Prof Univ. Dr. LIANA MOS [600709]

1 UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIȘ ARAD
FACULTATEA DE MEDICINĂ, FARMACIE ȘI MEDICINĂ DENTARĂ
SPECIALIZAREA MEDICINĂ SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT SANITAR

SCHIMBAREA STILULUI DE VIATA –
OBIECTIV IMPORTANT IN
MANAGEMENTUL INGRIJIR II
PACIENTULUI CU H IPERTE NSIUNE
ARTERIALA ESENTIALA

Coordonator Științific:
Prof Univ. Dr. LIANA MOS

MASTERAND: [anonimizat]
2012

2
PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I
MOTIVATIE ………… ……………………………………………..pag. 3
CAPITOLUL II
ISTORIC………………………………. ………………….. ……..…pag . 5
CAPITOLUL III
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
DEFINITIE …………………….. ……………………. ……pag . 6
CLASIFICAREA PRESIUNII ARTERIALE….pag . 6
ETIOPATOGENIE. …………………………………….. pag. 8

HIPERTENSIUNE ARTERIALA ESENTIALA
DEFINITIE……………………. …………………………..pag . 10
ETIOLOGIE……………………………………………….pag . 10
PATOGERNIE …………………………………………..pag . 10
MOR FOPATOLOGIA…… …………………………… pag. 12
MANIFESTARI CLINICE SI
DATE PARACLINICE ……………………………….pag . 13
DIAGNOSTIC …………………………………pag . 16
EVOLUTIE .. ……………………………………………. ..pag . 16
PROGNOSTIC ………………………………………. ….pag . 16
TRATAMENT… ……………………………………….. .pag. 21
CRIZA HIPER TENSIVA….. ……………………………………. pag. 27
CAPITOLUL IV
DATE STATISTICE. ………………………………………………. pag. 32
CAPITOLUL V
ABORDAREA NURSING A PACIENTULUI
CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ …………… pag. 35
CAPITOLUL VI
CERCETĂRI PERSONALE. …………………………………. .. pag . 37
CONCLUZII. ………….. ………. ……………………………………………… pag. 48
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… ……… pag. 50

3
CAPITOLUL I

MOTIVATIE

Sănătatea este un drept fundamental al omului; este o resursă
esențială pentru individ, pentru comunitate și pentru societate în ansamblu .
Prevalența și natura bolilor s -a modificat semnificativ de -a lungul secolului
XX. Dacă la începutul secolului prezent cele trei cauze majore de mortalitate erau
pneumonia, tuberculoza și gastroenteritele, începând cu deceniul al cincilea
asistăm la o modificare radicală a cauzelor de deces. Bolile cardiovasculare,
cancerul, accidentele iau locul bolilor microbiene și infecțioase. Schimbarea se
datorează pe de o parte succeselor medicinei moderne în combaterea bolilor
infecțioase, iar pe de altă parte schimbărilor în stilul de viată. Modificările
sociale rapide rez ultate din dezvoltarea economică, industrializare și
urbanizare, destructurarea tradițiilor și coeziunii familiale, bombardarea
informațională, caracterul intempestiv și imprevizibil al multor evenimente, au
erodat rezistența individului la multiplel e solicitări psihosociale la care este
supus.
Totodată s -a impus un nou stil de viață în care sedentarismul,
supraalimentația, fumatul, munca h aotică, consumul de alcool, devin
comportamente comune. Astfel, omul modern devine vulnerabil la o nouă
categor ie de boli, cu etiologie plurifactorială, în care stilul de viață joacă un rol
proeminent. Acest fapt le -a conferit bolilor cardiovasculare, cancerului,
diabetului, sindromului imuno -deficient achiziționat, numele de “boli ale
civilizației”.
Particularit ățile socio -economice din țară, care în mare parte in fluențează
sănătatea populației la etapa actuală determină necesitatea de a utiliza metode
noi, moderne de evaluare a stării de sănătate, dar și recomandări concrete
organizatorice, orientate spre amelio rarea sănătății populației.
Un motiv de ingrijorare reprezinta aparitia bolilor cardiovasculare la varste
din ce in ce mai tinere, iar mortalitatea datorata acestora este in continua crestere.
Principala cauza a cresterii numarului bolilor cardiovasculare in tara
noastra o reprezinta modificarea stilului de viata din ultima perioada, cresterea
consumului de alimente cu incarcatura calorica mare, ceea ce favorizeaza
inmultirea cazurilor de obezitate si tulburari metabolice. Totodata, incidenta mare
a fumatu lui, sedentarismul si sporirea stresului cotidian sunt factori care isi pun
amprenta asupra sanatatii inimii. Un rol important il ocupa si lipsa unor programe

4 nationale coerente de educatie, de prevenire si de crestere a calitatii serviciilor
medicale in s ensul reducerii incidentei bolilor cardiovasculare.
Este necesar să facem educație pentru sănătate și să promovăm sănătatea în
România în concordanță cu standardele internaționale, în special ale Uniunii
Europene.
Prin investitii si activitati, ac tionand asupra determinantilor starii de sanatate
pentru a crea cele mai mari castiguri pentru sanatatea oamenilor, pentru
asigurarea respectarii drepturilor umane, pentru a crea un capital social si
demografic, se poate reduce incidenta bolilor cardiovasc ulare.
Investitiile in acest domeniu sunt insa deosebit de rentabile, ele fiind
incomparabil mai reduse si totodata mai utile decat cheltuielile efectuate in
scopuri terapeutice.

5 CAPITOLUL II

ISTORIC

Hipertensiu nea arteriala reprezinta cea mai raspandita boala cronica, de
care sufera intre o treime si jumatate din populatia unei tari. Suferinta
hipertensiva este mai frecventa in societatile moderne de tip occidental, in care
supraalimentatia, inactivitatea fizica si stresul sint o caracteristica a vietii
moderne.
De ce este importanta aceasta suferinta cardiovasculara?
Inainte de toate, este foarte frecventa, deseori asimptomatica si evolueaza
tacut, pentru timp indelungat, in ciuda consec intelor severe asupra sanatatii.
Primele masuratori ale tensiunii arteriale au fost facute in secolul al XVI –
lea, atunci cand fiziologul englez Thomas Harvey a inregistrat presiunea
dezvoltata de muschiul cardiac in arterele carotide ale calulu i. Cercetarile sale au
fost publicate intr -un tratat de fiziologie memorabil ('Despre miscarea inimii' –
'De motu cordis'), care a pus bazele stiintei cardiovasculare.
Intre primele masuratori ale tensiunii arteriale si recunoasterea
important ei acesteia ca boala s -au scurs, insa, citeva secole.
Definiția hipertensiunii arteriale s -a modificat de -a lungul timpului. Cea
utilizată în prezent în Europa pentru adulți desemnează o tensiune arterială
sistolică mai mare de 140 mm Hg sau o tensiune arterială diastolică mai mare de
90 mm Hg. Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se pune rareori pe baza
unei singure măsurători, ea reprezentând mai degrabă media mai multori
măsurători efectuate pe parcursul câtorva săptămâni sau luni.
Desi multe dintre persoanele adulte suferă de hipertensiune arterială,
numai jumătate dintre bolnavi sunt conștienți de prezența bolii, iar tensiunea
arterială este menținută sub control numai l a o parte din cei diagnosticați.
Nu întâmplător, hip ertensiunea arterială poate fi asemuită cu un „ucigaș
tăcut“, întrucât, o lungă perioadă de timp, nu prezintă nici un simptom exterior
detectabil, nu provoacă dureri cu localizare bine definită, chiar dacă acționează,
în tăcere, vreme de mulți ani.

6 CAPITOLUL II I

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

DEFINITIE

În conceptia Rose -Evans, HTA reprezinta ,,acel nivel al presiunii arteriale
de la care investigarea si tratamentul fac mai mult bine decât rau”.
Este definită de creș terea valorilor presiunii arteriale sistolice și diastolice
și este un factor de risc pentru complicații coronariene, renale sau neurologice
(afectarea organelor țintă sau visceralizarea TA).

CLASIFICAREA PRESIUNII ARTERIALE

Clasificarea Societatii Eur opene de Hipertensiune (ESH) si a Societatii
Europene de Cardiologie (ESC) este prezentata in tabelul nr. 1

Tabel ul nr.1 – Definirea si clasificarea nivelelor presiunii arteriale

CATEGORIA PAS (mm Hg) PAD (mm
Hg)
Optima <120 <80
Normala 120-129 80-84
Normala înalta 130-139 85-89
HTA usoara (gradul I) 140-159 90-99
HTA moderata (gradul II) 160-179 100-109
HTA severa (gradul III) ≥180 ≥110
HTA sistolica izolata >140 <90

*Dacă există valori din clase diferite ale TA sistolice și diastolice se ia în
considerare categoria cea mai mare. După WHO -ISN 1999

J.N.C. 7 propune o noua clasificare a presiunii arteriale .

7
Tabel ul nr. 2- Clasificarea presiunii arteriale (PA) pentru adultii cu vârsta
≥18 ani .
CLASIFICAREA PA PAS (mm Hg) PAD (mm
Hg)
Normala <120 <80
Prehipertensiune 120-139 80-90
HTA staduil I 140-159 90-99
HTA stadiul II ≥160 ≥100

S.E.P.H.A.R. (Studiu de Prevale nta a Hipertensiunii Arteriale si evaluare a
riscului cardiovascular în România ) afirma ca HTA este factor major de risc
cardiovascular .

Pacientii hipertensivi nou diagnosticati în România
Majoritatea pacientilor nou diagnosticati în România cu HTA sunt
descoperiti din întâmplare; foarte rar acestia solicita consult medical pentru
cefalee, aritmii, atac ischemic tranzitoriu sau angina pectorala.
Studiul S.E.P.H.A.R. a inclus 2017 persoane alese aleator de pe întreaga
suprafata a tarii. Rezultatele eviden tiaza o prevalenta crescuta a HTA: 4 din 10
adulti sunt hipertensivi si mai mult de jumatate dintre acestea nu erau constienti
ca erau bolnavi. La pacientii cu vârsta sub 50 ani unde aproape 8 din 10 erau
hipertensivi nediagnosticati.

Clasificarea dupa S.E.P.H.A.R. în functie de vârsta, severitate si sex
Varsta: < 40 ani sunt afectati 35%, 40 -60 ani sunt afectati 39% si >60 ani
sunt afectati 26%.
Severitatea hipertensiunii arteriale la diagnostic: HTA usoara 66%,
moderata 22% si redusa 12%.
Sex: proporti a mai mare o are sexul masculin decât cel feminin .
Destul de frecvent pacientii hipertensivi nou diagnosticati sunt obezi,
fumatori si au în familie cazuri de accident vascular cerebral sau infarct
miocardic. A cesti pacienti, trebuie sa cunoasca consecintele fiziopatologice si
sechelele posibile ale hipertensiunii arteriale si posibilitatile prin care îsi pot
îmbunatatii starea de sanatate: reducerea greutatii corporale, stoparea fumatului,
efectuarea examinarilor necesare si urmarea corecta a trat amentului. Tratamentul
trebuie sa fie simplu, eficient si fara efecte secundare.
Prevalență
La adultul tânăr și de vârstă medie, TA predomină la sexul masculin.
Numărul bolnavilor de HTA crește atât la femei cît si la bărbați cu egalizarea pe

8 sexe, iar pe măsura înaintării în vârstă raportul se inversează. După menopauză
femeile dezvoltă mai frecvent HTA decât bărbații la aceeași vârstă.

ETIOPATOGENIE

Nivelul presiunii arteriale este determinat îndeosebi de echilibrul existent
între debitul cardiac, rezisten ta arteriolara sistemica si rezistenta (elasticitatea)
vaselor mari, (practic a aortei) , la care se adauga masa sângelui circulant.
HTA sistolica izolata poate fi determinata de cresterea debitului cardiac, ori
de scaderea elasticitatii (complian tei) arterelor mari; ea poate fi astfel: HTA de
debit sau HTA de elasticitate.
Cresterea rezistentei arteriorale sistemice determina cresterea PAD la care
se poate adauga cresterea PAS.
Hipertensiunea arteriala este produsa de cauze necunoscute sau cauze
cunoscute.
Clasificarea HTA în functie de etiopatogenie:
a) HTA esetiala (primara)
În HTA idiopatica (reprezentând 90 -95% din cazurile de HTA)
diagnosticul se pune dupa excluderea HTA secundar a.
b) HTA secundara (reprezentând 5 -10% din cauzele de HTA)
* renale (glomeruronefrita acuta sau cronica, pielonefrita cronica,
nefropatia la pacientii cu diabet zaharat);
* endocrine (feocromacitom, Cushing, hipertiroidism, B. Cohn);
* neurologice (tumori cerebrale, AVC);
* cardiovasculare (coarcta tia de aort a, insuficienta aortica, fistula atrio –
ventriculara );
* gesta tionala (eclampsia, preeclampsia);
* reno-vasculare (stenoza arterei renale, glomeruronefritele acute si
cronice, rinichi polichistic, TU renale, nehropatii)
* iatrogena (indusa de corticoter apie, steroizi anabolizanti,
simpaticomimetice, amfetamine).

FACTORI DE RISC
Printre factorii de risc se numara:
– obezitatea abdominala apartinând sindromului metabolic.
– proteina C Reactiva este adaugata printre factorii de risc datorita dovezilor
strânse privind valoarea sa predictiva a evenimentelor cardiovasculare.
– varsta peste 55 ani creste contributia presiunii pulsului în conturarea
riscului cardiovascular.

9 – diabetul zaharat este tratat distinct în cadrul factorilor de risc, fiind
considerat un factor de risc mai important, apreciindu -se ca riscul cardiovascular
al diabeticului este cel putin dublu.

Tabel ul nr.3 – Factorii care influienteaza prognosticul ( Ghidul OMS / ISH
din 1999)

Factori de risc pentru
afectarea
cardiovasculara Afectarea
organelor tinta Diabetul
zaharat Conditii clinice
asociate
Nivelurile sistolice si
diastolice ale TA
Vârsta
B.>50 ani,
F.>65 ani
Sexul
B. 50 ani
F. menopauza
Aportul se sodiu
– reducerea aportului de
sare (<4 -6g/zi)
Aportul de Ca si Mg
Abuzul de alcool
20 ml/zi
Fumatul
Obezitatea abdominala
(circumferinta
abdominala
B. ≥ 102 cm
F. ≥ 88 cm
Sedentarismul
Dislipidemia
-colesterol >250mg%
– LDL > 155mg%
– HDL B. < 40mg%
F. < 48mg%
CRP ≥ 1 mg/dl
Factorii genetici Cardiovascular
– HVS : eco -masa
VS
B. ≥ 125g/m²
F. ≥ 110g/m²
– îngrosarea
peretelui arterial
sau a p lacii
aterosclerotice
– grosimea
intimei – medie ≥
0,9mg%
Renal
– usoara crestere a
creatininei serice
B. 1,3 -1,5mg%
F. 1,2 -1,4%
–
microalbuminuria
30-300 mg/24h Glicemia a
jeun
126 mg%
Glicemia
postprandial
198 mg% Boli cerebro –
vasculare
– AVC ischemic
– AVC
hemoragic
– AIT
Boli cardiace
– insuficienta
cardiaca
congestiva
– sindrom
coronarian acut
Boli renale
– nefropatia
diabetica
– IR
– proteinurie
> 300mg/24h
Boli vasculare
periferice
Retinopatia
avansata
– hemoragii
– exudate
– edem papilar

10 HIPER TENSIUNE ARTERIALA ESENTIALA

DEFINITIE

H.T.A.E. – orice sindrom clinic hipertensiv in care valorile presi unii
arteriale sunt crescute in absenta unei cauze organice. Este cea mai frecventa,
reprezentand 80 -90% din totalul hipertensiunilor s i apare , de obicei, dupa 30 ani,
mai frecvent 40 -50 ani.

ETIOLOGIE

Cauza acestei boli nu este cunoscuta .
In primul stadiu evolutiv al bolii nu pot fi evidentiate leziuni care ar putea
explica ascesionarea val orilor presionale.
Potrivit teoriei elaborata de Page, hipertensiunea arteriala esentiala ar fi
rezultanta interactiunii unei multitudinii de factori endogeni si exogeni.
Dintre factorii endogeni sunt de retinut : ereditatea, varsta ,sexul, rasa
obezitatea.
Dintre factorii exogeni enumeram : stresul psiho – social , aportul de sare,
aportul caloric, altitudinea de rezistenta , poluarea sonora , tabagismul , consumul
de alcool si cafea.

PATOGENIE

Factorii care intervin in determinismul presiunii sub care sangele circula in
arbore le vascular sistemic sunt : forta de contractie a miocardului, frecventa
cardiaca , debitul cardiac, elasticitatea vaselor mari, masa sanguina circulanta,
vascozitat ea sangelui , rezistenta vasculara (arteriala ) sistemica.
Toti acesti factori se afla sub controlul unui sistem complex de reglare din
care fac parte : sistemul nervos vegetativ , glandele endocrine si unii factori
umorali elaborati de rinchi sau a lte organe si sisteme.
Presiunea arteriala poate fi considerata ca fiind rezultatul produsului dintre
debitul cardiac si rezistenta periferica.

Cresterea debitului cardiac

In mod normal , exista o stransa corelatie intre debitul cardiac si rezistenta
vascular periferica, relatia care determina fluxul sanguin necesar la un moment
dat bunei functionari a diverselor organe. Aceasta se realizeaza printr -un

11 mecanism de autoreglare , conform caruia cresterea fluxului sanguin peste
necesitatil e tisulare atrage dupa sine o vasconstrictie periferica, care determina
reajustarea fluxului local.Cresterea rezistentei periferice determinate de cresterea
debitului cardiac, este factorul principal in determinismului patogenic al bolii.
Marirea debitului cardiac se realizeaza pe doua cai :
– marirea fortei de contractie a miocardului ;
– accelararea frecventei cardiace.
Mecansmul renina – angiotensina – aldosteron intervin si ei in determinismul
debitului cardiac prin reglarea volemiei.
Cresterea fortei si a frecventei de contractie este intalnita la un numar importat
de hipertensivi . Aceste modificari sunt determinate de o activitate simpatica
crescuta.
Cresterea retentiei hidrosaline si , prin acesta a volemiei , este ins a
considerata de un numar mare de autori ca fiind prima tulburare in evolutia
hipertensiunii arteriale esentiale. Aceasta anomalie poate fi realizata prin
alterarea raportului stabilit intre tensiunea arteriala si natriureza. La indivizii
normali orice ten dinta de ascensionare a tensiunii arteriale este urmata imediat de
marimea execretiei hidrosaline. In timp , excretia renala de sodium si de apa este
restabilita la nivele normale, fapt care determina scaderea volumului plasmatic si
a debitului cardiac . S e realizeaza astfel situatia debit cardiac normal -rezistenta
vasculara crescuta, caracteristica hipertensiunii arteriale esentiale.

Cresterea rezistentei vasculare periferice .

Actiunea vasopresoare este determinate de activitatea
simpaticoadrenergica, pr ecum si de activitatea sistemului renina – angiotensina –
aldosteron. Hiperactivitatea simpatica la factori stresanti este determinata
genetic.Hipertonia simpatica actioneaza la trei nivele : periferic, cardiac si renal.
La nivel periferic determina vasoco nstrictie arteriocapilara cu cresterea
rezistentei periferice. La nivel cardiac duce la intensificarea fortei de contractie a
miocardului ventricular si sporirea frecventei cardiace , cu marirea debitului
cardiac.La nivel renal hipertonia simpatica determi na alterarea raportului
presiune – natriureza, cu implicatii asupra balantei hidrosaline.
La hipertensivi , in determinismul vasoconstrictiei arterio – capilare , pe
linga hipertonia simpatica poate interveni si mecanismul renina – angiotensina –
aldosteron.
Angiotensina induce cresterea valorilor presionale pe doua cai:
– vasoconstrictie periferica ;
– marirea volumului plasmatic.
Rolul posibil al mecanismului renina – angiotensina – aldosteron , in
hipertensiunea areteriala esentiala este sustinu t de eficacitatea hipotensoare a

12 drogurilor inhibitoare ale enzimei de conversie (captopril,etc.), enzima care
catalizeaza transformarea angitensinei I in angiotensina II , substanta cu intensa
activitate vasoconstrictoare .

MORFOPATOLOGIA

In hipertensiunea arteriala esentiala leziunile morfologice intereseaza
vasele mici si vasele mari.

Leziunile vaselor mari

In stadiile I si II de hipertensiune arteriala esentiala nu se pot evidentia
modificarile structurale at at la nivelul vaselor cat si in organele implicate in
controlul tensiunii arteriale (rinichii). In aceste stadii ascensionarea valorilor
presionale este realizata prin vasconstrictie periferica indusa prin hipertonie
simpatica. Perpetuarea hipertoniei a rteriolelor si mentinerea unei tensiuni marite
in peretii arteriolari atrage dupa sine hipertrofia compensatorie si hiperplazia
musculaturii netede vasculare , mentinerea hipertensiunii arteriale esentiale
determina atrofia stratului muscular, inlocuirea t esutului elastic cu tesut
conjunctiv proliferativ si aparitia arteriosclerozei cu ingustarea consecutiv a a
lumenului vascular.

Leziunile vaselor mari si mijlocii

Dupa varsta de 45 ani hipertensiunea arteriala esentiala este un factor de
risc mai im portant decat hipercolesterelomia. Hipertensiunea arteriala esentiala
asociata cu leziunile vasculare determina in timp suferinte organice sistemice ,
intre care, cele mai importante sunt cardiace , renale si cerebrale.

Cardiopatia hipertensiva

Cronologic , inima este primul organ care sufera dupa urma
ascensionarii valorilor presionale . Foarte rapid apare hipertrofia ventriculara
stanga, concentrica, ca un mecanism adaptiv.Decelarea procesului ASC,
coronariana, contribuie si el la suferinta miocar dului, manifestata prin hipertrofie
ventriculara si dilatatia ventriculului stang; aparita miocardiosclerozei cu
instalarea in timp a fenomenelor de insuficienta ventriculara stanga.

13 Nefropatia hipertensiva

Leziunile de arterioscleroza inregist rata in arteriole
intraparenchimatoase renale realizeaza tabloul de nefroangioscleroza
hipertensiva.

Leziuni cerebrale

Tulburarile cerebrale cronice precum si accidentele vasculare cerebrale
au un substrat anatomo – patologic complex : leziuni de art erioscleroza , procesul
de ASC al vaselor mari si anevrismele arteriale cerebrale aparute ca urmare a
alterarilor structurale ale peretelui vascular. Modificarile vasculare cerebrale pot
fi deduse prin examinarea fundului de ochi.

MANIFESTARI CLINICE SI DATE PARACLINICE

Simptomatologia hipertensiunii arteriale esentiale exprima atat variatiile
valorilor presionale arteriale , cat si suferinta diverselor tesuturi si organe
consecutive arterosclerozei induse de hipertensiunea arteriala esentiala cronica.
In functie de acesti doi parametri se disting trei stadii evolutive ale bolii
hipertensive : stadiul I, stadiul II, si stadiul III.
Studiile epidemiologice au demonstrate ca hipertensiunea arteriala
esentiala se instaleaza insidios, boala fiind o lunga perioada de timp
asimptomatica.

Stadiul I

Este cunoscuta sub numele de stadiul de hipertensiunea arteriala esentiala
izolata sau “pura”.Durata lui poate fi de 5 -15ani, simptomatolog ia este mai putin
exprimata, motiv pentru care boala a fost descoperita intamplator. Valorile
presionale sunt in jurul 140 -159 mmHg.
Tabloul clinic este dominat de simptomatologia neuropsihica :
– cefalee occipitala cu predominenta matinala ;
– asteni e fizica, ameteli , insomnii vedere incetosata , puncte volante in campul
vizual care exprima tulburari in circulatia retiniana parastezii si palpitaii.
Fundul de ochi este de gradul I , iar examenul clinic si explorarile
paraclinice nu surprind o su ferinte cardiovasculara sau renala. Aceasta este
stadiul reversibil.

14 Stadiul II

Se mai numeste si stadiul de hipertrofie cardiovasculara. In acest stadiu
valorilor presionale sunt mai mari , ajungand la 200/ 120 mmHg . Sau chiar mai
mult decat aces te valori orientative. In absenta unui tratament corespunzator nu
se inregistreaza variatii presionale semnificative de la o determinare la alta.
Inca din stadiul II pot apare simptome sugestive pentru ischemie cerebrala :
cefalee insotita de ameteli, aju ngand pana la vertijul grav, insotit de greturi ,
varsaturi tulburari senzoriale, pierdere de cunostinta. Aici se pot manifesta
accidente cerebrale, pot avea un caracter tranzitoriu , reversibil si se traduce
clinic prin amnezii , afazie surditate pareze , paralizii.
La examenul obiectiv se observa semne care exprima suprasolicitarea
ventricului stang : semne de hipertrofie ventriculara stanga.
Radiologic apar semne de hipertrofie ventriculara stanga , se poate
inregistra largirea calibrului ar terei ascendente cu opacifierea peretilor , semne
care traduc arteroscleroza aortica . Electrocardiograma surprinde elemente de
hipertrofie ventriculara stanga , fundul de ochi arata modificarai de gradul II.
Apar totusi tulburari discrete ale functi ei renale prin intermediul probelor de
clearance si al probei de concentratie.

Stadiul III

Se mai numeste si stadiul de hipertensiune arteriala esentiala complicata.
In acest stadiu tensiunea arteriala este permanent crescuta cu minima peste 120
mmHg. Simptomatologia exprima suferinta sistemului cardiovascular , a
creierului si rinichiului. Semnele si simptomele sadiului III sunt caracteristice
insuficientei cardiace:
– insuficienta ventriculara stanga cronica ;
– insuficienta ventriculara stanga acuta ;
– insuficienta cardiaca congestiva globala.
Radiologic , semnele de hipertrofie ventriculara stanga sunt evidente si sunt
completate de semne de staza pulmonara care traduc insufucienta stanga.
Electrocardiografia se inregistreaza sem ne de hipertrofie ventriculara
stanga, dar coexistenta cardiopatiei ischemice se poate manifesta prin
modificarile specifice ale fazei terminale si prin diverse tulburari de ritm si de
conducere.
Semne si simptome cerebrale
Se instaleaza inca de la inceputul bolii, se intensifica in stadiul II, iar in stadiul III
reflecta alterarea vaselor cerebrale si perturbatiile hemodinamice de la nivelul
creierului.
Semne si simptome renale

15 Hipertensiunea arteriala esentiala determina suferinta rinichiului prin doua
modalitati:
– nefroangioscleroza benigna ;
– arteroscleroza stenozata a arterei renale .
Nefroangioscleroza se manifesta prin poliurie , iar biologic prin proteinuria
discreta, scaderea capacitatii de concentratie a tubilor urinari pana la
subizostenurie , urmata de scaderea capacitatii de dilutie , fapt care conduce la
instalarea izostenuriei.
Evidentierea clinica si/sau biologica a aparitiei unei disfunctii renale in
cursul evolutiei hipertensiunii arteriale esentiale , reprezinta elementul c are
decide incadrarea bolnavului in stadiul III al bolii.

Tabel ul nr 4. Stadializarea hipertensiunii arteriale în funcție de afectarea
organelor țintă

Ghid de diagnostic și tratament vol I, L.Gherasim, Hipertensiunea arterială, pag. 43

16 STADIALIZAREA HTA

Tabel ul nr. 5 . Stratific area riscului pacienților cu HTA

După WHO -ISN 1999.

DIAGNOSTIC

Elementul esential in stabilirea diagnosticului de hipertensiune arteriala in
general este cresterea valorilor tensiunii arteriale. Eticheta de hiperte nsiune
arteriala esentiala trebuie aplicata numai dupa ce anamneza, examenul clinic
atent, datele biologice si investigatiile paraclinice complete, au fost in masura sa
deceleze o afectiune renala , endocrina , cardiovasculara, neurological care poate
evolua cu hipertensiunea arteriala secundara.
Diagnosti cul initial se stabilește în baza înregistrării valorilor tensionale
luate de 2 ori în condiții standard la cel puțin trei vizite succesive.
Anamneza se axează pe evidențierea:
– ereditatii familiale a HTA;
– prezența factorilor de risc modificabili (exce sul ponderal, consumul excesiv de
saren, nivelul activitatii fizice, stresorii psihosociali, consumul de alcool și
fumatul);
– consumului de medicamente ce pot influenta TA (contraceptive orale, steroide,
preparate antiinflamatorii nesteroidiene, decongest ante nazale, antidepresive);

17 antecedentelor heredocolaterale de HTA, de boli cardiovasculare,
cerebrovasculare, diabet zaharat, boli renale ,
– simptomelor și semnelor de afectare a organelor țintă (cord, sistem nervos
central);
Examenul fizic poate evidenț ia:
– edeme palpebrale sau periferice (boli renale);
– semne de insuficienta circulatorie;
– obezitate; aspect cusingoid (obezitate, facies de lună plină, vergeturi violacee
pe abdomen prin hipercorticism);
– creșterea în volum a tiroidei sau noduli ti roidieni;
– tahicardie;
– diferența TA (> 10 mm Hg) la brațe ;
– cardiomegalie; sufluri, galop, aritmii cardiace;
– sufluri pe arterele carotide;
– sufluri pe traiectul aortei abdominale, a arterelor renale;
– anevrisme ale aortei abdominale – mase palpabil e pulsatile;
– deficite neurologice.

Investigarea curentă a pacienților hipertensivi

Trebuie obtinuțe un istoric și un examen fizic amănunțit la toți pacienții
hipertensivi, completat cu investigații de rutină.
Trebuie stabi lit diagnosticul de HTA prin măsurarea corectă a TA după 5
minute de repaus, (culcat sau șezând), brațul să fie la nivelul inimii. La vârstnici,
diabetici, TA se va măsura și în ortostatism, imediat și la 2 minute de la
schimbarea poziției.
Nu se con sumă cafea înainte sau să nu fumeze cu maxim 15 minute înainte
de măsurarea TA. Se preferă sfigmomanometrul cu mercur, 2 determinări la 5
minute/vizită, și 3 seturi de determinări în ambulatoriu la interval de cel puțin o
săptămână.
Evaluarea paraclin ică presupune depistarea etiologică a HTA), afectarea
organelor țintă și bolile asociate, factorii de risc cardiovascular asociați, toate
acestea putând influența deciziile terapeutice.

Investigațiile paraclinice în cazul paciențil or hipertensivi

Examene de rutină:
-ex. de urină: hematurie, proteinurie, glicozurie ;
-electroliții și creatinina serică ;
-glicemia ;

18 -in serul total: LDL, HDL colesterol,trigliceride ,acid uric;
-electrocardiografie.
La acestea se adaugă examele pentru determinarea afectării organelor țintă:
examenul fundului de ochi, ecografia cardiacă pentru depistarea hipert rofiei
ventriculare stângi, a disfuncției ventriculare diastolice și sistolice a VS,
ecografia abominală renală și a glandelor suprarenale, angiografie, RMN pentru
fluxul în arterele renale șa.
Alte invesigații în cazul HTA secudare sau severe sunt prezentate in
tabelul nr 6:

Tabelul nr 6: Alte invesigații în cazul HTA secudare sau severe

Ghid de diagnostic și tratament vol I, Hipert ensiune aarterială, L.Gherasim, pag. 50

EVOLUTIE

In hipertensiunea arteriala esentiala cresterea valorilor presionale constituie
elemental dominant care sta la baza tuturor manifestarilor clinice si dicteaza
evolutia bolii prin severitatea leziunilor vasculare pe care le determina mai des in
organe tinta.

19 Se intalnesc doua forme evolutive de hipertensiune arteriala esentiala:
benigna si maligna. Forma benigna reprezinta 90 % din cazurile de hipertensiune
arteriala esentiala. Are o e volutie indelungata , lenta si progresiva . Durata bolii
este de ani sau chiar de zeci de ani , cu perioade de ameliorare sau de agravare.
Moartea se datoreaza cel mai des complicatiilor cerebovasculare si cardiace.
In forma benigna suferinta renal a progreseaza lent si rareori devine cauza de
deces (2,5 % din cazuri ) , chiar si la bolnavii netratati , in aproxiamtiv 6,5 % din
cazuri moartea se produce prin fenomene mixte de insuficienta cardiaca si renala
. Bolnavii cu valori mari ale tensiunii art eriale fara simptomatologie zgomatoasa
sunt expusi la acelasi riscuri si complicatii ca si cei cu siptomatologie
neurocirculatorie poliforma .
Forma maligna a hipertensiuni arteriale esentiale se intalnesc 8 -10 % din
cazurile de boala hipertensiva si se contureaza uneori chiar si de la debut, iar
alteori mai tarziu in cursul evolutiei formei benigne. Forma maligna are o
evolutie rapid accelarata spre agravare.Instalarea sindromului malign se
caracterizeaza , in esenta prin tensiune arteriala diasto lica peste 130 mmHg, edem
papilar bilateral, insuficienta renala progresiva substratul morfologic
constituindu -l un process de arterioscleroza.
Netratata boala poate duce la deces in decurs de 1 -3 ani prin complicatii
grave . Etapele bolii de la debut pan a la aparitia viceropatiilor sunt parcurse in 1 –
3 ani, timp in care apar fenomene de insuficienta renala, encefalopatie
hipertensiva si insuficienta cardiaca.
In cursul evolutiei bolii hipertensivul este expus la complicatii cardiace,
cerebrale si renale c are agraveaza prognosticul. Exista bolnavi care tolereaza
perfect, timp de zece ani , valorile presiunii arteriale foarte ridicate , fara aparitia
complicatiilor caracteristice bolii hipertensive.
Complicatiile nervoase pot fi durabile sau trecatoa re , in functie de
mecanismul lor de producere.
Complicatiile cardiace pot fi directe , produse de suprasolicitarea sistolica
sau de presiune si indirecte.Complicatiile renale sunt mai rare dar au o mare
pondere in agravarea prognosticului.
Hipertensivul este mai expus si la alte complicatii intre care: hemoragii
viscerale si la producerea disectiei acute aortice.

PROGNOSTIC

Principalii factori care determina prognosticul si tensiunea arteriala
esentiala sunt : varsta , sexul , antecedente heredocolaterale , forma evolutiva ,
stadiul bolii , starea arterelor organelor vitale , anomaliile E.K.G. asocierea

20 hipertensiunii arteriale esentiale cu ateroscleroza , diabetul ,obezitatea, factorii
stresanti de mediu si complicatiile .
Boala este mai severa si mai greu de tolerat la tineri , la care evolutia este
accelarata . Boala hipertensiva la tineri are o evolutie mai grava si risc de
complicatii mai mare. Orice agravare a hipertensiunii artereriale esentiale sub 40
de ani trebuie suspecta de malignizare.
Prognosticul hipertensiunii arteriale esentiale este de obicei mai grav la
barbat , la care apare mai precoce , are deseori o evolutie mai severa ( maligna) si
la care complicatiile sunt mai frecvente .
Femeile tolereaza mai bine hipertensiunea arteriala si fac mai rar
complicatii viscerale. Antecedente heredocolaterale au o semnificatie
prognostica prioritara , evolutia hipertensiunii arteriale esentiale fiind mai severa
la descendenti din parinti cu bo li cardiovasculare. Gradul ridicarii presiunii
arteriale are o deosebita importanta , prognosticul fiind mai serios cand acesta
este mai mare .Cu cat presiunea , indeosebi diastolica , este mai mare si
ireductibila prin tratament , cu atat prognosticul es te mai serios . Valorile
diastolice peste 110 mmHg indica un prognostic grav , daca se mentin constante .
Prognosticul hipertensiunii aretriale esentiale este cu atat mai sever cu cat
stadiul evolutiv este mai avansat.
Durata evolutiei de la stadiul I pana la stadiul II pate fi mai lunga sau mai
scurta , in functie de ereditate , de factorii stresanti de mediu si alti factori.
O hipertensiune arteriala esentiala in stadiile I sau II la varsta incidentei
maxime a bolii (45 -55 ani ) are toate sansele ( in 50 % din cazuri la femei si 25%
din cazuri la barbate ) unei supravetuiri indelungate , daca nu apar fenomene de
malignizare .
Asocierea bolii hipertesive cu ateroscleroza, diabetul si obezitatea agraveaza
prognosticul, leziunile arteriale fiind mult mai intense expunand bolnavul la
accidente coronariene si cerebrale insa mai rar la complicatii renale, pe cand
asocierea cu diabeteul afecteaza frecvent rinichii.
Mortalitatea prin insuficienta cardiaca este maxima la h ipertensivii tineri (45
% la sexul feminine si 40 % la cel masculine sub varsta de 40 de ani ). La
bolnavii mai tineri si la sexul feminine decesul se produce mai des prin
insuficienta renala, iar la varstele inainatate domina decesele prin insuficienta
cardiaca.
In seria factorilor de prognostic o importanata deosebita o are tratamentul ,
precocitatea acestuia ameliorand , respective agravand prognosticul .
Progresul terapiei antihipertensive a permis ameliorarea prognosticului
formelor be nigne sau chiar maligane, reducand cifrele presiunii arteriale ,
ameliorand tulburarile subiective si modificarile fundului de ochi. Tratamentul a
prelungit spectaculos durata medie de viata cauza decesului fiind de cele mai

21 multe ori un accident vascular cerebral rareori ajungand -se la uremie.
Tratamentul influenteaza favorabil prognosticul la toate grupele de varsta , dar
nu exista dovezi care sa poata face sa regreseze arteroscleroza asociata.
Terapia actuala influenteaza favorabil chiar in e volutia hipertensiunii
arteriale esentiale maligne.

TRATAMENT

Scopul tratamnetului antihipertensiv il constituie prevenirea complicatiilor
determinate de visceralizarea bolii la nivelul diverselor aparate si sisteme ,
visceralizare al carui sup ort morfologic il reprezinta procesul de ateroscleroza;
majoritatea bolnavilor (aproximativ 75 -80 % ) au presiunea arteriala maxima
cuprinsa intre 140 -160mmHg, intrand in categoria bolnavilor cu hipertensiune
arteriala “ usoara “.
Bolnavii cu valori presionale cuprinse intre 90 – 95 mmHg sunt urmariti la
intervale de 3 luni si in momentul in care presiunea arteriala minima creste si se
manifesta peste 95mmHg se initeiaza tratamentul medicamentos . O mentiune
aparte trebuie facuta hipertensiuni i arteriale sistolice izolate (tensiunea sistolica
este de 160 mmHg cu tensiune diastolica permanent sub 95 mmHg ) intalnita
mai frecvent la batrani. Riscul cardiovascular in aceste cazuri este de 2 -5 ori mai
mare.
In conditiile tratamnetului an ihipertensiv trebuie respectate urmatoarele
principii:
-stabilirea diagnosticului exact de hipertensiune arteriala esentiala ;
-mentinerea , pe cat posibil , a bolnavului in conditiile de viata si de
munca cu care acestea este obisnuit;
-urmarirea si autourmarirea continua a valorilor presiunii art eriale prin
determinari zilnice;
-stabilirea unui ritm de administrare a dozelor in functie de
particularitati faramacologice ale preparatului si de comp ortamentul valorii
presionale la dozele administrate.Majoritatea hipertensivilor pot desfasura o
activitate normala.
Este bine ca tratamentul sa fie inceput cu doze mici, care se cresc
progresiv pana la obtinerea efectului dorit, pentru ca ulter ior, acesta sa fie scazute
progresiv, pana la doza minima necesara mentinerii acestui efect. La persoanele
varstnice posologia trebuie ajustata cu prudenta pentru a se evita agravarea
tulburarile de circulatie cerebrala si coronariana determinate de proces ul de
ateroscleroza.

22 Măsuri profilactice și curative cu caracter general

Orice persoană, indiferent de rasă, vârsta, sex sau ereditate, poate să prevină
apariția sau evoluția HTA prin:
– menținerea unei greutăți optime, acăde re ponerală în caz de obezitate;
– activități fizice moderate;
– consum de alime nte cu conținut scăzut în sodiu;
– consum de alcool în cantități moderate.

Afro -americanii și vârstnicii sunt mult mai afectați de consumul de sare.
Deoarece nu există un mod exact de a afla persoanele ce vor suf eri de pe urma
excesului de sodiu, este de preferat o limitare a consumului de sare pentru a
preveni HTA. Se pot consuma în jur de 6g de sare pe zi, echivalentul a 2400 mg
de sodiu (o linguriță de sare de masă/zi). Se vor elimina toate alimentele cu
conțin ut crescut de sare din dieta zilnică. Sunt de preferat legumele proaspete,
carnea de pasare, peste, porc sau vită congelate, sau conservate fără sare.

Evitarea excesului de:
– grăsimi, carbohidrați, proteine. Este esențială limitarea aportului de li pide, în
special grăsimi saturate de origine animală și în special carnea și preparatele de
porc.
– cafeină și de băuturi ce contin cafeină: cafea, ceai negru, cacao (pot crește
tensiunea arterială, dar numai temporar).
-stresul poate induce creșterea te nsiunii arteriale și prin efect cumulat în timp
poate duce la HTA.

Consumul moderat de alcool nu determina cresterea valorilor presionale
dar contribuie la cresterea nivelului seric al lipoproteinelor cu densitate mare cu
rol antiaterogen. Rolul caf einei in cresterea valorilor presionale este bine
determinat, efectul hipertensiv realizandu -se printr -un mecanism simpatico –
mimetic .
Chiar la normoponderali se vor evita alimentele cu conținut crescut de
lipide și un număr mare de calorii: untul, margarina, carne grasă, brânza
fermentată , prăjeli, prajituri, bomboane, etc.
Se vor consuma:
– alimente cu continut scăzut în calorii si lipide:
– carne de pui sau curcan la cuptor, grătar sau fiartă (fără piele); pește; file de
muschi fără grăsi me ;
– lapte degresat, brânză nesărată ;
– fructe si legume proaspete, congelate sau uscate ;
– cereale și pâine cu conținut redus de sare ;

23 -alimente bogate în amidon și fibre vegetale – acestea reprezintă un substituent
excelent pentru lipide, au un co nținut redus de calorii, dar bogat în vitamine și
minerale: fructe, legume, cereale, orez, șa.

Activitatea fizică regulată reduce riscul afecțiunilor cardiace, reduce nivelul
de colesterol din sânge, crește nivelul de HDL -colesterol și ajută la co ntrolul
greutății și al TA.
Persoanele active au un risc cu 50% mai scăzut de a face HTA față de
persoanele sedentare.

Regimul de activitate : bolnavul trebuie sa -si impuna un regim de viata
ordonat, evitand eforturile fizice mari , starile de epuizare fizica ordonat , evitand
eforturile fizice mari , starile de epuizare fizica , trebuie respectate cele 7 -8 ore de
somn.Trebuie evitata activitatea fizica in regim suprasolicitant, trebuie inlaturat
fumatul.

Menținerea greutății optime sau scăderea ponderală în caz de obezitate
este o măsură extrem de importantă în controlul TA. Chiar pierderi ponderale
mici sunt importante pentru a preveni HTA.
Dieta trebuie să fie însă moderată și să asigure o scădere ponderală
progresivă, în medie de 250g/săpt. Este importantă și necesară creșterea activității
fizice zilnice și combaterea sedentarismului.

Tratamentul medicamentos al HTA

Ținta tratamentului antihipertensiv este atingerea unor valori ale tensiunii
arteriale sistolice<140mmHg (ideal sub 120mmHg), iar ale tensiunii arteriale
diastolice<85mmHg (ideal sub 70mmHg), nivelul minim acceptabil de control .
Tratamentul antihipertensiv se inițiază la toți pacienții care, în mod constant,
prezintă valori ale TA s istolice peste 160mmHg sau a TA diastolice peste
100mmHg.

24 Tabelul nr 7 : Pricipalele hipotensoare uzuale

Clasa de
medicamente Indicații Contraindicații
De electie Posibile De elecție Posibile
Diuretice tiazidice

Nefrix Vârstnici
HTA s istolică
Insuf
cardiacă
DZ Guta Dislipidemie
Inhibitorii enzimei
de conversie ai
angiotensinei
(IEC)

Enalapril,Ramipril Insuficiența
cardiacă
Disfuncția
ventriculului
stâng
După infarct
Nefropatie
diabetică DZ
II
Insuficiența
renală cronică
Sarcina
Stenoza
de arteră
renală
Hiperkaliemie Tușitori
cronici
Antagonsitii
receptorilor de
angiotensină II

Sartanii Tuse indusă
de IEC
Nefropatia
diabetica din
DZ tip I
Insuficiența
cardiacă
Intoleranța la
alte droguri
antihipertensive Sarcina
Stenoza
bilaterală de
a. renală
hiperkaliemie Arteriopatia
periferică
ß-blocante

Atenolol,
Bisoprolol,
Metoprolol
Infarct
miocardic
Angina
pectorală
Insuficiența
cardiacă
Insuficienta
cardiacă
(Mai ales cele
cardioselective) Astm
BPOC
Blocuri AV
gr 2 și 3
Disfu ncții
sexuale Insuficienta
cardiacă
decompensată
Arteriopatie
periferică

25 Antagonisti de
calciu
(dihidropiridine)

Felodipină,
Amlodipină Hipertensiune
sistolica
izolata la
pacienti
varstnici
Angina
vasopastică
Arteriopatii
periferice st
III Vârstnici cu
tulburări
circulatorii
cerebrale
Nu în
encefalopatia
hipertensivă IM acut
Angor
instabil
BAV gr. 2
sau 3
Alfa-blocante

Doxazosin Hipertrofie
de prostată Dislipidemie
Scăderea
toleranței la
glucoză Incotinența
urinară Hipotensiune
posturală
Insuficiența
cardiacă

Tratamentul medicamentos al pacienților care au valori constante ale TA
sistolice situate în intervalul 140 -159 mmHg sau între 90 -99 mmHg se va iniția în
funcție de prezența sau absența leziunilor organelor țintă și/sau a bolilor asociate:
cardiopatia ishemică, diabetul zaharat.
La majoritatea pacienților hipertensivi se preferă doze scăzute de diuretice
tiazidice sau de inhibitori de enzimă de conversie, ca tratament de primă intenție
în absența contraindicațiilor sau a necesității d e a folosi alți agenți
antihipertensivi impusă de imposibilitatea de control a valorilor TA . Ideal ar fi ca
medicamentul hipotensor să fie eficient în doză zilnică unică.
Pentru instituirea răspunsului complet la tratamnetul introdus ar trebui
aștept at cel puțin patru săptămâni, cu excepția situației în care este necesară
scăderea mai rapidă a TA (urgențele hipertensive, ischemia miocardică șa). Dacă
primul medicament este bine tolerat, dar răspunsul este slab sau insuficient, este
indicată înlocuirea cu un medicament alternativ, în situația în care HTA este
medie sau necomplicată.
În formele severe sau complicate de HTA este mai sigur să se adauge alte
medicamente, pas cu pas, până când se atinge valoarea de control a TA. Dozele
trebuie mărite pr ogresiv, sau se asociază doze mici din mai multe hipotensoare
evitându -se efectele secundare care apar la doze mari.
Tratamentul poate fi redus, mai târziu, dacă TA coboară și se menține mult
timp sub nivelul optim.

26 Terapia d e prevenție a bolilor coronariene

Trebuie administrate medicamentele care reduc riscul cardiovascular: aspirina
și statinele. Pentru prevenția primară se recomandă 75 mg aspirina, în cazul
paciențil hipertensivi în vârsta de cel puțin 50 ani, la care controlul TA este
satisfăcător (<140/89 mm Hg).
Pentru prevenția secundară (atunci când există dovezi de boală
cardiovasculară – angină sau infarct miocardic, terapia cu statine este indicată
atunci când colesterolul seric total este >5.0 mmol

Atitudinea practică în managementul pacientului cu HTA

Tabelul nr 8 : Recomandarile Societății Britanice de Hipertensiune pentru
managementul hipertensiunii. BMJ, 2002; 319: 630 -5.

27 CRIZA HIPERTENSIVA

Definiție:

Hipertensiune arterială = valori crescute ale TA sistolice > 140 mmHg
și/sau ale TA diastolice > 90 mmHg (definiția OMS și JNC VI – 1997).
Criza hipertensivă include atât criza hipertensivă simplă, cât și urgențele
hipertensive.
Criza hipertensivă și urgențele hipertensive apar de obicei la bolnavii
hipertensivi cunoscuți , dar pot surveni, în anumite condiții, și la persoane anterior
normotensive.
Criza hipertensivă simplă = creștere importantă a TA, de regulă cu valori
ale TA diastolice > 120 – 130 mmHg.
Criza hipertensivă malignă (encefalopatia hipertensivă) = cr eștere foarte
mare a valorilor TA, cu TA sistolică > 210 mmHg și TA diastolică > 130 mmHg,
simptomatică (cefalee, tulburare de vedere și/sau semne neurologice de focar,
rapid fluctuante).
HTA malignă (accelerată) = formă particulară evolutivă a HTA (e sențiale
și secundare), cu aceleași valori foarte mari ale TA sistolice (> 210 mmHg) și
diastolice (> 130 mmHg), caracterizată prin atingere rapid progresivă a organelor
țintă și prezența obligatorie a edemului papilar la examenul fundului de ochi.

Contex t clinic și riscuri:

Criza hipertensivă simplă (creștere importantă a TA, cu valori ale TA
diastolice > 120 – 130 mmHg) survine la aproximativ 1% din pacienții
hipertensivi.
Encefalopatia hipertensivă se manifestă clinic prin:
– cefalee importa ntă,
– fotofobie,
– grețuri, vărsături,
– tulburări ale stării de conștiență: confuzie, somnolență sau agitație,
– semne neurologice (rapid fluctuante): Babinski, nistagmus, pareze/paralizii
tranzitorii, convulsii, comă.
În cursul crizei hipe rtensive maligne este posibilă și apariția altor
complicații sau manifestări datorate HTA (insuficiență ventriculară stângă acută,
sindrom coronarian acut, accident vascular cerebral hemoragic, disecție de aortă).

Riscuri evolutive în urgențele hipertensi ve
Valorile mari ale TA pot determina complicații acute ale HTA, în decurs
de câteva ore, la nivelul tuturor “organelor țintă” (encefalopatie hipertensivă cu

28 edem papilar, angină pectorală sau infarct miocardic acut, tulburări de ritm
cardiac, edem pulmona r acut hipertensiv, accident vascular cerebral hemoragic
sau hemoragie cerebro -meningee, disecția unui anevrism arterial preexistent,
eclampsie).
Riscul complicațiilor majore la nivelul organelor țintă ale HTA este
determinat atât în mod direct de valorile creșterii TA, cât și de rapiditatea
producerii acestora, cu scurtcircuitarea mecanismelor de autoreglare și adaptare
viscerală la sistemul presional crescut.
Urgențele hipertensive impun scăderea terapeutică rapidă a TA, cu cel
puțin 20 -25% din valorile inițiale ale creșterii TA medii în decurs de o oră, sau
reducerea TA diastolice sub 100 -110 mmHg, pentru a preveni instalarea
complicațiilor acute și a insuficiențelor viscerale cronice progresive la nivelul
organelor țintă.

Riscur i terapeutice în urgențele hypertensive

La pacienții vârstnici și la cei cu hipovolemie trebuie evitată reducerea
terapeutică prea rapidă a valorilor TA, pentru a nu induce hipoperfuzie cerebrală
(risc de accident vascular cerebral ischemic) sau isch emie miocardică prin
hipoperfuzie coronariană (risc de accident coronarian acut). Atingerea valorilor
normale ale TA trebuie realizată treptat, în decurs de câteva zile (3 -4 zile).

Atitudinea practică în urgențele hypertensive

Internarea pacientului în s pital este obligatorie.
Anamneza rapidă trebuie centrată pe detectarea următoarelor elemente:
– factorii de risc cardiovascular familiali (boli cerebrovasculare, diabet zaharat,
obezitate, dislipidemii) și personali;
– detectarea unui eventual factor preci pitant al crizei hipertensive:
– efort fizic susținut;
– consumul de alcool;
– absența tratamentului antihipertensiv;
– iÎntreruperea bruscă a anumitor droguri antihipertensive (antagoniști
adrenergici de tip central: clonidină, mai rar β-blocante sau chia r diuretice);
– asocierea altor medicamente care diminuă, anulează sau interferă efectul
drogurilor antihipertensive (antiinflamatorii nesteroidiene, corticoizi,
simpatomimetice din decongestionante nazale, antidepresive, anabolizante sau
alte preparate ho rmonale, inclusiv contraceptivele orale);
– instalare rapidă a HTA (în special în formele secundare), nepermițând
apariția mecanismelor protectoare de hipertrofie vasculară: HTA de sarcină, HTA

29 renovasculară, feocromocitomul, criza renală din sclerodermie și sindroamele
nefritice acute.
– identificarea atentă a simptomelor prezente (pot sugera de la început asocierea
unei alte complicații hipertensive).
Examenul fizic:
– examen fizic corect și complet ;
– examinare atentă a aparatului cardiovascular : determi narea TA la ambele
brațe, examenul pulsului periferic, al suflurilor cardiace și vasculare, decelarea
aritmiilor și a prezenței zgomotului III sau galopului ventricular la ascultația
cardiacă;
– examinarea aparatului respirator : prezența ralurilor bronșice (semnificație de
astm cardiac asociat) sau a ralurilor de stază pulmonară (edem pulmonar acut);
– examinarea aparatului urinar (monitorizarea diurezei orare);
– examinarea atentă și amănunțită a SNC:
– aprecierea stării de conștiență ;
– examenul pupilelor și reflexului fotomotor: nistagmus; inegalitate
pupilară; midriază cu păstrarea acomodării (însoțită de cefalee și tendință
la bradicardie poate anunța hemoragia cerebro -meningee).
– eventuale semne neurologice de focar, cu caracter tranzitor:
pareze/para lizii pasagere; greață și vărsături de tip central; semn Babinski
prezent;
– redoarea cefei (atrage atenția asupra hemoragiei cerebro -meninge ale).
– examenul fundului de ochi în urgență este obligatoriu în criza hipertensivă și
face parte din examenul fizi c complet al bolnavului: edem papilar bilateral
(retinopatie hipertensivă stadiul IV Keith -Wagener -Baker); infarct arterial
retinian (în cazul scăderii prea rapide a valorilor TA în HTA malignă).
Examene de laborator complementare în urgența hipertensivă:
– examenul fundului de ochi (efectuat la patul bolnavului);
-electrocardiograma (obligatorie pentru detectarea aritmiilor, eventualelor
tulburări de conducere, a prezenței HVS și a ischemiei miocardice asociate);
– investigarea funcției renale (uree, creat inină, RA, electroliți,sumar de urină);
– explorarea factorilor biochimici de risc cardiovascular asociați (dislipidemii,
diabet zaharat, hiperuricemie);
– examen ecocardiografic transtoracic (la patul bolnavului) în situațiile în care
se suspectează asoci erea altor complicații (disecție de aortă);
– computertomografie cerebrală în urgență (nativă și cu contrast) în cazurile în
care se suspectează prezența unui accident vascular cerebral constituit
(hemoragic sau ischemic);
Restul explorărilor de laborator necesare bilanțului etiologic sau funcțional al
HTA vor fi efectuate după rezolvarea terapeutică a crizei hipertensive și
stabilizarea valorilor TA.

30 Obiective terapeutice:
– scăderea treptată a valorilor TA (în decurs de câteva ore) la valori
“nepericuloas e” în cazul encefalopatiei hipertensive: reducerea TA medii cu 20 –
25% din valorile anterioare sau reducerea TA diastolice la 100 -115 mmHg. Este
recomandabil ca aceste valori ale TA să fie menținute în primele 24 -48 ore de la
producerea encefalopatiei hiper tensive. Reducerea rapidă a valorilor TA sub acest
prag comportă riscuri, în special la vârstnic sau la cei cu HTA recent instalată, la
care mecanismele compensatorii ale hipertrofiei vasculare protectoare nu au avut
când să se instaleze.
Astfel, scăderea bruscă a TA medii și TA diasolice sub valorile menționate
poate induce hipoperfuzie cerebrală (risc de accident vascular ischemic, cu
infarct cerebral și/sau retinian) sau hipoperfuzie coronariană (risc de accidente
coronariene acute).
– normalizarea valor ilor TA se va realiza ulterior, în decurs de 3 -4 zile, până la
obținerea controlului terapeutic al HTA.
– controlul terapeutic optim al valorilor TA presupune (studiul HOT):
TA < 140/90 mmHg la pacientul hipertensiv nondiabetic
TA = 130 – 140/ 80 – 85 mmHg la hipertensivul diabetic

Medicația antihipertensivă parenterală:
-este indicată pentru reducerea rapidă a valorilor TA în criza hipertensivă
malignă, cât și în cazul pacienților hipertensivi necontrolați terapeutic ce necesită
intervenții chirurgicale î n urgență.

Tabelul nr 9 : Droguri antihipertensive cu administrare intravenoasă în
urgențele hipertensive

Medicament Cale de
admini –
strare Debutul
acțiunii Durata de
acțiune Doze
Nitroprusiat
de sodiu p.i.v. imediat 2-3 min 0,5-10 μg/kg/min
(doza iniția lă în eclampsie
și insuficiența renală este
de 0,25 μg/kg/min)
Diazoxid Bolus
i.v.
1-5 min 6-12 ore 50-100 mg la 5 -10 min
interval, până la maxim
600 mg
p i.v.
1-5 min 6-12 ore 10-30 mg/min

31 Labetalol Bolus
i.v. 5-10 min 3-6 ore 20-80 mg la 5 -10 mi n
interval, până la maxim
300 mg
p i.v. 5-10 min 3-6 ore 0,5-2 mg/min
Nitroglicerină p.i.v. 1-2 min 3-5 min 5-100 μg/min
Esmolol Bolus
i.v. 1-5 min 10 min 500 μg/kg/min în primul
minut
p i.v. 1-5 min 10 min 50-300 μg/kg/min
Fentolamină Bolus
i.v. 1-2 min 3-10 min 5-10 mg la 5 -15 min
Trimetafan p.i.v. 1-5 min 10 min 0,5-4 mg/min
Hidralazină Bolus
i.v. 10-20
min 3-6 ore 10-20 mg la 20 min
interval
Metildopa Bolus
i.v. 30-60
min 10-16 ore 250-500 mg
Nicardipină p.i.v. 1-5 min 3-6 ore 5 mg/h, cresc ând cu 1 -2,5
mg/h la interval de 15
min, până la maxim 15
mg/h
Enalaprilat Bolus
i.v. 5-15 min 1-6 ore 0,625 -2,5 mg la 6 ore
interval

Ce nu trebuie făcut:

– refuzul spitalizării pacientului în criza hipertensivă;
– evaluare clinică incompletă sau minim alizarea simptomelor și semnelor ce pot
sugera alte complicații hipertensive asociate;
– scăderea terapeutică prea rapidă a valorilor TA, în special la vârstnic (risc de
accident vascular cerebral sau accident coronarian acut);
– neglijarea supravegherii b olnavului aflat sub tratament antihipertensiv
parenteral.

32 CAPITOLUL I V
DATE STATISTICE

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproximativ 15%
până la 37% din populația adultă globală are hipertensiune. În cele mai multe
populații adulte, prevalența hipertensiunii arteriale (HTA) depășește 20%.
Această analiză indică faptul că mai mult de un sfert din populația adultă a lumii
totalizând aproximativ 1 miliard avea hipertensiune în 2000 și această proporție
va crește la 29% pâ nă în 2025. Studiile arată că bărbații și femeile au o prevalență
egală a hipertensiunii și că această prevalență crește cu vârsta în toate regiunile
lumii.
Probabilitatea apariției hipertensiunii arteriale este mai mare în rândul
persoanelor obe ze sau diabetice și crește odată cu înaintarea în vârstă. Este foarte
cunoscut faptul ca hipertensiunea este factor de risc pentru stroke (atac vascular
cerebral), infarct de miocard, afectarea vaselor sanguine, afectarea rinichilor,
pierderea vederii si a lte complicatii.
Cu siguranta, in aparitia si progresia acesteia intervin consumul exagerat de
alimente sarate, obezitatea (mai ales cea in care grasimea se distribuie in jurul
taliei) si lipsa de activitate fizica. Prezenta bolii la unul sau la a mbii parinti creste
posibilitatea ca descendentii acestora sa dezvolte aceeasi problema de sanatate,
boala putindu -se transmite de la parinti la copii. Este important de inteles ca
hipertensiunea poate aparea dupa virsta de 40 de ani, desi conditiile favor izante
exista din prima tinerete sau inca de la nastere, in cazul factorilor genetici.
Boala poate fi si consecinta unor alte suferinte cu care se asociaza adesea,
cum sint bolile cronice de rinichi, unele afectiuni ale glandelor endocrine, prec um
tiroida sau suprarenalele, sau unele boli congenitale prezente inca de la nastere.
In ultimii ani, se remarca o tendinta ingrijoratoare de aparitie a bolii hipertensive
la virste din ce in ce mai tinere, din cauza obezitatii, alimentatiei bogate in sare si
grasimi, fara produse vegetale sau de origine cerealiera, si a sedentarismului.
Dupa cum se poate intelege cu usurinta, hipertensiunea nu se produce
intotdeauna singura, ci se asociaza cu alti asa -numiti factori de risc
cardiovascular, cum sunt diabetul zaharat, cresterea concentratiei de colesterol in
singe sau fumatul. Asocierea dintre hipertensiune si acesti factori de risc nu
creste aritmetic nesansa de a face infarct de 16 ori mai mare decit cineva de
acelasi sex si virsta, care are ten siune normala, nu fumeaza si are colesterol
normal.
Cunoastem cu totii acesti factori de risc, precum: fumatul, valorile crescute
ale glicemiei sau diabetul zaharat, varsta care depaseste 60 de ani, alte afectiuni
vasculare cardiace, renale sau c erebrale in trecutul propriu sau la rudele

33 apropiate, valori constant crescute ale tensiunii arteriale, valori crescute ale
lipidelor sau grasimilor in sange si supraponderaliatea sau obezitatea.
HTA crește riscul apariției și agravării afecțiunilor cardio vasculare:
– o scădere cu 5 mmHg a TAd scade riscul apariției AVC cu 35 -40%;
– o scădere cu 5 mmHg a TA scade riscul apariției bolilor cardiovasculare cu 11 –
13%;
– o scădere cu 5 mmHg a TA scade riscul apariției afecțiunilor renale cronice
25%;
– HTA creșt e riscul de reapariție a AVC și a infarctului.
Efectele negative ale HTA sunt agravate de prezența simultană cu ea a
următorilor factori de risc suplimentari la aceeași persoană:
– vârsta: la peste 45 de ani, riscul de deces prin AVC sau IM creș te cu 300 –
400% la fiecare 10 ani;
– genul: bărbații au un risc de deces prin AVC cu 30% mai mare decât al
femeilor, iar în cazul decesului prin IM acesta e mai mare cu 200 -300% la
bărbați decât la femei ( 34 -75 ani), dar după 75 anii riscurile de deces pr in
afecțiuni cardiovasculare devin egale;
– Diabetul: riscul de deces prin afecțiuni cardiovasculare crește cu 300% la
bolnavii de DZ ( atât insulinodependenți, cât și noninsulinodependenți ) față de
cei care nu au DZ.
Riscurile de deces datorită afecțiun ilor cardiovasculare sunt mult mai mari
dacă ultimii 3 factori apar simultan cu HTA:
Un bărbat de 65 ani, cu DZ și alte afecțiuni cardiovasculare în trecut cu
HTA de Gr.1 (145 per 90 mmHg) are un risc anual de apariție a unui eveniment
cardiovascular maj or de 20 de ori mai mare decât al bărbat la 40 de ani cu aceeași
tensiune arterială doar care nu are DZ și nici antecedente cardiovasculare până la
acea vârstă.
Un bărbat la 40 de ani cu HTA de gr. II (170/ 105) are un risc de accident
cardiovascular maj or de 2 -3 ori mai mare decât ale unui alt bărbat de aceeași
vârstă, cu alți factori de risc similari dar cu o HTA de Gr.1 (145 per 90 mmHg).
-fumatul: crește riscul afecțiunilor cardiovasculare și al AVC ischemice la toate
vârstele dar cu un coeficient inv ers proporțional cu vârsta: la bărbații sub 65 ani
riscul decesului cardiovascular este de 2 ori mai mare la fumători decât la
nefumători, pe când la bărbații de peste 85 ani riscul fumătorilor este numai cu
20% mai mare decât al nefumătorilor. Trebuie să ținem cont și de faptul că
fumatul crește în același timp riscul multor afecțiuni non -cardiovasculare
(respiratorii și neoplazice).
-alcoolu l: riscul afecțiunilor cardiovasculare este mai redus cu 30 -40% la cei
care consumă zilnic 1 pahar de vin decât la cei care nu consumă zilnic alcool. Dar
consumul unor cantități mai mari de alcool zilnic provoacă alte afecțiuni cardiace

34 și crește riscul accidentelor vasculare, hipertensiune arterială, afecțiunilor non-
cardiovasculare și accidentelor generale.
-mișcar ea: cei care fac exerciții fizice moderate cel puțin 20 minute zilnic au risc
al decesului cardiovascular cu 30% mai mic decât al sedentarilor;
Starea socio-economică : ( nivel de educație, venituri și existența locului de
muncă) este un puternic prezicător de risc în cele mai cunoscute afecțiuni
cardiovasculare. În anul 1980 în SUA cei cu un venit anual de 18.500 USD aveau
o rată a decesului pe cardiovascular mai mare cu 40% decât cei ce aveau anual un
venit de 32.000 USD.
Zone geografice : Euro pa de Est, Rusia și Țările Baltice au o rată foarte
mare și în creștere accelerată atât a afecțiunilor cardiovasculare cât și a
accidentelor cerebrale. China are o Rată mai mare la accidentele cerebrale și o
rată mai mică la afecțiunile cardiovasculare dec ât America de Nord și Europa de
Vest.

35 CAPITOLUL V

ABORDAREA NURSING A PACIENTULUI
CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Nursingul înseamna ,,sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa -si
afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos,
sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face,
si sa actioneze în asa fel încât sa -si poarte d e grija cât mai curând posibil’’. [46]
Asistentul medical face parte din echipa care stabileste strategia terapeutica
si urmareste efectuarea si rezultatele terapiei nefarmacologice si farmacologice.
Abordarea nursing a pacintului cu hipertensiune arter iala presupune
efectuarea unei anamneze corecte si a unui examen obiectiv amanuntit, în
vederea descoperirii precoce a factorilor de risc, a conditiiloe clinice asociate si a
afectarii organelor tint a.
Diagnosticul nursing permite decelarea afectarii a nu meroase nevoi
fundamentale:
– nevoia de a respir a si de a avea o buna circulatie (dispneea);
– nevoia de a avea a bun a odihna si somn linistit (cefalee, nicturie);
– nevoia de a elimina (oligurie în caz de insuficienta renala);
– nevoia de a se misca si a avea o buna postura (tulburari de auz, de vedere
si de echilibru);
– nevoia de a evita pericolele (afectare cardiovasculara);
– nevoia de a se realiza profesional (stres, sechele);
– nevoia de a comunica ( afectarea creierului, accidente vasculare cerebrale).
Interventiile nursing presupun sustinerea în numeroase directii :
– automasurarea / masurarea presiunii arteriale;
– modificarea stilului de viata;
– abandonarea consumului de tut un;
– reducerea greutatii corporale;
– exercitii fizice (jogging, înot.etc.) adaptate vârstei si
dizabilitatilor;
– reducerea consumului de sare, colesterol, dulciuri
concentrate si lipide animale;
– administrarea prize lor de medicamente;
– monitorizarea aparitiei efectelor adverse;
– urmarirea compliantei pacientului la tratament;
– urmarirea reactiei bolnavului la boala;
– psihoterapia pacientului;

36 – resocializarea pacientului.
Proce sul de îngrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a
problemelor, a analizei situatiei, a îngrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice,
psihosociale ale persoanei, pentru a renunta la adminitrarea îngrijirilor stereotipe
si de rutina, bazate pe necesitatile presupuse, în favoarea unor îngrijiri
individualizate, adaptate fiecarui pacient. Este un mod de a gîndi logic, care
permite interventia constiecta, planificata a îngrijirilor în scopul protejarii si
promovarii sanatatii individului .

37 CAPITOLUL VI

CERCETĂRI PERSONALE

OBIECTIVELE CERCETĂRII s i METODOLOGIA FOLOSITĂ

Modificarea stilului de viata reprezinta un obiectiv important în algoritmul
de preventie si tratament în hipertensiunea arteriala. Este proce sul care
“adaugă ani vieții și viață anilor”. Factorii de risc se cumuleaza la fiecare
pacient si exista o asociere graduala între fiecare factor de risc si riscul
cardiovascular global.

Obiectivele cercetarii
Alegerile pe care le facem în ceea ce priv ește stilul de viață ne afectează și
ne determină starea de sănătate în cea mai mare măsură.
Astfel, ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii este
urmatoarea:
– stilul de viata – 51%
– factorul biologic – 20%
– mediul ambiant – 19%
– sistemul ingrijirilor de sanatate – 10%

Graficul nr 1: Ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii
Ponderea celor patru factori determinanti ai sanatatii
51%
20%19%10%
stilul de viata
factorul biologic
mediul ambiant
sistemul ingrijirilor de sanatate

38
Exista o relatie directa între stilul de viata si cresterea riscului
cardiovascular al bolnavului hipertensiv.
Cercetarea a avut urmatoarele obiective :
– ajutarea beneficiarilor serviciilor noastre( pacienti, bolnavi) la identificarea
alternativelor în momentul luării deciziilor care pot avea un impact pe termen
scurt și lung asupra sănătății.
– inregistrarea unei creșteri semnificative a comportamentului sanitar pozitiv,
(nutriție echilibrată, lipsa fumatului, activitate fizică corespunzătoare, evitarea
stresului) și o scădere semnificativă a comportamentelor prejudic iabile sănătății
(abuz de alcool, cafea, droguri, substanțe chimice periculoase).

Materiale si metode de lucru

Studiul a fost efectuat pe un lot de 60 de bo lnavi cu hipertensiune arteriala
urmariti în cabinetul medicului de familie Sorina Rusu, Bucures ti. Fiecarui
bolnav i s -a elaborat o fisa de studiu, datele medicale fiind prelucrate pe baza
fiselor de observatie întocmite de medicul de familie.
Criteriile de includere în studiu sunt urmatoarele :
– bolnavi hipertensivi urmariti în perioada octombrie 2 011– iunie 2012;
– toti bolnavii aveau la evaluare în schema terapeutica inhibitor al enzimei de
conversie a angiotensinei singur sau asociat cu betablocante sau/si blocante ale
calalelor de calciu , derivat netiazidic sulfonamidic .

Masurarea presiunii art eriale

Masurarea tensiunii arteriale s -a facut cu respectarea urmatoarelor reguli :
– masurarea PA dupa un repa us fizic si psihic timp de 15 minute;
– efecturea a doua determinari la interval de 2 minute.

REZULTATE OBȚINUTE

Repartitia bolnavilor hipertensivi în functie de sex este redata în graficul nr. 2.

39 Graficul nr. 2 Repartitia bolnavilor hipertensivi în functie de sex

Repartitia bolnavilor in functie de sex
40%
60%Masculin
Feminin

Persoanele cu domiciliu stabil provenite din mediul urban în numar de 40, au
reprezent at aproximativ 67% din totalul lotului este redata în graficul nr. 3.
Ceilalti locuesc din primavara pana in toamna in mediul rural.

Graficul nr. 3: Repartitia persoanelor in functie de domiciliu

Repartitia persoanelor in functie de domiciliu
67%33%
cu domiciliu urban stabil
din primavara pana in toamna in
mediu rural

40 Repartitia bolnavilor în functie de încadrarea HTA es te redata în graficul
nr. 4.

Graficul nr. 4. Repartitia bolnavilor în functie de încadrarea HTA
Repartitia bolnavilor în functie de încadrarea HTA
1364
23
010203040506070
HTA gr.1 HTA gr.2 HTA gr.3

Fiecare pacient a primit un chestionar la inceputul programului.
La intrebarea „Considerati ca printre comportamentele dumneavoastra
exist a un comportament / mai multe vicios/vicioase?” raspunsurile au fost
urmatoarele:

Tabelul nr. 10 : Distributia persoanelor chestionate pe riscuri autoasumate

Intrebare/
raspuns Con-
sum
excesiv
de
alcool Con-
sum
excesiv
de
cafea Con-
sum de
tutun Comporta –
ment
alimentar
inadecvat Consum
de
droguri; Mai
multe
compor –
tamente
vicioase

a)Da. Care ? 18 53 47 58 0 21
Nu sunt conștient.
Mențin
comportamentul. 2 3 2 7 0 2
Sunt conștient.
Mențin
comportamentul. 10 10 9 29 0 2

41 Sunt conștient. Mă
gândesc la
schimbare 6 40 36 22 0 17
b) Nu 26 7 13 2 60 18

Avand in vedere specificul grupului caruia ne adresam si analizand
raspunsurile acestei intrebari, observam: absenta a unuia dintre comportamente –
consumul de droguri, un procent ingrijorator al ponderii comportamentului
alimentar inadecvat, al unui consum excesiv de cafea si tutun si un procent mic al
consumului excesiv de alcool.
Deasemanea observam disponibilitatea la shimbare a 86,67% (52 pacienti)
dintre persoane, dar si refuzul a 13,33,% (8 pacienti) dintre acestea .

Graficul nr. 5: Disponibilitatea la schimbare

Disponibilitatea la schimbare
87%13%
disponibilitatea la schimbare
refuzul

A doua intrebare a fost „Care au fost cauzele care considerati ca au motiva t
aparitia acestui comportament?”.
– au considerat ca putin expusi riscurilor: 6 bolnavi (10%);
– au supraestimat numarul persoanelor cu acest comportament:42 bolnavi( 70%);
– au subestimat pondereapacientilor cu atitudini negative : 12 bolnavi (20%)

42 Graficul nr. 6: Motivatiile pacientilor privind aparitia comportamentului
vicios

Motivatiile pacientilor privind aparitia comportamentului vicios
10%
70%20%
au considerat ca putin expusi
riscurilor
au supraestimat numarul
persoanelor cu acest comportament
au subestimat pondereapacientilor
cu atitudini negative

Ne atrage aten tia procentul mare al persoanelor care considera ca este
justificabil sa -si sustina comportamentul vicios pentru faptul ca exista un numar
mare de persoane cu acest tip de comportament. De asemenea, exista un numar
mare de persoane care au subestimat pond erea celor cu atitudini negative
(Graficul nr. 6 ).
La cel de -al treilea item pacientii au considerat ca pot creste cantitatea de
fructe si legume consumate prin urmatoarele modalitati:
– fructele vor lua locul gustarilor dintre mese si deserturilor ;
– cunoasterea aportului de fructe si importanta lor pentru pastrarea sanatatii;
– introducerea salatelor in alimentatie si micsorarea aportului de grasimi si carne
de porc ;
– renuntarea la fumat si inlocuirea unei tigari cu un fruct ;
– renuntarea la mancarur ile rafinate si preparate timp indelungat in favoarea
mancarurilor mai putin prelucrate ;
– inlocuirea unei mese principale cu o masa numai din legume si fructe.
Raspunsurile date la cea de -a patra intrebare „ Ce vei schimba in
comportamentul t au ?” ne demonstreaza disponibilitatea pentru schimbare, dar nu
comunica nimic despre sustinerea in timp a comportamentului.
Cât de des?
– zilnic ………………………………………………………………………….. 16 persoane
– intre 2 – 5 zile / sapt. ………………………………………….. 44 persoane
Cât de mult?
– voi consuma mai putine alimente bogate in grasimi : 31 pacienti (51,67)
– voi reduce cantitatea de dulciuri: 19 pacienti (31,67%)

43 – voi reduce cantitatea de sare: 10 pac ienti (16,67)

Graficul nr. 7 : Decizii privind schimbarea comportamentului alimentar

Consum excesiv de cafea:
– voi reduce cantitatea de cafea /zi……………………………………50 pacienti
(83,33)%;
– voi renunta la cafea………………………………………….7 pacienti (11,67%)

Graficul nr. 8: Solutii prezentate de pacienti privind consumul de cafea

83,33%
11,67%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%
voi reduce cantitatea de cafea voi renunta la cafeaSOLUTII PREZENTATE DE PACIENTI PRIVIND CONSUMUL CAFEA
Series1
SCHIMBAREA COMPO RTAMENTULUI ALIMENTAR
51%
32% 17%
voi consuma mai putine alimente
bogate in grasimi
voi reduce cantitatea de dulciuri
voi reduce cantitatea de sare

44 Figura 5

Consum de tutun:
– voi reduce numarul de tigari /zi – 58 persoane (96,67%) ;
– voi renunta la fumat – 2 persoane(3,33%) .

Graficul nr. 9: Solutii prezentate de pacienti privind consumul de tutun

voi reduce numarul de tigari
voi renunta la fumatS196,67%
3,33% 0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%SOLUTII PREZENTATE DE PACIENTI PRIVIND FUMATUL
Series1

De asemenea, raspunsurile au pus in evidenta faptul ca pentru a se produce
schimbarea comportamentala este nevoie de ajutorul unei per soane autorizate.
Numai 4 persoane considera ca vor gasi singuri rezolvarea problemelor.

Graficul nr. 10: Modalitati de realizare a compo rtamentului favorabil
sanatatii

SINGUR SUSTINUT DE
CONSILIER

45 Persoanele chestionate au sustinut ca schimbarea ar putea fi di ficila din
cauza urmatoarelor motive :
– anturajul ;
– dependenta;
– programul de activitate;
– apetitul exagerat pentru dulciuri;
– senzatia de foame din timpul noptii;
– venitul;
– stresul;
– lipsa vointei;
– teama de a nu -mi afecta buna dispozitie, sana tatea, respectul de sine si respectul
celor din jur.

Majoritatea participantilor la programul educational au considerat ca isi pot
depasi problemele daca :
– isi vor recunoaste dificultatea;
– se vor informa cum sa depaseasca aceste probleme;
– vor deveni preocupati de schimbarea comportamentului ;
– vor cauta ajutorul familiei si specialistilor;
– se vor mobiliza pentru schimbare;
– vor incerca sa se indeparteze de cei care practica acest comportament vicios.
Unii sunt preocupati de faptul că nu vor putea mentine compotamentul
favorabil al sanatatii din cauza : lipsei de ajutor din partea familiei, a anturajului,
a vechilor deprinderi.

Un numar mare dintre persoanele care au apelat la ajutorul consilierului
(88,33%) a considerat ca va putea intar i si mentine noul comportament cu
ajutorul unui consilier; doar 7 persoane (11,66) considera ca vor obtine rezultate
favorabile singure.

46 Graficul nr. 11: Modul de solutionare al problemelor
88,33%
11,66%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%
cu ajutorul unui consilier singureDepasirea problemelor
Series1

Solutiile prezentate la intrebarea „Din experien ta dumneavoastra cunoasteti
soluții pentru această/aceste problema/probleme ?” nu sunt optime si nu sustin
schimbarea (ex: diverse cure de slabire). Cei mai multi considera ca daca “altii au
reusit, deci se poate “.
Conversatia individuala a evid entiat cauzele deja cunoscute ale aparitiei
comportamentelor vicioase.
Pentru compotamentul alimentar inadecvat sunt incriminati :
a) factorii de mediu dintre care amintim:
-semipreparatele industriale, care conțin cantități mari de grăsime;
-oferta ab undentă de alimente bogate în energie, la prețuri accesibile;
-uleiuri și margarine la un preț foarte mic;
-mecanizarea muncii, urbanizarea și aparatele electrice din gospodării au redus
necesarul caloric cu 700 – 800 kcal/zi, în timp ce consumul de calo rii nu a scăzut;
la majoritatea locurilor de muncă, necesitățile calorice tind să se apropie, din ce
în ce mai mult, de valorile metabolismului bazal.
b) factorii alimentari : defectele de educație – dietă neechilibrată, bogată în
carbohidrate (dulciuri și grăsimi), în disproporție cu necesitățile energetice ale
organismului ;
c) medicamentele : cortizon, hormoni.
d) factorii genetici – dar”nu uitam ca genele încarcă arma, însă stilul de viață
apasă pe trăgaci”.
Cei mai importanți factori care determina consumul de tutun si cafea sunt:
• curiozitatea,
• rezolvarea problemelor,
• formarea unei imagini sociale,
• presiunea grupului,

47 • o stimă de sine scăzută,
• un răspuns la singurătate,
• insuficiente informații pertinente referitoare la riscurile pe ca re le implică.
Analizelele de laborator au evidentiat o crestere semnificativa a
colesterolului si trigliceridelor la 4 persoane cu varsta mai mica de 50 ani, ceea ce
ne–a determinat sa cerem ajutorul medicului specialist.
In cea de -a doua faza a proiec tului ne -am propus realizarea unor activitati
pe grupe de risc pentru transformarea informatiei acumulate in deprinderi
favorabile sanatatii. Am reusit sa constientizam cele 11 persoane de existenta
comportamentelor vicioase si actiunea lor negativa asupra organismului; astfel,
intregul grup si -a exprimat acordul de a continua proiectul pana la indeplinirea
obiectivelor.
Din doua in doua saptamani s -a efectuat verificarea mentinerii
comportamentelor favorabile sanatatii. Participantii la programul de educ atie
pentru sanatate prezinta periodic un rezumat al rezultatelor obtinute, al
preocuparilor si intrebarilor inca nerezolvate, care sunt analizate de catre grupul
de consilieri (asistent, medic, psiholog) pentru a gasi impreuna solutii
personalizate.
In prezent, rezultatele programului de educatie pentru sanatate sunt
urmatoarele:
– in ceea ce priveste modifica rea comportamentului alimentar : scaderea in
greutate cu 4-16 kg in 7 luni la 53 persoane obeze;
– nu am reusit sa determinam renuntarea la fumat, dar am obtinut reducerea
numarului de tigari/zi si deasemeni, reducerea cantitatii de cafea.
Schimbarea stilului de viata a determinat normalizarea tensiunii arteriale si,
la peste 50 la suta din cazuri, reducerea dozelor terapiei medicamentoase sau
reduc erea numarului de medicamenta asociate.
Rezultatele obtinute sunt incurajatoare si consideram ca vom continua acest
proiect.
In realizarea studiului de fata am folosit ca metode de cercetare: observatia
clinica, analiza statistica si analiza de continut, folosindu -ma de urmatoarele
tehnici si instrumente:
– chestionarul cu intrebari;
– observația (directă sau participativă);
– interviul (semistructurat, anamneza, în grup);
– conversa ția (individuală, “focus grup”).

48 CONCLUZII

Schimbarea este un moment care produce bulversare, ea presupune
capacitatea de adaptare la nou si de asimilare a schimbarilor; daca la unele
persoane este momentul unui adevarat „razboi” cu sine si cu cei din jur, la altele
este o trecere fireasca spre starea initial a de sanatate.
Moment de schimbare poate fi caracterizat fie de:
• senzatia de imprevizibil – multi percep aceste schimbari ca pe ceva care se
petrece peste noapte, despre care nu stiu nimic si la care nu s -au gandit. Este
foarte important ca a tunci cand se pregatesc astfel de schimbari ele sa fie
comunicate si traite impreuna in familia, prietenii pentru a putea afla si trairile pe
care le aduc ele.
• noutatea – implica un efort crescut pentru a putea accepta ceea ce este diferit si
a putea ren unta la ceea ce a fost inainte. Este foarte importanta sustinerea celui
care a luat aceasta decizie de catre familie si prieteni.
Asistentul medical si mentor in acelasi timp, trebuie sa apara in fata
participantilor la program ca o sinteza intre forta si intuitie si insusirea de
cunostinte tehnice, sa se manifeste ca o persoana autorizata de societate, ca un
promotor al eticii, pentru a da acestuia, prin cultura sa umanista, sperante si
increderi nelimitate.
Un asistent devine din ce in ce mai mult un cons ilier pentru toate
activitatile umane care pot afecta sanatatea, un consilier al sanatatii .
Studiul de fata pune in evidenta faptul ca populatia este expusa, mai mult
ca niciodata, factorilor de risc datorati unui stil de viata nesanatos. Analizand
grupu l tinta din perspectiva varstei la care au aparut problemele de sanatate
datorate comportamentul inadecvat, suntem indreptatiti sa sustinem
implementarea programelor de educatie pentru sanatate de la o varsta cat mai
frageda.Si mai grav ni se pare faptul c a exista persoane care nu constientizeaza
existenta si riscul comportamentelor vicioase, minimalizeaza sau neglijeaza
interventia specialistului si se expun si mai mult maladiilor secolului.
Experienta ne -a demonstrat ca omul nu este intotdeauna o fiinta
rationala si nu se lasa usor lipsit de dorinta sa si de placeri, chiar cand acestea
constitue o amenintare pentru sanatatea sa.
Rolul factorilor comportamentali în etiologia, evoluția și recuperarea din
boală este astăzi tot mai clar precizat și înțeles. Peste 50% din cauzele de
mortalitate din țările dezvoltate (inclusiv Europa centrală și de est) se datorează
factorilor comportamentali.
Conștientizarea mai profundă, atât la nivel individual cât și la cel
populațional, a semnificației pozitive sau negat ive a fiecărui comportament, ar
produce o reducere importantă a morbidității și mortalității prin maladiile
civilizației.

49 Stim cu totii ca este vorba de o "investitie in timp" – cum foarte sugestiv o
denumeste O.M.S. – eficienta educatiei pentru sanatate se materializeaza in mod
lent, cu o scadenta mai indepartata. Investitiile in acest domeniu sunt insa
deosebit de rentabile, ele fiind incomparabil mai reduse si totodata mai utile decat
cheltuielile efectuate in scopuri terapeutice.
Educatia pentru sanatate trebuie sa fie o preocupare permanenta a cadrelor
medicale si didactice, a psihologilor, a sociologilor, a familiei, cei care printr -o
colaborare eficienta contribuie la asigurarea sanatatii fizice si mintale, în
conditiile unor so licitari din ce în ce mai exigente ale vietii moderne, care ridica
probleme dificile în ceea ce priveste adaptabilitatea acestora.

50 BIBLIOGRAFIE

1. EHS guidelines for the management of hypertension. J. Hypertens 2003; 21:
1011 -1053.

2. Guidelines Sub -Comitte. 1999 World Health Organization – International
Society of yipertension gudielines for management of hypertension. J. Hypertens
1999; 17: 151 – 183.

3. Olinic N, Blaga S, Vida -Simiti L, Olinic D: Clinica Medical a,
CARDIOLOGIE, Editura Medicala Universala ,,Iuliu Hatieganu” Cluj -Napoca,
2002: 240 – 270.

4. 2003 European Society of Hypetension – European society of cardiology
guidelines for management of arterial hypertension. Guidelines Comitte. J of
Hipertensio n 2003; 21: 1011 – 1053.

5. L. Gherasim , MEDICINA INTERNA vol. II, Editura: MEDICALA ( 2004 )

6. Liana Mos curs – NOTIUNI DE SEMIOLOGIE MEDICALA

7. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistenti medicali – pentru
colegiile si scolile postliceale sanitare, Lucretia Titirca , Viata Medicala
Romaneasca (2008 )

8. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor
fundamentale – Vol. I , Lucretia Titirca , editura: Viata Medicala Romaneasca
(2008 )

9.SUPORTURI DE CURS –facultate .

10.FISE DE OBSERVATIE – pentru cazuri practice .