Politica social ă [600689]

Politica social ă
Putem defini politica social ă ca fiind un set de politici publice ce urm ăresc atât
realizarea protec ției sociale cât și a bunăstării oamenilor.
Problematica vârstinicilor în context mondial
Problematica vârsticilor reprezint ă o preocupare de mare interes la nivel na țional,
având o abordare multidisciplinar ă. În contextul popula ției îmbătrânite progresiv și
dezechilibrului dintre genera ția tânără și cea a vârstinicilor, problema este abordat ă atât de
sociologi, cât și de economi ști, analiști politici, psihologi sau medici.
Estim ările la nivel mondial relev ă că numărul de persoane trecute de 60 de ani va
crește de la 600 de miloane (prezent) la apro ape 2 miliarde (2050). De asemenea, un studiu
realizat de Biroul pentru Statistica al SUA intitulat An Aging World: 2008 avertizeaz ă că
numărul locuitorilor peste 65 de ani va cre ște enorm la nivel mondial.
Referitor la statisticile demografice, speciali știi vorbesc de fenomenul de înc ărunțire
a populației1 marcând modernitatea: sc ăderea natalit ății și creșterea speran ței de via ță. În
acest context al îmb ătrânirii popula ției creat de civiliza ție și progres, omenirea este pus ă în
fața unei mari provoc ări, aceea de a da alt ă dimensiune social ă fenomenului de îmb ătrânire și
de a reconsidera vârstnicul prin abordarea acestuia ca o resurs ă umană important ă. Astfel, a
fost promovat conceptul de îmb ătrânire prin men ținerea vârsticilor ca participan ți activi ai
societății, concept ce sus ține participarea activ ă a vârstnicilor la via ța socială, politică și
culturală prin colaborare între genera ții și evitarea discrimin ării pe criteriul vârstei. Pentru
realizarea acestui obiectiv es te necesar un cadru ce permit e un standard ridicat de via ță prin
protecție socială. Acest sistem presupune o exminare a societ ății în ansamblu.
Politica social ă a Uniunii Europene
Politica social ă a UE și-a făcut debutul o dat ă cu Tratatul de la Roma2, instrument ce
pune bazele unei politici sociale ce favorizeaz ă crearea pie ței comune prin libera circula ție a
1Peterson,  1999
2 1957

muncitorilor și libertatea de stabilire a acestora. De asemenea, prin interm ediul acestui tratat
s-a favorizat și crearea Fondului Social European3.
Mai târziu, în 1986, s-a adoptat Actul Unic European, instrument compus din directive
privind sănătatea și siguranța la locul de munc ă. În 1989, s-a adoptat un alt instrument
important pentru politica social ă, Carta Social ă, document programatic ce stabile ște
drepturile sociale și direcțiile de acțiune ale politicii sociale.
Figura 1. Evolutia tinerilor si varstincilor
Sursa http://www.dspdolj.ro/ed   ucatie_sanatate.htm
Analiza ponderii guprlor de varsta in perioada 2007 ‐2050 arată schimbările care vor produc
în raportul dintre tineri și vârstnici. În graficul de mai sus se observă că până în anul 2015, numărul
3 Instrument  de finantare a politicii sociale

tinerilor se menține deasupra  numărului de vârstinici.  După acest an însă, situația se va schimba,
populația cunoscând  un accentuat  proces de îmbătrânire.
Populația vârstincă a crescut continuu în ultimii 50 de ani, numeric, dar și procentual.  Se
estimează că acest proces va continua.  
Situația vârstnicilor în România
În România, vârstnicii s u n t o c a t e g o r i e s o c i a l ă vulnerabil ă, m a r g i n a l i z a t ă și
discriminat ă. De asemenea, aceasta categorie social ă prezintă un risc crescut de s ărăcie. Din
păcate, situa ția persoanelor de vârsta a III-a din țara noastr ă nu a reprezentat un domeniu
prioritar al politicilor sociale.
În țara noastr ă, cele mai multe atribu ții în domeniul politicii sociale îi revin
Ministerului Muncii, Familiei și P r o t e cției Sociale. De asemena, activitatea Ministerului
Sănătății, a Ministerului Educa ției, Cercet ării și Inovării și a M i n i s t e r u l ui Dezvolt ării
Regionale și Locuinței au atribu ții și un impact puternic asupra politicii sociale. O alt ă
instituție cu atribu ții în acest domeniu este Consiliul Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării.
Figura 1.1 Harta

Sursa: Eurostat
Conform unui recent studiu european4, se releva faptul c ă un pensionar român pierde
75.7% din pensie cu cheltuielile fixe. Vârstn icii din Marea Britanie pierd doar 47,3% din
pensie, in timp ce la nivelul Europei, pensiona rii dau in medie 60% din pensie pe cheltuieili
fixe. Cheltuielile fixe cuprind în primul rând locuin ța, mâncarea și transportul. Dac ă vine
vorba despre locuit se iau în considerare cheltuielile pentru chirie, locuin ța personal ă,
întreținere și reparații în imobil, la care se adaug ă cheltuielile cu apa, gazul și curentul.
Așadar, la noi în țară, un pensionar r ămâne cu doar un sfert din pensie.
V orbind doar in procente situatia nu pare atat de grava insa lu crurile devin grave în
condițiile în care pensia medie în Austria este de 1182 euro, ia r cea din Romania este de doar
844 ron echivalenul a 191 euro.
Speranta de via ță
Figura 1 Harta speranței de viață in Europa 
Sursa Eurostat
In fig. X . x se reprezinta speranta de viata in Europa. Se observa ca in Romania
speranta de viata este mai mica de 78 de ani. In Bucuresti, varsta la care se ajunge este 76,1
4 Realizat de grupul Allianz (aprilie 2015)

ani, o speranta de viata mai mare decat in re stul tarii, unde, conform Atlasului statistic
Eurostat, varsta la care se ajunge este in jurul varstei de 74 de ani.
Asa cum se observa si in figura XX, statele din vestul, nordul si centrul europei au o
speranta de viata mult mai ridicata ajungând la si la peste 83 de ani (anumite regiuni din
Spania, Franta, Italia si Islanda).
Bibliografie
Economie si politici sociale, Daniela Varjan, Cursuri in format digital www.ase.ro
http://www.biblioteca-digitala.ase.r o/biblioteca/carte2.asp?id=374&idb
http://www.varsta-a-tre ia.ro/page/index/36/23/ Studiu%20comparativ%20-
%20Protectia%20sociala%20a %20varstnicilor%20din%20….html
http://cpescmdlib.blogspot.ro/2012/04/politi ci-europene-privind -persoanele.html
Strategia na țională pentru promovarea îmb ătrânirii active și p r o t e cția persoanelor
vârstnice pentru perioada 2015-2020
Strategia na țională privind incluziunea social ă și reducerea s ărăciei pentru perioada
2015–2020
http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/ politici-familiale-incluziune-si-asi stenta-
sociala
http://www.mariustuca.ro/externe/studiu ‐european ‐pensionarii ‐romani‐raman‐doar‐cu‐un‐
sfert‐din‐pensie‐4309.html