Lect. Univ. Dr.: Doini taPopescu [600923]

Licență

Lect. Univ. Dr.: Doini taPopescu [600923]

Byadmin ianuarie 1, 2024

UNIVERSITATEA CRE¸ STIN ˘A DIMITRIECANTEMIR
FACULTATEA DEMANAGEMENT TURISTIC ¸ SI COMERCIAL
LUCRARE DEDIPLOM ˘A
TENDIN¸ TE ÎN TRANSPORTUL RUTIER
ROMÂNDEM ˘ARFURI
Profesor Coordonator:
Lect. Univ. Dr.: Doini¸ taPopescu
Absolvent: [anonimizat]¸ STI
2008
1

CUPRINS:
2

Introducere
Dez-
voltarea economic˘ a a unei¸ t˘ ari, a economiei mondialeîn g eneral sunt de neconceput f˘ ar˘ a transporturi.
Domeniul transporturilor este radical schimbat de ceea ce e ra în urm˘ a cu 20-30 de ani.
În condi¸ tiile în care fenomenul de globalizare cap˘ at˘ a am ploare necesitatea unui sistem de trans-
port devine evident˘ a. Pentru ca o ¸ tar˘ a s˘ a ﬁe competitiv˘ a pe pia¸ ta mondial˘ a un sistem de trans-
port adecvat este absolut necesar, ﬁind dovedit faptul c˘ a m ulte dintre ¸ t˘ arile în dezvoltare sunt lim-
itate de inexisten¸ ta unei infrastructurii adecvate, altf el ele nu pot participa la schimburi în cadrul
unor pie¸ te în care m˘ arfurile produse în cadrul economiei n a¸ tionale ar avea un avantaj competitiv.
Aceast˘ a lucrare a fost structurat˘ a pe trei capitole care î ncearc˘ a s˘ a clar-
iﬁce conceptul de servicii în general ¸ si cel de transport ca parte a aces-
tuia, precum ¸ si s˘ a ilustreze evolu¸ tia serviciilor de tra nsport rutier.
Primul capitol are ca tem˘ a importan¸ ta sectorului ter¸ tia r în cre¸ sterea bun˘ ast˘ arii economice ¸ si
sociale, în acest capitol se deﬁne¸ ste conceptul de servici i ¸ si se analizeaz˘ a dinamica principalelor
categorii de servicii în perioada 2003-2007. Se prezint˘ a s erviciul de transport ca parte integrat˘ a
a sistemului logistic -logistica ﬁind ansamblul de mijloac e ¸ si modalit˘ a¸ ti de deplasare a produsului
din momentul ie¸ sirii de la furnizor pân˘ a la magazin e,încercându-se a se ilustra întregul proces în
care activit˘ a¸ tii de transport în revine un rol esen¸ tial p entru realizarea unui avantaj comparativ.
Capitolul doi trateaz˘ a opera¸ tiunile ¸ si eﬁcien¸ ta în cad rul transportu-
lui rutier prezentând eﬁcien¸ ta din punct de vedere al utili z˘ arii autovehiculelor,
ca activitate managerial˘ a ¸ si nu în ultimul rând ca activit ate comercial˘ a.
Capitolul trei decrie evolu¸ tia serviciilor de transport r utier în perioada
2003-2007, o previziune a acestora în orizontul de timp 2007 -2009 precum ¸ si
o serie de reglement˘ arii pe plan interna¸ tional ¸ si na¸ tio nal legate de acesta.
În ¸ tara noastr˘ a, în cadrul sistemului de transport, trans portului rutier îi revine
sarcina s˘ a deplaseze m˘ arfurile în traﬁc direct sau ca prel ungire a celorlalte mod-
uri de transport (transport feroviar, naval ¸ si aerian), av ând fa¸ t˘ a de acestea marele
avantaj al accesibilit˘ a¸ tii ¸ si posibilit˘ a¸ tii de trans port “din poart˘ a în poart˘ a”.
În prezent evolu¸ tia defavorabil˘ a a economiei na¸ tionale a condus la o sc˘ adere a ac-
tivit˘ a¸ tii în majoritatea ramurilor ¸ si implicit a condus la reducerea puternic˘ a a activit˘ a¸ tii de
transport. Totu¸ si, în privin¸ ta transporturilor rutiere de m˘ arfurii se estimeaz˘ a, c˘ a pe m˘ a-
sur˘ a ce economia se va dezvolta, cererea de produse ¸ si serv icii va cre¸ ste, iar rela¸ ti-
ile comerciale externe se vor extinde, acestea vor cunoa¸ st e o dinamic˘ a pozitiv˘ a.
Dezvoltarea transporturilor rutiere este pus˘ a în strâns˘ a leg˘ atur˘ a cu dezvoltarea
general˘ a a ¸ t˘ arii, în acela¸ si timp ﬁind un factor esen¸ ti al al cre¸ sterii economice.
3

CAPITOLUL I – IMPORTAN¸ TA SECTORULUI TER¸ TIAR
ÎN CRE¸ STEREA BUN ˘AST˘ARII ECONOMICE ¸ SI SOCIALE
Sectorul ter¸ tiar este strâns legat de celelate sectoare ec onomice, existând mul-
tiple dependen¸ te între acesta ¸ si alte domenii de activita te economico-social ˘a.
Sectorul ter¸ tiar inﬂuen¸ teaz ˘a atât procesul de produc¸ tie – prin inter-
mediul serviciilor destinate consumului intermediar-, câ t ¸ si omul – con-
sumatorul ﬁnal prin serviciile destinate satisfacerii nev oilor umane.
În gândirea economic ˘a se disting dou ˘a puncte de vedere în ceea ce prive¸ ste rolul actual al ser-
viciilor în dezvoltarea economic ˘a, sintetizate în teoriile post industriale ¸ si teoriile ne o-industriale.
Primul curent de gândire vizeaz ˘a abordarea serviciilor în contextul modelului stadial al d ezvolt˘arii
economice, în cadrul c ˘aruia are loc transformarea unei economii bazate predomina nt pe agricultur ˘a
într-una bazat ˘a pe industria prelucr ˘atoare ¸ si, în ﬁnal, într-o economie bazat ˘a predominant pe servicii.
Al doilea curent de gândire, este cel al teoriilor neoindust riale, reune¸ ste modele destul
de diverse, având în comun faptul c ˘a încearc ˘a s˘a explice cre¸ sterea serviciilor sus¸ tinând
în acela¸ si timp rolul primordial al industriei în procesul de dezvoltare economic ˘a.
Între curentele de ideei apar¸ tinând modului de abordare ne o-industrial cele mai impor-
tante sunt teoria bazat ˘a pe self-service ¸ si teoria modiﬁc ˘arilor în modul de produc¸ tie.
Teoria neo-industrial ˘a bazat ˘a pe self-service sus¸ tine c ˘a sporirea consumu-
lui de servicii în societatea modern ˘a se bazeaz ˘a pe cre¸ sterea autoproduc¸ tiei aces-
tora cu ajutorul unor echipamente tehnice din ce în ce mai per formante.
Teoria modiﬁc ˘arilor în modul de produc¸ tie argumentez ˘a c˘a produc¸ tia devine din ce
în ce mai intensiv ˘a în servicii – cerin¸ tele legate de perfec¸ tionarea ¸ si div ersiﬁcarea ac-
centuat˘a a produselor ¸ si de îmbun ˘at˘a¸ tire ¸ si distribu¸ tie a produc¸ tiei determin ˘a nevoia cres-
cut˘a de servicii pentru produc¸ tie, destinate ﬁe direct întrep rinderilor produc ˘atoare, ﬁe dis-
tribu¸ tiei bunurilor, ﬁe form ˘arii capitalului uman adaptat noilor conﬁgura¸ tii product ive.
[1.][1.] Concepte ¸ sicomponentealesectorului ter¸ tiar
O prim ˘a explica¸ tie a no¸ tiunii de serviciu o reg ˘asim în
DEX aceast ˘a ﬁind exprimat ˘a prin dou ˘a deﬁni¸ tii ¸ si anume:
1. ac¸ tiune/fapt de a sluji, a servi
2. form ˘a de munc ˘a prestat ˘a în folosul sau în interesul cuiva.
Înviziuneademarketingserviciilesuntprezentatecaun„a malgam”alefectelorintangibileob¸ tinute
ca urmare a cheltuirii unor resurse ﬁnanciare ¸ si de munc ˘a destinate s ˘a acopere necesit ˘a¸ ti speciﬁce.
Sectorul ter¸ tiar poate ﬁ deﬁnit pe de o parte ca ansamblu de m eserii (contabili, vânz ˘a-
tori etc.) care se exercit ˘a în societ ˘a¸ ti de servicii sau industriale ¸ si agricole; iar pe de alt ˘a
parte ca ansamblul unit ˘a¸ tilor a c ˘aror activitate principal ˘a const˘a în oferirea de servicii.
4

Termenul de serviciu poate ﬁ utilizat în patru modalit ˘a¸ ti analitice diferite:
(a)•serviciile ca „sector”, care acoper ˘a ansamblul ﬁrmelor a c ˘aror produc¸ tie ﬁnal ˘a principal ˘a const˘a
din m˘arfuri intangibile sau acele institu¸ tii din cadrul econom iei legale a c ˘aror produc¸ tie ﬁnal ˘a nu
esteconstituit ˘adinbunurimateriale;
•serviciile ca „produse”, care nu sunt furnizate în mod neces ar de sectorul de servicii; ﬁrmele din
industriaprelucr ˘atoarefurnizeaz ˘afrecventserviciiîncursulopera¸ tiunilorlordeprelucr are,pecare
levând consumatorilor,ﬁeîmpreun ˘acubunurilemateriale, ﬁeseparat;
•serviciileca„ocupa¸ tii”,care vizeaz ˘afor¸ tademunc ˘aangajat˘aînactivit ˘a¸ tiilede„nonproduc¸ tie”din
toate ramurile economice, începând cu prelucrarea datelor ¸ si pân˘a la repara¸ tii ¸ si între¸ tinere, de la
cur˘a¸ t˘atorii ¸ si alimenta¸ tie public ˘a, pân˘a la educa¸ tie ¸ si ocrotire a s ˘an˘at˘a¸ tii; uneori aceste activit ˘a¸ ti
suntînglobateînramurileeconomicespecializateînfurni zarea deservicii,
•serviciile ca „func¸ tii”, care includ persoane implicate î n activit˘a¸ ti de servicii în cadrul economiei
formale(eviden¸ tiatestatistic)sauînafaraei(neeviden ¸ tiatestatistic: asocia¸ tiivoluntare,gospod ˘arii
¸ sipersoanecareproducpropriilelorfunc¸ tiideservicii înmodinformal,întimpullorliber,utilizând
bunurilemateriale ¸ siserviciilerealizate încadrul econ omieilegale.)
Încercarea de deﬁnire a serviciilor prin prisma procesului de produc¸ tie ¸ si a rezultatelor aces-
tui proces au dus la identiﬁcarea de caracteristici speciﬁc e fa¸ t˘a de bunurile materiale. Astfel se
reg˘asesc o serie de tr ˘as˘aturi deﬁnitorii ale serviciilor: intangibilitatea sau im aterialitatea, invizibili-
tatea, caracterul efemer, incapacitatea de a ﬁ depozitate ¸ si simulteneitatea produc¸ tiei ¸ si consumului.
Totu¸ si aceste caracteristici nu se reg ˘asesc în totalitate pentru absolut toate categoriile de ser vicii.
O deﬁni¸ tie a serviciilor folosit ˘a adesea ca punct de referin¸ t ˘a în literatura de specialitate este
aceea dat ˘a de Hill ¸ si anume: un serviciu poate ﬁ deﬁnit ca o schimbare în condi¸ tia unei pe r-
soane, sau a unui produs apar¸ tinând unei unit˘ a¸ ti economi ce, intervenit˘ a ca rezultat al activit˘ a¸ tii
unei alte persoane în baza acordului prealabil al primei per soane, ¸ si respectiv, al primei unit˘ a¸ ti
economice. Din aceast ˘a deﬁni¸ tie se poate observa c ˘a accentul este pus pe schimbarea în condi¸ tia
unei persoane sau al unui obiect ceea ce exclude procesul de p roduc¸ tie propriu-zis care este de-
scris ca „ activitatea care afecteaz˘ a persoana sau produsele apar¸ t inând unei unit˘ a¸ ti economice”
Totu¸ si, acestei deﬁni¸ tii i se poate imputa faptul c ˘a exist˘a servicii care au ca scop prevenirea
schimb˘arii. Din aceast ˘a deﬁni¸ tie reies dou ˘a caracteristici importante în deﬁnirea conceptului de
servicii, în primul rând incapacitatea serviciilor de a ﬁ de pozitate care rezult ˘a din simultanei-
tatea furniz ˘arii ¸ si utiliz ˘arii lor, iar în al doilea rând serviciile apar între diferi¸ ti agen¸ ti economici
ceea ce înseamn ˘a c˘a este implicat ˘a o structur ˘a de pia¸ t ˘a. Din prima caracteristic ˘a reiese o alt ˘a
caracteristic ˘a a serviciilor ¸ si anume existen¸ ta unei interac¸ tiuni înt re produc ˘ator ¸ si consumator.
5

O alt˘a abordare pentru deﬁnirea serviciilor este bazat ˘a pe caracteristicile de
consum. Aceste abord ˘ari au ca dezavantaje c ˘a în locul unei deﬁniri propriu-
zise a serviciilor au drept rezultat descrieri ¸ si clasiﬁc ˘ari ale acestora.
Din punct de vedere al consumului se disting: servicii comer cializate (de pia¸ t ˘a sau private)
¸ si servicii necomercializate (nonpia¸ t ˘a sau publice), servicii de produc¸ tie ¸ si servicii de consu m.
Serviciile comercializate sunt „ﬁnale” în sensul c ˘a sunt vândute direct consumatorilor pentru a ﬁ
utilizateînscoppersonal. Deasemenea,¸ siuneleservicii necomercializatesuntﬁnale,însensulc ˘anusunt
folositecaintr ˘aripentruproceseulterioaredeproduc¸ tie. Înschimb,ser viciiledeproduc¸ tiesuntfurnizate
produc˘atorilor pentru a servi ca intr ˘ari în procesul de produc¸ tie a bunurilor materiale sau a ser viciilor.
O alt˘a clasiﬁcare este aceea prin care serviciile se împart în tre i cat-
egorii ¸ si anume: servicii primare, servicii intermediare ¸ si servicii ﬁnale.
Serviciile primare reprezint ˘a munca prestat ˘a de factorii de produc¸ tie în toate sectoarele de activi-
tate economic ˘a, aceste servicii ﬁind comune deopotriv ˘a produc¸ tiei de bunuri materiale ¸ si de servicii.
Serviciile intermediare sunt activit ˘a¸ ti ce constituie un suport indis-
pensabil pentru produc¸ tia de bunuri materiale sau de alte s ervicii.
Serviciile ﬁnale sunt cele care nu joac ˘a nici un rol direct în produc¸ tia de bunuri sau de ser-
vicii dar care sunt elemente constitutive ale bun ˘ast˘arii ¸ si calit ˘a¸ tii vie¸ tii consumatorului ﬁnal.
O a treia abordare este aceea bazat ˘a pe func¸ tiile economice ale serviciilor. Acest gen de
abordare prezint ˘a inconvenientul c ˘a grupeaz ˘a la un loc tipuri foarte diferite de activit ˘a¸ ti.
AutoriiBrowning¸ siSingelmannaualc ˘atuitoclasiﬁcareasectoruluideserviciiînpatrusubgrup uride
servicii:
•serviciidistributive: transporturi¸ sidepozitare,comu nica¸ tii,comer¸ tcuridicata¸ sicuam ˘anuntul;
•servicii de produc¸ tie: servicii bancare, asugur ˘ari, tranzac¸ tii imobiliare ¸ si servicii profesionale
(juridice,contabilitate,etc);
•serviciisociale: deeduca¸ tie, deadministra¸ tiepublic ˘a,s˘an˘atate;
•serviciipersonale: servicii derepara¸ tii,hoteluri ¸ si r estaurante,servicii deagrement.
Autorii caracterizeaz ˘a primele dou ˘a categorii ca ﬁind „orientate spre bunuri” – sunt utilizate în
general de sectoarele primar ¸ si prelucr ˘ator – , iar ultimele dou ˘a categorii ca „orientate spre consum”.
Aceast˘a clasiﬁcare are ca limite faptul c ˘a nu are o delimitare clar ˘a între serviciile
de produc¸ tie ¸ si serviciile de consum, ¸ si nu este adecvat ˘a nici pentru investigarea unor as-
pecte importante care vizeaz ˘a productivitatea sau progresul tehnic în domeniul servici ilor.
O a patra abordare a serviciilor se bazeaz ˘a pe combinarea criteri-
ilor de produc¸ tie ¸ si de consum. Prin aceast ˘a perspectiva se disting:
6

•serviciide infrastructur ˘a: electricitate, gaz ¸ si ap ˘a, construc¸ tii,transporturi,depozitare ¸ si comu-
nica¸ tii;
•serviciidecomer¸ t: comer¸ t cu ridicata ¸ sicu am ˘anuntul,restaurante ¸ si hoteluri;
•serviciideafaceri: serviciibancare, asigur ˘ari, serviciiimobiliare ¸ si profersionale;
•serviciicolective: administra¸ tiepublic ˘a,serviciisociale ¸ si serviciipersonale.
Deﬁnirea unui serviciu pur este la fel de greu de deﬁnit ca ¸ si deﬁnirea unui bun
pur. Dac ˘a un bun pur presupune ob¸ tinerea beneﬁciului, de c ˘atre consumator, doar din con-
sumul acestuia f ˘ar˘a nici un serviciu care s ˘a-i confere o valoare ad ˘augat˘a, un serviciu
pur presupune ca nici un element tangibil s ˘a intervin ˘a în cadrul presta¸ tiei serviciului.
[I.][1.] Tipologiaserviciilorincluseînsectorul ter¸ tiar
Datorit˘a diversit ˘a¸ tii ¸ si complexit ˘a¸ tii, serviciile ridic ˘a nenum ˘arate obstacole în gru-
parea lor. În vederea simpliﬁc ˘arii modului de abordare sau propus diferite clasiﬁc ˘ari.
O prim˘a clasiﬁcare a serviciilor este aceea care se utilizeaz ˘a în scop statistic ¸ si este elaborat ˘a
de diferite organisme interna¸ tionale ca de exemplu Clasiﬁ carea Interna¸ tional ˘a Tip a Tuturor Bunurilor
¸ si Serviciillor- elaborat ˘a de ONU, Clasiﬁcarea Bunurilor ¸ si Serviciilor pentru Gosp od˘arii-elaborat ˘a de
ONU, Clasiﬁcarea Ramurilor Economiei Na¸ tionale. În Român ia s-a elaborat Clasiﬁcarea Activit ˘a¸ tilor
din Economia Na¸ tional ˘a (CAEN) care a avut drept model clasiﬁc ˘arile interna¸ tionale CITI-Clasiﬁcarea
Interna¸ tiona ˘a Tip pe Industrii ¸ si NACE-Nomenclatorul Activit ˘a¸ tilor din Comunitatea European ˘a.
Clasiﬁcarea serviciilor dup ˘a modelul CAEN este o clasiﬁcare de tip arborescent ce cuprin de:
sec¸ tiuni (codiﬁcate cu o liter ˘a), subsec¸ tiuni (codiﬁcate cu dou ˘a litere), diviziuni (codoﬁcate
cu dou˘a cifre), grupe (codiﬁcate cu trei cifre) ¸ si clase (codiﬁca te cu patru cifre).
Clasiﬁcarea serviciilor conform CAEN cuprinde urm ˘atoarele categorii:
[I.] [1.][1.] [A.] Comer¸ t cu ridicat ˘a ¸ si cu am ˘anuntul,repararea ¸ si între¸ tinerea
autovehiculelor, motocicletelor ¸ si a bunurilor personal e ¸ si casnice Hoteluri ¸ si
restauranteTransport ¸ si depozitarePo¸ st ˘a ¸ si telecomunica¸ tiiActivit ˘a¸ ti ﬁnanciare,
bancare ¸ si de asigur ˘ari Tranzac¸ tii imobiliare, închirieri ¸ si activit ˘a¸ ti de servicii
prestate în principal întreprinderilorAdministra¸ tiepu blic˘aÎnv˘a¸ t˘amântS˘an˘atate ¸ si
asisten¸ t˘asocial˘aAlteactivit ˘a¸ tideservicii colective,sociale ¸ si personaleActivit ˘a¸ ti
ale personalului angajat în gospod ˘arii personaleActivit ˘a¸ ti ale organiza¸ tiilor ¸ si
organismelorextrateritoriale.
Clasiﬁc˘arile statistice ale serviciilor sunt importante deoarece permit reﬂectarea sta-
diului de dezvoltare economic ˘a ¸ si compararea cu alte economii ale statelor lumii.
7

Datorit˘a eterogenit ˘a¸ tii serviciilor exist ˘a numeroase clasiﬁc ˘ari dup˘a criteriile prin care s-a încercat
deﬁnirea lor.
Dup˘a sursele de procurare, serviciile au fost împ ˘ar¸ tite în servicii comercializabile ¸ si servicii
necomercializabile.
Serviciile comercializabile sunt cele procurate prin acte de vânzare-
cump˘arare, prin intermediul pie¸ tei ca marf ˘a distinct ˘a spre deosebire de
acele servicii care sunt oferite spre consum pe baze necomer ciale.
În categoria serviciilor necomercializabile se reg ˘asesc serviciile publice, serviciile furnizate
de organiza¸ tii private non-proﬁt ¸ si serviciile pe care ¸ s i le fac oamenii ei în¸ si¸ si.
Clasiﬁcarea serviciilor din punct de vedere al beneﬁciarul ui este: servicii intermediare ¸ si servicii
ﬁnale.
Serviciile intermediare sunt activit ˘a¸ ti care folosesc pentru produc¸ tia bunurilor
sau a altor servicii. În aceast ˘a categorie se reg ˘asesc: serviciile de produc¸ tie, sto-
cajul, transporturile, distribu¸ tia, asigur ˘arile, reasigur ˘arile, ﬁnan¸ tele, telecomunica¸ ti-
ile dar ¸ si serviciile juridice, contabile, de formare ¸ si p erfec¸ tionare profesional ˘a.
Serviciile de produc¸ tie, la rândul lor, se clasiﬁc ˘a în:
(a) A. B. C. D. E. F. G. H. I. J. K. L.•serviciiintegratealeîntreprinderii–cumarﬁcelederepa rare¸ siîntre¸ tinereautilajelor,servicii
deproiectare, serviciidecercetare, serviciideeviden¸ t ˘acontabil ˘a;
•servicii de produc¸ tie prestate de unit ˘a¸ ti specializate – ca de exemplu: servicii de leasing,
serviciidemarketing,serviciideasigur ˘ari
O alt˘a clasiﬁcare al c ˘arui criteriu este reprezentat de beneﬁciarul direct al ser viciilor este:
Tab.1.1Clasiﬁcarea serviciilor dup˘abeneﬁciarul direct¸ sinaturaactivit˘a¸ tiideservicii
Natura
activit˘a¸ tii
deserviciiCinesau ce estebeneﬁciarul directal serviciului
Persoane Lucruri
Ac¸ tiuni
tangibileServicii destinatecorpului
persoanelorServicii destinatebunurilor ¸ siposesiunilor
ﬁzice
8

•îngrijireas ˘an˘at˘a¸ tii
•transportdepersoane
•salondefrumue¸ te
•salondegimnastic ˘a
•salondecoafur ˘a
•restaurant•transportdem ˘arfuri
•între¸ tinerea ¸ si repararea
echipamentelor
•paz˘a
•cur˘a¸ t˘atoriichimice
•serviciizootehnice
Ac¸ tiuni
intangibileServicii destinatespiritului
persoanelorServiciidestinateposesiunilorintangibile
•educa¸ tie
•emisiuniradio
•serviciideinformare
•teatre
•muzee•b˘anci
•serviciijuridice
•contabilitate
•burs˘a
•asigur˘ari
Sursa: C.H. Lovelock, Clasifying services to gain strategi c market insight, Journal of Mar-
keting – preluat din Maria Ioncic ˘a – Economia serviciilor, Ed Uranus, Bucure¸ sti, 2003
În func¸ tie de func¸ tiile economice îndeplinite, servicii le pot ﬁ:
•dedistribu¸ tie: transport,comunica¸ tii,comer¸ t cu ridi cat˘a ¸ si am˘anuntul;
•deproduc¸ tie(de afaceri): b ˘anci, asigur ˘ari,contabilitate,publicitate,cercetare-dezvoltare;
•sociale(colective): s ˘an˘atate, educa¸ tie, po¸ st ˘a,serviciipuiblicenon-proﬁt;
•personale: casnice, hoteluri ¸ sirestaurante, îngrijirep ersonal˘a;
9

Dup˘a natura efectelor, activit ˘a¸ tile de servicii pot ﬁ împ ˘ar¸ tite în:
•servicii materiale – cele încorporate în bunuri ¸ si cele car e vizeaz˘a indirect produc¸ tia material ˘a
(transportul ¸ sidistribu¸ tia);
•serviciinemateriale–suntaceleacarenuseconcretizeaz ˘aînbunurimateriale,deobicei,elesatisfac
nevoispiritualesau nevoisociale, colective.
În func¸ tie de natura activit ˘a¸ tii în sectorul serviciilor corelat ˘a cu categoria de beneﬁcia-
rii activit ˘a¸ tii de prestare ¸ si m ˘asura în care aceast ˘a activitate este sau nu tangibil ˘a se disting:
•activit˘a¸ titangibilecu ac¸ tiunedirect ˘aasupraoamenilor– transportdepersoane, serviciimedica le;
•activit˘a¸ ti tangibile cu ac¸ tiune direct ˘a asupra bunurilor materiale – transport de m ˘arfuri, servicii de
cur˘a¸ t˘atorie;
•activit˘a¸ tiintangibilecareseadreseaz ˘acondi¸ tieiintelectualeapersoanelor–serviciideînv ˘a¸ t˘amânt,
servicii culturale;
•activit˘a¸ tiintangibilereprezentateprin bunuriintangibile– as igur˘ari,serviciibancare ¸ si consulting.
În func¸ tie de posibilit ˘a¸ tile ¸ si modalit ˘a¸ tile de comercializare, servici-
ile pot ﬁ clasiﬁcate în: servicii transferabile ¸ si servici i netransferabile.
Serviciile transferabile sunt cele care pot ﬁ schimbate la d istan¸ t˘a, ﬁe încorpo-
rate în bunuri materiale, ﬁe cu ajutorul unui suport electro nic sau de alt ˘a natur˘a.
În func¸ tie de metoda de livrare, serviciile se pot clasiﬁca în trei grupe:
•servicii carenecesit ˘adeplasareaclientuluilaloculpresta¸ tiei;
•servicii carenecesit ˘adeplareaprestatoruluilaclient;
•clien¸ tii ¸ siprestatoriisuntsepara¸ ti înspa¸ tiu(comun ic˘atelefonicsau electronic).
O alt˘a clasiﬁcare a serviciilor este aceea în func¸ tie de gradul d e utilizare a echipamentelor ¸ si
persoanelor:
1.Servicii care au la baz ˘a utilizarea echipamentelor:
•automate;
•mânuitedepersonal necaliﬁcat;
10

•condusedepersonalcaliﬁcat.
2.Servicii care au la baz ˘a utilizarea personalului:
•necaliﬁcat;
•caliﬁcat;
•specializat.
În func¸ tie de modul de manifestare a cererii se dist-
ing: servicii continue, servicii ciclice ¸ si servicii sezo niere.
Autorii Samson ¸ si Snape, folosind criteriul calit ˘a¸ tii interac¸ tiunii dintre
consumatorul ¸ si prestatorul de servicii au delimitat dou ˘a categorii de servicii:
[a.] servicii care nu pot ﬁ prestate decât în prezen¸ ta efect iv˘a ¸ si simultan ˘aa p˘ar¸ tilor, realizabil ˘a
prin:
1.–deplasareaofertantuluispreconsumator;
–deplasareaconsumatoruluispreofertant;
–deplasarea atât a consumatorului cât ¸ si a prestatorului sp re o destina¸ tie comun ˘a unde se des-
f˘a¸ soar˘aproduc¸ tia ¸ siconsumul.
Servicii care nu necesit ˘a apropierea în spa¸ tiu dintre p ˘ar¸ ti ¸ si nici prezen¸ ta simultan ˘a a aces-
torapeparcursul prest ˘ariiserviciilor.
Kotlerdeose-
be¸ ste cinci categorii de oferte al ﬁrmelor în func¸ tie de po nderea serviciilor înglobate în totalul ofertei:
[a.] [a.][i.][1.] unbun purtangibil: oferta esteconstitu it˘adintr-unbuntangibil–
nici un serviciu nu a fost inclus. un bun tangibil înso¸ tit de servicii: oferta
const˘a dintr-un bun tangibil înso¸ tit de unul sau mai multe servic ii, cu scopul de a
m˘arii interesul consumatorului. un hibrid: în aceast ˘a caz oferta const ˘adin
bunuri ¸ si servicii în propor¸ tii egale. un serviciu de baz ˘a înso¸ tit de bunuri
¸ si servicii secundare: oferta const ˘a dintr-unserviciu de baz ˘a ¸ si servicii suplimentare
¸ si/sau bunuri care servesc drept suport ﬁzic pentru servic iul de baz ˘a. Un
serviciupur: ofertareprezint ˘aîn primulrând un serviciu.
11

Servicile datorit ˘a eterogenit ˘a¸ tii lor pot ﬁ clasiﬁcate într-o multitudine de feluri,
totu¸ si clasiﬁc ˘arile valoroase sunt acelea care permit o viziune strategic ˘a a servicilor.
Lovelocksugereaz ˘a c˘a
pentru a determina încadrarea unui serviciu într-o anumit ˘a categorie trebuie mai întâi s ˘a se r˘aspund˘a la
urm˘atoareleîntreb ˘ari: Care estenaturapresta¸ tiei?,Cetipderela¸ tieareco mpaniaprestatoarecuclientul?
Încem˘asur˘aesteposibil ˘apersonalizarea¸ sicîtdeu¸ sorîiestecompanieis ˘aseadaptezelacerin¸ teleﬁec ˘arui
client? Care este cererea ¸ si oferta pentru aceste servicii ? Care este forma de „livrare” a serviciului?
În cazul serviciilor este important, pentru crearea unei vi ziuni strategice, anal-
iza acelor clasiﬁc ˘ari care împart serviciile prin prisma factorilor comuni ¸ s i s˘a se anal-
izeze implica¸ tiile acestor factori asupra managementulu i în vederea a unei mai bune
întelegeri a produselor, organiza¸ tiei ¸ si rela¸ tiei dint re organiza¸ tie ¸ si clien¸ tii s ˘ai.
[I.][1.] Dinamicaprincipalelorcategoriideservicii
Pentru a evalua dinamica principalelor categorii de servic ii se va analiza evolu¸ tia urm ˘atorilor in-
dicatori: num˘arul de întreprinderii , num ˘arul mediu salaria¸ ti, cifra de afaceri total ˘a ¸ si investi¸ tile
realizate în total servicii de pia¸ t ˘a ¸ si în structura în principalele categorii ale acestora ¸ s i anume: servicii
prestate pentru populatie; transporturi; po¸ st ˘a ¸ si telecomunica¸ tii; tranzac¸ tii imobiliare ¸ si închir ieri (lo-
ca¸ tii) ¸ si servicii furnizate în principal activit ˘a¸ tii pentru asanarea, salubrizarea ¸ si gestionarea de¸ se urilor.
Serviciiledepia¸ t ˘asuntdeﬁniteca ﬁindansamblulactivit ˘a¸ tilorcare fac obiectulvânz ˘arii
¸ si cump˘ar˘arii pe pia¸ t ˘a, indiferent de momentul pl ˘a¸ tii, tipul de pre¸ t practicat ¸ si modalit ˘a¸ tile de încasare.
Nu seincludînaceast ˘a
categorie activit ˘a¸ tile de comer¸ t, ﬁnan¸ te, b ˘anci, asigur ˘ari, cercetare- dezvoltare, înv ˘a¸ t˘amânt ¸ si s ˘an˘atate.
În cadrul servicilordepia¸ t ˘aprestatepentru popula¸ tie
se includ serviciile de alimenta¸ tie public ˘a ¸ si cazare (hoteluri, restaurante, baruri cantine ¸ si alt e unit˘a¸ ti
pentru prepararea hranei); activit ˘a¸ tiile agen¸ tiilor de voiaj ¸ si a tour–operatorilor; înch irierea bunurilor
personale ¸ si gospod ˘are¸ sti; activit ˘a¸ tiile fotograﬁce, de secretariat ¸ si traducere; produc¸ tia, distribu¸ tia ¸ si
produc¸ tia de ﬁlme cinematograﬁce ¸ si video; activit ˘a¸ tile de radio ¸ si televiziune; activit ˘a¸ tii de crea¸ tie ¸ si
interpretare artistic ˘a ¸ si literar ˘a, de gestionare a s ˘alilor de spectacole, bâlciuri ¸ si parcuri de distrac¸ tie ¸ si
alte activit ˘a¸ ti de spectacole; activit ˘a¸ ti sportive ¸ si alte activit ˘a¸ ti recreative; alte activit ˘a¸ ti de servicii.
Serviciiledetransportincludtransportulferoviar;
transportul terestru exclusiv cele feroviare; transportu rile maritime ¸ si de coast ˘a, pe c˘ai navigabile inte-
rioare; transporturile aeriene ¸ si activit ˘a¸ tile de manipulare, depozitare ¸ si activit ˘a¸ ti anexe transporturilor.
Serviciile
de po¸ st˘a ¸ si telecomunica¸ tii cuprind: activit ˘a¸ tile po¸ stei na¸ tionale ¸ si de curierat ¸ si telecomunica ¸ tiile.
Serviciilelegatedeînchirierii(loca¸ tii)
¸ si servicii furnizate în principal activit ˘a¸ tii pentru asanarea, salubrizarea ¸ si gestionarea de¸ se urilor includ:
12

activit˘a¸ tile de închirierea ma¸ sinilor ¸ si echipamentelor f ˘ar˘a operator; informatica ¸ si activit ˘a¸ tile conexe;
activit˘a¸ tile juridice, contabilitate, studii de pia¸ t ˘a ¸ si de sondaj, consulta¸ tii pentru afaceri ¸ si management ;
activitatea de arhitectur ˘a, inginerie ¸ si servicii de consultan¸ t ˘a tehnic˘a legate de acestea, test ˘ari ¸ si analize
tehnice; publicitate; eliminarea de¸ seurilor ¸ si a apelor uzate, asanarea ¸ si activit ˘a¸ ti similare; alte activ-
it˘a¸ tii de servicii (selec¸ tie ¸ si plasarea for¸ tei de munc ˘a, investiga¸ tii ¸ si protec¸ tia bunurilor ¸ si persoanelor ,
între¸ tinerea ¸ si cur ˘a¸ tarea cl˘adirilor, ambalarea ¸ si alte servicii prestate în principa l întreprinderilor).
Tab1.1Analizanum˘aruluideîntreprinderii (yi)–totalserviciidepia¸ t˘a
AniiIndicatoriabsolu¸ ti
(nrsociet ˘a¸ ti)Indicatorirelativi Indicatori medii
De
nivelModiﬁc˘ari
absoluteIndicele
dinamiciiRitmulde
cre¸ stereCalcula¸ ti
dinvalorii
absoluteCalcula
dinvalorii
relati
Valori
yi∆i/1∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 á»1∆I
2003 41824 0 – 1 – 0 -51197.46545.51.13
2004 43595 1771 1771 1.04 1.042 0.04 0.04
2005 46635 4811 3040 1.12 1.07 0.12 0.07
2006 55927 14103 9292 1.34 1.199 0.34 0.20
2007 68006 26182 12079 1.63 1.216 0.63 0.22
Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
13

Fig1.1Evolu¸ tianum˘aruluideîntreprinderi ceî¸ sidef˘a¸ soar˘aactivitatea încadrulserviciilor depia¸ t˘a
Se observ ˘a c˘a num˘arul întreprinderilor în servici de pia¸ t ˘a înregistrez ˘a o crestere
continu˘a. Pe întreaga perioad ˘a analizat ˘a s-a înregistrat o valoare medie a num ˘aru-
lui de întreprinderi de 51197,4 , un spor mediu pozitiv de 654 5,5 intreprinderi, un
indice mediu al dinamicii supraunitar de 1,13, si un ritm de c re¸ stere de 13%.
Tab1.2Evolu¸ tia structurii num˘aruluideîntreprinderii întotalservicii depia¸ t˘a
Num˘arîntreprinderii
AniiTotal
servicii
(%)Servicii ptr
Populatie
(%)Transporturi
(%)Po¸ st˘a ¸ si
Telecomunica¸ tii
(%)Tranzac¸ tii
imobiliare
(%)Închirieri ¸ si
servicii
salubrizare
(%)
2003 100 43.58 25.72 1.33 2.98 26.38
2004 100 41.36 24.92 1.47 3.58 28.68
2005 100 38.67 23.56 1.69 4.16 31.92
14

2006 100 33.56 23.71 2.14 4.80 35.79
2007 100 32.80 22.32 2.28 5.39 37.21
Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
Fig1.2Evolu¸ tiastructurii num˘aruluideîntreprinderii ceî¸ sidesf˘a¸ soar˘aactivitatea încadrul
serviciilor depia¸ t˘a
În totalul structurii num ˘arului de întreprinderii în perioada analizat ˘a se observ ˘a:
15

•A. B. C. D. E. (a)∗o sc˘adere a num ˘arului de întreprinderii care au ca activitate satisfacere a serviciilor des-
tinate popula¸ tiei cu 10,78 puncte procentuale, de la 45,58 % în anul 2003, la 32,80%,
∗num˘arul întreprinderilor care au ca obiect de activitate trans portul este relativ costant
acestaelînregistrândovaloaredecca23%dinnum ˘arultotaldesociet ˘a¸ tii,abatereamedie
delaaceast ˘a valoareﬁind de-/+1% ,
∗în cazul serviciilor de po¸ st ˘a ¸ si telecomunica¸ tii se observ ˘a o cre¸ stere semniﬁcativ ˘a, în
perioada analizat ˘a, num˘arul societ ˘a¸ tilor din domeniu a crescut de aproape trei ori (de la
558 la1548societ ˘a¸ ti),
∗serviciile de tranzac¸ tii imobiliareau înregistrat de ase menea o cre¸ stere spectaculoas ˘a de
la1246întreprinderiiînanul 2002la3663întreprinderiîn anul 2006,
∗serviciiledeînchierii(loca¸ tii) ¸ siserviciifurnizate înprincipalactivit ˘a¸ tiipentruasanarea,
salubrizarea ¸ si gestionareade¸ seurilorau avut o cre¸ ste re important ˘adela 26,38%în total
servicii la37,21%în anul2006.
Tab1.3Analiza num˘aruluimediusalaria¸ ti (yi)–totalservicii depia¸ t˘a
AniiIndicatoriabsolu¸ ti
(num˘armediudesalaria¸ ti)Indicatorirelativi Indicatorimedii
De
nivelModiﬁc˘ari
absoluteIndicele
dinamiciiRitmulde
cre¸ stereCalcula¸ ti
din valorii
absoluteCalcula
dinvalorii
relati
Valori
yi∆i/1∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1Ri/i-1á»1∆I
2003 644227 0 – 1 – 0 -646405.67042 1.01
2004 618962 -25265 -25265 0.96 0.961 -0.04 -0.04
2005 635453 -8774 16491 0.99 1.027 -0.01 0.03
2006 660991 16764 25538 1.03 1.04 0.03 0.04
2007 672395 28168 11404 1.04 1.017 0.04 0.02
16

Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
Fig1.3Evolu¸ tianum˘aruluimediudesalaria¸ tiîncadrulserviciilor depia¸ t˘a
Din datele analizate reiese c ˘a num˘arul mediu de salaria¸ ti în servicii a înregistrat în anii
2004 ¸ si 2005 o sc ˘adere de 4% respectiv de 2% fa¸ t ˘a de anul 2003, totu¸ si cu excep¸ tia anului 2004
se observ ˘a un trend cresc ˘ator al indicatoului num ˘ar mediu de salaria¸ ti. Pe întreaga perioad ˘a s-
a înregistrat o valoare medie a num ˘arului de salaria¸ ti de 646405,6 persoane, un spor mediu poz –
itiv de 7042, un indice mediu al dinamicii supraunitar de 1.0 1 ¸ si un ritm de cre¸ stere de 1%.
Tab1.4
Evolu¸ tiastructurii num˘aruluimediudesalaria¸ ticeî¸ sidesf˘a¸ soar˘aactivitatea încadrulserviciilor depia¸ t˘a
– 0x08graphic:
StrangeNo-
GraphicData
–Num˘armediu
desalaria¸ ti
AniiTotalservicii
(%)Serviciiptr
populatie
(%)Transporturi
(%)Po¸ st˘a ¸ si
telecomunica¸ tii
(%)Tranzac¸ tii
imobiliare
(%)Închirieri ¸ si
servicii
salubrizare
(%)
2003 100 21.10 46.06 15.02 1.71 16.11
2004 100 21.32 43.84 15.56 2.07 17.21
17

2005 100 20.33 41.17 15.23 2.30 20.97
2006 100 19.50 39.06 14.57 2.53 24.34
2007 100 19.98 37.17 13.63 2.87 26.34
Fig1.4Evolu¸ tiastructurii num˘aruluidesalaria¸ ticeî¸ sidesf˘a¸ soar˘aactivitatea încadrulserviciilor de
pia¸ t˘a
Ca ¸ si în cazul num ˘arului de întrprinderii, indicatorul num ˘arul mediu salaria¸ ti înregistreaz ˘a sc˘aderii
18

semniﬁcative în cazul serviciilor pentru popula¸ tie ¸ si se rviciilor de transport, de la 21,10% în 2003
la 19,98% în anul 2007 respectiv de la 46,06% în anul 2003 la 37 ,17% în anul 2007. De aseme-
nea o sc ˘adere a num ˘arului mediu de salaria¸ ti este înregistrat ˘a ¸ si la serviciile de po¸ st ˘a ¸ si teleco-
munica¸ tii de la o pondere de 15,02% în total servicii în anul 2003 la 13,63% în anul 2007.
Seînregistreaz ˘acre¸ steri alepon-
deriinum ˘aruluimediudesalaria¸ tiîncazulserviciilordetranzac¸ tiiimobiliare¸ siaserviciilordeînchiriere
¸ si servicii furnizate în principal activit ˘a¸ tii pentru asanarea, salubrizarea ¸ si gestionarea de¸ se urilor, de la
1,71% în anul 2003 la 2,87% în anul 2007, respectiv de la 16,11 % în 2003 la 26,34 % în 2007.
Tab1.5Analiza cifreideafacerii(y i)–totalservicii depia¸ t˘a
AniiIndicatoriabsolu¸ ti
(cifra deafacerii* –milei)Indicatorirelativi Indicatorimedii
De
nivelModiﬁc˘ari
absoluteIndicele
dinamiciiRitmulde
cre¸ stereCalcula¸ ti
din valorii
absoluteCalcula
dinvalorii
relati
Valori
yi∆i/1∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 á»1∆I
2003 62861 0 – 1 – 0 -165534.63 51862.261.44
2004 102533 39672.2 39672.2 1.63 1.631 0.63 0.63
2005 165027 102166 62493.9 2.63 1.609 1.63 0.61
2006 226942 164081 61914.6 3.61 1.375 2.61 0.38
2007 270310 207449 43368.3 4.30 1.191 3.30 0.19
Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
*cifra de afaceri a fost corectat ˘a cu indicele pre¸ tului pentru eliminarea efectelor inﬂa¸ t iei
19

Fig1.5Evolu¸ tiacifreideafaceriiîncadrulserviciilor depia¸ t˘a
Seobserv ˘ao cre¸ sterecontinu ˘aacifrei
de afaceri în serviciile de pia¸ t ˘a. Pe perioada analizat ˘a s-a înregistrat o valoare medie a cifrei de afaceri
de 165534,63 millei, un spormediu mediu pozitivde 51862,26 mil lei, un indice mediu dedinamic ˘a de
1,44 ¸ siunritmdecre¸ sterepozitivde44%ceeaceindic ˘aunprogresîndezvoltareasectoruluiserviciilor.
Tab1.6Evolu¸ tia structurii cifreideafacerii întotalservicii depia¸ t˘a
– 0x08
graphic:
StrangeNo-
GraphicData
–Cifra de
afacerii
AniiTotal
servicii
(%)Servicii ptr
populatie
(%)Transporturi
(%)Po¸ st˘a ¸ si
telecomunica¸ tii
(%)Tranzac¸ tii
imobiliare
(%)Închirieri ¸ si
servicii
salubrizare
(%)
2003 100 24.77 25.85 25.75 2.69 20.94
2004 100 24.62 24.24 28.01 3.07 20.06
2005 100 22.99 23.21 28.01 3.01 22.77
2006 100 19.64 20.73 28.03 3.43 28.16
20

2007 100 18.67 23.59 25.79 3.09 28.85
–0x08graphic: StrangeNoGraphicData–
Fig1.3.6Evolu¸ tiastructurii cifreideafaceriaîntreprinderilor ceî¸ sidesf˘a¸ soar˘aactivitatea încadrul
serviciilor depia¸ t˘a
Cifradeafaceri reprezint ˘avenituriletotaleînregistratedec ˘atre întreprinderii,
într-o perioad ˘a dat˘a, provenite atât din activitatea principal ˘a, cât ¸ si din activit ˘a¸ tile secundare exercitate
de aceasta. Cifra de afaceri nu include TVA ¸ si veniturile di n vânzarea ¸ si transferul mijloacelor ﬁxe.
Din analiza evolu¸ tiei cifrei de afaceri a întreprinderilo r ce î¸ si desf ˘a¸ soar˘a activitatea în
cadrul serviciilor de pia¸ t ˘a se poate observa c ˘a cea mai mare cre¸ stere au avut-o serviciile de
închierii (loca¸ tii) ¸ si servicii furnizate în principal a ctivit˘a¸ tii pentru asanarea, salubrizarea ¸ si ges-
21

tionarea de¸ seurilor de la 20,94% în anul 2003 la 28,85% în an ul 2007, o tendin¸ t ˘a cresc˘atoare
a fost înregistrat ˘a ¸ si de serviciile de tranzac¸ tii imobiliare. Serviciile d e transporturi ¸ si cele de
po¸ st˘a ¸ si telecomunica¸ tii au avut ponderii relativ constante m odiﬁc˘arile de la un an la altul ﬁ-
ind de cca 1%. Serviciile pentru popula¸ tie au înregistrat o sc˘adere semniﬁcativ ˘a a ponderii
cifrei de afaceri în total cifr ˘a de afacerii pe total servicii de la 24,77% la 18,67% în 2007.
Tab1.7Analiza investi¸ tiilor realizate (yi)–totalservicii depia¸ t˘a
AniiIndicatoriabsolu¸ ti
(investi¸ tiirealizate*-millei)Indicatorirelativi Indicatorimedii
De
nivelModiﬁc˘ari
absoluteIndicele
dinamiciiRitmulde
cre¸ stereCalcula¸ ti
din valorii
absoluteCalcula
dinvalorii
relati
Valori
yi∆i/1∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 á»1∆I
2003 9715 0 – 1 – 0 -30522.63 10734.41.53
2004 16070 6354.99 6354.99 1.65 1.654 0.65 0.65
2005 26748 17032.8 10677.8 2.75 1.664 1.75 0.66
2006 47428 37712.8 20680 4.88 1.773 3.88 0.77
2007 52653 42937.6 5224.81 5.42 1.11 4.42 0.11
Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
*valorile investi¸ tiilor au fost corectate cu indicele pre ¸ tu-
lui pentru eliminarea efectelor inﬂa¸ tiei din aceast ˘a perioad ˘a
22

Fig1.3.7Evolu¸ tiainvesti¸ tiilor realizateîncadrulserviciilor depia¸ t˘a
Din analiza datelor se poate observa c ˘a ¸ si investi¸ tiile din cadrul serviciilor de pia¸ t ˘a au avut
o evolu¸ tie cresc ˘atoare în aceast ˘a perioad ˘a valoarea medie a investi¸ tilor a fost de 30522,63 mil lei,
sporul mediu ﬁind de 10734,4 mil lei, indicele mediu al dinam icii de 1,53, iar ritmul de cre¸ stere
a fost de 53%. Aceste date conﬁrmând progresul ce se realizea z˘a în domeniul serviciilor.
Tab1.3.6Evolu¸ tia structurii investi¸ tiilor realizate întotalservicii depia¸ t˘a
–0x08graphic:
StrangeNo-
GraphicData
–Investi¸ tii
realizate
AniiTotalservicii
(%)Servicii ptr
populatie
(%)Transporturi
(%)Po¸ st˘a ¸ si
telecomunica¸ tii
(%)Tranzac¸ tii
imobiliare
(%)Închirieri ¸ si
servicii
salubrizare
(%)
2003 100 8.94 30.49 47.17 7.35 6.04
2004 100 8.51 28.57 53.82 4.77 4.33
2005 100 6.05 34.30 42.41 9.75 7.48
23

2006 100 6.33 32.70 51.12 2.98 6.87
2007 100 7.16 27.22 24.49 19.38 21.75
Sursa: Rezultatele ¸ si performan¸ tele întreprinderilor d in comer¸ t ¸ si servicii, INS, Bucure¸ sti, 2001-
2007
Fig1.3.6Evolu¸ tiainvesti¸ tiilor realizatealeîntreprinderilor ceî¸ sidesf˘a¸ soar˘aactivitatea încadrul
serviciilor depia¸ t˘a
Din dateleanalizate
se observ ˘afaptulc ˘a structurainvesti¸ tiilordinservicii difer ˘afoarte multde launan laaltul. În anul2007
ponderea cea mai mare a investi¸ tiilordin servicii au avut- o serviciile de transport (27,22%) ﬁind urmate
deserviciiledepo¸ st ˘a ¸ sitelecomunica¸ tii(24,49%) ¸ sideserviciiledeînchie rii(loca¸ tii) ¸ siserviciifurnizate
24

înprincipalactivit ˘a¸ tiipentruasanarea,salubrizarea¸ sigestionareade¸ se urilor(21,75%). Opondereimpor-
tant˘a din investi¸ tiiledin cadrul serviciilor a avut ¸ si servic iile de tranzac¸ tii imobiliare(19,38%). Cea mai
mic˘a pondere în ceea ce privesc investi¸ tiilepe anul 2007 au avu t-o serviciile pentru popula¸ tie (7,16%).
SERVICIILE DE TRANSPORT – PARTE A SISTEMULUI LOGISTIC
Logistica este deﬁnit˘ a ca ansamblul de mijloace ¸ si modali t˘ a¸ ti de de-
plasare a produsului din momentul ie¸ sirii de la furnizor pâ n˘ a la mag-
azine, logistica afectând: transportul, depozitarea , liv rarea, recep¸ tia.
Principalele activit ˘a¸ ti de¸ sf˘a¸ surate pentru asigurarea nivelului de servire logistic ˘a sunt:
•cercetarea nevoilor ¸ si cerin¸ telor clien¸ tilor actuali ¸ si poten¸ tiali, referitoare la nivelul serviciilor lo-
gistice;
•stabilirea nivelului de servire logistic ˘asau diferen¸ tierea nivelului de servire în func¸ tie de cer in¸ tele
segmentelorvizate;
•evaluarea percep¸ tiilor clien¸ tilor în privin¸ ta nivelul ui de servire oferit, a decalajului dintre nivelul
a¸ steptat declien¸ ti ¸ si cel efectivoferit;
•ajustareaniveluluideservirelogistic ˘aînfunc¸ tiedeevolu¸ tiacerin¸ telorclien¸ tilor.
Rolul serviciului de logistic ˘a este dublu: în prima perioad ˘a el trebuie s ˘a asigure sto-
carea ¸ si preg ˘atirea produselor destinate vânz ˘arii, iar în a doua perioad ˘a el trebuie s ˘a asig-
ure transferul ﬁzic al m ˘arfurilor comandate serviciului vânz ˘ari de c˘atre clientul distribuitor.
Acest serviciudesf ˘a¸ soar˘ao activitateorien-
tat˘aspresupraveghereacalit ˘a¸ tiistoc˘ariiproduselor,rapiditatealivr ˘arii ¸ sirespectareatermeneloranun¸ tate
clientului,calit ˘a¸ tiilivr˘ariiproduselor,coresponden¸ teir ˘aspunsurilor¸ sicererilordinparteadistribuitorilor.
25

1.4 Conceptul de logistic˘ a
Termenul de „logistic ˘a” a fost utilizat pentru prima oar ˘a în dome-
niul militar. La începutul secolului XX, logistica era cons iderat˘a acea ramur ˘a
a artei r ˘azboiului , care se ocupa de mi¸ scarea ¸ si aprovizionarea ar matelor.
În anul 1991,organiza¸ tiaprofesional ˘aamerican ˘a
Council of Logistic Management deﬁnea conceptul de logisti c˘a drept procesul de planiﬁcare, realizarea
¸ si controlul ﬂuxului ¸ si stoc ˘arii eﬁciente ¸ si eﬁcace a materiilor prime, produselor în c urs de prelucrare ¸ si
informa¸ tiilorconexe,delapunctuldeoriginelaceldecon sum,înscopuladapt ˘ariilacerin¸ teleclientului
Serviciullogistic ˘aesteel însu¸ siîn rela¸ tieﬁzic ˘a cu ﬁrma, clien¸ ti ¸ siexperien¸ tademonstreaz ˘a
c˘a logistica excelent ˘a este unul din factorii cei mai eﬁcace de îmbun ˘at˘a¸ tire a rela¸ tiilor comerciale.
O anchet˘arealizat˘a deBorsard/Siarîn
1989 în rândul managerilor ﬁrmei a stabilit ierarhia priori t˘a¸ tilor logistice referitoare la pia¸ t ˘a ¸ si anume:
[1.] respectarea termenelor contractuale;îmbun ˘at˘a¸ tirea competitivit ˘a¸ tii transporturilor;
dezvoltareaschimburilorinformatizate,livr ˘arimairapidedecâtaleconcuren¸ tei; competitivitate
îndomeniulstocurilor;reducereacosturilorcu antedepoz itele.
Pentru a realiza un nivel de performan¸ t ˘a sunt necesare în esen¸ t ˘a dou˘a direc¸ tii de
activitate care creaz ˘a bazele sistemului de gestiune logistic ˘a a ﬁrmei, ¸ si anume:
1. 2. 3. 4. 5.∗crearea produsuluilogistic;
∗asigurarea planiﬁc ˘arii ¸ si pilotajulopera¸ tiunilorlogistice.
Esen¸ ta logisticii, în general, ¸ si a canalelor de distribu ¸ tie, în particular, const ˘a în materializarea ur-
m˘atorului fenomen: produc ˘atorul – considerat ca entitate economic ˘a – realizeaz ˘a un sortiment lim-
itat de produse în cantit ˘a¸ ti (serii, loturi) mari, conform cu cerin¸ tele organiz ˘arii eﬁciente a pro-
duc¸ tiei. Pe de alt ˘a parte, agen¸ tii economicii au nevoie de o gam ˘a diversiﬁcat ˘a de produse,
dar în cantit ˘a¸ ti mici sau foarte mici. Aceasta înseamn ˘a c˘a ﬁecare unitate economic ˘a urmeaz ˘a
a ﬁ aprovizionat ˘a de la un num ˘ar mare de produc ˘atori diferi¸ ti, externi si interni. Apare, ast-
fel, ca imposibil ˘a realizarea tranzac¸ tiilor directe între mii de utilizato ri ﬁecare, cu sute de pro-
duc˘atori. Ca atare, canalul de distribu¸ tie are rolul ¸ si func¸ tia de a înregistra cererea utilizatorului,
de a o grupa pe produc ˘atori, de a achizi¸ tiona cantit ˘a¸ ti mari de medicamente de la produc ˘atori ¸ si
de a le transforma în comenzi diversiﬁcate, adecvate satisf acerii cererilor unit ˘a¸ tilor economice.
Pentru a realiza astfel de procese sunt necesare facilit ˘a¸ ti ¸ si personal specializat: depozite de
mari dimensiuni, capacitate de manipulare ¸ si transport c ˘atre utilizator, capacitate de tratare in-
formatic˘a a ﬂuxului de cereri ¸ si a celui de produse, speciali¸ sti în m arketing, tehnici de vân-
zare ¸ si cump ˘arare.Un astfel de sistem poate acoperi întreg teritoriul ¸ t˘arii (distribuitori cu vo-
ca¸ tie na¸ tional ˘a) sau zone mai restrânse (distribuitori zonali sau locali) . Oricare distribuitor tre-
buie îns˘a s˘a îndeplineasc ˘a anumite condi¸ tii ¸ si standarde de calitate cum ar ﬁ: regul ile de
26

bun˘a practic ˘a în depozitarea si transportarea produselor, cel mai scurt timp posibil pentru a
r˘aspunde cererii, cele mai mici cheltuieli pentru apropiere a produsului de utilizator s.a.
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData– – 0x01graphic: Stra ngeNoGraphicData–
Fig 1.4. Procesul logistic
Sursa: I.C. Dima– Managementlogistic– logisticaﬁrmei, Ed Didactica ¸ si
Pedagogic ˘a, Bucure¸ sti,1999,p 36
Logisticadistribu¸ tieiﬁzice este
un sistem orientat spre a pune de acord spa¸ tiul ¸ si timpul ce separ˘a produc¸ tia de consum, prin transport
¸ si depozitare. Pe lâng ˘a aceste dou ˘a func¸ tii se mai adaug ˘a realizarea comenzilor ¸ si livrarea acestora.
Logisticadedistribu¸ tieesteparteasistemuluidedistri bu¸ tieal întreprinderii ¸ siînacela¸ si
timp un subsistem din care fac parte mai multe componente ins titu¸ tionaleale unui canal de distribu¸ tie.
Logisticadedis-
tribu¸ tiecuprindetoateactivit ˘a¸ tilecaresuntnecesareaaduceproduseledinpunctullord eﬁnalizaredinîn-
treprindereaproduc ˘atoarepân ˘alaultimulpunctdincanaluldedistribu¸ tie. Activit ˘a¸ tilelogisticecuprind:
•proiectarea ¸ siorganizareadepozitelor;
•depozitarea;
•transportul;
•ambalarea;
•onorarea comenzilor.
Sistemul logisticii de distribu¸ tie const ˘a din patru p ˘ar¸ ti
func¸ tionale: intrare; proces; ie¸ siri; reac¸ tie (feed-back).
Intrarea se refer ˘a la introducerea în sistem a obiectivelor procesului de tra nsfer al produselor ¸ si
const˘a din:
•activit˘a¸ ti logistice în domeniul deciziilor proiect ˘arii depozitelor, a depozit ˘arii, transportului, am-
bal˘arii ¸ sionor ˘ariicomenzilor;
•impulsuridecomand ˘a, respectivinforma¸ tiiasupraatingeriiobiectivelorsi stemului;
•informa¸ tiidinsistemesuperioarecaresuntnecesare pent ru realizarea obiectivului,scopului.
27

Procesul reprezint ˘a toate activit ˘a¸ tilecare sunt necesare pentru realizarea logisticiide d istribu¸ tie.
Ie¸ sirile logisticii de distribu¸ tie se materializeaz ˘a prin service-ul de livrare atins în pro-
cesul logistic. Service-ul de livrare este o parte a service -ului acordat clientului.
–0x08graphic: StrangeNoGraphicData–– 0x08graphic: Stra ngeNoGraphicData–Service-ul prestat
clien¸ tilor
– 0x08graphic: StrangeNoGraphicData– – 0x01graphic: Stra ngeNoGraphicData–
Service-ul înaintea Service-ul Service post-vânzare:
vânz˘arii livrare -montaj
-între¸ tinere
-piesedeschimb
-drept deschimbare
(înlocuire)
-¸ scolarizare
Fig1.4.1Service-ul delivrarecaelementalservice-ului prestatclientului
Sursa: A.L. Ristea, Th. Purc ˘area, C. Tudose– Distribu¸ tiam˘ arfurilor, EdituraDidactic ˘a ¸ siPedagogic ˘a,
Bucure¸ sti, 1996
Service-ul delivrare
are drept componente: termenul delivrare,promtitudineal ivr˘arii,calitatealivr ˘arii,ﬂexibilitatealivr ˘arii.
Termenuldelivrareserefer ˘a
, în acest context, numai la timpul de livrare dependent de di stribu¸ tie, respectiv de ie¸ sire din depozit.
Promtitudineadealivrapoateﬁm ˘asurat˘aprin: capacitatea
de reaprovizionare astfel încât s ˘a nu apar ˘a goluri de stoc în depozitele de distribu¸ tie ¸ si prin dispo ni-
bilitatea livr ˘arii, respectiv evitarea apari¸ tiei lipsurilor cantitati ve la unele produse în unitatea de timp.
Calitatea livr ˘arii este pus ˘a în valoare prin dou ˘a aspecte: precizia livr ˘arii
(asigurarea unei structuri în concordan¸ t ˘a cu comanda efectuat ˘a) ¸ si starea
livr˘arii (pus ˘a în valoare de cantit ˘a¸ tiile ¸ si natura sortimentelor solicitate).
Flexibilitatealivr ˘ariisecaracterizeaz ˘a prin modalitateadelivrarereferitoare la
utilizarea unit ˘a¸ tilor logistice; compatibilitatea sistemelor logistic e promovate de produc ˘ator cu sistemul
clientului; informa¸ tii asupra stadiului preg ˘atirii comenzilor, respectiv asupra posibilit ˘a¸ tilor de livrare.
Transportul ca activitatecomponent ˘aalogisticiim ˘arfurilorpuneurm ˘atoareleprobleme:
[1.] care sunt mijloacele de transport cele mai adecvate; ci ne presteaz ˘a transportul:
produc˘atorul, comerciantul sau o alt ˘a întreprindere specializat ˘a;care sunt instrumentele de
planiﬁcare, organizare ¸ sicontrolpentru desf ˘a¸ surarea corespunz ˘atoareatransportului.
Managementul transportului trebuie s ˘a îndeplineasc ˘a urm˘atoarele obiective:
28

[1.] asigurareamijloacelordetransport,planiﬁcareapar culuidemijloacedetransportauto;
planiﬁcarea transportului,având caobiectivstabilireat raseelor.
Ca metode de transport se folosesc: transport rutier, trans –
port CF, transport aerian, transport pe ap ˘a, transport dirijat.
În scopul combin ˘arii avantajelor diferitelor metode de trans-
port, în practic ˘a se apeleaz ˘a la formarea de lan¸ turi de transport.
1.5 Sisteme de gestiune logistice
Scopul principal al colect ˘arii, înregistr ˘arii ¸ si folosirii datelor
este acela de a lua decizii de natur ˘a opera¸ tional ˘a ¸ si strategic ˘a.
Sistemul de gestiune logistic este un subsistem al sistemul ui informa¸ tional
al ﬁrmei ¸ si se adreseaz ˘a în mod special lu ˘arii deciziilor legate de logistic ˘a.
Un sistem de gestiune logistic cuprinde:
1.Input-ul – intrarea – o prim ˘a activitate care const ˘a în introducerea informa¸ tiilor
ce sunt necesare în procesul decizional. Aceste informa¸ ti i sunt legate în general de: clien¸ ti,
eviden¸ te ale ﬁrmei, date statistice (publice ¸ si din cerce t˘arii ale ﬁrmei) ¸ si management.
2.Baza de date – transformarea datelor în informa¸ tii, aducându-le într- o stare
care este util ˘a lu˘arii deciziilor ¸ si interconectarea informa¸ tiei cu metod ele de luare a decizi-
ilor sunt considerate adesea ca ﬁind cea mai important ˘a func¸ tie a sistemelor informatice.
Procesareadatelor esteunadintrecelemaivechicaracteristicialsistemelor informatice,pelâng ˘a
aceast˘a func¸ tie sistemelor logistice li s-a ad ˘augat ¸ sifunc¸ tia de analiz ˘aastfel sistemul con¸ tine modele
statistice¸ simatematice,adaptatelaspeciﬁculﬁrmeipen trusolu¸ tionareaproblemelorlegatedelogistic ˘a.
Output-ul – elementul ﬁnal al sistemului informatic de gestiune. Aces ta reprezint ˘a inter-
fa¸ ta sistemului cu utilizatorul. Forme de outputuri: rapo arte cu privire la costuri ¸ si performan¸ t ˘a,
rapoarte cu privire la inventar ¸ si comenzi, rapoarte ce com par˘a rezultatele ob¸ tinute cu cele pre-
v˘azute ¸ si rapoarte ( comenzi de cump ˘arare sau produc¸ tie) pe baza c ˘arora se începe activitatea.
În concluzie input-ul, baza de date ¸ si output-ul sunt tr ˘as˘aturile cheie ale unui sis-
tem de gestiune. Scopul principal al acestuia, pe lâng ˘a procesarea datelor, este de a
ﬁ o unealt ˘a în procesul decizional pentru planiﬁcare ¸ si derularea ac tivit˘a¸ tilor ﬁrmei.
1.5.1 S.C CRIsoftS.R.L
CRIsoft a fost înﬁin¸ tat ˘a în 1991 ¸ si are ca obiect de activitate exclusiv produc¸ tia de software.
În 1994 compania a început dezvoltarea de sisteme bazate pe < a
href="http://www.crisoft.ro/compania/www.oracle.com ">Oracle</a> — liderul mondial al tehnolo-
giei software pentru gestiunea ¸ si exploatarea bazelor de d ate, devenind din 1995 partener
29

Oracle în cadrul Business Alliance Programme.
CRIsoft a fost prima companie care a folosit în Romania siste mul CASE (Com-
puter Aided Software Engineering) de proiectare asistat ˘a a programelor "Oracle Designer/
2000" ¸ si este un pionier în privin¸ ta introducerii tehnolo giilor Web/Intranet/ Internet.
În birourile din Bucure¸ sti ¸ si Brasov î¸ si desf ˘a¸ soara activitatea 47 de an-
gaja¸ ti permanen¸ ti, colaboratori si subcontractan¸ ti di n diverse domenii.
Demersurile sus¸ tinute ale CRIsoft pentru aplicarea conce ptului "calitatea la
surs˘a" ¸ si promovarea unor principii de management orientate sp re clien¸ ti, s-au
concretizat prin acordarea de c ˘atre Societatea Român ˘a pentru Asigurarea Calit ˘a¸ tii
(SRAC) a Certiﬁcatului ISO 9001:2000, ¸ si prin aceasta a cer tiﬁcatului IQNet.
Certiﬁcarea ISO 9001:2000 ofer ˘a garan¸ tia c ˘a tehnologia înalt ˘a cu care sunt realizate
produsele CRIsoft este înso¸ tit ˘a de activit ˘a¸ ti de management ¸ si asigurare a calit ˘a¸ tii menite
s˘a îmbun ˘at˘a¸ teasc˘a continuu produsele ¸ si s ˘a satisfac ˘a cerin¸ tele ﬁec ˘arui client al CRIsoft.
În 2002 <a href="javascript:;">sistemul informatic integ rat CROS, a fost avizat</a> din
punct de vedere al metodologiei de monitorizare a consumulu i de medicamente gratuite ¸ si com-
pensate ¸ si de decontare a acestora. Aceasta avizare a fost o b¸ tinut˘a în urma implement ˘arii sis-
temului la <a href="http://www.crisoft.ro/compania/Cli enti/farmexim.html">Grupul Farmexim</a>.
Cre¸ sterea sistematic ˘a a cifrei de afaceri cu peste 100% în ﬁecare
an demonstreaz ˘a abilitatea companiei de a se adapta dinamicii pie¸ tei soft –
ware ¸ si viabilitatea op¸ tiunii strategice a parteneriatu lui cu Oracle.
1.5.2 SistemuldegestiuneCROS -Logistic ˘a,vânz˘ari si aprovizionare
Sistemullogistic ˘aasigur˘asuportulpentruactivit ˘a¸ tiledeaprovizionaresivânz ˘ari,avândcafunc¸ tii
principale:
– Planiﬁcarea ¸ si gestionarea activit ˘a¸ tilor logistice din procesul de vânzare;
– Planiﬁcarea ¸ si gestionarea activit ˘a¸ tii de aprovizionare;
– Gestiunea ¸ si controlul stocurilor;
Aceste func¸ tii sunt asigurate de modulele CROS – Comenzi Cl ient-Livr˘ari ¸ si CROS
Aprovizionare-Recep¸ tie.
CROS pentru procesul de vânzare
Sistemul CROS gestioneaz ˘a complet procesul de vânzare, având func¸ tii
care permit: gestiunea clien¸ tilor, gestiunea nomenclato arelor de articole ¸ si
pre¸ turi, gestiunea contractelor ¸ si comenzilor, procesu l de livrare ¸ si facturare.
30

Modulul CROS Comenzi Clien¸ ti are o serie de func¸ tii care pe rmit organizarea mult mai
bun˘a a procesului de vânzare, l ˘asând personalul care se ocup ˘a de vânzare s ˘a se concentreze asupra
func¸ tiei lor de baz ˘a – s˘a aduc˘a venituri – ¸ si nu asupra problemelor administrative ¸ si lo gistice.
Fig. 1.5.2Sistemul Cros pentru procesul devânzare
Prin aplicarea sistemului CROS în partea de vânzari se ob¸ ti n avantaje importante:
– Disponibilitatea imediat ˘a a unor informa¸ tii veriﬁcate cu privire la
contracte/comenzi, livr ˘ari ¸ si facturi, la nivel de sintez ˘a ¸ si de detaliu;
– Cre¸ ste eﬁcien¸ ta în vânzari datorit ˘a eliber˘arii personalului de baz ˘a implicat în procesul de
vânzare, de problemele administrative ¸ si în acela¸ si timp , calitatea muncii lor se îmbun ˘at˘a¸ te¸ ste;
– Stabilirea pre¸ turilor, programarea livr ˘arilor ¸ si alte procese sensi-
bile se fac controlat, sistemul garantând respectarea proc edurilor de lucru;
-Cre¸ stegraduldesatisfac¸ tieaclien¸ tilordatorit ˘ainforma¸ tieiclare¸ siprogram ˘ariimaibunealivr ˘arilor;
– Scade nivelul stocurilor;
– Se va reduce num ˘arul de comenzi pierdute datorate rupturilor de stoc;
31

– Adaptarea permanent ˘a la cerin¸ tele pie¸ tei se poate face cu costuri minime,
ﬂexibilitatea deosebit ˘a a sistemului permi¸ tând schimb ˘ari rapide în modul de lucru
f˘ar˘a constrângeri sau costuri suplimentare mari din partea sis temului informatic;
Principalele func¸ tii ale subsistemului de vânzari sunt:
Gestionarea datelor despre clien¸ ti:
– Identiﬁcarea ¸ si clasiﬁcarea clien¸ tilor;
– Puncte de lucru;
– Persoane de contact;
– Date ﬁnanciare;
Gestiunea nomenclatorului de articole pentru vânzare:
– Posibilitatea de a lucra cu articole stocabile (m ˘arfuri, pro-
duse ﬁnite, semifabricate, materiale) sau nestocabile (se rvicii);
– Deﬁnirea de liste de pre¸ turi multiple, cu drepturi de acce s la nivel de utilizator;
– Speciﬁcarea pre¸ turilor în lei sau în valut ˘a;
– Posibilitatea de a stabili intervale de timp pentru valabi litatea unui pre¸ t;
– Posibilitatea de a asocia listele de pre¸ turi unor clien¸ t i;
– Posibilitatea de a deﬁni pentru ﬁecare list ˘a de pre¸ turi, discount-
uri aplicabile, cu drepturi de acces la nivel de utilizator;
– Posibilitatea de a asocia unui client un anumit nivel de dis count;
-Se poateasociaunui articol o structur ˘a/re¸ tet˘a în cazul în care acesta estecompus din altearticole.
Gestiunea unitar˘ a în baza de date a comenzilor/contractel or:
– Articolele de livrat / realizat;
– Termene, pre¸ turi, alte condi¸ tii;
– Rapoarte cu planul de vânz ˘ari / livr ˘ari, rezultate din centralizarea comenzilor/contractelo r;
– Posibilitatea de a rezerva articole din stoc pentru o anumi t˘a comanda:
– Rezerva la cererea utilizatorului articolele disponibil e în stoc, necesare pentru o comand ˘a;
– Cantit ˘a¸ tile care nu sunt în stoc pot ﬁ transferate ime-
diat c ˘atre aprovizionare sau dac ˘a este cazul c ˘atre produc¸ tie;
– Este posibil s ˘a se lucreze cu structuri de articole; de ex. se co-
mand˘a un set, se rezerv ˘a ¸ si vor ﬁ livrate componentele acestuia;
– La lucrul cu seturi se calculeaz ˘a automat stocul disponibil –
câte seturi pot ﬁ compuse cu componentele disponibile în sto c;
– Rezerv ˘arile se diminueaz ˘a automat odat ˘a cu efectuarea livr ˘arilor;
32

– Cantit ˘a¸ tile care nu sunt disponibile imediat se pot înscrie într- o coad˘a de
a¸ steptare ¸ si vor ﬁ rezervate când vor ﬁ disponibile în ordi nea înscrierii lor în
coad˘a sau dup ˘a priorit ˘a¸ ti stabilite dinamic de utilizatorul desemnat în acest sc op;
Generarea dispozi¸ tiilor de livrare:
– Pe baza cantit ˘a¸ tilor r ˘amase de livrat, a rezerv ˘arilor ¸ si a stocu-
lui disponibil se genereaz ˘a la comanda utilizatorului dispozi¸ tii de livrare;
– Dispozi¸ tia de livrare se transmite prin sistem la cei care trebuie s ˘a fac˘a livrarea;
– Se pot introduce în sistem ¸ si dispozi¸ tii de livrare ad-
hoc, care nu sunt legate de o comand ˘a introdus ˘a în prealabil;
– Pe perioada de la aprobarea dispozi¸ tiei de livrare ¸ si pân ˘a la livrare, arti-
colele speciﬁcate sunt automat rezervate din stoc pentru a ¸ tine livr ˘arile sub con-
trolul celor care au drept s ˘a le dispun ˘a ¸ si nu al celor care le efectueaz ˘a;
Emitereafacturilor:
– Pe baza datelor din comenzi, din avize de expedi¸ tie/dispo zi¸ tii de livrare sau ad-hoc;
– Pre¸ tul se stabile¸ ste automat, prin preluare din comanda
sau pe baza regulilor stabilite la deﬁnirea listelor de pre¸ turi;
– Dac˘a la deﬁnirea listelor de pre¸ turi s-a stabilit c ˘a utilizatorul are drept s ˘a acorde discount sau
s˘a negocieze pre¸ tul într-un anumit interval se veriﬁc ˘a automat dac ˘a aceste reguli sunt respectate;
– Sistemul se poate folosi ¸ si cu livrare pe baz ˘a de factur ˘a (f˘ar˘a aviz de expedi¸ tie);
– În func¸ tie de conﬁgurare, este posibil ca dispozi¸ tiile d e livrare s ˘a ﬁe generate din factur ˘a, even-
tual cu detaliere pe baza unei structuri de articol predeﬁni t˘a (se factureaz ˘a set ¸ si se livreaz ˘a compo-
nente) sau gestiunea stocurilor si a livr ˘arilor se face în alt ˘a unitate de m ˘asur˘a decât cea facturat ˘a;
– La ﬁecare factur ˘a se poate speciﬁca un scont (de ex. -5% dac ˘a plata
se face în 10 zile), care se aplic ˘a automat la încasare dac ˘a este cazul;
– Se pot emite ¸ si facturi de export, înregistrate în valut ˘a;
-Dac˘aestecazulsepoateopera¸ siîncasarea,direct,odat ˘acuemitereafacturii(cecuri,numerar,etc.);
– Se gestioneaz ˘a automat numerele facturilor, separat pentru ﬁecare impri mat˘a;
– Sunt disponibile diferite formate de listare a facturii (A 4,
A5, cu discount imprimat pe linie separat ˘a sau nu, etc.);
Integrat cu modulul de contabilitate general˘ a ¸ si cu modul ul de încas˘ ari pl˘ a¸ ti:
– La emiterea facturilor, acestea sunt imediat înscrise în s oldul clientului, în jur-
nalul de vânzari ¸ si în contabilitate (dupa reguli prestabi lite; la venituri, crean¸ te ¸ si TVA);
– Scaden¸ ta facturilor se stabile¸ ste automat dup ˘a reguli prestabilite;
– La livrare se genereaz ˘a automat înregistr ˘arile contabile: se stabile¸ ste pre¸ tul de ie¸ sire
din gestiune, se stabilesc contul de cheltuial ˘a ¸ si analiticele dup ˘a reguli prestabilite, se
33

genereaz˘a înregistr ˘ari pentru alte cheltuieli ﬁnanciare care pot apare la momen tul livr˘arii (de
ex. nedeductibilitate în cazul în care se vinde sub pre¸ tul d e intrare, dona¸ tii, etc.);
– Rapoarte legate de procesul de vânzare (comenzi / facturi / livr˘ari)
CROS pentru procesul de aprovizionare
Sistemul CROS gestioneaz ˘a complet procesul de aprovizionare, având func¸ tii pentru : gestiunea
furnizorilor ¸ si a datelor despre articolele furnizate de a ce¸ stia, preluarea ¸ si centralizarea cerin¸ telor
din organiza¸ tie, procesul de aprobare a cerin¸ telor, proc esul de selec¸ tie al furnizorului ¸ si elabo-
rarea comenzilor de aprovizionare, recep¸ tia ¸ si urm ˘arirea ﬁnanciar ˘a a rela¸ tiei cu furnizorii.
Fig1.5.3Sistemul CROSpentruprocesul deaprovizionare
Cu modulul CROS AP activitatea de aprovizionare se desfa¸ so ar˘a mult mai eﬁcient,
ceea ce are un mare impact pozitiv asupra tuturor celorlalte func¸ tii din organiza¸ tie.
Avantajele aplic ˘arii CROS în partea de aprovizionare sunt:
– Disponibilitatea imediat ˘a a unor informa¸ tii veriﬁcate cu privire
la aprovizionare ¸ si stocuri, la nivel de sintez ˘a ¸ si de detaliu;
– Cre¸ ste eﬁcien¸ ta aprovizion ˘arii datorit ˘a eliber˘arii personalului de baz ˘a din cadrul organi-
za¸ tiei de problemele administrative; în acela¸ si timp cal itatea muncii lor se îmbun ˘at˘a¸ te¸ ste;
– Selectarea furnizorului, emiterea comenzilor de aproviz ionare ¸ si re-
34

cep¸ tia se fac controlat, sistemul garantând respectarea p rocedurilor de lucru;
– Scade nivelul stocurilor;
Principalele func¸ tii ale modulului CROS – Aprovizionare s unt:
Gestiunea nomenclatorului de articole, pentru care se face aprovizionarea:
– Pentru ﬁecare articol se poate speciﬁca lista furnizorilo r, pen-
tru ﬁecare dintre ace¸ stia speciﬁcându-se în sistem condi¸ tiile oferite;
– Se pot deﬁni unit ˘a¸ ti de m ˘asur˘a speciﬁce ﬁec ˘arui furnizor,
diferite de unitatea de m ˘asur˘a în care sunt exprimate stocurile;
– Condi¸ tiile pentru import (taxe vamale, etc.);
– Pentru ﬁecare articol se pot deﬁni niveluri de stoc minim ¸ s i maxim;
Gestiunea datelor despre furnizori:
– Identiﬁcarea ¸ si clasiﬁcarea furnizorilor;
– Lista de articole posibil de furnizat ¸ si condi¸ tiile ofer ite;
– Condi¸ tiile comerciale oferite;
– Oferte primite.
Preluarea ¸ si centralizarea cerin¸ telor din interiorul or ganiza¸ tiei:
În sistem se preiau referate de necesitate / dispozi¸ tii de a provizionare de la cei care au
nevoie de diferite articole în cadrul organiza¸ tiei, pentr u vânzare, produc¸ tie sau alte situa¸ tii;
– Cerin¸ tele sunt clasiﬁcate ¸ si centralizate;
– Se poate deﬁni un proces de aprobare al cerin¸ telor;
– Op¸ tional se poate speciﬁca un furnizor preferat de c ˘atre cel care a cerut aprovizionarea.
Evaluarea furnizorilor:
– În sistem se pot deﬁni dinamic criterii de evaluare;
– Pentru ﬁecare articol este posibil s ˘a se introduc ˘a în sistem, note pentru ﬁecare furnizor;
– Notele pot ﬁ introduse de diferite compartimente, cu refer ire explic-
it˘a la articol ¸ si furnizor sau cu referire la un anumit articol consumat;
– Sistemul permite stabilirea de ponderi pentru criteriile de evaluare.
Asisten¸ ta pentru selectarea furnizorului:
– Cantit ˘a¸ tile centralizate din dispozi¸ tiile de aprovizionare su nt disponi-
bile într-un ecran cu mai multe posibilit ˘a¸ ti de interogare ¸ si detaliere;
– Pentru ﬁecare articol sistemul propune un furnizor pe baza unor criterii predeﬁnite:
cel mai ieftin, cel cu livrarea cea mai rapid ˘a, cel cu o prioritate stabilit ˘a în sistem;
– Daca în sistem se introduc note pe criterii de evaluare pent ru furnizori este posi-
bil s˘a se selecteze furnizorul pe baza acestor note ¸ si a unor pond eri adaptate situa¸ tiei.
35

Emiterea ¸ si urm˘ arirea comenzilor de aprovizionare:
– Comenzile pot ﬁ generate pe baza dispozi¸ tiilor de aproviz ionare sau pot ﬁ introduse direct;
– Op¸ tional se poate folosi conﬁrmarea de comand ˘a prim-
it˘a de la furnizor, care poate actualiza con¸ tinutul comenzii .
Recep¸ tia:
– Exist˘a trei niveluri de validare a recep¸ tiei: cantitativ, valor ic si calitativ;
– Costul de intrare în gestiune se calculeaz ˘a automat;
– Sunt luate în calcul discount-uri acordate de furnizor, fa cturi de
transport / asigurare, diferente din rotunjiri fa¸ t ˘a de factura furnizorului;
– Sistemul are func¸ tii pentru recep¸ tia articolelor din im port;
– La import se calculeaz ˘a corect costul de intrare în gestiune, ¸ tinând cont
de reglement ˘arile vamale ¸ si de cursurile pentru diferitele valori luat e în consider-
are, care pot avea ﬁecare asociat ˘a o valut ˘a diferit ˘a (transport, asigurare, etc.);
– Se face veriﬁcare pentru încadrarea în cantit ˘a¸ tile comandate;
-Sepotdeﬁnilistedearticoleînlocuitoare,caresuntacce ptatelarecep¸ tieînloculcelorcomandate;
– Se poate asocia articolelor un cod de lot sau un num ˘ar de serie;
– Exist ˘a func¸ tii speciale pentru lucrul cu antrepozit.
Integrat cu modulul de contabilitate general˘ a ¸ si cu modul ul de încasari ¸ si pl˘ a¸ ti:
– La recep¸ tie facturile furnizorului sunt imediat înscris e în soldul acestuia, în jurnalul de
cump˘ar˘ari ¸ si în contabilitate (dup ˘a reguli prestabilite; la stocuri, cheltuieli, crean¸ te si TVA);
– Scaden¸ ta facturilor se stabile¸ ste automat dup ˘a reguli prestabilite.
Rapoarte legate de procesul de aprovizionare (comenzi / fac turi / receptii):
Stocuri
Sistemul CROS are în componen¸ t ˘a un model generic de gestiune a stocurilor, accesibil din to ate
modulele care pot opera cu stocuri, cum sunt: CROS Comenzi Cl ient si CROS Aprovizionare.
Principalele func¸ tii ale sistemului CROS referitoare la s tocuri sunt:
Urm˘ arirea stocurilor la niveluri multiple:
– La nivel de unitate / subunitate cu balan¸ t ˘a proprie;
– La nivel de gestiune, cu posibilitatea de a deﬁni ierarhii d e gestiuni pe oricâte niveluri;
– În cadrul gestiunilor se poate opta pentru urm ˘arirea la nivel de loca¸ tie ﬁzic ˘a;
Urm˘ arirea transparent˘ a dup˘ a mai multe criterii a stocur ilor:
– Nu este necesar ˘a deﬁnirea unor coduri de articol diferite pentru a urm ˘ari acela¸ si articol;
intrat în stoc cu pre¸ turi diferite, sistemul rezolvând tra nsparent gestiunea pentru ﬁecare pre¸ t;
36

– Este posibil ˘a urm ˘arirea pe loturi a stocurilor, cu evi-
den¸ t˘a distinct ˘a pe ﬁecare lot ¸ si cu asigurarea trasabilit ˘a¸ tii;
– Este posibil ˘a urm ˘arirea stocurilor dup ˘a un num ˘ar de serie;
Calculul automat al costului la ie¸ sirile din gestiune:
Metoda de calcul este selectabil ˘a la nivel de gestiune: FIFO; LIFO; Pre¸ t presta-
bilit; CMP cu actualizare dup ˘a ﬁecare mi¸ scare; CMP cu recalculare la ﬁnalul lunii.
Informa¸ tii ¸ si rapoarte în timp real:
– Liste de stoc la diferite niveluri;
– Balan¸ t ˘a stocuri;
– Fi¸ sa de magazie;
Transferuri între gestiuni, inventarieri si ajustari de st oc:
1. 2. 3. 1. 2.•Transferuriîntregestiuni,cugenerareaautomat ˘aaopera¸ tiilorcorespunz ˘atoareîncontabilitatedup ˘a
reguliprestabilite;
– La transferul între gestiuni aﬂate în dou ˘a subunit ˘a¸ ti, ﬁecare cu balan¸ ta proprie, se
genereaz˘a transparent înregistr ˘arile contabile necesare în eviden¸ sa ﬁec ˘arei subunit ˘a¸ ti;
– Sistemul are func¸ tii pentru inventarierea stocurilor, i nclusiv la inventariere prin sondaj
dupa metoda ABC (inventariere cu frecven¸ ta depinzând de po nderea valoric ˘a a articolelor);
– Plusurile si lipsurile se opereaz ˘a controlat, prin documente, cu speciﬁcarea cauzelor.
Sistemul de gesiune CROS – Logistic ˘a, vânz˘ari si aprovizionare asigur ˘a suportul pentru ac-
tivit˘a¸ tile de aprovizionare ¸ si vânz ˘ari, ﬁind un sistem complet din punct de vedere logistic, ace sta
respect˘a cerin¸ tele oric ˘arei ﬁrme indiferent de m ˘arimea ¸ si complexitatea activit ˘a¸ tilor desf ˘a¸ surate.
CAPITOLULII-OPERA¸ TIUNILE ¸ SIEFICIEN¸ TAÎNTRANSPORTUL RUTIERDEM ˘ARFURI
Procesul de transport rutier cuprinde totalitatea opera¸ t iilor execu-
tate cu autovehicule pentru efectuarea deplas ˘arii în spa¸ tiu a m ˘arfurilor.
Importan¸ taunuitransporteﬁcient pentru dezvoltareaeco mic˘aeste
vital˘a,AlfredMarshal–economistbritanic–aﬁrm ˘ac˘aîndustriatransportuluiareunrolfoarteimportant
în cre¸ sterea bun ˘ast˘arii unei na¸ tiuni. Acesta sus¸ tine c ˘a transportul joac ˘a un rol major în procesul de pro-
duc¸ tie,acestapermi¸ tândîntreprinz ˘atorilors˘a-¸ siprocuremultmaiu¸ sormateriaprim ˘anecesar˘aproduc¸ tiei,
acela¸ si sistemdetransportasigur ˘atransferul în spa¸ tiua materialelornecesare unoral¸ tip roduc˘atorii pen-
tru uzul lor în procesul de produc¸ tie ¸ si în ﬁnal asigur ˘a transportul produselor ﬁnite la consumatorii.
37

Cea maiimpor-
tant˘a contribu¸ tiea transportuluiîn domeniulproduc¸ tiei est e dat˘ade l˘argirea limitelorpie¸ telor, care pot ﬁ
contactate de un produc ˘ator, încurajând astfel introducerea unor tehnici de produ c¸ tie de scar ˘a mult mai
eﬁciente. Prin intermediuleconomiilorde scar ˘a au fost atinsecosturi unitarede produc¸ tiereduse, acest e
economiiﬁindadeseautilizateînacoperireacostuluidetr ansportnecesarajungeriilapie¸ teleîndep ˘artate.
Trans-
porturile,încompara¸ tiecualteactivit ˘a¸ tioperativeprezint ˘aparticularit ˘a¸ ticareînlesnescconducerealor:
•în transporturi, procesul de produc¸ tie presupune existen ¸ ta mijloacelor de produc¸ tie (mijlocul de
transport, drumul., etc), a for¸ tei de munc ˘a ¸ si a obiectului muncii (bunurile materiale – care fac
obiectuldeplas ˘arii).
•transporturiledebunuriidesf ˘a¸ surându-seînsferaproduc¸ tieisauacircula¸ tiei,dete rmin˘aexisten¸ taa
dou˘afeluridetransporturi: interioare,prin careseefectueaz ˘a deplasarea înspa¸ tiu,delao sec¸ tiela
alta,încadrulprocesuluideproduc¸ tie,¸ si comerciale,caresedesf ˘a¸ soar˘aîn¸ sipentrusferacircula¸ tiei.
•valoareadeîntrebuin¸ tareabunurilornerealzându-sedec âtprinconsumullor,caredecelemaimulte
ori presupune deplasarea din locul unde au fost fabricate, t ransportul se constituie într-un porces
deproduc¸ tiesuplimentarîncare nu secreeaz ˘a bunurici efecteutile.
•transporturiledem ˘arfuri,f˘ar˘as˘aproduc˘abunurimateriale,producoutilitatecareseconsum ˘achiar
întimpulprocesuluieideproduc¸ tie, ¸ siovaloaredetermi nat˘adevaloareamijloacelordemunc ˘avie
¸ si materializat ˘aconsumat ˘a,care seadaug ˘alavaloareaobiectuluimunciiîntransporturi.
Având în vedere aceste caracteristici ale activit ˘a¸ tii de transport, conducerera unit ˘a¸ tilor
de transport vizeaz ˘a executare unor astfel de transferuri de materii prime, mat eriale ¸ si m ˘ar-
furi dintr-un loc în altul care s ˘a se realizeze în timp util ¸ si cu cele mai reduse costuri.
2.1 Opera¸ tiunile în transportul rutier de marfuri
Procesul de transport cuprinde urm ˘atoarele opera¸ tii: preg ˘atirea autovehiculelor pentru
efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la locul de înc ˘arcare a m ˘arfurilor; înc ˘ar-
carea m˘arfurilor în autovehicule; asigurarea înc ˘arc˘aturilor; deplasarea m ˘arfurilor între punc-
tul de expedi¸ tie ¸ si punctul de destina¸ tie; preg ˘atirea autovehiculelor, a m ˘arfurilor pentru de-
sc˘arcare; desc ˘acarea m ˘arfurilor; preg ˘atirea autovehiculului pentru înapoiere; deplasarea au-
tovehiculului la garaj; parcarea autovehiculului; predar ea documentelor de transport.
Dup˘a modul în care este organizat procesul de transport depinde atât eﬁcien¸ ta,
cât ¸ si calitatea acestuia, cauz ˘a din care trebuie acordat ˘a o aten¸ tie deosebit ˘a atât preg ˘atirii
38

procesului de transport proriu-zis cât ¸ si preg ˘atirii personalului pentru a respecta dis-
ciplina rutier ˘a ¸ si a muncii în vederea asigur ˘arii regularit ˘a¸ tii siguran¸ tei în circula¸ tie.
Procesul de transport se concretizeaz ˘a în presta¸ tiile ce se realizeaz ˘a cu au-
tovehicule ¸ si constituie „procesul de produc¸ tie” din ace st domeniu de activitate.
Cicluldetransportsecompunedinunasaumaimultecurse,ca resepotefectuapetoat ˘adurataci-
clului.
Prin curs ˘a se în¸ telege activit ˘a¸ tiile de transport a unui autovehicul între dou ˘a înc˘ar-
c˘aturi succesive. Cursa cuprinde urm ˘atoarele opera¸ tiuni: înc ˘arcarea m ˘arfurilor în autovehicul,
asigurarea înc ˘arc˘aturii, efectuarea transportului pân ˘a la locul de desc ˘arcare, desc ˘arcarea m ˘arﬁi,
înapoierea autovehiculului la locul de înc ˘arcare sau dirijarea acestuia în alt punct de înc ˘arcare.
În durata ciclului (Dc) se cuprind urm ˘atorii timpi:
•timpul pentru preg ˘atirea autovehiculului în vederea plec ˘arii în curs ˘a. Aceasta include în afar ˘a de
timpul aferent preg ˘atirii tehnice a autovehiculelor, ¸ si timpii pentru adapta rea acestora la caracter-
isticile m ˘arfurilor care se transport ˘a pentru luarea unor m ˘asuri de mecanizare a opera¸ tiunilor de
înc˘arcare desc ˘arcare, pentru preg ˘atireadocumentelor(Tp),
•timpulpentru deplasareaautovehicululuilaloculdeîncar care (Td),
•timpulpentru efectuarea uneiasaumai multecurse, inclusi vtimpiideînc ˘arcare desc ˘arcare,
•timpul pentru revenirea autovehiculului dup ˘a ultima desc ˘arcare în punctul de garare, de unde
urmeaz˘a s˘aînceap˘aunalt ciclu(Tî).
Prin urmare durata ciclului de transport este cuprins ˘a între momentul în-
ceperii prin opera¸ tii de preg ˘atire a autovehiculului ¸ si momentul încheierii ultimei op –
era¸ tii de predare a documentelor de transport (dup ˘a parcarea autovehiculului).
Rela¸ tia utilizat ˘a este urm ˘atoarea:
Dc=Tp+Td+Tc+Tî
Cunoa¸ sterea opera¸ tiilor care compun ciclul de transport prezint˘a importan¸ t ˘a deosebit ˘a, în-
trucât pentru ﬁecare din acestea se consum ˘a manoper ˘a ¸ si materiale ¸ si cu cât aceste cheltuieli
sunt mai mici cu atât costul transportului este mai mic, cuno scând faptul c ˘a de multe ori pon-
derea cheltuielilor cu efectuarea altor opera¸ tii decât ce le aferente opera¸ tiilor de transport propriu-
zise de transport este mare. De aceea se impune ca o necesitat e reducerea ponderii acestor lim-
ite la minim în acest sens, reducându-se timpii de sta¸ tiona re ¸ si eliminindu-se parcursurile f ˘ar˘a
înc˘arc˘atur˘a, vom avea o utilizare ra¸ tional ˘a a autovehiculelor ¸ si costuri de transport minime.
Circula¸ tia rutier ˘a se poate efectua în dou ˘a moduri: ﬁe pe un traseu direct – când între punc-
tul de înc ˘arcare ¸ si punctul de desc ˘arcare exist ˘a o leg˘atur˘a direct˘a, ﬁe pe sec¸ tiuni – când traseul este
39

sec¸ tionat ¸ si este necesar s ˘a se fac˘a trasbordarea m ˘arfurilor din autovehicul în alt mijloc de trans-
port sau din autovehicul într-un depozit. La transportul pe sec¸ tiuni, trasbordarea este inerent ˘a.
Indiferent de modul cum se desf ˘a¸ soar˘a circula¸ tia rutier ˘a pe
un traseu, este necesar s ˘a se determine durata de transport.
Dt= +toc+td+toD – duratadetransport
L – lungimeatraseului
Vt – vitezatehnic ˘a
toc– timpulnescesarîndepliniriopera¸ tilorcomerciale
tid–timpulnescesarîndepliniriopera¸ tilordeînc ˘arcaredesc ˘ar-
care
to– timpnecesarpentru odihn ˘a
Organizareaexploat ˘arii
autovehiculelor impune aplicarea unui ansamblu de reguli, principii ¸ si norme care s ˘a conduc˘a la valori-
ﬁcarea ra¸ tional ˘a a caractersticilor constructive ale acestora la realizar ea unor indici înal¸ ti de utilizare la
servirea în condi¸ tii optime a beneﬁciarilor concomitent c u realizarea unor costuri minime de transport.
2.2 Eﬁcien¸ ta în transportul rutier
Eﬁcien¸ taeconomic ˘a,îngeneral,estedat ˘aderaportuldintreefecte¸ sieforturi,dintrerezultate¸ sicheltuieli.
Eﬁcien¸ taeconomic ˘aa transporturilor,înexpresiecuantiﬁcabil ˘a,estedat ˘aderaportuldintrerezultatele
ob¸ tinute de pe urma procesului de transport ¸ si cheltuieli le cu care au fost ob¸ tinute aceste rezultate.
Rezultateleob¸ tinutedinprocesul
de transport sunt complexe ¸ si trebuie privite nu numai din p unct de vedere al c ˘ar˘au¸ sului, ci ¸ si din acela
al beneﬁciarilor de transport, al economiei na¸ tionale în a nsamblul s ˘au. Un sistem de transport eﬁcient
trebuies˘aasiguresatisfacereaintegral ˘aacerin¸ telordetransportalesociet ˘a¸ tiipriviteîndinamicaacestora.
În transporteﬁcien¸ taare numeroase
aspecte,corelatecuapectulanalizat. Sepoateaveaînvede reeﬁcien¸ taeconomic ˘aaoperatoruluidetrans-
port, exprimat ˘a valoric prin proﬁtul realizat, sau a expeditorului prin re ducerea costului pe ton ˘a trans-
portat˘a,reducereastocurilordesiguran¸ t ˘aprinutilizareaunuitransportmairapidsaureducereapie rderilor
prin eliminarea spargerilor la obiectele fragile sau a peri sabilit˘a¸ tii la m˘arfurile perisabile transportate.
Principalulcriteriu
de apreciere al eﬁcien¸ tei transporturilor îl constituie r entabilitatea deoarece proﬁtul ¸ si rata rentabilit ˘a¸ tii
oglindescmodulîncareagen¸ tiieconomicidintransportur ifolosescresurselematerialeumane¸ sib ˘ane¸ sti.
Pentru asurprindecât maimultedin
fa¸ tetelefenomenuluidetransportestenevoiedeunsistem deindicatoricomplex. Acestsistemcuprinde:
40

[1.] indicatorideeﬁcien¸ t ˘aautiliz˘ariifondurilorﬁxeproductivecarereﬂect ˘amoduldefolosirea
bazei tehnico-materiale a transporturilor. indicatori de eﬁcien¸ t˘a a utiliz˘ariii for¸ tei de munc ˘a
carecaracterizeaz ˘anivelul¸ sidinamicamunciiprecum¸ siaportulcre¸ sterii productivit ˘a¸ tiiilasporirea
volumuluipresta¸ tiilordetransporturi. indicatorideeﬁ cien¸ t˘aafondurilorcirculante ¸ sivalori-
ﬁcareamaterialelor,combustibilului¸ sienergiei. indic atorideeﬁcien¸ t ˘aautiliz˘ariifondurilor
deproduc¸ tieavansate. indicatoriieﬁcien¸ teifondurilo rconsumatecaresedetermin ˘aînraport
cu costurile de produc¸ tie ¸ si cu cheltuielile materiale. i ndicatori ai rentabilit ˘a¸ tii produc¸ tiei.
indicatori privind eﬁcien¸ ta consumului de enegie, combus tibili ¸ si materiale exprimate prin
produc¸ tianet ˘asauprinvenituribrute¸ siprinunit ˘a¸ tiﬁzicedeconsumdecombustibil,energie ¸ sima-
teriale. indicatori de utilizare a parcului mijloacelor de transport. indicatori speciﬁci
expedi¸ tiilorcontainerizateinterna¸ tionaledem ˘arfuri.
În transportul rutier pentru o analiz ˘a complet ˘a a situ-
a¸ tiei unei socit ˘a¸ ti se au în vedere urmatoarele elemente:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.•elementedeeﬁcien¸ t ˘aeconomic ˘aprivindutilizareaautovehiculelor;
•elementedeeﬁcien¸ t ˘aeconomic ˘aprivindactivitateacomercial ˘a;
•elementedeeﬁcien¸ t ˘aeconomic ˘aprivindactivitateamanagerial ˘a.
Aceste elemente sunt necesare aprecierii corecte a activit ˘a¸ tii pentru o mai
bun˘a eﬁcien¸ t ˘a care s ˘a conduc ˘a la crearea unui plus de valoare superior.
2.2.1 Elemente deeﬁcien¸ t ˘a economic ˘a privindutilizarea autovehiculelor
Între elementele analizate pentru determinarea eﬁcien¸ te i economice privind utilizarea au-
tovehiculelor se num ˘ar˘a: clasiﬁcarea parcursurilor, stabilirea traseelor de dep lasare a autove-
hiculelor, curen¸ tii de traﬁc în transportul rutier, indic atori speciﬁci ai exploat ˘arii autovehiculelor,
cantitatea de m ˘arfuri transportate ¸ si a volumului parcursului de m ˘arfuri, productivitatea muncii în
transporturile rutiere, obiectivele de performan¸ t ˘a a activit ˘a¸ tii de exploatare a autovehiculelor.
[1.]Clasiﬁcarea parcursurilor Parcursul unuiautovehicularedou ˘acomponente: parcursul cu
înc˘arc˘atur˘a ¸ siparcursul f ˘ar˘aînc˘arc˘atur˘a.
Parcursul cu înc ˘arc˘atur˘a reprezint ˘a suma kilometrilor rula¸ ti cu autovehicu-
lul înc˘arcat total sau par¸ tial, pe întreaga durat ˘a a procesului de transport.
Parcursul f ˘ar˘a înc˘arc˘atur˘a reprezint ˘a suma kilometrilor rula¸ ti cu autovehicu-
lul gol (parcursul de la garaj la locul de alimentare cu combu stibil, la sta¸ tia de în-
tre¸ tinere ¸ si repara¸ tii, parcursul de la ultimul loc de de sc˘arcare la garaj, etc).
41

Analiza parcursurilor se realizeaz ˘a datorit ˘a inﬂuen¸ tei pe care o are gradul de utilizare
a parcursului asupra rentabilit ˘a¸ tii exploat ˘arii autovehiculului. Pentru evitarea parcursurilor f ˘ar˘a
înc˘arc˘atur˘a se pot avea în vedere: angajarea unor transporturi cât mai a proape de opera-
torul de transport, asigurarea din timp a m ˘arfurilor pentru cursa de înapoiere, amplasarea unor
puncte de parcare pentru autovehicule cât mai aproape de pun ctele de înc ˘arcare a m ˘arfurilor.
[1.]Stabilirea traseelor de deplasare a autovehiculelor Prin traseu de deplasare se în¸ telege
acea cale de comunica¸ tie aleas ˘a pentru deplasarea autovehiculului care întrune¸ ste urm ˘atoarele
condi¸ tii: lungimeatraseuluiesteoptim ˘aavânddeclivit ˘a¸ timici,stareadeviabilitateadrumuluieste
bun˘a, intensitatea traﬁcului este mic ˘a ¸ si permite realizarea unei viteze bune; asigur ˘a pe întregul
traseuposibilitateaurm ˘aririautovehicululuiprinsistemulderadiocomunica¸ tii ;traseulasigur ˘aali-
mentareacu carburan¸ ti ¸ siasigur ˘azonepentru odihna ¸ soferilor.
42

Timpul total de transport pe un traseu se poate scrie cu rela¸ tia:
Tt=Tg+Ti,Unde: T t– timptotal detransport,
Tg– timptotaldecircula¸ tie,
Ti– timptotaldesta¸ tionare
Timpul mediu de efectuare a unui transport reprezint ˘a timpul mediu
cheltuit pe curs ˘a, cu efectuarea transporturilor în perioada unui ciclu.
Tm= ,unden c-num˘arcurse,
Ti- timpiideefectuare a curselor
Timpul mediu de sta¸ tionare To, exprimat în ore, care reprez int˘a tim-
pul mediu cheltuit pe curs ˘a cu sta¸ tion ˘arile în perioada unui ciclu de transport.
Tmo=undeT oi– timpiidesta¸ tionareacursei respective
Timpul mediu în circula¸ tie reprezint ˘a timpul mediu cheltuit cu efectu-
area unui transport diminuat cu timpul mediu de sta¸ sionare , respectiv timpul to-
tal de circula¸ tie al unui ciclu de transport raportat la num ˘arul de curse.
Tc=undeT citimpiidecircula¸ tieai curselorrespective
[1.]Indicatori speciﬁci ai exploat ˘ariiautovehiculelor
Pentru organizarea cât maicorect ˘a aexploat ˘ariiautovehiculelor,dar ¸ sipentru asigurareaunei utili z˘ari
eﬁciente aautovehiculelorînexploatare,speciali¸ stiio pereaz˘a cu urm˘atoriiindicatoricumar ﬁ:
43

[a.] Idicatoriitimpuluideutilizareaautovehiculelor; I ndicatoriiutiliz ˘ariiparcursului
autovehiculelor; Indicatoriiutilizatoriicapacit ˘a¸ tiidetransportaautovehiculelor.
a)Indicatorii timpului de utilizarea autovehiculelor
Indicatoriitimpuluideutilizareaautovehiculelorcupri nd:
1. 1. 1. 1. 2. 3.•Coeﬁcientul deutilizareaparcului„CUP”;
•Coeﬁcientul deutilizareatimpuluiunei ziledelucru”CUZ” .
CoeﬁcientuldeutilizareaparculuiCUPindic ˘agraduldeutilizareaparculuiinventar. Acestcoeﬁcients e
calculeaz ˘a ca raportdintrenum ˘aruldeautovehiculezileactive ¸ si num ˘aruldeautovehiculezileinventar.
CUP = , undeA.Z. a–autovehiculezileactive
A.Z. i –autovehiculezileinventar
Coeﬁcientul de utilizare a timpului unei zile de lucru CUZ es te ra-
portul dintre num ˘arul de autovehicule – ore active (A.o.a) ¸ si num ˘arul de au-
tovehicule –ore – inventar (A.o.i) în 24 ore ¸ si se poate calc ula astfel:
CUZ=
Coeﬁcientul de utilizare al timpului unei zile de lucru depi nde de:
•Modul de organizare a lucrului la beneﬁciar, care poate folo si autovehiculele mai mult sau mai
pu¸ tinîn 24deore;
•Organizareamuncii ¸ soferilor(unul,dou ˘a,treischimburizilnic;schimburilepotlucraalternativ 12
ore demuncacu 24ore libere,etc.)
b) Indicatorii utiliz ˘arii parcursului autovehiculelor
Indicatorii utiliz ˘arii parcursului autovehiculului sunt:
•Parcursul mediuzilnic(P.M.Z)
•Coeﬁcientul deutilizareaparcursului(C.U.D.)
•Distan¸ tamediedetransport.
44

Parcursul mediu zilnic – reprezint ˘a nim ˘arul de kilometrii parcur¸ si
ce revine în medie autovehicului din parcul auto aﬂat în circ ula¸ tie.
Parcursul mediu zilnic realizat de autovehiculele unei soc i-
et˘a¸ ti comerciale de transport, într-o perioad ˘a este dat de rela¸ tia:
P.M.Z.=unde: PMZ–parcursulzilnicpentruperioadarespectiv ˘aînkm
kmt– kilometriitotaliefectua¸ ti, detoateautovehiculel e
din parc
A.Z.a– num ˘aruldeautovehiculezileîncircula¸ tieîn
perioadarespectiv ˘a
Coeﬁcientul de utilizare a parcursului (CUPs) arat˘a propor¸ tia în care un autovehicul sau
toate autovehiculele din inventar au circulat înc ˘arcate fa¸ t ˘a de totalul parcursurilor efectuate.
CUPs=unde: Pi -parcursulcu înc ˘arc˘atur˘a (km)
Pt – parcursul total(km)
Coeﬁcientul de utilizare a parcursului este cu atât mai mare cu cât se elimin ˘a transporturile f ˘ar˘a
înc˘arc˘atur˘a.
În acest scop este necesar a se organiza transporturile cu în c˘arc˘a-
tur˘a atât la ducere cât ¸ si la înapoiere, ori de câte ori este posi bil.
Distan¸ ta medie de transport pentru o perioad ˘a secalculeaz ˘a prin raportul dintreparcursul m ˘ar-
furilor (exprimat în tone – kilometrii) ¸ si m ˘arfurile expediate în perioada respectiv ˘a (exprimat în tone).
Dm= =
Distan¸ ta medie de transport se stabile¸ ste pentru o curs ˘a a autovehicului pentru o
zi, sau o perioad ˘a. Distan¸ ta medie a unei curse se stabile¸ ste cu ajutorul re la¸ tiei:
45

Dmc= [km]Dmc– distan¸ tamedieaunei curse
Kminc–distan¸ tapecareautovehicululaparcurs-oînc ˘arcat(înKm)
nc– num˘aruldecurse
Prin curs˘a se
întelegeactivitateadetransportaunuiautovehiculdelaî nc˘arcarepân ˘alaînapoierealaloculdeînc ˘arcare.
Cursa cuprinde înc ˘arcarea, efectuarea transportului pân ˘a la punctul de desc ˘ar-
care, desc ˘arcarea ¸ si înapoierea vehiculului la punctul ini¸ tial sau alt punct de înc ˘arcare
Într-o curs ˘a autovehiculul efectueaz ˘a drumul între dou ˘a puncte A ¸ si B în
ambele sensuri, circulând de obicei înc ˘arcat la ducere ¸ si gol la înapoiere.
Spre deosebire de curs ˘a ciclul de transport cuprinde întreaga ac-
tivitate a autovehicului de la plecare pân ˘a la înapoierea în garaj.
Pentru efectuarea transporturilor se stabile¸ ste un itine rar de deplasare a autovehiculuilui. Prin
itinerar se în¸ telege planul de deplasare a autovehiculuil i stabilit înainte de plecarea din garaj.
În cazul unuiciclu detransport:
Dm=Ti– tonetransportate
Kmi –kilometriicu înc ˘arc˘atur˘a
Dm – distan¸ t ˘amediedetransport
Nc –num ˘aruldecurse
c) Indicatorii utiliz ˘arii capacit ˘a¸ tii de transport a autovehiculelor
Indicatorii utiliz ˘arii capacit ˘a¸ tii de transport a autovehiculelor sunt coeﬁcientul de ut i-
lizare a tonajului (C.U.T.) ¸ si coeﬁcientul de utilizare a c apacit˘a¸ tii de transport (C.U.C.).
Coeﬁcientul deutilizare atonajului (C.U.T.) indic˘agraduldeutilizarea
sarcinii utile a autovehiculului. Este raportul dintre ton ele efectiv transportate (T) ¸ si sarcina util ˘a (Gu).
Coeﬁcientul deutilizarea capacit ˘a¸ tii deînc ˘arcare a autove-
hiculelor caracterizeaz ˘agraduldeutilizareacapacit ˘a¸ tiiautovehiculeloraﬂateînexploatarereprezentând
46

un raport între volumul activit ˘a¸ tii de transport realizate ¸ si volumul activit ˘a¸ tii de transport posibile.
C.U.C.=Qr–volumulactivit ˘a¸ tiidetransportefectate,m ˘asuratîntrans-
portuldem ˘arfuri în t-km
Qp – volumul activit ˘a¸ tii de transport posibile, m ˘asurat în
transportuldem ˘arfuri înt-km
Acest coeﬁcient este un indicator complex în care se reﬂect ˘a atât gradul de uti-
lizare a sarcinii utile C.U.T. , cât ¸ si gradul de utilizare a parcului C.U.Ps, prin urmare
C.U.C.= C.U.T.*C.U.Ps
Sau pentrumai multeautovehicule:
C.U.C.=
[1.]Productivitatea muncii întransporturile rutiere
Productivitateamunciiîn transporturile
rutiere se exprim ˘a prin productivitatea medie pe ton ˘a capacitiv ˘a, adic˘a tone-kilometrii/ton ˘a capacitiv ˘a.
Prod.=C.U.P.x C.U.C.x P.M.Z.xZc(t.km/t.capacitate)
Unde : CUP – coeﬁcientul de utilizare a parcului;
CUC –coeﬁcientul deutilizarea capacit ˘a¸ tii;
PMZ– parcursul mediuzilnic;
Zc – zile calendaristice.
2.2.2 Elemente deeﬁcien¸ t ˘a economic ˘a privindactivitatea comercial ˘a
Activitateacomercial ˘aîmbrac˘aaspectulmaximiz ˘ariiveniturilor ¸ sial minimiz ˘ariicheltuielilor.
Sub aspectul cheltuielilor, cheltuielile legate de efectu area transporturilor nu au el-
emente care s ˘a poat˘a ﬁ reduse prin ac¸ tiuni „organizatorice”. Cheltuielile su nt în gen-
eral la nivelul celor normate sau necesare abaterile ﬁind ge nerate de aspecte „de accident”
Aspectul veniturilor este cel care poate ¸ si trebuie s ˘a ﬁe obiectul avtului man-
agerial pentru activitatea comercial ˘a ¸ si de marketing. Sub acest aspect, sistemul de
tarif oferit expeditorului trebuie s ˘a ﬁe tentant ¸ si s ˘a-i ofere acestuia un avantaj prin uti-
lizarea intensiv ˘a a autovehiculuilui. Cele mai utilizate forme de tarif sunt urm˘atoarele:
47

1.•tariflei/ton ˘atransportat ˘apentru transportulunorcantit ˘a¸ timaridemarf ˘aîntredou ˘apuncteﬁxe,
•tarif pe or ˘a ¸ si km (lei/or ˘a ¸ si lei/km) pentru transporturi locale înc ˘arc˘ari ¸ si desc ˘arc˘ari multiple,
circuitededistribu¸ tie/colectare,activit ˘a¸ tidedepanare,îngenerecursecukilometripu¸ tiniîncad rul
unei zile. Elementul„ore”asigur ˘acca. 75%dinmasatarifului.
•tarif/lei sau lei/cursa la transporturile interurbane ¸ si interna¸ tionale, pre¸ tul lei/km ﬁind în func¸ tie
de capacitatea autovehiculului. În cazul transporturilor interna¸ tionale, cel mai des tariful nu se
exprim˘aîndolari/kmcidirectîndolari/cursa,costuriletranspo rtatoruluiﬁinddatenunumaideru-
lajulautovehicululuici ¸ siderutaaleas ˘a¸ sitipuldeautoriza¸ tiiutilizat,totu¸ sitarifulpoate ﬁexprimat
pentru compara¸ tieîn dolari/km.
Pentru m˘asurarea eﬁcien¸ tei comercialese utilizeaz ˘aindicatorulCUPs – Coeﬁcientul deUtilizare
a Parcursului care se calculeaz ˘a ca raport între total kilometrii rula¸ ti ¸ si kilometrii cu înc˘arc˘atur˘a. El
poate ﬁ calculat pentru ﬁecare curs ˘a, pentru un beneﬁciar, sau lunar pe total societate comerci al˘a.
Solu¸ tiille pentru cre¸ sterea eﬁcien¸ tei comerciale au în vedere în principal dou ˘a grupe de m ˘asuri.
Prima m˘asur˘a se refer ˘a la o majorare a tarifului prin ad ˘augarea la ofert ˘a, al˘aturi de serviciul principal
de transport, o serie de servicii suplimentare care s ˘a ofere un plus de valoare serviciului cum ar ﬁ op-
era¸ tiunile de înc ˘arcare – desc ˘arcare, colectarea ¸ si distribuirea m ˘arfurilor, depozitarea intermediar ˘a etc.
A doua grup ˘a de m ˘asuri se refer ˘a la reducerea kilometrilor f ˘ar˘a înc˘arc˘atur˘a –
asigurarea înc ˘arc˘aturii la parcursul retur, cât mai aproape de punctul de desc ˘arcare ¸ si
un interval de timp cât mai redus asigur ˘a utilizarea corespunz ˘atoare a autovehiculelor
¸ si implicit cre¸ sterea masei venitului în condi¸ tiile uno r cheltuieli relativ constante.
2.2.3 Elemente deeﬁcien¸ t ˘a economic ˘a privindactivitatea managerial ˘a
Activitatea
managerial ˘a în acest domeniu are o inﬂuen¸ t ˘a limitat˘a asupra nivelului tarifelor practicate, deoarece în
cazultransporturilorexist ˘auntarifgeneralvalabilutilizatdeto¸ tioperatoriidetr ansport,deacceaaceasta
se poate manifesta deplin sub aspectul gospod ˘aririi poten¸ tialului uman, material ¸ si ﬁnanciar al socie t˘a¸ tii
comerciale. Din acest punct de vedere, cheltuielile societ ˘a¸ tii pot ﬁ grupate dup ˘a dou˘a criterii diferite:
•cheltuielidirecteaduc ˘atoaredevenit ¸ sicheltuieliindirectaduc ˘atoare devenit;
•cheltuieliînfunc¸ tiedekilometriirula¸ ti¸ sicheltuiel iînfunc¸ tiedetimp(anuale,lunare,independente
deactivitateaautovehiculelor)
Analiza cheltuililor dup ˘a participarea la realizarea venitului
[a.] Cheltuieli direct aduc ˘atoare de venit. În aceast ˘a categorie se reg ˘asesc cheltuielile legate
de credit ¸ si dobând ˘a, combustibil, între¸ tinere ¸ si repara¸ tii, salariul ¸ so ferului ¸ si mecanicilor, asigur ˘ari,
48

licen¸ te,vize,autoriza¸ tii,altedocumentepentruautov ehicule,telefoniemobil ˘a ¸ sofer. Chel-
tuieli indirect aduc ˘atoare de venit sunt de regul ˘a toate cheltuielile de administrare ¸ si func¸ tionare a
societ˘a¸ tiicomerciale: adminstrare,personaldeconducere¸ sie xecu¸ tie,energieelectric ˘a¸ sitemic ˘a,ap˘a,
telefon,impozitepentrucl ˘adiri,amortismentegenerale, autoturismederegie, recla m˘a ¸ siprotocol.
Raportul dintre cele dou ˘a grupe de cheltuieli ¸ si m ˘arimea acestora sunt decizii ce ¸ tin de manage-
mentul ﬁrmei.
Analiza cheltuielilor dup ˘a modul de consumare
[a.] Cheluieli în func¸ tie de kilometriirula¸ ti de autoveh icule. Aceste cheltuieli apar numai dac ˘a
autovehiculul este utilizat: consumul de combustibil, înt re¸ tinerea ¸ si repara¸ tiile, diurna ¸ si cazarea,
taxedetrecere, documentepentrucurs ˘a.
Suma total ˘a a cheltuielilor efectuate raporatate la num ˘arul de kilometrii ru-
la¸ ti de toate autovehiculele în perioada respectiv ˘a conduce la indicatorul lei/km.
[a.] Cheltuielile în func¸ tie de timp. Aceste cheltuieli au fost f˘acute ¸ si se consum ˘a indiferent
dac˘a autovehicululesteutilizatsau st ˘aîn garaj. Acestecheltuielisunt legatedeautovehiculsau de
administrareageneral ˘a asociet ˘a¸ ti:
1. 2. 1. 1.•Cheltuieli în fuc¸ tie de timp ale autovehicululu: credit ¸ s i dobând˘a, licen¸ te,asigur ˘ari, taxe impozite,
salariul ¸ soferului.
•Cheltuieli în func¸ tie de timpale societ ˘a¸ tii: salariul personaluluide conducere ¸ si execu¸ tie, a mortis-
ment ¸ si impozite pentru cl ˘adiri, terenuri ¸ si utilaje, consumuri: electricitate, ap ˘a, c˘aldur˘a, telefon,
autoriza¸ tii,asigur ˘ari etc.
Suma total ˘a a cheltuielilor efectuate raportat ˘a la num ˘arul orelor lucrae (ore circula¸ tie+ore
înc˘arcare/desc ˘arcare) de toate autovehiculele în perioada respectiv ˘a conduce la indicatorul lei/or ˘a.
În cazul acestei grup ˘ari a cheltuielilor , cheltuielile în func¸ tie de timp sunt a proape în toate
cazurile mai mari decât cele produse de circula¸ tia autoveh iculelor. Acest sistem ne permite s ˘a facem
o evaluare mai corect ˘a a costului unui transport ¸ si implicit a tarifului minim cu care putem lucra.
În vederea cre¸ steri eﬁcien¸ tei este important analizarea periodic˘a a cheltuielilor pen-
tru a aprecia evolu¸ tia nivelului acestora ¸ si nivelul mini mal al tarifului cu care se poate
lucra. De asemenea se poate avea în vedere reducerea cheltui elilor ¸ si un manage-
ment corespunz ˘ator care s ˘a minimizeze posibilit ˘a¸ tile de pierdere, sustragere ¸ si risip ˘a.
2.3 Transporturile feroviare
49

Prin transportferoviarseîntelegeoriceopera¸ tiunedetr ansportrealizat ˘acu vehiculeferoviare(vagoane,
locomotive),dec ˘atreoperatoriidetransportferoviar,peinfrastructurac ˘ailorferate,înscopuldeplas ˘ariiîn
spa¸ tiu¸ siîntimpam ˘arfurilor,bunurilor¸ sipersoanelor. Transportulferovi arpoateﬁsisubteran(metroul).
Acesttip
de transport r ˘amâne cel mai ieftin mod terestru de transport ¸ si cu cea mai m are capacitate. Procesul de
transportsedesf ˘a¸ soar˘af˘ar˘aoprire,zisinoapte,înoriceanotimp¸ siprezint ˘aungradridicatdesiguran¸ t ˘a .
În anul2002re¸ teaua dec ˘ai ferate dinRomania
avea11.002kmdeliniiînexploatare. Re¸ teaua dec ˘ai ferate ¸ si-adiminuatlungimeacu 3.3%în2002fa¸ t ˘a
de 1995. Lungimea desfasurat ˘a a liniilor este de 22.298 km, clasând Romania pe locul 7 in Eu ropa .
UniuneaEuropean ˘adore¸ steca înurm ˘atorii25deani o parteimportant ˘adin noilecereri detransport
s˘a ﬁe preluate de sistemul de transport feroviar pentru a evit a colapsul ¸ si pentru a r ˘aspunde eﬁcient la
provoc˘arile legate de criteriile ecologice, dar ¸ si de reducerea t impului pierdut în congestiile din traﬁcul
rutier, mai ales datorit ˘a preten¸ tiilor produc ˘atorilor de a beneﬁcia de livr ˘ari în sistemul just in time .
În Romania,transportulferoviar
a constituit, în mod tradi¸ tional, principala form ˘a de transport atât pentru m ˘arfuri cât ¸ si pentru pasageri.
C˘aileferate potﬁclasiﬁcatedup ˘amaimultecriterii:
1. Particularit ˘a¸ ti ale mediului geograﬁc diferen¸ tiaz ˘a: c˘ai ferate la suprafa¸ ta solului, c ˘ai
ferate construite în subteran, par¸ tial sau total, c ˘ai ferate suspendate pe anumite por¸ tiuni.
2. Ecartamentul c ˘aii ferate poate diferen¸ tia: c ˘ai ferate cu ecatament de 1524
mm, c˘ai ferate cu ecatament de 1676 mm, c ˘ai ferate cu ecatament de 700-1200 mm.
3. Intensiﬁcarea traﬁcului de c ˘al˘atori ¸ si m ˘arfuri ofer ˘a o alt ˘a clasiﬁcare:
•c˘ai feratemagistrale– seincludc ˘aileferate care asigur ˘aleg˘aturiîntremai multe¸ t ˘ari ¸ si continente.
Liniiletranscontinentalesuntfoarteimportantepentruc ˘adirec¸ tioneaz ˘aîntregulsistemdetransport
al unuicontinent,asigurândleg ˘aturicâtrenumeroase¸ t ˘arisau delaun ocean laaltul.
•C˘ai ferate de importan¸ t ˘a na¸ tional ˘a asigur˘a leg˘aturile între marile regiuni industriale, centre eco-
nomicedeo important ˘adeosebit ˘a.
•C˘aiferatesecundare-deservescobiectiveindustrialesaus untfolositecaliniidecentur ˘aalemarilor
aglomera¸ tiiurbane.
În Romania, transportul feroviar a constituit, în mod tradi tional, prin-
cipala form ˘a de transport atât pentru m ˘arfuri cât ¸ si pentru pasageri.
Infrastructura c ˘ailor ferate române constituie proprietate public ˘a a statu-
lui ¸ si este format ˘a din ansamblul elementelor necesare circula¸ tiei materia lului ru-
lant în scopul efectu ˘arii serviciului public de transport feroviar, în condi¸ ti i de sig-
uran¸ t˘a, potrivit tehnologiilor ¸ si reglement ˘arilor speciﬁce transportului feroviar.
50

Sistemul de transport feroviar efectueaz ˘a deplasarea în spa¸ tiu a bunurilor
materiale ¸ si a persoanelor cu ajutorul mijloacelor de trac ¸ tiune (locomotive) ¸ si
a mijloacelor tractate (vagoane) care circul ˘a pe trasee ﬁxe (c ˘ai ferate).
Locomotivele sunt vehicule echipate cu motor, folosite pentru a re-
morca ¸ si deplasa vagoane de cale ferat ˘a. În func¸ tie de surse de energie
folosit˘a pentru func¸ tionarea motorului deosebim dou ˘a feluri: electrice; diesel.
Locomotivele electrice sunt echipate cu motoare de curent c ontinuu,
având o putere cuprins ˘a între 1200-5000 Kw, respectiv 1630-7100 C.P., func¸ tie
de variant ˘a, iar viteza maxim ˘a pe care o dezvolt ˘a este de 70-200 Km/h.
Locomotivele diesel sunt echipate cu motoare cu combustie i ntern˘a prin compresie (diesel)
¸ si în fumc¸ tie de sistemul de transmisie folosit se fabric ˘a în trei variante: diesel-electrice,
caracterizate prin aceea c ˘a între motor ¸ si osii se interpune o transmisie electric ˘a; diesel-
hidraulice care au interpuse între motor ¸ si osii un ansambl u de transformatoare hidraulice, in-
versoare de mers (marche-arrier) ¸ si transmisii mecanice; diesel-mecanice, la care între motor
¸ si osii se interpune o transmisie mecanic ˘a (ambreaj, cutie de viteze, inversor de mers).
Tab2.3Evolu¸ tia num˘aruluidelocomotive ¸ siautomotoare aﬂateîninventar
Anii Locomotive ¸ siautomotoare
2003 3418
2004 3448
2005 3318
2006 3260
2007 3188
Sursa: Mijloace de transport existente la sfâr¸ situl anulu i 2003, INS, Bucure¸ sti, 2004
51

Fig.2.3Evolu¸ tia num˘aruldelocomotive ¸ siautomotoare aﬂateîninventar
Se observ ˘a c˘a în ultimii anii parcul de locomotive ¸ si automotoare a sc ˘azut, una din ex-
plica¸ ti poate ﬁ scoaterea din circula¸ tie a acelor mijloac e ﬁxe care ¸ si-au dep ˘a¸ sit durata de vi-
a¸ t˘a ¸ si au necesitat scoaterea din func¸ tionare, o doua explic a¸ tie poate ﬁ gradul de uzur ˘a atât ﬁz-
ic˘a cât ¸ si moral ˘a a acestora care de asemenea a condus la scoaterea din func¸ t ionare a acestora.
Vagoanele sunt vehicule care se deplaseaz ˘a pe ¸ sine met-
alice, care servesc la transportul m ˘arfurilor ¸ si c ˘al˘atorilor.
Vagoaneledemarf ˘a seconstruiescîntr-ogam ˘adiversiﬁcat ˘a,înfunc¸ tiedecerin¸ teleimpusede
speciﬁculdiferitelorcategoriideresursematerialecese vehiculeaz ˘a. Dinacestpunctdevederedeosebim
patru categorii ¸ si anume: vagoane descoperite; vagoane ac operite; vagoane cistern ˘a; vagoane speciale.
Vagoaneledescoperiteseconstruiescîn treivariante:
platform˘a, cu pere¸ ti scunzi ¸ si cu pere¸ ti înal¸ ti. Eleau o larg ˘a utilizaredatorit ˘au¸ surin¸ tei cu care se încarc ˘a
(descarc˘a) materialele¸ tiagameivariatederesursematerialecepo tﬁtransportatecuacest tipdevagon.
Vagoaneleacoperitesuntfolositepentrutransportulbunu rilormate-
rialecaretrebuies ˘aﬁeprotejatepetimpuldeplas ˘ariideac¸ tiuneaagen¸ tiloratmosfericisauainfractoril or.
Cutia vagonului poate ﬁ din lemn sau metalic ˘a, iar volumul acesteia este cuprins între 60 ¸ si 105 metri
cubi. Vagoanele cistern ˘a sunt folosite pentru transportul lichidelor ¸ si în primul rând al ¸ ti¸ teiului ¸ si a pro-
duselorpetroliere. Înfunc¸ tiedespeciﬁcullichidelortr ansportate,potﬁconstruiteînmaimultevariante.
Vagoanelespecialesuntadaptatespeci-
ﬁcului m ˘arfurilor ¸ si se construiesc într-un num ˘ar mare de variante: pentru transportul autoturismelor;
pentru transportul cimentului ¸ si altor materiale pulveru lente; pentru transportul produselor perisabile.
Tab2.3.1Evolu¸ tia num˘arului vagoanelor demarf˘aaﬂateîninventar
52

Anii Vagoanedemarf ˘a
2003 130569
2004 107708
2005 93187
2006 86786
2007 64758
Sursa: Mijloace de transport existente la sfâr¸ situl anulu i 2003, INS, Bucure¸ sti, 2004
Fig2.3.1Evolu¸ tia num˘aruluivagoanelor demarf˘aaﬂateîninventar
Ca ¸ si în cazul num ˘arul de locomotive ¸ si automotoare aﬂate în inventar, num ˘arul de
vagoane de marf ˘a a înregistrat sc ˘aderii importante de la un an la altul, motivele ﬁind sim-
ilare ¸ si anume dep ˘a¸ sirea duratei de func¸ tionare ¸ si uzura ﬁzic ˘a ¸ si moral ˘a a acestora.
53

Studiu decaz –Compania Na¸ tional ˘ade C˘aiFerate„CFR”SA
Compania Nationala de C˘ ai Ferate "CFR"- S.A . s-a înﬁin¸ tat la 1 octombrie 1998
în baza H.G. 581/1998, prin reorganizarea Societ˘ a¸ tii Na¸ tionale a C˘ ailor Ferate Române.
CFR este persoan˘ a juridic˘ a român˘ a ¸ si are statut de socie tate comercial˘ a pe ac-
tiuni. Capitalul social ini¸ tial al CFR este de 1.287.991.5 00.383 lei ¸ si se constituie prin
preluarea, corespunzator obiectului sau de activitate, a u nei p˘ ar¸ ti din patrimoniul So-
ciet˘ a¸ tii Na¸ tionale a C˘ ailor Ferate Române, în baza bala n¸ tei de veriﬁcare ¸ si a situa¸ tiei
patrimoniului, întocmite la data de 30 iunie 1998. Capitalu l social initial este sub-
scris ¸ si integral v˘ arsat de statul roman, în calitate de ac ¸ tionar unic, care î¸ si exercit˘ a
drepturile ¸ si obliga¸ tiile prin Ministerul Transporturi lor, Construc¸ tiilor ¸ si Turismului.
CFRdesfa¸ soar˘ aactivit˘ a¸ tideinterespublicna¸ tional ,înscopulrealiz˘ ariitransportuluiferoviar
public ¸ sialsatisfaceriinevoilordeap˘ ararea¸ t˘ arii ¸ s iare, înprincipal,ca obiectdeactivitate:
•gestionarea infrastructurii feroviare ¸ si punerea aceste ia la dispozi¸ tia operatorilor de
transportferoviar,în conditiilelegii,
•dezvoltarea ¸ si modernizarea infrastructurii feroviare d in România în concordan¸ ta cu
standardele europene, în scopul asigur˘ arii compatibilit ˘ a¸ tii ¸ si interoperabilit˘ a¸ tii cu sis-
temuldetransportferoviareuropean;
•conducerea, organizarea, planiﬁcarea, coordonarea ¸ si co ntrolul activit˘ a¸ tilor de ex-
ploatare,între¸ tinere ¸ si repararea infrastructuriifer oviare;
•exploatareacomercial˘ aa patrimoniuluiauxiliarferovia r.
Clien¸ tiisociet˘ a¸ tiisuntcei doi operatoriferoviariCF R -C˘ al˘ atori
¸ si CFR – Marf˘ a. Ace¸ sti operatori pl˘ atesc pentru aceasta tariful de acces pe infrastructura.
Companiaareca sarcin˘ a
între¸ tinerea infrastructurii feroviare la parametrii de func¸ tionare, astfel ca operatorii fer-
oviari s˘ a o poata folosiconform nevoilorlor. Aceasta impl ic˘ a întretinerea liniilor,a instalati-
ilordesemnalizare,telemecanizare¸ siautomatizare. Con ducereacircula¸ tieiesteorganizat˘ ade
oechipadeprofesioni¸ stideprimamân˘ a,raspandit˘ aînor icepunctalt˘ ariiundeajungetrenul.
54

CFRMARFA-SocietateaNa¸ tionaladeTransportFeroviardeMarf˘ a, "CFRMarf˘ a"-
SAa fost înﬁin¸ tat˘ a la 1 Octombrie 1998, dup˘ a reorganizarea prin diviziune a Societ˘ a¸ tii
Na¸ tionaleaC˘ ailorFerateRomâne ¸ si arestatutdesocieta tecomercial˘ a peac¸ tiuni.
CFR Marf˘ a este o companie, persoan˘ a juridic˘ a român˘ a, ce î¸ si desf˘ a¸ soar˘ a activitatea
în domeniul serviciilor ¸ si are ca principal obiect de activ itate transportul public de marf˘ a ¸ si
bunuripecalea ferat˘ a,în traﬁcintern ¸ si interna¸ tional . Astfel:
•utilizeaz˘ ainfrastructuraC˘ ailor Ferateca unicoperato rna¸ tionaldemarf˘ a;
•este proprietarul patrimoniului, posed˘ a autonomie în adm inistrarea bunurilor sale ¸ si
beneﬁciaz˘ aderezultateleactivit˘ a¸ tiisale.
CFR Marf˘ a este condus˘ a de 11 manageri ce constitueConsili ul de Administra¸ tie,din
care unul este un specialist apar¸ tinând Ministerului de Fi nan¸ te. Ace¸ sti manageri sunt ale¸ si
de Adunarea General˘ a a Ac¸ tionarilor pe o perioada de 4 ani. Conducerea CFR Marf˘ a este
asigurat˘ a de Directorul General care este ¸ si Pre¸ sedinte le Consiliului de Administra¸ tie. CFR
Marf˘ a poate ﬁ privatizat˘ a, iar în concordan¸ t˘ a cu legea, Statul Român are posibilitatea s˘ a
p˘ astrezemajoritateaac¸ tiunilor.
CFR Marf˘ a are aproximativ 21000 de angaja¸ ti în structuril e sale organizatorice,
posed˘ a un parc de 927 locomotive (electrice, Diesel-elect rice ¸ si Diesel- hidraulice), un parc
de aproximativ 60000 de vagoane structurate pe 23 de serii di ferite ¸ si este dotat˘ a cu dou˘ a
ferryboat-uri.
Parcul delocomotive
CFRMarf˘ aopereaz˘ acu926locomotive(electrice,Diesele lectrice,Dieselhidraulice).
Majoritatea o ocup˘ a locomotivele electrice construite de ELECTROPUTERE-Craiova ¸ si
RADE KONCAR (Iugoslavia)sub licen¸ t˘ a ASEA – Suedia cu pute ri cuprinse între 3400 – 5100
kW, dezvoltândvitezedepân˘ ala200 km/h.
În prezent sunt în derulare programe de modernizare în scopu l cre¸ sterii ﬁabilit˘ a¸ ti ¸ si a
sc˘ aderii costurilor de întretinere. Se urm˘ are¸ ste înloc uirea anumitor componente în special la
sistemeleauxiliare ¸ sidecontrol.
Locomotivele Diesel au motoarele fabricate de UCM Resita, s ub licen¸ t˘ a Sulzer. Sunt
produsedeSCFaurSA ¸ siIEPElectroputereCraiovacuputeri cuprinseîntre1250si2100CP
¸ siatingândvitezede120km/h.
Consumuriledecombustibilsuntin jurulvaloriide170g/CP h,LocomotiveleDiesel-
hidrauliceaumotoarelefabricatedeUCM Resita,SCFaursub licen¸ teSulzer ¸ siMaybkh.
Puterilesesitueaz˘ aînintervalul450-1250CP cu vitezeîn tre60-100 km/h.
Ecartamentelepentrumajoritateatipurilordelocomotive suntde1435mm.
Castrategiepetermenscurt , CFR Marfaa stabiliturmatoareleobiectiveprincipale:
1. Scoatarea înafaracompanieia unoractivitatispeciﬁcep recum:
•sp˘ alarea ¸ si dezinfectareavagoanelordeuz general;
•sp˘ alareavagoanelorcisterna;
•transbordarea m˘ arfurilor de pe calea ferat˘ a cu ecartamen t de 1435 mm pe vagoane de
caleferat˘ acu ecartamentde1520mm ¸ sivice-versa;
•camionarea bunurilor,de c˘ atre companii de transportinte r-modalla ¸ si de la domiciliul55

Sursa:www.cfr.ro
2.4 Analiza economic˘ a a activit˘ a¸ tii ﬁrmei „S.C. MARIAN A LECU TRANS S.R.L”
SC
MARIAN ALECU TRANSafost înﬁin¸ tat ˘aînmartie2004,ﬁind dinpunctdevederejuridicsocietatec u
r˘aspunderelimitat ˘a¸ siavândcaobiectprincipaldeactivitatetransportulin tern¸ siinterna¸ tionaldem ˘arfuri.
Societateaﬁind încadrat ˘aîncategoriaîntreprinderilormici ¸ si mijlociiare un per sonalformat
din cinci persoane, dou ˘a nesalariate ﬁind reprezentate de fondatorii societ ˘a¸ tii care se ocup ˘a de adminis-
trarea general ˘a a activit ˘a¸ tii societ ˘a¸ tii ¸ si un num ˘ar de trei salaria¸ ti din care doi sunt încadra¸ ti în categor ia
personalului administrativ(¸ sef transport ¸ si contabil) , iar unul în categoria personalului operativ (¸ sofer).
În
vederea analizei economice a unei societ ˘a¸ tii comerciale sunt necesare evaluari periodice a se cuno a¸ ste:
•Nivelul de rentabilitate tinând cont de cheltuielile direc te ¸ si cele indirecte legate de procesul de
transport ¸ si administra¸ tie,cheltuieliefectuateîntre cut, prezent ¸ sice bvorﬁf ˘acuteîn viitor;
•Calitateaactivit ˘a¸ tiidesf˘a¸ suratepentru aevaluaaspectepozitive;
•Posibilita¸ tii de cre¸ stere ¸ si dezvoltare a activit ˘a¸ tii în cadrul pie¸ tei concuren¸ tiale a transporturilor î n
zonadeservit ˘a.
Principalele rezerve interne de cre¸ stere a activit ˘a¸ tii societ ˘a¸ tii sunt:
–Activitateacomercial ˘a;
–Asigurareaunuifonddecomenzi sigur ¸ sipermanent;
–Asigurareaanticipat ˘aacomenzilorpentru parcursulderetur;
–Preg˘atireaautovehicululuipentrucurs ˘a ¸ sireducerea sta¸ tion ˘arilorîn garaj;
–Utilizareadepersonalcare s ˘aasigureun maximdeeﬁcien¸ t ˘a.
Tab2.1Structura costurilor întransportul rutier
Cheltuieli România
Credit 20
56

Asigur˘ari 2
Între¸ tinere 8
Carburan¸ ti 17
Salariu 22
Taxe, licen¸ te 2
Taxerutiere 15
Altecheltuieli 14
Total(%) 100
Sursa: MinisterulTransporturilor,Construc¸ tiilor ¸ si T urismului
Structura costurilorsociet ˘a¸ tiiSC MARIANALECU TRANSeste urm ˘atoarea:
Salarii ¸ sofer-37%
Amortisment auto-17%
Combustibil ¸ si lubriﬁan¸ ti-16%
Între¸ tinere ¸ si repara¸ tii-8%
Anvelope-3%
Asigur˘arii auto ¸ si marf ˘a – 2,8%
Taxe ﬁscale auto – 2,5%
Taxe parcare, amenzi, protocol, comisioane – 12%
Constat˘ari:
[1.] Salariul ¸ soferului de¸ tine o pondere mic ˘a în totalul costurilor; Amortismentul detine
o pondere mare din structura cheltuilelilor, al ˘aturi de restituirea creditului pentru achizi¸ tionarea
autovehiculului; Costul combustibilului reprezint ˘a principala cheltuial ˘a a autovehiculului;
Cheltuieliledeîntre¸ tinerealeﬁrmeiauoponderemic ˘a Taxeledeasigurarepentruautoivehicul
¸ si marf˘a, au o pondere, ¸ si o valoare, mic ˘a acceptabil ˘a în structura costurilor. Cheltuielile de
administra¸ tiesuntminime.
Elemente de eﬁcien¸ t ˘a economic ˘a privind utilizarea autovehiculelor
57

În anul 2004, autovehiculul de¸ tinut de societate a realiza t:
[1.] Un rulaj total de 60.367 Km, respectiv 7.546 km/lun ˘a, acesta ﬁind suﬁcient pentru
acoperireacheltuielilordatoratecredituluicontractat pentruachizi¸ tionareaautovehiculului;
Unvenittotalde1.932.232.300lei,respectivde241.529.0 38lei/lun ˘a Autovehiculularealizat
8 curse în cele 8 luni de activitate, societatea ﬁind înﬁin¸ t at˘a in martie 2004 Utililizarea
parcursuluiafostlalimitasuperioar ˘a,atigândovaloarede91,8%,nivelulminimacceptabil
ﬁind 70%CUPs – coeﬁcientul de utilizare a parcursului este d e asemenea foarte bun având
o valoarede94,75%Venitulspeciﬁctarifat pecurs ˘aestede 32008lei/km,respectiv1 USD,
valoare normal ˘a a tarifului la traﬁcul interna¸ tionalCheltuiala speciﬁc ˘a aferent˘a unei curse
reprezint˘a62%din venitulspeciﬁcﬁind pestemedialimiteinormalede cheltuielicare este
decca50%.
58

Tab2.1Dateprivindutilizarea parculuiautolatransporturile interna¸ tionale laS.C.MarianAlecuTrans
S.R.L
Nr
crtData¸ Tara
de
destina¸ tieKMVenit
totalTotal
cheltuieliCheltuieli
Plec˘ari Sosiri Zile TotalCu
încar-
c˘atur˘aF˘ar˘a
înc˘arc˘atur˘aCUPs Motorin ˘aDiurn
117.052.06 16Spania 72977207 90 0,99239.044.400111.382.11658.177.06924.236.380
2 2.0621.0619Spania 96198954 665 0,93240.678.700105.725.52155.998.52324.359.806
3 1.0720.0720Spania 80957856 239 0,97241.386.700195.615.60781.211.33128.612.690
428.07 13.0816Spania 55035272 231 0,96241.752.500128.424.06764.585.71720.606.800
523.08 11.0920Spania 63525687 665 0,90242.165.500190.193.01479.425.58939.664.390
630.09 14.1016Spania 67586485 273 0,96242.389.700127.809.43266.916.47327.741.531
714.108.11 26Spania 86277740 887 0,90243.681.800174.380.986107.222.976 29.055.940
810.11 14.1235Spania 81167999 117 0,99241.133.000176.446.62892.350.03548.070.050
59

Total 168 60367572001.932.232.300 1.209.977.371 605.887.713 242.347.587
CUP=91,8% CUPs= 94,75%PMZ=238,3km Venit=32008lei/km Cheltuialadirect
lei/km
60

CAPITOLULIII-EVOLU¸ TIIRECENTE ¸ SIVIITOAREÎNTRANSPORT URILERUTIEREDE
M˘ARFURI
Peste tot în Uniunea European ˘a, ca ¸ si în Europa Central ˘a ¸ si de Est (inclusiv în România) are loc
o dezvoltare accelerat ˘a a transportului cu automobile private, autobuze ¸ si camio ane. Transportul rutier
a devenit modul de transport dominant nu numai în Europa, ci î n întreaga lume ¸ si va continua s ˘a-¸ si
p˘astreze aceast ˘a pozi¸ tie în viitorul apropiat, chiar dac ˘a procentele de cre¸ stere vor ﬁ mai bine controlate
la nivelul Uniunii Europene decât pân ˘a în prezent. E¸ secul în a exercita acest control va avea ca ef ect
faptulc˘avia¸ taînmulte¸ t ˘aridepeglobvasuferiputernicdincauzapolu ˘arii,zgomotului¸ sicongestiilorde
traﬁc. O limit ˘a mai sever ˘a pentru folosirea automobilelor este cantitatea mare de sp a¸ tiu necesar pentru
¸ sosele ¸ si parc ˘ari care duce la folosirea terenului necesar altor scopuri, în special pentru agricultur ˘a.
61

Încotromergtransporturilerutiere
Cursaecologiz˘ ariicontinu˘ a,îns˘ anutoat˘ alumeamaijo ac˘ aaceast˘ acarte. Întotdeauna
trebuies˘ a ¸ stiicând s˘ a teopre¸ sti. În economia de „plant a¸ tie“care a urmat anilor’90, curajul
primilor întreprinz˘ atori a fost r˘ aspl˘ atit, în cele mai m ulte cazuri. Apoi, a fost dat un semnal,
pe care l-au în¸ teles doar cei care mai sunt ¸ si ast˘ azi în afa ceri. Curajul nu mai era suﬁcient,
pricepereaorganiz˘ ariiuneiafaceriîncepânds˘ a-¸ sicon turezeapari¸ tia. Dup˘ a2000,ceicarenu
au ¸ stiut cu precizie de unde vine ¸ si încotro se îndreapt˘ a a facerea lor, acum sunt în agonie.
Ast˘ azi, legisla¸ tia (în domeniul emisiilor poluante la au tovehicule) ¸ si etapele de
implementare nu mai reprezint˘ a un secret pentru nimeni. Nu se mai poate vorbi de
schimb˘ ari peste noapte. Nu e un secret nici faptul c˘ a dup˘ a repartizarea CEMT pen-
tru acest an, operatorii de transport interna¸ tional au red us achizi¸ tiile de autovehicule
noi în a¸ steptarea motoarelor EURO 4. Sub presiunea perform an¸ tei ¸ si a competi¸ tiei
generate de apropierea de UE, transportatorii români vor tr ebui s˘ a ﬁe ajuta¸ ti s˘ a-¸ si
sus¸ tin˘ a interesele altfel decât au f˘ acut-o pân˘ a acum. T rebuie c˘ autate potriviri de di-
mensiuni ¸ si tendin¸ te de cre¸ stere între operatorii de tra nsport ¸ si clien¸ tii deservi¸ ti, sta-
bilirea unor parteneriate de durat˘ a, care s˘ a permit˘ a cre ¸ sterea simultan˘ a a partenerilor.
Din nefericire, în prezent, politica ¸ si strategiile exist ente în domeniul trans-
porturilor rutiere, se limiteaz˘ a la infrastructur˘ a, iar acest fapt este vizibil în de-
zorientarea v˘ adit˘ a a multor operatori de transport. Este clar c˘ a integrarea în UE
va schimba no¸ tiunea de concuren¸ t˘ a în domeniul transport urilor rutiere na¸ tionale ¸ si
interna¸ tionale, ¸ si totodat˘ a este foarte diﬁcil ca trans porturile rutiere române¸ sti s˘ a
ob¸ tin˘ a medalia de aur sau s˘ a urce pe podium în toate segmen tele de pia¸ t˘ a.
Nuesteclarcucesegmentdetransportvadoris˘ aconcurezeR omânia: s˘ a-¸ siprotejeze
transporturile na¸ tionale sau s˘ a fac˘ a fa¸ t˘ a la cele inte rna¸ tionale; ¸ si în special la ce categorie:
mare, medie sau mic˘ a? România se va prezenta la Europenele d in 2007 cu o echip˘ a bine
a¸ sezat˘ a care s˘ a concureze pe categorii sau se va duce cu o a dun˘ atur˘ a ai c˘ arei componen¸ ti
î¸ si dau la ¸ turloaie pân˘ a în ultimul moment înainte de înce perea concursului? În ce situa¸ tie
¸ sanselesuntreale¸ silacecategorie? Dac˘ asemergedezor ganizat,rezultatelevorﬁpem˘ asur˘ a.
Câ¸ tiva vor primi medalii frumoase, dar lotul nu va avea acce s la podium. Astfel, operatorii
de transport care realizeaz˘ a importan¸ ta Europenelor din 2007, au început preg˘ atirile pe cont
propriu, dar le lipse¸ ste îndrumarea avizat˘ a a unui antren or. Cei care nu se simt siguri pe ei,
încearc˘ a s˘ a se protejeze ﬁecare dup˘ a propriile posibili t˘ a¸ ti ¸ si aprecieri. Este clar c˘ a este loc
pentrutoat˘ alumeapeteren,îns˘ anumaidac˘ aantrenorulî mpartecorespunz˘ atorposturile¸ sinu
î¸ si las˘ a juc˘ atorii s˘ a se bat˘ a ca s˘ a ﬁe cu to¸ tii atacan¸ ti. Dac˘ a pân˘ a acum avantajul competitiv
în transporturile interna¸ tionale era oferit în principal de accesul la autoriza¸ tii, acest aspect,
f˘ ar˘ a a-¸ si pierde din importan¸ t˘ a, devine totu¸ si concu rat de priceperea în gestionarea afacerii,
dedeﬁnirea misiunii,viziunii,obiectivelor ¸ sistrategi eiﬁec˘ areiﬁrmedetransport,dealegerea
unui segment¸ tint˘ a de clien¸ ti ¸ si de creare a unor avantaj e competitive care pot ﬁ dovedite, re-
cunoscute¸ siapreciatecorespunz˘ atordeclien¸ ti,înter menireali ¸ sinudoarlaniveldeclarativ.62

Sursa: <a href="http://www.unttr.ro"> www.unttr.ro</a> / commu-
nicate de pres ˘a/ Radu Dinescu, Secretar General al UNTRR
3.1 Dinamica transportului rutier de m˘ arfuri în perspecti va intregr˘ arii europene
Dezvoltarea transporturilor rutiere se aﬂ ˘a în strâns ˘a leg˘atur˘a cu dezvoltarea economic ˘a
general˘a a unei ¸ t ˘ari, acestea reprezentând un factor esen¸ tial al cre¸ steri i economice.
Desf˘a¸ surarea unei activit ˘a¸ tii de transport rutier care s ˘a permit˘a o mobilitate sporit ˘a, prin
asigurarea leg ˘aturilor între toate regiunile, necesit ˘a în primul rând o infrastructur ˘a adecvat ˘a.
Uniunea European ˘a consider ˘a dezvoltarea re¸ telelor transeuropene ca ﬁ-
ind primordial ˘a prin prisma dublului obiectiv de func¸ tionare armonioas ˘a
a pie¸ tei interne ¸ si de înt ˘arire a coeziunii economice ¸ si sociale.
În acest sens în anul 1996 s-a adoptat Decizia 1692/96/CE car e ofer˘a prin-
cipii directoare pentru dezvoltarea infrastructurii de tr ansport, telecomunica¸ tii ¸ si energie.
Obiectiveleacestui program serefer ˘a la asigurarea mobilit ˘a¸ tiipersoanelor ¸ si bunurilor,combina-
rea mijloacelor de transport, asigurarea unei infrastruct urii de bun ˘a calitate, utilizarea optim ˘a a capac-
it˘a¸ tiilor existente, acoperirea întregului spa¸ tiu comuni tar ¸ si extinderea c ˘atre restul statelor europene.
În România re¸ teaua de drumuri publice are o lungime de 79001 (anul 2003) dis-
tribu¸ tia acestora ﬁind relativ uniform ˘a pe întreg teritoriul ¸ t ˘arii cu excep¸ tia regiunii Bucure¸ sti Il-
fov, aceasta dispunând de o densitate mai mare a drumurilor p ublice (47,6km/100km2).
Tab 3.1 Re¸ teaua de drumuri publice din România, în perioada 2003-2007
2003 2004 2007
Lungimeare¸ teleidedrumuripublice(km) 75859 78479 79001
Lungimeare¸ teleidedrumuripublice
modernizate(km)17608 19418 20368
Densitateadrumurilorpublice(km/100Km2) 30,6 32,9 35,43
Suirsa: Anuarul Statistic al României, 2007
Re¸ teaua de drumuri a României este slab dezvoltat ˘a ¸ si de calitate necorespunz ˘atoare comparativ
cu ¸ t˘arile UE. În acest sens exist ˘a o serie de programe de reabilitare a re¸ telei rutiere din Ro mânia.
În planul Na¸ tional de Dezvoltare 2007-2009 se aﬂ ˘a în curs de derulare urm ˘atoarele proiecte:
63

1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.•Proiectul de reabilitare a unor drumuri na¸ tionale: DN1 – Cl uj – Huedin, DN 2 – Râmnicu S ˘arat
– M˘ar˘a¸ se¸ sti – S ˘ab˘aoani, DN 1 Veste,- Miercurea Sibiului, E 79 Petro¸ sani – Sim eria, E 70 Lugoj
– Caransebe¸ s – Tuirnu Severin – Craiova, DN 56 Craiova Calaf at, DN 1 Bra¸ sov – Sibiu, DN 76
Deva – Oradea. Aceste proiecte ﬁind ﬁnan¸ tate de Guvernul Ro mâniei, Programele PHARE, ISPA
¸ si împrumuturidelaBanca European ˘adeInvesti¸ tii.
•Proiectul de l ˘argire la 4 benzi a drumului na¸ tional DN 5 Bucure¸ sti Giurgi u ¸ si varianta de ocolire
Aduna¸ tiiCop ˘aceni, acest proiect esteﬁnan¸ tat deISPA ¸ siGuvernulRomâ niei.
•Proiectul de construc¸ tie a autostrazii Bucure¸ sti Consta n¸ ta, ﬁnan¸ tat de BEI, ISPA ¸ si Guvernul
României.
•Proiecte de construc¸ tie autostr ˘azi: Bucure¸ sti – Bra¸ sov, Bra¸ sov – Oradea, N ˘adlac – Sibiu , Ploie¸ sti
– Sculeni.
•Proiectul deconstruc¸ tievariantedeocolire: Pite¸ stiﬁn an¸ tat deBERD ¸ si GuvernulRomâniei;Sibiu
ﬁnan¸ tat de ISPA ¸ si Guvernul României; Tecuci ﬁnan¸ tat de C omisia European ˘a prin programul
PHARE.
Tab3.1Structura transporturilor dem˘arfuripecategorii detransport înRomânia
Marfuri
transportate
AniiTotal
(%)Transport
feroviar
(%)Transport
rutier
(%)Transport
naval
(%)Transport
aerian
(%)Transport
Conducte
(%)
2003 100 17,04 75,55 4,02 0,0022 3,38
2004 100 19,98 73,52 3,91 0,0022 2,59
2005 100 19,99 73,97 3,61 0,0019 2,43
2006 100 19,60 74,10 3,15 0,0019 3,14
2007 100 19,29 74,46 3,47 0,0016 2,78
64

Fig3.2Structura transportului dem˘arfuripecategorii detransport înperioada 2003-2007
Transportul de m ˘arfuri, prin intermediul vehiculelor rutiere a înregistra t o diminuare a activit ˘a¸ tii
în perioada 2003-2007, ca de altfel tot sectorul de transpor t. Dac˘a pentru perioada 2003-2004s-ar putea
invoca drept explica¸ tie un ritm slab de dezvoltare economi c˘a, pentru perioada 2005-2007 nu se mai
poatespuneacela¸ silucru,înaceast ˘aperioad ˘aînregistrându-seritmuriimportantedecre¸ stereeconom ic˘a.
O explica¸ tie plauzibil ˘a poate ﬁ sporirea parcului de autovehicule proprietate per sonal˘a, care desf ˘a¸ soar˘a
65

activit˘a¸ tidetransportdem ˘arfuripecontpropriu,activitateaacestoraneﬁindeviden ¸ tiat˘adedatestatistice.
Tab5.2Transportul rutier dem˘arfuri înperioada 2003-2007
2003 2004 2005 2006 2007
M˘arfuri transportate(miitone) 278986 262943 268496 267103 275603
% 100,00 94,25 96,24 95,74 98,79
Parcursul m ˘arfurilor(milkm)
% 100,00 106,18 137,81 188,39 229,30
Transportul rutier a reprezentat 75.55% din volumul total a l m˘arfurilor transportate în
1999 ¸ si 74,46% în anul 2003 men¸ tinându-¸ si suprema¸ tia as upra celorlalte categorii de trans-
port. Parcursul m ˘arfurilor a crescut semniﬁcativ (cu 129,3% in perioada 2003 -2007
Pentru a se determina evolu¸ tia viitoare a indicatorului
“M˘arfuri transportate” s-a folosit metoda trendului liniar.
Tab3.3Previziunea evolu¸ tiei “M˘arfurilor transportate” înperioada 2007-2009
AniiM˘arfuri
transportateti Ti2 yi*ti yi (y-y )ˆ2
2003 278986 -2 4 -557.972 271147,4 61443650
2004 262943 -1 1 -262.943 270886,8 63103958
2005 268496 0 0 0 270626,2 4537752
2006 267103 1 1 267.103 270365,6 10644559
2007 275603 2 4 551.206 270105 30228004
Total 1353131 10 -2.606 169957923
M˘arfuri transportate-
previziune
66

2008 269844
2009 269584
2010 269323
Tendin¸ ta care rezult ˘a din urma previziunii nu reprezint ˘a o situ-
a¸ tie favorabil ˘a sectorului de transport românesc, cantitatea de m ˘arfurii trans-
portate prin intermediul ﬁrmelor de transport sc ˘azând u¸ sor dar constant.
Tab3.4Previziunea evolu¸ tiei “Parcursului m˘arfurilor” înperioada 2007-2009
AniiParcursul
m˘arfurilorti yi yi-yi
2003 13456 0 13.456 0
2004 14288 1 16.558 5154107
2005 18544 2 20.376 3355329
2006 25350 3 25.073 76528
2007 30854 4 30.854 0
Total 102492 106.317 8585964
Parcursuluim ˘arfurilor
Previziune
2008 37967
2009 46721
2010 57492
Tendin¸ ta care rezult ˘a din urma previziunii parcursului m ˘arfurilor indic ˘a o cre¸ stere a
67

acestora, situa¸ tie care sugereaz ˘a ca va cre¸ ste transportul pe distan¸ te medii ¸ si lungii cee a
ce semniﬁc ˘a cre¸ sterea transporturilor intena¸ tionale ¸ si implicit dezvotarea rela¸ tiilor externe.
3.2 Reglement˘ ari pe plan interna¸ tional în transportul ru tier de m˘ arfuri
Pem˘asuradezvolt ˘arii¸ simoderniz ˘ariirutierepeplanmondial¸ siacre¸ steriischimburilore conomicedintre
diferitele¸ t ˘arii ale lumii, ¸ s-a resim¸ tit tot mai mult necesitatea cons tituiriiunei organiza¸ tii interna¸ tionalea
transporturilorrutiere, care s ˘a promovezeacest gen de transporturi ¸ si s ˘a apere interesele membrilors ˘ai.
Institu¸ tii ale traﬁcului rutier interna¸ tional de m ˘arfuri
Dup˘acel de-al doileaR ˘azboi Mondial,pem ˘asuradezvolt ˘arii ¸ simoderniz ˘ariirutiere, acre¸ sterii
schimburiloreconomicedintrestate, s-asim¸ tittotmaimu ltnecesitateaconstituiriiuneiorganiza¸ tiia
transportatorilor,care s ˘aapereintereselemembrilors ˘ai. Aceastas-arealizatîn 1948,cândaluaﬁin¸ t ˘a,la
Geneva – Uniunea Interna¸ tional ˘aaTransportatorilor Rutieri(IRU).
ActuldeconstituireaIRU afostsemnatdedelega¸ tiilena¸ t ionaledin8¸ t ˘arieuropene: Belgia,Danemarca,
Fran¸ ta, Anglia,Norvegia,Olanda, Suedia, Elve¸ tia. ¸ Tar a noastr˘aa aderat laIRU în 1963.
IRU acontribuitlaelaborarea instrumentelortehnice ¸ sic omercialemenites ˘apromovezetransportul
auto peplaninterna¸ tional.
În domeniultransportuluiauto,trebuiemen¸ tionat ˘aconstribu¸ tiaIRU în leg ˘atur˘acu:
•punerea în aplicare a Conven¸ tiei vamaleprivindtransport ulrutierinterna¸ tional dem ˘ar-
furi subacoperirea carnetelorTIR;
•elaborarea scrisoriidetransportinterna¸ tionalîn confo rmitatecu prevederileConven¸ tiei
privitoarelatransportulrutierinterna¸ tionaldem ˘arfuri(CMR);
•crearea Asocia¸ tieiInterna¸ tonalepentru transportulm ˘arfurilorperisabile;
•crearea ServiciuuideAsisten¸ t ˘amutual˘ainterna¸ tional ˘a;
•colaborarea la elaborarea altor conven¸ tii interna¸ tiona le referitoare la: circula¸ tia ¸ si
semnalizarea rutier ˘a, transportul m ˘arfurilor periculoase, transportul m ˘arfurilor în con-
tainere, etc.
Reglement ˘ari aletraﬁcului rutier interna¸ tional de m ˘arfuri
[1.]Conven¸ tia vamal˘areferitoare latransportul interna¸ tional dem˘arfurisubacoperirea
carnetelor TIR (Geneva, 1959) – acord˘a transportatorilor avantaje de ordin vamal menite s ˘a fa-
cilitezetraﬁcul interna¸ tionaldem ˘arfuri;
68

Laaceast ˘a Conven¸ tieRomâniaaaderat în1963.
Autovehiculele care circul ˘a sub acoperirea carnetelor TIR beneﬁciaz ˘a de eliminarea opera¸ ti-
ilor de deschidere, în punctele vamale ale ¸ t ˘arilor de tranzit, pentru controlul vamal, ceea ce deter-
min˘a sc˘aderea duratei transportului ¸ si diminueaz ˘a posibilit ˘a¸ tile de degradare a m ˘arfurilor perisabile.
Carnetul TIR îlscute¸ stepetransportaordedepunereaunor garan¸ tiivamalepropor¸ tionalecam ˘arimecu
valoaream ˘arfurilortransportate.
Pentru ﬁecare vehicul rutier se întocme¸ ste un carnet TIR va labil pentru o singur ˘a c˘al˘atorie.
Organelevamaledin¸ t ˘arilede expediere, dup ˘acontrolulvamal al autovehiculului,aplic ˘a acestuia
sigiliile TIR.
Organele vamale din ¸ t ˘arile de tranzit controleaz ˘a autove-
hiculele numai sumar, veriﬁcând, în special, starea sigili ilor.
În cazuri extreme, organele vamale pot ordona desfacerea si giliilor ¸ si
înlocuirea acestora cu altele noi, dup ˘a efectuarea controlului, a c ˘aror se-
rie este trecut ˘a în carnetele TIR aﬂate în posesia conduc ˘atorului auto.
În¸ taranoastr ˘a,ROMTRANSîndepline¸ steroluldeAsocia¸ tiegarant ˘apentruaplicareaConven¸ tieiTIR.
Principale atribu¸ tiialeROMTRANSsunt:
1.•prime¸ ste,gestioneaz ˘a ¸ sielibereaz ˘a, contracost,membrilors ˘ai, carneteTIR;
•garanteaz ˘a aplicarea Conven¸ tie TIR ¸ si este ¸ tinut ˘a r˘aspunderii de plata taxelor ¸ si a pe-
nalit˘a¸ tilorb˘ane¸ sti,lacaretitulariicarnetelorTIRsuntexpu¸ siînvi rtutealegilor ¸ siregle-
ment˘arilorvamaleale¸ t ˘arilorpeteritoriulc ˘arora seproducabateri;
•particip˘alacongresele,reuniunileorganizatedeIRU ¸ sisus¸ tinei ntereselemembrilors ˘ai
în cadrul acestora;
•contribuie la elaborarea de reglement ˘ari de traﬁc rutier interna¸ tional, la completarea ¸ si
revizuirea celor existente ¸ si, pe plan intern, particip ˘a la elaborarea tarifelor de traseu
auto ¸ siaaltoractenormativealecircula¸ tieirutiere.
[1.] Conven¸ tia referitoare lacontractul detransport interna¸ tional dem˘arfuripecale
rutier˘a(CMR)–semnat˘a la Geneva în 1956. Aceast˘a Conve¸ tiei apar¸ tine seriei de conven¸ tii
interna¸ tionale ini¸ tiate de Comisia Economic ˘a ONU pentru Europa. În cadrul acestei Conven¸ tii
sunt reglementate, în mod uniform, condi¸ tiile generale în care se încheie ¸ si se execut ˘a contractul
de transport rutier de m ˘arfuri, reprezentate de scrisoarea de tr ˘asur˘a tip CMR. Acordul
European privitorlatransportul dem˘arfuripericuloase pe¸ sosele(semnatîn1957) -seaplic˘a
69

transporturilor efectuate, chiar ¸ si în tranzit, pe terito riul a cel pu¸ tin dou ˘a ¸ t˘ari p˘ar¸ ti ale Acordului
¸ si numai pe teritoriul lor. Asocia¸ tia Interna¸ tional ˘apentrutransportul m˘arfurilor
perisabile(semnat ˘a în1955) – ¸ si-apropusurm ˘atoareleobiective:
1. 2. 3.•coordonarea ¸ si schimbuldeexperien¸ t ˘acu societ ˘a¸ tile ¸ si grup ˘arilena¸ tionaleaderente;
•elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul ru tier de m˘arfuri sub temper-
atur˘adirijat˘a,atarifelor ¸ si acondi¸ tiilordetansportpentrum ˘arfurileperisabile;
•publicarea studiului ¸ si coordonarea activit ˘a¸ tii în vederea transportului rutier de m ˘arfuri
perisabile.
[1.] Conven¸ tia asupracircula¸ tiei rutiere¸ siProtocolul privindsemnalizarea rutier˘a
–elaborate la Geneva în 1949 ¸ si îmbun ˘at˘a¸ tite la Conferin¸ ta de la Viena din 1968.
Acorduri ¸ siConven¸ tii bilaterale încheiate întredou˘asaumaimulte¸ t˘ari– prin care p ˘ar¸ tile
contractanteî¸ siacord ˘a reciproco seriedeavantaje, cumar ﬁ:
1. 2.•necontingetareanum ˘aruluidecurse;
•scutireareciproc ˘adeoricefel detaxe ¸ siimpozite;
•scutireareciproc ˘adeoricefeldetaxe ¸ siimpozitepentruunnum ˘arcontingentatdec ˘al˘a-
tori,pebaz ˘a deautoriza¸ tie;
•reducerea par¸ tial ˘aataxelor ¸ si impozitelorpentruun num ˘arcontingentatdec ˘al˘atori.
Autoriza¸ tiile detransportpotﬁ:
•permanente – asigur˘a drepul efectu ˘arii unui num ˘ar nelimitat de curse într-o perioad ˘a
determinat ˘a– deregul ˘a1an;
•de c˘al˘atorie–dau dreptullao singur ˘ac˘al˘atoriedus-întorspeperioadadevalabilitatea
autoriza¸ tiei.
Contractul de transport în traﬁcul rutier interna¸ tional d e m˘arfuri
Proba acestui contract se face prin scrisoarea de tr ˘asur˘a tip CMR. Aceasta
se întocme¸ ste în 3 exemplare, semnate de expeditor ¸ si de tr ansportator, din care:
•primulexemplarseremiteexpeditoruluilapredarea m ˘arﬁi;
70

•al doileaexemplarînso¸ te¸ stemarfa;
•al treileaexemplarsere¸ tinedetransportator.
Când marfa trebuie s ˘a ﬁe înc ˘arcat˘a în dou ˘a sau mai multe vehicule sau dac ˘a este vorba
de feluri diferite de marf ˘a sau de loturi diferite, transportatorul are dreptul s ˘a cear˘a întocmirea
de scrisori de transport pentru ﬁecare vehicul folosit sau p entru ﬁecare fel ori lot de marf ˘a.
Scrisoarea de transport trebuie s ˘a con¸ tin ˘a urm ˘atoarele date:
•locul ¸ si dataîntocmirii;
•numele ¸ si adresatransportatorului;
•locul ¸ si dataprimiriim ˘arﬁi;
•loculprev ˘azut pentrueliberarea acestora;
•numele ¸ si adresadestinatarului;
•denumireacurent ˘aam˘arfurilor ¸ si felulambalajului;
•num˘arulcoletelor;
•greutateabrut ˘aam˘arﬁi;
•cheltuielileaferentetransportului(pre¸ tuldetranspor t,taxeaccesorii,taxevamale,etc.);
•instruc¸ tiunilenecesare pentruîndeplinireaformalit ˘a¸ tilorvamale;
•men¸ tiunea c ˘a transportul este supus regimului stabilit prin CMR ¸ si nic i unei alte regle-
ment˘aricontractuale.
Dac˘a este cazul, scrisoarea de transport trebuie s ˘a con¸ tin˘a ¸ si urm ˘atoarele indica¸ tii:
•interzicerea transbord ˘arii;
•cheltuielipecare expeditorulleiaasuprasa;
•valoareadeclarat ˘a am˘arﬁi ¸ sisumacare prezint ˘aintersspecial laeliberare;
•instruc¸ tiunileexpeditoruluic ˘atretransportaorcu privirelaasigurarea m ˘arﬁi;
71

•termenulconvenitîncare transportultrebuieefectuat.
Expeditorulr ˘aspundepentru toatecheltuielile ¸ sidaunelepricinuitet ransportatoruluidincauza
inexactit˘a¸ tiisau insuﬁcien¸ teidatelorînscriseînscrisoareadet ransport.
Transportatorulesteobligatca, laprimiream ˘arﬁi, s˘averiﬁce:
•exactitateamen¸ tiunilorreferitoare lanum ˘arulcoletelor;
•stareaaparent ˘a am˘arfurilor ¸ si ambalajelor.
Expeditorul poate s ˘a cear ˘a veriﬁcarea greut ˘a¸ tii m ˘arfurilor de
c˘atre transportator ¸ si, la rândul s ˘au, acesta cere plata cheltuielilor.
Acquis-ul comunitar în domeniul transportului rutier implic˘a reglement ˘ari de ordin
social, tehnic, ﬁscal, de siguran¸ t ˘a ¸ si, nu în cele din urm ˘a, de protec¸ tia mediului.
Printre cele mai importante vor ﬁ amintite cele referitoare la ad-
miterea în profesia de transportator de m ˘arfuri, reglement ˘ari privind dimensiu-
nile ¸ si greutatea vehiculelor, ¸ si a transportului în inte riorul altui stat membru.
a) Permise de conducere ¸ si reguli privind admiterea în pro-
fesia de transportator de m˘ arfuri ¸ si transportator de pas ageri
Începând cu 1 ianuarie 1993 orice operator ce dore¸ ste s ˘a transporte m ˘arfuri sau pasageri, cel
pu¸ tin între dou ˘a state membre, trebuie s ˘a posede un permis de conducere recunoscut de Comunitate.
Permisul, emis de statul membru în care operatorul î¸ si are r e¸ sedin¸ ta, permite operatorului un acces
nelimitat la toat ˘a pia¸ ta intern ˘a. Condi¸ tiile de ob¸ tinere a unui astfel de permis sunt stab ilite de Direc-
tiva 96/26/CE privind admiterea în profesia de transportat or de m˘arfuri ¸ si transportator de pasageri.
Dintre condi¸ tiile impuse se pot aminti cele legate de bun ˘a reputa¸ tie, competen¸ ta profesional ˘a ¸ si situ-
a¸ tia ﬁnanciar ˘a a operatorilor, ca ¸ si inspec¸ tia ce trebuie facut ˘a pentru a veriﬁca condi¸ tiile men¸ tionate.
Având în vedere ca diplomele emise de un stat membru trebuie r ecunoscute de toate
celelalte state membre, directiva stipuleaz ˘a ca statele membre s ˘a emit˘a o licen¸ t ˘a co-
munitar˘a unic˘a pentru transportatorii ce au dovedit competen¸ tele profe sionale.
b) Greutatea ¸ si dimensiunile vehiculelor
Piata unic ˘a în transportul rutier de m ˘arfuri necesit ˘a reguli comune aplicabile vehiculelor,
¸ si în mod special cele referitoare la autorizarea greut ˘a¸ tii ¸ si dimensiunilor pentru vehiculele grele
de m˘arfuri. Speciﬁca¸ tiile tehnice comune referitoare la greu tatea ¸ si dimensiunile maxim ad-
misibile privind vehiculelor folosite în transportul inte rnational au fost stabilite de Directiva
96/53/CE, care mai precizeaz ˘a ¸ si alte caracteristici tehnice ce trebuie îndeplinite de vehicule, cum
ar ﬁ cele referitoare la sistemul de frânare ¸ si iluminare sa u la nivelul de poluare fonic ˘a.
c) Liberalizarea cabotajului
72

În perioada 1990 –1998 transportul c ˘atre ¸ si dinspre un stat membru, ca ¸ si transportul în
interiorul unui alt stat membru (cabotaj), se facea pe baza u nor licen¸ te anuale emise de ﬁecare
stat membru. Începând cu 1998, cabotajul rutier a fost pe dep lin liberalizat. Acest lucru
înseamn˘a ca un transportator din oricare din statele membre poate tr ansporta m ˘arfuri oriunde în
Uniunea European ˘a, inclusiv într-un stat membru în care el nu î¸ si are resedin ¸ ta, cu condi¸ tia
ca acesta s ˘a posede licen¸ t ˘a comunitar ˘a unic˘a (Regulamentele Consiliului 881/92 ¸ si 3118/93).
Chiardac ˘aaufostvocicareaucontestataceastadecizie,aducânddre ptargumentdeclinulcondi¸ ti-
ilor sociale în unele state membre, studiile au ar ˘atat c˘a cei mai competitivi operatori sunt aceia care
furnizeaz ˘a clien¸ tilor servicii de cea mai buna calitate, servicii ca re nu sunt neap ˘arat ¸ si cele mai ieftine.
3.3 Prevederii speciﬁce privind transportul de m˘ arfuri ge nerale în traﬁcul na¸ tional
Prevederile speciﬁce privind transportul de m ˘arfuri generale în traﬁcul na¸ tional
se refer˘a la urm ˘atoarele trei categorii ¸ si anume: condi¸ tii privind mijlo acele de trans-
port, condi¸ tii legate de ¸ soferii utiliza¸ ti ¸ si condi¸ ti i de executare a transporturilor.
Condi¸ tii privind mijloacele de transport :
-operatorii detransportrutierna¸ tionaldem ˘arfuri generalesuntobliga¸ tis ˘autilizeze
vehiculerutierecareseincadreaz ˘aînnormelelegaledesiguran¸ t ˘a¸ sidesecuritateatransporturilorrutiere.
-transporturilerutierena¸ tionaledem ˘arfuri generalesuntexecutatenumai
cu vehicule care au caracteristicii constructive ¸ si dot ˘ari conform reglement ˘arilor în vigoare la accesul
la structurile rutiere privind tipurile de transporturi, p rev˘azute în Ordonan¸ ta Guvernului nr. 44/1997;
-s˘aﬁe omologate;
-s˘aﬁe înscriseîncircula¸ tiedeﬁnitivsautemporar;
-s˘aaib˘ainspec¸ tiaperiodic ˘avalabil˘a.
Condi¸ tii privind ¸ soferii utiliza¸ ti:
– s ˘aposedepermis deconducere corespunz ˘atorcategoriei deautovehiculpecare-l conduce;
– s ˘aﬁe apt medical ¸ sipsihologicconform examin ˘arilorperiodice;
– s ˘aseveriﬁcecapacitaea demunc ˘aa ¸ soferilorînaintedeplecareîn curs ˘a;
– s˘aserespecte regimuldemunc ˘aal ¸ soferului,prev ˘azut dereglement ˘arilena¸ tionale ¸ siinterna¸ tionale.
Condi¸ tii de executare a transporturilor:
– operatoruldetransportr ˘aspundede
num˘arul, greutatea ¸ si integritatea m ˘arfurilor, de la înc ˘arcare ¸ si pân ˘a la predarea la destina¸ tie a acestora;
– ¸ soferulare obliga¸ tias ˘aasistes˘aasistelaînc ˘arcarea ¸ si desc ˘arcarea m ˘arfurilor
transportate,permitândefectuareaacestoropera¸ tiuniî na¸ safelînc ˘atpeparcursultransportuluis ˘aseasig-
ure securitatea m ˘arfurilor ¸ si s ˘a preîntâmpinedeplasarea acestora ¸ si producerea unor eve nimenterutiere;
73

– ¸ soferul are
obliga¸ tia s ˘a nu permit ˘a înc˘arcarea m ˘arfurilor din alte categorii pentru care vehiculul nu de¸ ti ne licen¸ t˘a;
– s ˘anu încarce vehicululpestecapacitatea util ˘adetransport;
– s ˘aserealizeze transportulîn conformitatecu contractuînc heiat cu
beneﬁciarul,iarîncazdeimobilizareavehiculului,s ˘aseiam˘asurideremedieresauînlocuireaacestuia;
– s˘aserespecte
normele de protec¸ tie a muncii ¸ si PSI pe tot timpul transpor tului, prev ˘azut˘a de legisla¸ tia în vigoare.
Pe teritoriul României, transportul interna¸ tional de mar f˘a se ex-
ecut˘a cu respectarea legisla¸ tiei interne din acest domeniu.
74

Concluzii
În România, ﬁrmele cu 1 – 5 camioane reprezint˘ a 80% din num˘ a rul total de ﬁrme de trans-
port, care de¸ tin licen¸ te de transport rutier ¸ si execu¸ ti e pentru transport rutier interna¸ tional ¸ si care
au în dotare aproximativ 35% din camioanele înregistrate în România. Companiile cu un parc mai
mare de 20 de camioane reprezint˘ a 2,75% din totalul compani ilor care au ob¸ tinut licen¸ ta de trans-
port rutier interna¸ tional ¸ si care de¸ tin aproximativ 27% din camioanele înmatriculate în România.
Segmente depia¸ t˘ aacoperite
Din cele 20.000 de ﬁrme de transport rutier înregistrate în R omânia, aproximativ 1.900
dintre acestea efectueaz˘ a opera¸ tiuni de transport inter na¸ tional. Majoritatea ﬁrmelor de trans-
port rutier sunt specializate pe transportul de m˘ arfuri ge nerale, un procent relativ mic având
semiremorci specializate pentru transportul m˘ arfurilor perisabile, agabaritice sau periculoase.
M˘ arcile de camioane predominante în România
La sfâr¸ situl anului 2003, statisticile indicau c˘ a ﬁrmele de transport din
România aveau în componen¸ ta lor urm˘ atoarea structur˘ a: 9 % MAN, 12,4%
Mercedes, 13% IVECO, 19,5% Volvo, 23% Roman ¸ si 23,1% alte mo dele.
Raportat în procente, în ¸ tara noastr˘ a exist˘ a un num˘ ar de aproximativ 34.100
de capete-tractor reprezentând 5% din num˘ arul total de aut ovehicule înmatriculate,
iar aproximativ 76.000 de camioane sunt destinate transpor turilor în construc¸ tii.
Servicii integrate de logistic˘ a
În general, companiile interna¸ tionale care ofer˘ a servic ii logistice pe pia¸ ta româneasc˘ a,
nu conduc în totalitate ¸ si activit˘ a¸ ti de transport, neav ând astfel de inten¸ tii pentru viitorul
apropiat. Tendin¸ ta este aceea de a contracta ﬁrme de transp ort, evitându-se astfel in-
vesti¸ tii substan¸ tiale în ﬂote proprii. Exist˘ a îns˘ a un n um˘ ar redus de ﬁrme care de¸ tin
propria ﬂot˘ a de autovehicule, ﬁrme care deservesc în total itate clien¸ ti dedica¸ ti.
Gruparea transporturilordem˘ arfuripepia¸ taromâneasc˘ a
Vârsta medie a ﬂotei din sectorul rutier de transport din Rom ânia este de 3-4 ani pentru ﬁrmele
de m˘ arime medie. În cazul companiilor mari, vârsta poate ﬂu ctua destul de mult datorit˘ a procesului
de reînnoire a ﬂotei. Operatorii de transport sunt într-un p ermanent proces de înnoire a ﬂotei pentru a
putea avea acces la autoriza¸ tiile multilaterale CEMT, ast fel c˘ a ﬁrmele mari î¸ si modernizeaz˘ a parcurile
autoprinachizi¸ tionareadeautocamioanecarecorespunds tandardelordepoluareEURO3 ¸ siEURO4.
România de¸ tine una din cele mai moderne ﬂote de camioane din Europa, mai mult de 50%
din num˘ arul de camioane corespund standardelor EURO 3, cee a ce reprezint˘ a aproximativ 10.000
de camioane. Multe ﬁrme de transport consider˘ a îns˘ a destu l de nepl˘ acut˘ a tranzi¸ tia de la EURO
3 la EURO 4, ¸ tinându-se cont c˘ a diferen¸ tele tehnice dintr e cele dou˘ a clase sunt mici, iar capac-
it˘ a¸ tile ﬁnanciare ale transportatorilor care au achizi¸ tionat autocamioane EURO 3 sunt limitate.
În prezent evolu¸ tia defavorabil˘ a a economiei na¸ tionale a condus la o sc˘ adere a
75

activit˘ a¸ tii în majoritatea ramurilor ¸ si implicit a cond us la reducerea puternic˘ a a activ-
it˘ a¸ tii de transport. Totu¸ si, în privin¸ ta transporturi lor rutiere de m˘ arfurii se estimeaz˘ a,
c˘ a pe m˘ asur˘ a ce economia se va dezvolta, cererea de produs e ¸ si servicii va cre¸ ste,
iar rela¸ tiile comerciale externe se vor extinde, acestea v or cunoa¸ ste o dinamic˘ a pozitiv˘ a
76

BIBLIOGRAFIE
1 Alexa,C TransporturiInterna¸ tionale,Ed ASE, Bucure¸ st i,2003
2 B˘alan, Carmen -Logistic ˘a,Ed Uranus,Bucure¸ sti 2004
3 B˘alan, Carmen -Logisticam ˘arfurilor, EdASE, Bucure¸ sti 2000
4Bardy, E.
Novack,R.-Transportation,WestPublishingCompanz, London,1994
5Caracot˘a, D.
Caraiani, Ghe.-Eﬁcien¸ taEconomic ˘aaTransporturilorRutiere, Ed ASE, Bucure¸ sti 2003
6 Caraiani, G. -Transporturile ¸ siexpedi¸ tiilerutiere, E d LuminaLex,Bucure¸ sti 1998
7Cetin˘a, Iuliana
Brandabur, Raluca-Marketingulserviciilor,Ed Uranus,Bucure¸ sti 2004
8 Cristureanu, Cristina-Economiainvizibilului. Tranzac¸ tiiinterna¸ tionalecu servicii,EdAllBeck
2004
9 Dima,I.C.-Managementlogistic–Logisticaﬁrmei,EdituraDidactic ˘a ¸ siPedagogic ˘a,
Bucure¸ sti, 1990
10 Dima,I.C. -Sistemullogistical ﬁrmei,Eh Tehnic ˘a, Bucure¸ sti,1997
11Emilian,R:
¸ Tigu,Gabriela-Managementulopera¸ tiunilorînîntreprinderideservici i,Ed ASE,
Bucure¸ sti,2002
12 Gheorghe, I. -Managementultransporturilor,EdEﬁcient , Bucure¸ sti, 2001
13 Ion, G. -Economiatransportuluiurbandepasageri, Ed Ase , Bucure¸ sti,2001
14 Ioncic ˘a, Maria -Economiaserviciilor,Ed Uranus, Bucure¸ sti,200 2
15 Ioncic ˘a, Maria(coord.) -Strategiidedezvoltareasectoruluiter ¸ tiar,Ed Uranus,Bucure¸ sti, 2004
77

16Ionescu, I.
Iona¸ scu, Viorica
ConstantinManuelaPopescu-Economiaîntreprinderiideturism ¸ sicomer¸ t,EdUranus, Bucure¸ sti,2002
17Jhon,E.G.
Bateson, K.
Hoffman,D.-Managingservicesmarketing,TheDryden Press, UnitedSta tes of
America,1999
18Na¸ scu, I.
Ion, G.
Mateescu, V.-Managementulserviciilordetransport,Ed ASE, Bucure¸ st i,1995
19 Negu¸ t,S.(coord.) -Geograﬁeeconomic ˘amondial ˘a,EdASE, Bucure¸ sti, 2001
20 Negu¸ t,S. -Geograﬁaeconomic ˘amondial ˘a,EdMeteorPress, Bucure¸ sti, 2003
21 Kotler,Ph. -Managementulmarketingului,Ed Teora, Bucu re¸ sti, 1997
22 Plumb,I. -Economiaramurilor,EdTribunaEconomic ˘a,Bucure¸ sti, 2001
23Stanciu, V.
Caraiani, G.-Transporturile ¸ siExpedi¸ tiileAeriene, EdLuminaLex,B ucure¸ sti, 1997
24Sorescu, M.
Caraiani, Ghe-Transpoturiferoviare, Ed. LuminaLex,Bucure¸ sti, 1998
25 Olteanu,V Marketingulserviciilor,EdUranus, Bucure¸ s ti, 2002
26Vl˘asceanu, Ghe.
Negoescu,B.-Geograﬁatransporturilor,EdMeteorPress, Bucure¸ sti, 2 004
27Wood,F.D.
Jonshon,J.C.-ContemporaryTransportation,PrenticeHall, London,Uni tedKingdom,
1996
28 ***-Mijloacedetransportexistentelasfâr¸ situlanului2003 ,INS, Bucure¸ sti,
2004
78

29 ***Rezultatele ¸ siperforman¸ teleîntreprinderilordimcome r¸ t ¸ siservicii,INS,
Bucure¸ sti,2001-2005
30 *** Revistadedreptcomercial„Nr2/2004
31 ***Transporturirutiere-Reglement ˘ariina¸ tionale,Ed TransportRutier,
Bucure¸ sti,1998
32 *** <ahref="http://www.cartranspreda.ro"> www.cartranspreda.ro</a>
33 *** <ahref="http://www.cjr.ro"> www.cfr.ro</a>
34 *** <ahref="http://www.cfr.ro"> www.cjr.ro</a>
35 *** <ahref="http://www.crisoft"> www.crisoft</a>.ro
36 *** <ahref="http://www.miheishipping.ro"> www.miheishipping.ro</a>
37 *** <ahref="http://www.mt.ro"> www.mt.ro</a>
38 *** <ahref="http://www.taronm.ro"> www.tarom.ro</a>
39 *** <ahref="http://www.unttr.ro"> www.unttr.ro</a>
Ioncic˘a, Maria(coord)– Strategiidedezvoltarea sectoruluitertiar , EdUranus, Bucure¸ sti,2004,
p.46-47
Cristureanu, Cristina– Economiainvizibilului. Tranzac¸ tiinterna¸ tionalecu se rviciiEdAllBeck, 2004,
p. 7
Ioncic˘a, Maria– EconomiaServiciilor ,Ed Uranus,Bucure¸ sti, 2003,p 14
Gershuny,MilespreluatdinGhibu¸ tiu,Agnes – Serviciile ¸ sidezvoltarea ,Ed Expert,Bucure¸ sti, 2001,p
54-55
Ioncic˘a, Maria- Economiaserviciilor ,EdUranus, Bucure¸ sti,2003, p.13
Nusbaumer-preluat dinGhibu¸ tiu,Agnes– Serviciile ¸ si dezvoltarea ,EdExpert, Bucure¸ sti2001,p 67
Ridllepreluat dinGhibu¸ tiu,Agnes– Serviciile ¸ si dezvoltarea ,EdExpert, Bucure¸ sti2001,p 68
Jhon E.G., Bateson, K,Hoffman,D. – Managingservices marketing ,TheDryden Press, UnitedStates
ofAmerica, 1999,p 9
79

Ioncic˘a, Maria– Economiaserviciilor ,Ed Uranus, Bucure¸ sti, 2003,p.81
Cristureanu, Cristiana– Economiainvizibilului. Tranzac¸ tiinterna¸ tionalecu se rviciiEdAll Beck, 2004,
p 21
Ioncic˘a, Maria– Economiaserviciilor,EdUranus, Bucure¸ sti ,200 3, p.86
C.H. Lovelock,- Classifyingservices togainstrategicmarket insight – preluatdin Ioncic ˘a, Maria–
Economiaserviciilor,Ed Uranus,Bucure¸ sti , 2003,p.88
Singlemann, ,Joachim -The SectorialTransformationoftheLabourForceinIndust rializedCountries
– Ioncic˘a, Maria– Economiaserviciilor,Ed Uranus, Bucure¸ sti, 200 3,p.88
Cetin˘a, Iuliana, Brandabur, Raluca – Marketingulserviciilor ,ED Uranus,Bucure¸ sti2004, pag27
Olteanu, Valeric ˘a–Marketingulserviciilor ,EdUranus, Bucure¸ sti2002, pag71
ThomasDan – StrategyIs Differentin ServiceBusiness –preluat dinIulianaCetin ˘a, RalucaBrandabur
–Marketingulserviciilor ,Ed Uranus,Bucure¸ sti, 2004,pag 26
Cristureanu, Cristiana– Economiainvizibilului. Tranzac¸ tiinterna¸ tionalecu se rviciiEdAll Beck, 2004,
p 25
Kotler,Ph – Managementulmarketingului ,EdTeora, Bucure¸ sti, 1997,p. 583
Bateson, JhonE. G., Douglas,Hoffman- Managingservices marketing ,TheDrydenPress, United
States ofAmerica, 1999,p 9
Dima, I.C. – Sistemullogisticalﬁrmei ,Ed Tehnic ˘a, Bucure¸ sti,1997,p. 69
B˘alan, Carmen – Logistic˘ a,Ed Uranus, Bucure¸ sti2004,p 31
Backer C. B. – TransportationofTroopsandmaterial –preluat dinCarmen B ˘alan, Logistica
m˘arfurilor, EdASE, Bucure¸ sti, 2000
B˘alan, Carmen Logisticam ˘arfurilor,Ed ASE, Bucure¸ sti,2000
Dima, I.C. -Managementlogistic-Logisticaﬁrmei, Editura Didactica ¸ siPedagogic ˘a, Bucure¸ sti, 1990,
p.26
Ristea, A. L. Purc ˘area, Th., Tudose,C. – Distribu¸ tiam˘ arfurilor, EdituraDidactic ˘a ¸ siPedagogic ˘a,
Bucure¸ sti, 1996,p 63
<ahref="http://www.crisoft.ro/prezentarea"> www.crisoft.ro/prezentarea </a>societ˘a¸ tii
<ahref="http://www.crisoft.ro/sistem"> www.crisoft.ro /sistem</a>degestiunepentruvanzare
<ahref="http://www.crisoft.ro/sistem"> www.crisoft.ro /sistem</a>degestiunepentruaprovizionare
Wood. F. D., Jonshon,J. C. – ContemporaryTransportation ,Prentice Hall,London,UnitedKingdom,
1996, p12
Emilian,R., ¸ Tigu,Gabriela– Managementulopera¸ tiunilorînîntreprinderiedeservici i,Ed ASE,
Bucure¸ sti, 2002,p. 67
Caraiani, G – Transporturile¸ siexpedi¸ tiilerutiere, EdLuminaLex,Bucure¸ sti, 1998,p 11
80

Caraiani, G – Transporturile¸ siexpedi¸ tiilerutiere, EdLuminaLex,Bucure¸ sti, 1998,p 43
C. Alexa– TransporturiInterna¸ tionale,Ed ASE, Bucure¸ st i, 2003,p331
Ibidem
Caracot˘a, D., Caraiani, Ghe–Eﬁcien¸ taEconomic ˘aaTransporturilorRutiere, Ed ASE, Bucure¸ sti,2003,
p 242
Alexa, C. – TransporturiInterna¸ tionale,Ed ASE, Bucure¸ s ti, 2003,p334
Alexa, Constantin- Transporturiinternationale ,EdituraASE, Bucuresti, 2003,p81-82;
Ioncica, Maria(coord.), Strategiidedezvoltarea sectoruluitertiar ,EdituraUranus,Bucuresti, 2004,
p.100;
<a href="http://www.mt.ro"> www.mt.ro</a>
Vl˘asceanu,Ghe,NegoescuB.–Geograﬁatransporturilor,EdMe teorPress,Bucuresti,2004,p.110-112
www.cfr.ro
<ahref="http://www.cfr.ro/cfr"> www.cfr.ro/cfr </a>marf˘a
*** -RevistadeDrept Comercial, Nr2/2007
Alexa, C. – o p. cit„p.63-66
***-Tansportuirutiere-Reglement˘ ariina¸ tionale, Ed TransportRutier, Bucure¸ sti, 1998,p121-122
*** -Politicaîn domeniulTransporturilor-UniuneaEuropean˘ a (Programﬁnan¸ tatprinPHARE),
Center forLegalResources, Bucure¸ sti, 2002,p 13-15
www.crj.ro
***-Transporturirutiere-Reglement˘ ariina¸ tionale, EdTransportRutier, Bucure¸ sti, 1998,p 71-73
Nedelcu Ghi. IulianaVeronica Tendin¸ teîntransportulrut ier romândem˘ arfuri
71
LOGISTICA
Activitatede
pilotaj
Activit˘a¸ tiiinforma¸ tionale
Activit˘a¸ tiidelogistic ˘a
opera¸ tionale
– specialit ˘a¸ tidepreviziune
– specialit ˘a¸ tiîn pilotaj ¸ simodeloarea
ﬂuxurilor
81

– specialit ˘a¸ tiîn analiza
– responsabilcu ordonareaproduc¸ tiei
– func¸ tionariadministrativi
– gestionari
-responsabililogistici
-dispeceri
-lucratori înmagazin
-seﬁ dedepozit
-soferi distribuitori
-preg˘atitoricomanda
-controlorilivr ˘ari
-expeditori
Subsistemelogistice
Aprovizionare
Transport
Produc¸ tie
Sus¸ tinereaproduselordupavânzare
82

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Lect. Univ. Dr.: Doini taPopescu [600923] (ID: 600923)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Lect. Univ. Dr.: Doini taPopescu [600923]

Copyright Notice

Evoluția segmentelor de piață în domeniul roboticii pune de fiecare dată ca și priorități: [303710]

Mecatronica Sistemelor de Franare [311762]

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 2 CAPITOLUL I… [628580]

Lucrarea de disertație cu titlul Biotehnologii de valorificare ecologică a [601858]

Subdepartamentul T.E. (prescurtare din germană) [309499]

10. COMUNICAREA ORGANIZAȚIONALĂ 10.1. Comunicarea organizată, informarea și comunicarea organizațională Pentru a putea fi caracterizată drept… [612055]

Copyright Notice

Similar Posts