Anexa nr .2 la ordinul ministrului educa ției, cercet ării și inov ării nr . 5097/09.09.2009 MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI INOV ĂRII PROGRAME… [600825]

Anexa nr .2 la ordinul ministrului educa ției, cercet ării și inov ării nr . 5097/09.09.2009

MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI INOV ĂRII

PROGRAME ȘCOLARE

BIOLOGIE

CLASELE a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a

Aprobat ă prin ordin al ministrului
nr. 5097/09.09.2009

Bucure ști, 2009

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 2
NOT Ă DE PREZENTARE

Actuala program ă școlar ă a fost elaborat ă din perspectiva trecerii de la modelul de proiecta re
curricular ă centrat pe obiective – elaborat și implementat în sistemul românesc de înv ăță mânt la mijlocul
anilor ‘90 – la modelul centrat pe competen țe. Adoptarea noului model de proiectare curricular ă este
determinat ă, pe de o parte, de nevoia de a realiza actualizare a formatului și unitatea concep ției programelor
școlare la nivelul înv ăță mântului gimnazial, iar pe de alt ă parte, acest demers asigur ă acordarea cu
dezvolt ările curriculare actuale, centrate pe rezultate exp licite și evaluabile ale înv ăță rii.

În acest sens, Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind
competen țele cheie din perspectiva înv ăță rii pe parcursul întregii vie ți (2006/962/EC) contureaz ă, pentru
absolven ții înv ăță mântului obligatoriu, un „profil de formare europea n” structurat pe opt domenii de
competen țe cheie:
– comunicare în limba matern ă;
– comunicare în limbi str ăine;
– competen țe în matematic ă și competen țe de bază în știin țe și tehnologii;
– competen țe în utilizarea noilor tehnologii informa ționale și de comunica ție;
– a înv ăța s ă înve ți;
– ini țiativ ă și antreprenoriat;
– sensibilizare cultural ă și exprimare artistic ă;
– competen țe sociale și civice.

Competen țele sunt definite ca ansambluri de cuno știn țe, deprinderi și atitudini care urmeaz ă s ă fie
formate pân ă la finele școlarit ății obligatorii, necesare fiec ărui individ pentru împlinire și dezvoltare
personal ă, pentru cet ățenie activ ă, pentru incluziune social ă și pentru angajare pe pia ța muncii.
Structurarea acestor competen țe cheie se realizeaz ă la intersec ția mai multor paradigme educa ționale și
vizeaz ă atât unele domenii „academice”, cât și aspecte inter- și transdisciplinare, metacognitive, realizabile
prin contribu ția mai multor arii curriculare.

Un demers de proiectare curricular ă trebuie s ă acorde conceptului de competen ță semnifica ția unui
„organizator”, în rela ție cu care sunt stabilite finalit ățile înv ăță rii, sunt selectate con ținuturile specifice și
sunt organizate strategiile de predare-înv ățare-evaluare. În acest sens, actuala program ă școlar ă a urm ărit
valorizarea cadrului european al competen țelor cheie la urm ătoarele niveluri: formularea competen țelor
generale și selectarea seturilor de valori și atitudini; organizarea elementelor de con ținut și corelarea
acestora cu competen țele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice.

Programa școlar ă pentru disciplina biologie vizeaz ă, cu prioritate, valorizarea competen ței cheie
“competen țe în matematic ă și competen țe de baz ă în știin țe și tehnologii”, care se adreseaz ă direct
domeniului specific de cunoa ștere, și indirect, valorizarea altor competen țe cheie: a înv ăța s ă înve ți,
competen țe în utilizarea noilor tehnologii informa ționale și de comunicație, competen țe sociale și civice,
comunicare în limba matern ă, ini țiativ ă și antreprenoriat, sensibilizare cultural ă și exprimare artistic ă.
Astfel, se asigur ă transferabilitatea competen țelor cheie, prin deschiderea c ătre abord ări inter- și
transdisciplinare în interiorul ariei curriculare „ Matematic ă și Știin țe ale naturii” și cu celelalte discipline
de studiu.

Prezentul document con ține programele școlare de BIOLOGIE pentru clasele a V-a, a VI-a,
a VII-a, a VIII-a și se adreseaz ă profesorilor care predau aceast ă disciplin ă în gimnaziu.
Programa școlar ă este parte component ă a curriculumului na țional . Aceasta reprezint ă
documentul școlar de tip reglator – instrument de lucru al prof esorului – care stabile ște, pentru fiecare
disciplin ă, oferta educa țional ă care urmeaz ă s ă fie realizat ă în bugetul de timp alocat pentru un parcurs
școlar determinat, în conformitate cu statutul și locul disciplinei în planul-cadru de înv ăță mânt.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 3Programele școlare pentru înv ăță mântul gimnazial au urm ătoarele componente:
• not ă de prezentare
• competen țe generale
• valori și atitudini
• competen țe specifice și con ținuturi
• sugestii metodologice

Nota de prezentare a programei școlare descrie parcursul disciplinei de studiu, arg umenteaz ă
structura didactic ă adoptat ă și sintetizeaz ă o serie de recomand ări considerate semnificative din punct de
vedere al finalit ăților studierii disciplinei respective.
Competen țele generale se definesc pentru fiecare disciplin ă de studiu și se formeaz ă pe durata
înv ăță mântului preuniversitar. Acestea au un grad ridicat de generalitate și complexitate.
Valorile și atitudinile orienteaz ă dimensiunile axiologic ă și afectiv-atitudinal ă aferente form ării
personalit ății elevului din perspectiva fiec ărei discipline. Realizarea lor concret ă deriv ă din activitatea
didactic ă permanent ă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia.
Competen țele specifice se formeaz ă pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din co mpeten țele
generale și sunt etape în formarea acestora.
Con ținuturile înv ăță rii sunt mijloace prin care se urm ăre ște atingerea competen țelor generale și specifice
propuse. Unit ățile de con ținut sunt organizate tematic.
Sugestiile metodologice propun modalit ăți de organizare a procesului de predare-înv ățare-evaluare.
Pentru formarea competen țelor specifice pot fi organizate diferite tipuri de activit ăți de înv ățare.
Exemplele de activit ăți de înv ățare sunt construite astfel încât s ă porneasc ă de la experien ța concret ă a
elevului și s ă se integreze unor strategii didactice adecvate con textelor variate de înv ățare.

Curriculumul de biologie pentru gimnaziu a fost ela borat în conformitate cu competen țele generale
ale pred ării-înv ăță rii biologiei în școal ă și ilustreaz ă o nou ă concep ție privind predarea biologiei în
gimnaziu, care a avut în vedere:
– orientarea op țiunilor didactice c ătre strategii de preg ătire a elevilor care s ă permit ă formarea unei
personalit ăți autonome și creative;
– formarea unei culturi generale în domeniu, cu eleme nte aplicative, care s ă permit ă o preg ătire
școlar ă pentru via ța activ ă (profesional ă, social ă, familial ă) post școlar ă;
– orientarea și structurarea tematicii astfel încât s ă permit ă reducerea supraînc ărc ării elevilor și
eliminarea informa țiilor nesemnificative și inutile pentru via ța cotidian ă a viitorului cet ățean.
Orientarea tematicii curriculumului spre:
/square4 dezvoltarea capacit ăților de investiga ție știin țific ă;
/square4 folosirea unor metode și tehnici de lucru specifice biologiei;
/square4 integrarea cuno știn țelor în experien ța de via ță a elevilor;
/square4 aplicarea cuno știn țelor însu șite în rezolvarea unor situa ții-problem ă și luarea unor decizii;
/square4 formarea unor deprinderi de munc ă intelectual ă și productiv ă;
/square4 stimularea motiva ției pentru protec ția naturii și valorizarea acesteia în formarea unor
convingeri și competen țe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activit ăți de
ocrotire a mediului înconjur ător;
/square4 utilizarea cuno știn țelor însu șite în sensul p ăstr ării s ănătății individuale și colective.
– realizarea competen țelor implicate în formarea de capacit ăți și atitudini (capacit ăți cognitive,
de comunicare, de echilibru personal și afectiv, de ac țiune și inser ție social ă);
– nevoile de înv ățare ale elevilor de gimnaziu, fiind adecvat vârstei și nivelului de preg ătire ale
elevilor. În acest sens, curriculumul recomand ă utilizarea unor forme variate de organizare a
lec ției în clas ă, în laborator sau în natur ă;
– organizarea în structuri flexibile pentru a fi util , atât pentru autorii de manuale, cât și pentru
profesori.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 4 Programa cuprinde curriculumul-nucleu, corespunz ător trunchiului comun obligatoriu de o or ă pe
săpt ămân ă; extinderile notate cu asterisc se vor parcurge în cazul în care biologia va fi parcurs ă în dou ă
ore pe s ăpt ămân ă (la decizia școlii).
Lucr ările practice sunt obligatorii, fiind realizate int egrat în lec ții sau ca lec ții de sine st ătătoare.
Programele școlare sunt construite astfel încât s ă nu îngr ădeasc ă, prin concep ție sau mod de
redactare, libertatea profesorului de a alege succe siunea temelor și metodele pe care le consider ă cele mai
adecvate.
Criteriul de asigurare a calit ății actului de predare-înv ățare-evaluare este reprezentat de realizarea
competen țelor specifice, la sfâr șitul fiec ărui an, precum și de atingerea competen țelor generale, la sfâr șitul
înv ăță mântului gimnazial.
Proiectarea activit ății didactice, elaborarea manualelor școlare alternative este bine s ă fie
precedate de lecturarea integral ă a programei școlare și de urm ărirea logicii interne a acesteia. În cadrul
programei, fiec ărei competen țe generale îi sunt asociate competen țe specifice; atingerea competen țelor
specifice se realizeaz ă cu ajutorul con ținuturilor. Strategiile de lucru propuse trebuie s ă țin ă seama de
experien ța elevilor la aceast ă vârst ă și s ă permit ă valorizarea pozitiv ă a acesteia.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 5

COMPETEN ȚE GENERALE

1. Receptarea informa țiilor despre lumea vie

2. Explorarea sistemelor biologice

3. Utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstr ării principiilor
lumii vii

4. Comunicarea oral ă și scris ă utilizând corect terminologia specific ă biologiei

5. Transferarea și integrarea cuno știn țelor și a metodelor de lucru specifice biologiei în
contexte noi

VALORI ȘI ATITUDINI

• Interes pentru realiz ările și descoperirile din domeniul știin țelor
• Motiva ția pentru informarea și documentarea știin țific ă
• Dezvoltarea curiozit ății și a respectului fa ță de orice form ă de via ță
• Grija fa ță de propria persoan ă, fa ță de ceilal ți și fa ță de mediul înconjur ător
• Dezvoltarea toleran ței fa ță de opiniile altora
• Cultivarea receptivit ății și a flexibilit ății pentru aplicarea cuno știn țelor de biologie în via ța cotidian ă
• Con știentizarea și implicarea în problemele de interes global

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 6
CLASA A V-A
COMPETEN ȚE SPECIFICE ȘI CON ȚINUTURI

1. Receptarea informa țiilor din lumea vie
Competen țe specifice Con ținuturi
1.1 Identificarea unor grupe și specii
din regnul Plante

– Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (reg n-grupe
de organisme, exemple, impactul lor asupra
mediului și a vie ții omului)
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme.
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

1.2 Stabilirea rela ției factori de mediu-
plante
– Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (reg n-grupe
de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului și
a vie ții omului)
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme.
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

*1.3 Observarea rela țiilor dintre plante
și alte vie țuitoare
– Medii de via ță. Diversitatea în lumea plantelor
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

1.4 Explicarea alc ătuirii generale a
unei plante cu flori – Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Celula vegetal ă (defini ție, mărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Regnul Plante – gimnosperme, angiosperme.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 7
2. Explorarea sistemelor biologice
Competen țe specifice Con ținuturi
2.1 Utilizarea de metode și mijloace
adecvate explor ării/ investig ării
lumii vegetale
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (reg n-grupe
de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului și
a vie ții omului)
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme.
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

2.2 Realizarea de activit ăți experi-
mentale și interpretarea rezultatelor

– Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme.
– *rela ția plante-animale
3. Utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstr ării principiilor lumii vii
Competen țe specifice Con ținuturi
3.1 Reprezentarea structurii și
func țiilor sistemelor biologice pe
baza modelelor
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante.
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (reg n-grupe
de organisme, exemple, impactul lor asupra mediului și
a vie ții omului)
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 8
4. Comunicarea oral ă și scris ă utilizând corect terminologia specific ă biologiei
Competen țe specifice Con ținuturi
4.1 Utilizarea corect ă a terminologiei
specifice biologiei în diferite situa ții
de comunicare
– Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme.
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

4.2 Prezentarea informa țiilor folosind
diverse metode de comunicare – Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Laboratorul de biologie. Microscopul optic
– Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

5. Transferarea și integrarea cuno știn țelor și metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi
Competen țe specifice Con ținuturi
5.1 Utilizarea în via ța cotidian ă a
cuno știn țelor de biologie vegetal ă

– Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
– Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
– Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-
clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
– Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri:
– Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme
– *rela ția plante-animale
– Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 9CON ȚINUTURI
No țiuni introductive
/square4 Medii de via ță . Diversitatea în lumea plantelor
/square4 Laboratorul de biologie. Microscopul optic
I. Alc ătuirea general ă a unei plante cu flori
/square4 Celula vegetal ă (defini ție, m ărime, forme, alc ătuire)
/square4 Țesuturi vegetale (defini ție, enumerare, rol)
/square4 Organele plantei (defini ție, alc ătuire extern ă, tipuri-clasificare simpl ă, func ții)
– Planta-organism viu. Ciclul de via ță la plante
II. Diversitatea lumii vii
/square4 Clasificarea lumii vii în cele cinci regnuri (regn- grupe de organisme, exemple, impactul lor
asupra mediului și a vie ții omului)
/square4 Regnul Plante – mu șchi, ferigi, gimnosperme, angiosperme (plante mai d es întâlnite în via ța
cotidian ă). Se insist ă pe caracterele generale ale grupelor.
/square4 *rela ția plante-animale
III. Protec ția plantelor
/square4 Plante ocrotite și modalit ăți de protec ție a naturii

LUCR ĂRI PRACTICE
– Studierea microscopului optic
– Observa ții microscopice asupra celulelor și țesuturilor vegetale
– Experien țe simple de punere în eviden ță a rolului țesuturilor (conduc ător – exemplu, floarea
colorat ă în cerneal ă, secretor – exemplu, strivirea între degete a peta lelor de trandafir/ frunze
ment ă)
– Observa ții asupra diferitelor tipuri de r ădăcini, tulpini, frunze, flori, fructe și semin țe
– Eviden țierea rolului peri șorilor absorban ți
– Eviden țierea amidonului în tuberculul de cartof
– Eviden țierea circula ției sevei brute (exemplu, ramur ă de plop în albastru de metilen)
– Eviden țierea fotosintezei (exemplu, prin producerea de ami don în frunz ă, prin eliminarea de
oxigen)
– Eviden țierea respira ției la plante (exemplu, determinarea consumului de oxigen, eliminarea
dioxidului de carbon)
– Eviden țierea transpira ției la plante
– Studierea germina ției semin țelor
– Observa ții de lung ă durat ă asupra influen ței factorilor de mediu asupra cre șterii și dezvolt ării
plantelor – (fi șe de observare individual ă)
– Activit ăți practice de înmul țire vegetativ ă
– Observa ții asupra unor reprezentan ți ai bacteriilor, algelor, ciupercilor și lichenilor
– Observa ții asupra plantelor: mu șchi, ferigi, gimnosperme-conifere, angiosperme cu i mportan ță
alimentar ă, medicinal ă, ornamental ă, melifer ă, textil ă, tehnic ă, lemnoas ă.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 10 CLASA A VI-A

COMPETEN ȚE SPECIFICE ȘI CON ȚINUTURI
1. Receptarea informa țiilor despre lumea vie
Competen țe specifice Con ținuturi
1.1 Identificarea unor grupe și specii de
animale – Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

1.2 Recunoa șterea alc ătuirii generale a
unui mamifer – Alc ătuirea general ă a unui mamifer
– De la celul ă la organism
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță : Mamifere.

1.3 Stabilirea rela țiilor între factorii de
mediu și diversitatea animalelor – Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

1.4 Explicarea structurii și func țiilor or-
ganismului unor vie țuitoare – Alc ătuirea general ă a unui mamifer
– De la celul ă la organism
– Func ții de baz ă ale organismului animal (rela ție,
nutri ție, reproducere)
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode;
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

1.5 Stabilirea rela țiilor între tipurile de
comportament și procesul de
adaptare a organismului la mediu – Elemente generale de etologie
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 11 2. Explorarea sistemelor biologice
Competen țe specifice Con ținuturi
2.1 Utilizarea metodelor și a
mijloacelor adecvate explor ării
lumii animale – Func ții de baz ă ale organismului animal (rela ție,
nutri ție, reproducere)
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.
– Influen ța omului asupra faunei:
– Consecin țele activit ății omului asupra faunei
– Necesitatea protec ției animalelor

2.2 Realizarea activit ăților experimen-
tale și interpretarea rezultatelor – De la celul ă la organism
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

2.3 Transferarea rezultatelor experi-
mentale în activit ățile de cre ștere și
de îngrijire a animalelor – Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță ale unor grupe de vie țuitoare
– Influen ța omului asupra faunei:
– Consecin țele activit ății omului asupra faunei
– Necesitatea protec ției animalelor
3. Utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstr ării principiilor lumii
vii
Competen țe specifice Con ținuturi
3.1 Reprezentarea structurii și
func țiilor sistemelor biologice pe
baza modelelor – Alc ătuirea general ă a unui mamifer:
– De la celul ă la organism
– Func ții de baz ă ale organismului animal (rela ție,
nutri ție, reproducere)
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare;
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 12 Competen țe specifice Con ținuturi
3.2 Elaborarea și aplicarea unor
algoritmi de identificare,
investigare, experimentare și
rezolvare a unor situa ții problem ă – Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
– Influen ța omului asupra faunei:
– Consecin țele activit ății omului asupra faunei
– Necesitatea protec ției animalelor
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță :
– Regnul Protista – Protozoare
– Regnul animal:
– Nevertebrate: Spongieri; Celenterate; Viermi; Mol u ște;
Artropode.
– Vertebrate: Pe ști; Amfibieni; Reptile; P ăsări;
Mamifere.
4. Comunicarea oral ă și scris ă utilizând corect terminologia specific ă biologiei
Competen țe specifice Con ținuturi
4.1. Exersarea utiliz ării unor surse de
informare
– Medii de viață . Diversitatea lumii animale
– Alc ătuirea general ă a unui mamifer
– Caractere generale morfofunc ționale,
comportament, adapt ări, importan ță .
– Elemente generale de etologie
– Influen ța omului asupra faunei

4.2. Utilizarea adecvat ă a terminologiei
specifice biologiei în diferite
situa ții de comunicare – Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
– Alc ătuirea general ă a unui mamifer
– Caractere generale morfofunc ționale, comportament,
adapt ări, importan ță .
– Elemente generale de etologie
– Influen ța omului asupra faunei

5. Transferarea și integrarea cuno știn țelor și metodelor de lucru specifice biologiei în
contexte noi
Competen țe specifice Con ținuturi
5.1 Rezolvarea situa țiilor problem ă în
rela ția dintre om și regnul animal
– Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
– Elemente generale de etologie
– Caractere generale morfofunc ționale,
comportament, adapt ări, importan ță .
– Influen ța omului asupra faunei:
– Consecin țele activit ății omului asupra faunei
– Necesitatea protec ției animalelor

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 13 CON ȚINUTURI
No țiuni introductive
/square4 Medii de via ță . Diversitatea lumii animale
/square4 Elemente generale de etologie
I. Alc ătuirea general ă a unui mamifer
/square4 De la celul ă la organism
/square4 Func ții de baz ă ale organismului animal (rela ție, nutri ție, reproducere)
II. Caractere generale morfofunc ționale, comportament, adapt ări și importan ță ale unor grupe de
vie țuitoare
/square4 Regnul Protista – Protozoare
/square4 Regnul animal
– Nevertebrate: – Spongieri
– Celenterate
– Viermi
– Molu ște
– Artropode
– Vertebrate: – Pe ști
– Amfibieni
– Reptile
– P ăsări
– Mamifere
III. Influen ța omului asupra faunei
– Consecin țele activit ății omului asupra faunei
– Necesitatea protec ției animalelor

Not ă: Se eviden țiaz ă caracterele generale ale grupei, importan ța, adapt ări și diferite tipuri de
comportament la speciile prezentate sau la alte spe cii, r ămânând la latitudinea profesorului alegerea unui
anumit reprezentant (mai mul ți), f ără a avea obliga ția de a studia toate speciile prezentate la grupa
respectiv ă.

LUCR ĂRI PRACTICE
– Observa ții asupra diversit ății lumii animale
– Observarea microscopic ă a celulelor și a țesuturilor animale
– Observarea macroscopic ă a organelor și a organismelor animale
– Modelarea organelor și a sistemelor de organe la diverse animale
– Exerci ții de încadrare sistematic ă a unor animale
– Completarea fi șelor de observa ții privind comportamentele (alimentar, de ap ărare, de reproducere,
etc.) animalelor domestice
– Studiul comportamentului animalelor în captivitate

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 14
CLASA A VII-A
COMPETEN ȚE SPECIFICE ȘI CON ȚINUTURI

1. Receptarea informa țiilor din lumea vie
Competen țe specifice Con ținuturi
1.1
Identificarea și observarea
alc ătuirii și func țiilor
organelor și sistemelor de
organe ale corpului uman
– De la celul ă la organism
– Sistemul nervos: alc ătuire, func ții și igien ă (neuronul:
alc ătuire general ă, propriet ăți; componentele sistemului
nervos: m ăduva spin ării – structur ă și func ții, encefalul –
structur ă și func ții;).
– Principalele organe de sim ț (alc ătuire, func ții)
– Principalele glande endocrine; func țiile și disfunc țiile lor
(hipofiz ă, tiroid ă, suprarenale, timus, glande mixte).
– Sistemul locomotor: alc ătuirea sistemului osos, tipuri de
articula ții dup ă mobilitate și exemple; principalele grupe de
mu șchi scheletici, propriet ăți, fiziologia sistemului locomotor
(rolul oaselor, al articula țiilor și al mu șchilor în realizarea
mi șcării).
– Sistemul digestiv și digestia:
– Alc ătuirea sistemului digestiv
– Fiziologia sistemului digestiv
– Sistemul respirator și respira ția:
– Alc ătuirea sistemului respirator
– Fiziologia sistemului respirator
– Sistemul circulator și circula ția sângelui:
– Mediul intern: sânge, lichid intersti țial, limf ă.
– Alc ătuirea sistemului circulator: inima, clasificarea v aselor
de sânge, în func ție de dimensiune și rol, utilizând doar
elementele de structur ă necesare pentru explicarea proceselor
fiziologice.
– Fiziologia sistemului circulator: activitatea ini mii, circula ția
sistemic ă și circula ția pulmonar ă.
– Sistemul excretor și excre ția:
– Alc ătuirea general ă a sistemului excretor
– Fiziologia sistemului excretor
– Alc ătuirea general ă a sistemului reproduc ător feminin și
masculin
– Celule sexuale, fecunda ție, dezvoltare intrauterin ă,
na șterea.
– Maturitate fiziologic ă (caractere sexuale)

1.2 Stabilirea rela țiilor între
func țiile organelor, ale
sistemelor de organe din
corpul uman și influen ța
factorilor de mediu – Alimente și importan ța lor
– Noțiuni generale de metabolism
– Sexualitatea și starea de s ănătate
– Dezvoltare intrauterin ă, na șterea.
– Elemente generale de igien ă

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 15 2. Explorarea sistemelor biologice
Competen țe specifice Con ținuturi

2.1
Utilizarea metodelor și a
mijloacelor adecvate
studierii organismului uman
– De la celul ă la organism
– Elemente generale de topografie a organelor
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție:
– Sistemul nervos
– Principalele organe de sim ț
– Principalele glande endocrine
– Sistemul locomotor
2. Func ții de nutri ție:
– Sistemul digestiv și digestia
– Sistemul respirator și respira ția
– Sistemul circulator și circula ția sângelui
– Sistemul excretor și excre ția
3. Func ția de reproducere

2.2 Realizarea activit ăților
experimentale și interpretarea
rezultatelor – De la celul ă la organism
– Elemente generale de topografie a organelor
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție:
– Sistemul nervos
– Principalele organe de sim ț
– Sistemul locomotor
2. Func ții de nutri ție:
– Sistemul digestiv și digestia
– Sistemul respirator și respira ția
– Sistemul circulator și circula ția sângelui
– Sistemul excretor și excre ția

3. Utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstr ării principiilor lumii vii
Competen țe specifice Con ținuturi
3.1
Reprezentarea structurii și
func țiilor sistemelor biologice
pe baza modelelor
– De la celul ă la organism
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție:
– Sistemul nervos
– Principalele organe de sim ț
– Principalele glande endocrine
– Sistemul locomotor
2. Func ții de nutri ție:
– Sistemul digestiv și digestia
– Sistemul respirator și respira ția
– Sistemul circulator și circula ția sângelui
– Sistemul excretor și excre ția
– Alc ătuirea general ă a sistemului reproduc ător feminin și
masculin
– Celule sexuale, fecunda ție, dezvoltare intrauterin ă,
na șterea.

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 16 Competen țe specifice Con ținuturi

3.2
Elaborarea și aplicarea unor
algoritmi de identificare,
investigare, experimentare și
rezolvare a unor situa ții
problem ă
– De la celul ă la organism
– Elemente generale de topografie a organelor
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție:
– Sistemul nervos
– Principalele organe de sim ț
– Sistemul locomotor
2. Func ții de nutri ție:
– Sistemul digestiv și digestia
– Sistemul respirator și respira ția
– Sistemul circulator și circula ția sângelui
– Sistemul excretor și excre ția
– Alc ătuirea general ă a sistemului reproduc ător feminin și
masculin
– Celule sexuale, fecunda ție, dezvoltare intrauterin ă,
na șterea.

4. Comunicarea oral ă și scris ă utilizând corect terminologia specific ă biologiei
Competen țe specifice Con ținuturi

4.1
Utilizarea corect ă a
terminologiei specifice
biologiei în diferite situa ții de
comunicare
– No țiuni introductive
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție
2. Func ții de nutri ție
3. Func ția de reproducere

4.2 Prezentarea informa țiilor
folosind diverse metode de
comunicare
– No țiuni introductive
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni
elementare de igien ă:
1. Func ții de rela ție
2. Func ții de nutri ție
3. Func ția de reproducere

5. Transferarea și integrarea cuno știn țelor și metodelor de lucru ale biologiei în contexte noi
Competen țe specifice Con ținuturi

5.1
Interpretarea rela țiilor dintre
propriul comportament și
starea de s ănătate
– Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă:
1. Func ții de rela ție
2. Func ții de nutri ție
3. Func ția de reproducere

5.2 Rezolvarea situa țiilor problem ă,
acordarea primului ajutor în cazul
unor urgen țe medicale simple – Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă:
1. Func ții de rela ție
2. Func ții de nutri ție
3. Func ția de reproducere

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 17 CON ȚINUTURI
No țiuni introductive
– Obiectul anatomiei, fiziologiei și igienei umane.
– De la celul ă la organism.
– Elemente generale de topografie a organelor
I. Func țiile organismului uman, baza lor anatomic ă și no țiuni elementare de igien ă
1. Func ții de rela ție:
1.1. Sistemul nervos: alc ătuire, func ții și igien ă (neuronul: alc ătuire general ă, propriet ăți;
componentele sistemului nervos: m ăduva spin ării – structur ă și func ții, encefalul – structur ă și func ții;
no țiuni generale de igien ă).
1.2. Principalele organe de sim ț (alc ătuire, func ții și elemente generale de igien ă).
1.3. Principalele glande endocrine; func țiile și disfunc țiile lor (hipofiz ă, tiroid ă suprarenale, timus,
glande mixte).
1.4. Sistemul locomotor: alc ătuirea sistemului osos, tipuri de articula ții dup ă mobilitate și exemple;
principalele grupe de mu șchi scheletici, propriet ăți, fiziologia sistemului locomotor (rolul oaselor, al
articula țiilor și al mu șchilor în realizarea mi șcării); elemente generale de igien ă.

2. Func ții de nutri ție:
2.1. Sistemul digestiv și digestia:
– Alimentele și importan ța lor
– Alc ătuirea sistemului digestiv
– Fiziologia sistemului digestiv
– Elementele generale de igien ă

2.2. Sistemul respirator și respira ția:
– Alc ătuirea sistemului respirator
– Fiziologia sistemului respirator
– Elemente generale de igien ă

2.3. Sistemul circulator și circula ția sângelui:
– Mediul intern: sânge, lichid intersti țial, limf ă.
– Alc ătuirea sistemului circulator: inima, clasificarea v aselor de sânge în func ție de
dimensiune și rol, utilizând doar elementele de structur ă necesare pentru explicarea proceselor
fiziologice.
– Fiziologia sistemului circulator: activitatea i nimii, circula ția sistemic ă și circula ția
pulmonar ă.

2.4. Sistemul excretor și excre ția:
– Alc ătuirea general ă a sistemului excretor
– Fiziologia sistemului excretor
– Elemente generale de igien ă

2.5. No țiuni generale de metabolism (defini ție, asimila ție, dezasimila ție).
3. Func ția de reproducere:
3.1. Alc ătuirea general ă a sistemului reproduc ător feminin și masculin
3.2. Celule sexuale, fecunda ție, dezvoltare intrauterin ă, na șterea.
3.3. Maturitate fiziologic ă (caractere sexuale)
3.4. Sexualitatea și starea de s ănătate (contracep ție, ITS, elemente de igien ă)

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 18
LUCR ĂRI PRACTICE
– Observarea microscopic ă a celulelor și a țesuturilor umane
– Observa ții macroscopice asupra organelor și a sistemelor de organe umane (pe modele)
– Măsurarea unor parametri fiziologici ai organismului (frecven ța respiratorie și cardiac ă, tensiunea
arterial ă), în condi ții de repaus și de efort.
– Modelarea structurilor reprezentative ale organismu lui uman
– Punerea în eviden ță a reflexelor
– Realizarea unor experimente simple pentru a eviden ția func țiile de digestie, respira ție, circula ția
sângelui, acuitatea sim țurilor.
– Exerci ții de acordare a primului ajutor

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 19
CLASA A VIII-A
1. Receptarea informa țiilor din lumea vie
Competen țe specifice Con ținuturi

1.1
Identificarea elementelor
componente ale unui
ecosistem

-*Niveluri de organizare a materiei vii: individ, p opula ție,
specie.
– Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă
Re țele trofice:
– categorii trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.

1.2 Descrierea organiz ării func-
ționale a unui ecosistem – Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare, exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale.
– Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Circuitul materiei și energiei – no țiuni generale

1.3 Compararea unor tipuri de
ecosisteme naturale și
antropizate – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare, exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale.
Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropiza rea).
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).

1.4 Explicarea modului de
ac țiune a factorilor evolu ției – Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare, exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale.
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Evolu ție și dovezi ale evolu ției (defini ția evolu ției, exemple
de dovezi directe și indirecte).
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).
– Specia ca unitate a evolu ției

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 20
2. Explorarea sistemelor biologice
Competen țe specifice Con ținuturi
2.1 Utilizarea de mijloace și
metode adecvate explor ării/
investig ării ecosistemelor
– *Niveluri de organizare a materiei vii: individ, popula ție,
specie.
– Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă.
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare,
exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale;
– categorii trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antrop izarea).

2.2 Realizarea unor activit ăți
experimentale
– Biotopul, biocenoza. Ecosistemul
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare,
exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale.
– Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea).
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).

2.3 Interpretarea rezultatelor
investiga țiilor și ale
experimentelor – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare,
exploatare.
– Rela țiile intraspecifice:
– comunicarea și via ța social ă la animale;
– categorii trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea).
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 21 3. Utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstr ării principiilor lumii vii
Competen țe specifice Con ținuturi
3.1 Reprezentarea structurii și a
func țiilor sistemelor biologice
pe baza modelelor – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă.
– Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea).

3.2 Elaborarea și aplicarea unor
algoritmi de identificare,
investigare, experimentare și
rezolvare a unor situa ții
problem ă – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea).
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Evolu ție și dovezi ale evolu ției (defini ția evolu ției,
exemple de dovezi directe și indirecte).
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).
– Specia ca unitate a evolu ției

4. Comunicarea oral ă și scris ă utilizând corect terminologia specific ă biologiei
Competen țe specifice Conținuturi
4.1 Formarea deprinderilor de do-
cumentare și de comunicare
– Organizarea materiei vii
– Factori determinan ți în r ăspândirea și adaptarea la
mediu a organismelor vii
– Rela ții trofice în ecosisteme
– Echilibre și dezechilibre în ecosisteme
– Evolu ționism

4.2 Prelucrarea datelor
înregistrate și elaborarea
concluziilor – Organizarea materiei vii
– Factori determinan ți în r ăspândirea și adaptarea la
mediu a organismelor vii
– Rela ții trofice în ecosisteme
– Echilibre și dezechilibre în ecosisteme
– Evolu ționism

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 22 5. Transferarea și integrarea cuno știn țelor și a metodelor de lucru ale biologiei în contexte no i
Competen țe specifice Con ținuturi
5.1 Demonstrarea unui mod de
gândire ecologic în luarea unor
decizii – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare gen eral ă
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Rela ții trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea)
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).

5.2 Demonstrarea în țelegerii conse-
cin țelor propriului
comportament în raport cu
mediul – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea)
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția) .

5.3 Elaborarea și implementarea
unor proiecte ecologice – Biotopul, biocenoza. Ecosistemul
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare,
exploatare.
– Re țele trofice:
– categorii trofice;
– lan țuri și re țele trofice;
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
– Circuitul materiei și energiei
– Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare,
introducerea de noi specii în ecosisteme, antropi zarea)
– Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă,
exploatarea ra țional ă a resurselor naturale, colectarea
selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).
– Unitatea și diversitatea lumii vii
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).

5.4 Analizarea și interpretarea
informa țiilor referitoare la
evolu ția lumii vii – Unitatea și diversitatea lumii vii.
– Evolu ție și dovezi ale evolu ției (defini ția evolu ției,
exemple de dovezi directe și indirecte).
– Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea,
suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).
– Specia ca unitate a evolu ției

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 23 CON ȚINUTURI

I. Organizarea materiei vii
1. *Niveluri de organizare a materiei vii: individ, popula ție, specie.
2. Biotopul, biocenoza. Ecosistemul; clasificare ge neral ă.

II. Factori determinan ți în r ăspândirea și adaptarea la mediu a organismelor vii
1. Factori abiotici:
– Interac țiunea biotop – biocenoz ă
– Bioritmuri circadiene și sezoniere
2. Factori biotici:
– Rela țiile interspecifice: competi ție, cooperare, exploatare.
– Rela țiile intraspecifice
– comunicarea și via ța social ă la animale

III. Rela ții trofice în ecosisteme
1. Re țele trofice:
– categorii trofice
– lan țuri și re țele trofice
– niveluri și piramide trofice în ecosisteme.
2. Circuitul materiei și energiei – no țiuni generale

IV. Echilibre și dezechilibre în ecosisteme
1. Deteriorarea mediului (poluare, supraexploatare, introducerea de noi specii în ecosisteme, antropiz area).
2. Protec ția și conservarea mediului (dezvoltare durabil ă, exploatarea ra țional ă a resurselor naturale,
colectarea selectiv ă a de șeurilor, parcuri și rezerva ții naturale).

V. Evolu ționism
1. Unitatea și diversitatea lumii vii.
2. Evolu ție și dovezi ale evolu ției (defini ția evolu ției, exemple de dovezi directe și indirecte).
3. Factori ai evolu ției (ereditatea, variabilitatea, suprapopula ția, lupta pentru existen ță , selec ția).
4. Specia ca unitate a evolu ției.

LUCR ĂRI PRACTICE
– Studiul unui ecosistem terestru/ acvatic din apro pierea școlii
– Observa ții asupra unor zone poluate și nepoluate, compararea și comentarea datelor
– Modelarea lan țurilor și re țelelor trofice
– Completarea și interpretarea fi șelor de observare a modific ărilor survenite în ecosisteme de-a
lungul anotimpurilor
– Realizarea unor sondaje de opinie la nivelul comu nit ății, cu privire la protec ția mediului
înconjur ător
– Realizarea unor proiecte de mediu
– Colectarea selectiv ă a de șeurilor
– Rezolvarea unor probleme pe teme legate de evolu ție

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 24
SUGESTII METODOLOGICE

Curriculumul de biologie pentru ciclul gimnazial î și propune abordarea studiului disciplinei
prin în țelegerea și asimilarea no țiunilor, conceptelor, principiilor și legilor specifice și, de asemenea,
aplicarea lor în diverse situa ții de via ță , asigurând astfel condi ții pentru ca fiecare elev s ă î și dezvolte o
personalitate autonom ă și creativ ă.
În vederea valoriz ării competen țelor cheie și a asigur ării transferabilit ății la nivelul activit ății
educa ționale, se recomand ă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei biologie s ă pună
accent pe: construc ția progresiv ă a cunoa șterii; flexibilitatea abord ărilor și parcursul diferen țiat; coeren ță
și abord ări inter – și transdisciplinare.
Strategiile didactice utilizate vor orienta elevi i spre activit ăți de investigare a structurilor,
fenomenelor și a proceselor desf ăș urate în natur ă, spre descoperirea diversit ății și unit ății lumii vii, a
explica ției adapt ărilor organismelor la varia țiile factorilor de mediu, spre cunoa șterea și rezolvarea
problemelor ce privesc s ănătatea omului și a mediului, etc.
În scopul dezvolt ării la elevi a competen țelor de investigare știin țific ă și de cercetare, profesorii de
biologie folosesc în procesul de predare/ înv ățare/ evaluare descoperirea, problematizarea, experi mentul, etc .

1. Înv ățarea prin descoperire are ca rezultat achizi ții trainice și dezvolt ă motiva ția. Presupune ini țierea
elevilor în activit ăți de investiga ție în care elevii sunt pu și în situa ții concrete de formulare de ipoteze,
documentare în domeniul respectiv, realizarea unui experiment, interpretarea datelor, formularea de
concluzii și prezentarea acestora în diverse forme (scris, ora l, grafic). Se poate realiza pe urm ătoarele c ăi:
inductiv ă (de la particular, concret la general), deductiv ă (de la general la particular), transductiv ă (prin
analogie între sisteme sau componente ale acestora) .

2. Problematizarea pune elevul în situa ția de a solu ționa, prin activitate proprie de cercetare, o anumi t ă
problem ă care îi stimuleaz ă curiozitatea și care îl incit ă la c ăut ări, dezvoltând scheme operatorii ale
gândirii divergente.
3. Experimentul, ca metod ă de înv ățare, poate fi aplicat cu succes al ături de descoperire și de
problematizare asigurând astfel, prin provocarea un or procese sau fenomene, cunoa șterea direct ă,
nemijlocit ă a lumii vii. Elevii î și însu șesc metode și tehnici specifice și cap ătă deprinderi de lucru.
Alte metode care asigur ă succesul în procesul de predare/ înv ățare/ evaluare a cuno știn țelor de biologie:

4. Modelarea – presupune cunoa șterea indirect ă a realit ății prin analogie, cu ajutorul modelelor ce reproduc
anumite sisteme naturale. Se folosesc mai multe tip uri de reprezent ări: similare cu originalul, analoage
(simplificate, schematizate) și ideale (teoretice, abstracte). Se va insista pe t recerea de la utilizarea modelelor
statice la cele dinamice, pe folosirea unor modele diferite pentru acela și proces sau fenomen, pe utilizarea
modelelor decompozabile.

5. Algoritmizarea – asigur ă însu șirea și aplicarea unor scheme logice de desf ăș urare a activit ăților
intelectuale teoretice și practice în înv ățarea biologiei. Este important ă trecerea de la parcurgerea unor c ăi
deja cunoscute, la dezvoltarea propriilor c ăut ări și cercet ări necesare în via ța activ ă.

6. Dezbaterea și asaltul de idei – permit dobândirea, de c ătre elevi, a cuno știn țelor biologice, afirmarea
opiniilor personale, dezvolt ă spiritul de cooperare, creativitatea, spiritul cri tic și stimuleaz ă spontaneitatea.

7. Studiul de caz – presupune analiza și dezbaterea unor situa ții-problem ă întâlnite în practica vie ții și
asigur ă apropierea înv ăță rii de contextul extra școlar.

8. Proiectul – stimuleaz ă elevii s ă realizeze investiga ții în laborator pe o anumit ă tem ă, s ă confec ționeze
modele pentru orele de biologie, s ă elaboreze lucr ări știin țifice pentru simpozioane, cercuri, sesiuni de
comunic ări știin țifice. Proiectul, individual sau în grup, ofer ă oportunitatea educa ției pentru s ănătate și a
educa ției ecologice.
Existen ța laboratoarelor în re țeaua AEL permite realizarea lec țiilor interactive de biologie,
stimulând creativitatea profesorului, spiritul de e chip ă al elevilor într-un proces didactic modern. Soft-u rile

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 25 educa ționale de simulare substituie materialele și instrumentele didactice clasice, asigur ă monitorizarea,
eviden ța evolu ției fiec ărui elev, iar în perspectiv ă înv ățarea la distan ță .

Programa are drept obiectiv crearea condi țiilor favorabile fiec ărui elev de a-și forma și dezvolta
competen țe într-un ritm individual, de a transfera cuno știn țele acumulate dintr-o zon ă de studiu în alta.
Competen țele specifice vor fi concretizate, în cadrul fiec ărei ore, prin activit ăți de înv ățare
corespunz ătoare con ținutului și op țiunilor profesorului asupra tipului de lec ție.
Actuala program ă școlar ă valorific ă exemplele de activit ăți de înv ățare din programele
anterioare (elaborate dup ă modelul centrat pe obiective), oferind astfel cadr elor didactice un sprijin
concret în elaborarea strategiilor de predare care s ă permit ă trecerea real ă de pe centrarea pe con ținuturi pe
centrarea pe experien țe de înv ățare. Activit ățile de înv ățare trebuie astfel construite, încât s ă se porneasc ă
de la experien ța concret ă a elevului și s ă se integreze unor strategii didactice adecvate con textelor variate
de înv ățare.
Pentru formarea competen țelor specifice, se recomand ă utilizarea urm ătoarelor activit ăți de
înv ățare:
– recunoa șterea unor grupe de plante și de animale, a organelor, sistemelor de organe din corpul uman, a
categoriilor trofice dintr-un ecosistem, etc.
– identificarea și utilizarea unor surse variate de informare/ docum entare: atlase, albume, enciclopedii,
determinatoare, internet, culegeri de texte consacr ate, reviste, mijloace video, b ănci de date, dic ționare, etc.;
– extragerea, inserarea și interpretarea informa ției din și în: tabele, scheme, grafice, diagrame, fragmente de
text, albume tematice, internet, reviste etc.;
– realizarea transferului de informa ție prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplin are și transcurriculare,
pentru studierea fenomenelor și a proceselor biologice;
– imaginarea unor situa ții-problem ă și rezolvarea lor;
– formularea de întreb ări și r ăspunsuri adecvate;
– desf ăș urarea unor activit ăți practice de înmul țire și de îngrijire a plantelor, de îngrijire a animalel or;
– descoperirea și analizarea rela țiilor cauzale: structur ă-func ție, organism-mediu, evolu ția de la simplu la
complex;
– întocmirea unor fi șe de observa ții pentru eviden țierea rela țiilor între cre șterea, dezvoltarea plantelor și
factorii de mediu;
– realizarea de activit ăți experimentale pentru eviden țierea: proceselor fiziologice ale plantelor, func țiilor
unor organe și sisteme de organe ale animalelor, efectelor unor agen ți poluan ți asupra popula țiilor dintr-un
ecosistem, etc.
– comentarea rezultatelor experimentale și argumentarea propriilor ac țiuni;
– folosirea instrumentelor, a substan țelor și a aparaturii de laborator, potrivite contextului experimental;
– observarea, aprecierea importan ței factorilor de mediu asupra desf ăș ur ării optime a func țiilor organismelor
vegetale și animale;
– interpretarea rezultatelor experimentale sau a un or situa ții observate în activit ăți de îngrijire a plantelor,
animalelor;
– inventarierea, ocrotirea animalelor din mediul na tural prezent în apropierea școlii (gr ădini, parcuri,
tuf ări șuri, garduri vii, zid acoperit cu ieder ă);
– exerci ții de recunoaștere a unor plante și a unor animalelor domestice și stabilirea importan ței lor
economice și ecologice;
– recunoa șterea unor animale parazite și a parazitozelor produse de ele;
– recunoa șterea unor d ăun ători ai plantelor, a unor (vectori) transmi ță tori de boli infec țioase;
– eviden țierea func țiilor organelor și sistemelor de organe în organismul unui mamifer;
– compararea organelor de sim ț și acuitatea sim țurilor la mamifere;

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 26 – stabilirea de rela ții între func țiile organismului și integrarea în mediu a animalelor;
– observarea și aprecierea importan ței factorilor de mediu asupra desf ăș ur ării optime a func țiilor
organismului animal;
– compararea animalelor domestice cu cele s ălbatice, specificând diferen țe de constitu ție, comportament,
importan ță ;
– dezbateri, comentarii, model ări pe tema comportamentelor animalelor și ale bazei lor fiziologice;
– dezbateri, comentarii, exemplific ări pe teme de: atitudini și comportamente fa ță de diverse animale
(câini, pisici f ără st ăpân, animale s ălbatice); m ăsuri de prim ajutor în cazuri de mu șcături de câine, pisic ă,
șarpe;
– observa ții asupra fenofazelor;
– realizarea de predic ții privind dinamica unui ecosistem;
– explicarea cauzal ă a modific ărilor structurii biocenozelor locale, bioacumul ării, biodiversității, hibern ării
și migra țiilor la animale, a st ării de repaus la plante, utilizând filme didactice, observa ții în natur ă,
experien țe simple, dezbateri;
– implicarea în ac țiuni de asisten ță ecologic ă la nivelul comunit ății;
– luarea de decizii și justificarea op țiunii în privin ța atitudinilor și ac țiunilor proprii legate de protec ția
mediului;
– imaginarea unor strategii pentru prevenirea și reducerea polu ării;
– întocmirea unui proiect ecologic;
– realizarea unor sondaje de opinie;
– construirea și folosirea unor modele (materiale figurative și simbolice) pentru ilustrarea, clarificarea,
argumentarea fenomenelor și proceselor biologice;
– elaborarea, de c ătre elev, a unor algoritmi de rezolvare pentru dive rse situa ții de înv ățare;
– elaborarea și sus ținerea unor referate, portofolii și proiecte de grup;
– realizarea unor etograme, colaje, crea ții literare și plastice, pliante, afi șe, postere, mesaje ecologice;
– aplicarea și interpretarea unor chestionare;
– stabilirea cauzelor unor îmboln ăviri, compararea st ării de s ănătate cu starea de boal ă;
– măsurarea unor parametri fiziologici ai organismului (puls, frecven ța respiratorie și cardiac ă, tensiunea
arterial ă) în condi ții de repaus și de efort;
– dezbateri, jocuri de rol, simul ări;
– realizarea unor exerci ții de acordare a primului ajutor;
– indicarea unor metode pentru prevenirea și reducerea îmboln ăvirii la om;
– realizarea de predic ții despre starea de s ănătate a organismului uman în condi ții de suprasolicitare fizic ă,
psihic ă, consum de alcool, tutun, droguri etc.
– realizarea de predic ții despre starea de s ănătate a popula ției locale, în raport cu evolu ția ecosistemelor din
zon ă;
– utilizarea programului AEL în vederea studierii f enomenelor biologice asistate de calculator;
– reprezentarea, prin desen, a componentelor unor o rganisme vegetale, animale;
– efectuarea de vizite în diferite medii naturale p entru observarea vie țuitoarelor în mediul lor de via ță , la
laboratoare medicale, etc.

În perspectiva unui demers educa țional centrat pe competen țe, se recomand ă utilizarea cu
preponderen ță a evalu ării continue, formative. Procesul de evaluare va îmbin a formele tradi ționale (probe

Biologie, clasele a V-a ─ a VIII-a 27 orale, probe scrise, probe practice) cu cele comple mentare (proiectul, portofoliul, autoevaluarea,
observarea sistematic ă a activit ății și comportamentului elevului, etc.) și va pune accent pe:
– corelarea direct ă a rezultatelor evaluate cu competen țele specifice vizate de programa școlar ă;
– valorizarea rezultatelor înv ăță rii prin raportarea la progresul școlar al fiec ărui elev;
– utilizarea unor metode variate de comunicare a rezu ltatelor școlare;
– recunoa șterea, la nivelul evalu ării, a experien țelor de înv ățare și a competen țelor dobândite în contexte
non-formale sau informale.

Se va valorifica activitatea individual ă și activitatea în echip ă pentru asigurarea unui feed-back
necesar diferen țierii parcursurilor de înv ățare. Strategiile moderne de evaluare accentueaz ă acea
dimensiune a ac țiunii evaluative care ofer ă elevilor suficiente și variate posibilit ăți de a demonstra ceea ce
știu (ca ansamblu de cuno știn țe), dar mai ales ceea ce pot s ă fac ă (priceperi, deprinderi, abilit ăți),
sus ținând individualizarea actului educa țional.
Evaluarea elevilor se va realiza pe baza competen țelor specifice și a con ținuturilor asociate,
prevăzute de programa școlar ă. De exemplu:
– selectarea r ăspunsului corect;
– asociere între: no țiuni, enun țuri etc., incluse în coloane diferite;
– completarea propozi țiilor, desenelor, schemelor lacunare, etc.;
– itemi de tipul adev ărat – fals;
– întreb ări structurate;
– rezolvarea de probleme;
– eseuri structurate;
– realizarea de referate, portofolii, proiecte;
– formularea de ipoteze sau concluzii legate de pro cese biologice;
– realizarea unui plan de investiga ție;
– rezolvarea fi șelor pentru aplica țiile practice.