Regimul temperaturii aerului în orașul Galați [600818]

Page 1 of 22
COLEGIUL TEHNIC “RADU NEGRU” GALATI
Str. Stiintei nr. 119 Galati, Galati 800170, Romania
Telefon/Fax: +40/(0)236/411634
Email: office@radu -negru.ro

Colegiul Tehnic "Radu Negru" Galaț i

ATESTAT
Pentru examenul de certificare a competențelor profesionale
nivelul III
Domeniul:Resurse N aturale și Protecț ia M ediului
Calificarea :Tehnician Ecolog și Protecția C alității Mediului
Tema: Regimul temperaturii aerului în orașul Galați

Coordonator: Absolvent: [anonimizat]. Marinovici Vio rica Catrina Emanuel -George
Clasa:a XII -a B

Iunie 2013

Page 2 of 22
Cuprins
Cuprins ……………………………………………………… ……………………… ……………………… ….pag.2
Argument ………………………………………………… ………………………… ………………………… pag.3
Capitolul 1. Așezarea geografică a orașului Galaț i………….. ………. ……………………….. .pag.4
Capitolul 2. Relieful orașului Galaț i………….. …………………………….. ……………………… pag.5
Capitolul 3. Zonarea climat ică a orașului Galaț i…………………… …………………………. ..pag.7
Capitolul 4 . Factorii climatogeni -Clima oraș ului Galaț i………… ……………………….. ….pag.8
• 4.1. Factorii radiativi (radiația solară )………………………….. …………………….. ….pag.9
► 4.1.1.Radiația solară directă ……………………………….. …………………….. …pag.10
► 4.1.2.Radiaț ia solară difuză ………………… …………… …………………….. ……pag.10
► 4.1.3.Radiația solară globală ………………………………. ……………………… ..pag.11
• 4.2. Factorii fizico -geografici ……………………………….. …………………………. …pag.11
• 4.3. Factorii dinamici ……………………………………………… …………………….. ….pag.12
• 4.4. Oraș ul ca factor climatogen ……………………………… …………………….. …..pag.13
Capitolul 5. Analiza elementelor climatologice
-Temperatura aerului ……………………………………………………………… ………………….. ….pag.13
• 5.1. Valori medii anuale,ultimii 100 ani ……………………….. …………………… ……pag.18
• 5.2. Valori medii lunare ,ultimii 100 ani …………………… …………………….. ………pag.18
• 5.3. Minima ș i maxima anuală …………………………………… ……………………. …….pag.18
• 5.4. Minima ș i maxima lu nară………………………………….. ……………………. ……..pag.18
• 5.5. Extremele absolute lunare și anuale -minima 1896 -1997 ……………….. …….pag.19
• 5.6. Extremele absolute lunare și anuale -maxima 1896 -1916 ; 1925 -1997…..pag.19
Concluzii ……………………………………………………………………………………… ………………pag.20
Bibliografie …………………………………………………………………………………… ……………..pag.22

Page 3 of 22

Argument

Calitatea vieț ii noastre depinde de calitatea mediului – aer, apă , sol, plante, animale, păduri,
lacuri, râ uri. Toate aceste comp onente ale mediului, integrate î n structuri compl exe, sunt
influențate și modificate, în proporții diferite de tot ceea ce înseamnă dezvoltarea sistemului
socio -economic. Consumul de resurse naturale, deș eurile rezultate din toate procesele industriale,
agricole sau casnice, construcț iile hidrotehnice, schimbarea folosinței terenurilor, producerea în
cantitate mare a unor substanțe de sinteza (fertilizanț i, pesticide, medicamente, colo ranți, fibre,
mase plast ice, cauciuc ), turismul de masă , comerț ul internațional sunt factori ce indică
dezvoltarea dar, în acelaș i timp sunt factori care determină modificări substanț iale ale
ecosistemelor. De aici a pare necesitatea de a controla ș i supraveghea rapor tul dintre d ezvoltarea
economică și calitatea mediului și de a proiecta ș i aplica pol itici și strategii de protecția mediului.

Ecologia ne oferă instrumentele științifice de evaluare a structurii și funcț iilor ecosistemelor ,
iar domeniul pr otecției mediului instrumentele ș i logistica pentru aprecierea cantitativă și
calitativă a impactului a ntropic, diminuarea impactului ș i remedierea efectelor negative.
Am ales să studiez orașul Galaț i deoarece este orașul natal ,orașul unde am crescut și am învățat
difere nța dintre bine și rău.
Consider c ă este de o deosebit ă importanță cunoașterea varia țiilor de temperatur ă de la un an la
altul,datele ob ținute put ând fi folosite în determinarea eventualelor schimb ări climatice și tot o
dată fiind de un real folos agric ulturii și fermierilor, ajutându-i să aleagă perioada potrivit ă de
însămânțare pentru a evita înghețul timpuriu sau târziu, dar și arșița care poate conduce la
uscarea culturilor.

Page 4 of 22
Capitolul 1.
Așezarea geografică a orașului Galaț i

După ce traversează Europa, un pic obosită pe drum, Dunărea își calmează apele, își scutură
umerii de pământ și descoperă orașul Galați ca un dar al propriei existențe milenare. Municipiul
Galați este situat în zona estică a României, în extremitatea sudic ă a platoului Moldovei, la 45°
27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul nordic al Dunării, ocupă o
suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș , la
circa 80 de kilometri de Marea Neagră . Cel mai apropiat oraș este Brăila , la doar 15 kilometri
spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale țării noastre: Muntenia,
Moldova și Dobrogea.
Orașul se află la distanț e aproape egale,cc a.100 de km în linie dreaptă,at ât față de curbura
Carpaților,câ t și de litoralul Mării Negre.Însă influențele acestor două mari unităț i geografice
sunt indirecte,chiar discrete în cazul ultimei.Rarii cicloni retrograzi,activi în special
primă vara,constituie una dintre acestea.Pe de altă parte,Siretul și Prutul,tocmai pentru că sunt
carpatice se deosebesc net de celelalte ape firave,care brăzdeaza teritoriul județ ului.

Page 5 of 22
Capitolul 2.
Relieful orașului Galaț i

Orașul și portul se desfășoară ca un vast amfiteatru cu diferen țe de nivel de la 3 până la 55 de
metri. Ora șul se întinde pe trei terase: Valea ora șului, cu altitudine între 3 – 7 m și altele două,
trasate aproape în formă de evantai ; prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul ora șului
medieval, actualmente centrul ora șului) și a doua cu altitudini care depă șesc 40 m (ora șul
modern).
În 1927, con form monografiei dedicate ora șului Galați de profesorul Gh. N. Munteanu Bârlad,
forma acestuia era de triunghi, având la sud Dunărea, la răsărit lacul Brate ș și râul Prut, la apus
Siretul și lacul Cătu șa. La Gala ți se găsesc două mari forme de relief ale țării: Câmpia Română
și Podișul Moldovei ce oferă o priveli ște cu înălțimi domolite, cuprinse între 310 metri la nord și
5 metri la sud. Zona corespunde punctului de întâlnire a provinciilor fizico -geografice est, sud și
central -europeană. Cea mai important ă unitate este Lunca Dunării ce se întretaie aici cu Lunca
Prutului și Lunca Siretului. Lunca Siretului este alcătuită din bra țe despletite ale cursului
Siretului, din bra țe părăsite sub formă de belciuge, ostroave incipiente și ostroave vechi sau
grinduri .
Câmpia colinară a Covurluiului,pe al că rei cel mai sudic promontoriu se află Galațiul,așezat pe
un sit de terasă,este o câmpie înaltă,având altitudini absolute î ntre 80 ș i 30 de metri,coborând
treptat că tre fluviu,cu interfluvii largi acoperite cu de pozite loessoide.Ea este î ntreruptă către est
de valea adâncă a Prutului printr -un versant abrupt de 50 -60 m,puternic afectat de alunecări ș i
eroziuni.Alb ia majoră a acestui râu atinge î n dreptul orașului o lă țime de 10 -12 km .Contactul
câmpiei cu albia Dun ării se face tot printr -o faleză,înaltă de cca.20 -22 m,până la 35 -40 m î n
dreptul turnului de televiziune.
În cea mai mare parte intravilanul orașului ocupă ultimele două terase comune Dunăre –
Prut:terasa de 20 -30 m altitudine relativă,mai îngustă între Brateș și Dunăre și mai lată spre
vest,între Țiglina și balta Cătușa,apoi terasa de 35 -55 m,în nordul orașu lui,ca și între văile Cătușa
și Mălina,pe care este construit Combinatul Siderurgic.Partea de est a orașului este situat pe
grindul fluviatil dintre Dunăre și Brateș,având doar 3 -4 m înălțime (9 metri față de nivelul
mării),unde se află docurile și instala țiile portuare.

Page 6 of 22

Poziția și caracteristicile sitului gălăț ean,așa cum s -a conturat mai sus,constituie doar unul din
termenii raportului care descrie un tablou climatic;celălalt reprezintă însuș i "vectorul" rezultat
din interacț iunea factoril or generatori ai climei sau factorii climatogeni î n spațiul dat: radiația
solară,influența centrilor barici,suprafaț a subiacentă și structura funcțională a orașului însuși,care
dă seama de toate diferenț ierile microclimatice.

Page 7 of 22
Capitolul 3.
Zonarea climatică a orașului Galaț i

Definirea top oclimatelor trebuie să pornească de la realită țile de teren,prin urmare această
operație ține cont atât de condițiile fizico -geografice ale fiecărui sector în parte,cât și de funcția
urbanistică pe care o î ndeplinește.
Cercetă rile anterioare au identific at trei sectoare:unul corespunzător văii oraș ului,altul,la
vest,aflat sub influenț a celei mai mari zone industriale ,și sectorul de terasă,acesta î mpărțindu -se
în două subunități: la nord,una cu spații verzi mai extinse,iar înspre Dună re alta aproape lipsită
de verdeață.Oricum ,toate se î ncadrează într -unul sau în altul din cele două topoclimate distincte:
,,de baltă -luncă'' ș i ,,de terase''.
Criteriile utilizate î n literatura științifică de specialitate permit împărț irea ariei urbane a
municipiului Galați în două topoclimte distincte,pe baz a celor patru factori considerați a avea
relevanță ș i valoare definitorie: varietatea și complexitatea suprafeței active,omogenitatea
condiț iilor fizico -geograf ice,reprezenta tivitatea ș i funcț ionalitatea lui.
۰Topoclimatul de luncă : este sector ul grindului fluvial dintre Dunăre și Brateș,care se
evidențiază net de restul orașului prin constituția de zonă joasă de vale,avâ nd cele mai mici
înălțimi,în jur de 9 metri față de nivelul mării.Grindul se î ngustează spre răsărit,unde intravilanul
încetează dincolo de vechea stație de sortare a minereului.Înspre oraș,el este mă rginit de
versantul primei terase Dunăre -Prut,printr -o ruptură de nivel între 10 ș i 30 metri.
۰Topoclimat de zonă joasă,umedă : Calea P rutului se încadrează în acest sector,datorită
altitudinii reduse și a situării î ntre vaste bazine acvatice care o închid din trei părți:
Brateșul,Dunărea ș i Prutul.Relieful depresionar influențează decisiv regimul termic,deter minând
un climat mai ră coros,cu producerea frecventă a inversiunilor termi ce,care sunt foarte accentuate
în sezonul rece.
۰Topoclimatul de terasă: oraș ul de sus se suprapune pe cele două terase etalate succesiv către
Dunăre.Altitudinea lor descrește î n general de la nor d la sud ș i de la vest la est.Spre deosebire de
grindul fl uvial,pe cuprinsul acestei unităț i de relief se p ot discerne mai multe sectoare.În
ansamblul ei,această unitate se detaș ează morfologic de valea orașului,însă diferenț ierea dintre
sectoarele ei nu mai este dete rminată în principal de morfologie -aceeași cam peste tot,având î n
vedere nivelarea taluzului dintre terasa înaltă și cea joasă -ci în mod hotărâtor de regimul
funcțional propriu fiecăruia,de funcția lor urbană .

Page 8 of 22
Capitolul 4.
Factorii climatogeni -Clima orașului Galaț i
Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord -est și spre sud -vest, el se
găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu
totul influența aerul ui vestic care este oprit de paravanul munților Carpați .Temperatura medie
anuală, calculată pe o perioad ă de 0 de ani, este de 10 C. Temperatura me die în timpul verii este
de 21,3 C.În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord -est mase de aer rece
care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 C -3 C. Temperatura medie lunară
este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 C -4 C.Temperatura med ie a lunii iulie este de
21, C. Cea mai mare temperatură înregistrată a fost atinsă în august 1904 când termometr ele
arătau 39,4 C, iar minima a fost atinsă în februarie 192 când t ermometrele au coborât la -28,6 C .
În timpul anului sunt circa 210 zile cu temperaturi de peste 10 C.Repartiția anuală a
precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub
formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a
vânturilor. Al doi lea vânt predominant este Austrul, cel din sud, cu o frecvență de 16%, bate mai
mult vara și este destul de uscat. Pe teritoriul județului mai bate un vânt mai puțin cunoscut care
aduce ploi și se numește Băltărețul. Mai puțin cunoscut este Coșava. Clima, așa cum rezultă din
cele prezenta te, este temperat -continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului
Galați, mediile multianuale în municipiul Galați sunt:

 Presiune medie la nivelul stației: 1008,4
mb
 Presiune medie la nivelul mării: 101 ,4
mb
 Temperatura medie anuală 10,5 C
 Temperatura maximă medie 15.5 C
 Temperatura minimă medie 6.1 C
 antitatea lunară de precipitații medie:
477 l/m2
 Număr de zile (mediu) cu precipitații:
66 zile
 Durata de strălucire a soarelui (medie):
184,3 ore

Page 9 of 22
4.1. Factorii radiativi ( radiația solară )
Energia radiană provenită de la soare (constanta solară ) constituie principala sursă pentru
geneza elementelor climatice, a climei în general și a nuanț elor sale ter itoriale. Expresia cea mai
clară o reprezintă rad iația solară totală anuală .
Bilanțul radiativ (Q) reprezintă diferența dintre radiația primită (S, D, A) și cea cedată (R, T) la
contactul suprafeț ei terestre cu atmosfera. El se exprimă astfel: Q=(S+D+A) –(R+T) unde:
S – radiația directă
D – radiația difuză
A – radiaț ia atmosferei
R – radiația reflectată de suprafața terestră
T – radiația terestră
Radiația solară este cel mai importa nt factor climatogen,depinzâ nd direct de activitatea solară
(emisiile calorice și luminoase ), și indirect de o serie de elemente de mecanică cerească,între care
de primă însemnătate sunt: mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui,miș carea de
rotație a planetei în jurul propriei axe,înclinarea acesteia față de planul ecliptici i și excentricitatea
orbitei.Acțiune a convergentă a acestor parametri determină succesiunea anotimpurilor și pe
aceea dintre zi și noapte.Valoarea concretă a intensității și regimului radiați ei solare dintr -un
anumit punct de pe glob,ca și durata zilei și a nopții,depinde mai întâi de latitudinea acelui
punct.În cazul Galaț iului,situarea lui pe paralele de 45 27' latitudine N face ca razele solare să
cadă pe suprafeț ele orizontale sub un unghi ce variază între 68 la solstițiul de vară și 21 06' la cel
de iarnă.Din această distribuție rezultă o variație de intensitate a radiației solare î ntre 18170
cal./cm² (maxim atins în luna iulie) și 2990 cal./cm² (minim atins î n luna decembrie), radiația
globală în această zonă însumâ nd anual 123500 cal./m².
Peste regularitatea pe care factorii cosmici o conferă regimului radiaț iei sol are,se suprapun
diverse influențe provenite din activităț ile antropice,proprii marilor aglomeră ri urbane,care
perturbă î ntr-un fel sau altul ciclicitat ea diurnă și anuală a acestui element.Fumul și praful emise
de marile unitați industriale modifică destul de mult compoziția atmosferei,mai ales în imediata
lor vecinătate,ecranând o bună parte din razele Soarelui.Pe fundul vă ilor,unde se produc
inversiuni termice,ac este particule la care se adaugă ceața naturală,pot persista destul de mult,în
special în zilele de iarnă ,contribuind la o barare completă a radiaț iei directe,spre deosebire de
zonele de terase,care benefic iind și de o dinamică a aerului mai activă ,rămân însorite.Această
influență a poluanților atmosferici se reflectă și î n peisajul vegetal.

Page 10 of 22
4.1.1. Radia ția solară directă (S)

Acea parte din radiația venită de la Soare, care ajunge nemodificată la nivelul suprafeței solului
sub forma unui fascicol de raze paralele.
Radiația solară directă reprezintă componenta esențială a bilanțului radiativ și totodată sursa
principală de căldură pentru suprafața terestră .
Valorile fluxului ra diației solare directe pot depași la amiază 1 cal/cm² /min, fiind ceva mai
mari primăvara și vara, la înălț imi maxime ale S oarelui deasupra orizontului.
Radiația solară directă depinde de valoril e coeficientului de transparență a atmosferei, astfel,
intensitatea radiației directe poate varia p ână la valorile maxime de 1,4 ca l/cm² /min vara și
1,1 cal/cm² /min iarna.
Intensitatea radiației solare directe, crește în general odată cu înălț imea, pe munț i, la peste 200
m, valoarea maximă putâ nd ajunge la 1,5 – 1,55 cal/cm² /min.
Valorile radiației solare directe pe suprafața orizontală se micșorează apreciabil la pozi țiile
joase ale Soarelui, în general iarna, spre nordul țării și în tot cursul anului, în primele ore ale
dimineții ș i la ultimele ore ale serii.
Sumele lunare și anuale ale radiaț iei solare directe sunt foarte variabile în timp cât și ca
repartiție ter itorială, fiind puternic influențate de prezența și regimul norilor, ceții, cât și de
prezenț a altor fenomene meteorologice care pot modifi ca transparenț a atmosferei.

4.1.2. Radiați a solară difuză (D)
Radiația solară difuză este acea parte din radiația solară care, după ce a fost difuzată de
moleculele gazelor componente ale atmosferei, dar și de particulele aflate în suspensie în
atmosferă , ajunge la nivelul suprafeț ei solului, ea venind din toate parți le.
În perioada solstițiului de vară, î n timpul amiezii, valorile radiaț iei difuze pot ajunge la valori
de 0,25 cal/cm² /min. Dimineața și seara ele sunt cuprinse între 0,01 și 0,10 cal/cm² /min.
Radiația difuză crește, în general, odată cu creșterea opacitaț ii atmo sferei. Un rol foarte
important îl are culoarea și natura suprafeței teres tre care reflectă difuz, î n grad variabil în
atmosferă, radiația solară.
Când cerul este acoperit de nor i, radiația solară reflectată și difuzată în mod repetat ș i foarte
complex de cristale de gheață și de particu le de apă ale norilor ajunge la suprafața terestră
exclusiv sub forma radiației difuze. Valorile ei, î n diverse anotimpuri, zile sau ore ale unei zile
pot varia depinzâ nd de structura norilor.
Iarna, un rol important îl are și suprafața strălucitoare a stratului de zăpadă proaspăt căzută,
care reflectă puternic lumina solară, mărind intensitatea radiației difuze. În lunile de iarnă ,
sumele lunare sunt de câteva ori mai mari decât cele ale radiației solare directe, pe câ nd vara , ele
sunt cu mult mai mici decât acestea.

Page 11 of 22
4.1.3. Radiația solară globală (Q)

Radiația solară globală reprezintă suma dintre radiația solară directă și radiația solară difuză .
(Q = S + D)
Sumele lunare maxim e, teoretic posibile, ale radiaț iei sol are totale pentru timpul se nin și în
condiții de transparență maximă a atmosferei a u fost calculate ele cresc ând până în iunie, când la
noi depășesc 23 kcal/cm² ș i scazând treptat până î n decembri e ajungând la 5,5 – 7,0 kcal/cm² .
Sumele respective scad odată cu la titudinea, de la sud spre nord î n toate lunile an ului, dar mai
accentuat iarna, când diferența lor maximă între limita sudică ș i cea nordică poate depași
1 kcal/cm² .
În perioada solstițiului de vară pe timp senin, în 24 de ore se poate înregistra de 4 ori mai multă
energie solară în comparaț ie cu zilele senine din perioada solstițiului de iarnă .
Sumele anuale are radiației solare globale variază și în funcț ie de regimul norilor, al ceții și
diferețelor fenomenelor meteorologice și condiț iilor fizico -geografice.
4.2. Factorii fizico -geografici
Factorii fizico -geografici, care țin de caracteristicile suprafeței terestre, nuanțează foarte
mult elementele climatice ș i tipurile de climă .
Cei mai semnificativi sunt:
– relieful (prin altitudine, expunere , orientarea maselor montane)
– lacurile ș i fluviile mari
– stratul de zăpadă și gheață
– vegetaț ia și fauna
– activitațile societaț ii omeneș ti
Dunărea, Prutul și S iretul sunt principalele ape curgătoare ce delimitează județul. Lacurile și
bălțile, amenajate în scop piscicol, ocupa 40% din suprafața totală a rețelei hidrografice a
județului.
Vegetația locurilor este cea de stepă și silvostepă, regăsite prin crânguri de salcie, vegetație
forestieră, pășuni, fânețe și s tejari. De asemenea, mari suprafețe sunt cultivate cu viț ă de vie,
pomi fructiferi, cereale și plante tehnice.
Fauna terestră este bine reprezentată de rozătoare de câmp șopârle, șerpi și iepuri iar dintre
pasări mai des întâlnite sunt potârnichea, prep elița și ciocârlia. Pădurile seculare de la Adam,
Buciumeni ș i Viile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistrețul ș i vulpea.

Page 12 of 22
4.3. Factorii dinamici
Datorită repartiției inegale a presiunii, în atmosferă ia naș t e r e un
s ist e mcomplicat de mișcă ri ale aerului ,cunoscut sub numele de circulația generală a atmosferei .
Acesta cupride curen ții estici din regiunile polare,curenții ascendenț i d in z o n ele
m ini m e lo r ba r ic e subpolare,curenții vestici ș i activitatea ciclon ica din zonele temperate,
curenț ii descendenț i d in z o n el e m ax im el o r b ar i ce s ub t ro pic a l e, a liz e elo r din
z o n el e tropicale și curenții ascedenț i din zona mi nimei barice ecuatoriale.Generaț i de forța
gradientului baric curenții circulaț iei ge n erale a atmosferei sunt modificaț i,în proporții
diferite,de forța C o rio lis (datorată rotației Pământului),forța de frecare (datorată
obstacolelor de relief) ș i forța centrifugă ( datorată mișcă rilor curbilini i din formațiunile barice
ciclonale ș i anticiclonale).Principala caracteristică a circulaț iei atmosferice generale
o constituie ampla ș i continua sa variabilitate .Rolul ei climatogen se exercită prin
d e p l a s a r e a d i n t r -o r e g i u n e î n a l t a a u n o r m a s e d e a e r c u însuș i r i
f i z i c e diferite,care asigură schimburile de căldură și umezeală,modificâ nd substanț ial
valorile ș i r e g i m u r i l e d i f e ritelor elemente meteorologice ș i
i m p l i c i t a l e caracteris ticilor climatice,ce ar rezulta din interacțiunea primelor două
categorii de factori genetici ai climei : radiativi și fizico -geografici.Prin neî ncetatele sale
schimbări de intensitate și direcție,în jurul unei stă ri mijl o cii d e
e c h ili br u, circulația generală a atmosferei provoacă tuturor elementelor meteorologice
și caracteristicilor climatic e variații neregulate,care perturbă periodici tatea generată de acțiunea
factorilor radiativi și fizico -geografici sub influența mișcă rilor de rotație și de revoluție a
Pămâ ntului. Datorită extraordinarei sale complexitați,circulația generală a atmosferei nu este
cunoscută î ncă sub to ate aspectele,numeroase fiind problemele ce mai trebuie elucidate. Între
circulația atmosferică generală de la nivelul suprafeței terestre ș i cea din troposfera superioară
există o strânsă dependență,ceea ce nu î nseamnă însă că ele sunt identice .
Dinamica și alte particularitaț i fizice ale atmosfe rei (temperatura,presiunea,
umid itatea),constituie o rezultantă a interfeței unor formațiuni barice la scara întregului
continent.Prin apartenenț a acestora la circulaț ia generală a atmosferei, ele determină atât tipul de
vreme predominantă cât ș i anomaliile climatice sau evoluți ile spectaculoase la un moment dat,în
funcție de anotimp ș i de formele majore de relief.
Pentru orașul Galați,aflat la o depărtare de cca.2800 de km de țărmul atlantic ,dar având o largă
deschidere către întinsele câmpii din est și nord -est,ca și înspre Câmpia Română,influențele
continentale prevalează asupra celor oceanice.Masele de aer care pătrund dinspre Marea
Mediterană sau Oceanul Atlantic suferă o continentalizare progresivă pe măsură ce se apropie de
regiunile noastre,devenind mai u scate,nivelul de condensare urcă,ceea ce determină creșterea
amplitudinilo r termice.Aceste regiuni se află în raza de acț iune a trei centri barici principali:
anticiclonul es t-european, anticiclonul azoric ș i ciclonii mediteraneeni.

Page 13 of 22
4.4. Oraș ul ca factor climatogen
La principalele determinante climatice se adaugă orașul în sine,al cărui aspect,configurație și
structură funcțională îl deosebește net de peisajul înconjură tor.Trebuie ți nut cont că "relieful"
extrem de omogen datorat multitudinii de clă diri,divers o rientate,cu înălțimi diferite,creează o
suprafață de evaporare mult mai mare,ceea ce înseamnă că schimbul de căldură și de umezeală
este mult mai intens î n interiorul perimetru lui urban.Căldura degajată de ființele vii,de
fabrici,instalaț iile de termofica re contribuie la creș terea temperaturii aerului.

Capitolul 5.
Analiza elementelor climatologice -Temperatura aerului

Temperatura este un parametru esențial pentru structura fizică a atmosferei,ea având,alături de
presiune,un rol activ î n dinamica acesteia,datorită distribuției neuniforme,atât pe verticală cât și
pe orizontală.Căile prin care au loc modificări în starea termică a aerului sunt: schimbul turbulent
de căldură,em isia și absorbția radiațiilor infraroșii (calorice), transformă rile de faza ale
apei,comprimarea și detența adiabatică,schimbul molecular de căldură .
Schimbul turbulent,cel mai impor tant dintre acestea,se datorează faptului că ,în urma încă lzirii
suprafeței active,care convertește radiațiile solare în energie termică ,particulele de aer din
imediata apropiere se încălzesc la rândul lor,și mărindu -și volumul,inițiază o mișcare
ascensională în cursul că reia se vor amesteca cu straturile mai reci cu care vin în contact.
Aerul își poate modifica temperatura și î n cadrul schimburilor radiative.Suprafața terestră,odată
încălzită,emite ea însăși radiaț ii specifice,cu lungime mare de unda,care se transmit straturilor
vecine.Aceste radiații infraroș ii sunt absorbite de atmosferă,î n special de straturile mai bogate î n
vapori.
Transformările de fază ale apei din atmosferă contribuie și ele la încălzirea sau ră cirea
mediului aerian.Astfel,evaporare a,trecerea apei din faza lichidă în fază gazoasă presupune un
consum de căldură,deoarece starea gazoasă a oricărei substanțe se caracterizează printr -o energie
internă superioară stării lichide,și cu atâ t mai mult solide.
Variația diurnă a temperaturii aerului: temperatura aerului începe să urce la scurtă vrem e
după răsăritul Soarelui,evoluând în continuare până în jurul orei 14 după orarul de iarnă și al orei
15 după cel de vară.După o scurtă stagnare de ordinul minutelor,temperatura î ncepe să
descrească,atingând o valoare minimă puțin timp înainte de răsă ritul astru lui zilei.

Page 14 of 22
Există,de asemenea,o diferență a amplitudinii diurne de la sezonul rece la sezonul cald,pentru o
stare obișnuită a vremii.Vara,datorită lungimei zilei,amplitudinea însumează,în medie,
10-15 C,față de 3 -5 C la cât se red uce iarna.
Vari ația anuală a temperaturii aerului .
Caracterul ciclic acestui tip de variație derivă,după cum am văzut,de mișcarea de revoluție a
planetei.Soarele atinge înălțimea maximă deasupra orizontului la solstițiul de vară (22 iunie),iar
pe cea mi nimă la solstiț iul de iarnă (22 decembrie).Trecerea de la perioada rece la perioada caldă
și invers se face prin salturi de câte 6 – C într-un sens sau în celă lalt.Data medie de trecere peste
pragul de 0 C a mediilor zilnice se situează î n jur de 21 febr uarie,iar data medie a trecerii sub
această valoare,cade pe 21 decembrie.Se observă că în Galaț i mediile ter mice lunare sunt
negative doar în lunile ianuarie și februarie.Din martie aerul începe să se încălzească
ușor,urmând o pantă mai accentuată î n inter valele martie -aprilie și apri lie-mai care se reduce cu
mult în iunie -iulie.După maximul anu al,curba scade ușor în august și din ce în ce mai vertiginos
în lunile următoare,până ce se atenuează din nou între decembrie și ianuarie,când atinge cota
inferioară .
Îngheț ul
Ziua de ingheț se socotește cea în care temperatura cea mai scăzută înregistrată de termometrul
de minimă a fost mai mică sau egală cu 0 C.Cunoaș terea condițiilor de producere a înghețului
este foarte utilă pentru agricultori,perioada de vegetaț ie a diferitelor cul turi trebuind corelată
pentru fiecare zonă agroclimatică cu durata medie a intervalului anual fără îngheț .
Deosebit de periculoase pot fi înghețurile târzii de primăvară care,mai cu seamă dacă au fost
precedate de o perioadă de intensă reluare a vegetaț iei,surprind în plină dezvoltare plantele
tinere,sensibile la astfel de temperaturi.Tot așa,toamna,îngheț urile timpurii dăunează plantelor
care nu au ajuns la maturitate deplină,iar dacă scăderile de temp eratură au fost
severe,semănă turile pot degera.
Frecv ența zilelor cu temperaturi caracteristice
a) Zile de iarnă,când maxima zilei nu depașește punctul de îngheț al apei,climatologii o
consideră ca o zi specifică iernii.Cele mai multe se produc,firește, în miezul acestui anotimp,în
medie 13 în ianuarie și câ te 8 în lunile ce o încadrează.Începând din aprilie și până î n octo mbrie
nu se produc zile de iarnă decât cu o extremă raritate.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An
25.2 20.8 14.2 1.5 0 0 1.6 9.9 20 93.2

Tabel nr.1 Numărul mediu de zile cu temperatura maximă 0 C (zile de iarnă) 1896 -1996

Page 15 of 22

Fig nr.1 Numărul mediu de zile cu temperatura maximă 0 C (zile de iarnă) 1896 -1996

b) Zile de îngheț.Am văzut cum se definește îngheț ul,prin urmare este logic ca numărul de zile
cu acest fenomen să fie mai mare, înglobând -ul pe cel al zilelor de iarnă .
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An
25.2 20.8 14.2 1.5 0
0 1.6 9.9 20 93.2
Tabel nr.2 Num ărul mediu anual al zilelor cu temperatura minimă 0 C (zile de îngheț) 1896 –
1996

Fig nr.2 Numărul mediu anual al zilelor cu temperatura minimă 0 C (zile de îngheț) 1896 -1996
0102030405060708090100
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An
0102030405060708090100
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An

Page 16 of 22
c) Zile de vară.Sunt caracterizate astfel,acele zile în cursul cărora temperatura maximă atinge
sau depășește 25 C.Ele pot apărea din martie și până î n noiembrie,da r de regulă se semnalează î n
intervalul aprilie -octombrie,când i nvaziile frecvente de aer tropical întrețin pe întreg teritoriul
țării un timp în general frumos ș i cu temperaturi r idicate.Cele mai multe zile de vară le dețin
lunile iulie (2 ) ș i august (26).
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An
0.1 1.5 9.7 19.2 27.1 25.5 12.4 1.7 0
97.2
Tabel nr.3 Numărul mediu al zilelor cu temperatura maximă 25 C (zile de vară) 1896 -1996

Fig nr.3 Numărul mediu al zilelor cu temperatura maximă 25 C (zile de vară) 1896 -1996

d) Zile tropicale.Temperatura maximă diurnă care egalează sau depășește pragul de 30 C
definește o zi tropicală.Apariția lor este condiționată de aportul d e aer cald continental din est ș i
sud-est,precum și de o intensitate mare a radiaț iei solare,proprie lunilor de vară.Din acest
motiv,frecvenț a lor este maximă în iulie și august,când pe lângă factorii cosmici există și o
situaț ie s inoptică favorabilă,spre deosebire de circulația aerului din prima lună a
verii,predomina ntă din sectorul v estic,pe care apropierea solstițiului și înălțimea maximă a
Soarelui nu reușesc să o contracareze.Î n restul intervalului aprilie -octombrie,zilele tro picale își
fac apariț ia mult m ai rar,chiar cu totul sporadic în extremitaț ile lui.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An
0.1 0.9 4.5 10.8 10.8 2.1 0.1 29.4
Tabel nr.4 Num ărul mediu al zilelor cu temperatura maximă 30 C (zile tropicale) 1896 -1996

0102030405060708090100
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An

Page 17 of 22

Fig nr.4 Numărul mediu al zilelor cu temperatura maximă 30 C (zile tropicale) 1896 -1996

În general,dacă analizăm î n conexiune cele patru categorii de zile climatice conform criter iilor
termice propuse,trebuie să existe un raport invers î ntre perechile opuse ale acestor
categorii.Astfel,anii cu cele mai multe zile tropicale sau de vară,trebuie să corespundă mai mult
sau mai puțin exact cu cei în care se consemnează cele mai puț ine zile de iarn ă,respectiv de
îngheț,ș i invers. Într-adevăr,efectuând aceste comparații,observăm cum anumiți ani ies în
evidență :1994 printre cei călduroși,1985 și 19 6 printre cei răcoroși.Evident,acești ani nu ocupă
întotdeauna chiar primele,respectiv ultimele poziții în una sau în alta dintre categor iile
subliniate,dar numai faptul că îi găsim pe unul dintre aceste locuri,ne ajută să îi reperăm pentru o
caracterizare diacronică a climatului.

051015202530
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec An

Page 18 of 22
5.1. , 5.2. • Valori medii lunare și anuale înregistrate în perioada 1896 -1996.Amplitudinea anuală.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Medie Ampl
-2.7 -0.9 4 10.7 16.5 20.3 22.5 21.8 17.3 11.4 5.2 0.2 10.5 25.2

5.3. , 5.4. • Minima și maxima lunară și anuală.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Media
5 7.5 14.4 21.2 26.1 29.4 31.5 31.3 27.4 21.8 14.1 8 19.8
-11.3 -9.3 -4.5 2.3 7.8 11.9 14.1 13.3 8.3 2.9 -3.1 -7.9 2

Media maximelor și media minimelor 1896 -1916 ; 1925 -1996 -5051015202530
-15-10-505101520253035
Series1
Series2

Page 19 of 22
• 5.5. Extremele absolute lunare și anuale -minima 1896 -1997
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Minima
-26.5 -28.6 -17.2 -5.2 -0.1 3.8 7.3 6.2 -1.5 -6.8 -17.4 -20.7 -28.6
1929 1985
1973 1976 1980 1977 1973
1996 10.II.1929

• 5.6 Extremele absolute lunare și anuale -maxima 1896 -1916 ; 1925 -1997
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Maxima
17.3 22.4 27.8 32.5 36.2 37.6 38.6 39 35.7 33.5 25.6 20 39
1993 1990
1979 1988 1904 1968
8.VIII.1904
1954
1954

-35-30-25-20-15-10-50510
051015202530354045

Page 20 of 22
Concluzii

Municipiul Galați este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului
Moldovei, la 45° 27' latitudine nordică și 28° 02' longitudine estică. Situat pe malul nordic al
Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est),
lângă Lacul Brateș , la circa 80 de kilometri de Marea Neagră . Cel mai apropiat oraș este Brăila ,
la doar 15 kilometri spre sud. Galațiul se află la întâlnirea celor 3 provincii istorice ale țării
noastre: Muntenia, Moldova și Dobrogea.
Orașul și portul se desfă șoară ca un vast amfiteatru cu diferen țe de nivel de la 3 până la 55 de
metri. Ora șul se întinde pe trei terase: Valea ora șului, cu altitudine între 3 – 7 m și altele două,
trasate aproape în formă de evantai ; prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul ora șului
medieval, actualmente centrul ora șului) și a doua cu altitudini care de pășesc 40 m (ora șul
modern).
Cercetările anterioare au identificat trei sectoare de climă :unul corespunzător văii
orașului,altul,la vest,aflat sub influența celei mai mari zone industriale,și sectorul de terasă,acesta
împărțindu -se în două subunități: l a nord,una cu spații verzi mai extinse,iar înspre Dunăre alta
aproape lipsită de verdeață.Oricum,toate se încadrează într -unul sau în altul din cele două
topoclimate distincte: ,,de baltă -luncă'' și ,,de terase''.
Dat fiind faptul că județul Galați repr ezintă o poartă spre nord -est și spre sud -vest, el se găsește
sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați .
Radiația solară este cel mai important factor climatogen,depinzând direct de activitatea solară
(emisiile calorice și luminoase), și indirect de o serie de elemente de mecanică cerească,între care
de primă înse mnătate sunt: mișcarea de revoluție a Pământului în jurul Soarelui,mișcarea de
rotație a planetei în jurul propriei axe,înclinarea acesteia față de planul eclipticii și excentricitatea
orbitei.
Factorii fizico -geografici, care țin de caracteristicile suprafeței terestre, nuanțează foarte mult
elementele climatice ș i tipurile de climă .
Pentru orașul Galați,aflat la o depărtare de cca.2800 de km de țărmul atlantic,dar având o largă
deschidere către întinsele câmpii din est și nord -est,ca și înspre Câm pia Română,influențele
continentale prevalează asupra celor oceanice.Masele de aer care pătrund dinspre Marea
Mediterană sau Oceanul Atlantic suferă o continentalizare progresivă pe măsură ce se apropie de
regiunile noastre,devenind mai uscate,nivelul de c ondensare urcă,ceea ce determină creșterea
amplitudinilor termice.Aceste regiuni se află în raza de acțiune a trei centri barici principali:
anticiclonul est -european,anticiclonul azoric și ciclonii mediteraneeni.

Page 21 of 22
Temperatura este un parametru esențial pentru structura fizică a atmosferei,ea având,alături de
presiune,un rol activ în dinamica acesteia,datorită distribuției neuniforme,atât pe verticală cât și
pe orizontală.Căile prin care au loc modificări în starea termică a aerului sunt: schimbul turbule nt
de căldură,emisia și absorbția radiațiilor infraroșii (calorice), transformările de faza ale
apei,comprimarea și detența adiabatică,schimbul molecular de căldură.
Ziua de ingheț se socotește cea în care temperatura cea mai scăzută înregistrată de ter mometrul
de minimă a fost mai mică sau egală cu 0 C.
Zile cu temperaturi caracteristice:zile de iarn ă,zile de îngheț,zile de vară,zile tropicale.
Valori medii lunare și anuale înregistrate în perioada 1896 -1996.Amplitudinea anuală.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Medie Ampl
-2.7 -0.9 4 10.7 16.5 20.3 22.5 21.8 17.3 11.4 5.2 0.2 10.5 25.2

Minima și maxima lunară și anuală.
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Media
5 7.5 14.4 21.2 26.1 29.4 31.5 31.3 27.4 21.8 14.1 8 19.8
-11.3 -9.3 -4.5 2.3 7.8 11.9 14.1 13.3 8.3 2.9 -3.1 -7.9 2

Extremele absolute lunare și anuale -maxima 1896 -1916 ; 1925 -1997
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Maxima
17.3 22.4 27.8 32.5 36.2 37.6 38.6 39 35.7 33.5 25.6 20 39
1993 1990
1979 1988 1904 1968
8.VIII.1904
1954
1954

Extremele absolute lunare și anuale -minima 1896 -1997
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Minima
-26.5 -28.6 -17.2 -5.2 -0.1 3.8 7.3 6.2 -1.5 -6.8 -17.4 -20.7 -28.6
1929 1985
1973 1976 1980 1977 1973
1996 10.II.1929

Page 22 of 22
Bibliografie

-http://www.cjgalati.ro/index.php/judeul -galați
-http://www.galati.insse.ro/main.php?id=405
-Autor:Cristian Tiberiu Florea -Clima ora șului Galați de la înființarea stației meteorologice până
în zilele noastre
-Erhan Elena -Contribuții la cunoașterea regimului temperaturii aerului în zona orașului Galați