INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2 SECȚIUNEA… [600839]

1
CUPRINS
INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
SECȚIUNEA 1. FONDUL SOCIAL EUROPEAN ………………………….. ………………………….. …… 4
1.1.Apariția fondului social european ________________________________ _______________ 4
1.2. Dezvoltarea Fondului Social European ________________________________ __________ 6
1.3.Perspective și priorități ________________________________ _______________________ 8
1.4.Gestionarea Fondului Social European ________________________________ _________ 10
1.5.Domeniile de finanțare ale Fondului Social European ______________________________ 11
1.6. Piața unică și globalizarea ________________________________ ___________________ 12
SECȚIUNEA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
PREZENT AREA ȘI REP ARTIZAREA FONDURILE FE ADR CU M ASURILE INCLUSE …… 14
2.1. Fondul Europe an Agricol pentru Dezvolt are Rur ală ______________________________ 14
2.2. Prezent area și rep artizarea fondurilor ________________________________ __________ 15
2.2.1.Măsur a 121 „Moderniz area explo atațiilor agricole ………………………….. ……………………. 17
2.3.Măsur a 313 – Încur ajarea activităților turistice ________________________________ ____ 19
2.3.1.Condiții minime oblig atorii pentru acordarea sprijinului ………………………….. ……………. 21
2.3.2.Tipuri de investiții și cheltuieli neeligibile ………………………….. ………………………….. …… 23
2.4.M ăsura 112: Inst alarea tinerilor fermieri ________________________________ ________ 26
2.4.1. Descriere a măsurii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26
2.4.2. Benefici arii măsurii 112 ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 26
2.5. C riterii de eligibilit ate ale proiectului ________________________________ __________ 28
2.6. V aloarea sprijinului ner amburs abil ________________________________ ____________ 32
2.6.1. Complet area, depunere a și verific area dosarului cererii de fin anțare ………………………. 32
2.7. V erific area pe tere n a cererilor de fin anțare ________________________________ _____ 34
2.7.1. Selecți a proiectelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
SECȚIUNEA 3. STUDIU D E CAZ – PROI ECT D E FINANȚARE PRIN PROGR AMUL
SAPARD ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 37
3.1.Proi ectul d e finanțare ________________________________ _______________________ 37
3.2.Proi ect de Eurofermă Zoot ehnică ________________________________ ______________ 39
3.3. Propun eri de dezvolt are rurală ________________________________ ________________ 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 51
BIBLIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 53

2
INTRODUC ERE

Politic a Agricolă Comună (P AC) este una dintre prim ele politici comun e acceptate
de Uniun ea Europeană – pe atunci, Comunit atea Economică Europeană. G eneza ei a fost o
reacție la probl emele alimentare care au urm at celui de-al doil ea război mondi al.
Trebuie precizat faptul că termenul d e “politică comună” r eflectă în mod fid el una
dintr e trăsăturil e definitorii ale PAC, și anume aceea că, p entru circ a 90% din produs ele
agricol e, decizia nu m ai aparține statelor m embre, ci Uniunii Europene. De ce, așadar,
statele europene au consid erat necesar să c edeze din pr erogativele suveranității într -un
domeniu așa de sensibil cum este cel agricol?
În linii m ari, există două motiv e care au condus l a apariția acestei politici.
Primul, a fost n evoia unei “fluidizări” a comerțului european cu produs e agricol e, și
mai ales dorinț a țărilor export atoare de a se asigur a de certitudin ea plasamentului
produs elor lor.
La sfârșitul c elui d e-al doil ea război mondi al, producți a agricolă a cunoscut o
scădere accentuată în Europa. Probl ema era gravă în sp ecial în Franța și Germania. Pentru
a asigur a continuit atea aprovizionării, guv ernele au înc eput să apeleze la importuri din
America de Nord. Situ ația a început să s e amelioreze în anii 50, când m ecanizarea și
exodul un ei părți îns emnate a forței de muncă agricol e înspr e industri e au determin at
creșterea productivității și producți ei agricol e și a veniturilor f ermierilor. Însă, p e fundalul
unei import anțe crescând e a sectorului industri al și a inelasticității l a preț a cererii pentru
produs e agricol e, venituril e care se puteau obțin e din agricultură au răm as în urm a celor
din industri e. În acest cont ext, p entru a evita redeschid erea unor conflict e sociale mai
vechi, guv ernele au înc eput să adopte măsuri d e protecție vamală și sprijinir e a producți ei,
variabile ca formă și int ensitate de la o țară la alta.
La adăpostul prot ecției, producți a agricolă a crescut ind ependent de cerere, ceea ce
a generat surplusuri, c are trebuiau export ate. Probl ema era pronunț ată în sp ecial în Fr anța,
pentru producți a de grâu. În căut area unor d ebușee la export, com erțul într e țările europene
se realiza pe bază de acorduri bil aterale.
La nivel european, com erțul cu produs e agricol e era puternic distorsion at.
Ideea unei reglementări europene a pieței pentru produs ele agricol e a fost a
Olandei, ale cărei exporturi d e carne și produs e lactate, înd eosebi pe piața germană, erau

3
amenințate de concur ența daneză. Așezarea cadrului com ercial pe baze unitare era, pentru
olandezi, singur a soluți e care putea să garanteze stabilitatea și continuit atea exporturilor
olandeze de produs e agricol e.
Ideea a fost bin e primită și d e Franța, care se confrunt a cu m ari surplusuri l a
producți a de grâu.
Al doil ea motiv, a fost o anumită t emere față de situația în care forța de muncă
eliberată din agricultură ca urmare a mecanizării n -ar fi putut fi absorbită în același ritm d e
celelalte sectoare ale economi ei, caz în c are venituril e agricol e ar fi scăzut și m ai mult
relativ la cele din industri e.
Dezvolt area unei viziuni comun e, la nivel european, de protejare a veniturilor
fermierilor ar fi putut pr eveni o astfel de situație.

4

CAPITOLUL 1. FONDUL SOCIAL EUROPEAN

1.1.Apariția fondului soci al europe an

Finalul celui de -al doile a război mondi al a gasit Europ a devastată și diviz ată între
două grupe de interese: ce a a SUA, care dore a impulsion area țărilor din vest spre o
revenire r apidă, menită a stopa expansiune a comunismului sovietic, și ce a a URSS, c are
dorea extindere a influenței s ale și în vestul Europei. Aceste două surse de presiune au
determin at coalizarea Europei occident ale, pentru a face față domin ației crescânde a
URSS, m anifest ată mai ales în estul Europei, i ar pe de altă parte pentru a contr acara o pre a
mare influență americ ană în zon a europenă. Astfel, idee a reconstrucției Europei a devenit
imperios neces ară.
În 1948 a luat naștere Org anizația Europe ană de Cooper are Economică menită a
gestion a și distribui între st atele membre ajutoarele destin ate Progr amului de Reconstrucție
a Europei, acordate de SU A prin „Pl anul M arshall de reconstrucție a Europei cu sprijin
material americ an, a fost numit asfel după iniți atorul său, gener al și secret ar de st at al
SUA.”destin at refacerii infr astructurii, d ar și educ ației și formării.1
Industri a oțelului și ce a a cărbunelui au ridic at probleme speci ale, pentru că, după
război, numărul de muncitori a trebuit redus. Unul dintre rezult atele Tr atatului CECO a
fost un fond destin at să sprijine muncitorii din industri a cărbunelui și din ce a a oțelului să
dobânde ască o serie de c alificări l a locul de muncă, pentru a ține p asul cu moderniz area
industriilor s au cu trecere a la noi moduri de producție și, în c az de eșec, să le permită să
caute un loc de muncă în alte industrii s au în alte regiuni geogr afice. „Pe 18 aprilie 1951,
șase țări, Fr anța, Germ ania de Vest, It alia, Belgi a, Țările de Jos și Luxemburg, au semn at
Tratatul de l a Paris, c are a pus b azele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului
(CECO), pentru a garanta gestion area în mod colectiv a oțelului și a cărbunelui, m aterii

1 Helen Walace, Willi am W allace, Mark A. Poll ack, „ Elaborarea politicilor în Uniun ea Europeana, Institutul
European din Români a, 2005 ,pag. 112

5
prime pentru industri a milit ară. Obiectivul priorit ar era acela de a preveni izbucnire a unui
nou război pe continent. Tr atatul CECO a intrat în vigo are la 23 iulie 1952.” Acest fond
cunoscut sub numele de Fondul CECO pentru reconversi a profesion ală și reloc area
lucrătorilor, a fost predecesorul Fondului Social Europe an (FSE)2.
În 1957, Tr atatul de l a Rom a institui a Comunit atea Economică Europe ană (CEE)
și, od ată cu e a, Fondul Soci al Europe an. “Tratatul prin c are a fost instituită Comunit atea
Economică Europe ană (EEC) a fost semn at de Fr anța, Germ ania de Vest, It alia, Belgi a și
Luxemburg l a 25 m artie 1957”.
FSE a reprezent at o p arte integr antă a viziunii Europei chi ar de l a început, fiind
creat cu scopul de a îmbunătăți oportunitățile privind locurile de muncă din Comunit ate,
prin promov area ocupării forței de muncă și prin stimul area mobilității geogr afice și
ocup aționale a lucrătorilor. Comisi a Europe ană urm a să gestioneze FSE, fiind asistată de
către Comitetul FSE, form at din reprezent anții guvernelor, ai sindic atelor și ai angajatorilor
în număr eg al.
În primele s ale et ape, FSE a fost folosit c a un mijloc de „compens are” pentru
pierdere a locurilor de muncă. Fondul ajuta lucrătorii, din secto arele în curs de moderniz are
sau de trecere l a noi moduri de prod ucție, oferindu -le alocații pe termen limit at pentru
reconversi a profesion ală. De asemene a, fondul asigur a sprijin pentru reloc area perso anelor
fără loc de muncă, c are părăse au regiune a pentru a-și căut a un loc de muncă în altă parte.
Pe această linie se p oate spune că FSE avea o întrebuinț are m ai largă decât Fondul
Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, acoperind to ate secto arele, m ai puțin
agricultur a.
În primii săi ani, fondul a fost folosit de către guvernele CEE pentru a face față
problemelor l a nivel n ațional. „Italienii au fost princip alii benefici ari de gr anturi FSE
pentru reconversie profesion ală și reloc are a lucrătorilor c a urmare a numărului m are de
șomeri înregistr ați în acea perio adă, aproxim ativ dou a treimi din șomerii CEE”. Cererile
făcute er au accept ate autom at de către Comisie, pentru că nu exist a o strategie centr ală la
nivel europe an, iar resursele er au distribuite unei g ame largi de proiecte ad hoc, fără a fi
folosite în mod str ategic.
De reținut că fondul a furniz at un exemplu timpuriu de regul ament, privind
finanțările din p artea Comunității, c are se aplică și astăzi: fin anțările CEE trebuie s a fie
dublate de fin anțări l a nivel n ațional. Od ată fin anțarea aprobată, aceasta era direcțion ată

2 Comisi a Europeană „Fondul Soci al Europ ean: 50 d e ani de investiții în o ameni”, Lux emburg, 2007, p ag..9

6
catre proiectele de reconversie și relo care, administr ate de către sectorul public. În acea
perio adă, comp aniile priv ate nu p articip au la FSE.
1.2. Dezvolt area Fondului Soci al Europe an

Impactul Fondului Soci al Europe an a fost resimțit imedi at, estimările indicând 1
milion de muncitori c are au revenit în câmpul muncii între anii 1960 și 1973, după ce au
primit sprijin din p artea fondului3. În acea perio adă economi a Europei s -a dezvolt at rapid,
fiind stimul ată de reconstrucție și de petrolul ieftin.
Prim a reformă a Fondului Soci al Europe an a căutat să direcționeze fin anțările către
grupuri și c ategorii speci ale de perso ane, cee a ce a adus și m ai mulți b ani la bugetul noului
fond, acesta depășind în 1972 și 1973 tot alul celor 12 ani anteriori.
În 1973, M area Britanie, D anemarca și Irl anda au aderat la CEE, m arcând prim a
extindere a Comunității de l a șase la nouă st ate membre. În vreme ce CEE se pregăte a
pentru extindere, liderii celor nouă st ate s-au întâlnit l a Paris în octombrie 1972 și au căzut
de acord asupra necesității de abordare a dezechilibrelor region ale și structur ale din
dezvolt area economică. Astfel în 1975 a fost înființ at Fondul Europe an de Dezvolt are
Region ală (FEDR), rolul acestui a fiind de sprijinire a regiunilor cu dificultăți gener ate de
restructur are sau de evoluți a industri ală. Idee a era ca aceste dou a fonduri să conlucreze,
FSE concentrându -se asupra sprijinirii perso anelor din Europ a în sensul dobândirii de noi
calificări, i ar FEDR asupra dezvoltării infr astructurii regiunilor răm ase în urmă. Cele dou a
fonduri au fos t numite „fonduri structur ale”.
Încă din primele s ale dec ade de existență FSE furniz a sprijin pentru reloc area
migr anților, d ar, în anii ’70, acest sprijin a fost extins pentru a ajuta perso anele c are
întâmpin au probleme, de ordin pr actic, în găsire a unui loc de muncă, într -o altă țară a CEE.
Lucrătorii er au ajutați să suporte costurile pe c are le presupune a învăț area limbii loc ale și li
se facilita adaptarea la noile condiții de muncă și de vi ață. Totod ată, FSE a fost extins
pentru a cuprinde și spri jinire a studiilor pregătito are și a schemelor pilot inov ative pentru a
testa idei și pr actici noi.
Anii ’70 au semnific at deschidere a FSE către o selecție m ai largă de s alariați.
Având în vedere că agricultur a se afla în schimb are, fermierii și lucrătorii de la ferme, c are
părăse au agricultur a, aveau nevoie de sprijin, cee a ce a determin at ca aceștia să devină
eligibili – în 1972. Același lucru s -a întâmpl at și în industri a textilă, unde primele schimbări

3 Comisi a Europeană „Fondul Soci al Europ ean: 50 d e ani de investiții în o ameni”, Lux emburg, 2007, p ag.11

7
din structur a comerțului mondi al au transform at sect orul dintr -unul axat pe muncă într –
unul axat pe c apital. Lucrătorii din industri a textilă au fost nevoiți să dobânde ască noi
aptitudini, indiferent d acă dore au să rămână în același domeniu s au alegeau un alt loc de
muncă. Astfel, începând cu 1975, FSE a devenit accesibil și industriei confecțiilor.
În 1977, Comisi a a observ at că șom ajul în rândul tinerilor se dubl ase în ultimii
patru ani, în Comunit atea Europe ană înregistrându -se aproxim ativ 2 milio ane de șomeri cu
vârst a de până l a 25 de ani4. Astfel ti nerii șomeri au devenit un grup priorit ar pentru FSE.
În același timp, FSE s -a concentr at din ce în ce m ai mult asupra locului femeilor pe pi ața
muncii, oferindu -le un sprijin m ai consistent, indiferent că aceste a și-au pierdut locul de
muncă, intr au pe pi ața muncii pentru prim a dată sau revene au la locul de muncă după o
întrerupere.
În aceeași perio adă au început să fie viz ate de către fond și alte grupuri soci ale
specifice, cum ar fi lucrătorii în vârstă (de 50 de ani sau mai mult) s au cei cu diz abilități .
Pe măsură ce FSE dezvolt a abordări specifice pentru fiec are grup distinct viz at, a
devenit tot m ai clar faptul că fondul nu m ai pute a să lucreze num ai cu org anizațiile publice,
ci trebui a să implice și angajatorii, sindic atele și chi ar comp aniile individu ale. Acest f apt a
dus l a crearea unei forme de p arteneri at public – privat, dar a gener at și o schimb are
majoră a modului de funcțion are a fondului.5
Dacă până atunci, st atele membre implement aseră proiecte și le refin anțaseră
ulterior, acum, că fo ndul devenise mult m ai accesibil, er a nevoie de implement area unui
sistem de aprobare pre alabilă. Acest f apt a dus l a schimbări rem arcabile, și, lucrul cel m ai
import ant, a marcat începutul unui proces în c are Comisi a și statele membre trebui au pe
viitor să define ască prioritățile comune în c adrul CEE și să aloce fin anțări semnific ative în
vedere a abordării acestor a. Astfel se năște a o abordare structur ată privind optimiz area
utilizării fondurilor și o eficientiz are maximă a intervențiilor fin anțate de căt re FSE.
Noul sistem de aprobare pre alabilă și abordarea mai structur ată au impus m ai multe
contro ale, c are să g aranteze că fin anțările FSE er au folosite corect, f apt ce a mărit
complexit atea procedurilor pentru st atele membre și org anizațiile c are lucr au cu fin anțări
din p artea FSE, d ar și pentru Comisie. Inevit abil, birocr ația a crescut și e a.
Anii ’80 au reprezent at o perio adă a schimbărilor m ajore pentru economiile
europene. Începutul dec adei a fost m arcat de o nouă scădere a activității fin anciarecare a

4 Comisi a Europeană „Fondul Soci al Europ ean: 50 d e ani de investiții în o ameni”, Lux emburg, 2007, p ag.16
5 R. V. Ion escu, D ezvolt area regională, Ed. Did actică și P edagogică R. A., Bucur ești, 2008, pag.78

8
fost totuși m ai puțin gr avă decât ce a de la începutul anilor ’70. Liderii europeni au
recunoscut că o cooper are economică și fin anciară m ai strânsă v a aduce Europ a pe o
poziție m ai bună, pentru a face față unor astfel de crize.
În 1981 Greci a a aderat la Comunit atea Europe ană, urm ată în 1986 de Sp ania și
Portug alia. Un an mai târziu, în 1987, evoluți a spre Pi ața unică europe ană s-a accentu at,
odată cu intr area în vigo are a Actului Unic Europe an, cei 12 membrii ai Comunității
îndreptându -se spre piețe și p olitici fin anciare mult m ai unific ate. Industriile europene se
aflau în proces de schimb are, iar anii ’80 au marcat începutul perio adei de tr anziție de l a
era industri ală la cea inform ațională. 6
Această perio adă s -a caracteriz at printr -un șom aj destul de mare, numărul de
perso ane din Comunit atea Europe ană aflate în șom aj dublându -se, de l a 6 milio ane în 1979
la 12 milio ane în 1983, șom ajul în rândul tinerilor menținându -se la o rată de peste 25%, în
majoritatea statelor membre7. Mai grav era faptul că șom ajul pe termen lung (c are dur a un
an sau mai mult) a devenit tot m ai des întâlnit.
În 1983 s -a stabilit c a finanțările FSE să fie direcțion ate către regiunile c are aveau
nevoie de aceste a în mod speci al, acest f apt ducând l a creștere a cererilor de fin anțare.
Pentru a răspunde numărului crescut de cereri și pentru a putea asigur a o asistență
mai eficientă l a nivelul regiunilor răm ase în urmă (reducând astfel dezechilibrele dintre
regiunile prospere și cele s arace), FSE a suferit o nou a reformă, în 1988. Astfel, m ai mult
de jumăt ate din fin anțările FSE au fost direcțion ate către schemele c are stimul au ocup area
forței de muncă, în regiunile și în țările m ai sărace. „ De ex emplu: Greci a, dep artamentele
franceze de peste mări, Irl anda, regiune a Mezzogiorno din sudul It aliei și Irl anda de Nord.”
Odată cu aderarea Spaniei și Portug aliei l a Comunit atea Europe ană, în 1986,
regiuni precum Andaluzia, Insulele C anare, d ar și între aga Portug alie au fost cuprinse în
cadrul Comunității.

1.3.Perspective și priorități

Astăzi, m ai mult c a niciod ată, FSE urme ază o abordare str ategică proiect ată să
producă creștere economică și locuri de muncă. Asfel, pentru perio ada 2007 -2013, FSE v a

6 Drept european . Institutii europene. Politici europene . Fonduri structur ale – V. Cioc an, E. Nun a, L. T aut,
Editur a GrafNet, 2007 ,pag.32
7 Comisi a Europe ană „Fondul Soci al Europe an: 50 de ani de investiții în o ameni ”, Luxemburg, 2007, p ag.22

9
investi peste 10 mili arde de euro în fiec are an, pe lângă contribuțiile fin anciare proprii ale
statelor membre, fonduri c are vor fi direcțion ate spre acele domenii în c are se vor
înregistr a efectele cele m ai însemn ate în atingere a obiectivelor st abilite de către st atele
membre și Comisie. „Regul amentele FSE au fost simplific ate, st abilind mult mai clar care
sunt respons abilitățile st atelor membre și ale regiunilor și c are sunt respons abilitățile
Comisiei.”
Strategia pentru dezvolt area și ocup area forței de muncă este princip ala preocup are
a UE pentru asigur area prosperității și a bunăstării Euro pei și a europenilor, în prezent și în
viitor. În acest context, str ategia determină conlucr area celor 27 de st ate membre pentru
mărire a capacității Europei de a crea locuri de muncă m ai bune și m ai multe și de a-i
înzestr a pe oameni cu abilitățile neces are pentru ocup area acestor a și ghide ază alocarea
FSE, pentru pentru re alizarea urmatoarelor obiective:
 Integr area în muncă a șomerilor prin form are profesion ală și diverse măsuri
privind pi ața de muncă;
 Sprijinire a întreprinzătorilor și măsuri de îmbunătăț ire a abilităților și
productivității perso anelor angajate;
 Implement area de acțiuni c are să vizeze incluziune a socială a perso anelor din
grupurile dez avantajate;
 Îmbunătățire a sistemelor de învățământ, inclusiv a învățământului profesion al și
tehnic.
FSE va continu a să depună eforturi pentru cre area unei piețe a muncii flexibile.8
Pentru perio ada 2007 -2013, priorit atea va const a în creștere a adaptabilității lucrătorilor, a
întreprinderilor și a antreprenorilor, prin creștere a anticipării și a gestionării p ozitive a
evoluției economiei. În c adrul acestei priorități, sprijinul FSE se v a concentr a pe
moderniz area și întărire a instituțiilor de pe pi ața muncii, pe măsurile active de pe pi ața
muncii și pe acțiunile de form are continuă, inclusiv în c adrul comp aniilor. Fondul se v a
mai ocup a de problemele forței de muncă, asigurând accesibilit atea și promov area
participării pe pi ața muncii, prevenire a excluderii soci ale și comb aterea discrimin arii, prin
garantarea accesului și a incluziunii lucrătorilor def avoriz ați.

8 8 Comisi a Europeană „Fondul Soci al Europ ean: 50 d e ani de investiții în o ameni”, Lux emburg, 2007,
pag..17

10
Un alt domeniu abordat de fond începând din 2007 este întărire a capacității
instituțiilor publice din to ate domeniile administr ației publice, atât la nivel loc al, cât și
region al, de a dezvolt a și de a implement a strategii și servicii. FSE v a mai promov a
parteneri atul între angajatori, sindic ate, org anizații neguvern ament ale și administr ația
publică, cu scopul de a facilita reformele din domeniul ocupării forței de muncă și al
incluziunii. Cooper area trasnațională va fi integr ată în to ate acțiunile FSE, i ar inov ația va
deveni o componentă a acestor activități9.

1.4.Gestionarea Fondului Social European

Fondul Soci al Europe an este fond at pe principiul cofin anțării și al gestionării
partajate:
– cofin anțare deo arece sprijinul fin anciar al UE merge întotde auna împreună cu
finanțarea publică s au priv ată, iar nivelul intervenției UE este leg at de situ ația de la fața
locului. În funcție de un număr de f actori socio -economici, cofin anțarea poate varia între
50 și 85% din costul tot al al intervențiilor. 10
– gestion are partajată deo arece liniile directo are pentru acțiunile FSE sunt el aborate
la nivel europe an, iar aplicarea la fața locului este gestion ată de către autoritățile relev ante,
naționale sau region ale, din fiec are st at membru. Aceste autorități pr egătesc progr ame
operaționale, selecte ază și monitorize ază proiectele.
Alocarea FSE este org anizată în conformit ate cu două obiective l argi:
-Obiectivul „Convergență” care cuprinde to ate regiunile UE cu un Produs Intern
Brut (PIB) pe c ap de locuitor sub 75% din medi a Comunității. Țările și regiunile eligibile
conform obiectivului „Convergență” vor primi peste 80% din fin anțarea UE.
-Obiectivul „Ocup area forței de muncă și competitivit atea region ală” care acoperă
toate regiunile UE c are nu sunt eligibile conf orm obiectivului „Convergență”.
În Uniune, conform acestor obiective, FSE v a oferi sprijin pentru p atru zone cheie
de acțiune:
 Sporire a adaptabilității muncitorilor și întreprinderilor;

9 Comisi a Europeană „Fondul Soci al Europ ean: 50 d e ani de investiții în o ameni”, Lux emburg, 2007,
pag.50-51
10 Helen Walace, Willi am W allace, Mark A. Poll ack, „ Elaborarea politicilor în Uniun ea Europeana, Institutul
European din România, 200,pag..114

11
 Îmbunătățire a accesului l a locurile de muncă și p articip area la piața muncii;
 Întărire a incluziunii soci ale prin comb aterea discriminării și f acilitarea accesului
la piața muncii pentru perso anele dez avantajate;
 Promov area parteneri atului pentru reformă în domeniile ocupării forței de muncă
și incluziunii.
În regiunile m ai puțin prospere și în st atele membre aflate sub influenț a obiectivului
„Convergență”, FSE v a sprijini și:
 Eforturile de extindere și de îmbunătățire a investițiilor în c apitalul um an, în
speci al prin îmbunătățire a sistemelor de educ ație și pregătire;
 Acțiunile menite să dezvolte c apacitățile instituțion ale și eficienț a
administr ațiilor publice l a nivel n ațional, region al și loc al.

1.5.Domeniile de finanțare ale Fondului Social European

Prin intermediul FSE, Europ a investește peste 10 mili arde de euro în cetățenii săi11,
sumă c are se adaugă l a fondurile pe c are st atele membre le investesc în cetățenii lor.
Valoarea anuală a fondurilor europene se st abilește pentru perio ade de șapte ani, acest
lucru permițând pl anificarea pe termen mediu și lung, precum și sprijinire a continuă a
integrării perso anelor pe pi ața muncii. Chi ar dacă, cetățenii din to ate zonele Uniunii
Europene benefici ază de sprijinul FSE, în mod firesc, sumele sunt alocate zonelor și
statelor membre c are au cea mai mare nevoie și c are primesc trei sferturi din totalul
fondurilor. Totuși, nu do ar muncitorii din zonele m ai sărace au nevoie de sprijin; o ameni
din între aga Uniune Europe ană necesită pregătire în cee a ce privește accesul și promov area
pe pi ața muncii. Prin urm are, perso anele din to ate colțurile Uniunii Europene benefici ază
de sprijinul FSE.
Princip alele domenii de fin anțare ale Fondulul Soci al Europe an sunt:
 Accesul l a angajare și incluziune susten abilă pe pi ața muncii a perso anelor
inactive, prevenire a șomajului, în speci al a celui pe termen lung și în rândul tinerilor,
încur ajarea îmbătrânirii active și prelungire a duratei de activit ate.
 Incluziune a sociala a categoriilor dez avantajate în vedere a integrării dur abile a
acestor a pe pi ața muncii și comb aterea tuturor formelor de discrimin are pe pi ața muncii.

11 Fondul Soci al Europe an – Investiți a în oameni – Comisi a Europe ană 2007, p ag. 6

12
 Reforme ale sistemelor de educ ație și tr aining pentru dezvolt area angajării.
 Crearea de rețele inform ative între instituțiile de învățământ superior, centre de
cercet are-dezvolt are și întreprinderi.
 Efectu area de reforme în domeniul angajării și incluziunii, în speci al prin
promov area start-up-urilor și implement area parteneri atelor și a inițiativelor prin cre area de
rețele între princip alii actori implic ați cum sunt p artenerii soci ali, ONG -uri l a nivel
național, region al și tr ansnațional.
 Întărire a capacității instituțion ale și eficienței administr ațiilor publice și a
serviciilor publice l a nivel n ațional, region al și loc al și acolo unde este c azul, a partenerilor
sociali și a ONG -urilor pentru promov area bunei guvernări și a unei m ai bune
reglementări.
O atenție deosebită se acordă acelor c ategorii de perso ane care riscă să fie excluse
de pe pi ața muncii, în speci al: perso anele cu diz abilități, imigr anții, minoritățile și alte
grupuri dez avantajate.

1.6. Pi ața unică și glob alizarea

Pe dur ata procesului vizând re alizarea Pieței unice, în anii ’90, FSE a jucat un rol
import ant în g arantarea faptului că toți cet ațenii și to ate regiunile Comunității vor benefici a
de succesul pieței interne, pe măsură ce aceasta se dezvoltă. Instituire a Pieței unice a
gener at liber a circul ație a bunurilor, serviciilor, perso anelor și c apitalurilor.12
Creștere a în dimensiune și în import anță a FSE a adus cu sine și necesit atea unei
noi reforme, cu un p arteneri at mult m ai cooper ant și col aborativ între st atele membre și
Comisie. Această schimb are trebui a să reflecte f aptul că fondurile Comunității Europene
contribui au la politici, c are er au în definite în c adrul contextelor n aționale ale statelor
membre.
Princip ala reformă a FSE a fost înf aptuită în 1988, având c a și fund ament idee a
gener ală de pl anificare a fondului pe termen lung, pentru o aplicare mult m ai eficientă.
Reform a a însemn at o trecere de l a proiecte individu ale, implement ate în c adrul unui
context n ațional, la un efort multi anual planificat, stabilit în p arteneri at între st atele

12 G.C. P așcariu, Contribuți a politicilor comunit are la realizarea coeziunii, c a princiu d e bază în int egrarea
europeană, Analele Univ ersității “ Al.I.Cuz a, Iași, 2007 ,pag..63

13
membre și Comisie. Iniți ativele îndrept ate spre pl anificarea pe termen lung a politicilor
privind ocup area forței de muncă ale FSE și ale statelor membre, au fost intensific ate
semnific ativ prin decizi a din 1988 conform cărei a Comunit atea avea să tre acă de l a un
buget anual la o perspectivă buget ară pe termen mediu (1988/1989 -1993). Acest lucru
însemn a că st atele membre și Comisi a puteau garanta disponibilit atea fondurilor pentru o
perio adă m ai mare și că progr amele multi anuale pute au fi dem arate în sigur anță13.
Anii ’90 au fost m arcați de avansul r apid al glob alizării ce a urmat după sfârșitul
războiului rece. Cădere a zidului Berlinului în 1989, unific area Germ aniei și cădere a
comunismului au însemn at schimbări m ajore pentru Europ a, care au fost complet ate de alte
realizări semnific ative l a nivel europe an: fin alizarea Pieței unice în 1992, Tr atatele de l a
Maastricht și de la Amsterd am, „ A fost semn at de Consiliul Europe an la 7 febru arie 1992
în loc alitatea olandeză M aastricht”,precum și extindere a Comunității l a 15 st ate membre,
odată cu aderarea Austriei, Finl andei și a Suediei. De asemene a, UE a inițiat negocieri de
aderare cu țările din Europ a Centr ală și de Est, d ar și cu M alta și cu Cipru.
Având în vedere aceste tr ansformări și direcțiile de acțiune ale fondului au suferit o
serie de modificări, fiind îndrept ate spre o form area mai accesibilă și m ai cuprinzăto are, o
educ ația superio ară pentru c alificările profesion ale relev ante și recunoscute, spre cre area
de locuri de muncă și o m ai bună îndrum are și consiliere a forței de muncă.
Pe măsură ce Pi ața unică se apropi a de fin alizare, la începutul anilor ’90, i ar
acțiunile vizând o moned a unică europe ană progres au, echilibr area diferențelor dintre
regiunile m ai prospere și cele m ai sărace a căpăt at o import anță m ai mare, astfel că, în
1992, liderii UE au decis să dubleze fondurile structur ale pentru perio ada 1994 – 1999 f ață
de perio ada 1988 – 1993. Aproape 70% din acest ajutor a fost alocat regiunilor c are aveau
cea mai mare nevoie de acesta.
Glob al, FSE a sprijinit milio ane de perso ane din Europ a prin intermediul unor
măsuri diversific ate, cel m ai numeros grup de benefici ari fiind form at din „șomeri pe
termen lung” (23%), urm at de șomerii tineri (16%). Pentru perso ane, schemele cele m ai
eficiente au oferit o combin ație de servicii, precum orient are, form are profesion ală și
căutare a unui loc de muncă.

13 Cristi an Silviu Băn acu ” M anagementul d e proiect pentru fonduril e structur ale europene”, Ed.Tribun a
Economică, Bucur ești, 2008, pag.53

14
Odată cu aderarea a 12 noi st ate membre, 10 în 200414 și 2 în 2007, Uniune a
Europe ană s -a extins consider abil, cee a ce a gener at provocări noi pentru o Uniune
Europe ană, c are numără în prezent 27 de țări.

CAPITOLUL 2
PREZENTAREA ȘI R EPARTIZ AREA FONDURIL E FEADR CU
MASURIL E INCLUS E

2.1. Fondul Europ ean Agricol p entru D ezvolt are Rurală

FEADR contribui e la promov area unei dezvoltări rur ale durabile în într eaga
Comunit ate, venind în compl etarea politicilor d e piață și d e susțin ere a veniturilor aplicate
în cadrul politicii agricol e comun e, al politicii d e coeziune și al politicii comun e în
domeniul p escuitului.15
Sprijinul în f avoarea dezvoltării rur ale contribui e la realizarea următo arelor
obiective:
 Îmbunătățir ea comp etitivității agricol e și sectorului for estier, prin int ermediul
mijlo acelor de sprijinir e a restructurării;
 Îmbunătățir ea mediului și a spațiului rur al, prin sprijinir ea gestionării t erenurilor;

14 Fondul Soci al European- Investiția în oameni – Comisi a Europeană 2007 ,pag.83
15 Const antin, D aniela Luminiț a – Introduc ere în teoria și practica dezvoltării r egionale, Edit. Economică,
Bucur ești , 2000

15
 Îmbunătățir ea calității vi eții în dom eniul rur al și prin div ersificării activităților
economic e.
FEADR compl etează acțiunil e naționale, regionale și loc ale și contribui e la
realizarea priorităților st abilite de către Comunit ate. Comisi a și statele membre ca întregă
contribuți e financiară publică este folosită în conformit ate cu acțiunil e, politicil e și
prioritățil e Comisi ei și cu măsuril e stabilite prin Fondul European de Garantare Agricolă.
FEADR fin anțează, do ar în sist em de cogestiun e, progr amele de dezvolt are rurală
ce au la bază același sist em ca și în c azul fondurilor structur ale, și anume statele membre
trebuie să elaboreze un pl an național de dezvolt are

2.2. Prezentarea și repartizarea fondurilor

Fondul European Agricol pentru D ezvolt are Rurala va putea fi accesat dup a
aprobarea Progr amului N ational pentru D ezvolt are Rurală (PNDR).
Investitiil e care vor put ea primi fonduri n eramburs abile prin F EADR nu sunt
stabilite cu exactitate, in acest mom ent exista propun eri pentru st abilirea acelor inv estitii
eligibil e (detalii put eti obtin e accesand Investitii prin F EADR);
Politic a Agricolă Comună, p e care și țara noastră o v a urma odată cu int egrarea în
Uniun ea Europeană constă într -o serie de măsuri, m ajoritatea legate de dezvolt area rurală.
Potrivit R eglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind fin anțarea politicii
agricol e comun e s-au creat două fonduri europene pentru agricultură, numit e FEGA
(Fondul European de Garantare Agricolă) p entru fin anțarea măsurilor d e marketing
și FEADR (Fondul European pentru Agricultură și D ezvolt are Rurală) pentru fin anțarea
progr amelor de dezvolt are rurală.
În anul 2004, Comisi a Europeană a propus p entru p erioada 2007 – 2013
crearea Fondului European pentru P escuit. Acest fond v a înlocui Instrum entul Fin anciar
pentru Ori entare în Pescuit c are acoperă anii 2000 – 2006.
Prin Ordon anța de Urgență a Guvernului nr. 13/27 f ebruarie 2006 a fost înființ ată
Agenția de Plăți p entru D ezvolt are Rurală și P escuit. Nou a structură, p e lângă d erularea
Progr amului S APARD, v a asigur a implementarea tehnică și fin anciară a Fondului

16
European pentru Agricultură și D ezvolt are Rurală (FEADR) și a Fondului European pentru
Pescuit (F EP).16
Modul în c are aceste fonduri vor fin anța concr et inv estițiil e este dat de către
Progr amul N ațional pentru D ezvolt are Rurală 2007 – 2013, docum ent aflat în st adiul d e
elaborare la Minist erul Agriculturii, și D ezvoltării Rur ale.
In acest mom ent, în urm a definitivării Pl anului N ational Strategic 2007 – 2013 s -au
contur at patru dir ecții priorit are pentru fin anțare prin F EADR.
Astfel, se va urmări r estructur area și dezvolt area producți ei agricol e și silvic e, dar și
a industriilor pr elucrăto are aferente. To ate acestea vor țin e cont d e îmbunătățir ea
comp etențelor prof esionale, de un m anagement dur abil și d e respectarea exigențelor d e
mediu.
O compon entă asupra căreia Uniun ea Europeană pun e accent este cea de
biodiv ersitate și cons ervare a naturii, c are se va materializa prin sprijinir ea conservării și
dezvoltării pădurii, asigur area unei ocupări echilibr ate a teritoriului și d ezvolt area
practicilor d e managemnt dur abil al terenurilor agricol e și for estiere.
Nu vor fi uit ate mult așteptatele investiții în d ezvolt area infrastructurii și s erviciilor
rurale, o m ai mare import anță acordată multifuncțion alității economic e a zonelor rur ale,
dar și cons ervarea și pun erea în valoare a patrimoniului cultur al și arhitectural.
O a patra direcție se va ocup a de implementarea unor str ategii loc ale de dezvolt are
pentru îmbunătățir ea guvernării administr ative la nivel rural.
În ceea ce privește Fondul European pentru P escuit, Agenției de Plăți p entru
Dezvolt are Rurală și P escuit i -a fost atribuită funcți a de plată și, în condițiil e delegării în
baza unui acord int erinstituțion al, și funcți a de implementare aferentă acestui fond.
Fondul European pentru P escuit v a implementa Politic a Comună d e Pescuit c are se
referă la asigur area pe termen lung a activităților d e pescuit printr -o exploatare eficientă a
resurselor acvatice, la dimension area flotelor d e pescuit, pr ecum și d ezvolt area și
îmbunătățir ea vieții m arine, a lacurilor și zon elor d e coastă afectate de activitățil e intensive
de pescuit și acvacultură.
Sprijinul acordat prin F EP po ate fi dir ecțion at pe cinci priorități, dintr e care
menționăm r eabilitarea flotei de pescuit, Acvacultură, d ar și d ezvolt area sustenabilă a
zonelor de pescuit cost alier.17

16 Const antin, D aniela Luminiț a – Introduc ere în teoria și practica dezvoltării r egionale, Edit. Economică,
Bucur ești , 2000

17
In urma definitivării Pl anului N ational Strategic 2007 – 2013 s -au contur at patru
direcții priorit are pentru fin anțare prin F EADR.
Prim a directie, AXA 1
– Creșterea comp etitivității s ectorului agricol și silvic, v a urmări r estructur area și
dezvolt area producți ei agricol e și silvic e, dar și a industriilor pr elucrăto are aferente. Toate
acestea vor țin e cont d e îmbunătățir ea comp etențelor prof esionale, de un m anagement
durabil și d e respectarea exigențelor de mediu.
Concr et, se vor acorda fonduri n eramburs abile pentru:
– Form area profesională și acțiuni d e inform are – Masura 111
– Utiliz area serviciilor d e consili ere agricol a de catre producătorii agricoli si
propri etarii de padure – Masura114.
– Mod ernizarea exploatațiilor agricol e – MASUR A 121
2.2.1.Măsur a 121 „Mod ernizarea exploatațiilor agricol e” se încadrează în Axa I –
„Creșterea comp etitivității s ectorului agricol și silvic” și are ca obiectiv g eneral creșterea
comp etitivității s ectorului agricol printr -o utiliz are mai bună a resurselor um ane și a
factorilor d e producți e și înd eplinir ea standardelor naționale și a standardelor comunit are.
Condiți a minimă d e îmbunătățir e a perform anței generale a exploatației agricol e
prin r espectarea obiectivului economico -financiar de creștere a viabilității economic e, se
va face prin v erificarea celor două condiții cumul ate: rezultatul op erațional al anului
precedent depunerii cererii de finanțare trebuie să fie pozitiv (inclusiv 0) și proi ectul să
respecte indic atorii economico -financiari m ențion ați în c ererea de finanțare-secțiun ea
economică.
Prin Măsur a 121 s e acordă fonduri n eramburs abile în proporți e de 50% – 75 %
(pentru p erioada 2007 – 2009), r espectiv în proporți e de 40% – 75% (p entru p erioada 2010
– 2013) din v aloarea eligibilă a proiectului, fonduril e reprezentând cofin anțarea publică, l a
care trebuie să se adauge contribuți a privată.
Tipuri d e investiții și ch eltuieli eligibil e
În cadrul Măsurii 121 sunt sprijinit e investițiil e la nivelul într egului t eritoriu al
Români ei. Un proi ect poate cuprind e atât ch eltuieli eligibil e cât și ch eltuieli neeligibil e.

17 Benedek, J. – Amenajarea teritoriului și d ezvolt area region ală, Pres a Universit ară Clujeană, Cluj -Napoca ,
2004

18
Fonduril e neramburs abile vor fi acordate doar pentru d econtarea cheltuielilor eligibil e,
cheltuielile neeligibil e urmând a fi suport ate de beneficiarul proi ectului. 18
Fonduril e neramburs abile vor fi acordate beneficiarilor eligibili p entru investiții
corpor ale și/ sau necorpor ale, conform următo arei liste indic ative a cheltuielilor eligibil e:
1. Construir ea și/ sau mod ernizarea clădirilor utiliz ate pentru producți a agricolă l a
nivel de fermă, incluzând inv estițiil e pentru r espectarea standardelor comunit are și pe cele
pentru prot ecția mediului și d epozit area îngrășămint elor;
2. Construir ea și/ sau mod ernizarea infrastructurii ruti ere interne sau de acces din
domeniul agricol, inclusiv utilități și r acorduri id entific ate ca necesare prin studiul d e
fezabilitate sau memoriul justific ativ;
3. Construir ea și/ sau mod ernizarea fermelor d e taurine pentru producți a de lapte,
ca de exemplu: echipamente pentru produc erea de furaje, instalații d e muls, linii
tehnologic e de prelucrare și ambalare a produs elor, dotări t ehnice în scopul asigurării
controlului c alității l a nivel de fermă, etc;
4. Construir ea și/ s au mod ernizarea serelor, inclusiv a centralelor t ermice și
instalațiilor d e irigat, asigur area utilităților în v ederea respectării condițiilor d e mediu;
5. Achizițion area sau achizițion area în leasing d e tractoare noi, combin e de recoltat,
mașini, util aje, inst alații, echipamente și accesorii, echipamente și softw are specializate,
identific ate ca necesare prin studiul d e fezabilitate sau memoriul justific ativ;
6. Achizițion area sau achizițion area în leasing d e noi mijlo ace de transport
specializate, necesare activității d e producți e, identific ate ca necesare prin studiul d e
fezabilitate sau memoriul justific ativ;
7. Înlocuir ea plantațiilor viticol e din soiuri nobil e ajunse la sfârșitul ciclului
biologic d e producți e (minim 40 ani) și c are nu sunt inclus e în sist emul d e restructur are /
reconv ersie al plantațiilor d e viță-de-vie sprijinit prin F EGA în cadrul OCP vin și
înființ area plantațiilor p entru struguri d e masă;
8. Înființ area plantațiilor d e pomi, arbuști fructif eri și căpșuni;
9. Înființ area pepinierelor de viță d e vie, pomi fructif eri și arbuști, alți arbori;
10.Inv estiții p entru produc erea și utiliz area durabilă a energiei din surs e
regenerabile în cadrul f ermei;

18 Benedek, J. – Amenajarea teritoriului și d ezvolt area region ală, Pres a Universit ară Clujeană, Cluj -Napoca ,
2004

19
11.Inv estiții p entru înființ area de culturi d e specii for estiere cu ciclu d e producți e
scurt și r egenerare pe cale vegetativă, în scopul produc erii de energie regenerabilă;
12.Inv estiții în apicultură, cu excepția celor r ealizate prin Progr amul N ațional
Apicol;
13.Inv estiții p entru proc esarea produs elor agricol e la nivelul fermei, cuprinzând
echipamente pentru vânz area acestora, inclusiv d epozit are, răcir e etc.;
14.Costuril e generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din R egulamentul
(CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: t axe pentru arhitecți, ingin eri și consult anți, studii d e
fezabilitate, taxe pentru eliberararea certific atelor, avizelor și autoriz ațiilor n ecesare
implementării proi ectelor, așa cum sunt ele mențion ate în l egislația națională,
achizițion area de patente și lic ențe (maxim 8% din v aloarea totală eligibilă a proiectului,
dacă proi ectul pr evede și construcții și m axim 3% în c azul în c are proiectul nu pr evede
realizarea construcțiilor); 19
15. Inv estiții n ecesare adaptării exploatațiilor p entru agricultur a ecologică;
16.Inv estițiil e necesare realizării conformității cu st andardele comunit are.
– Cresterea valorii adaugate a produs elor agricol e și forestiere – MASUR A 123
– Imbun atatirea si dezvolt area infrastructurii l egate de dezvolt area si adaptarea
agriculturii și silviculturii – Masura 125
– Sprijinir ea infiint arii grupurilor d e produc atori – Masura 142
O alta directie este AXA 3 – Calitatea vieții în zon ele rurale și div ersific area
economi ei rurale, va acorda o import anta marita multifuncțion alității economic e a zonelor
rurale, dar și cons ervarea și pun erea în valoare a patrimoniului cultur al și arhitectural prin:
– Diversific area către activit ățile non-agricol e – Masura 311
– Sprijin p entru m icro-intreprind eri – Masura 312
– Incur ajarea activităților turistic e – Masura 313
– Renovarea si dezvolt area satelor – Masura 322

2.3.Măsur a 313 – Încur ajarea activităților turistic e

19 Vlad, I. – CE: Politic a agricolă comună, după 2013, 19 noi embri e 2010

20
Măsura 313 „Încur ajarea activit ăților turistic e” are ca obiectiv g eneral dezvolt area
activit ăților turistic e în zon ele rurale care să contribui e la creșterea numărului d e locuri d e
munc ă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivit ății spațiului rur al
Obiectivele specifice:
1. Crearea și menținerea locurilor d e muncă prin activități d e turism, în sp ecial pentru
tineri și f emei;
2. Creșterea valorii adăug ate în activități d e turism;
3. Crearea, îmbunătățir ea și div ersific area infrastructurii și s erviciilor turistic e;
4. Creșterea numărului d e turiști și a duratei vizit elor.
Obiectivele operationale :
1. Creșterea și îmbunătățir ea structurilor d e primir e turistic e la scara mică;
2. Dezvolt area sistemelor de inform are și promov are turistică;
3. Crearea facilităților r ecreaționale în vederea asigurării accesului l a zonele naturale
de interes turistic.
Contribuți a publică aferentă Măsurii 313 este de: 544.222.774 Euro, din c are
9.540.000 r eprezintă alocarea financiară aferentă sch emei de garantare pentru IMM -uri:

Figur a nr.1 Contributi a public a aferenta Masurii 313

21
Costul tot al, alcătuit din contribuți a publică și contribuți a privată, este de
837.265.806 Euro.20
Fonduril e nerambur – sabile se pot accesa începând din 2008 până în 2013 .
Finanțarea unui proi ect depus în c adrul Măsurii 313 d erulată prin PNDR este
restricțion ată pentru următo arele categorii d e beneficiari:
 beneficiarii înr egistrați în list a APDRP a debitorilor p entru Progr amul S APARD și
pentru F EADR, până l a achitarea integrală a datoriei față de APDRP, inclusiv a
majorărilor d e întârzi ere;
 beneficiarii care au contr acte de finanțare reziliate pentru F EADR, din iniți ativa
APDRP, din c auza nerespectării cl auzelor contr actuale și rezilierea are o vechim e
mai mică d e un an;
 beneficiarii c are se află în situ ații litigio ase cu APDRP, până l a finalizarea
litigiului.

Figur a.2.
2.3.1. Condiții minim e oblig atorii p entru acordarea sprijinului

20 Ionescu, C., Tod eraș, N. – Politic a de dezvolt are regională, Col ecția Uniun ea Europeană, Tritonic,
Bucur ești, 2011

22
 Micro -întreprind erile, atât c ele existente cât și c ele nou înființ ate trebuie să fi e
înregistrate și să-și desfășo are activit atea propusă prin proi ect în sp ațiul rur al;
 În cazul inv estițiilor în agroturism, b eneficiarul/m embrul gospodări ei agricol e
trebuie să desfășo are o activit ate agricolă în mom entul aplicării;
 Beneficiarul tr ebuie să demonstr eze viabilitatea investiției;
 Micro -întreprind erea să nu fi e în dificult ate;
 Structuril e de primir e turistic e rurale vor fi în conformit ate cu norm ele de
clasificare prevăzut e în legislația naționala în vigo are;
 Pentru inv estiții noi, mod ernizarea și extind erea în cazul structurilor d e primir e
turistic e rurale, altele decât c ele agroturistic e, niv elul d e confort și c alitatea
serviciilor propus e prin proi ect trebuie să atingă st andardul d e calitate de minim 3
margarete/stele;
Pentru inv estiții în structuri d e primir e agroturistic e se va respecta definiți a
agroturismului d ată în c adrul acestei fișe, iar niv elul d e confort și c alitatea serviciilor
propus e prin proi ect trebuie să atingă st andardul d e calitate de minim o m argaretă;
 În cazul zon elor d eja dezvolt ate din punct d e vedere turistic, este permisă do ar
modernizarea și extind erea structurilor d e primir e turistic e;
 Angajament din p artea beneficiarului că v a introduc e obiectivul inv estițion al în
circuitul turistic;
 Beneficiarul tr ebuie să pr ezinte toate avizele și acorduril e necesare investiției
respective;
 Beneficiarul tr ebuie să pr ezinte avizele/autoriz ațiile de mediu n ecesare
investiției, să r especte după c az cerințele de mediu sp ecifice investițiilor în p erimetrul
ariilor prot ejate;
 Beneficiarul tr ebuie să dov edească dr eptul d e propri etate asupra terenului p e
care urmează să r ealizeze investiția sau dreptul d e folosință p e o perioada de cel puțin 10
ani;
 Beneficiarul tr ebuie să declare pe propri a răspund ere că va asigur a cofin anțarea
proiectului;
Beneficiarul c are își propun e o activit ate generatoare de profit, tr ebuie să declare
pe propri a răspund ere faptul că sum a totală a ajutorului public n eramburs abil accesat de
către acesta nu depășește 200.000 Euro p e o perioada de până l a 3 ani fisc ali.
Tipuri d e investiții și cheltuieli eligibil e

23
 Investiții în infr astructur a de primir e turistic ă;
 Investiții în activit ăți recreaționale;
 Investiții în infr astructur a la scară mică precum c entrele de inform are, amenajarea
de marcaje turistic e, etc.;
 Dezvolt area și / sau marketingul s erviciilor turistic e legate de turismul rur al.
 În cazul zon elor d eja dezvolt ate din punct d e vedere turistic, este permisă doar
modernizarea și extind erea structurilor d e primir e turistic e.

2.3.2. Tipuri d e investiții și ch eltuieli neeligibil e

Prin M ăsura 313 nu sunt eligibil e următoarele tipuri d e cheltuieli:
Impozit e și taxe fiscale
Costuri op eraționale, inclusiv costuri de întreținere și chiri e
 Comisio ane bancare, costuril e garanțiilor și cheltuieli simil are;
 Achizi ționare de echipament second – hand;
 Investiții realizate de fermierii c are au activit ate de bază pescuitul și/sau
acvacultur a;
 Achizi ționarea cailor p entru curs e și comp etiții;
 Cheltuieli generate de activit ățile de creștere a cailor;
 Achizi ționarea de teren/clădiri;
Achizi ția de mijlo ace de transport p entru uz p ersonal
 Achizi ția de vehicul e pentru tr ansportul ruti er de mărfuri p entru a presta servicii
de transport în num ele terților și de mijlo ace de transport p entru persoane, ca si activit ate
princip ala;
 TVA, cu excepția TVA-ului n edeductibil, în c azul în c are este în mod r eal și
definitiv suport at de către beneficiari, alții decât p ersoanele neimpoz abile;
Costuri d e schimb v alutar, taxe și pierderi oc azionate de schimburil e valutare
asociate contului euro APDRP
 Costuril e aferente unui contr act de leasing: t axa de management, dobânzi, prim a
de asigur are, etc.;
 Costuri r ealizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepția studiilor t ehnice,
a planurilor d e afaceri și a studiilor d e fezabilitate;
Costuri privind închiri erea de mașini, util aje, inst alații și echipamente

24
Valoarea maximă a fondurilor n eramburs abile
Valoarea minim ă eligibilă a unui proi ect este de 5000 euro.

Figur a.3.
Proiectele depuse de unitățil e administr ativ t eritori ale (comun ele), asociațiile
acestora și ONG -uri s e încadrează în c ategoria proiectelor d e interes publi c și
negeneratoare de profit.
Pentru a facilita accesarea fondurilor europene neramburs abile prin F EADR,
solicit antul poate beneficia de fonduri în avans pentru d emararea proiectului.
2.3.3. Criteriile de selecție ale proiectului
Nr. crt. Criterii de selecție Punct aj
Pentru compon entele a) Investiții în i nfrastructur a de primir e turisti că și b) Inv estiții în activită ți
recreaționale 1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunit are pentru investiții
simil are în ultimii 3 ani.

5

5

25
2 Proiecte din zon e cu pot ențial turistic ridic at, dar care nu sunt sufici ent dezvolt ate din
acest punct d e vedere.
– în cazul UAT-urilor cu Conc entrare mare de resurse turistic e
(Cmrt) punct ajul va fi de max. 15 punct e.
– în cazul UAT-urilor cu Conc entrare foarte mare de resurse turistic e (Cfmrt)
punct ajul va fi de max. 25 punct e.

Max.25

15

25

15 3 Proiectele care prin activit atea propu să crează mai mult de un loc de muncă/
25.000 Euro investiți (valoarea de 25.000 Euro investiți în funcți e de tipul și d ata
înființării solicit antului). 5
4.

4 Proiecte derulate de femei/ tin eri cu vârst a de până în 40 d e ani la data depunerii
proiectului.

Punct area acestui crit eriu s e va face pe baza verificării actului d e identitate, după
cum urm ează:
 persoană fizică s au persoană fizică autoriz ată (PF A), cu vârst a sub 40 d e ani la data
depunerii C ererii de Finanțare a proiectului;
 societate cu răspund ere limit ată, cu asociat unic p ersoană fizică cu vârst a sub 40 d e
ani la data depunerii C ererii de Finanțare a proiectului;
 întreprind ere individu ală, titul arul – întreprinzător p ersoană fizică cu vârst a sub
40 de ani la data depunerii C ererii de Finanțare a proiectului.
În cazul proi ectelor promov ate de femei și c are se regăsesc în form ele de organizare
și în condițiil e mențion ate anterior s e acordă punct aj la acest crit eriu, indif erent de
vârst a acesteia la data depunerii C ererii de Finanțare. 5

5 5.

5 Proiecte de investiții în activități r ecreaționale. infr astructur a de agrement. 25

25 6

Proiecte care au în compon ență și inv estiții d e produc ere a energiei din surs e
regenerabile utiliz ate în scopul d esfășurării activității turistic e.
Punct area acestui crit eriu s e va face num ai dacă acest lucru este prezentat și
demonstr at în Studiul d e Fezabilitate/Memoriul Justific ativ și ch eltuielile cu
investițiil e de produc ere a energiei din surs e regenerabile sunt pr evăzut e în devizul p e
obiect, devizul g eneral și bug etul indic ativ.

Max 10

7.

7 Proiecte care prevăd, prin activit atea propusă, păstr area și promov area culturii
tradițion ale

În c azul în c are, prin proi ect, s e prevede achizițion area de obiecte tradițion ale/
mijlo ace de transport tradițion ale, solicit antul va
compl eta declarația pe propri e răspund ere din S ecțiun ea F a Cererii de Finanțare.
Declarația pe propri a răspund ere trebuie să conțină oblig ația
solicit antului d e a cumpăr a obiecte tradițion ale/ mijlo ace de transport tr adițion ale
num ai de la meșteri care dețin unul din docum entele:
– cartea de meșteșugar;
– declarație de notori etate cu privir e la abilitatea de a desfășur a activități tr adițion ale
artizanale (eliberată d e prim arul loc alității, în mod gr atuit). 5

5 8

8 Proiecte de investiții în agroturism.
20

20 Pentru compon entele a) și b), punct ajul minim r ealizat va fi de 20 punct e
Pentru compon entele c) Investiții în infrastructur a la scară mică precum c entrele de inform are, amenajarea
de marcaje turistic e, etc.”și d) Dezvolt area și/ sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural
1. Proiecte inclus e într-o strategie de promov are la nivel național/regional/ județean
sau loc al (de tip LEADER).
Punct area acestui crit eriu se va realiza astfel:
a.proiectul este inclus într-o strategie județeană/ locală (de tipLEADER)
b. proi ectul vizează investiții și/ sau promov ează ariile naturale
protejate (parcuri naționale, rezervații naturale, etc) Max.50

30

50 2. Proiectele care acoperă o zonă omog enă alcătuită din c el puțin 3 comun e și în c are
există minimum 15 acțiuni/inv estiții d e turism.
40

40 3. Proiecte care contribui e la promov area tradițiilor cultur ale.

. 10

10 TOT AL 100
Pentru compon entele c) și d) punct ajul minim r ealizat va fi de 20 punct e

26
2.4.Măsur a 112: Inst alarea tinerilor f ermieri
2.4.1. Descrierea măsurii
Măsur a 112 „Inst alarea tinerilor f ermieri" s e încadrează în Axa I – „Creșterea
comp etitivității s ectoarelor agricol și for estier" și are ca obiective generale:
Îmbunătățir ea și cr eșterea comp etitivității s ectorului agricol prin promov area
instalării tin erilor f ermieri și sprijinir ea procesului d e modernizare și conformit ate cu
cerințele pentru prot ecția mediului, igi ena și bunăst area animalelor, sigur anța la locul d e
muncă;
Îmbunătățir ea managementului exploatațiilor agricol e prin r eînnoir ea generației
șefilor acestora, fără cr eșterea popul ației active ocup ate în agricultură.
Obiectivele specifice al măsurii s e referă la creșterea veniturilor exploatațiilor
condus e de tinerii fermieri.
Obiectivele operaționale se referă la creșterea numărului d e tineri agricultori c are
încep pentru prim a oară o activit ate agricolă c a șefi de exploatații și încur ajarea tinerilor
fermieri de a realiza investiții.21
Sprijinul fin anciar pentru această măsură este neramburs abil și este de 337.221.484
Euro.
Contribuți a publică aferentă Măsurii 112 este de: 337.221.484 Euro din c are:
20% – contribuți a Guvernului Români ei;
80% – contribuți a Uniunii Europene.

2.4.2. Beneficiarii măsurii 112

Beneficiarii eligibili p entru sprijinul fin anciar neramburs abil acordat prin Măsur a
112 sunt f ermierii în vîrstă d e până l a 40 de ani (n eîmpliniți l a data depunerii C ererii de
finanțare), persoane fizice sau juridic e care practică în princip al activități agricol e și a căror
exploatație agricolă:
are o dim ensiun e economică cuprinsă într e 6 și 40 UD E(Unit atea de Dimensiun e
Economică (UD E) reprezintă unit atea prin c are se exprimă dim ensiun ea economică a unei
exploatații agricol e determin ată pe baza marjei brut e standard a exploatației (Decizia

21 Vlad, I. – CE: Politic a agricolă comună, după 2013, 19 noi embri e 2010

27
Comisi ei nr. 85/377/C EE). Valoarea unei unități d e dimensiun e economică este de 1.200
Euro);
este situată pe teritoriul țării;
este înregistrată în R egistrul f ermelor/R egistrul agricol.
Categoriil e de beneficiari eligibili c are prim esc sprijin n eramburs abil prin Măsur a
112, pot fi:
persoana fizica
Persoana fizică înr egistrată și autoriz ată în conformit ate cu pr evederile Ordon anței
de urgență a Guvernului nr. 44/2008:
individu al și ind ependent, ca persoane fizice autoriz ate;
ca întreprizători titul ari ai unei într eprind eri individu ale;
ca membri ai unei într eprind eri familiale.
Societate cu răspund ere limit ată – SRL, înființ ată în b aza Legii 31/1990,
republic ată, cu modificăril e și compl etările ulterioare.
Persoanele fizice neautoriz ate la data depunerii Cererii de finanțare, au oblig ația să
se înregistreze și autoriz eze până l a data încheierii Contr actului d e finanțare cu APDRP.
Finantarea in cadrul m asurii 112 d erulata prin PNDR este restriction ata pentru:
beneficiarii inr egistrati in list a APDRP a debitorilor p ana la achitarea integrala a
datoriei fata de APDRP, inclusiv a majorarilor d e intarziere;
beneficiarii c are au contr acte de finantare reziliate pentru F EADR din c auza
nerespectarii clauzelor contr actuale si rezilierea are o vechim e mai mic a de un an;
beneficiarii care se afla in situ atii litigio ase cu APDRP, p ana la finalizarea litigiului.
Criterii de eligibilit ate
Pentru a putea primi sprijin în c adrul Măsurii 112, solicit antul sprijinului tr ebuie să
îndeplinească următo arele condiții:22
Să se instaleze pentru prim a dată în exploatația agricolă c a și conducător (ș ef) al
acesteia;
Deține sau se angajează să dobând ească comp etențe și calificări prof esionale în
raport cu activit atea pe care urmează să o d esfășo are.
Să se angajeze să urm eze, în primii tr ei ani de la primir ea sprijinului, cursuri d e
form are profesională prin Măsur a 111 „Form are profesională, inform are și difuz are de

22 Ionescu, C., Tod eraș, N. – Politic a de dezvolt are regională, Col ecția Uniun ea Europeană, Tritonic,
Bucur ești, 2011

28
cunoștinț e" în c el puțin unul din dom eniile: managementul exploatației agricol e,
contabilitatea fermei, prot ecția mediului, agricultură ecologică etc.
Este membru al unei familii d e fermier și a lucrat mai mult d e 50% din timpul său
de lucru în c adrul f ermei (nu n eapărat în f erma familiei) cel puțin 12 luni în aintea instalării
sale pe cont propriu;
Prezintă un Pl an d e afaceri pentru p entr d ezvolt area activităților agricol e din
cadrul exploatației agricol e;
Este membru al unei familii d e fermier și a lucrat mai mult d e 50% din timpul său
de lucru în c adrul f ermei (nu n eapărat în f erma familiei) cel puțin 12 luni în aintea instalării
sale pe cont propriu.
Planul d e afaceri trebuie să includă d etalii privind inv estițiil e care se realizează
demonstrând că c el puțin 30% din sprijinul acordat va fi inv estit p entru r ealizarea
conformității cu st andardele comunit are, mod ernizarea și dezvolt area exploatației
La verificarea conformității Pl anului d e afaceri, solicit antul sprijinului tr ebuie să
demonstr eze, că dim ensiun ea fermei este de peste 10 UD E și a crescut cu minim 4 UD E de
la data aprobării d eciziei individu ale de acordare a acestuia. O exploatație agricolă nu
poate primi sprijin prin Măsur a 112 d ecât o singură d ată.
Nu s e acordă sprijin p ersoanelor c are nu au acte de propri etate sau contr acte de
arendă/conc esionare încheiate în num e propriu, cu excepția soțului s au soți ei. În acest
ultim c az, un singur m embru al familiei poate primi sprijin, chi ar dacă ambii soți
îndeplinesc condițiil e prevăzut e în măsură.
Tinerii fermieri trebuie să restitui e întreaga sumă primită d acă își înc etează
activit atea agricolă m ai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării d e plată pentru
cea de a doua tranșă.

2.5. Criterii de eligibilit ate ale proiectului

Proiectele se depun în c adrul m ai multor s esiuni d e depunere anuale. În situ ația în
care valoarea totală a proiectelor eligibil e depuse în cadrul un ei sesiuni, s e situează peste
valoarea totală alocată acesteia, atunci proi ectele prin c are se solicită sprijin fin anciar

29
pentru inst alarea tinerilor f ermieri sunt supus e unui sist em de selecție, în b aza cărui a
fiecare proiect este punct at, conform următo arelor crit erii de selecție:23

Nnr.
crt. Criterii de selecție Punct aj
1. Solicit antul d eține o fermă d e semi-subzist ență
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul compl etează
secțiun ea specifică "St abilirea dimensiunii economic e a fermei" a Cererii d e
finanțare, din c are va trebui să r ezulte că exploatația agricolă d eținută are o
dimensiun e economică cuprinsă într e 6 și 8 UD E. 20
2. Solicit antul d eține o exploatație agricolă într -o zonă d efavoriz ată
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, se verifică d acă exploatația
agricolă este situată în:
– zona mont ană cu h andicap natural conform List ei Unităților Administr ativ
Teritori ale din zon a mont ană d efavoriz ată, pr ezentată în anexă l a Ghidul
Solicit antului;
– alte zone cu handicap natural decât zon a mont ană conform List ei Unităților
Administr ativ T eritori ale din Români a inclus e în Zon ele Semnific ativ D efavoriz ate/
Listei localităților din Zon ele Defavoriz ate de Condiții N aturale Specifice prezentate
în anexă la Ghidul Solicit antului. 15
3. Solicit antul are în propri etate exploatația agricolă
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că, d eține în propri etate
exploatația agricolă. 30
4. Solicit antul f ace parte dintr -o formă asociativă, r ecunoscută conform l egislației în
vigoare
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că acesta este membru al
uneia din următo arele form e asociative:
– grupuri d e producători r ecunoscut e în conformit ate cu L egea nr. 338/2005, 20

23 Ionescu, C., Tod eraș, N. – Politic a de dezvolt are regională, Col ecția Uniun ea Europeană, Tritonic,
Bucur ești, 2011

30
cu modificăril e și compl etările ulterioare;
– asociații prof esionale cu profil agricol constituit e conform Ordon anței de
urgență a Guvernului nr. 26/2000, cu modificăril e și compl etările ulterioare;
– coop erative agricol e constituit e conform L egii nr. 566/2004, cu modificăril e
și compl etările ulterioare;
– organizații de îmbunătățiri funci are constituit e conform L egii nr. 138/2004,
cu modificăril e și compl etările ulterioare.Form ele asociative pot fi constituit e și
recunoscut e la nivel local, jud ețean și n ațional.
5. Solicit antul accesează măsur a de agrom ediu
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că acesta a accesat Măsur a
214 „Plăți d e Agro – mediu" din c adrul PNDR, prin c are solicit antul și -a asumat, în
mod volunt ar, angajamente de agro – mediu p entru o p erioadă de cinci ani de la data
semnării angajamentului. 15
TOT AL 100

Nnr.
crt. Criterii de selecție Punct aj
1. Solicit antul d eține o fermă d e semi-subzist ență
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul compl etează
secțiun ea specifică "St abilirea dimensiunii economic e a fermei" a Cererii d e
finanțare, din c are va trebui să r ezulte că exploatația agricolă d eținută are o
dimensiun e economică cuprinsă într e 6 și 8 UD E. 20
2. Solicit antul d eține o exploatație agricolă într -o zonă d efavoriz ată
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, se verifică d acă exploatația
agricolă este situată în:
– zona mont ană cu h andicap natural conform List ei Unităților Administr ativ
Teritori ale din zon a mont ană d efavoriz ată, pr ezentată în anexă l a Ghidul
Solicit antului;
– alte zone cu handicap natural decât zon a mont ană conform List ei Unităților 15

31
Administr ativ T eritori ale din Români a inclus e în Zon ele Semnific ativ D efavoriz ate/
Listei localităților din Zon ele Defavoriz ate de Condiții N aturale Specifice prezentate
în anexă la Ghidul Solicit antului.
3. Solicit antul are în propri etate exploatația agricolă
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că, d eține în propri etate
exploatația agricolă. 30
4. Solicit antul f ace parte dintr -o formă asociativă, r ecunoscută conform l egislației în
vigoare
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că acesta este membru al
uneia din următo arele form e asociative:
– grupuri d e producători r ecunoscut e în conformit ate cu L egea nr. 338/2005,
cu modificăril e și compl etările ulterioare;
– asociații prof esionale cu profil agricol constituit e conform Ordon anței de
urgență a Guvernului nr. 26/2000, cu modificăril e și compl etările ulterioare;
– coop erative agricol e constituit e conform L egii nr. 566/2004, cu modificăril e
și compl etările ulterioare;
– organizații de îmbunătățiri funci are constituit e conform L egii nr. 138/2004,
cu modificăril e și compl etările ulterioare.Form ele asociative pot fi constituit e și
recunoscut e la nivel local, jud ețean și n ațional. 20
5. Solicit antul accesează măsur a de agrom ediu
Pentru a se acorda punct aj la acest crit eriu d e selecție, solicit antul atașează la
Cererea de finanțare docum ente prin c are să demonstr eze că acesta a accesat Măsur a
214 „Plăți d e Agro – mediu" din c adrul PNDR, prin c are solicit antul și -a asumat, în
mod volunt ar, angajamente de agro – mediu p entru o p erioadă de cinci ani de la data
semnării angajamentului. 15
TOT AL 100

32
2.6. Valoarea sprijinului n eramburs abil

Sprijinul p entru inst alarea tinerilor f ermieri este de 10.000 Euro p entru o
exploatație agricolă cu dimensiun ea minimă d e 6 UD E, iar peste această dim ensiun e,
sprijinul p entru inst alare poate crește cu 2.000 Euro/1 UD E, dar nu v a putea depăși 25.000
Euro / exploatație.
Valoarea sprijinului acordat se calculeaza in lei in functi e de cursul EUR st abilit l a
Banca Centrala Europeana din d ata intocmirii Pl anului d e afaceri. 24

2.6.1. Compl etarea, depunerea și verificarea dosarului c ererii de finanțare

Dosarul c ererii d e finanțare conțin e Cererea de finanțare însoțită d e Planul d e
afaceri și docum entele justific ative anexate, legate într-un singur dos ar, astfel încât să nu
permită d etașarea și/sau înlocuir ea acestora.
Formul arul st andard al Cererii de finanțare este disponibil, în form at electronic, l a
adresa www. apdrp.ro
Cererea de finanțare trebuie însoțită d e anexele prevăzut e în mod elul st andard.
Anexele Cererii de finanțare fac parte integrantă din aceasta.
Compl etarea Cererii de finanțare, inclusiv a anexelor acesteia, se va face conform
modelului st andard. Modific area modelului st andard ( elimin area, renumerotarea
secțiunilor, anexarea docum entelor suport în altă ordin e decât c ea specificată etc.) po ate
conduc e la resping erea Dosarului c ererii d e finanțare pe motiv d e neconformit ate
administr ativă, C ererea de finanțare trebuie redactată pe calculator, în limb a română. Nu
sunt acceptate Cereri de finanțare compl etate de mână.
Dosarul cererii de finanțare se compl etează în două exemplare – origin al și Copi e –
și se depune la Oficiul Jud ețean de Plăți p entru D ezvolt are Rurală și P escuit (OJPDRP) al
județului und e are loc impl ementarea proiectului, împr eună cu form atul electronic (CD) al
Cererii de finanțare.
Pentru acele docum ente justific ative origin ale care rămân în pos esia solicit antului
(ex: act de propri etate, act de identitate, etc.), copiil e depuse în Dos arul cererii de finanțare
trebuie să conțină m ențiun ea „Conform cu origin alul' și să fi e semnate de către solicit ant.

24 Bîrzea, C. – Politicil e și instituțiil e Uniunii Europene, Ed. Corint, Bucur ești, 2001

33
În cazul în c are proiectul este amplasat pe teritoriul m ai multor jud ețe, acesta va fi
depus l a Oficiul Jud ețean de Plăți p entru D ezvolt are Rurală și P escuit p e raza cărui a este
înregistrat solicit antul.25
Dosarul c ererii de finanțare se depune personal de către solicit ant, la OJPDRP,
înaintea datei limită c are figur ează în licit ația de proiecte.
Solicit antul tr ebuie să depună C ererea de finanțare corect compl etată, împr eună cu
toate docum entele justific ative anexate, în 2 exemplare (1 origin al și 1 copi e). Exemplarele
vor fi m arcate clar, pe copertă, în p artea superioară dr eaptă, cu „ORIGIN AL", r espectiv
„COPI E",
Solicit antul tr ebuie să se asigur e că rămân e în pos esia unui exemplar compl et al
Dosarului c ererii de finanțare, în afara celor 2 exemplare pe care le depune.
Efectuarea conformității constă în v erificarea Cererii de finanțare dacă:
este corect compl etată;
este prezentată atât în form at tipărit, cât și în form at electronic;
docum entele justific ative solicit ate sunt pr ezente în două exemplare: un origin al și
o copi e și, după c az, se verifică v alabilitatea acestora la data depunerii de către solicit ant.
Erorile de formă sunt erorile făcut e de către solicit ant în compl etarea Cererii de
finanțare care sunt d escoperite de experții v erificatori ai SVCF -OJPDRP, cu oc azia
verificării conformității și c arepot fi cor ectate și semnate de către aceștia din urmă în
prezența solicit antului, p e baza unor dov ezi/inform ații pr ezentate explicit în docum entele
justific ative anexate Cererii de finanțare (exemplu:d ate de identific are ale solicit antului
scrise incor ect, etc.).
După evaluarea conformității Dos arului c ererii d e finanțare (în aceeași zi)
solicit antul este înștiinț at de către expertul v erificator dacă acesta este conform s au dacă nu
i se vor explic a cauzele neconformității.
Solicit antul are oblig ația de a lua la cunoștință prin s emnătur a dată pe fișa de
verificare a conformității.
Aceeași Cerere de finanțare poate fi declarată neconformă d e maximum două ori
pentru aceeași licit ație de proiecte.
După v erificarea conformității C ererii de finanțare,pot exista două situ ații:
Cererea de finanțare este declarată neconformă;

25 Baldwin, R., Wyplosz, Ch. – Economi a integrării europene, Ed. Economică, Bucur ești, 2010

34
Cererea de finanțare este declarată conformă.
Dacă Cererea de finanțare este declarată conformă, s e trece la următo area etapă de
verificare.

2.7. Verificarea pe teren a cererilor d e finanțare

Verificarea pe teren se realizează d e către OJPDRP – pentru to ate Cererile de
finanțare conform e.
Scopul efectuării v erificării p e teren este de a control a datele și inform ațiile
cuprins e în Pl anul d e afaceri și docum entele justific ative cu situ ația existentă p e
amplasamentul propus p entru c a expertul v erificator să s e asigur e de corectitudin ea
inform ațiilor d eclarate în Cererea de finanțare.26
În urm a acestor v erificări pot exista două situ ații:
proiectul este neeligibil;
proiectul este eligibil și v a avea un punct aj.

2.7.1. Selecția proiectelor

Alocăril e financiare anuale și numărul m axim al sesiunilor anuale de depunere și
evaluare a proiectelor vor fi făcut e public e după consult area cu m embrii Comit etului d e
Selecție pentru PNDR.
Autorit atea de Management în consult are cu Comit etul d e Monitoriz are stabillește
înaintea lansării d epunerii d e proiecte, punct ajul aferent crit eriilor d e selecție (vezi
subcapitolul 2.3), pr ecum și crit eriile de departajare a proiectelor cu punct aj egal.
Experții APDRP punct ează fiecare proiect eligibil în funcți e de sistemul d e punct aj
aprobat pentru fiș a tehnică a măsurii și întocm esc list a proiectelor eligibil e, în ordin ea
descrescăto are a punct ajului obținut, p e care o transmit Comit etului d e Selecție.
Comit etul d e Selecție este un org anism t ehnic, pr ezidat de către Autorit atea de
Management p entru PNDR și are în compon ență r eprezentanți ai Autorității d e
Management și ai APDRP. Rolul Comit etului d e Selecție este de a supun e aprobării

26 Bîrzea, C. – Politicil e și instituțiil e Uniunii Europene, Ed. Corint, Bucur ești, 2001

35
conduc erii Autorității d e Management p entru PNDR fin anțarea proiectelor eligibil e,
punct ate după cum urm ează:
Când v aloarea totală a proiectelor eligibil e se situează sub v aloarea totală alocată
Măsurii 112 în c adrul un ei sesiuni, Comit etul d e Selecție propun e aprobarea pentru
finanțare a tuturor proi ectelor. În acest sens, se întocm ește un R aport cu proi ectele propus e
pentru fin anțare care se supun e aprobării dir ectorului g eneral al Autorității d e Management
pentru PNDR;
Când v aloarea totală a proiectelor eligibil e se situează peste valoarea totală alocată
Măsurii 112 în c adrul un ei sesiuni, Comit etul d e Selecție analizează list a proiectelor
eligibil e cu punct ajul acordat iar selecția se face în ordin ea descrescăto are a punct ajului d e
selecție, cu înc adrarea în sum a alocată pe sesiune.
În cazul proi ectelor cu același punct aj, departajarea acestora, se face în funcți e de
urmatoarele priorități:
Solicit antul este membru al unei form e asociative;
Solicit antul are în propri etate exploatația agricolă;
Solicit antul d eține o fermă d e semi-subzist ență.
După p arcurg erea procedurii d e selecție și după c az, a celei de departajare, se
întocm ește un R aport cu proi ectele propus e pentru fin anțare care se supun e aprobării
directorului g eneral al Autorității d e Management pentru PNDR.27 Raportul v a cuprind e și
lista proiectelor s electate rămase fără fin anțare, care se propun să fi e inclus e autom at în
următo area sesiune și care vor urm a procedura norm ală de selecție.
Aprobarea directorului g eneral al Autorității d e Management p entru PNDR,
reprezintă d ecizia finală asupra selecției proi ectelor c are îndeplinesc condițiil e minim e
pentru fin anțare.
După p arcurg erea sesiunilor d e depunere și de evaluare-selectare a proiectelor
propus e pentru anul d e alocare, în c azul în c are mai rămân proi ecte care îndeplinesc
condițiil e minim e pentru fin anțare, dar fără fin anțare, acestea vor fi r estituit e potențialilor
beneficiari în v ederea revizuirii și r eluării etapei de depunere în anul următor.
În cazul în c are valoarea anuală alocată pentru măsură nu s e angajează în tot alitate,
cu dif erența rămasă, se va suplim enta alocarea financiară a anului următor.

27 Zahiu L., Politici și Pi ețe Agricol e – Reform a și Int egrare Europeană, Editur a CERES, 2005

36
Această măsură (c a de altfel toate măsuril e din c adrul F EADR) este o oportunit ate
deosebită p entru agricultur a țarii no astre. Această măsură v a a asigur a prin impl ementarea
ei atât cr eșterea dimensiunilor exploatațiilor agricol e, creșterea comp etitivității agriculturii
român ești, d ar mai ales creșterea nivelului d e calificare a personalului implic at în aceste
activități.

37

CAPITOLUL 3. STUDIU D E CAZ – PROI ECT D E FINANȚARE PRIN
PROGR AMUL S APARD

3.1.Proi ectul d e finanțare
Progr amul S APARD a fost conc eput p entru a sprijini fin anciar dezvolt area
mediului rur al și a agriculturii astfel încât, după mom entul int egrării, țăril e candidate din
Europa Centrala si de Est să fi e pregătite din punct d e vedere economic p entru p articip area
la Politic a Agricol a Comun a, dar mai ales să s e poată adapta ușor modului d e lucru sp ecific
structurilor europene, fiind diviz at în Măsuri și Submăsuri.
Ca exemplu am lu at Măsur a 3.1, în c adrul căr eia vom tr ata cazul unui proi ect de
finanțare a unei euroferme pentru produc erea laptelui.
Sumele indic ative pentru Măsur a 3.1, p entru anii d e alocare 2008 -2012, sunt
repartizate pe submăsuri astfel:

Submăsuri Pond ere
în
cadrul
măsurii Contributi e
public a (U.E +
Guvernul
Rom aniei)
Contributi e privată TOT AL
% Euro % Euro Euro
0 1 2 3 4 5 (2+4)
Culturi d e camp 19% 42.970.754,92 50% 42.970.754,92 85.941.509,84

38
Horticultură (din c are din
floricultur a 1,5%) 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Viticultură 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Pomicultură 8% 18.092.949,44 50% 18.092.949,44 36.185.898,88
Sere 4% 9.046.474,72 50% 9.046.474,72 18.092.949,44
Ferme de vaci d e
lapte/bivoliț e 14% 31.662.661,52 50% 31.662.661,52 63.325.323,04
Creștere și îngrăș are de
taurine 14% 31.662.661,52 50% 31.662.661,52 63.325.323,04
Ferme de oi/capre 3% 6.784.856,04 50% 6.784.856,04 13.569.712,08
Îngrășătorii d e berbecuți 3% 6.784.856,04 50% 6.784.856,04 13.569.712,08
Ferme de porci 10% 22.616.186,80 50% 22.616.186,80 45.232.373,60
Ferme de păsări 5% 11.308.093,40 50% 11.308.093,40 22.616.186,80
Alte ferme vegetale și de
creștere a animalelor și
păsărilor sp ecializate în
obțin erea de produs e pentru
consumul um an 4% 9.046.474,72 50% 9.046.474,72 18.092.949,44
TOT AL 100% 226.161.868 50% 226.161.868 452.323.736

Ajutorul fin anciar neramburs abil ce poate fi obținut în c adrul acestei măsuri
Proiectele din c adrul acestei măsuri sunt consid erate a fi inv estiții g eneratoare de
venituri, astfel ajutorul public acordat în c adrul acestei măsuri nu v a depăși 50 % din
totalul ch eltuielilor eligibil e.
În cadrul acestui progr am vor put ea fi fin anțate proiecte a caror v aloare totală
eligibilă este cuprinsă într e 5.000 – 500.000 EURO, echivalent in l ei la data intocmirii
Studiului d e Fezabilitate – Memoriu justific ativ, conform cursului comunic at de Banca
Centrala Europeana.
Gradul d e intervenție pentru proi ecte este de:
– 50% contribuți e privată
– 50% contributi e public a (SAPARD), din c are:

39
– 75% contributi e Comunității (Uniun ea Europeană)
– 25% cofin anțare națională (Guv ernul Români ei)
Proiectul d e finanțare depus are o structură st andardizată, modul ele necesare
găsindu -se gratuit, în form at electonic, p e pagina de web a Agenției, împr eună cu Ghidul
solicit antului.
Scopul fin al al beneficiarului este semnarea cu Agenția SAPARD a Contr actului d e
finanțare a lucrării.
Proiectul d e finanțare se bazează pe un Studiu d e fezabilitate, pe un Proiect tehnic
pe un Plan de afaceri, pe baza acestora fiind compl etată Cererea de finanțare, docum ent
electronic, p e baza căreia proiectul este sau nu s electat.
În continu are, am analizat cazul înființării un ei euroferme zootehnice de vaci de
lapte, pe Măsur a 3.1, c are cuprind e:
 Cerere de finanțare + Anexe
 Studiu d e fezabilitate
 Plan de afaceri
 Devizul G eneral

3.2.Proi ect de Eurofermă Zoot ehnică

Pentru dim ension area exacta a planului d e culturi, tr ebuie avute in vedere doua, sau
chiar mai mult e etape. Pentru simplific area acestui crochiu (f aza/fazele definitiv e, la
mom entul n ecesar, vor tr ebui facute cat mai aproape de necesarul real), avand in v edere ca
etapele de dezvolt are a viitoarei ferme zootehnice (de la 35 la peste 1000 c apete) pot fi
foarte multe, vom avea in vedere doua etape de dezvolatre si anume: strictul n ecesar de
furaje pentru d ebutul f ermei zoot enice si o etapa intermediara dimension ata la 500
capete.La fiecare mom ent de dezvolt are al viito arei ferme zootehnice calculele trebuie
adaptate. In to ate variantele posibil e trebuie tinut cont, l a intocmir ea planului d e cultur a, de
utiliz area cu m aximum d e eficienta a intregii supr afete de 50 h a. si m arirea suprafetei
fermei agricol e la mom entul optim, p e masura dezvolt arii fermei zoot ehnice.
4.a. Elemente oblig atorii d e care trebuie tinut cont
 Zona fiind d e tip colin ar inalt, cea mai pretabila rasa de vaca este Siemnth al
(vaca de carne-lapte). Aceasta rasa este foarte solid a, se adapteaza foarte usor si sigur l a
pasunatul in areale denivelate. Are dezavantajul un ei productii d e lapte mai mici (cc a 25 l

40
lapte/zi) in schimb c arnea este de foarte buna calitate, aducat profituri atat la valorific area
partii m asculin e a urmasilor, c at si l a valorific area partii f eminin e, dup a reform a, dup a
numai 2-3 saptamani de fasonare.
 Perioada de lactatie este de aproape 300 zil e/an (cc a. 7500 l /l actatie).
 Perioada de producti e de maxima eficienta este de 6 ani.
 Este usor d e intretinut si cu exceptia hranei (valabil la toate rasele de vaci, pentru
a obtin e o producti e eficienta), nu este pretentioasa, put andu-se foarte usor adapta
alternantelor de stabulatie libera cu stabulatia fixa.
 Pentru p erioadele de stabulatie libera necesarul d e surafata de pasune de cca
1ha/cap de vita.
 Pentru p erioadele de stabulatie fixa (iarna) si in conditii d e hrana optim e,
scaderea de producti e de lapte este relativ mic a (cca. 3l lapte/zi).
4.b. Necesar de hrana
La stabilirea necesarului d e hrana trebuie luata in consid erare varsta animalelor si
anotimpul (uzu al si s exul este import ant, ins a avand in v edere optiun ea dvs. d e sacrific are
timpuri e a partii b arbatesti, c antitatile de hrana sunt n esemnific ative). In t abelele 5-8 de
mai jos s e prezinta necesarul d e hrana al unui animal pe princip alele grupe de varsta (in
conditii ecologic e), iar in t abelul urm ator (9) s e face centralizarea acestora. Intention at nu
am luat in c alcul pr emixuril e, conc entratele, vitaminele, calciul, s area si alte elemente care
nu se produc in f erma agricol a (necesare in hrana animalelor).
2. Tineret 0,25 – 12 luni
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 necesar Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 necesar
Fân 2 17 34 – 17 –
Masă verde – 17 – 19 17 323
Sucul ente 5 17 85 – 17 –
Grosi ere 1 17 17 2 17 34

41
3. Tineret 12 – 18 luni
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg
Fân 2,5 17 42,5 – 17 –
Masă verde 17 8 17 136
Sucul ente 25 17 475 – 17
Grosi ere 3 17 51 3 17 54

7. Tin eret peste 18 luni (n ecesar din 2011)
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje

Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg
Fân 2 17 34 – 17 –
Masă verde – 17 – 30 17 510
Sucul ente 11 17 187 – 17 –
Grosi ere 4 17 68 5 17 85

8. V aci in producti e (producti e medie estimata 35x25x0,95=875 l x 150
zile=131.250 l /l actatie – vara si 131.250 – (35x3lx150zil e)=112.500 l / l actatie – iarna.

Sortim ent
furaje Iarna Vara
Rația pe
1000 l
lapte
Kg Cantitate
de lapte
an 2012 Necesar
to Rația pe
1000 l
lapte
Kg Cantitate
de lapte
an 2012 Necesar
to

42
Fan 697 112.500 78,4 – 131.250 –
Tarate 170 112.500 19,1 49 131.250 6,4
Cereale
(urui ala) 219 112.500 24,6 – 131.250 –
Sroturi, c artofi 40 112.500 4,5 23 131.250 2,8
Masa verde
(iarna
insiloz ata) +
sucul ente 190 112.500 21,4 750 131.250 98,4

9. Tot al necesar producti e vegetala necesara in 2012
Sortim ent
furaj Junici 0,25 -12 luni Junici 12 -18 Vaci in producti e Total
to/an Necesar/zi
kg Total
an to Necesar/zi
kg Total
an to Necesar
vara Necesar
iarna
Fan 34 12,4 42,5 15,5 – 78,4 106,3
Tarate – – – – 19,1 6,4 25,5
Grosi ere
(cereale,
sroturi,
cartofi) 51 18,6 105 38,3 29,1 2,8 88,8
Masa
verde si
sucul ente 408 148,9 611 223 21,4 98,4 491,7

NOT A:
Cresterea numarului d e animale estimat (fara a se lua in calcul eventuale
cump arari pe parcurs) r eprezinta un c alcul r elativ dificil. Totusi s e estimeaza pentru
jumatatea a doua a anului 2011 cr esterea numaruluid e vaci in l actatie (producti e) la 52
capete si reluarea ciclului d e junici 0 -12 luni cu 26 c apete (din nou f ara a se tine cont d e
fetii m asculi, p entru c are exista intentia de sacrific are rapida). In functi e de aceste cifre,
calculele de septel si respectiv n ecesar de hrana se pot r eface relativ usor.

43

10. N ecesar de culturi (schit a plan culturi).
Din t abelul de mai sus s e poate face o estimare a planului d e culturi n ecesar pentru
buna desfasurare a activit atii fermei zoot ehnice. Pentru o m ai bun a intelegere a acestui
necesar, este de preferat tratarea fiecarui articol d e calculatie de mai sus.
10.1 F an
Exista doua solutii posibil e pentru primii ani de activit ate ai fermei zoot ehnice care
determin a esential dim ensiun area si planul d e culturi al fermei agricol e.
10.1.1. Producti e de fan de pe supr afata de faneata conc esionata (cel putin in
mom entul actual mult m ai mare decat necesarul a 35 de vaci).
Aceasta posibilit ate are si punct e tari si punct e slabe.
Ca punct e tari:
 se poate mention a in primul r and obtin erea de fan din flor a spont ana obtinut a de
pe un teren conc esionat pentru c are nu m ai sunt alte cheltuieli in afara taxei de conc esiune,
munc a cosasilor si costuril e de transport l a fanarele fermei.
 terenul d e faneata este in v ecinatatea fermei zoot ehnice ceea ce permite
fertiliz area ecologic a a terenului cu gunoiul d e grajd obtinut in mod n atural de la ferma si
in catitati crescande la fiecare etapa de dezvolt are a fermei, deci cu ch eltuieli minim e.
 De aici rezulta un alt punct t are de sustin ere a acestei variante si anume gradul
de ecologiz are al furajului, f ara cheltuieli suplim entare, care corobor at cu atmosf era curata
a zonei, conduc e la o producti e 100% ecologic a fara cheltuieli exaggerate (cum s e intampla
cu alte ferme cu acelasi obi ectiv, din alte zone geografice).
Ca punct e slabe se pot m ention a:
 insecuritatea in ce priveste posibilit atea cosirii p e terenuril e conc esionate,
 cresterea in timp a septelulu propriu c eea ce duce la reducerea relativa in timp a
disponibilului d e faneata si cersterea necesarului d e fan in f anarele proprii,
 cresterea necesarului d e faneata (necosit a) pana catre 1000 d e hectare intr-um
timp pr evizibil, d ar relativ scurt.

10.1.2. N ecesar de tarate

In acest caz trebuie avute in vedere doua ipost aze. Este vorba de producti a de tarate
din recoltele proprii d e cereale, respective de achizition area de tarate de la moril e din zon a.

44
Producti a propri e de tarate prezinta de asemenea punct e tari si punct e slabe.
Punct ele tari se pot r ezuma la putin e aspecte, respectiv m acinarea cerealelor (in
special graul) p entru c a faina rezultata sa fie introdus a in ratii, concomit ent cu obtin erea de
tarate fara costuri suplim entare. Teoretic acesta varianta ar prezenta avantaje economic e
datorita costurilor dir ecte mai reduse. Un alt punct t are ar put ea fi constituit din r elativa
securitate a permanentei aprovizion arii cu t arata si faina pentru compl etarea retetelor d e
hrana pentru animale.
Punct ele slabe, in schimb, pot d eveni mai import ante ca efect dir ect sau indir ect.
Astfel faina nu este la fel de eficienta in hrana animalelor ca uruiala, cultiv area unor
cereale (in sp ecial grau) nu este specifica creterii vacilor d e lapte, supr afata cultiv ata cu
cereale trebuie sa fie destul d e import anta datorita productivit atii relative mai slabe decat
alte plante specifice furajarii si d e stimul are a lactatiei, pretul taratei este inca stimul ativ,
iar contr actarea din t ermen a cantitatilor n ecesare (diferite de la an la altul) po ate reduce
riscul un ei lips e in aprovizion are. Printr -un calcul riguros al estimarilor s e va putea face o
propun ere mult m ai realista asupra deciziei manageriale de luat in acest dom eniu.
In ambele ipost aze, la un n ecesar de 25,5, to / an de tarate, trebuie asigur ata o
producti e de minimum 400 ton e de grau (cc a 1 ha cultiv at cu gr au in conditiil e pedo-
climatice ale zonei, in conditiil e anului 1 d e producti e cu num ai 35 v aci cu l apte). Aceasta
suprafata este rezonabila. Insa pe masura dezvolt arii fermei, supr afata cultiv ata cu gr au va
creste proportion al cu cr esterea numarului d e vaci aflate in lactatie. De exemplu l a o ferma
de 1000 d e capete de vaci in l actatie va fi un n ecesar de cel putin 30 ori m ai mare (cca 800
to de tarata rspectiv 12.500 ton e de grau adica peste 31 ha cultiv ate). In plus ch eltuielile de
intretinere a unei supr afete cultiv ate cu gr au sunt mult m ai mari comp arativ cu alte plante
furajere.
10.1.3. N ecesar de grosi ere (cereale pentru urui ala, sroturi si c artofi).
Pentru a acoperi necesarul d e uruiala in perioada de iarna a lactatiei, cea mai
rentabila cultur a (raportata productivit atea la hectar la sustin erea producti ei de lapte) este
porumbul. In afara faptului c a, atat in p erioada de vara (coceni pro aspeti), c at si in c ea de
iarna (coceni usc ati sau insiloz ati) se valorific a optim coc enii, bo abele de porumb m acinate
tip urui ala sunt esential necesare in retetele de hrana a vacilor cu l apte. In plus urui ala de
porumb in combin atie cu sroturi (d e la fabrici d e ulei sau de bere) si cu c artof r eprezinta o
hrana foarte import anata pentru animale, mai ales in p erioada de iarna, dar si v ara intr-o
masura mai mic a.

45
La un n ecesar de aproxim ativ 40 ton e boabe de porumb in prim a faza de
dezvolatare a fermei zoot ehnice (care asigur a si cc a altor 40 ton e de masa verde pentru
insiloz are sau 25 ton e de grosi ere – eventual inlocuir e de cartof – fara cheltuieli
suplim entare) este necesara cultiv area unei supr afete de cca 12 h a de teren cultiv ate cu
porumb (in conditiil e climatice specifice zonei).
Dintr e grosi ere, absolut esentiala este prezenta in retetele de hrana a sroturilor, cu
precadere provenind d e la fabrici d e bere (lactogene).
Si relativ la acest punct s e pot id entific a doua posibilit ati. Anume cump ararea
sroturilor d e la cea mai apropi ata fabrica de bere fara eforturi proprii d e cultiv are a orzului,
sau cultiv are de orz, v alorific area boabelor, utiliz area paielor si achizition area sroturilor l a
un pr et derizoriu s au chi ar gratis (num ai cu costuril e aferente de transport).
Avand in v edere suprafata de teren disponibil a si perspectivele de dezvolt are a
fermei zoot ehnice se recomanda cump ararea integrala a necesarului d e sroturi.
Cartoful po ate fi un substitut d estul d e bun al altor v egetale din c ategoria
grosi erelor. Ins a cartoful nu este un lactogen deosebit, f apt care conduc e la suplim entarea
in ratii a masei verzi, a sucul entelor si/s au a taratelor. Acesta se va folosi nim ai la rigoare,
in anii sl abi in alte culturi si c are poate fi valorific at foarte bine pe piata in anii in c are nu
este necesar la compl etarea unor r atii de hrana a animalelor. Cu to ate acestea, intr -o masura
destul d e import anta cartoful s e poate folosi in hr ana junicilor n eajunse inca la maturitate si
chiar a taurasilor p e scurt a perioada cat se intention eaza pastrarea lor p ana la valorific are,
intruc at cartoful asigur a o import anta particip are la cresterea masei animalelor. Po ate fi o
cultur a de rezerva din punct d e vedere strict al cresterii animalelor, constituind ins a o
omport anta sursa de venituri a fermei agricol e, avand in v edere in sp ecial zon a si conditiil e
pedo-climatice foarte pretabile la aceasta cultur a.

10.1.4. N ecesar de masa verde si sucul ente.
In afara coceanului d e porumb (tr atat mai sus c a produs s ecund ar al culturii d e
porumb), c ele mai import ante plante din aceasta categorie sunt I arba de Sudan (sorg),
lucerna, borc eagul si trifoiul. Tot in acesta categorie ar put ea fi luata in consid erare sfecla
de zahar sau sfecla furajera.
Din experienta altor f erme specializate in produc erea de furaje din propun erile de
mai sus sunt sufici ente 3 culturi simult ane, asolamentele putand fi f acute cu celelalte

46
culturi. R ecomandarea este ca dintr e cele trei culturi s a nu lips easca iarba de Sudan si
lucerna, a treia putand fi aleasa intre trifoi, borc eag si/s au eventual sfecla furajera.

Fata de cele de mai sus s e poate face o estimare a planului d e culturi in primul an de
function are.

Furajul
necesar Cantitate
necesara Supr afata de
cultiv at Disponibil d e
suprafata Recolta
disponibil a
(***)
Fan 110 to 50 ha ? ?
Tarate (grau) 25,5 to 1 ha ? ?
Porumb 40 to 12 ha ? ?
Coceni d e
porumb 40 to – ? ?
Cartof 15 to 5 ha 10 ha 30 to
Iarba de Sudan 200 to 10.ha(*) ? ?
Lucerna 200 to 5 ha(**) ? ?
Borc eag (s au
altceva) 30 to 10 ha(**) ? ?

(*) minim dou a coase
(**) minim o co asa
(***) eventualele cantitati suplim entare de furaje (sau cartof) s e por vind e in
prim avara timpuri e la preturi fo arte bune.
Pentru a doua etapa propus a prin acest crochiu, c alculul este asemanator. S e
estimeaza ca fara a se achizition a noi animale mature (junici g estate) se va ajunge la 500
capete in aproxim ativ 6 ani, structur a pe varste fiind d e cca 260 c apete vaci in producti e,
40 capete cu varta 0-12 luni, 87 c apete cu varste 12-18 luni, 130 c apete cu varste 18 luni.
Luandu-se in calcul si o mort alitate norm ala de maxim 2% s eptelul se poate consid era ca
norm al la 500 c apete. Trebuie sa atrag atentia ca din acest mom ent cresterea septelului d e
la 500 l a 1000 c apete se va face in num ai cca. 2 ani.

47
11. Tineret 0,25 – 12 luni
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 necesar Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 necesar
Fân 2 40 80 – 40 –
Masă verde – 40 – 19 40 760
Sucul ente 5 40 200 – 40 –
Grosi ere 1 40 40 2 40 80

12. Tineret 12 – 18 luni
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg
Fân 2,5 87 217,5 – 87 –
Masă verde 87 8 87 696
Sucul ente 25 87 2175 – 87
Grosi ere 3 87 241 3 87 241

13. Tin eret peste 18 luni (n ecesar din 2009)
I a r n a V a r a
Sortim ent
furaje Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg Rația pe
zi
Kg Nr.
Capete
an
2012 Necesar
kg
Fân 2 130 260 – 130 –
Masă verde – 130 – 30 130 3900
Sucul ente 11 130 1430 – 130 –
Grosi ere 4 130 520 5 130 650

48

14. V aci in producti e (producti e medie estimata 260x25x0,95=6175 l x 150
zile=926.250 l /l actatie – vara si 926.250 – (260x3lx150zil e)=809.250 l / l actatie – iarna.

Sortim ent fur aje Iarna Vara
Rația pe
1000 l
lapte
Kg Cantitate
de lapte
an 2012 Necesar
to Rația pe
1000 l
lapte
Kg Cantitate
de lapte
an 2012 Necesar
to
Fan 697 809.250 564 – 926.250 –
Tarate 170 809.250 137,5 49 926.250 45,4
Cereale
(urui ala) 219 809.250 177,2 – 926.250 –
Sroturi, c artofi 40 809.250 32,4 23 926.250 21,3
Masa verde
(iarna
insiloz ata) +
sucul ente 190 809.250 153,8 750 926.250 694,7

15. Tot al necesar producti e vegetala necesara in 2012
Sortim ent
furaj Junici 0,25 -12
luni Junici 12 -18 Junici p este 18 luni Vaci in producti e
Necesar
/zi kg Total
an to Necesar/z
i kg Total
an to Necesar/
zi kg Total an
to Necesar
vara Necesa
r iarna
Fan 80 29,2 217,5 79,4 260 94,9 – 564
Tarate – – – – – – 137,5 45,4
Grosi ere
(cereale,
sroturi,
cartofi) 240 87,6 2416 881,8 2100 520,3 209,6 21,3
Masa 760 277,4 696 254 3900 1423,5 153,8 694,7

49
verde si
sucul ente

Necesar total
Sortim ent Necesar to.
Fan 955,8
Tarate 182,9
Grosi ere (cereale,
sroturi, c artofi) 1720,6
Masa verde si
sucul ente 2649,6

De aici se trage concluzi a ca sunt n ecesare cca 500 h a faneata, grau 7,5 h a, porumb
cca 70 h a, cartof 30 h a, iarba de sudan 60 h a, luc erna 60 h a, borc eag 100 h a. Aceste
suprafete nu m ai contin supr afete cu cartof p entru v alorific are.
Pentru anul 2014 supr afetele se dubleaza (cu aproxim atie)

3.3. Propun eri de dezvolt are rurală
Prioritățil e și obi ectivele de dezvolt are rurală în p erioada 2009 -2013, viz ează
creșterea economică, cr earea de locuri d e muncă și îmbunătățir ea calității vi eții popul ației
din m ediul rur al.
Pentru impl ementarea tehnică și fin anciară a Fondului European Agricol d e
Dezvolt are Rurală din c are se finanțează obi ectivele de dezvolt are rurală, a fost înființ ată în
anul 2008 Agenția de Plăți p entru D ezvolt are Rurală și P escuit a fost st abilită structur a
acesteia la nivelul într egii țări.
La nivelul jud ețului Pr ahova structur a organizatorică cr eată este oficiul jud ețean,
subordon ată centrului r egional a județului Dâmboviț a.
Având în v edere structur a producți ei agricol e, precum și așezarea geografică a
județului Pr ahova, princip alele priorități ar trebui să s e axeze pe următo arele obiective:
• Div ersific area activităților economic e în vederea creșterii gr adului d e ocup are a
forței de muncă, și a veniturilor popul ației din zon a rurală a județului Pr ahova, prin:
– crearea și dezvolt area de microîntr eprind eri în sp ațiul rur al, ori entate în sp ecial
spre acele activități din amont ele și avalul agriculturii, pr ecum și a altor activități c are să

50
conducă l a îmbunătățir ea calității vi eții în m ediul rur al. Cr earea de microîntr eprind eri va
determin a creșterea ratei de ocup are a popul ației rurale și în sp ecial a tinerilor și f emeilor,
precum și cr eșterea valorii adăug ate locale;
– stimul area dezvoltării turismului rur al (agroturismul), prin acordarea de servicii
turistic e de către fermă s au gospodări a agricolă.
• Form area grupurilor d e producători, p entru a acțion a pentru o m ai bună ori entare
spre piață agricolă a fermierilor p entru produs ele agroalimentare obținut e;
• Promov area managementului dur abil al terenului agricol și a celui for estier prin:
– încur ajarea fermierilor p entru a introduc e și a continu a folosir ea metodelor d e
producți e agricolă c e sunt comp atibile cu prot ecția și îmbunătățir ea condițiilor d e mediu
prin: cons ervarea terenurilor agricol e cu în altă v aloare naturală, d ezvolt area agriculturii
ecologic e, menținerea varietății g enetice prin sprijinir ea conservării r aselor d e animale în
ferme autohton e, precum și a varietăților tr adițion ale ale princip alelor pl ante de cultură;
-sprijinir ea pentru extind erea suprafeței de păduri, prin împădurir ea terenurilor
agricol e și neagricol e, având în v edere protecția mediului, pr evenirea dezastrelor n aturale
și diminu area efectului schimbărilor clim atice;
• Îmbunătățir ea serviciilor d e bază din sp ațiul rur al român esc, r espectiv a celor
legate de infrastructur a de sănăt ate, de învățământ, bibliot eci, cin ematografe, cămin e
cultur ale, locuri d e petrecere a timpului lib er, serviciilor d e transport și comunic are;
• Renovarea satelor, c are implică lucrări d e îmbunătățir e a infrastructurii d e
drumuri și apă, tr ansport, r enovarea clădirilor, d ar și d e păstr are a peisajului local, precum
și dezvolt area rețelei de servicii în dom eniul t elecomunic ațiilor (s ervicii d e telefonie,
televiziun e prin c ablu etc.).

51

CONCLUZII

Politic a Agricolă Comună s -a schimb at fund amental în comp aratie cu originil e sale,
pentru a putea răspund e necesitătilor soci etătii civil e si ale actorilor int ernationali.
Politic a de dezvolt are rurală, care trebuie privită c a o priorit ate europeană, este
conc epută să sprijin e comunitătil e rurale în care agricultur a, desi nu m ai este forta
domin antă din zon ele rurale, joacă încă un rol domin ant. Fermierii ar trebui ajutati în
procesul d e ajustare la Politic a Agricolă Comună r eform ată, în sp ecial în st atele integrate
de putin timp.
Marele avantaj pe care poate miza Români a din p erspectiva obiectivelor noii
"Politici Agricol e Comunit are" este acela al sansei de a obtin e produs e agricol e ecologic e.
Sursa : Înregistrare operatori l a MADR –anul 2011 -(proc esatori)

Din acest unghi d e vedere, sărăci a de până acum n e poate ajuta: în ultimii 12 ani
consumul d e îngrăsămint e si pesticid e în Români a a fost d e 10-11 ori m ai scăzut d ecât
media europeană, f apt reflectat în r andamentele agricol e modeste. Acum, când s e pune
accent priorit ar explicit p e calitate si nu p e cantitate – iar aici calitatea înseamnă, în primul
rând, produs e agricol e ecologic e – Români a are în fată un a dintr e cele mai incit ante
oportunităti. D acă în m ajoritatea tărilor europene solul este infestat cu r emanente
acumul ate ani în sir din excesul d e îngrăsămint e si pesticid e, din dorint a de a obtin e recolte
si productii r ecord, în Români a, în schimb, solul este odihnit si cur at.

52
Curăt area solului m ajoritătii tărilor europene de supradozele de chimic ale
înmagazinate în anii d e comp etitie pentru supr aproductii agricol e se poate realiza în sase-
opt ani, cu pr etul unor inv estitii s erioase.
Este limpede că Români a se prezintă l a lansarea noii Politici Agricol e Comunit are
într-o poziti e extrem de favorabilă, aceea de comp etitoare autoriz ată, din st art, pentru
realizarea de produs e agricol e ecologic e, de la grâu, orz, s ecară, porumb, flo area-soarelui,
până l a lapte, brânz eturi, c arne si preparate din c arne.
Producătorii agricoli vor tr ebui să r especte norm ele de calitate, norm ele sanitare și
fitosanitare ale UE dacă vor să aibă acces pe piață (fi e pe piața națională, fie pe cea a UE).
Cu sigur anță condițiil e impus e producătorilor vor fi fo arte dure, iar nerespectarea acestora
nu v a determin a decât p erpetuarea situației existente. De aceea fără r espectarea
standardelor U E fermierii nu vor put ea vinde produs ele obținut e și astfel nu își vor m ai
putea procur a resursele financiare necesare rentabilizării f ermelor.
Producți a obținută nu v a putea fi folosită d ecât p entru autoconsum, i ar beneficiil e
rezultate din cr eșterea prețurilor l a produs ele agricol e (datorită f aptului că pr ețul d e
intervenție este superior niv elului actual al prețurilor p e piața român ească) nu vor put ea fi
valorific ate, întrucât comunit atea nu v a achizițion a decât produs ele conform e cu
standardele UE. În acest cont ext, capacitatea financiară a producătorilor agricoli v a rămân e
modestă și nu v a fi în măsură să susțină costuril e aferente atât reluării ciclurilor d e
producți e, cât și r ealizării proc esului inv estițion al prin r etehnologizării și/s au mod ernizării.

53

BIBLIOGR AFIE

1. Zahiu L., Politici și Pi ețe Agricol e – Reform a și Int egrare Europ eană, Editur a
CERES, 2005
2. Bîrzea, C. – Politicil e și instituțiil e Uniunii Europ ene, Ed. Corint, Bucur ești, 2001
3. Baldwin, R., Wyplosz, Ch. – Economi a integrării europ ene, Ed. Economică,
Bucur ești, 2010
4. Silasi, G. – Economi a Uniunii Europ ene:O pov este de success?, Ed. Univ ersității d e
Vest, ediția a II-a, Timișo ara, 2011
5. Borz a M., Economi a Sistemelor d e Agricultură Dur abilă, Editur a Terra Nostr a, Iași
2011
6. Ionescu, C., Tod eraș, N. – Politic a de dezvolt are regională, Col ecția Uniun ea
Europeană, Tritonic, Bucur ești, 2011
7. Wallace, W. – Proc esul politic în Uniun ea Europ eană, Ediția a IV-a, Ed. ARC,
Bucur ești, 2004
8. Bărbul escu, I.Gh. – Uniun ea Europ eană – aprofund are și extind ere: de la
Comunitățil e Europ ene la Uniun ea Europ eană, Ed. Tr ei, Bucur ești, 2001
9. Pinder, J. – Uniun ea Europ eană: fo arte scurtă introduc ere, Ed. Bic All, Bucur ești,
2005
10. Ciob anu, A., Tănăs escu, E. – Agricultur a, CRJ, Bucur ești, 2002
11. Rusu, M., Giurcă, D., Luc a, L. – Analiza evoluti ei si ori entărilor Politicii Agricol e
Comun e dintr -o perspectivă român ească, 2011
12. Vlad, L. – Agricultur a Români ei până în 2013 , Revista Lumea Satului, nr. 22, 16 -30
noiembri e 2008
13. Bucăt aru D., Gestiun ea Financiară a Intreprind erii, Editur a Junim ea, Iași 2004
14. Vlad, I. – CE: Politic a agricolă comună, după 2013 , 19 noi embri e 2010
15. Vlad, L. – Agricultur a Români ei până în 2013 , Revista Lumea Satului, nr. 22, 16 -30
noiembri e 2008
16. Vasilescu I., Românu I., Dicțion ar de investiții, Editur a Lumin a Lex, Bucur ești, 2003

54
17. Antonescu, D aniela – Dezvolt area regională în Români a, Edit. Osc ar Print, Bucur ești
, 2003
18. Benedek, J. – Amenajarea teritoriului și d ezvolt area regională, Presa Univ ersitară
Clujeană, Cluj -Napoca , 2004
19. Const antin, D aniela Luminiț a – Introduc ere în teoria și practica dezvoltării regionale,
Edit. Economică, Bucur ești , 2000
20. Vincz e, Maria – Dezvolt area regională și rur ală. Id ei și pr actici, Edit. Pr esa
Univ ersitară Cluj eană, Cluj -Napoca , 2000
21. www. avocatnet.ro
22. www.sfin.ro
23. www. europa.eu
24. www.inss e.ro
25. http://www.apdrp.ro