluții vechi este suficientă pentru a produce ceva nou și ingenios.
Cu blocajele emotive consider ca fiecare dintre noi ne-am luptat la un moment dat.
Teama de a nu greși, de a nu ne face de râs sau a părea penibili, de a nu fi criticați sau judecați
ne poate împiedica să ne exprimăm liber sau să dezvoltăm un anumit punct de vedere.
Un lucru e ste cert, orice individ este a pt de acte creative căci în fond, creativitatea
este o nevoie socială. De altfel, creativitatea constă în noutate și originalitate iar până la
produsul final, t recem mai întâi prin imaginație.
Ca o concluzie, ț inând cont de faptul că prin imaginație suntem capabili de lucruri
mărețe iar creativitatea este ceea ce ne rămâne într -o lume care se află într-o continuă mișcare
și în car e totul funcționează pe ideea că „cel mai bun câștigă ”, nu ne rămâne decât să
profităm de tot ceea ce avem!