MASTERAT TEHNOLOGII DIDACTICE ASISTATE DE CALCULATOR [600744]
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
MASTERAT TEHNOLOGII DIDACTICE ASISTATE DE CALCULATOR
LUCRARE DE DISERTAȚIE
STRUCTURA GLULAM – TEHNOLOGI A OBȚINERII GRINZILOR
LAMELARE PENTRU
BAZIN UL DIDACTIC DE ÎNOT TITU
Coordonare științifică
Lector univ.dr. ing. Lica Brătean
Absolvent: [anonimizat]. Pavel ( Iorga ) Denisa
Bucure ști, 2016
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 3
1.1 Introduce re ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.2 Monografia orașului Titu, județul Dâmbovița ………………………….. ………………………….. . 9
1.2.1 Legenda întemei erii orașului Titu ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.2.2 Scurt Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
1.2.3 Populația orașului Titu ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
1.2.4 Cadrul geografic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 11
1.2.5 Personalit ăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
1.2.6 Cultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 12
1.2.7 Dezvoltare economică ………………………….. ………………………….. ……………………… 15
1.2.8 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
1.3 Funcțiile lemnului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
CAPITOLUL 2 LEMNUL. STRUCTURĂ, PROPRIETĂȚI ………………………….. ……………. 18
2.1 Compo ziția chimică.Structura lemnului ………………………….. ………………………….. …….. 18
2.2 Proprietăți fizice și mecanice ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. …………………… 22
3.1 Procesul tehnologic de obținere a grinzilor lamelare (structura GLULAM) pentru
Bazinul didactic de înot Titu ………………………….. ………………………….. …………………………. 22
3.1.1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 22
3.1.3 Proces tehnologic ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
3.1.4 Montajul grinzilor Glulam ………………………….. ………………………….. …………………. 33
3.2 Elaborare chestionar de interese profesio nale ………………………….. ………………………… 38
CAPITOLUL 4 METODICA ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 46
4.1 Programă școlară CDȘ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 47
4.2 Proiect de activitate didactică ………………………….. ………………………….. …………………… 55
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 89
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 90
3
CAPITOLUL I INTRODUCERE
Argument
Această lucrarea de disertație este realizată pentru absolvirea Cursurilor de Masterat,
Tehnologii Didactice Asistate de Calculator, din cadrul Departamentului pentru Pregătirea
Personalului Didactic din Universitatea Tehnică de Construcții București.
Obiectivul lucrării este prezentarea tehnologie i de obținere a grinzilor de tip GLULAM
pentru bazinul de înot Titu.
Lucrarea este alcătuită din patru capitole:
1. Monografia orașului Titu
2. Structura lemnului și proprietăți
3. Studiu de caz
3.1 Procesul tehnologic de obținere a grinzilor lamelare (structura GLULAM) pentru
Bazinul didactic de înot Titu
3.2 Elaborarea unui chestionar de interese profesionale privind opțiunile elevilor
claselor a VIII -a
4. Proiectarea unei programe școlare CDȘ, proiecte de activități didactice, concluzii.
Lucrarea de diserta ție poate fi un bun material didactic pentru profesorii din aria
curriculară Tehnologii, dar și pentru elevi, atunci când se studiază ,, Organizarea mediului
construit ”, ,,Materiale și tehnologii”, ,,Domenii profesionale”.
Am ales acest subiect deoarece pot arăta elevilor structura de tip GLULAM, prin vizitarea
bazinului și a f abricii de prelucrarea lemnului.
Utilitatea acestui bazin const ă în faptul că elevii au acces la lecții de înot sub
supravegherea cadrelor calificate, dar și în înființarea unor clase cu profil sportiv pentru
învățământul li ceal vocațional și gimnazial.
Elevii pot înțelege avantajele utilizării acestei structuri și se pot orienta din punct de
vedere profesional , în domeniul prelucrării lemnului sau vocațional – sportiv.
4
Sper ca lucrarea să fie un material util profesorilor d e Educație Tehnologică, Educație
Fizică, Informatică, dar și elevilor, în vederea studierii disciplinelor de specialitate și a
orientării școlare profesionale.
5
Argument
This dissertation paper is realised for the graduation of the Master’s Degree “Computer
Assisted Teaching Technologies” , from the Department of Teacher Training of The
Technical University of Civil Engineering of Bucharest.
The aim of this paper is to pr esent the technology used for obtaining the beams of
GLULAM type for the swimming pool from Titu.
It consists of four chapters:
Monograph of Titu
Wood structure and properties
Case Study
3.1 “Technological process of obtaining lamellar beams (GLULAM stru cture) for the
didactic swimming pool from Titu”
3.2 Developing a survey of professional interests for the VIIIth grade students
4. Designing a curriculum CDS, projects of teaching activities, conclusions.
This dissertation paper can be a good didactic mat erial both for teachers in the
Technologies curricular area, and for the students who study “Organisation of built
environment”, “Materials and technologies”, “Professional domains”.
I chose this subject because I can show the students the GLULAM type str ucture by
taking them to see the swimming pool and the woodworking factory. The usefulness of this
swimming pool is that the students have access to swimming lessons, being supervised by
qualified teachers, and the foundation of Sports classes for vocation al high schools and
secondary schools.
The students can understand the functionality of this structure and they might decide to
pursue a career in woodworking or a vocational career (sports).
I hope that this paper will be a useful material not only for Technological Education,
Physical Education, Computer Science teachers, but also for the students.
6
1.1 Introduce re
Lemnul a constituit secole de -a rândul principala materie primă a româ nilor, fiind folosit
pentru construc țiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor, obiectelor ș i ustensilelor
casnice, a pieselor de mobilier. Î n activitat ea de prelucrare a lemnului, meșterul popular a pus
atât îndemânare cât și simț artistic , astfel încât specialiștii vorbesc despre "civilizația
românească a lemnului” sau despre "arta românească a lemnului”.
Fig.1.1 Obiecte din lemn [1]
În comunitățile rurale, fiecare sătean avea cunoștințele și deprinderile necesare
prelucrării, mă car sumare a lemnului, construind și întreținâ nd singur unele obiecte d in
gospodărie. Lucrările mai dificile erau lăsate în seama tâ mplarilor, dulgherilor, stolerilor etc.
Aceș tia, folosin d unelte simple ca securea, ferăstră ul, tesl a, horjul, scoaba, cuț itul, dalta,
compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au dat naștere unei cuprinză toare game de
obiecte, de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice ș i unel te de lucru, obiecte de cult,
până la piese mari de interior și cele utilizate în constr ucții. Confecț ionarea lor pre supunea o
specializare temeinică, transmisă din generație în generație."Gardurile", "parlazele",
"podețele" sunt prezente în satele noastre în jurul gospodă riilor țărănești ș i dau un farmec
aparte mediului din jurul acesteia. " Mobilierul ", o categorie foarte importantă de produse
artistice î n lemn este reprezentat prin: "lavițe", "scaune", "dulapuri", "leagăne", "lă zi",
"mese", "paretare", "dulapuri -colțare", "cuie re pentru ulcioare", "blidare" ș i "lingurare".
Decorul, de un mar e interes artistic, al construcțiilor țărănești se caracterizează prin
factura sa stilizată și viguros reliefată datorită tehnicii folosite: cioplirea și dăltuirea în lemn a
7
unor obiecte cum ar fi: consolele ferestrelor, ramele ușilor și ferestrelor, porți le mari,intrările
în grajduri, toate ornamentate cu motive scoase puternic în relief.
Fig.1.2 Casă țărănească [1] Fig. 1.3 Îmbinări lemn [1]
Bisericile maramureșene din lemn și -au câștigat de mult o faimă bine meritată, atât în
rândul specialiș tilor, c ât și în râ ndul publicului larg din multe ț ări ale lumii. Pentru noi, ace ste
admirabile edificii prezintă un interes cu atât mai mare, cu cât ele se leagă nemijlocit de arta
construcțiilor țărănești româ nești, unitatea casă – biserică , din punct de vedere ar hitectonic,
fiind o dovadă a marii vechimi a artei de a construi pe teritoriul românesc, lucru posibil numai
în ținuturi cu o străveche populație sedentară .
Fig. 1.4 Biserica de lemn – Mănăstirea Bârsana
8
Meștesugul î mpletitului de nuiele este unul dintre cele mai vechi din lume, iar urme
ale practicării sale în spațiul româ nesc avem tocmai din neolitic. Tehnicile împletitului se
folosesc atât la construirea caselor, dar ș i a acareturilor, vizibile fiind î n caz ul coșerelor ș i
gardur ilor din nuiele. Se presupune că la origine a vaselor arse ar sta tocmai coșerele din
nuiele împletite și lipite cu lut î n inte rior.
Fig. 1.5 Coș nuiele [1] Fig. 1.6 Obiecte din lemn [1]
Atât î n zonele cu podgorii întinse, cât și în regiunile unde cultivarea viței de vie ocupă
suprafeț e mai restrânse, s -a dezvoltat și perpetuat până astăzi meșteșugul
butnăritului/dogă ritului. P entru depozitarea, transportul ș i conservarea vinului sunt necesare
recipiente de lemn de dimensiuni și forme diferite: ciubere, că zi, antal e, poloboace, butoaie,
balerci.
Meșteșugarii români au simțit întotdeauna nevoia să î nfrumuseț eze obiec tele produse
de ei. Printre aceștia se numară și sculptorii în lemn. În arta românească a prelucră rii
lemnului, stilul ornamental predo minant este cel geometric, dar î n dec orul obiectelor din lemn
sunt răspândite ș i motivele florale, zoomo rfe ș i antropomorfe. În diferite regiuni ale țării,
pornind de la stâlpii casei, care pot fi stâlpi cu măr, stîlpi rotunzi, în formă de cruce, stâlpi
șerpuiți s -au diferenț iat dife rite terminologii decorative: măr, roata, brâ u, creste in cruci, scara
matei , șerpi, zimțuri, stea, pară , chip de om etc…1
1 https://lemnul.ro/2015/08/20/arta -prelucr ării lemnului/
9
Fig. 1.7 Scultură în lemn – Muzeul Țăranului
1.2 Monografia ora șului Titu, județul Dâmbovița
1.2.1 Legenda întemei erii orașului Titu
Se spune că au existat doi frați, Titu și Gae care au vrut să facă două hanuri pe drumul
care mergea de la București spre Pitești. Vremurile fiind tulburi, cu războaie și mulți tâlhari,
era nevoie de mult curaj. Titu și-a ales un loc mai aproape de București, iar Gae s -a dus înspre
Pitești. Mergând pe firul apei, a ajuns la Potoc, unde calul său a rămas fără potcoave, și s -a
decis să rămănă aco lo, deschizâ nd nu han, ci potcovărie. Căruțașii care se opreau pentru
odihn ă și hrană la Găești, erau îndemnați să poposească apoi la Titu, la fratele său. Dincolo de
legendă, un sâmbure de adevăr există, rețeaua de drumuri fiind în curs de construire, ambele
localități constituind locuri de popas, iar Titu având singurul oficiu poștal al plasei Bolintin,
începând cu 1865, iar din 1872 exista o cursă zilnică, cu diligența, între Târgoviște și Titu.
1.2.2 Scurt Istoric
Prima atestare documentară a ORAȘULUI TITU, datează din anul 1635 fiind menționat într –
10
un hrisov domnesc al voievodului Matei Basarab, domnul Țării Românești, prin care întărea
stăpânirea lui „Stoica logofăt din Titu” peste moșia Voinești:
„Milostiiu bojiiu Io Matei Basarab Voievod i gospodin davat gospodstvo – mi …… lu
Stoica ot Titiu …”
Pis mai 30 dni vleat 6143 (1635)
Localitatea Titu este datată documentar din anul 1635 și are în componența sa: satul
Sălcuța, satul Fusea, satul Plopu, sa tul Hagioaica, cartierele: Titu – Târg, Titu – Nou, Titu –
Gară și Atârnați. Localitățile componente ale actualului oraș au cunoscut în timp evoluții
diferite care au mers de la mutarea vetrei ori spargerea satului până la înglobarea în alt
perimetru. Indi vidualizarea evoluției lor, potrivit unor documente, oameni ori evenimente,
este complementară pentru întreaga istorie a acestei zone, a județului Dâmbovița și chiar a
României.
În 1868 se deschide drumul național prin Titu – Târg, iar în anul 1872 se dă în folosință
calea ferată București – Pitești. Drumul de poștă București – Târgoviște este atestat încă din
anul 1856. În anul 1920 se dă în folosință judecătoria, în 1932 se ridică monumentul închinat
celor 74 eroi din localitate, în 1938 se fi nisează sediul dispensarului comunal.În 1934 se
înființează Căminul Cultural Titu.
Urmare a realizării în perioada 1872 – 1884 a liniilor de cale ferată București – Pitești
și Titu – Târgoviște și a faptului că acestea treceau la aproximativ un kilometru d e Titu –
Târg, în jurul gării s -a dezvoltat treptat o nouă așezare numită Titu – Gară.
Prin împărțirea teritorial – administrativă din 1950, țara cunoaște, după modelul
sovietic, noi forme teritoriale: regiuni și raioane. Pe actualul teritoriu al orașului Titu se aflau
comunele Sălcuța și Titu, ambele aparținând inițial Raionului Răcari.
La începutul anului 1968, prin noua împărțire teritorial – administrativă a țării, se
renunță la raioane și regiuni în favoarea județelor. În iunie 1968, prin Hotărârea Con siliului de
Miniștrii, alături de alte 51 de localități din țară, Titu este declarat oraș.2
1.2.3 Populația orașului Titu
Conform recensământului efectuat în 2011 , populația orașului Titu se ridică la 9.658
de locuitori, în scăde re față de recensământul anterior din 2002 , când se înregistraseră
10.183 de locuitori.Majoritate a locuitorilor sunt români (92,91%), cu o minoritate de
2 (Titu, File de monografie,
C.N.I. “Coresi” S.A. 2000)
11
romi (3,44%). Pentru 3,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,63%). Pentru 3, 54% din
populație, nu este cunoscută apartenența confesională.3
1.2.4 Cadrul geografic
Orașul Titu este situat în partea de sud a României și a județului Dâmbovița,
aproximativ la 50 km nord -vest de capitala țării, ceea ce corespunde unei poziții central –
nordice în cadrul Câmpiei Române și unei amplasări aproape mediane între localitățile
București –Pitești –Târgoviște, la o distanță de 52 km, 73,5 km, respectiv 39,5 km.
Orașul se învecinează la nord cu Produlești și Braniștea , la sud cu Odobești și Potlogi ,
la est cu Conțești și Lungulețu , iar la vest cu Costești -Vale.
1.2.5 Personalit ăți
În satul Pitaru, localitate componentă a comunei Potlogi (la 10 km distanță de orașul
Titu) , la 15 mai 1838, s -a născut pictorul Nicolae Grigorescu (1838 -1907), al șaselea copil al
lui Ion și al Mariei Grigorescu. În centrul satului există un monument memorial , un bust al
pictorului, sculptat d e Zoe Băicoianu, dezvelit în 1957.
Prima vizită cunoscută a artistului la Curtea Domnească din Târgoviște a avut loc în
1867. În 1872 pictează una din capodoperele sale, Țigancă la Ghergani , iar un an mai târziu
câteva lucrări realizate în județul Dâmbov ița.
Fig. 1.8 Bustul pictorului Nicolae Grigorescu -sat Pitaru, com. Potlogi
Scriitorului Iancu C. Vissarion n (1883 – 1951 ) s-a născut în satul Coste știi din Vale, în
apropierea orașului Titu. Tatăl său, Constantin Vissarion, era grec de origine și se ocupa cu
negustoria, iar mama, Ilinca, era originară din satul Costești.
3 https://wikipedia.org/wiki/Titu
12
Casa familiei Vissarion , deschisă spre vizitare, reconstituie camera de lucru a
scriitorului, cu biblioteca, corespondența și brevetele sale de invenție. Viitorul scriitor, I. C.
Vissarion, rămas orfan de mamă, va lucra la Tribunalul de ocol din Titu, ca ajutor de copist,
etapă în care a început să publice romane, teatru și versuri.
În 1918 este răsplătit cu presigiosul premiu al Academiei Române, pentru
opera ” Florica ”.
Autorul descrie viața locurilor natale, multe sate dâmbovițene regăsindu -se în scrierile
sale. Autodidact, scritorul a fost pasionat de inventică și chiar a obținut câteva brevete,
corespondența sa cu Thomas Edison fiind o vie dovadă. În lucrarea ”Învietorul de
morți ” scriitorul povestește viața satului românesc, așa cum era ea la începutul secolulu i XX.4
1.2.6 Cultura
Prima școala din Titu (ca instituție) a funcționat în Pridvorul bisericii Codreanu
(aproximativ anul 1871) , dupa aceea în casa particulară a învățătorului Frâncu(1890).
În prezent orașul T itu dispune de 15 instituții de învățământ: 2 licee, 6 școli și 7
grădinițe, dar și de o casă de cultură, o bibliotecă și 4 baze sportive.
Școala Gimnazială „Pictor Nicolae Grigorescu” din localitatea Titu, este situată în
centrul orașului, lângă Primărie, la intersecția drumurilor care duc spre Târgoviște, spre
București și spre Pitești.
Localul Școlii Gimnaziale „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu este alcătuit din cinci
corpuri construite în ani diferiți: primul în jurul anului 1900 (cel mai vechi), al doilea î n 1962,
al treilea în 1975, al patrulea în 1986 și al cincilea în anul 2011, corpuri legate între ele prin
construcție.
Pentru buna desfășurare a activităților școlare și exteașcolare, școala noastră dispune
de 55 de cadre didactice cu pregătire de speci alitate superioară (32 cadre didactice cu gradul
didactic I, 6 cadre didactice cu gradul al II -lea, 12 cadre didactice cu definitivatul în
învățământ și 5 cadre didactice debutante).
În școală sunt înscriși 691 de elevi dispuși pe două segmente:
– ciclul primar – 367 de elevi repartizați în 16 colective;
– ciclul gimnazial – 324 de elevi repartizați în 12 colective.
– condițiile de studiu sunt sigurate prin laboratoare de chimie, de fizică, de biologie;
– cabinete de limba română, de istorie, de geografie, d e informatică, educație
tehnologică;
4 http://fiituristlagal.ro/grupul -de-actiune -locala -titu-repere -istorice/
13
– bibliotecă ;
– centru de documentare;
– cabinet de logopedie;
– cabinet de asistență psihopedagogică.5
Fig. 1.9 Școala ,,P.N. Grigorescu” Titu Fig. 1.10 Școala ,,P.N. Grigorescu” Titu
În anul 2008 școala noastră a primit ,,Diploma de excelență” pentru palmaresul
realizat în domeniul educației și poziția de excelență deținută în galeria de olimpici a școlii
românești.
Fig.1.11 Școala ,,P.N. Grigorescu” Titu – Diplomă de excelență
5 scoalapictornicolaegrigorescu .ro
14
Biblioteca orașului Titu a fost înființată în anul 1957. Începuturile lecturii publice în
orașul Titu se regăses c încă înainte de anul 1950, într-o mică bibliotecă organizată într -un
local, având circa 550 de volume.
Din lipsa unui local adecvat colecțiile bibliotecii au fost mutate succesiv și provizoriu
în mai multe imobile din localitate. Acum , biblioteca își desfășoară activitatea într -o clădire
modernă având un fond de documente cu caracter enciclopedic: 30.743 unități de
bibliotecă,acces liber la raft și o sală de lectură.
Fig. 1.12 Casa de cultură Titu Fig. 1.13 Biblioteca orașului Titu
Liceul Teoretic ” Iancu C.Vissarion” Titu a fost înființat î n anul 1956.
Liceul Tehnologic,” Goga Ionescu ” Titu a fost înființat la 7 iunie 193 2, ca unitate
extrabugetar ă "Școala de mecanică agricolă, morărit și panificație'' -Titu Gară. În momentul
înființării era singura și cea dintâi școală cu un asemenea profil din întreaga țară .
Fig.1.14 Liceul Teoretic ”Iancu C.Vissarion”Titu Fig.1.15 Liceul Tehnologic,”Goga Ionescu”Titu
15
Bazele sportive ale orașului oferă posibilitatea practicării sportului de performanță, dar
și pentru agrement. Acest lucru este posibil prin săli de sport, stadionul echipei Electrosid și
bazinul de înot.
Fig.1.16 Stadionul Electrosid Titu Fig. 1.17 Sala de sport a orașului Titu
Fig.1.18 Bazin de înot Titu
1.2.7 Dezvoltarea economică
Dezvoltarea economică a orașului este evidențiată prin micr o-întreprinderi de
construcții, tâmplărie, prelucrare a fierului, a maselor plastice și de comerț .
Un rol impo rtant în economia orașului reprezintă Centrul Tehnic Titu , inau gurat pe 15
septembrie 2010. Acest Centru este ultima verigă ce completează lanțul de dezvoltare auto al
Renault în România.
De asemenea, Centrul de la Titu este singurul centru de acest fel din Europa de Est și
vine în completarea centrelor Renault de la Aubevoye și Lardy (Franța). Parte a RTR, Centrul
16
Tehnic Titu are ca misiune testarea vehiculelor și organelor mecanice conce pute în birourile
de proiectare Renault din București sau din lume.6
Fig.1.19 Centrul Tehnic Titu Renault [6]
Fig.1.20 Poligon încercări – Centrul Tehnic Titu Renault [6]
1.2.8 Concluzii
Datorită așezării sale strategice și dezvoltării Bazei Tehnologice Renaut, orașul Titu
devine o zonă tot mai atractivă pentru locuitorii județului Dâmbovița.
6 http://www.renault -technologie -roumanie.com/
17
1.3 Funcțiile lemnului
Spațiul biogeografic al județului Dâmbovița, străbătut de paralela 45° chiar pe linia de
incidență, între Subcarpații de Curbură și Câmpia Română, cuprinde într -o așezare
armonioasă, cele trei categorii de relief – câmpie, deal, munte. Pădurea desfașurată de la 150
m până la 1800 m, ocupă 27,9%din teritoriul județului, întreg fondul forestier ocupând
28,66% din aceasta.
Principalele specii de arbori din pădurile județului Dâmbovița sunt reprezentate de:
fag 23,36 % ; stejar 33,40 %; molid 11,78 %; brad 1,02 %; pin 1,23 %; plop 4,57 % ;
salcâm 2,95 %; tei 2,47 %; fra sin 1,6 %; alte specii 18,38 % .
Lemnul – principalul produs al pădurii,una dintre cele mai însemnate bogății naturale –
constituie o materie primă care a ocupat și continuă să ocupe un loc important în economia
țării noas tre. Lemnul folosit în construcții se debitează din trunchiurile unor anumiți
arbori.Tăierea arborilor din pădure se face de obicei toamna și iarna, deoarece în aceste
anotimpuri circulația sevei este încetinită iar lemnul are mai puțină umiditate.
Fig. 1.21 Speciile lemnoase din jud ețul Dâmbovița
18
CAPITOLUL 2 LEMNUL. STRUCTURĂ, PROPRIETĂȚI
2.1 Compo ziția chimică .Structura lemnului
Din punct de vedere chimic, lemnul este format din : 49% carbon, 44% oxigen, 6%
hidrogen, 1% azot și alte elemente, legate sub formă de combinații complexe.
Macrostructura lemnului poate fi observată prin realizarea unei secțiuni în trunchiul
unui arbore. Secțiunea poate fi transversală (perpendiculară pe axa trunchiului), radială
(conține în planul ei axa trunchiului) sau tangențială (paralelă cu ax a tunchiului, fără a o
cuprinde în plan).Prin cercetarea secțiunii transversale (cea mai interesantă dintre cele trei
secțiuni specificate anterior) se disting următoarele zone: scoarța, lemnul propriu -zis-format
din alburn (compus din țesuturi lemnoase p rin care e transportată apa din pământ), duramen,
măduvă și canal medular. Acesta din urmă este cu atât mai redus cu cât arborele este mai
bătrân. Fiecare din aceste zone este compusă din inele anuale. Grosimea inelelor anuale este
determinată de esența ar borelui, condițiile climatice din acel an. În general, în anii călduroși
inelele anuale sunt mai groase decât în anii răcoroși. Partea inferioară a inelului anual
reprezintă un lemn poros, deschis la culoare, denumit lemnul timpuriu sau lemnul de
primăvară. Acesta s -a format accelerat, după repausul vegetativ, favorizat de creșterea
temperaturii și umidității. Partea exterioară a inelului anual este un lemn compact, de culoare
mai închisă și reprezintă lemnul târziu sau lemnul de toamnă care a crescut lent. Din punct de
vedere al rezistențelor mecanice, este mai bun lemnul de foioase cu inele anuale groase și
lemnul de rășinoase cu inele anuale mai înguste.
Alternarea straturilor de lemn timpuriu și lemn târziu precum și orientarea
longitudinală a celulelor sunt principalele responsabile de carac terul anizotrop al lemnului.
2.2. Proprietăți fizice și mecanice
– Umiditatea reprezintă conținutul de apă din lemn. Aceast a nu este uniform distribuită
– este mai ridicată în partea superioară a trunchiului decât în partea inferioară, este mai
semnificativă în țesuturile tinere.
Apa se găsește în lemn sub diferite forme:
– apa liberă, circulă prin țesuturile de conducere sau mixte (se elimină ușor și nu
influențează proprietățile mecanice ale lemnului);
– apa de higr oscopicitate, este absorbită pe pereții țesuturilor vegetale (se poate elimina
prin uscare în etuvă la 103±2°C);
19
– apa legată chimic intră în compoziția materiei lemnoase (se îndepărtează numai prin
ardere).
Păstrarea lemnului în aer conduce la creșterea s au reducerea umidității sale, funcție de
umiditatea relativă a aerului și de conținutul de apă din lemn. De exemplu, în miezul iernii,
tâmplăria de interior are umiditatea de circa 6% și poate ajunge la 15% după un sezon umed.
Această umiditate este datora tă absorbției de apă în microfibrele din peretele celulei
lemnoase. Expansiunea microfibrelor încetează când se saturează cu apă, adică la un conținut
de 30 – 35 % apă (față de lemnul uscat). Această umiditate se numește punct de saturație a
fibrelor și a rată că lemnul nu conține apă liberă ci numai apă de higroscopicitate. Punctul de
saturație este o caracteristică importantă deoarece sub această valoare a umidității,
proprietățile mecanice și contracția lemnului se modifică.
În România, datorită condiții lor climatice, prin uscare liberă, lemnul are umiditatea
relativă de 12 -15%.
– Variația de volum (contragerea și umflarea) reprezintă reducerea sau mărirea
dimensiunilor și implicit a volumului lemnului datorită modificării cantității de apă de
higroscopic itate.
– Contragerea lemnului este urmarea micșorării conținutului de apă de higroscopicitate
și poate fi limitată prin reducerea umidității lemnului și a dimensiunilor pieselor. Contragerea
are valori diferite în funcție de direcția cilindrului lemons și la uscare absolută poate atinge
valorile: <1% pentru contragerea transversală; 3 -6% pentru contragerea radială; 6 -12% pentru
contragerea tangențială.
După contragere, speciile lemnoase pot fi: cu contragere foarte mică (plopul,nucul), cu
contragere medie ( lemnul de rășinoase), cu contragere mare (stejar, frasin).
– Densitatea reprezintă raportul dintre masa și volumul lemnului.
Densitatea absolută a substanței lemnoase pentru toate esențele este 1500 kg/m³.
Densitatea aparentă are valori mai mici decât ale densității absolute, chiar în cazul
lemnului saturat, ca urmare a porozității sale mari.
Densitatea și rezistența mecanică diferențiază două grupe de lemne: lemn moale -brad,
molid, tei, plop, salcie; lemn tare – fag, frasin, stejar,salcâm, nuc.
– Conductivi tatea termică a lemnului crește cu densitatea, conținutul de umiditate,
temperatură.
– Transmitanța termică, U, este cantitatea de căldură transmisă în regim staționar care
trece prin unitatea de suprafață, în unitatea de timp, la o diferență de temperatu ră de un grad
20
între interior și exterior.Valoarea U este măsura pierderii de căldură prin elementul de
închidere din lemn (perete, plafon).
– Capacitatea calorică (cantitatea de căldură necesară pentru a mări temperatura unui
corp cu un Kelvin sau grad Celsius) și căldura specifică (capacitatea calorică a unității de
masă) se corelează cu umiditatea lemnului independent de densitate sau specie.
– Difuziunea termică, definită ca raport între conductivitatea termică și produsul dintre
densitate și capacita tea calorică, are valori mai mici decât la alte materiale de
construcție:0,161×10ˉ6 m²/s față de 12,9 x10ˉ6 m²/s pentru oțel și 0,645 x10ˉ6 m²/s pentru
vata minerală. De aceea, lemnul nu este simțit la atingere foarte fierbinte sau foarte rece
precum alte materiale.
– Coeficientul de dilatare termică
Pentru lemnul uscat, de esență moale sau tare, coeficientul de dilatare termică paralel
cu fibrele are valori între 31 x10ˉ6 Kˉ¹ și 45×10ˉ7 Kˉ¹.
Lemnul umed se comportă diferit față de lemnul uscat la modificar ea temperaturii. În
general, la încălzire, lemnul umed suferă o dilatare termică apoi o contracție datorată pierderii
apei.
– Rezistența la foc a lemnului
Construcțiile din lemn au un risc de prăbușire mai scăzut decât construcțiile din piatră,
beton, oțel neprotejat. Acest comportament se explică prin carbonizarea lentă a lemnului,
stratul de cărbune format având un coeficient de conductivitate termică mai redus decât
lemnul.În acest fel sunt protejate zonele centrale.
– Rezistențele mecanice ale lemnului sunt decisiv influențate de caracterul anizotrop al
structurii. Astfel, valoarea unui tip de rezistență mecanică (compresiune, tracțiune, încovoiere,
forfecare) depinde de modul de încărcare -paralel sau perpendicular – în raport cu direcția fibrei
lemnoase.
– Rezistența la compresiune perpendicular pe fibre este 1/5 -1/10 din rezistența la
compresiune paralel cu fibrele.
Ruperea lemnului solicitat la compresiune în lungul fibrelor este determinată de
flambajul fibrelor rezistente și rigide ale lemnului târziu , ce deviază lateral spre fibrele mai
moi ale lemnului timpuriu.
– Rezistența la întindere perpendicular pe fibre reprezintă 1/15 -1/35 din valoarea
rezistenței la tracțiune parallel cu fibrele.
– Rezistența la încovoiere statică este de 1,5 -2 ori mai mare decât rezistența la
compresiune paralel cu fibrele, comportament ce se explică prin structura fibroasă a lemnului,
21
deoarece la încovoiere cea mai mare rezistență este dezvoltată de lemnul din zona întinsă –
zonă în care apar degradările ce duc la rupere.7
7 Gheorghe M., Saca N., MATERIALE DE CONSTRUCȚII II, Editura Conpress, București , 2011
22
CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ
3.1 Procesul tehnologic de obținere a grinzilor lamelare (structura GLULAM)
pentru Bazinul didactic de înot Titu
3.1.1 Introducere
Bazinul de înot din orașul Titu a fost inaugurat în anul 2012. Scopul acestui bazin
sportiv este exclusiv didactic. Astfel , copiii orașului au posibilitatea de a participa la cursuri
de înot sub supravegherea profesorilor de specialitate .
Datorită înființării bazinului de înot, liceele orașului au inclus în oferta educațională și
clase de înot pentru ciclurile gimnaziale și liceale.
Construcția modernă și dotările de nivel înalt fac din această bază sportivă o atracție
atât penrtu copii, dar și pen tru persoanele adulte, care solicit ă lecții de înot tot mai des.
Fig. 3.1 Ora de înot – Liceul Goga Ionescu Titu
23
Construcția este amplasată în zona de agrement a orașului și a fost proiectată de SC
Glulam SA Târgoviște.
Fig. 3.2 Bazin înot Titu
Structura de rezistență a acoperișului este formată din a rce articulate duble , cu
deschider e de 38m ș i o lungime de 42m având ca structură secundară pane de acoperi re
simplu rezem ate. Structura a fost rigidizată prin f olosirea unui sistem de contravâ ntuiri
metalice.
Pentru sistemul de termoizolaț ie au fost folosite panouri de gro sime 125mm cu
interior din spumă poliuretanică (densitate de 45 kg /mc). Feț ele pa nourilor sunt din
lambriu de rașinoase la partea interioara ș i OSB3 la ex terior peste care a f ost montată
învelitoarea.
3.1.2 Avantajele structurilor GLULAM
GLULAM (prescurtarea cuvintelor: glued laminated timber) sau lemnul lamelat
încleiat posedă o serie de calități care îl recomandă ca materie primă pentru producția
elementelor structurale folosite în majoritatea tipurilor de construcții.
Avantajele structurilor GLULAM sunt:
– GLULAM -ul se poate modela
24
Deoarece lemnul lamelat încleiat se o bține prin în cleierea unor lamele subțiri și
elastice se pot produce ușor diferite sisteme sau elemente curbe, ceea ce pentru alte
materiale de constru cții este un proces costisitor.
– GLULAM -ul are o greutate proprie redusă
Se folosește cu succes , în combinație cu alte produse pentru închideri și
compartimentări, pentru obținerea unor construcții ușoare, cu deschideri mari, fără stâlpi
intermediari.
– GLULAM -ul este rezistent la agenți externi
Lemnul lamelat încleiat are o rezistență bun ă la umiditate și la coroziune. Din acest
motiv se folosește cu succes la bazine de înot acoperite sau depozite cu medii corozive.
– GLULAM -ul are o capacitate portantă mare
Deoarcere glulam -ul se obține prin lipirea mai multor lamele de lemn sorta te și
gradate se elimină defectele m ajore și se obț ine o distribuție a defectelor minore pe
lungimea elementelor , ceea ce îi conferă o rezistență mult superioară elementelor din lemn
brut.
– Construcțiile din glulam sunt rezistente la seism
Datorit ă greutății reduse și a flexibilității structurile din glulam se comportă foarte
bine la seism.
– GLULAM -ul este rezistent la foc
Datorită secț iunilor mari lemnul lamelat încleiat arde greu, efectiv focul se stinge
într-o grindă care nu este expusă constant acțiunii focului, stratul carbonizat protejează
grinda , iar partea nearsă își pastrează capacitatea portantă.
– GLULAM -ul este estetic din punct de vedere arhitectural
Calitățile lemnului se regăsesc și la lemnul lamelat încleiat, decorativ, cald și original.
– GLULAM -ul se finisează și se asamblează ușor
25
Structurile din glulam se pot finisa și se asamblează ușor cu ajutorul unor unelte de
mână fâcând posibilă ajustarea ușoară și montajul în timp scurt.8
3.1.3 Proces tehnologic
Pentru producția de lemn lamelat încleiat (glulam) molidul (picea abies) este
principala varietate de conifere utilizată. Molidul are o rezistență bună, un aspect lumino s
și uniform. Molidul își pierde umiditatea relativ lent și se comportă de asemenea, foarte
bine atunci când conținutul de umiditate din mediul înconjurător variază semnificativ.
Proces ul tehnologic prin care se real izează grinzile din lemn lamelat stratificat
încleiat cuprinde următoarele operații:
A. Operații de pregătire
1.Uscarea cherestelei
Cheresteaua proaspăt tăiată este așezată pe șipcă de stivuire a cărei grosime este în
concordanță direct ă cu grosimea cherestelei. Pachetele astfel obținute sunt introduce în
camera de uscare și urmează a fi supuse unui ciclu automat de reducer e a umidității.
Uscarea artificială constă în scăderea controlată a umidități i lemnului sub acțiunea
temperat urii și a ventilației. Pro cesul este supravegheat permanent de un proce sor
industrial PLC, care primește informații precum umiditatea instantanee a cherestelei și cea
a ambientului de uscare (umiditatea aerului din cameră), temperatura ambientului,
temperatura agentului termic etc. și transmite comenzi către elementele de exe cuție:
clapete de ventilație, robineți comandați de agent termic, pulverizatoare de apă.
Cheresteaua este uscată până la o umiditate de circa 12%.
Fig.3.3 Uscarea cherestelei
8 www. glulam .ro
26
După uscare se cântărește pachetul de cherestea pentru a determina masa
volumetrică a cherestelei și a face o prim ă evaluare a calitații acesteia. Se determină clasa
de rezistență a cherestelei care este funcție de densitate.
Tabel 3.1 Clase de cherestea
Clase conform SR EN 14080/2013 T 10 T 14 T 18
– Densitate (caracteristică)
– Densitate (medie)
310
370
350
420
380
460
2.Verificarea umidită ții
Cheresteaua corespunzătoare clasei de rezistență în care se execută glulamul se
aduce la mașina de optimizat. Umiditatea cherestelei se controlează aleatoriu cu ajutorul
unui dispozitiv manual de măsurare a umidității.
Aparatul de măsură a umidității lemnului , instalat î naintea mașinii de optimizat , se
reglează după valoarea medie înregistrată cu umidometrul manual . Aparatul de măsură
trebuie să înregistreze o valoare medie astfel încât abaterile de la valoarea mă surată să nu
fie niciodată mai mari de 15%. Eventualele abateri de la aceste valori conduc la înlă turare
zonei car e nu corespunde cerințelor sau chiar la casarea întregii lamele de cherestea.
B. Operații de prelucrare
1. Optimizarea cherestelei
Optimizarea constă în înlăturarea prin secționare a defectelor nepermise ale lemnului.
Fig. 3.4 Defect lemn
27
Tabel 3.2 Defecte ale lemnului
CLASA LAMELEI
/
DEFECT T 10 T 14 T 18
Nod față ´ x lă țimea piesei µ x lăț imea piesei µ x lăț imea
piesei
Nod cant ¾ x grosimea
piesei ½ x grosimea
piesei ½ x grosimea
piesei
Înclinarea fibrei 1:6 1:10 1:10
Putregai Inadmisibil
Găuri de insecte Inadmisibil
Teșitura Teșiturile nu trebuie să reducă dimensiunile totale ale
muchiei și feței la mai putin de doua treimi din
dimensiunile de bază ale piesei
Distanța între inelele
de creștere Maxim 5 mm
Crăpături
nestrăpunse 1.5 m sau 1/2 din
lungimea piesei 1 m sau ¼ din
lungimea piesei 1 m sau ¼ din
lungimea piesei
Crapături străpunse 1 m sau ¼ din
lungimea piesei La capete,
lungime <= cu
lățimea piesei La capete,
lungime <= cu
lățimea piesei
Deformație
longitudinală a feței 20 mm 10 mm 10 mm
Deformație
longitudinală pe
muchie 12 mm 8 mm 8 mm
Răsucire 2 mm/25 mm
lațime 1 mm/25 mm
lațime 1 mm/25 mm
lațime
Deformație
transversală Nelimitată Nelimitată Nelimitată
Inima Admisibil Inadmisibil Inadmisibil
Crăpături radiale Admisibil
28
2. Îmbinarea în dinți
Are ca scop obținerea lamele lor de lungimea produsului final (plus adaosul de
formatizare) din elemente scurte, optimizate.
Îmbinarea în dinți (F.J.) constă în :
– frezarea fiecărui capăt de cherestea optimizată ;
– aplicarea adezivului pe unul din capete;
– presarea fiecărei perechi de fre zări;
– secționarea la melei la lungimea finală, cerută.
Fig. 3.5 Îmbinare în dinți
3. Rindeluirea lamelelor.Aplicare adezivi
Operația de rindeluire lamele și aplicare adeziv se desfășoară ținand cont de:
– grosimea lamelei;
– numărul de lamele/grindă;
– detalii despre rindeluire.
Fig. 3.6 Rindeluire lamelă Fig. 3.7 Aplicare adeziv
29
Această operație cuprinde două faze distincte:
– rindeluire lamele pe două fețe ;
– aplicare adeziv pe o singură față .
În scopul fluidizării fluxului, aceste faze se execută simultan. Lamela intră în
mașina de rindeluit cu viteza de avans vr și cu aceeași viteză iese și își continuă deplasarea
printr -o perdea de adeziv.
Rindeluirea lamelelor are ca scop calibrarea dimensională pe g rosime a lamelei și
obținerea unei calități a suprafeței (rugozitate) care să permit ă formarea înălțimii finale a
grinzii prin lipirea unui număr întreg de lamele.
Pentru fiecare grindă, lamelele trebuie astfel ordonate încât orientarea inelelor de
crește re să fie aceeași cu excepția ul timei lamele care este orientată invers , cu inima către
exterior.
În cadrul fabricii glulam așezarea lamelelor se va realiza conform schemei din Fig. 3.8
a) sau b).
Fig. 3.8 Așezare lamele
Aplicarea efectivă a adezivului se realizează folosind o mașină de aplicat adeziv și
întăritor separat, distribuiți pe suprafața lamelelor prin 2 tuburi independente. Cantitatea
aplicată variază între 340 – 440 g/m², funcție de lățimea lamelelor.
Glulam S.A. folos ește numai adeziv care permite obținerea unui produs la fel de
durabil ca și lemnul împotriva intemperiilor, precipitațiilor, putregaiului și focului. Linia
de adeziv dintre lamele nu permite pătrunderea substanțelor nocive și a focului în interiorul
eleme ntelor de glulam. Tipurile de adeziv ce pot fi folosite sunt pe bază de melamină
30
solidă . Adezivul pe bază de melamină creează o linie de culoare deschisă între lamele (alb)
care de -a lungul timpului se poate închide ușor la culo are.
4. Presarea lamelelor
După aplicarea adezivului și stivuirea lamelelor se procedează la transferul lamelelor
din zona de aplicare adeziv în zona de presare, cu ajutorul macara lei (pod rulant) .
În funcție de forma și înălțimea grinzilor ce urmează a fi presate, pachetul de lamele se
depune în prese le verticale sau în presele orizontale . Grinzile curbe se presează în presele
orizontale, iar cele drepte în presele verticale.
Fig. 3.9 Presare lamele
Timpul scurs din momentul aplicării adezivului și până se termină presarea se
numește ˝timp de lucru ” și scade invers proporțional cu temperatura .
Presarea grinzilor drep te
– cu ajutorul unui sistem de presare compus din piston, grup hidraulic și cărucior mobil
se aplică o forța de presare corespunzătoare grosi mii lamelelor ce compun grinda.
– după aplicarea forței și alinierea lamelelor se strânge piulița astfel încât lamelele să
rămână în poziția presa t. Se continuă presarea în dreptul urm ătorului șurub, după
care se repetă operația până când întreaga grindă a fost strânsă.
Presarea grinzilor curbe
– pentru a executa o grindă cu o formă curbă este necesar mai întâi să se elaboreze un
plan de construcție a presei conform cerințelor. Departamentul Proiectare are
obligația îndeplinirii acestor cerințe în ce privește planificarea formei presei și implicit
a grinzii rezultate.
– în baza desenului primit de la Departamentul Proiecta re se fixează în zona de presare
conform desenului, stâlpii ce vor forma patul de presare pentru viitoarea grindă.
Conturul și dimensiunea patului de presare trebuie sa fie identice cu desenul . După
31
fixarea stâlpilor în șinele de pe podea se determină nu mărul de tije filetate, piulițe și
distanțiere.
Lamelele s e mută din spațiul de lipire în spațiul de presare unde sunt plasate în funcție
de modelul realizat în prealabil .
Odată așezate în presă cu șuruburile ș i distanțierele distribuite se începe strâng erea din
mijlocul presei către margini. Simultan se aliniază nivelul superior al lamelor prin lovituri
ușoare aplicate cu un ciocan special.
4. Rindeluirea grinzilor
Procesul de rindeluire are drept scop îmbunătățirea calității suprafețelor grinzii prin
înlăturarea surplusului de adeziv și a eventualelor neregularități apărute în urma procesului
de presare. După rindeluire suprafața trebuie sa fie netedă, cu aspect lucios.
Fig. 3.10 Rindeluire grindă
Operația de rindeluire cuprinde în fapt două operații: una de calibrare și una de
rindeluire de finisare. Suprafața rindeluită trebuie sa fie plană, fără asperități.
5. Formatizarea la lungime
Înaintea acestei operații grinzile au cotele de înălți me și lățime aduse la dimensiuni le
finale . În cadrul acestei operații, cu ajutorul circularelor de secționat, se dimensionează
grinda la cota finală de lungime.
C. Operații de finisare
Pentru pregătirea montajului majoritatea grinzilor de structură și a panelor de legătură
sunt supuse unor operații supliment are:
32
1. Chertări, găuriri, teșiri sau runduiri de muchii. Acestea sunt operații mecanice care
pregătesc suprafețele ce urmează să fie supuse montajului sau altor operații de finisare.
2. Șlefuirea suprafețelor
Această operație se face cu ajutorul benzilor abrasive.
3. Vopsire, lăcuire
Această operație se face înainte sau după montaj.
D. Controlul calității
Controlul calității fabricației cuprinde activități de sfășurate interfazic, dar și la sfârșitul
procesului tehnologic. Pe lângă controlul obișnuit (dimendional și al calității materialului)
sunt efectuate și probe specifice Glulam -ului. Aceste probe se referă la: rezistența la
delaminare și respectiv rezisten tța la încovoiere a îmbinării în dinți.
E. Trasabilitate
Definește metodele de identificare a produsului, de urmărire în timpul depozitării,
producției, livrării și instalării. Trasabilitatea în amonte presupune asigurarea identificării
materiilor prime, subansamblelor și materialelor folosite pentru fabricarea unui produs
către furnizorii acestora.
F. Declarația de performanță și eticheta rea
Declarația de conformitate cuprinde următoarele informații:
a. Datele de identificare ale Producătorului ;
b. Număr de îregistrare și data emiterii ;
c. Numele, adresa și numărul de identificare a organismului de certificare ;
d. Numărul certificatului;
e. Numele Beneficiarului, adresa și numărul de identificare ;
f. Numărul și data Facturii fiscale de vânzare ;
g. Descrierea produs ului prin referire la o clasă de rezistență definite în EN 1194 ;
h. Dimensiunile și cantitatea de lemn lamelat încleiat, livrat ;
i. Dispoziții cărora li se conformează produsul ;
j. Condiții speciale care se aplică la utilizarea produsului.
33
3.1.4 Montajul grinzilor Glulam
Fig. 3. 11 Plan ansamblu bazin înot
Montajul grinzilor se realizeaz ă pe fundații de beton armat cu ajutorul conexiunilor
metalice. Glulam-ul ar trebui să fie ridicat cu cel puțin 10 cm mai sus de beton, țiglă, pavaj,
asfalt și altele asemenea. Acest lucru ajută la prote jarea împotriva expunerii la apa
pulverizată de pe sol care poate afecta glulam -ul prin infectare cu spori de ciu perci, prin
macerare datorită umidității excesive .
.
Fig.3.12 Conexiune de bază în pardoseală
34
Fig.3.13 Grindă curbă dublă articulată cu conexiune metalică
Fig. 3.14 Montaj grindă Glulam
Între ginzile principale (de structură) sunt montate pane de legătură care
rigidizează sistemul. În multe situații strucutura este ancorată cu contravântuiri metalice
pentru fixarea suplimentară de fundație. Panele de legătură sunt montate prin conexiuni
metalice, conform figurii 3.15 sau prin chertări în grinzile principale. La montajul Glulam,
macaraua este utilajul de bază.
35
Fig.3.15 Pregătire montaj pane de legătur ă
Fig. 3.16 Structură Glulam rigidizată a)
36
Fig. 3.16 Structură Glulam rigidizată b)
Structurile glulam pot fi montate î n orice anotimp și împreună cu panourile din
spumă poliuretanică constituie soluția cea mai rapidă și elegantă în construcțiile spațiilor
cu deschideri mari.9
Fig.3.17 Montaj panouri cu spumă poliuretanică
9 http://documents.tips/documents/lemn -lamelat -incleiat.html
37
Fig. 3.18 Bazin didactic înot
Fig. 3.19 Interior bazin didactic înot
38
3.2 Elaborare chestionar de interese profesionale privind opțiunile elevilor claselor
a VIII -a
Chestionar de orientare școlară și profesională
În vederea orientării școlare și profesionale a elevilor Școlii Gimnazile ,,Pictor
Nicolae Grigorescu” au fost organizate mai multe activități la care au participat elevii
claselor a VIII -a. O astfel de activitate a fost organizarea unei excursii tematice: vizita de
documentare a unei fabrici de prelucrarea lemnului și a unui bazin de înot . Bazinul de înot
este utilizat în scop didactic. El are în alcătuire struc tura lemnoasă realizat ă în fabrica de
prelucrarea lemnului , vizitată de elevi.
În urma acestei activități am aplicat un chestionar de orie ntare școlară și
profesională, elevilor din clasele a VIII -a. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 95 de
elevi: 25 elevi de la clasa a VIII -a A, 23 elevi de la clasa a VIII -a B, 25 elevi de la clasa a
VIII-a C și 2 2 elevi de la clasa a VIII -a D.
Obiectivele urmărite :
– identificarea intenției de a con tinua studiile după terminarea clasei a VIII -a;
– identificarea distribuției opțiunilor școlare pe filiere și profiluri;
– identificarea motivelor care stau la baza opțiunilor școlare exprimate;
– identificarea modalităților prin care școala poate oferi sprijin în procesul de orientare
școlară și profesională.
Chestionar
Acest chestionar își propune să studieze interesul elevilor în vederea orientării școlare
și profesionale. Rezultatele la chestionar sunt confidențiale, motiv pentru care vă rugăm să
răspundeți cu sinceritate la fiecare din întrebările de mai jos. În cazul întrebărilor unde vi
se oferă variante de răspuns, marcați cu un X varianta aleasă. Alegeți o SINGURĂ variantă
de răspuns.
1. Sunt elev al Școlii Gimnaziale ,,Pictor Nicolae Grigorescu” Titu, în clasa a VIII -a :
A B C D
39
2. Vârsta: ……………………..
Sexul: masculin feminin
3. După absolvirea clasei aVIII -a doresc să – mi continui studiile:
Da Nu Nu știu
4. După absolvirea clasei a VIII -a am să urmez un liceu:
Teoretic Vocațional Tehnologic Școală profesională Nu stiu
5. Domeniul vocațional sportiv reprezintă prima opțiune pentru tine ?
Da Nu Nu știu
6. Domeniul prelucrării lemnului reprezintă prima opțiune pentru tine ?
Da Nu Nu știu
7. Tehnologia informatizată (programare, sisteme computerizate) reprezintă prima
opțiune pentru tine ?
Da Nu Nu știu
8. Din oferta educațională locală, pentru ce liceu alegi prima opțiune ?
Lic. Teretic I.C. Vissarion Lic. Tehnologic Goga Ionescu Alte opțiuni
Motivează alegerea: …………………………………………………………………………..
40
9. Care din activitățile organizate în școala te ajută în alegerea pe care o faci al sfârșitul
clasei a VIII -a ?
Excursii
Ore de consiliere
Dezbateri
Participări la diferite activități practice
Interpretarea chestionarului
1.Chestionarul a fost aplicat unui număr de 95 de elevi: 25 e levi de la clasa a VIII –
a A, 23 elevi de la clasa a VIII -a B, 25 elevi de la clasa a VIII -a C și 22 elevi de la clasa a
VIII-a D.
clasa a VIII -a A, 25
27%
clasa a VIII -a B, 23
24% clasa a VIII -a C, 25
26% clasa a VIII -a D,22
23% 1. SUNT ELEV ÎN CLASA
41
2.Elevii participanți la chestionar sunt în clasa a VIII -a și au vârsta de 14 ani. Din
numărul total de 95 elevi, fete su nt 52 (55%) și băieți sunt 43 (45%). Distribuția subiecților în
funcție de sex este reprezentată în graficul următor:
3.La întrebarea privind dorința de a continua studiile după termina rea clasei a VIII -a au
existat 8 6 de răspunsuri afirmative și 9 răspunsuri de tip non răspuns. Niciun elev nu a
afirmat că nu ar dori să -și continue studiile.
55% 45% 2. SEX
FEMININ,52 MASCULIN,43
0510152025
clasa a VIII-a A clasa a VIII-a B clasa a VIII-a C clasa a VIII-a D
da 25 23 25 13
nu știu 0 0 0 9
nu 0 0 0 03. După terminarea clasei a VIII -a dorești să -ți
continui studiile ?
42
4.Cei mai mulți dintre elevii chestionați (41) preferă să urmeze un liceu teoretic. De
asemenea,există un număr destul de mare de elevi indeciși (13), care n u au hotârât care va fi
prima lor opțiune privind filiera pe care doresc să o urmeze după finalizarea clasei a VIII –a.
Dintre elevii chestionați 16 au fost interesați de filiera tehnologică, 15 de școala profesională
și doar 10 elevi de filiera vocațional ă.
Profil
liceu teoretic vocațional tehnologic Școala
profesională Nu știu
Nr.
elevi 41 10 16 15 13
43
5.Se remarcă numărul redus de elevi care au ales domeniul prelucrarea lemnului ( 16 elevi).
Majoritatea elevilor doresc alte domenii ( 69 elevi), iar un număr de 10 nu au luat o decizie.
6.Pentru domeniul vocațional sportiv au optat 6 elevi. Majoritatea elevilor au ales alte
tipuri de licee, iar 10 elevi nu au luat o hotărâre.
17%
73% 10% 5. Domeniul prelucrării lemnului reprezintă
prima opțiune ?
da, 16
nu, 69
nu știu, 10
6%
84% 10% 6.Domeniul vocațional sportiv reprezintă
prima opțiune ?
da, 6
nu, 79
nu știu, 10
44
7.Tehnologia informatizată reprezintă o alegere pentru mulți elevi, ei asociind această
opțiune cu liceele teoretice, profilul real, matematică – informatică. Un număr de 55 de elevi
au alte opțiuni, iar 10 elevi sunt nehotărâți.
8.Elevii au ales liceele din oraș după mai multe motive. Aceste motive sunt expuse în
tabelul următor:
Exemple de motive A B B D Total
Profilul liceului 5 3 2 1 11
Este un liceu exigent 3 2 2 1 8
Mi-a fost recomandat de
prieteni 1 1 1 2 5
Dotarea liceului 2 2 1 1 6
Profesori buni 7 3 2 2 14
Sunt la un club de înot și vreau
să continui în acest domeniu 1 1 1 2 5
Ies din liceu cu carnet de șofer 1 1 1 1 4
Este frumos 1 1 1 3 6
Sunt fete frumoase acolo 0 0 0 2 2
32%
58% 10% 7. Tehnologia informatizată (programare,
sisteme computerizate) reprezintă prima
opțiune pentru tine ?
da, 30 nu, 55 nu știu, 10
45
Vor intra și alți colegi la acel
liceu 0 1 0 1 3
Sunt mai puțini golani decât în
alte licee 2 0 0 0 2
9.Activitățile desfășurate în școală joacă un rol important în alegerea pe care elevii o fac
la sfârșitul clasei a VIII -a. Astfel, excursia a fost preferată de majoritatea elevilor (38 de
elevi). Orele de consiliere au influențat 25de elevi, dezbaterile – 22 elevi, iar activitățile
practice au ajutat 10 elevi.
38%
49% 13% 8. Din oferta educațională locală, la ce
liceu alegi prima opțiune ?
I C Vissarion, 36 Goga Ionescu, 47 alte opțiuni,12
excursiiore de consilieredezbateriactivități practice
38 25 22 10 9. Care din activitățile organizate în școala te
ajută în alegerea pe care o faci al sfârșitul clasei
a VIII -a ?
46
CAPITOLUL 4 METODICA
47
4.1 Programă școlară CDȘ
Unitatea școlară: Școala Gimnazială ,,Pictor Nicolae Grigorescu” Titu
Denumirea disciplinei: Lemnul – material tradițional și modern
Aria curriculară: Tehnologii
Nivel de școlarizare: Învățământ secundar (gimnaziu) – clasa a VI -a
Categoria disciplinei: Curriculum la decizia ș colii (C.D.Ș.)
Valabilitatea: An școlar 2015 -2016
Durata: 14 săptămâni
Autor: prof. Pavel (Iorga) Denisa
Partea I : Statutul academic și didactic al disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
1.1 Poziția disciplinei Lemnul – material tradițional și modern în planul de
învățământ
Disciplina Lemnul – material tradițional și modern este este un obiect opțional,
curriculum la decizia școlii (C.D.Ș.), care face parte din aria curriculară Tehnologii și are ca
scop cunoașterea modului de .prelucrare a lemnului prin diferite tehnologii .
Este prevăzută cu 1oră pe săptămână, la clasa a VI -a, pe parcursul semestrului al doilea .
1.2 Necesitatea introducerii disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
Specialiștii apreciază că materialele tradiționale îmbinate cu tehnologiile moderne
determină construcții trainice, primitoare și cu un design spectaculos .
Introducerea disciplinei Lemnul – material tradițional și modern apare ca o necesitate
în vede rea asimilării de că tre elevi a cunoștințelor despre metodele tradiționale și moderne
de prelucrare, dobândirea abilităților și atitudinilor de protejare a mediului înconjurător.
48
1.3 Finalități educaționale
a) Corespondența dintre competențele generice și competențele generale ale ariei curriculare
Tabelul 4.1 Corespondența dintre competențele generice și generale ale ariei curriculare Tehnologii
b)Competențele generale și competențele specifice vizate de disciplina Lemnul – material
tradițio nal și modern
Tabelul 4 .2 Competențele generale și competențele specifice vizate de disciplina Lemnul – material
tradițional și modern Competențele generice Contribuția ariei curriculare Tehnologii la
dezvoltarea competențelor generice
C1. Utilizarea eficientă și corectă a
limbajului aparținând diferitelor domenii
ale cunoașterii. Utilizarea în comunicare a terminologiei.
Interpretarea corectă a schemelor
constructive și funcționale.
C2. Utilizarea conceptelor și a metodelor
specifice diferitelor domenii ale
cunoașterii și a instrumentelor tehnologice Diferențierea tipurilor de materiale și
materii prime în funcție de caracteristici și
proprietăți.
C3. Conștientizarea și exercitarea
drepturilor și responsabilităților în calitate
de cetățeni ai României. Respectarea instrucțiunilor, a normelor de
asigurare a sănătății și protecția muncii.
Competen țe generale Competen țe specifice
Analiza impactului dezvoltării
tehnologiilor asupra mediului și
societății. Descrierea elementelor mediului construit și
funcționalitatea acestora
Identificarea surselor de poluare și implicarea
în prevenirea și combaterea acestora
Formarea capacității de proie ctare,
executare, evaluare, utilizare și
valorificare a produselor. Identificarea principalele specii de lemn, a
proprietățile acestora, defectele lemnului și a
tehnologiilor de prelucrare
49
1.4 Standardul curricular al disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
Tabelul 4 .3 Standardul curricular al disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
Competențe ge nerale ale
disciplinei
Lemnul – material tradițional
și modern Indicatori de performanță
Nivel bazal Nivel superior
Analizarea impactului
dezvoltării tehnologiilor
asupra mediului și societății. Identifică și enumeră
speciile lemnoase și
prorietățile acestora Explică și descrie
importanța proprietăților
materialelor lemnoase în
domeniile de utilizare
Formarea capacității de
proiectare, executare,
evaluare, utilizare și
valorificare a produselor. Enumeră etapele procesului
tehnologic
Evaluarea și valorificarea
produsului Descrie fiecare etapă a
procesului tehnologic
Explică și descrie modul
în care se fac evaluarea și
valorificarea produsului
Utilizarea noilor tehnologii
de inform are și comunicare, a
termenilor și simbolurilor
specifice tehnologiilor.
Identifică diferite utilizări
ale lemnului în construcții Descrie și realizează
prezentări cu diferite
procese tehnologice de
prelucrarea lemnului Realizarea de produse simple cu respectarea
normelor de calitate, securitate și s ănătate în
muncă și protecție a mediului
Utilizarea noilor tehnologii de
informare și comunicare, a termenilor
și simbolurilor specifice tehnologiilor.
Valorificarea informațiilor culese din surse
diferite.
50
Partea a II -a
1. Structura modulară a disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
Fig. 4 .1 Structura modulară a disciplinei Lemnul – material tradițional și modern
Modul inițial
Specii lemnoase
Modul deschis:
– evaluare
– aprofundare
Modul: Proprietățile lemnului
Modul: Procese tehnologice de prelucrare
Modul integrat: Calitatea materialelor lemnoase
75%
25%
51
Tabelul 4 .4 Timpul alocat modulelor
Nr.
crt Denumire module Timp alocat
Semestrul I ( 14
ore )
1 Modulul inițial : Specii lemnoase 1 oră
75% 2 Modulul : Proprietățile lemnului 4 ore
3 Modulul : Procese tehnologice de prelucrare 5 ore
4 Modulul integrat : Calitatea materialelor
lemnoase 1 oră
5 Modulul deschis : evaluare, aprofundare 3 ore 25%
Observații:
Modulul deschis cuprinde :
– 1 oră – pentru evaluare, aprofundare
– 1 oră – pentru modulul Proprietățile lemnului
– 1 oră – pentru modulul integrat Calitatea materialelor lemnoase
2. Descrierea modulelor
2.1 Modulul inițial : Specii lemnoase
a) Precondiții
– determină starea inițială de pregătire a elevilor ( experiența anterioară a elevilor ) în vederea
parcurgerii conținuturilor disciplinei;
– prezintă noua disciplină de studiu și domeniului ce este tratat aici;
– elevii cunosc noțiuni despre importanța pădurii și specii lemnoase de la disciplin ele Ed.
Tehnologică și Biologie.
52
b) Rezultate așteptate
– sunt așteptate două rezultate :
– identificarea nivelului de pregătire al elevului;
– dezvoltarea interesului pentru studiul acestei discipline ca instrument de informare,
studiu și comunicare.
c) Aspec te metodice
– activitatea se realizează în max. 1 oră;
– se fac referiri la situații din viață, la obiectele văzute de elevi;
– se vor utiliza materiale care dezvoltă interesul elevilor (prospecte, machete, imagini foto,
filme, videoclipuri )
c) Aspecte e valuative
– se aplică o probă de evaluare de 10 -15 min, rezultatele testului se discută la clasă cu elevii,
iar notele nu se trec în catalog.
2.2 Modulul : Proprietățile lemnului
2.2.1 Competen țe specifice vizate de modul
Tabelul 4 .5 Competen țe specifice vizate de modulul
Nr.
crt Competențe specifice Abilități Cunoștințe
( conținuturi) Atitudini
1.
Descrierea speciilor
lemnoase, a
proprietăților și
defectelor lemnului
Să identifice din
imaginile prezentate
specii lemnoase,
defecte ale lemnului,
proprietăți;
– Să aplice, transfere
și să rezolve Elevii cunosc și
înteleg :
– relația dintre
specii lemnoase,
proprietăți și
domenii de
utilizare; – notează
speciile
lemnoase,
proprietățile și
domenii de
utilizare pe
fișele de lucru
53
problemele ce apar – utilizează
limbajul specific
– explică și
interpretează
problemele
apărute și în caiete
2. Identificarea și
descrierea proceselor
tehnologiilor de
prelucrare
Să recunoască, să
identifice operațiile
de pregătire,
prelucrare și finisare;
– să analizeze critic
și constructiv
produsele prelcrate. – elevii cunosc
uneltele de lucru;
– explică modul
de prelucrare – identifică
corect opeațiile
de prelucrare
3. Realizarea de produse
simple cu respectarea
normelor de calitate,
securitate și s ănătate
în muncă și protecție
a mediului Să parcurgă toate
etapele procesului
tehnologic, utilizând
corect uneltele, cu
respectarea normelor
de calitate, securitate
și sănătate în muncă
(SSM)
– tehnologii de
fabricare și montaj
– S.D.V -uri
– norme SSM – notează
operațiile
tehnologice,
S.D.V. -le și
normele SSM
2.2.2 Aspecte metodologice
Realizarea învățării este influențată de motivarea elevilor, de baza materială a școlii,
de scenariile didactice ale profesorului. Lecția se poate desfășura în clasă, în aer liber, în
cabinetul de informatică sau ed. tehnologică și va avea în vedere for marea competențelor
specifice.
Pentru o mai bună înțelegere a competențelor specifice propuse pentru acest modul, se
vor folosi mostre de materiale, prospecte, filme didactice, reviste de specialitate, fotografii,
videoproiectorul, în așa fel încât să fie înțelese mai bine operațiile tehnologice.
54
2.2.3 Aspecte evaluative ( probă de evaluare )
– Se vor utiliza diverse modalități de evaluare cu scopul de a observa : imaginația,
creativitatea, originalitatea. Ca să pună în valoare aceste criterii, e levii vor realiza : simulări,
proiecte simple, portofolii, jocuri de rol , prezentări ppt.
– probele de evaluare vor conține max.2 itemi pentru fiecare competență specifică.
55
4.2 Proiect de activitate didactică
Proiectarea unei excursii
Școala Gimna zială „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu Durata: 1oră
Clasa a VIII -a Data: 21.05. 2016
Nr. elevi 25 Ora: 10 – 11
Mediul de instruire:
Disciplina: Educație Tehnologică Cabinet de Educație
Modulul: Tehnologii și materiale Tehnologică
Lemnoase
Tipul lecției: Lecție de formare de
priceperi și deprinderi
Prof: Pavel(Iorga) Denisa
Titlul lecției: Proiectarea unei excursii
A. Necesitatea studierii temei
Dezvoltarea capacităților intelectuale, familiarizarea cu modul în care se organizează o
excursie și formarea deprinderilor practice,cu ajutorul cărora, pe baza demonstrației și a
studiului de caz să găsească soluții optime și să le aplice într -o situație dată, fiind capabil să
planifice circuite turistice agreabile și avantajoase din punct de vedere financiar.
B. Structurarea logică a conținutului
EXCURSIA
A1.DOCUMENTARE(ITIN
ERARE, OB. TURISTICE )
A2. FIȘA TEHNICĂ A
CIRCUITULUI
A3. ANALIZA DE PREȚ A
CIRUITULUI TURISTIC
56
C. Coduri utilizate
C1.Experiența de
învățare anterioară C2.Cuvinte cheie
Lb.româna lb.engleză lb.franceză C3.Resurse
materiale
Elevii cunosc:
Obiective turistice
Utilizarea hărților
Mijloace de transport
Operații matematice
Unități de măsură Excursie Trip Excursion
Traseu Touristic Itineraire
turistic itinerary touristique
Muzeu Museum Muxe
Stațiune Touristic Station
turistică resort touristique
Hartă Map Carte
Itinerar Itinerary Itineraire
Fișe de lucru
Hărți
Ghid turistic
D. Obiective operaționale
Cod
Obiectiv Capacități care
urmează a se forma
elevilor prin învățarea
conținutului Comportament prin
care elevii vor proba
învățarea capacității
respective Condiții de
probare Criterii
de
reușită
O1 -să cunoască modul de
folosire și orientare pe
hărțile turistice -identifică pe hartă
traseul turistic Hărți
turistice,
Atlas rutier
90%
O2 -să întocmească fișa
tehnică a circuitului -întocmește fișa tehnică
a circuitului Fișă de
lucru model
90%
O3 -să întocmească analiza
de preț a circuitului -realizează analiza de
preț a circuitului turistic Fișă de
lucru model
80%
57
E. Proba de evaluare
Cod
Obiectiv Conținut item Timp Punctaj
Min. Punctaj
Max.
O.1 Completați itinerariul pentru fișa
tehnică a următorului circuit turistic
10
3
3
O.2 Completați fișa tehnică a circuitului
propus 25 4 3
O.3 Calculați prețul comercial al
excursiei 15 3 2
58
F. STRATEGII DIDACTICE (desfășurarea lecției)
Timp
(min) Etape de instruire Arii de
conținut Metode de
învățământ Mijloace de
învățământ Metode de evaluare
Profesor Elevi Profesor Elevi
1 2 3 4 5 6 7 8
2 min. Secvență introductivă
-verifică prezența
-cere elevilor să -și
pregătească caietele de
notițe. – pregătesc cele
cerute de profesor Conversația
3 min. Captarea atenției
-stabilește titlul lecției
adresând elevilor
următoarea întrebare: ”Vă
place să călătoriți?” -elevii răspund Conversația
Problematizarea Pliante Frontal
Individual
3 min. Anunță titlul lectiei și
obiectivele operaționale -notează î n caiete A 1
Expunerea Pliante Frontal Individual
Organizarea situațiilor de
învățare pentru realizarea -ascultă și notează în
caiete A 1
A 2 Expunerea,
Conversatia Hărți,pliante
Frontal
Individual
59
obiectivelor
-prezintă un scurt istoric
referi tor la necesitatea de a
călător i și poartă un dialog
pe această temă
-stabilește împreună cu
elevii cel mai bun itinerar
și marchează obiectivele
de vizitat
-prezintă elementele fișei
tehnice a circuitului și
notează pe tablă
-completează fișa tehnică a
circuitului ales
-calculează prețul
comercial al excursiei
alese cu prezentarea
elementelor de cost
-ascultă, notează
-propun itinerarii,
notează
-notează în caiete
-notează în caiete
-notează în caiete
A1
A2
A2
A2
Expunerea
Conversația
Conversația
Exercițiul
Conversația
Harta
Fișe de lucru
Ghid turistic
Frontal
Frontal
Individual
Individual
60
A1
A2
A3 Exercițiul
Expunerea
5 min. Conexiunea inversă
-solicită elevilor să
completeze fișele de lucru
nr.1 și 2
-evaluează activitatea
elevilor
-prezintă fișele de lucru
rezolvate,oferă
lămuriri.Trage concluzii Răspund la î ntrebari
-verifică fișele de
lucru A 1
A 2
A3
Conversația
Conversația
Expunerea Frontal Individual
2min. Tema pentru acasă
-Dacă excursia are costul
prea mare,ce se poate face
pentru a -l reduce? Notează în caiete
tema A 2
A 2.1.
A 2.2.
A 2.3. Conversația
Expunerea
Caietul de notițe Frontal Individual
61
Arii de conținut
A1. Documentare(Itinerare, Obiective turistice)
Excursia turistică este o călătorie făcută în grup organizat, cu mijloace de transport
autorizate, pe baza unui itinerar turistic stabilit, pe o durată de una sau mai multe zile.
Itinerarul reprezintă drumul pe care se face deplasarea cu indicarea tuturor localităților
sau obiectivelor turistice de pe parcurs.
Obiectivele turistice reprezi ntă localități sau locuri istorice, geografice sau
arhitectonice interesante pentru a fi vizitate.
A2. Fișa tehnică a circuitului turistic
După stabilirea itinerarului și a obiectivelor de pe parcurs, se completează fișa
circuitului care cuprinde elementele din tebelul următor:
Nr
crt Da-
ta Localita –
tea
(etapa) Mijloace
de
transport Căi de acces
ruta dist. total
(km) Timpii circuitului
călă- opriri orar
torie vizite Progra –
mul
escale –
lor
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fișa tehnică se va completa după cum urmează:
0. Număr curent c orespunzător fiecărui serviciu
1. Data ziua în care se desfășoară etapa respectivă
2. Localitatea (etapa) se trec principalele localități sau repere ale
circuitului
3. Mijloace de (autocar, avion, tren, vapor etc.). Pentru călă –
transport toriile cu avionul, trenul sau vaporul se vo r
consulta programele companiilor de trans –
port respective (ex. mersul trenurilor). Pentru
transportul cu mijloace auto (autocar, m icro-
buz) se pot consideră următoarele viteze
62
de rulare
80 km/h pe autostradă
50 km/h pe drum național
40km/h pe drum secundar
30 km/h pe drum de munte
4. Ruta cuprinde tipul de drum rutier (autostradă,
drum național tradițional, drum național bun,
drum de munte)
5. Distanța în km între localită ți
6. Total km cumularea di stanței de la o escală la alta
7. Călătorie cuprinde timpii afectați parcurgeii distanțelor
dintre escale plus timpul de opriri pentru
pauze mici (10 -15 min.)
8.Opriri vizite cuprinde timpul necesar vizitării obiectivelor
turistice (1 -2h muzee,15 -30 min. Catedrale și
mănăstiri , 1-1h30min.), timp liber (variază în
funcție de înc ărcătura programului turistic)
9. Orar se calculează cu flexibilitate funcție de cal i-
tatea drumurilor, trafic, întârzieri din timpul
escalelor și servirea mesei
10. Programul cuprinde mom entele principale ale escalelor:
escalelor vizite, obiective turistice, serviciul de alimen –
tație publică, serviciul de cazare (denumire tip,
categorie), justificarea timpului liber (timp în
care nu se desfășoară activități de grup)
La completarea tabelului se vor avea în vedere mai multe elemente , care împreună
contribuie la realizarea unei excursii agreabile:
– ziua turistică începe la ora 8 -8:30 și se termină la ora 19:00
– timpul de oprire trebuie să depășească timpul călătoriei
– timpul liber să fie suficient de mare
A3. Analiza de preț a circuitului turistic
Având în vedere resursele financiare limitate ale unui excursionist, acesta are nevoie
să cunoas că cu aproximaț ie totalitatea cheltuielilor ocazionate de parcurgerea unui itinerar
turistic. La baza analizei s tau oferte le din pliante publicitare pentru hoteluri și restaurante,
63
reclame radio -TV, informații de la agențiile de transport călători etc. P entru excursiile mai
mici se poate face un calcul ținând cont numai de costul transportului, cheltuieli ocazionate de
masă și cazare, taxe de intrare la obiective de vizitat.
Pentru excursiile cu o durată mai mare este de preferat să se apeleze la servici ile unei
agenții de turism, care realizează rezervări de locuri de cazare, bilete la spectacole, asigurarea
serviciilor de alimentație publică, fiind mult mai bine informate de prețurile practicate.
Agenția de turism percepe pentru serviciile sale costuri specifice (comisioane,
asigurări, cheltuieli ghizi și șoferi, TVA etc)
Analiza de preț a unui circuit turistic se face conform tabelului următor:
Analiza de preț a circuitului turistic
Nr
crt Tipul serviciului Valoarea
lei/persoană
1. Servicii de transport
T1––nr.km x tarif (lei+km)
T1/nr.pers=T2 (lei/pers)
2. Serviciul de cazare
Nr.zile x tarif/zi
3. Serviciul de alimentație publică
(md-mic dejun,d -dejun,c -cină)
Nr.md x tarif (lei/pers)
Nr.d x tarif (lei/pers)
Nr.c x tarif (lei/pers)
Total
4. Servicii suplimentare(intrări obiective turistice)
Nr.intrări x tarif (lei/pers)
5. Cheltuieli personal bord(șofer, ghid)
[(2)+(3)]xnr.persoane bord
nr.turiști
6. Cotă asigurări 1% din (6)
7. Total (6)+(7)
8. Comision agenție de turism 10% din (8)
9. TVA 16% din (9)
64
10. Total preț (8)+(9)+(10)
PREȚ COMERCIAL
Se rotunjește valoarea obținută în linia (10)
Fișa de lucru nr.1
Fișa tehnică a circuitului turistic
Un grup de 40 elevi efectuează o excursie de documentare și observare a obiectelor
decorative din lemn, în localitățile pe unde trec și a celor dintr -o fabrică de prelucrarea
lemnului.
În cadrul excursiei vor vizita următoarele obiective:
1. Muzeul de Istorie Târgoviște
2. Fabrica de prelucrarea lemnului Târgoviște
3. Stațiunea balneară Pucioasa
4. Castelul Peleș Sinaia
5. Muzeul Ceasului Ploiești
Excursia se desfășoară pe durata a două zile, în luna februarie, în vacanța intersemestrială.
Completați fișa tehnică a circuitului propus:
Nr
crt Da-
ta Localita –
tea
(etapa) Mijloace
de
transport Căi de acces
ruta dist. total
(km) Timpii circuitului
călă- opriri orar
torie vizite Progra –
mul
escale -lor
1
Total km=
Total timp călătorie=
Total timp afectat opririlor=
Fișa de lucru nr.1 -Rezolvare
Fișa tehnică a circuitului turistic
Obiective ce vor fi vizitate:
1.Muzeul de Istorie Târgoviște
2.Fabrica de prelucrarea lemnului Târgoviște
3.Stațiunea balneară Pucioasa
65
4.Castelul Peleș Sinaia
5.Muzeul Ceasului Ploiești
Nr.c
rt Localitatea
(etape) Mijloc
de
Trans –
port
Ruta
Dist.
(km)
Total
(km)
Cala-
torie
Timp
vizita
Orar Program
escale
1. Titu Auto –
car 0 0 8,30 Plecare
Titu
2. Tgv. DN7
1 35 35 40’ 9,10 Sosire
Tgv.
3. Tgv. 2h 11,10 Vizita
Muzeu
4. Tgv. 2h 13,10 Vizita
F.lemn
5. Puc. DN7
1 18 53 20’ 13,30 Sosire
Puc.
6. Puc. 1h 14,30 Vizita
statiune
7. Sinaia DN7
1 86 139 1h35’ 16,05 Sosire
Sinaia
8. Sinaia 30’ 16,35 Cazare
Sinaia
9. Sinaia 2h 18,35 Tur oras
10. Sinaia 45’ 19,20 Cina
11. Sinaia 2h 21,20 Timp la
dispoz.
12. Sinaia 22,00 Stingere
13. Sinaia 30’ 7,30 Destepta
rea
14. Sinaia 1h 8,30 Mic
dejun
15. Sinaia 2h 10,30 Vizita C.
Peles
66
16. Campina E60 72 211 1h20’ 11,50 Sos.
Campina
17. Ploiesti E60 28 239 30’ 12,20 Sosire
Ploiesti
18. Ploiesti 1h 13,20 Masa
pranz
19. Ploiesti 1h30
’ 14,50 Vizita
Muzeu
20. Targoviste DN7
2 48 287 50’ 15,40 Sosire
Tgv.
21. Titu DN7
1 35 322 40’ 16,20 Sosire
Titu
Total Km=32 2
Timp afectat calatoriei=31h1 0’
Timp afectat opririlor(vizita+masa)=12h45’
Timp servicii cazare=10h
Timp liber=4h.
Fișa de lucru nr.2
Analiza de preț a circuitului
(conform fișei tehnice)
Calculați prețul comercial al excursiei de documentare pe itinerarul
– Muzeul de Istorie Târgoviște
-Fabrica de prelucrarea lemnului Târgoviște
-Stațiunea balneară Pucioasa
-Castelul Peleș Sinaia
-Muzeul Ceasului Ploiești,
ținând cont de următoarele precizări:
1.Tipul serviciilor t uristice cuprinse în circuit :
Serviciul de transport:32 2 km
Serviciul de restaurare
-prima zi – cina p ensiunea „Transilvania” Sinaia
67
-a doua zi – mic dejun pensiunea „Transilvania” Sinaia
– prânz -„Mc.Donalds” Ploiești
Serviciul de cazare -Pensiunea „Transilvania” Sinaia
2. Baremuri aferente serviciilor(negociate)
Serviciul de transport
2,5lei/km,autocar de 40 locuri
Serviciul de restaurare
25lei/persoană(prânz+cină+mic dejun)
Serviciul de cazare
10lei/persoană categoria * stea
Intrări obiective turistice
9lei/persoană(total)
Total km=32 2
Nr.elevi=40
Nr.persoane însoțitoare(șofer+însoțitor)=2
Nr.
crt Tipul serviciului Valoarea
lei/persoană
1. Transport(nr.total km+tarif lei/km):nr.elevi
2. Serviciul de cazare [nr.cazare(zile)x tarif/zi]
3. Restaurare(nr.pensiuni completextarif
lei/pensiune)+cină sau prânz +mic dejun
4. Program turistic
5. Cheltuieli personal de bord
(șofer+însoțitor)
6. Total:(1)+(2)+(3)+(4)+(5)
7. Cota asigurări (1%)
8. Comision agenție de turism (10%)
9. Total (6)+(7)+(8)
10. T.V.A. (19%)
11. Total preț
12. Preț comercial (se rotunjește 11)
68
Fișa de lucru nr. 2 -Rezolvare
Analiza de preț a circuitului turistic
Calculați prețul comercial al excursiei de documentare pe itinerarul:
– Muzeul de Istorie Târgoviște
-Fabrica de prelucrarea lemnului Târgoviște
-Stațiunea balneară Pucioasa
-Muzeul Ceasului Ploiești
– Castelul Peleș Sinaia,
ținând cont de următoarele precizări:
1.Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit
Serviciul de transport:32 2 km
Serviciul de restaurare
-prima zi -cina p ensiunea „Transilvania” Sinaia
-a doua zi -mic dejun pensiunea „Transilvania” Sinaia
-prânz -„Mc.Donalds” Ploiești
Serviciul de cazare -Pensiunea „Transilvania” Sinaia
2.Baremuri aferente serviciilor(negociate):
Serviciul de transport
2,5lei/km,autocar de 40 locu ri
Serviciul de restaurare
25lei/persoană(prânz+cină+mic dejun)
Serviciul de cazare
10lei/persoană categoria * stea
Intrări obiective turistice
9lei/persoană(total)
Total km=382
Nr.elevi=40
Nr.persoane însoțitoare(șofer+însoțitor)=2
Nr.crt. TIPUL SERVICIULUI VALOAREA
(ron/PERS.)
1. Serviciu transport(2,5 lei/pers.)
322km*2,5 = 805lei
20,125
69
805 :40 = 20,12 5lei/pers
2. Serviciu cazare
1noapte*10lei/pers=10lei/pers.
10
3. Serviciu alimentatie publica
(1 pranz+1 cina+1 mic dejun)
10+10+5=25 lei/pers
25
4. Program turistic
3*3lei=9 lei/pers
9
5. Cheltuieli pers. de bord(sofer+insotitor)
2*(10 +25 +9 )=88 lei
88 :40=2,2lei/pers
2,2
6. Total 20,125 +10 +25 +
9 +2,2 =66,325 lei
66,325
7. Cota asigurari (1%) 0,66
8. Comision agentie de turism (10%) 6,63
9. Total (6+7+8) 73,61
10. T.V.A. (19%) 14,72
11. Total pret 98,33
12. Pret comercial (se rotunjeste 11) 90
90 RON
Desfășurarea excursiei tematice
1. Partea introductivă -instructajul elevilor
1.1.Verificarea cunoștințelor asimilate în orele de Educație tehnologică despre speciile de
lemn;
1.2.Se prezintă itinerarul excursiei,precizându -se popasurile și obiectivele propuse;
1.3.Se precizează obiectivele ce urmează a fi atinse în cadrul excursiei.
2. Partea aplicativă -desfășurarea excursiei
În timpul excursiei elevii sunt receptivi și atenți la ceea ce vizitează, își notează, fac
fotografii, discută, completează cu noțiun ile pe care le au din diferite surse de informare,
strâng materiale pentru viitoarele teme de la celelalte discipline: geografie, biologie, istorie,
educ ație plastică, religie, ecologie.
70
● GLULAM S.A. -Târgoviște Glulam S.A. este o firma cu capital inte gral românesc
specializată în producția grinzilor din lemn lamelar încleiat. Produsele realizate sunt
diversificate (piscine, terase restaurant, hale industrial, locuințe, poduri, structuri agrement).10
Fig.4.2 Construcții Glulam Târgoviște [10]
● Complexul monumental – muzea l “CURTEA DOMNEASCĂ” TÂRGOVIȘTE
● Stațiunea Pucioasa
● Muzeul Ceasului Ploiești
● Muzeul Peleș –Sinaia
10 www. Glulam.ro
71
Proiect de activitate didactică
Școala Gimnazială „Pictor Nicolae Grigorescu” Titu Durata: 1 oră
Clasa a VIII -a Data: 21.05. 2016
Nr. elevi 22 Ora: 10 – 11
Disciplin a: Tehnologia Informației și a C omunicațiilor Mediul de instruire:
Unitatea de învățare: Re țeaua Internet Labor ator informatică
Titlul lecției: Crearea paginilor Web –HTML Prof: Pavel (Iorga) Denisa
Tipul lecției: predare –învatare
A. Necesitatea studierii temei
Ajută la formarea de priceperi și deprinderi în scopul p romovă rii unor informații și
materiale în mediul virtual.
B. Structurarea logică a conținutului
pagini web
A1
introducere A2
editare doc html A3
structura html
72
C. Coduri utilizate
C1.Experiența de
învățare anterioară C2.Cuvinte cheie
lb.română lb.engleză lb.franceză C3.Resurse
materiale
Elevii cunosc:
-elevii ș i-au format și
dezvoltat deprinderile
de utilizare a unui
procesor de texte
-elevii și -au format și
dezvoltat deprinderile
de utilizare a
mijloacelor moderne
de comunicare
– rețeaua Internet
server server se rveur
antet header entête
pagină page page
rețea de calculatoar rețea of
Calculatoare
Calculator, soft
educațional, fișe
de lucru.
D. Obiective operaționale
Cod
obiectiv Capacități care urmează
a se forma elevilor prin
învățarea conținutului Comportament prin care
elevii vor proba învățarea
capacității respective Condiții de
probare Criterii
de reușită
O1 – să cunoască structura
unei pagini web – prin identificarea
elementelor Fișa de
lucru
100%
O2 – utilizarea operațiilor
de bază necesare
realizării unei pagini
HTML – prin respectarea pașilor
de lucru la calculator calculator
80%
73
O3 – realizarea unor
aplicații practice -prin realizarea unei
pagini html Pagina html
70%
E. Proba de evaluare
Nr.
crt. Conținutul itemului Timp
(min) Punctaj (%)
Puncte
acordate
max. min.
1. Prezentați structura unei pagini web 5 100 70 2
2. Identificați rolul elementelor htlm 5 100 60 3
3. Realizați o pagină web, folosind
elementele învățate 5 100 75 4
Punctaj din oficiu 1
Total 10
74
F. STRATEGII DIDACTICE (desfășurarea lecției)
Timp
(min) Etape de instruire Arii de
conținut Metode de
învățământ Mijloace de
învățământ Metode de evaluare
Profesor Elevi Profesor Elevi
1 2 3 4 5 6 7 8
3 min. Moment organizatoric
– verifică prezența
-cere elevilor să -și pregătească
caietele de notițe.
– verifică condițiile necesare
pentru începerea lecției
– pornesc calculatoarele Conversația
euristică Calculatorul
Frontal
Individual
7 min. Reactualizarea cunoștințelor
– Profesorul adresează un set de
întrebări: Elevii răspund la întrebări:
1.Un protocol de comunicație
este un set de reguli folosite Conversația
euristică
Calculator
Frontal
Individual
75
1. Ce este un protocol de
comunicație?
2. Cum este identificat un
calculator în Internet?
3.Un Web Browser poate rula pe
același calculator cu un Web
Server?
de calculatoarele într -o rețea
ca să comunice între ele.
2. Un calculator este
identificat în internet cu
ajutorul unei adrese de IP
unică în Internet. Adresele de
IP au formă numerică și sunt
greu de reținut de către
oameni. Din acest motiv o
adresă IP poate avea asociat
un nume de domeniu cu
ajutorul căruia se poate
identifica de asemenea un
calculator în Internet.
3. Da.
2 min. Anunțarea titlului lecț iei și a
obiectivelor operaționale
,,Crearea paginilor Web –
HTML”
Elevii notează data, titlul
lecției și obiectivele în caiete
Elevii ascultă cu atenție. A1
Conversația
Caiete
Frontal Individual
76
Dirijarea învățării
Profesorul prezintă titul lecției și
subiectele acesteia; introduce
noțiunile noi prin intermediul
prezentării Power -Point.
Subiectele lecției sunt:
1.Noț iuni introductive
2.Editarea și vizualizarea unui
document HTML
3.HTML de baza
3.1. Structura unui
document HTML
<HTML> arată că fișierul
este în format HTML
<HEAD> reprezintă
informații generale despre
documentul HTML Elevii urmăresc pr ezentarea
Power Point și noteaz ă în
caiete.
La solicitarea profesorului,își
exprimă prerea despre scopul
creării unei pagini Web.
Elevii notează in caiete
informaț iile furnizate de
profesor:
HTML -HyperTextMarkup
Language, limbaj de
marcare.
Lansarea în execuț ie a
procesorului de texte
Notepad:
Start ->Programs –
>Accessories -> Notepad
Crearea unui document
File -> New sau
A1
A2
A3
Expunerea,
Conversaț ia
Conversația
Harta
Frontal
Frontal
Individual
Individual
77
<TITLE> reprezintă
titlul documentului
structura paginii mele
</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
Conț inutul paginii mele
este acesta
</BODY>
</HTML>
3.2. Parametrii marcajului
<BODY>…</BODY>
– Parametrul bgcolor – permite
stabilirea culorii de fundal a
paginii
– Parametrul background – se
poate seta ca fundal pentru folosind tastele Alt+F, apoi
tasta N
Salvarea unui document ca
document HTML
File ->Save sau
folosind tastele Alt+F, apoi
tasta S
In fereastra Save parcurgeti
urmatoarele etape:
Pas1: din lista ascunsa Save
In alegeti directorul in care
salvati documentul
Pas2: scrieti in zona de
editare File name numele pe
care doriti sa il da ti
documentului adaugand
extensia html sau htm
Pas3: actionati declansatorul
Exercițiul
Conversația
Observația
Expunerea
Exercițiul
Conversația
Fșe de lucru
Ghid turistic
Frontal
Individual
78
documentul HTML o imagine
– Parametrul TEXT – este
folosit pentru a definii culoarea
textului normal din cadrul
documentulu i
– Parametrul LINK – stabilește
culoarea cu care vor fi afișate
inițial legăturile
– Parametrul VLINK –
stabilește culo area cu care vor fi
afișate legă turile care au mai fost
vizitate
– Parametrul ALINK – stabilește
culoarea cu care este afișată
legătura deja vizitată.
Save
Deschiderea unui document
HTML
File ->Open sau Alt+F dupa
care tasta O
Elevii analizeza paletele de
culori oferite de profesor
79
5 min. Asigurarea feed -back -ului
-solicită elevilor să comp leteze
fișele de lucru
-evaluează activitatea elevilor
-prezintă fișele de lucru
rezolvate,oferă lămuriri.Trage
concluzii – Elevii citesc ș i rezolvă
sarcinile propuse.
-verifică fișele de lucru
A3
Conversația
Problematizare
a
Observația
Frontal Individual
2min. Încheierea lecției
Tema pentru acasă
Să se realizeze o pagina web în
care să existe tag -uri pentru:
culoare fundal, culoare font,
imagine, inserare link, Notează tema și rețin
indicațiile primite de la
profesor.
A2 Conversația Caietul de
notițe Frontal Individual
80
formatarea textului. Tema pentru
pagina web: „Materii prime și
materiale lemnoase”
81
FIȘA DE STUDIU INDIVIDUAL: REALIZAREA PAGINILOR WEB
TIMP DE LUCRU: 15 min
Bifați ră spunsurile corecte:
1. Un protocol de comunicație este :
o adresa a unei resurse existente pe Internet
un set de reguli folosite de calculatoarele într -o rețea ca să comunice între ele
o adresa IP
2. Un element HTML este:
un sistem de securitate, de obicei o combinatie hardware si software
un sistem de securitate format din componente hard
o componentă fundamentală din structura unui document
3. Atributele unui element au rolul de a extinde sau a modifica comportamentul directivelor
HTML.
adevarata
falsa
4. O directivă HTML este:
o instrucțiune folosită de către browser pentru a determina cum anume să afișeze
informația utilă din document.
afisarea in pagina web a imaginilor existente
afisarea paginii web fara imaginile existente
5. Directiva se folosește :
pentru a forța trecerea la o linie nouă
82
pentru introducerea mai multor linii libere succesive
introducerea unei linii orizontale
6. Directiva <BASEFONT> se folosește în locul directivei <FONT> în cazul schimba
caracteristicile pentru un număr oarecare de cuvinte din text.
adevarat
fals
Tema
Să se realizeze o pagina web în care să existe tag -uri pentru: culoare fundal, culoare
font, imagine, inserare link, formatarea textului. Tema pentru pagina web: „Materii prime și
materiale lemnoase”
83
Materii prime și materiale lemnoase
<html>
<head>
<title> <b> Materii prime și materiale lemnoase </b> </title>
84
</head>
<body bgcolor="#C3FDB8">
<div id="content">
<div id="navcontainer">
<ul id="navlist">
<div id="active" class="withChild" style="text -align: center"> <font face = "comic sans ms"
size = "7" color ="#151B54"> <b>Materii prime și materiale lemnoase </b> </font></div>
<div><a href="caracteristici_si_proprietati.html" class="withChild">Caracteristici si
proprietăți</a></div>
<div><a href="evaluare.html" class="withoutChild">Evaluare</a ></div>
</ul>
</div>
</div>
<div id="main" style = "text -align:center">
<font size = "5">
<p>Educație Tehnologică</p>
<p>Modulul "Materiale și tehnologii" </p>
<p>Clasa a VI -a</p>
<p>Lecție: Materii prime si materiale lemnoase</p>
</font>
<div class="noprt" align="right"><a href="caracteristici_si_proprietati.html"> Înainte
»</a></div>
</div>
</body>
</html>
85
Caracteristici și proprietăț i
<html>
<head>
<title> Caracteristici și proprietăți</title>
</head>
<body bgcolor="#FFF8C6">
<body>
<div id="content">
<div id="navcontainer">
<ul id="navlist">
<div id="active" class="withoutChild" style="text -align: center"> <font face = "comic sans
ms" size = "7" color ="#254117"> <b> Caracteristici și proprietăți </b> </font> </div>
<div><a href="lecti e.html" class="withChild">Materii prime și materiale
lemnoase</a></div>
<div><a href="evaluare.html" class="withoutChild">Evaluare</a></div>
</ul>
</div>
<div id="main">
<p>Pentru a se folosi corect și eficient este necesar să se cunoască caracteristicile si
proprietățile lemnului. Caracteristici importante sunt: culoarea, luciul și desenul lemnului.
</p>
<p><b> Culoarea lemnului </b> depinde de vârsta arborelui, condițiile de vegetație, umiditate
și grad de sănătate; ea diferă de la o specie lemnoasă la al ta si variază de la alb la negru (Fig.
1). </p>
<center>
86
<figure>
<img src = "culoare.jpg" height = "256" width = "256">
<figcaption> Fig. 1 – Culoarea lemnului (brad) </figcaption>
</figure>
</center>
<p> <b> Luciul lemnului </b> depinde de modul în care lumina cade pe suprafața sa, de
gradul dde neteyire a suprafeței, de substranțele componente. </p>
<p> <b> Desenul lemnului </b> este determinat de combinația liniilor de contur și a celor
rezultate prin secționarea (tăierea) liniilor anuale. </p>
<p> <b> <font size = 5> Proprietăți fizice </font> </b> </p>
<p> <b> Densitatea </b> este definită ca raport între masa și volumul lemnului. </p>
<p> <b> Umiditatea </b> reprezintă cantitatea de apă pe care o conține materialul lemnos.
</p>
<p> <b> Umflarea < /b> reprezintă mărirea dimensiunilor și a volumului lemnului prin
creșterea conținutului de apă atunci când este pus într -un loc cu umiditate mai mare decât a sa.
</p>
<p> <b> Contragerea </b> constă în reducerea dimensiunilor și a volumului lemnului, ca
urmare a scăderii conținutului de apă până la 0%. </p>
<p> <b> <font size = 5> Proprietăți mecanice </font> </b> </p>
<p> <b> Elasticitatea </b> este proprietatea materialelor de a se deforma sub acțiunea unei
forțe și de a reveni la forma inițială după înc etarea acțiunii forței. </p>
<p> <b> Plasticitatea </b> este proprietatea de a -și menține forma luată sub acțiunea unei
forțe și după încetarea acesteia. </p>
<p> <b> Duritatea </b> este proprietatea lemnului de a rezista la pătrunderea în masa lui a
unui corp mai tare, care i -ar deforma suprafața. </p>
87
<p> <b> <font size = 5> Proprietăți acustice. </font> </b> Aceste proprietăți sunt importante
la utilizarea lemnului pentru construcția instrumentelor instrumentelor muzicale (Fig. 2), la
căptușirea sălilor de concerte etc. Lemnul anumitor specii (brad, molid) este apreciat datorită
proprietăților sale de propagare și amplificare a sunetelor, capacității sale de transmisie și de
reflexie sonoră. </p>
<center>
<figure>
<img src = "vioara.jpg" height = "256" width = "256">
<figcaption> Fig. 2 – Instrument muzical </figcaption>
</figure>
</center>
<div class="noprt" align="right"><a href="lectie.html">« Înapoi</a> | <a
href="evaluare.html"> Înainte »</a></div>
</div>
</div>
</body></html>
Evaluare
<html>
<head>
<title> Evaluare</title>
</head>
<body bgcolor="#97AFC7">
<body>
<div id="content">
88
<div id="navcontainer">
<ul id="navlist">
<div id="active" class="withoutChild" style="text -align: center"> <font face = "comic sans
ms" size = "7" color ="#8C001A"> <b> Evaluare </b> </font> </div>
<div><a href="lectie.html" class="withChild">Materii prime și materiale
lemnoase</a></div>
<div><a href="caracteristici_si_proprietati.html" class="withoutChild">Caracteristici și
proprietăți</a></div>
</ul>
</div>
<div id="main">
<p> 1. Ce proprietăți au materialele din care se execută instrumentele muzicale? </p>
<p> 2. Ce instrumente muzicale se confecționeză din lemn? (<a href =
"http://online.reghinulnostru.ro">Apasă aici</a> )</p>
<div class="noprt" align="right"><a href="caracteristici_si_proprietati.html">«
Înapoi</a></div>
</div>
</div>
</body></html>
89
CONCLUZII
Încă din cele mai vechi timpuri se consideră că educația copiilor este indispensabilă
omului, la fel ca apa, aerul și hrana.
Elevii trebuie să învețe cum să trăiască frumos și sănătos, cum să se comporte în
natură și societate, cum să se raporteze la ceilalți semeni.
Prin activitatea desfășurată la clasă , am încercat să transmit copiilor dorința de
cunoaștere, de a aplica în pra ctică ceea ce învață .
Prin munca și dăruirea copiilor am reușit să decorăm sălile de clasă, să organizăm
expoziții cu obiecte r ealizate pentru diferite ocazii.
Prin lecțiile de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor elevii au învățat să
realizeze pre zentări ppt, pliante, reclame ale unor produse sau servicii.
Partea științifică a lucrării este structurată în trei capitole în care am prezentat
importanța lemnului, structura și proprietăți , materiale tradiționale realizate din lemn.
Ca studiu de caz am ales ,,Tehnologia obținerii grinzilor lamelare (structura Glulam)
pentru bazinul de înot Titu” , deoarece consider că lemnul este un material mai trainic,
modern, ușor de prelucrat și montat în construcții. Utilizarea structurilor Glulam oferă
posibilitatea unor construcții complexe, cu forme și deschid eri greu de realizat cu alte
materiale. Lemnul Glulam asigură un confort climatic sporit dar și un design plăcut.
Bazinl de înot din orașul Titu oferă lecții de înot elevilor orașului, asigură o pregătire
constantă elevilor din clasele cu profil sportiv.
Din perioada construcției bazinului am selectat câteva imagini de la montajul
grinzilor Glulam , pe care le -am introdus în studiul de caz.
În vederea orientării școlare și profesionale a elev ilor am elaborat un chestionar pe
care l -am aplicat elevilor claselor a VIII -a.
În partea metodică am prezentat o pro gramă de optional și două proiect e de activitate
didactică. Am ales să organizăm și o excursie tematică, pentru că elevii își fixează mai bine
noțiunile dobândite la școală prin vizionarea unui flux tehnologic de prelucrare. Excursia
reprezintă și un bun prilej oferit elevilor în vederea înțelegerii pr ofesiilor, a activităților
desfăș urate de oameni la locul de muncă.
90
Bibliografie :
1. https://lemnul.ro/2015/08/20/arta -prelucr ării lemnului/
2. (Titu, File de monografie,C.N.I. “Coresi” S.A. 2000)
3. https://wikipedia.org/wiki/Titu
4. http://fiituristlagal.ro/grupul -de-actiune -locala -titu-repere -istorice/
5. scoalapictornicolaegrigorescu .ro
6. http://www.renault -technologie -roumanie.com/
7. Gheorghe M., Saca N., MATERIALE DE CONSTRUCȚII II, Editura Conpress, București ,
2011
8. www. glulam .ro/
9. http://documents.tips/documents/lemn -lamelat -incleiat.html
10. Prof. dr. Toma S. “COORDONATE ALE UNUI NOU CADRU DE REFERINȚĂ AL
CURRICULUMULUI NAȚIONAL” Note de curs.
91
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MASTERAT TEHNOLOGII DIDACTICE ASISTATE DE CALCULATOR [600744] (ID: 600744)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.