Sun Tzu era originar din Statul Ch’i. D atorită c ărții sale despr e arta războiului , el a obțin ut o audiență la Ho Lu, regele S tatului Wu.2 Ho Lu… [600683]

Licență

Sun Tzu era originar din Statul Ch’i. D atorită c ărții sale despr e arta războiului , el a obțin ut o audiență la Ho Lu, regele S tatului Wu.2 Ho Lu… [600683]

Byadmin ianuarie 1, 2024

SUN TZU
ARTA RĂZBOIULUI
Notă biogr afică 1
Sun Tzu era originar din Statul Ch'i. D atorită c ărții sale
despr e arta războiului , el a obțin ut o audiență la Ho Lu,
regele S tatului Wu.2
Ho Lu spus e: ,.Ți-am citit în întregime cele treisprezece
articole, domnule".3 Poți proceda la o mică demonst rație a
artei de a stăpâni mișca rea trupel or?"
Sun Tzu răspunse: "Pot".
Ho Lu întrebă: "Poti face același l ucru și cu fe meile?"
Sun Tzu spu se: "Da ",
De îndată , regele își dădu încuviința rea și ordonă să fie
aduse de la curte o sută optzeci de femei frumoase.4
Sun Tzu le repartiză î n două companii și puse î n fruntea
lor pe cele două concubi ne preferate ale regelui . El le
învăț ă pe toate să poarte o haleba rdă. Apoi el spuse: "Știți
unde se gă sește inima , unde se g ăsesc mâna dreaptă,
mâna s tângă și spatele?"
Femeile spuser ă: "Știm".
Bun Tzu spus e; "Când ordon "Fața" înt oarceți-vă cu fața , inima
către mine; când spun "Stânga" întoarceți-vă către mân a
stâng ă; când spun "Dreapta" către dreapta; când spun "Înapoi"
întoarceți-mi s patele".
Femeile spuser ă: "Am înțeles".
După enunțarea acesto r pregăti ri, au fost p regătite ar-
mele călăul ui.5
Sun Tzu repetă ordinele de trei ori și le explică de cinci
ori, după care bătu semnalul pe tobă: "Întoarceți-vă la
dreapta." Femeile izbucniră în râs.
Sun Tzu zis e: "Dacă indica țile n u sunt cla re și ordinele n-au
fost c omplet e xplicate, este v ina c omandant ului". El mai
repetă ordinele de trei ori și le explică de cinci ori și bătu pe
tobă semnalul de întoarcere la stâ nga. Din nou femeile
izbucnir ă în râs.
Sun Tzu zis e: "Dacă indica țile n u sunt cla re și ordinele nu
sunt explicite, este vi na comandantu lui. Dar dac ă indicațiile
au fost e xplicate și ordinele n u sunt executate c onfor m legii
1 Așa cum figu rează în S.C, Sun Tzu Wu Chi Lieh Chuan.
2 Procedeu o bișnui t pent ru a-și asigura un protector putenic
3 Această afi rmație d ovedește n umai că existau
treisprezece articole în mo mentul cân Ssu Ma Ch'ien a redactat SC-u l.
4 După altă versiune, numă rul lor era de trei sute.
5 Pentru a arăta că el vorbea se rios

militar e, aceast a înseamnă cr imă din partea ofițe rilor". Apoi
el ordonă: căpita nii companiei de dreapta și acelei de
stâng a să fie decapi tați.
Regele statului Wu, care de la terasa sa, asista la scenă ,
văzu că cele d ouă concu bine a le sale mult iu bite v or fi
executate. El se înfricoș ă și trimise î n grabă pe ajutorul său
de câmp să ducă mesaju l următo r: "Eu ști u acum că
general ul este capabil să foloseasc ă trupe, fără aceste
două concubine hrana mea nu va mai avea nici un gust.
Dorința mea este ca ele să nu fie executate".
Sun Tzu răspunse: "Servito rul vostru a primit deja de la voi
investit ura de comandant șef; așada r, când comand antul
este în fruntea a rmatei, el nu este obligat s ă accepte toate
ordinele suver anulu i".
El ordonă deci ca cele d ouă femei, care comandase ră
trupele să fie executate, ca să dea un exemplu. Apoi el
numi î n fruntea c ompaniil or pe cele ca re ocupau gradul
imediat i nferior .
După aceea d in nou, el dădu drumul la tobă și femeile
se întoarseră l a stânga , la dreapta, cu fața, cu spatele, se
puser ă în genu nchi, se r idicară toate, exact cum cerea
exercițiul impus . Ele n u îndrăzniser ă să facă n ici cel mai
mic zgomot.
Sun Tzu trimise a tunci un mesager r egelui pe ntru a-i
duce ș tirea următoare: "Trupele sunt acum în ordine. Regele
poate coborî pentr u a le trece în revistă și a le inspect a. Ele
pot fi folosite d upă v oia regelui , ele pot merge prin foc și
prin apă".
Regele din Wu spu se: "Generalul poate să se retragă în
apartamentele sale și să se odihnea scă. Eu nu doresc s ă
vin să le inspectez".
Sun Tzu spu se: "Regelui nu-i plac decât cuvin tele goale. El nu-i
capabi l să le pună în practică" .
Ho Lu își dădu atunci seama de capacit ățile lu i Sun Tzu
ca șef al armatei și, ca urmare, îl numi gene ral. Sun Tzu
provocă puternicul stat Ch'u la vest ș i pătrunse în Ying; la
nord, el amenință Statu l Ch'i și Chin.6 Dacă numele de Wu
s-a ilustrat printre acelea ale senio rilor feudali , este în parte
datorită realizăr ilor lui Sun Tzu (Yueh Chueh Shu spune:
"Dincolo de Poarta Wu la Wu Hsieh, la o distanță de zece li,
se află un mare mo nument funerar , care e ste acela al lui Sun Tzu.7
6 Nici un alt document i storic nu vine să coroboreze aceste
informații .
7 Fraza în tre paranteze a fost adău gată ca însemnar e de
Sun Hsing Yen. Lucrarea pe care o citează este p robabil
apoc rifă. Ea ar data din sec . al IV-lea î .C. sau la o dată
ulteri oară. Wu Hsieh este moder na Su Chou.

I
Evaluări8
Sun Tzu a spus:
1. Războiul este o problemă de o imp ortan ță vitală
pentr u Stat, domeniu al vieții și al morții , calea ca re duce
spre supraviețui re sau spre nimicir e.9 E neapa rat necesar să
fie studiat temeinic.
Li Ch'uan: "Armele s unt instrumente de rău augur".
Războiul este o problemă seri oasă; ne temem că oamenii n –
ar trebui să pornească l a război fă ră reflecția pe care
acesta o merit ă.
2. Evaluați-l deci în funcție de cinci facto ri fun damentali
și comparați cele șa pte enumerate10 mai departe.
3. Primul dintre acești facto ri este influența moral ă; cel
de-al doilea, condi țiile atmosferice , al treilea, terenul, al
patrulea, comand antul și al cinc ilea, doctrina.11
Chang Yu: "Ordinea e numerării de mai sus este perfect
clară. Când se ridică trupe pentru a pedepsi pe cei vinovați ,
consi liul templu lui ține seama, mai î ntâi, de bunăvoința
suver anilo r și de încrederea popoa relor lor, apoi de
oportunitatea a notimpul ui și, în sfâ rșit, de dificultățile
8 Titlul înseamnă "calcule ", "planuri".P rimul p unct de spre care
se vorbește este operațiunea pe care noi o numim evalua re
(sau aprecier e) a situației .
9 variantă: "Car "câmpul de bătălie este loc ul vieții și al
morții și "războiul" ca lea ca re duce spre supraviețui re sau
spre nimicir e".
10 Sun Hsing Yen urmează a ici pe Tung Tien și lasă deopa rte
carac terul Shih: "Întrebări" , "factori" sau "probleme". F ără acest
carac ter ve rsetul nu are nici u n sens.
11 Aici Tao este tradus prin "influență mora lă . El este , în general,
redat prin expresia "calea dreaptă". Aici el se referă l a
moralit atea g uvernului și, în special , la aceea a suveran ului.
Dacă suver anul cond uce cu dreptate și bunătate, el
urmează drumul drept sa u calea dreaptă, și astfel p ractică
un grad superio r de influenț ă mor ală. Caracteru l Fa, redat
aici prin cuvântul "doctrină" î nseamnă, în primul rând, "lege"
sau "metodă". În titlul luc rării el est e tradus prin "artă". Dar în
versetul 8, Sun Tzu precizează că aici el vorbește de ceea
ce noi numim doctrină.

topografice . După o delibe rare aprofunda tă as upra acesto r
trei punte , un general este desemnat pe ntru a porni
atacul .12 De îndat ă ce t rupele au trecut frontierele,
responsabil itatea leg ii și a comandamentulu i îi incumbă
generalului".
4. Prin influe nța mo rală înțeleg ceea ce dete rmină
armonia dintre popor și cond ucăto rii lui, făcând u-i să-i
urmeze în viată și în moarte , fără să se teamă că-și pri-
mejduiesc zilele.13
Chang Yu: «Cu singura condiție ca oamenii să fie tratați cu
bunătate, dreptate și echitate și să li se ac orde încredere,
armata v a avea spirit de echipă și toți vor fi feric iți să -și
servească șefii. Cartea Metamo rfozelor spune: "Cu bucuri a
de a trece peste g reutăți , poporul uită perico lul de
moarte". »
5. Prin condiții meteorologice în țeleg jocul recipr oc al
forțel or naturii, efectele frigul ui iernii și ale căl durii verii, și,
de asemenea, conducer ea operațiuni lor militar e în acord cu
anotimpurile .14
6. Prin teren, înțeleg d istanțele , ușurința sau dificu ltatea
de a le străbate , lărgimea sau îngustimea terenului și
șansele de via ță sa u de moarte pe ca re le oferă .
Mei Yao Ch'en: "…Când conduci trupe, este primo rdial să
cunoști d inainte carac teristicile terenului. În funcție de
dista nțe, se poate pune în aplica re un plan de intervenție
indirectă s au de acțiu ne di rectă. Cunoscân d gradul mai
mult sa u mai puțin mare de ușurință sau de dificultate c u
care poate fi parcurs terenul, este p osibil să evaluezi dacă
este mai a vantaj os să folosești i nfanteria sau cavaleria .
Știind unde se î ngustează și unde se lărgește te renul, se
va putea calcula mărimea efectivelo r ce t rebuie angajate.
Știind unde t rebuie s ă se de a bătălia, știi în ce moment
12 Există, în chineză, termeni preciși, care nu se pot dis tinge
bine cuvânt ul "atac". C hang Yu folosește o expresie c are
litera r înseamnă "a pedepsi pe vi novaț i". Alte caracter e au
semnificații p recise ca "a ataca pe furiș", "a ataca pe
neașteptate", "a supri ma pe rebeli", a supune", etc.
13 Variantă: "Influenț a mor ală e ceea ce dete rmină acordul
poporului cu superio rii săi…" Ts'ao T s'ao spune că, pentru a
cond uce p oporul pe calea (sau compo rtarea) d reaptă
trebuie să-l instru iești."
14 Este evident că, caracterul T'ien, cerul, are în acest
verset sensul de "condiții meteor ologice", pe care îl are
astăzi.

trebuie să-ți concent rezi sau să-ți dispe rsezi forțele .15
7. Prin coman dament — autoritate î nțeleg calitățile de
înțelepciu ne, de dreptate, de omenie , de curaj și de se-
verita te ale ge neralu lui.
Li Ch'uan: «Aceste cinci calități sunt cele ale generalului.
De aceea , în armată este numit "Respectatul". »
Tu Mu: "…Dacă comanda ntul este înzestrat cu înțe-
lepciune , el este în măsură să-și de a seama de schimba rea
situaț iei și să acționeze prompt. Dacă este d rept, oamenii
săi vor ști exact ce recompense și pedepse l i se cuvin . Dacă
este omenos , el își iubește semenul , îi împăr tășește senti –
mentele și-i prețuiește munca și osteneala . Dacă este
curajos, obține v ictori i sesizând fără ezitar e momentul
potrivit. Dac ă este se ver, trupele lui sunt disci plinate ,
pentr u că îi știu de frică și se tem de pedeapsă ."
Shen Pao Hsu zice: "Dacă un general nu este c urajos, el va fi
incap abil s ă-și învingă ezită rile și să fac ă proiecte ma ri."
8. Prin doctrin ă înțeleg organizar ea, autoritatea, pro-
movar ea ofițer ilor la rangul c uvenit , siguranța că ilor de
aproviziona re și grija de a face față n evoilor esențiale a le
armatei.
9. Nu există gene ral care să nu fii auzit v orbindu-se de
aceste ci nci p uncte. Cei c are le stăpâ nesc în ving, cei care
nu le stă pânesc s unt învin și.
10. Atunci când elabo rezi un plan de război , compa ră
următoarele elemente, apreciindu-le cu cea mai mare
minuțiozitate .
11. Dacă îmi spuneți ci ne e suveran ul cu cea mai mare
înrâurire mo rală, comand antul șef cel mai competent, ar-
mata ca re are de partea sa avantajul cond ițiilor meteor o-
logice și ale terenului, și în sânul căreia regula mentele sunt cel
mai riguros respectate și ordinele cel mai bi ne executate ,
îmi arătați care sunt trupele cele mai puternice.16
Chang Yu: "Căruțe s olide, cai rapizi, trupe cu rajoase, arme
ascuțite — așa încât aceste trupe să exulte la duruitul tobei
care dă semnalul de atac și care se înfurie cân d aud sunând
retrager ea. Cel care se găsește înt r-o situație ca aceasta
este pu ternic".
15 Cunoscând terenul vieții și al morții…" este, aici, redat p rin
"Dacă el știe unde va da bătălia".
16 În acest verset și în celelalte două ca re urmează, sunt
citate cele șapte elemente l a care se referă versetul 2.

12. Cine are ofițerii și oamenii cei mai bi ne pregătiți?
Tu Yu: «…Iată de ce Maestr ul Wang spune: "Dacă ofițe rii nu
sunt supuși u nui antrenament sever , ei vor fi neliniști ți și
vor ezita pe câmpul de lu ptă; dacă gene ralii nu au o
experiență temeinică , ei vor ceda când se v or găsi în fața
inamiculu i".»
13. Și cine at ribuie recompensele și pedepsele cu cel mai
mare discernământ?
Tu Mu: "Nu trebuie făc ut exces nici într-un sens, nici în
celălalt".
14. Voi fi în măsur ă să prevăd de partea cui va fi vict oria
și de partea cu i înfrânger ea.
15. Dacă este fol osit u n general care și-a însușit st rategia
mea, este sigur că va învin ge. Trebuie păstrat! Dacă este
folosit un gener al care refuză să de a aten ție strategiei
mele, este s igur că va fi învins. Trebuie îndep ărtat!
16. Ținând seama de avanta jele prezentate de planurile
mele, gene ralul trebuie să creeze.. condi ții ca re, să,
contribuie la realizarea lor .17 Prin condiții înțeleg c ă el trebuie să
acțio neze cu promptitud ine p otrivi t cu ceea ce este
avan tajos și astfel să fie stăpâ n pe situaț ie.
17. Întreaga artă a războiului este b azata pe înșelătorie.
18. De aceea , dacă ești capab il, simulează
incap acitatatea , dacă ești activ , simulează pasivit atea.
19. Bacă eșt i aproape, fă să se creadă că ești departe , și
dacă ești dep arte, fă să se creadă că ești ap roape.
20. Momește in amicul pent ru a-l prinde î n capc ană;
simulează dezordinea și lovește.
Tu Mu: "General ul Li Mu din statul Chao lasă t urme de
vite c u paznicii lor; când cei din Hsiung Nu înaintară puțin,
el simulă retrager ea, lăsând în urma lui mai multe mii de
oameni, ca și cum i-ar fi aban donat . Când hanul fu informat
despr e aceasta , încântat , el înaintă în fruntea u nui
detașament p uternic. Li Mu așeză grosul trupelor sale î n
formație de luptă pe aripile dreaptă și stângă, declanșă un
atac neașteptat , zdrobi pe huni ș i masac ră mai mult de o
17 Variantă propusă I în I. Comentatorii nu sunt de acord cu
interp retarea acestui verset.

sută de mii dintre cavaleriștii lor.18
21. Când inamicul se concent rează, pregătește -te să lupți
contra lui; acolo unde este puternic, evită-l.
22. Enervează-l și derutează-l pe general.
Li Chu'an: "Dacă gene ralul este co leric, autoritatea lui
poate fi ușor zdrunci nată. Caracter ul său devi ne instabil."
Chang Yu: "Dacă general ul armatei inamice este î ncă-
pățânat și se înfurie ușor, insult ă-l și ene rvează-l, așa înc ât
să de vină furios, să nu mai vadă clar și să atace necugetat,
fără nici un plan".
23. Fără să i se pa ră că ești în situație de inferioritate și
încurajează-l la înfu murare.
Tu Mu: «Spre sfârșit ul dinastiei Chi'în, Mo Tun, din tribul
Hsiung Nu, s-a instala t la putere pentru prima d ată. Cei din
tribul Hu din răsărit erau puternici și au trimis s oli pentr u a
parlamenta. Aceștia au spus: "Vrem s ă cumpă răm calul de
o mie de li al lui T'ou M a". M o Tun își consultă consil ierii,
care au strigat într-un glas: "Calul de o mie de li!! Lucrul cel
mai p rețios din țară! Să nu li se dea! ». Mo Tun răspu nse:
"Pentru ce să refuzi u n cal unui veci n?". Și el trimise cal ul.19
Puțin după aceea , cei din tribul Hu din răsărit trimiseră
soli, care au spus: "Vrem pe una din prințesele h anului". M o
Tun ceru avizul minișt rilor săi: Toți strigară furioș i: "Hu di n
răsărit sunt cinci! Acum am aj uns s ă ne ceară o prințesă! Vă
implor ăm să-i atacați!" Mo Tun zise: "Cu m am putea refuza o femeie
unui vecin ?." Și le dădu femeia.
«Puțin după aceea, cei din tribul Hu di n răsărit au re-
venit și au spus: "Aveți o mie de li de pământ nefol osit pe
care îl vrem noi". Mo Tun își consultă c onsilie rii. Unii a u spus
că ar fi rezona bil să se cedeze pământ ul, alții că nu. Mo Tun
se mânie și zise: "Pământul este temelia statului. Cum am
putea să-l dăm?" Toți cei c are îl sfătu iseră să se dea
pământul au fost decapitați .»
Mo Tun sări atunc i în șa, ordonă ca cei ce vor rămâne în
urmă să fie decapi tați ș i decla nșă u n atac p rin surprindere
18 Cei din t ribul Hsiung Nu e rau nom azi care au stingherit pe chinezi ti mp
de secole. M arele Z id a f ost construit pent ru a proteja China împotriva
incursiunilor lor .
19 Mo tun, sau T' ou M a, sau T'ouman , a fost primul conducă-
tor care a făcut u nitatea tribului Hsiung Nu. Calul de o mie
de li era un etalo n renumit cap abil s ă parcurgă o mie de li
(aproximativ t rei sute de mile) fă ră furaje și fără apă.
Această de numir e desemnează u n cal de o calitate
excepțion ală, rezervat , fără îndoia lă, pen-t ru reproduce re.

contra tribului Hu din răsărit. Aceștia din urmă, care îl
disprețuiau , nu făc useră nici o pregăti re. Când îi atacă , îi
nimici. Se întoarse ap oi spre ves t și atacă tribul Yueh Ti. La
sud, anexă Lou Fan… și invadă Yen. El recuceri în întregime
pământu rile st rămoșești ale tribului Hsiu ng Nu, cucerite
anter ior de că tre generalul Meng T'ien , din stat ul Ch'in.20
Ch'en Hao: "Dăruiți inamicului băieți tineri și femei pen tru
a-i suci capu l, precum ș i jad și mătase pent ru a-i ațâța
ambițiile".
24. Atacă-l într-una, hărțuiește-l.
Li Ch'uan: "… Când ina micul se află în repaus , obosește-l".
Tu Mu: «…Spre sfâ rșitul celei de -a doua dinast ii Han ,
după ce Ts'ao îl învinse pe Liu Pei, acest a fugi spre Uyan
Shao, care înain tă cu trupele sale spre Ts'ao Ts'ao T s'ao.
T'ien F ang, unul dintre ofițe rii de stat major al lui Yuan
Shao, spuse: "Ts'ao Ts'ao este exper t în arta de a cond uce trupele.
Nu poate fi atacat c u ușurință. Cel mai bine a r fi să
tărăgănăm l ucrurile și să-l ținem la distanță . Cât de spre
dumneavo astră , generale, trebuie să construi ți fortificații
de-a lungul mu nților și fluviil or și să ocupați cele patru
prefectu ri. În exterio r, încheia ți alianțe c u conducăt ori
puternici; în interi or urmați de o politică agro-milita ră.21
Apoi, alegeți d in trupele de elită și faceți unități speciale.
Reperați punc tele unde inamicul poate fi luat p rin
surprindere, efectuați i ncursi uni repetate și perturbați ța ra
la sud de fluviu. Când el va veni în ajutorul flancu lui drept,
atacați flancu l stâng; când va veni în ajutorul flancu lui
stâng , atacați flancul drept; faceți-l să-și piardă suflul ,
silind u-l să alerge făr ă înceta re în toate pă rțile. Dacă nu
veți u rma această strategie vict orioasă ș i vă decideți în
schimb s ă riscați totul într-o singură înfrunta re, va fi prea
târziu ca să mai r egretați. "Yua Shao nu urmă acest sfat.
Astfel î ncât el fu bătut.22
20 Meng T'ien s upuse n omazii de la frontier ă sub dinastia
Ch'în și începu construi rea M arelui Zid. Este c onside rat cel
ce a invent at pens ula pe ntru caligrafie. Este inexact
probabil , dar este posibil s ă fi adus pensulei care se fol osea
deja, o îmbunăt ățire într-un fel sau altul.
21 Aluzie la colonii le militare agricole situate în regiuni retrase, unde
erau instalați s oldați i și familiile lor. O parte di n timp era
destinat ă cul turilor, restul e xercițiulu i, antrenamentului și
dacă era cazul, luptei . Rușii au apl icat aceeași politică e ra
pentr u coloniza rea Si beriei, care, de fapt, este actualmente
limitr ofă cu China.
22 În timpul perioadei numită T rei Regate, locuit orii Wei din
nord și din est, cei Shu la sud-vest și cei W u din valea Yang

25. Dacă este u nit, dezbinați-l.
Chang Yu: "Întărâtați pe suveran împotri va minișt rilor săi;
îndepă rtați-l de aliați . Faceți s ă se nască între ei bănuieli
reciproce, în așa fel încât între ei să domnească
neînțeleger ea. Atunci veț i putea compl ota împo triva lor".
26. Atacă-l acolo unde nu este pregătit; acțio nează când
el nu se așteaptă .
Ho Yen H si: "Li Ching, din dinastia T'ang propuse zece
planuri de acți une împo triva lui Hsiao Hsieh, și întreaga
responsabil itate de a comanda armatele îi fu încredințat ă,
în cursul celei de-a opta luni își adună f orțele l a K'ueiCh ou.23
"Cum e ra anotimpul inundațiil or de toamnă, Yang Tse se
revărsase ș i drumurile care treceau prin cele trei trecători
erau peric uloase . Hsia o Hsieh era s igur că Li Ching nu l-ar fi
atacat. În consecinț ă, el nu s-a pregătit deloc ."
«În luna a noua Li Ching luă conducer ea trupelor și li se
adresă în termenii următo ri: "De primă impo rtanța în război
este să fii iute ca fulgerul; nu ne putem permite să pierdem
o ocazie. În prezent, forțele n oastre se găsesc concentrate iar
Hsiao Hseih nu știe încă aceasta . Profitând că fluviu l este î n
creștere, vom țâșni pe neașteptate sub zidurile capitalei .
Cum se spune: După ce tună, degeab a îți astupi urechile.
Chiar dacă ne desco peră, el nu va fi capabil să imagineze la
iuțeală un plan pent ru a ne opri și cu siguranță vom p utea
pune mâna pe el".»
"El înaintă p ână la I Ling. Hsia o Hsieh începu să se
teamă și ceru întăriri în sudul fluviului, dar acestea n-au
putut veni la timp. Li Ching își stabili sediul în faț a orașului
și Hsieh se predă".
"Atacați acolo unde adve rsarul nu se așteaptă", în-
seamnă s ă acți onezi în același fel în care, spre sfâ rșitul ei,
dinas tia W ei trimise pe generali i Ciung Hui și Teng Ai să
atace S hu…24 Iarna, în cursul lunii a zecea, Ai plecă de la
Ying P'ing și parcurse o regiune nel ocuită , întinsă pe mai
mult de șapte sute de li, străbătâ nd drumurile de-a
curmezișul munțilo r și constru ind p oduri suspendate . Munții
erau înalți, văile a dânci și această s arcină extrem de grea și
de pe riculo asă. Astfel, armata, rămâ nând fără hrană, era pe
punct ul de a pieri. Teng Ai se înfășură în covoare de pâ slă și
coborî pantele a brupte; gene ralii și ofițerii se cățărară
ținându-se de ramurile copaci lor. Escaladâ nd prăpăstiile î n
rânduri strânse, ca bancu rile de pești , armata avans ă.
Tse și-au disputat supremația.
23 K'uei C hou se găsește în Ssu Ch'uan .
24 Această campa nie a fost c ondu să căt re anul 255 d.C.

"Teng Ai se arătă mai întâi la Chiang Yu în Shu, și Ma
Mou, generalu l însărcinat să apere acest oraș, se predă.
Teng Ai puse s ă fie deca pitat Chu Ko Chan, care rezistase l a
Mien Chnou și înainta spre Ch'eng T u. Liu Shan, regele din
Shu, se predă".
27. Acestea sunt, pentr u strateg, cheile victo riei. Nu este
posibil să prevezi totul dinainte.
Mei Yao Ch'en: "Când vă găsiți față î n fața cu inamicul,
adapt ați-vă la schimbări le de situație și găsiți e xpediente.
Cum a r fi posibil să prevezi acestea dinainte ?"
28. Dacă estimările făc ute la templu î nainte de începerea
ostilitățilo r lasă să se întrevadă o victorie, înseamnă că și
calculele indică o puter e supe rioară celei a inamicului. Dacă
ele anunță o înfrângere, înseamnă că din aceste c alcule
reiese o putere inferioa ră. Făcând c ât mai multe calcule , se
poate câștig a; dacă se fac p rea puține, victoria este
imposibil ă. Și câ t își micșor ează șansele cel care nu
calculează de loc! Datrită a cestor calcule , exami-nez și
soluția dev ine eviden tă.25
II
Conducerea ră zboiului
Sun Tzu a spus:
1. În gene ral, operațiunile milita re necesită o mie de ca re
ușoare și o mie de'car e grele ac operite cu piele, fiecare tras
de câte patru cai și o sută de mii de soldați c u platoșe.
Tu Mu: «…Altădată în luptele c u care, "cele acoperite cu
piele" erau fie uș oare, fie g rele. Carele g rele erau folosite
25 Verset confuz, în calculele p relimina re erau folosite
aparate de calcula t. Caracterul care înseamnă "operațiuni"
indică faptul că este vorba de un dispozitiv de acest gen,
posibil o numărătoa re cu bile , primitivă . Noi nu știm cum
erau apreciate di verșii "factor i" și "elemente" enumerate,
dar în orice caz p rocedeul folosit pentru a compa ra puterile
relative era rațional . Se pare că erau efectuate d ouă calcule
distinc te: primul pe plan n ațional, cel de -al doilea pe pl an
strategic. Acesta din urmă c omport a comparația a cinci
elemnte de bază menționate în versetul 3; putem să
presupunem că , dacă r ezultatele era u fav orabi le, experți i
militari co mparau puterea, antrena mentul, echitatea în atribui rea re-
compenselor și pedepselo r etc. (cei șap te facto ri).

pentr u transp ortul halebar delor , armelo r, al materialelo r,
militar e, obiectelor de valoare și al uniformelor . Ssu Ma Fa
spunea: "Un car transportă trei ofițe ri cu pla toșe; șaptezeci
și doi de infan teriști îi însoțeau . Se mai a daugă zece
bucăt ari și servitori, cinci oameni c are să aibă grijă de
unifo rme, cinci rândași l a cai pentru nutreț și cinci oameni
care aveau sarcina să adune lemne pentr u foc și să sco ată
apă. Șaptez eci și cinci de oameni pe ntru fiecar e car ușor,
douăzeci și cinci pent ru căruța cu bagaje, astfel înc ât în
total o sută de oameni fo rmează o companie."26
2. Dacă proviziile su nt transp ortate pe o distanță de o
mie de li, cheltuielile î n spatele și pe teat rul de operațiun i,
aloca țiile desti nate să acopere întreține rea consilierilor și a
oaspeți lor, costul furniturilor, cum ar fi clei ul și lacul și cel al
carelor și al armamentului se vor ridica la o mie de gal beni
pe zi. Dacă se dispu ne de această s umă se p oate indica o
oaste cu o sută de mii de oameni de trupă.27
Li Ch'uan: "Or, în timp ce armata va înaint a în teritoriu
străin, vister ia se va goli în interiorul teritoriului naționa l".
Tu Mu: «În armată , există un ritual de vizite amicale
făcute de către senio ri vasali. De aceea, Sun Tzu vorbește
despr e consilieri și oaspeți".»
3. Victoria este o biectivul principal al războiul ui.28 Dacă ea
întârzie, a rmele se t ocesc și mora lul se macină . Când
trupele vor ataca o rașele , ele v or fi la capăt ul puteril or.
4. Când armata se va angaja în ca mpanii îndelungate, resursel e statului
nu vor fi su ficiente.
Chang Yu: "…Campaniile împă ratului Wu al hanilo r au
tărăgănat fără nici un rezultat . Oda tă visteria golită,
împărat ul a promulgat un edict de au steritate".
5. Când armele își vor fi pierdut tăișul, când înflăcărarea
se va stinge, c ând forțele v or fi epuizate și visteria va fi
golită, suver anii vec ini vor profita de slăbic iunea ta pe ntru
a acționa . Și chiar dacă ai consilie ri pricepuți , nici unul
dintre ei nu va fi în stare să întocmească planu ri de viitor
26 Proporția efectivelo r de luptă, în raport cu efectivele de
întreținer e era deci de trei la unu.
27 Moned a de aur era bătută în Ch'u începâ nd din anul 400
î.C, dar în realitate Sun Tzu nu folosește termenul "aur".
Acela pe care îl folosește în seamnă "moned ă metalică ."
28 Se inserează ca racteru l Kuei după cei șapte cl asici
militari . În acest c ontext, acest c aracter are sensu l de "ceea
ce are valoa re" sau "ce ea ce este apreciat".

adecvate .
6. Dacă deja am auzit v orbindu-se desp re succese într-un
război de sc urtă durată, dus făr ă îndemânar e, n-am văzut
încă un succes î n cazul unei operațiuni de lungă durată,
chiar purtată cu iscusi nță.
Tu Yu: "Un atac poate fi lipsit de ingen iozitate da r el
trebuie neap ărat să se desfășoa re cu viteza ful gerului."
7. Căci nu s-a văzut niciodată c a un război p relungit să
fie convenabil vreunei ță ri.
Li Ch'uan: "În analele Primăverii și Toamnei se citește:
Războiul este asemănăt or focului; cei ce n u vor să depună
armele pier uciși de arme".
8. Astfel, cei ce sunt incap abili s ă înțeleagă pe ricolele
inerente la folosi rea trupelo r sunt tot a'țât de incapa bili să
înțeleagă cum să le conduc ă spre vict orie.
9. Cei ce sunt experți î n arta război ului n u au nevoie de o
a doua recrutare și o singură aproviziona re le este
deajun s.29
10. Ei își iau echipamentul la plecar e; pentr u hrană ei
contează pe in amic. A stfel, a rmata este a provizionată din
abundență .
11. Când o țară este secătuită de pe urma o perați unilor
militar e, cauza este p rețul r idicat al transpo rturilor pe
dista nțe lungi, trimiter ea proviziilo r la depă rtare lasă
poporul în cele mai g rele li psuri .
Chang Yu: "…Dacă a rmata va trebui să fie aprovizionată
cu ce reale la o dista nță de o mie de li, oamenii v or avea u n
aspect înfometat.30
12. Acolo unde se află armată, prețurile sunt ridicate,
când prețurile urcă, avuția poporului se epuizează. C ând
29 Comentat orii se las ă purtați în discuți i inte rminab ile în
ceea ce p rivește număru l de aprovizionă ri. În acea stă
versi une citim: "Nu le trebuie t rei", a dică le trebuie n umai
două, mai precis una la pleca re și a doua la întoarcere. Între
timp, ei mănânc ă de la inamic. Versiu nea TP YL (ce urmează
pe Ts'ao T s'ao) spune: "Ei nu au nevoie să fie
reaprovizio nați", în timpul campan iei, se înțelege .
30 Acest comenta riu fig urează î n capitolul V, versetul 10, da r el
pare m ai bine la locul lui aici.

resursele ță rii sunt epuizate, țăranii sunt s leiți.31
Chia Lin: "Când trupele s unt c oncent rate, prețul tuturor
mărfuril or crește, pent ru că fieca re își propune să sc oată
profituri foarte mari.32
13. Din cauza acestei uzuri a forțelo r și bogățiilo r,
gosp odăriile câmpiil or princ ipale v or sărăci de tot, resursele
lor fiind reduse cu șapte zecimi.
Li Ch'uan: "Dacă r ăzboiul se prelungește , bărbați i și
femeile v or fi supărați că nu se pot căsă tori și vor fi reduși
la mizerie s ub greutatea cheltuieli lor de transp ort."
14. În ceea ce privește cheltuieli le guve rnului, cele
datorate de stricarea carelor, de istovi rea cailor, de echi-
parea cu armuri și căști, săgeți și arbalete , lănci, scutu ri
pentr u mână și corp, cu animale de tracțiune ș i vehi-cole de
aprovizionare, se vor ridica la 60% din t otal.33
15. În consecință , generalul avizat veghează ca trupele
sale s ă se hrănească pe seama i namicului , căci o baniț ă de
alimente luată de la inamic face cât d ouăzeci de ale sale.
Chang Yu: "Dacă trebuie transpo rtate alimente pe o
dista nță de o mie de li, douăzeci de banițe vor fi consumate
pentr u unul singu r livrat armatei… Dacă traseu l prezintă
dificultăț ii vor fi necesa re canti tăți mai mari."
16. Dacă trupele își masacr ează i namicul, este din cauză
că se află l a capătul rezistenței l or psihice .34
Ho Yen H si: «Atunci când armata Yen încercuia Chi Mo în
ținutul Ch'i, soldații tăiară nasu rile tuturor prizonie rilor
Ch'i.35 Oamenii di n Ch'i, ieșin du-și din fire, se ap ărară cu
îndârjire. T'ien Tan trimise u n agent sec ret să spună:
"Tremurăm de teama c a nu cumva voi, oamenii di n Yen, să
nu scoateți din morminte trupurile st rămoșilo r noștri. Ah!
Ne-ar îngheța sângele în vine."»
31 Varianta: "Aproape de locul unde se găsește a rmata (adică
în sector ul operați onal) , "mărfu rile s unt s cumpe; cînd
mărfurile sunt scumpe. .. această "sleire" face a luzie la
impozitele speciale , la rechiziții de animale și de cereale și la
transport."
32 Acestui co mentariu, care venea în ur ma versetului de m ai sus, i s-a
schimbat locul.
33 Sun Tzu folosește aici c aracter ul ca re desemnează
specific "arbaleta".
34 Acest verset nu pare a fi la locul potrivi t.
35 Acest asediu a avut loc în anul 279 î.C.

"Imediat armata Y en se năpus ti și violă mo rmintele și
arse cadav rele. Apărătorii lui Chi Mo asistar ă de pe
înălțimile zidurilo r orașului la acest spectac ol, și cu ochii în
lacrimi fură cuprinși de dorința de a se arunca î n luptă, căci
furia le înzecise f orța. T'ien Tan își dădu se ama că trupele
erau gata, și el aplică ținutului Yen o dureroasă înfrângere".
17. Îți jefuiești inamicul pentr u că îi râvnești bogăția.
Tu Mu: "…Sub a doua dinastie Han , Tu Hsiang , prefectul
din Chin Chou, atacă r ebelii d in P'uet C hou printre alții pe
Pu Yang și pe P'an Hung. El pă trunse în Nan Hal, unde
distruse t rei tabere, și puse mâna pe o impo rtant ă sumă de
bani. În acest timp , P'an Hung și partizanii săi rămâ neau
puternici și numer oși, în timp ce trupele l ui Tu Hsiang , în
prezent b ogate și arogante, nu mai avea u nici cea mai mică
dorință să se lupte".
Hsiang spune: "Pu' Yang și P'an Hung sunt rebeli de zece
ani. Amân doi sunt versaț i în arta atacului și a apărării. Ceea
ce ar trebui să facem, în realitate , este să unim fo rțele
tuturor prefecturilo r și apoi să-i atacăm. Pentru moment,
trebuie să incităm s oldați i să mear gă la vânătoare". As tfel
că soldații de toate g radele se du seră împ reună să prindă
vâna tul în capcană .
"De îndată ce aceștia p lecară , Tu Hsiang trimise o ameni
în taină pentru a le incendia tabăra. Bogă țiile pe care le
strânseseră fură complet d istruse . Când vânătorii se
întoarser ă, toți plângea u."
Tu Hsiang spune: "Bogăți ile și bunurile l ui Pu Yang și ale
partizanilor săi sunt de ajuns pentru a îmbogă ți mai multe
generaț ii. În timp ce voi, Domnilo r, n-ați arătat încă tot ce
puteți . Ceea ce ați pierdut nu reprezintă decâ t o mică p arte
din ceea ce a u ei. De ce să vă faceți g riji?"
"Când soldații auziseră aceste cu vinte, apuc ați de furie,
au vrut să se lupte. Tu Hsian g ordonă să fie hrăniți caii ș i
toți să mănânce î n pat, apoi dis de dimineaț ă ei a tacar ă
tabăra rebelilo r. Yang și Hung nu se pregătise ră de loc.
Trupele lui Tu Hsia ng îi atacă cu violență și îi zdrobi".36
Chang Yu: …Sub această dinastie imperial ă, când
Eminent ul Fondator ordonă generali lor să atace S hu, el
decretă: "În toate orașele și prefectur ile care vor fi cucerite ,
veți t rebui, în numel e meu , să goliți visteriile ș i magazinele
publice pentru a-i distra pe ofițeri și pe oameni . Ceea ce
vrea statul, este numai pământu l".»
36 Ei luară o masă preparată mai, înainte ca să ev ite
pregătirea focului pentru încălzir ea hranei de la micul
dejun .

18. În consecinț ă, dacă într-o luptă de care, mai mult de
zece din ele sunt captu rate, recompensează pe cei care l-
au luat pe primul. Înlocuiește d rapelele și stind ardele
inamiculu i cu ale v oastre, amestecă cu ale v oastre carele
recupe rate și dă oameni care să le cond ucă.
19. Tratează bine pe prizonieri și ai grijă de ei.
Chang Yu: "Toți soldații luați prizon ieri trebuie să fie îngrijiț i
cu o sincer ă generozitate, pentru ca să poată fi folosiți de noi."
20. Iată ce se numește "a câștiga o bătălie și a deveni
mai pu ternic".
21. Esențială în război este, deci , victoria, nu aparițiile
prelungite. Iată de ce general ul ca re înțelege războiul, este
stăpâ nul de stinul ui poporului și arbitrul destinul ui națiunii .
Ho Yen H si: "Dificultăț ile inerente la numi rea unui
comanda nt șef s unt aceleași a stăzi, c a și altă dată." 37
III
Strategi a ofensivă
Sun Tzu a spus:
1. În război cea mai bună politică este să cucer ești statu l
intact; distruger ea lui reprezintă ul tima soluție.
Li Ch'uan: "Nu încuraj ați om orul".
2. E mai bi ne să captu rezi armata inamică, decât s-o
nimicești; e mai bine să prinzi i ntacte u n batalion, o
companie sau o grupă de cinci oameni decâ t să le
nimicești.
3. Într-adevă r, culmea priceperii nu este să recuperezi o
sută de victori i într-o sută de bă tălii.
4. Cel mai important în război este s ă atac i în strategia
inamiculu i.38
Tu Mu: "… Marele Duce a spus: Cel c are excelează î n
soluționa rea dificultățil or înainte de a apărea. Cel care este
capabi l să-și înving ă adversa rii triumfă în ainte ca
37 Ho Yen Hsi a scris acestea probabi l către anul 1050 .
38 Nu cu m citim în traducerea lui Giles "să dejoci planurile
inamiculu i".

amenință rile acest ora să se concretize ze".
Li Ch'uan: «Atacați p lanurile inamicului prin anihilarea
punct ului lor de pornire. Sub hunii celei de -a doua dina stii, K'ou
Hsun a încercuit Kao Chun.39 Chun trimise pe ge neralul său
însărcinat cu planifica rea, Huang Fu Wen, pentru negocieri. Huan
Fu Wen era încăpățî nat ș i grosolan. K'ou Hsun ordonă să fie
decapitat și îl informă pe Kao Chun în termenii următori:
"Ofițerului vostru de st at maio r îi lipsea buna creșter e. L-am
decapitat . Dacă v reți să vă supuneți făceți- o imediat , dacă
nu apărați-vă." C hiar în aceeași zi C hun își distruse
fortificaț iile și se predă.»
Toți gener alii lui K'o u Hsum sp useră: "Cu m! I-ați ucis
mesagerul și totuși l-ați obligat să predea cheile o rașului!
Cum este posib il așa ceva?"
K'oun Hsun zise: «Hu ang Fu Wen era m âna dreaptă a lui Kao
Chun, sfetnicul său particular . Dacă l-aș fi cruțat ș i-ar fi dus
la îndeplini re planurile, dar omorându -l l-am li psit pe Kao
Chun de mâna l ui dreaptă . Se spune: "Supremul rafinament
în arta războ iului este de a dej uca pl anurile in amicului".»
Toți gener alii spuseră: "Aceasta depășește puter ea
noastră de înțeleger e".
5. Apoi, cel mai b ine este s ă-i destr ami alian țele.40
Tu Yu: "Nu-i lăsați pe inamici să se uneasc ă".
Wang Hsi: "Examinați problema al ianțelo r lor și provocați
ruptura lor. Dacă un inamic ce re aliați, problema este g ravă
și poziția i namicului puternică; dacă nu are, problema este
minor ă și poziția lui este slabă".
6. Dacă acest l ucru nu este cu putință, cel mai bine este
să-i atac i armata .
Chia Lin: «Marele Duce a spu s: "Cel ce luptă pentru victorie
numai cu sabia, nu este u n general bun". » Wang Hsi:
"Bătăliile sunt treburi pericu loase".
Chang Yu: "Dacă nu puteți să înăbuș iți în fașă intențiile
inamiculu i, nici s ă-i rupeți ali anțele câ nd sunt pe punctul de
a fi încheiate , ascuțiți- vă armele sp re a dobândi victo ria…".
7. Cea mai rea politică este aceea de a ataca o rașele . Nu
ataca orașele decât atunci când nu mai ai altă soluție.41
39 Acea sta a avut loc în cu rsul primului secol al erei noastre.
40 Și nu cum citim în traducer ea lui Giles: "să împiedici
jonct iunea forțelo r inamice "
41 Contrar celo r ce credea Giles, S un Tz u nu vorbește în
aceasta serie de versete , desp re arta de a comanda o
armată. Este vorba aici de spre obiectivele ce trebuie ati nse
sau de politica ce trebuie d usă; Cheng — în cel m ai înalt g rad.

8. Pregătirea carelor de asedi u, a armelo r și echipa-
mentului cere cel puțin trei luni; lucrările de terasament
necesar e pentr u a ridica t alazuri în faț a zidului , alte trei
luni.
9. Dacă general ul nu este în stare să-și înfrâneze
nerăbdarea și ordonă oamenilor săi să se îngrămădească în
preajma zidului ca un roi de al bine, o treime di ntre ei vor fi
omor âți fă ră ca orașul să fie cucerit . Aceasta este s oarta
atacu rilor de acest ge n.
Tu Mu: "Spre sfâ rșitul dinastiei W ei, împăra tul Tai Wu
cond use o sută de mii de oameni împot riva general ului tării
Sung, Tsang Chih, la Yu Tai. Împărat ul îi ceru mai în tâi vin,
lui Tsang C hih.42 Tsang Chih s igilă un vas p lin cu urină și i-l
trimise. Tai Wu, înnebunit de fu rie, atacă imediat o rașul,
ordonând trupelor sale să escal adeze zidurile ș i să se
anga jeze în lupta c orp la corp. Cadav rele se î ngrămădiră
până pe creasta ziduril or și la cap ătul a treizeci de zile
număr ul mo rților reprezenta mai mult decât jumătatea
efectivelor Wei".
10. Așad ar, cei ce sunt experți î n arta război ului s upun
armata inamică făr ă luptă. Ei cuce resc o rașele fă ră a le
asedia și doboară un stat fără opera țiuni prelungite.
Li Ch'uan: «Ei învinseră prin strategie. Sub a doua dinastie
Han, Tsan Kung, marchiz de Tsan, încer cui pe rebelii Yao la
Yuan W u, dar timp de mai multe lu ni el nu fu în sta re să
cucer ească orașul .43 Ofițerii ș i oamenii săi erau bolnavi și
plini de răni. Regele din Tung Hai îi spuse lui Tsan Kung:
"Acum, v -ați masat t rupele și ați încer cuit inamicul, care
este h otărâ t să lupte până la moarte . Asta nu este
strategie! Ar trebui să ridica ți asedi ul. Arătați-le că au o
portiță de scăp are; ei vor fugi și se vor împ răștia . Atunci și
un paznic de câmp îi va captu ra! Tsang Kung urmă acest
sfat și cucer i Yuan Wu".»
11. Scop ul trebuie s ă fie de a cuceri intact . "Tot ceea ce
este su b cer". În acest mod , trupele v or rămâne neatinse și
victo ria va fi totală. Aceasta este arta strategiei ofe nsive.
12. Prin urmare, arta de a conduce t rupele l a luptă
const ă în aceasta . Dacă d ispui de o superio ritate de zece
42 Schimbul de ca douri și de complimente era un preambul
normal al luptei .
43 Caracterul Yao desemnea ză pe su pra-terestru. El a putut
fi apl icat b oxerilor, care se credeau ț inta mingilo r străine .

contra unu, încercuiești dușman ul.
13. La cinci contr a unu, atacă-l.
Chang Yu: "Dacă eu sunt de cinci ori mai puternic decât
inamicul , îi țin în stare de alarmă trupele di n față , îl
surprind în spate , îl clatin la est și -l lovesc la vest ."
14. La doi contra unu, dezbină-l.44
Tu Yu: ..Dacă e superi oritate de doi contra unu, nu este
suficientă pentru a stăpâni situația , utilizăm forța de
divers iune pe ntru a dezbina a rmata dușman ului. De aceea,
Marele "Duce a spus: "Cine este i ncapab il să acționez e
asup ra inamicului , spre a-i dezbina fo rțele, nu poate vorbi
despr e o tactică de excepție".
15. Dacă forțele sunt egale, poți angaja l upta.
Ho Yen H si: "În aceste cond iții numai gene ralul competent
poate învinge".
16. Dacă ești î n infer ioritate di n punct de veder e
numeric , să fii în sta re să baț i în retrager e.
Tu Mu: "Dacă t rupele n oastre sunt în sta re de infe-
rioritate , împiedicaț i-l tempora r pe inamic s ă ia inițiativa
atacul ui. După aceea , veți putea probabil să profitați de un
punct slab. Vă veț i mobiliza atunci toate energiile și veți
urmări victo ria cu o hotărâ re fermă".
Chang Yu: "Dacă inamicul este pu ternic și eu sunt slab, mă
retrag pe ntru moment și mă feresc de orice angajare45 —
aceasta până când competenta gener alilor și eficiența
trupelor vor fi la ega litate.
Dacă sunt stăpân pe toate mijloacele mele și inamicul
este în stare de derută , dacă t rupele mele sunt pline de
avân t, iar cele ale lui apatice, atunci p ot da bătălia chiar
dacă el are superio ritate n umerică ."
17. Dacă ești i nferior în toate privințele, să fii în stare să
te eschi vezi, căci o armată mică este o pradă u șoară pe ntru
una mai p uternică.46
44 După anumiți comentat ori, acest verset ar însemna: "a-și
dezbina p ropriile forțe", dar această interpretare pare mai
puțin sati sfăcătoa re, deoa rece carac terul Chih, folosit în
cele două ve rsete p recedente, se referă la inamic.
45 Tu Mu și Chang Yu recoman dă, amândoi , retragerea "tem-
porară", lăsând să reiasă n ecesitatea r evenir ii la acțiu ne
ofensivă când împrejurările vor fi favorabile.
46 Literal, " mijloacele unei ar mate mici sunt…", aparent aici este vorba
despre arme și echipa ment.

Chang Yu: «…Man cius a spus: "Cel mai mic des igur nu se
poate măsura cu cel mar e, nici cel slab cu cel puternic sau
cei p uțini cu mulțimea."47
18. Căci generalul este apărătorul statului. Dacă aceas tă
apărare se extinde l a tot, statul va fi cu siguranță puternic;
dacă ea are lacune, statu l va fi fără îndoial ă slab.
Chang Yu: "…M arele Duce a spu s: Un s uvera n care își găsește
omul p otrivit c unoaș te prosperi tatea. Cel c are nu reușește,
va fi pierdut".
19. Trebuie să știi că pen tru un suver an există trei
mijloace de a atrage nenorocirea asupra armatei sale și
anume d acă p rocedează d upă cum u rmează.48
20. Nesoc otind faptul că armata nu trebuie să înainteze,
să ordone o înain tare sau, nes ocotind faptul că ea nu
trebuie să se retragă , să ordone o retragere. E ceea ce se
numește "a pune armata pe picior greșit".
Chia Lin: "Înainta rea și retrage rea armatei p ot depinde de
deciziile luate de ge neral , potrivit împrejurărilor. Nu există
neno rocire mai ma re decât ordinele emanând de la
suver anul care stă la curte."
21. Necun oscând nimic d in problemele milita re, să
participe la organizar ea lor, aceasta î i dezorien tează pe
ofițeri .
Ts'ao Ts'ao: "…O armată nu poate fi cond usă d upă codul
manier elor elega nte."
Tu Mu: "În ce privește c onveniențele , legile și dec retele,
armata a re propriul ei cod pe care în general îl respectă .
Dacă îl aliniez după regulile c are prezidează guve rnarea
unui stat , ofițerii vor fi complet derutați."
Chang Yu: "Bunăt atea și dreptatea p ot fi de fol os, la
guve rnarea unui stat, dar nu în administra rea unei a rmate .
Rapidita tea și suplețea servesc administ rării unei armate,
dar nu pot servi la guve rnarea unui stat".
22. Necuno scând proble mele de comanda ment, să ia parte la
exercitarea respons abilități lor, aceasta ucide încrederea în
sufletul ofițeril or.49
47 CC II (Menciu s)T, capitolul 7.
48 Am schimbat aici ordinea ca racter elor care înseamnă r es-
pectiv "suver an" și "armată". A ltminteri acest ve rset a r vrea
să spună că ar exista pent ru o armată , trei mijl oace de a
atrage nenorocirea asupra suv eranului.
49 Literal, "neștiind" sa u "neînțelegând" s au "igno rând" unde

Wang Shi: "Dacă o perso ană, care nu cunoaște t reburile
armatei, este trimisă să ia parte la administra rea armatei ,
fiecar e mișca re a sa va stârni dezaco rd și frusta re recipr ocă
și întreaga armată va fi paralizată. De aceea, P ei Tu
prezintă o cerere la palat pentr u ca să fie revocat
Controlorul armatei; numai du pă aceea a fost în măsu ră să
pacifice T s'ao Chou".50
Chang You: "Recent, curtenilor le-au fost încredințate fu ncțiile
de Controlor al armatei, ceea ce evident r eprezintă o
eroare."
23. Dacă armata este dezorientat ă și lipsită de încredere,
suver anii țărilor vecine v or stârni dificultă ți. Acesta este
sensul proverb ului: "Confuzia î n armată duce la victoria
adversarului".51
Meng: "…Marele Duce a spu s: Acela care nu cuno aște cu
precizie o biectivele sa le nu știe s ă riposteze in amicului".
Li Chi'uan: "…Nu trebuie să te înșeli as upra alegerii
persoanei c ăreia îi este încredințată comanda … Liu Hsiang Ju,
Prim ministru în Chao, a spus: Chao Kua nu știe decât să citească
cărțile tatălui său și până în prezent s-a dovedit c omplet
incap abil s ă sta bilească corelația între schimbările de
situaț ii. Or, Majesta tea V oastră, datorită n umelui să u, l-a
desemnat c omandant șef. Este cum ai lipi corzile u nei lăute
și ai înce rca apoi s-o acordezi".
24. Trebuie să se știe că există cinci cazuri în care se
poate prevedea victoria.
25. Cel c are știe când trebuie și când nu trebuie s ă
anga jeze lupta, va fi victorios.
26. Cel c are știe cum s ă folosească fo rța unei armate
mari ș i forța unei a rmate mici va fi victorios.
Tu Yu: "În cu rsul unui co nflict s unt c azuri î n care cei ce au
autoritatea ar matei, sau "ignorând problemel e relative la
exerciții" a le autorității milita re… Caracterul înseamnă
"autoritate" sau "putere".
50 13 "Controlorii a rmatei" ai dinastiei T'ang erau în r ealitate comisari
politici. Pei Tu a devenit Prim-mini stru în 815 al erei noastre
și în 817 el ceru suveranul ui să revoce pe controlorul care-i
fusese afectat lui, care fără îndoială , se amesteca în opera-
țiunile militar e.
51 14 "Seniori feudali" este redat prin "suver anii vecini". Comen-
tatorii sunt de ac ord pen tru a decl ara că o armată , când
este în încurcătură,".se privează .singură de victo rie. 15 CC
(Menci us), capitolul I, p.85.

de partea lor supe rioritatea n umerică n u pot să atace o
mână de oameni și alte cazuri când cel slab p oate s ă-l
învingă pe cel p uternic. Cel care este capa bil să acționeze
asup ra acestei categ orii de împ rejură ri va fi v ictorios".
27. Cel a le cărui trupe sunt unite în jurul unui obiectiv
comun va fi victo rios.
Tu Yu: "De aceea, Mencius a spus: Anotimpul p otrivit contează
mai pu țin dec ât av antajele o ferite de teren; acestea, la
rândul lor contează mai pu țin dec ât armoni a relațiilo r
omenești."15
28. Cel c are este prudent ș i aștea ptă u n inamic impru-
dent va fi victo rios.
Ch'en Hao: "Organizați o armată de ne învins și așteptați
momentul câ nd inamicul v a fi v ulner abil".
Ho Yen H si: "…Un n obil a spus: S ă te baze zi pa țărani și să
nu faci p regăti ri este cea mai ma re dintre crime; să fii gata
dinai nte pent ru orice eventual itate este cea mai ma re
dintre virtuți".
29. Cel c are are generali competenți, feriți de ingerințele
suver anulu i va fi victorios.
Tu Yu: "…De aceea, maestrul Wang a spu s: Să fixezi întâlni ri este
de resort ul suveran ului, să decizi în materie de luptă, este de
resortul generalului".
Wang Li: "…Un suveran înzestrat cu o persona litate și o
inteligenț ă superioa re trebuie să fie î n măsu ră să
recunoască omul care-i convine , el trebuie să-i încredințeze
răspunsu rile și să aștepte r ezultatele".
Ho Yen Si: "…În război se pot produce o sută de schimbă ri
în cursul fiecăr ei etape. Când constați că este posibil,
înaintezi; când vezi că situați a este g rea, te retragi. A spune
că un general trebuie să aștepte o rdinele u nui suver an în
asemenea împrejurări, e ca și cum ai informa un supe rior
că vrei să stingi u n incendiu. Înainte ca ordinul să vină,
cenușa va fi rece. Și se mai spune că, în asemenea
împrejurări trebuie să fie consultat inspectorul gener al al
armatei. E ca și cum, pentru a construi o casă lângă drum,
ai cere sfatu l trecător ilor. Evident , nu vei mai te rmina
niciodată treaba" .52
"Să-l ții din scurt pe un general competent , cerându -i, în
același timp, să suprime u n inamic viclean , este ca și cum
52 Parafrazarea unei ode pe care Legge o traduce ast fel: "Ei seamănă
cu unul care consultă trecătorii asup ra construcției u nei
case. Aceasta, în conseci nță, nu va fi niciodată terminată"
(CC IV, p. 332, oda I).

ai lega ogarul neg ru al hanilo r și apoi i-ai da ordin să prindă
iepur i. Care este difer ența?"
30. Iată cele cinci cazuri p recise î n care calea căt re
victo rie este cunosc ută.
31. De aceea spun: "Cunoa ște-ți inamicul și cunoaște -te pe
tine î nsuți; într-o sută de bătăl ii nu te vei e xpune nici unei
primejdii".
32. Când nu-ți cunoști i namicul, dar te cunoști pe tine
însuț i, șansele t ale de victo rie sa u de înfrân gere sunt eg ale.
33. Dacă nu-ți cu noști nici inamicul și nici pe tine însuți ,
ești si gur că te vei g ăsi în primejdie în fiecar e bătălie .
Li Ch'uan: "Astfel de oameni se n umesc nebu ni criminali .
La ce se pot aș tepta ei decât l a înfrânge re."
IV
Dispuneri53
Sun Tzu a spus
1. În vremurile vec hi, război nicii i scusiți începeau prin a
deveni de neîn vins, apoi așteptau ca inamicul s ă fie
vulne rabil.
2. Invincib ilitatea noast ră depinde de noi, vulne ra-
bilitatea inamicul ui, de el .
3. În consecință , cei c are sunt versați în arta războiului
pot ajunge in vincibili , dar nu-l pot face în mod sigur pe
inamic v ulner abil.
Mei Yao Ch'en: "Pot să fac ceea ce depinde de m ine; ceea ce
depinde de inamic nu e niciodat ă sigur."
4. Iată de ce se spune că e posibil să știi cum să învingi,
fără ca aceasta s ă însemne că o vei și face .
53 Caracterul Hsing înseamnă "formă", "aspect " sau "aparența"
și într-un sen s mai restrâns "dispunere" sau "formație". În ediția
Clasici militar i care — se pare — urma pe Ts'ao Ts'ao, acest
capit ol se intitul a "Cliung Hsing" — "Formă" s au "Dispuner i ale
armatei. După cum se va vedea, acest c aracter înseamnă
mai mult decât dispuneri concrete."

5. Invincib ilitatea constă în apărare, iar șansele de
victo rie în atac .54
6. Te aperi când dispui de m ijloace suficient e; ataci când dispui de
mijloace m ai mult decât suficient e.
7. Cei c are sunt experți în arta apărării se ascund sub
nouă st raturi de pământ; cei care sunt ab ili în arta atacului
se depl asează ca și cum a r cădea d in al nouălea cer. Astfel,
ei sunt ca pabili să se apere și să-și asigure o victorie totală,
în același t imp.55
8. A prevedea o victorie pe care primul venit p oate s-o
prevadă n u este culmea ab ilității .
Tu Yu: "Cei c are sunt experți în arta pregăti rii apărării
consi deră esențial s ă țină seama de fo rța obstac olelor , cum
sunt munții , fluv iile și podișurile . Ei fac în așa fel încât
inamicul să nu poată ști unde să atace. Ei parcă se ascun d
sub al nouălea st rat al pămân tului."
"Cei c are sunt experți în arta de a ataca, consideră că
esențial să țină se ama de anotimpu ri și de avantajele
terenului; ci folosesc inundațiile și foc ul după împ rejurări. Ei
fac în așa fel ca inamicul să nu poată ști unde să se
pregătească. Ei decla nșează atacu l ca un trăznet țâșnit din
al nouălea cer".
Li Ch'uang: "…Când Han Hsein n imici statu l lui Chao, el
plecă de la Gâtul P uțului înainte de micul deju n. El spuse:
Vom di struge armata lui Chao. Apoi ne vom r egăsi pentr u
masă. Generalii c are erau descur ajați, se prefăcur ă a fi de
acord. Han Hsein î și dispuse a rmata în linie de bă taie, cu
spatele l a fluv iu. Observâ ndu-i de la înălțimea p arapetel or,
trupele Chao izbuc niră într-un râs zgomot os și îl batjoc oriră
astfel. Generalul nu știe să conducă o armată! Han Hsin striv i
atunci ar mata Chao și după ce-ș i luă micul dejun , puse să fie
decapitat seniorul Ch'eng An." 56
"Iată o pildă des pre ceea ce sca pă mur itorilor de rând" ".
9. A triumfa în luptă ș i a fi universal procla mat "expert", nu
const ituie c ulmea abilit ății, pentru că pentru a ridica un puf
54 Invincib ilitatea este (înseamnă) apărarea, capacitatea de
a învinge , este (înseamnă ) atacul
55 Ideea că Cerul și Pământ ul se compun fiecar e de "straturi"
sau "etaje" vine din antichitate.
56 Han Hsin dispus e armata sa în "terenul morții". El își arse vasele
și-și dist ruse ustensilele de buc ătărie . Fluviul era înapoi,
armata lui Chao înainte. P entru Ha n Hsin nu exista altă
soluție, el trebuia să învingă sau să moară .

de toamnă n u ai nev oie de multă fo rță; să deosebești
soarele de lună nu este o dovadă de cla rviziune; să auzi
tunetu l nu înseamnă că ai auzul fin .57
Chang Yu: «Prin "puf de toamnă", Sun Tzu înțelege p uful
iepurelui ca re, când vine toamna , este foarte ușor.»
10. În vech ime, cei des pre care se spunea că sunt experți
în arta războ iului bănuiau un inamic u șor de învins .58
11. Iată de ce vic toriile obținute de un maestru în arta
militară nu aducea u acest uia n ici faima înțelepciunii, nici
meritul vitejiei.
Tu Mu: "Scapă î nțelegerii comune v ictoria obținut ă
înainte ca situați a să se fi crista lizat. Ce l care o dobândește
nu câștigă deci deloc o reputație de înțelepciune. Înainte
să-și fi înroșit s abia în sânge, țara inamică a capitulat".
Ho Yen Si: "…Când vă supuneți inamicul ui fără luptă, cine
vă va proclama vitejia?"
12. Căci el își câștig ă vict oriile fără greș. "Fără greș"
înseamnă că, orice ar face, el își asigură vic toria; el învinge un
inamic deja învins.
Chen Hao: "În materie de pl anificar e, nici o mișcar e inutilă;
în materie de strategie , nici un pas neî ngăduit" .
13. Iată de ce un comandant șef priceput face în așa fel
încât să ocupe o poziție ca re să-l pună la adăpo st de
înfrângere și el nu pierde nici o ocazie de a-și surclasa
inamicul .
14. Astfel, o armată este victorioasă înainte de a căuta bătălia;
o armată sortită înfrângerii se bate făr ă spe ranța de a
învinge.
Tu Mu: "…Ducele Li Ching d in Wei a spus C alitățile
indispensabile ale u nui c omandant sunt, înain te de toate,
clarviziunile, arta de a face s ă domnească a rmonia în sânul
armatei sale , o strategie c hibzuită, dublată de planuri pe
termen lung, simțul a notimpur ilor și facultatea de a
înțelege fact orii umani . Căci u n gene ral inapt să-și eval ueze
posibilitățile sau să-și imagineze ce s unt promptitudinea și
suplețea va înaint a, când se va prezenta ocazia de a ataca ,
cu un pas poticnit și șovăi tor, privirea întoarsă c u
îngrijorare mai întâi la dreapta, apoi la stânga, și el va fi
57 Să câștigi o victo rie dat orită unei lupte grele sau datorită
norocului nu este un semn de iscusință .
58 Inamicul fu învins cu ușurința pent ru ca experții creaseră
în prealabil, condiții fav orabile.

capabi l să întocmească un plan. Dacă este credul se va
încrede în rapoarte nedemne de crezare, crezând ba una,
ba alta. Tot atât de temător ca o vulpe î n retragere și în
avan sare, el v a lăsa r ândurile a rmatei sale s ă se risipea scă.
Prin ce se deosebește acest mod de ac țiune de arunca rea
unor nevino vați î n apă cl ocotită sau în foc? Nu este exact
același lucru cu a duce v acile și oile să pască l ângă lupi și
lângă tigri?"
15. Cei c are sunt experți în arta războiul ui practică "Dao"
și respectă legile; ei sunt, deci, în măsu ră să formule ze o
politică vic torioasă.
Tu Mu: «Dao este calea omeniei și a dreptății; "legile"
sunt reguli și instituții. Cei care excelează în arta războiului
cultiv ă, mai întâi, propriu l lor simț de dreptate ș i își
protejează legile ș i instituțiile lor. În acest fel ei fac ca
guve rnul lor să fie de neînv ins."
16. Căci, elementele artei milita re sunt: în primul r ând,
aprecier ea spațiulu i; în al doilea rând, evalu area
cantit ăților; în al treilea rând, calculele; în al patrulea rând,
compar ațiile și , în al cincilea rând, șansele de victorie.
17. Aprecier ea spațiul ui este î n funcție de teren.
18. Cantitățile dec urg din aprecier e, cifrele din cantități,
compar ațiile di n cifre și victo ria din comparații .
Ho Yen Si59: Prin te ren trebuie să înțelegem, în același timp,
dista nțele și felul ter enului; prin aprecieri calculul. Î nainte c a
armata s ă fie p usă în mișca re, sunt efectuate studii în ceea
ce privește g radul de dificultate prezentat de teritoriul
inamic, cât de drepte sa u întort ochiate sunt drumurile l ui,
cifrul efectivelor inamiculu i, valoa rea ec hipamentului său
de război, starea mo ralului trupelo r acestu ia. Sunt
efectuate calc ule pentru a se vedea d acă inamicul p oate fi
atacat și numai d upă aceea se trece la m obilizarea popoulației și
la înrolarea trupelor" .
19. Astfel o armată victo rioasă se aseamăn ă cu o jumătate
de ch intal pus în balanț ă cu un grăunte; o armată învinsă se
aseamănă cu un grăunte pu s în balanță c u o jumătate de
chint al.
20. Dato rită artei de a-și dispune trupele, u n general
victo rios este în măsur ă să le facă să lupte cu efectul
59 Acest comenta riu fig urează î n text ca urmare la V.18. Fac-
torii en umerați sunt c alități ale "fermei".

apelo r zăgăzuite, care deod ată eli berate, se precipită într-o
prăpastie fă ră fund.
Chang Yu: "E în, natura apei să ev ite înălțimile și să se
năpustească s pre ținuturile j oase. Când se rupe un baraj,
apa se dezlănțu ie cu o forță irezistibilă . Or, forma unei
armate seamănă cu apa. Profitați de lip sa de pregătire a
inamiculu i, atacati-l în momentul în care se așteapt ă mai
puțin, evitați -i forța și loviți p ărțile lui slabe ș i, întocmai ca
și apei, nimeni n u vă va putea rezista".
V
Energie60
Sun Tzu a spus:
1. În gene ral, a comanda mulți o ameni e a celași l ucru cu
a comanda câțiva . E o problemă de organizar e.61
Chung Yu: "Pentru a conduce o armată trebuie, mai în tâi,
să încredințezi responsabili tățile c omandanțil or și
locțiit orilor lor și să fixezi efectivele diversel or formațiuni…"
"Un om este un si mplu sold at; doi oameni , o pereche , trei, un
trio. O pe reche p lus u n trio formează o grupă de cinci,62
adică căprărie; două că rării formează o secție; cinci secții
fac u n pluton; două plutoane , o companie; două compa nii
un batali on; două batalioa ne, u n regiment; două regimente,
un grup de luptă , două grupuri de luptă o brigadă , două
brigade o armată .63 Fiecare dintre aces te elemente este
subordonat celui ce-l precede î n ierarhie și are autoritate
asup ra cel ui ca re-i este imediat inferio r. Fiecare dintre ele
este ins truit cum se cuvine . De aici reiese că este p osibil să
cond uci o armată de un milio n de oameni e xact ca și cum ar
fi vorba de câ țiva i nși .
60 Caracterul Shih, care s ervește drept tit lu acest ui ca pitol, în-
seamnă "forțe", "influență", "autoritate", "ener gie". Co mentatorii le
iau în sen sul de "energie" să u de "Potențial" î n anumite pasa je
și de "situatie" î n altele .
61 Fen Shu înseamnă , literalmente, "diviziuni de, (sau prin )
"minier e" sau "împărți re și numără toare". Traducer ea
adapt ată a ici este "organizare".
62 S-ar părea ca "perechi" și "trio ar putea pu rta arme diferite.
63 O secție de zece oameni; o sută de companie , două s ute
de batalio n, patru sute de regiment, opt sute de jumătate
de brigad ă, o mie ș ase sute de brigad ă, trei mii două sute
de armată . Aceasta pare să corespund ă organizației ca re
exista la vremea c ând Chan g Yu scria.

2. Și a ordona unui număr ma re este acela și luc ru cu a
ordona câtorva. Este o problemă de dispu nere și de
semnale.
Chang Yu: "Orm este sigur că trupele, când sunt foarte
numer oase, se desfășo ară pe sp ații v aste, pe ca re nic i
ochiul, nici urechea nu le-ar percepe c u o acuit ate sati s-
făcătoa re. De aceea , ordinul de înainta re sau de retrager e
este t ransmis ofi țerilo r și oamenil or cu autorul stea gurilor și
pavil oanelo r și acela de a se dep lasa s au de a se opri cu
ajutorul clopotelo r și al tobelo r. Astfel, viteazul n u va
înainta si ngur și fricos ul nu va fugi".
3. Posibilita tea a rmatei de a rezista a tacului inamicului,
fără a fi înfrântă, este as igurată p rin operațiunile forței
"extraordinare" și a forței normale.64
Li Ch'uang: "Forța ca re înfruntă inamicul este fo rța
normală; cea ca re-l ia din flanc este forța extraordinară.
Nici un comanda nt de armată nu poate smulge avantajul
de la inamic fără ajutorul forțel or extraordinare."
Ho Yen H si: "Procede z în așa fel î ncât i namicul s ă ia forța
mea normală drept forță extraordinară și forța mea
extraordinară drept forță normală. Mai mult, cea n ormală
este suscep tibilă de a deveni extraordinară și invers".
4. Trupe aruncate împotri va inamicului ca o piatră de
moară peste n iște o uă sunt un exemplu de acțiune masivă
contra neantul ui.
Ts'ao Ts'ao: "Atacați cu tot ce aveți mai puternic în
punctele slabe ale in amicului."
5. Ca regulă gene rală, în bătălie folosește forța normală ,
pentr u a angaja lupta; folosește forța extraordinară pent ru
a cuceri v ictoria.
6. Resursele celor ce su nt experți în utilizar ea forțelor
extraordinare sunt la fel de nemă rginite ca cerul' și
pământul , la fel de inepu izabile ca apa marilo r fluvi i.65
64 Ideea exprimată prin caracterul Cheng "norm al" sau "direct"
și Ch'i "extrao rdinar" sau "indirect" prezintă o import anță
capitafă . Forța normală (Cheng ) fixează sau distrage
inamicul'; fo rțele extraordinare (Ch'i) intră în acțiune în
timpul ș i locul u nde i ntervenți a lor nu este prevăzută. Daca
inamicul simte o manevră Ch'i ș i îi ripostează, ca să o
neutralize ze, această manevră se transfo rmă a utomat î n
manevră Chen g.
65 Sun Tzu folosește caracte rele Chiang și Ho , traduse aici

7. Într-adevăr , ele se termină, apoi se formează d in nou,
ciclic, cum s unt mișcă rile s oarelui și ale lunii". Ele mor, apoi
renasc la viață , repetând u-se, cum fac anotimpurile care
trec.
8. Notele muzicale sunt numai în număr de cinc i, dar
combinați ile lor sunt a tât de numer oase, încât este impo-
sibil să le auzi pe toate.
9. Culorile fundamentale s unt doar în număr de cinci, dar
combinați ile sunt atât de numer oase, î ncât este imposibil
ochiului să le perceap ă pe toate .
10. Gusturile sunt numai în număr de ci nci, dar ele d au
amestecuri atât de va riate, încît este impo sibil s ă le deguști
pe toate.
11. În luptă există numai forța normală și forța
extraordinară, dar combinații le lor sunt ne limitate; nici un
spirit o menesc nu le poate s esiza pe toate.
12. Căci aceste d ouă forte se reproduc una din alta;
interacțiunea lor este fă ră de sfârși t., ca aceea a verigilor în
lanț. Cine p oate s pune u nde î ncepe u na și unde sfârșește
cealaltă?
13. Când apa torentul ui rostogolește galeții , este d atorită
impetuozității sale.
14. Dacă șoimul sfâșie di ntr-o lovitură corpul prăzii sale,
este că lovește exact la mom entul dorit.66
Tu Yu: "Loviți-vă inamicul la fel de puternic, cum l ovește
șoimul la țintă. Fără greș, sfâșie rinichii p răzii s ale pent ru că
el aștea ptă momentul potrivit pentru a lovi. Gestul lui este
calculat." 67
15. Astfel, expertul în arta militară posedă o forță de
impulsie i rezistibilă și atacul său este reglat cu precizie.
16. Potențialu l său este cel al unei a rbalete întinse la
maximum, timpul său de acțiune este cel al decla nșării
mecanismului a cestuia .68
ca "marile fluvii".
66 Adică, impus de dist anța care îl sep ara de prada sa.
67 După Tu Mu
68 Din nou Sun Tzu folosește aici carac terul specific ca re în-

17. În tumult și în vacarm, bătălia pare confuză , dar nu
există dezo rdine; trupele par să se învârt ă în cerc, dar ele
nu pot fi înfrânte .69
Li Ch'uang: "În bătălie , totul pare a fi tumult și confuzie,
dar steag urile ș i pavilioa nele răspund unor dispozitive
precise , sunetul talger elor are reguli fixe".
18. Confuzia aparentă rezultă din ordine, lașitatea a pa-
rentă din curaj, slăbiciunea aparentă d in tărie.70
Tu Mu: "Semnificația acestui verset este că dacă dorești
să simule zi dezo rdinea pen tru a trage un inamic, trebuie să
fii, tu însuți , foarte d isciplin at. Numai a tunci poți simula
învălmășeal a. Cel ca re dorește să simuleze lași tatea și să-și
pândea scă inamicul t rebuie s ă fie c urajos, căci n umai
atunc i va fi în sta re să simuleze frica. Cel care dorește să
pară slab, pentr u a-l face pe in amic trufaș, trebuie să fie
extrem de puternic. Numai cu această c ondiție va putea să
se prefacă a fi slab".
19. Ordinea s au dezo rdinea depi nd de organizar e, curajul
sau lașitatea de împ rejurări, tăria sau slăbiciu nea de
dispu nere.
Li Ch'uang: "Cînd trupele reușesc să se plaseze înt r-o
situaț ie favorabilă , lașul este viteaz; dacă situaț ia devi ne
disper ată, curajoșii vor deve ni laș i. În arta războiul ui nu
există reguli fixe. Aceste reguli nu pot fi stabilite decât după
împrejurări."
20. Astfel, cei ca re se înțeleg s ă provoace o mișcar e a
inamiculu i izbutesc , creând o situație î n fața căreia acest a
trebuie să se plece; ei îl atrag prin momeli într-o cursă
sigură și, făcându -l să creadă î ntr-un câștig aparent, îl
așteaptă în forță.
21. De aceea , un comandant de armată calificat pretinde
victo ria de la situa ție și nu de la subordonații s ăi.
Ch'en Hao: "Experții în armata milita ră au îndeobște
încredere în oportunitatea și în rapidit atea e xecuției . Ei n u
lasă numai pe spi narea propriilor oameni pova ra sarcinii de
îndepli nit".
seamnă "arbaletă"
69 Onomatopeele folosite de Sun Tz u evoc ă zgomotul și
confuzia î n bătălie.
70 După Tu Mu.

22. El își alege o amenii, iar ei profită de sit uație.71
Li Ch'uan: "Viteazul știe să se bată; prudentul să se apere;
înțeleptul să dea sfat uri. Deci , nu este irosit nici un talent".
Tu Mu: "Nu Pretindeți nici o înfăptui re celo r care nu au
talent".
Când Ts'ao T s'ao l-a atacat pe Chane Lu în Han C hung i-a
lăsat pe ge neralii Chang Li ao, Li Tien și Lo Chin în fruntea a
mai mult de o mie de oameni pent ru a apăra Ho Fei. Ts'ao
trimise i nstrucțiuni lui Hseih T i, șeful statului majo r al
armatei, într-un plic pe ca re a scris: "A se desc hide n umai la
sosirea rebelilo r". Puțin d upă aceea, Sun Ch'ua n din Wu, în
fruntea a o mic de oameni, a sedie asedie Ho Fei. General ii
desfăcur ă plic ul și citiră: "Dacă Si Sun Ch'uan sosește ,
general ii Chang și Li vor porni lupta . General ul Lo va apăra
orașul. Șeful statul ui majo r al armatei n u va lua parte l a
luptă .72 Toți ceilalți gener ali vor trebui să atace pe in amic ".»
Chang Liao a spus: "Stăpînul nostru este î n campanie
depar te și dacă așteptăm s osirea întăririlor, rebelii ne vor
nimici c u sig uranță. De aceea , instrucț iunile ne ordonă ca
înainte ca trupele inamice s ă se u nească , să le atacăm
imediat pen tru a le rupe colții și a întări mor alul p ropriilor
noastre trupe. Apoi, vom putea apăra orașul. Toate șansele
de vic torie sau de înfrânge re depin d de această acțiune".
Li Tien și Chang Lia o îl ataca ră pe Sun Ch'uan și efectiv îl
puser ă în dificult ate, ceea ce făcu să se prăbușeasc ă
moral ul armatei W u. Ei se întoarse ră și-i pregăti ră liniile de
apărare, iar trupele se simțiră în siguranță . Sun Ch'uan
asedie o rașul timp de zece zile, d ar nu reuși să-l cuce rească
și se retrase.
În legă tură cu acest epis od, istoricul Sun She ng a notat:
"Războiul este o chestiu ne de șiretenie. În ceea ce privește
apărarea lui Ho Fei, ea era șovăitoa re, slabă și lipsită de
întăriri. Dacă a i încredere în ge nerali viteji cărora le place
să se bată, greutățile n u vor întârzia să apară. Dacă te
baze zi numai pe cei ce sunt prudenți, aceștia se vor
descumpăni și le va fi greu să țină situația sub control".
Chang Yu: "Or, cea mai bună metodă , când ai oameni în
subordine, constă în a-l folosi pe zgârcit și pe prost, pe
înțelept și pe viteaz și de a-i da fiecă ruia o responsabilitate
care i se potrivește. Nu încredințați oamenilor sarcini pe
71 Textul este redact at după c um urmează: "Astfel el este
capabil să aleagă oameni. ..". Adică, oameni capa bili să
profite din orice sit uație, oricare ar fi ea. Aceasta implică u n
sistem de selecție care sănu fie bazat pe nep otism sa u,
favoritism.
72 Tsai Tsao a avat mare grija să-l țină deo parte pe ofițe rul
politic.

care nu sunt capa bili să le î ndeplineasc ă. Faceți o selecție și
încredințați fiecărui a răspun deri pe măsura competențel or
lor".
24. Cel c are contează pe situaț ie își folosește oamenii î n
luptă ca și cum ar rostogoli niște bu turugi -și pietre. Căci
este în firea buturugilor și a pietrelor să stea î n echilibru pe
un pământ ferm și sa se miște pe un pământ nestabil . Dacă
au colțu ri se opresc, dacă sunt rotunde se rostogole sc.
25. Astfel, poten țialul trupelor care în luptă sunt conduse
cu îndemânar e, se poate compar a cu cel al galeți lor rotunzi
care se rostogolesc d in vârful muntelui .
Tu Mu: "…Astfel, nu este nev oie decât de puțină forță
pentr u a realiza mult".
Chang Yu: «…Li Chang a spu s: În război sunt trei felu ri de
situaț ii:
"Când gene ralul disprețuiește i namicul și ofițeri lor, săi le
place s ă se lupte , cân d ambițiile acesto ra țin de așa de sus
ca norii de pe cer și înflăcăr area lor este la fel de sălbatecă
precum uraganele, suntem î n prezența unei situații c reate
de mo ral."»
"Când un sin gur om a pără un defileu î ngust de munte ,
care seamănă c u tubul digestiv al unei o i sau cu intrarea
cotețul ui unui câine, el poate ț ine piept la o mie de so ldați.
Ne găsim atunci în, prezența u nei si tuații create de te ren."
"Când se t rage folos din delăsa rea inamicului , din obo-
seala sa, din foamea sa u setea sa, sau când lovești în timp
ce posturi le sale înaint ate n u au fost solid întărite, sau când
armata s a este l a jumăta tea d rumului de traversa re a unui
râu, ne gă sim în prezența u nei si tuații create de căt re
inamic".
"Astfel, când comanzi t rupe, trebuie s ă tragi f oloase de
pe urma situației , exact ca atunci când rostogolești o minge
de-a lungul u nei p ante a brupte. Efo rtul pe care îl depui este
minimum, da r rezultatele su nt uriașe",
VI
Puncte slabe și pu ncte tari
Sun Tzu a spus:
1. În general , cel care ocupă primul te renul și așteaptă
inamicul , se află î n poziție de fo rță; cel care vine pe teren
mai tâ rziu și se aruncă în luptă este dej a slăbit.

2. De aceea , experții în arta milita ră îl fac pe inamic s ă
vină pe câmpul de bătaie și nu se lasă aduși de ei .
3. Cel c are este capabi l să-l facă pe inamic să vină de
bunăvoie izbu tește, ofe rindu -i un oarecare avantaj . Și cel
care este în stare să-l împiedice să vină izbutește, slă-
bindu-i forțele .
Tu Yu: "…Dacă s unteți î n măsu ră să mențineți anumite
puncte vitale situate pe drumuri le lui strategice, inamicul
nu poate trece. De aceea, maestrul Wang a spus: Când o
pisică stă la intrarea unei g ăuri de șoareci, zece mii de
șoareci n u îndrăznesc s ă iasă; când un tigru păzește va dul,
zece mii de cer bi nu pot să -l trave rseze".
4. Dacă inamicul este în poziție de forță, să știi să-l
slăbești , dacă e bine h rănit, să-l înfometezi, d acă. este î n
repaus, să-l împingi la acțiu ne.
5. Arată-te în locurile p rin care el trebuie să treacă,
deplasează-te repede acolo unde n u te a șteaptă .
6. Dacă faci marș uri de o mie de li fără să te obosești ,
înseamnă că st răbaț i drumuri unde nu se află inamicul .
Ts'ao Ts'ao: "Năpustiți- vă în neant , aruncați- vă în vid,
ocoliți ceea ce el apără, loviti-l acolo unde nu vă așteaptă ."
7. Pentru a fi sigur că vei lua ceea ce atac i, să ataci u n
punct pe care inamicul n u-l apără. Spre a fi sigur că menții
ceea ce a peri, să aperi un punct pe care inamicul nu-l
atacă .
8. De aceea , împot riva celor ce sunt e xperț i în arta de a
ataca , un inamic nu știe unde să se apere; contra experțil or
apărării, inamicul n u știe unde să atace.
9. Impalp abil și imaterial, expertul nu lasă urme; misterios ca o
divin itate, el nu poate fi auzit. Astfel i namicul se află l a
bunul lui plac.
Ho Yen H si: "…Procedez în așa fel încât inamicul să ia
punctele mele tari drept puncte sla be și punctele mele
slabe drept punc te tari, în timp ce eu transfor m în puncte
slabe punctele sale ta ri și îi descop ăr slăbiciu nile… Îmi
ascun d urmele pâ nă le fac invizibile; păstrez tăce rea pentru
ca nimeni să nu mă poată a uzi".
10. Cel a cărui înaint are este irezistibilă se bazează pe
punctele slabe ale in amicului; cel care atunci când bate î n

retrager e, nu poate fi u rmat, se deplasează atît de repede
că nu poate fi ajuns.
Chang Yu: "…Sosește ca vântul și pleacă precum fulgerul" .
11. Dacă doresc să dau o bătăl ie, inamicul, chiar p rotejat de
ziduri înalte și de șanțuri adânci , este fo rțat să angajeze
lupta , deoarece atac o poziție pe care el e obligat să o
apere.
12. Dacă doresc să evit lupta , se poate să mă apăr foarte
simplu t răgând o linie pe pământ; inamicul nu va putea s ă
mă atace pentr u că îl abat de la direcția pe care dorește să
o urmeze.
Tu Mu: «Chu Ko Liang, instalând u-și tabăra sa la Yanh
P'ing, dădu lui W ei Yen și altor generali ordinul de a-și grupa
efectivele și de a cobo rî spre est . Chu Ko Liang nu lăsă
decât zece mii de oameni pentr u a apăra orașul, așteptâ nd
vești. Ssu Ma I spuse: "Chu Ko Liang este î n oraș; trupele lui sunt
reduse; el nu este pe poziție de forță. Generalii și ofițer ii lui
sunt descu rajați". În același timp, Chu Ko Lia ng dep unea o
activit ate inten să, ca de obicei . El ordonă să se sc oată
steagu rile și să înceteze tobele. El îi împiedică pe oameni
să iasă a poi, deschizând cele p atru porți, scoase so ldații pe
străzi unde aceștia se răspândise ră."»
"Ssu Ma I se temu de o ambuscadă și în grabă î și conduse
armata s pre Munții din nord."
«Chu Ko Liang spuse șefului său de st at majo r: "Ssu Ma I a
crezut c ă i-am întins o cursă ș i a fugit la poalele l anțurilor
muntoase . >Când mai târziu a aflat, Ssu Ma I fu copleșit de
regrete." 73
13. Dacă sunt în stare să de termine amplasar ea ina-
micului , totodată ascunzând- o pe a mea, î n acest caz eu
pot să mă concen trez și el trebuie să se împ răștie. Și dacă
eu mă concent rez în timp ce el se împră știe, eu pot fol osi
totalitatea fo rțelor mele pentru a atac a o parte din ale sale.74 Voi
avea , deci , superio rilatea numerică . Atunci dac ă pot fol osi
cel mai ma re număr pen tru a lovi o mân ă de oameni l a
locul ales, cei ce au de-a face cu mine v or fi pierduți.75
73 Această p oveste este la baza intrigii unei opere populare
chineze. Chu Ko Liang se a șeză pe turnul porții și cântă din
lăuta lui, în timp ce gărzile parcurgeau străzile ș i se
răspândeau și armata lui Ssu Ma I dădea târcoale p rin
mahalale . El fusese deja dej ucat de Chu Ko Lia ng și mai
este înc ă și acum.
74 Literal, "o parte din ale sale."
75 Kalgren, GS, 1 120 m pentru "ult ima extremitate".

Tu Mu: …..Folosesc c ând trupe ușoare și călăreți viguroși
pentr u a ataca acolo unde el nu este ga ta, când ar-baletier i
robuști și arcași puternici pent ru a-i smulge p oziții-cheie
pentr u a-i învălmăși flancul stâng , pentru a-i înconju ra aripa
dreaptă, pentru a-l alarma în față și a-l lovi pe nea șteptate în
spate."
"În plină zi îl păcălesc cu jocul drapelelor și stinda rdelor
și sea ra, îl induc în eroare cu bătăi de tobă. Atunci terorizat
de fric ă, el își va împărți forțele ca măsu ră de precauție."
14. Inamicul n u trebuie să știe unde am de gând să dau
bătăli a. Căci, dac ă nu știe el, va trebui să fie pregătit în mai
multe pu ncte. Și dacă este pregătit în mai multe punc te,
adver sarii pe ca re îi voi găsi în vreunul din aceste p uncte
nu vor fi numer oși.
15. Căci dacă el se pregătește în prima linie, ariergarda sa
va fi slabă, și dacă se pregătește în spate , primele lui
rânduri vor fi fragile . Dacă el se pregătește l a stâ nga,
dreapta lui va fi v ulner abilă și dacă se pregătește la
dreapta, stânga sa va fi desc operită . Și dac ă se p regătește
peste tot, el va fi slab peste tot.76
Chang Yu: "El nu va fi în stare să descope re unde v or 77
76 Literal: "dacă n u există loc unde el nu se pregătește , nu
există loc unde să nu fie vulnerabil" . Dubla ne gație
întărește afi rmația ."
77 Pentru a ilustra acest punct, Tu Mu povestește această inte-
resantă a necdotă: "Împăra tul W u, din dinastia Sung, îl
trimise pe Chu Lin g Shih s ă-l atace pe Ch'ia oTsung î n Shu.
Împăratul Wu spuse: Anul t recut Liu Ching H suan a plecat din
terito riu în interio rul fluviului, îndreptându-se spre Huang Wu.
Neaju ngând la nici u n rezultat, el s-a întors. Acum, r ebelii
cred că eu ar trebui să vin din teritoriul exterio r la fluvi u,
dar ei presup un că vreau s ă-i surprind veni nd din interio rul
fluviul ui. Dacă este așa , ei desigu r vor apăra Fu Ch'eng cu
trupe grele și voi păzi d rumurile în interior. Dacă eu mă duc
la Hu ang Wu, voi cădea d rept în cursa lor. Ei bine! Voi
cond uce g rosul armatei î n partea e xterioară a fluviului și
voi lua Ch'eng Tu și voi trimite t rimite de diversi une că tre
interi orul fluvi ului. Iată un plan mirific pe ntru a pune mâna
pe inamic.
"În acela și timp , el se va teme ca acest plan să nu fie
cunoscut ș i că rebelii să nu fi desco perit c umva u nde er a
slab, și unde era puternic. El trimise, deci, o scrisoare
pecetluită cum se cuvine, lui L ung Shih. Pe plic el scrise acest e
cuvinte: "A se deschide când vei ajunge la Pai' Ti". În acest moment,
armata n u știa cum va trebui să fie împărțit ă și din ce loc

apărea cu adevă rat carele, nici din ce punct va țâșni ca-
valeri a mea, nici chiar în ce loc trebuie, de fap t, să-l ur-
mărească infante ria mea ș i de ce aceea se va împrăștia și
se va împărț i, și va trebui s ă se apere contra mea d in toate
părțile. În co nsecință , puterea sa va fi d ivizată și slăbită,
forțele sale v or fi scindate și risipite și în locul în care îl atac
voi putea arunca o armată de anvergură împo triva unităților
lui izolate".
16. Cine dispu ne de efective reduse trebuie să se men-
țină pregătit c ontra inamicului; ci ne are efective n umeroase
împinge i namicul s ă se pregătea scă împot riva lui.
17. Dacă se știe unde și când v a avea l oc o bătălie, se
poate efectua cu trupele u n marș de o mie de li, pentru a le
reuni pe câmpul de bătălie. D ar dacă nu se cu noaște nici
ziua, nici locul luptei , stânga nu poate ajuta dreapta , nici
dreapta st ânga; avan garda nu va putea s usține spatele și
nici spatele a vanga rda. Cu atât mai mult se întâmplă așa .
atunc i cân d diversele elemente se găsesc la zeci de li unele
de al tele sau chiar numai la câțiva li!
Tu Yu: "Or, experții în mate rie de război trebuie să știe
unde și când se va da bătălia . Ei măsoar ă itinerari ile și
fixează d ata. Ei împart armata și se pun în mișcar e pe
detașamente sep arate . Cei ce su nt dep arte p leacă p rimii,
cei ce s unt aproape p leacă d upă aceea. Astfel, joncț iunea
diversel or elemente — chiar dacă a r fi la o mie de li unele
de al tele — se va efectua în același timp, așa cum se adună
cumpără torii care vin spre pia ță.
18. Cu toate că estimez ca fiind n umer oase efectivele din
Yuch, ce av antaj pot avea din această superi oritate în
privința rezultatul ui conflictulu i?78
va pleca."
«Când Ling Shih ajunse la Pai' Ti, el des chise scrisoarea, care era
redactată astfel: "Grosul armatei v a înainta în bloc, plecâ nd
de la exteriorul fluviului pentru a se întâln i cu Ch'eng Tu,
Tsang Hsi și Chu Lin, care plecâ nd din cen trul fluviul ui, îl vor
lua pe Kuang . Han. Îmbar cați trupele sla be pe mai mult de
zece vase în alte și trimiteți -le în afara fluvi ului către Huang
Wu".»
"De fapt Chiao Tsung a folosit t rupe grele pe ntru a se ap ăra
în afara fluviul ui și Ling Shih îl extermină …"
78 Aceste aluzii l a Wu și Ta Yuch sunt reținute de căt re
anumiți critici ca indicaț ii care permit d atarea redactării
textului. Acest p unct este dezvoltat în Introducer e.

19. Eu sp un deci că victo ria poate fi creată. Căci chiar
dacă inamicul este n umeros, pot să-l împiedic să atace.
Chia Lin: "Chiar dacă inamicul este numer os, dacă nu
cunoaște sit uația mea militară , eu pot să -l împi ng să se
ocupe de urgență de pregătiri le lui proprii, în așa fel c a să
nu aibă timp li ber s ă sta bilească p lanuri de luptă împot riva
mea".
20. Scoate deci l a iveal ă planurile inamicului și vei ști
care strategie va fi eficace și care nu.
21. Ațâță-l și desc operă schema ge nerală a mișcă rilor lui.
22. Stabilește dispunerea lui, asigurându-te astfel a supra
locului bătăliei.79
23. Pune-l la încercare și vezi c are sunt punctele tari și
care cele slabe .
24. Importan t este c ând se dispun trupele , să nu prezinte
o formă suscepti bilă de a fi definită în mod cla r. În acest caz,
vei scăpa de indiscr ețiile spionilo r cei mai isteți și nici
mințile cele mai pătrunzătoa re nu vor putea să stabilească
un plan împot riva t a.
25. Stabilesc după formă p lanurile ca re duc la victorie,
dar aceasta scapă murit orilor de rând. Cu toate că fiecar e
are ochi pentru a sesiza a parențele , nimeni nu înțelege
cum am c reat v ictoria.
26. De aceea , când am câștigat o victo rie, nu folosesc a
doua oară aceeași t actică, dar pen tru a face față împ re-
jurărilor folosesc metod a mea la infini t.
27. Or, o armată p oate fi compar ată c u apa, căci, după
cum șu voiul care curge ev ită înălțimile și se îndreaptă spre
locurile joase, tot așa o armată evita forța și lovește
slăbici unea.
28. Și la fel c um șuvoiul de apă urmează denivelă rile
terenului, tot așa o armată, pentr u a dobândi victo ria, își
adaptează acțiunea sa la situația inamicul ui.
29. Și la fel, după cum a pa nu are formă stabil ă, nici în
război nu există c ondiții permanente.
79 Literal, "câmpul vieții și al morții".

30. În consecință , cel c are știe să câștige victo ria, mo-
dificând u-și tactica după situația inamicului , merit ă să fie
divin izat.
31. Din cele cinci elemente, n ici unul n u predomin ă în
mod c onstan t, din cele patru anotimpu ri nici unul nu du-
rează veș nic; dintre zile, u nele sunt lungi ș i altele scurte , iar
luna crește și descrește.
VII
Manevra80
Sun Tzu a spus:
1. În mod normal, atunci câ nd se face uz de forță ar-
mată, general ul primește, mai întâi, ordinele s uvera nului . El
își adună trupele și mobilizează populația . El face din
armată u n tot om ogen și armoni os și o instalează în tabăra
sa.81
Li Ch'uan: "El primește mandat ul suveran ului și,
confo rmând u-se deliberă rilor ținute î n vede rea vict oriei prin
sfatur ile templului , asigură respectuos executa rea
pedepselo r ordonate de cer ."
2. Ni mic nu est e mai greu decât arta m anevrei. Dificultatea î n
această privință este să faci di ntr-o cale î ntortochi ată
drumul cel mai direct și să sc himbi neșa nsa în avantaj .
3. Înaintează, deci, pe căi ocolite ș i distrage atenția
inamiculu i, momindu-l. Datorită acest ui procedeu , se poate
ca, plecat după el, să ajungi înaintea lui. Cine este î n sta re
să acționeze astfel înțelege st rategia directului și
indirectului .
Ts'ao Ts'ao: "…Lăsați imp resia că sunteți la depă rtare. Veți
putea să porniți la drum după inamic ș i să sosiți înaintea lui
pentr u că știți cum să apreciați ș i să calculați d istantele".
Tu Mu: "Acela care vrea să aibă un avantaj u rmează u n
80 Literal, "luptă" sa u "luptă î ntre două armate", fieca re
dintre ele fo rțându-se să obțină o poziție a vanta joasă .
81 Acest versat s e poate traduce fie ca aici, conform lui Li
Ch'uan și lui Chia Lin, fie c onfor m lui Ts'ao Ts'ao și lui Tu Mu:
"El instalează tabăra armatei astfel ca Porțile Armoniei să
fie una în fața celeilalte". D upă ce a strâns o armată, prima
sarcină a unui c omandant ar fi să organize ze, adică să
"armonizeze" diversele ele mente

drum lung și întortochi at și îl transformă într-o cale scurtă.
El schimbă neșans a în avantaj. El înșală ș i induce î n eroare
inamicul spre a-l incita la temporiza re și la neglijență, apoi
el av ansează cu repeziciune ."
4. Or, avantajul și pericol ul sunt amâ ndou ă ine rente
manevr ei.82
Ts'ao Ts'ao: "Specialistul va profita; pentru cel ce n u este , ea e
pericu loasă".
5. Cel ce lansează î ntreaga armată în urmărirea unui
avan taj, nu îl va obține .
6. Dacă aban donează t abăra cu scopul de a smul ge
avan tajul prin luptă, materialu l va fi pie rdut.
Tu Mu: "Dacă te deplasezi cu toate convoaiele de bagaje,
materialul va călăt ori cu încetineală și nu se va obține
avan tajul. Dac ă se lasă în urmă baga jele grele și se
înaintează în marș fo rțat cu trupele ușoa re, există temerea
că bagajele se vor pierde".
7. Rezultă că dacă -și vor scoate armura și vor porni la
drum, ne oprin du-se nici zi, nici noapte și străbăt ând o sută
de li, sărind o etapă din două, cei trei șefi de armată v or fi
captu rați. Căci trupele r obuste v or ajunge primele, iar cele
slabe se vor târî în urmă în dezor dine, în așa fel încât , dacă
va fi folosită acea stă metodă , va ajunge numai a zecea parte
a armatei.83
Tu Mu: "…În mod normal, o armată parcuge t reizeci de li
pe zi, ceea ce c onstit uie o etapă . Într-un marș forțat
corespunde de două ori acestei d istanțe , ea străbate d ouă
etape. Nu se pot străbate o sută de li pe zi dec ât me rgând
zi și noapte . Dacă înainta rea se efectuează în acest r itm,
oamenii vor fi făcu ți prizonieri … Când Sun Tzu spune că,
82 Giles, bazându-se pe TT, a tradus: "A manev ra o armată este
avan tajos; cu o mulțime i ndiscipli nată, este cel mai
pericu los". Sun Hsing Yen a înțeles acest ve rset î n același
fel. A ceastă traducer e prea literală lasă de -o parte complet
partea esențial ă. Interp retarea lui Ts'ao Ts'ao este, desigu r,
mai sati sfăcătoa re. Acest verset exprimă o gener alitate
care servește de int roducere la aceea ce urmează. O linie
de conduit ă compo rtă în ge neral , sub aparențe, câte odată ,
avan tajoase , germenii dezava ntajul ui. Inversu l este, de
asemenea, a devăr at.
83 Prin "a-și scoate armura", Sun Tzu înțelege fă ră nici o în-
doială că echipamentul individual greu trebuie împac hetat
și lăsat l a bază.

dacă această metodă este aplicat ă, numai u n soldat din
zece va ajunge, vrea să spună că , atunci când nu există
altă soluție și că trebuie cu orice p reț dacă bătălia pentru a
câștiga o poziție a vantaj oasă, se alege u n om clin zece, cel
mai vig uros, pentr u a-l trimite în ainte, în timp ce ceil alți
nouă vi n în ariergardă. Astfel , din zece mii de oameni
alegeți o mie, care vor sosi în zori . Ceilalți vor veni
neînt rerupt , unii la sfâ rșitul dimineții și ceila lți în cursul
după -amiezii, î n așa fel î ncât n ici unul nu va fi istov it, ci toți,
unii după alții vor veni s ă se alătu re primilor veniți . Pasul lor
răsună fără întreruper e. Când te baț i pent ru un avan taj,
acesta trebuie să fie un punct strategic v ital. În acest c az, o
mie de oameni abia vor ajunge pentr u a-l apăra, în
aștepta rea restului armatei".
8. Dacă se înaintează p rintr-un marș forțat de cincizeci li ,
comanda ntul avang ărzii v a cădea , și numai o jumătate din
armată v a ajunge. În cazul unui marș forțat de treizeci de li,
vor ajunge n umai d ouă treimi d in armată .84
9. Rezultă că o armată, căreia îi lipsește a rmamentul
greu. furajul, hrana și materialele va fi pierdută.85
Li Ch'uan: "…Pro tecția c u ajutorul pe reților metalici este
mai pu țin imp ortan tă decât grânele și hrana."
10. Cei c are ignoră condițiile geog rafice — munții ș i
pădu rile, defileele peric uloase , mlaștin ile — nu pot con-
duce ma rșul unei a rmate .
11. Cei care n -au recurs la călăuze l ocale s unt în im-
posibilitate s ă cunoască avantajele te renului .
Tu Mu: "Kuan Tzu spune: în general , șeful armatei t rebuie s ă
se familiar izeze dinai nte temeinic c u hărțile , pent ru a
cunoaște t recerile pe riculoase pent ru care și pentru căruțe,
pe acelea unde apa este p rea adâncă pentr u veh icule,
84 Acest pasaj poale fi redat și astfel: "General ul armatei s u-
perioare în măsu ra în care se deosebește de gene ralii c are
comandă armate mijlocii și inferio are, va fi învins" sa u va fi
împiedicat s ă obțină bune rezultate . Aici armata superi oară
înseamnă avangarda în cazul unei progresii în coloană a
celor trei divizii ale a rmatei. Altfel spus, avantajele ș i
dezavantajele marșur ilor forțate trebuie câ ntărite cu grijă și
trebuie examinată p roblema de a sti ceea ce t rebuie luat
sau lăsat într-o bază sigură.
85 Versetul care ur mează a cestuia reia un verset anteri or și nu-
și are locul aici. El a fost sărit.

trecătorile munțilo r cunoscuț i,86 principalele flu vii,
dispu nerea înălțimilo r terenului și a colinelo r, locurile u nde
stuful , păduri le și trestiile sunt luxuriante, l ungimea
drumurilo r, import anța cetățilo r și a orașel or, cetățile
binecu noscute care sunt părăsite și locurile unde există
livezi luxuriante. Trebuie cunoscute t oate a ceste date, ca și
trase ul exact a l liniilor de demar cație. Toate aceste date,
general ul trebuie să și le înmagazine ze în memorie; numai
cu această c ondiție el nu va pie rde avantajul te renulu i".
Li Ch'ing a s pus: "…Trebuie s ă alegem of ițerii cei mai
curajoși și pe cei ca re sunt cei mai in teligenți ș i cei mai
zeloși și recurgând la călăuze locale , să străbatem în secret
munții și păduri le fără zgomot ș i fără a lăsa urme.
Câteo dată, confecționăm la be artificiale de animale și le
încălț ăm, câte odată adapt ăm la chipuri păsări false și ne
ascun dem în liniște î n tufișuri dese. Apoi, plecăm urechea
la sunetele î ndepărt ate și clipim di n ochi pe ntru a vedea
mai bi ne. A vem spiritul atent la orice o cazie de care am
putea profita. Observăm semnele atmosferice, căutăm î n
cursurile de ap ă event ualele u rme ale treceri i inamicului
printre vad și pândim fr eamătu l copacilo r care den otă
apropier ea lor."
Ho Yen Hsi: "…Or, dacă am p rimit o rdinul să intrăm în
campanie, ne grăbim spre un loc necun oscut, unde n-a
pătruns influența civilizației sau unde comunicați ile sunt
tăiate și dacă ne pierdem în aceste defileu ri, nu este g reu?
Dacă înaintez cu o armată izolată , inamicul mă a șteaptă ,
mă pândește. Căci, situațiile r espective a le atac antul ui și
ale acel uia c are se păzește diferă considerabi l. Cu atât mai
mult cî nd inamicul este șiret și folosește n umer oase stra-
tageme! Dacă n-am stabili t un pla n cădem cu capul p lecat.
Bravând pe ricolele și pătrunzând î n loc uri periculoase, ne
expunem dezastrul ui de a fi prinși în plasă s au inunda ții.
Înaintân d ca oamenii beți, riscăm să ne găsim aruncați î ntr-
o luptă neprevăzută. Când ne oprim seara suntem neliniștiți
de ale rte false; dacă înaintăm în grabă și fără pregătire,
cădem în ambuscade . Este ceea ce se cheamă să arunci o
armată de urși și tigri în țara mo rții. Cum p utem să le dăm
de ca păt fo rtificațiil or rebelilo r sau să izgon im inamicul din
bârlogurile sa le înșelăt oare?"
De aceea , pe teritoriul inamic , munții , fluviile, ridicăturile
de pământ și colinele pe ca re el le poate a păra ca puncte
strategice, p ădurile, trestiile , stuful și ierburile plant uroase,
unde el se poate ascun de, lungimea d rumurilor și potecilo r,
suprafața cet ăților și orașelor , întinderea sa telor, fertil itatea
și ariditatea câmpu rilor, profunzimea l ucrărilor de irigație,
86 "Cunoscuți" pe ntru impor tanța lor strategică .

import anța materialul ui, Amploarea armatei a dverse, tăișul
armelor, toate acestea trebuie perfect cuno scute. Atunci
avem ochiul a țintit pe inamic și el poate fi p rins ușor.
12. Căci război ul se bazea ză pe în șelăciune . Depla sați-vă
când e în interesul v ostru și creați sch imbări de situații p rin
disper sări și concent rări de fo rțe.87
13. În campa nie fiți iuți ca vântul; când înaintați pe etape
mici, fiți maiestuoș i ca pădu rea; în inc ursiu ni și jafuri fiți
asemenea focul ui; la opri re, fiți neclintiț i ca munții .88 De
nepăt runs ca norii, deplasați -vă ca fulge rul.
14. Când prădați o regiune, repartizați- vă forțele.89 Când
cuceriți un teritoriu, împărțiți profituri le.90
15. Cântăriți mai în tâi si tuația și după aceea acț ionați .
16. Cel c are cunoaș te arta înaintă rii directe ș i indirecte
va fi victorios . Aceast a este a rta manevr ei.
17. Cartea admini strației militare spune: Întrucât glasu l
omenesc n u se aude î n timpu l luptei, se folosesc tobe și
gonguri. Întrucât t rupele nu se pot vedea cu clarit ate în
timpul l uptei, se fo losesc d rapele și stindarde.91
18. Or, gongurile și tobele , drapelele și stindardele sunt
folosite pentru a concentra într-un punct a tenția t rupelor.
Când trupele p ot fi unite în acest fel, viteazul n u poate să
înainteze singur, nici lașul să de a înapoi. Aceasta este a rta
de a conduce o armată .
Tu Mu: «… Legea militară declar ă: "Aceia care atunci câ nd
trebuie să înainteze, nu o fac și cei ca re trebuie să se
retragă, nu o fac, sunt decapit ați".»
"În timp ce Wu Ch'i se bătea împot riva lui Ch'în, nu
exista nic i un ofițe r care înaintea ș oculu i armatei, să nu
87 Mao Tse Tung parafrazează de multe ori acest verset .
88 Adoptat ă ca o deviză de către luptăt orul japonez Takeda
Shingeri.
89 Yang P'ing An propune aici varianta: "Astfel peste t ot unde a par
drapelele noaste milita re, inamicul este divizat". Nimic n u
pare să justifice o astfel de modifica re.
90 În loc de "Împărțiți profiturile , Yang P'ing An a spus:
"Apărați-vă pent ru cel mai b un profit al nostru". Textul nu
sprijină acea stă interp retare.
91 Acest verset este i nteresant deoa rece Su n Tzu citează
aici o lucrare anterioa ră celei sale.

poată să-și stăpânea scă înflăcăra rea. El înaintă, tăie două
capete și se întoarse. Wu Ch'i ordonă să fie decap itat."
«Șeful statul ui majo r al armatei î l dojeni î n termenii
următori: "Acest om este un ofițer talentat; nu trebuia să
pui să fie decapitat". Wu Ch'i răspunse: "Nu pun la îndoială
talentele l ui de ofițer , dar el este ne ascultăt or".»
"Ca urmare puse să fie decap itat".
19. Pentru lupta de noapte , folosiți un mare număr de
torțe și tobe; pentr u lupta de zi se f olosește u n ma re număr
de drapele ș i stindarde, pentru a impresiona ochii și
urechile t rupelo r noastre.92
Tu Mu: "…Așa după cum fo rmațiile import ante cuprind
altele mai mici, l a fel și taberele impo rtante c uprind altele
mai mici." A vangarda,' a riergarda, aripa dreaptă și aripa
stâng ă au, fiecar e, tabăra lor proprie . Toate a ceste tabere
distinc te sunt dispuse î n cer c, în jurul cartierului gener al al
comanda ntului , situat în ce ntru. Diversele c olțuri se îmb ucă
între ele în așa fel înc ât tabăra, în întregul ei, amintește,
prin forma s a, constela ția Pi Lei.93
"Distanța c are separă diferitele t abere nu depășește o
sută de pași și nu este mai mică decât cincizeci. Drumurile
și potecile se unesc în așa fel încât să pe rmită trupelor să
se desfăș oare. Fortifica țiile su nt față în față, astfel c ă
fiecar e să poată ajuta pe celelalte , furnizându-le arcuri și
arbalete."
"La fieca re înc rucișa re se ridică un mic fo rt; în vârf sunt
îngrămădite lemne de foc; în inte rior sunt asc unse t unelu ri.
Pe scări se ajunge în vârf, unde sunt postate sen tinele.
Dacă una dintre ele , după că derea nopții, aude b ătaie de
tobă clin cele pa tru laturi ale taberei, ea ap rinde focul de
alarmă. De aceea , dacă inamicul a tacă n oaptea , se poate
întâmpla ca el să forțeze porțile, dar peste tot există mici
taber e, fieca re foarte bi ne apărate, și la est, și la vest, și la nord,
și la sud, și el nu știe pe care s-o atace.
"În tabăra comandant ului-șef sau în taber ele de mai
mică impo rtanță , cei care află p rimii de Venirea in amicului îl
lasă să intre cu toate t rupele sale. Apoi, ei bat toba și toate
taber ele răspund . La toate forturile mici se aprind focu ri de
alarmă, datorită cărora se luminează ca în plină zi . După
aceea, ofițerii și oamenii î nchid porțile ta berelor; ei se
92 Sau "a inamicului" s au poate amâ ndurora. Sensul nu e
clar. Comentariu l lui Tu Mu nu se aplică în mod de osebit l a
acest ve rset, dar el a fost inserat aici pent ru că de notă o
tehnică dintre cele mai avansate î n arta de a stabili un
plan.
93 Markal ? Pi este Alpharatz

postează la fortificații și din înălțimea acest ui observator,
supraveghează i namicul. Arcuri și arbalete de ma re putere
trag în toate direcțiile."
"Pentru noi, nu este decât o îndoială la acest pla n, căci
inamicul nu va ataca noaptea, deoa rece dacă o face este
sigur că va pierde".
20. Or, se poate î ntâmpla ca o armată să fie lipsită de
moral și comandant ul ei să nu aibă curaj .94
Ho Yen H si: "…W u Ch'i a spu s: Responsabil itatea u nei a rmate
de un milio n de solda ți se bazea ză pe un singur om. El este
succesul moral ului"'.
Mei Yao Ch'en: "…Dacă o armată și-a pierdut mo ralul,
generalul său, la rândul lui, își va pierde încrederea".
Chang Yu: "Generalul domină prin încredere. Or, ordinea și
încurcătura, curajul și lașitatea sunt tot atâtea calități
deter minate de încredere. De aceea , acela care este e xpert
în arta de a ține inamicul în frâu îl contracarează, apoi
pornește împotri va lui. El îl scoate din sărite pentr u a-l
înspă imânta și îl hărțuie pen tru a-l face să se teamă . Astfel
el îl face să -și piardă încrederea și toată p riceper ea să
întocmească planuri."
21. Dis-de-di mineață te simți plin de ardoare; în cursul zilei,
zelul înceti nește și seara , gându rile se întorc spre țară.95
22. De aceea , speci aliștii în arta militară evită inamicul
atunc i cân d acesta este î nflăcărat; ei îl atacă atunci câ nd s-
a moleșit și când soldaților le este dor de țară. Iată ce se
numește a avea în mân ă facto rul "moral".
23. Ei așteapt ă în perfectă ordine un inamic dezo rdonat
și, în liniște , un inamic gălăgios. Iată ce se numește a avea
în mână fact orul "spirit".
Tu" Mu: "în calm ș i fermitate ei nu sunt c opleșiți de
evenimente".
Ho Yen H si: "Pentru general ul ca re trebuie s ă-și exercite
singur și cu subtilitate a utoritatea asup ra unei a rmate de
un milion de oameni împot riva u nui inamic a cărui
ferocita te o egalează pe aceea a tigrilor, avanta jele și
dezavantajele se întrepătrund. În fața nen umăratelo r
schimbăr i, el trebuie să fie prudent și suplu; el trebuie s ă
păstreze prezente în minte to ate p osibilităț ile. D acă n u are
inima fe rmă și judecat a clară, cum a r putea face față
94 Sau "de inteligență".
95 Mei Y ao Ch'en declară că, cuvintele "dimineaț ă", "zi" și
"seară* reprezintă d iferitele faze ale u nei campa nii lungi.

împrejurărilor fără să-și piardă capul? Când pe neaștep tate
se lovește de dificultăți grave, cum ar putea să nu se
alarmeze? Cum ar putea , fără să se încurce; să țină cu
fermitate în mân ă o infinit ate de probleme?"
24. Ei așteapt ă aproape de câmpul de bătaie un inamic
care vine de depar te; în repaus, un ina mic epuizat; așteaptă c u trupe
bine hrănite, trupe flămânde. Este ceea ce se numește a
avea în mân ă facto rul "cond iții mate-r iale .
25. Ei nu atacă un inamic care înain tează cu stinda rde
bine orânduite , nici pe cel ale cărui formații se aliniază într-
o ordine impresionantă . Este ceea ce se numește a avea î n
mână fact orul "oportunitate."96
26. Arta de a comanda c onstă , deci , în a nu înfrunta
inamicul atunc i cân d el ocupă poziții ridicate, și atunci te
opune cân d este a dăpo stit de coline.
27. Dacă simulează fuga, nu îl urmări.
28. Nu ataca trupele lui de elit ă.
29. Nu te arunca lacom în capcanele c are îți sunt întinse.
Mei Yao Ch'en: "Peștele ca re râvnește l a capc ană este
prins; trupele care râvnesc capcana sunt învinse".
Cheng Yu: «După cele Trei Strateg ii: "Sub capca na
parfumată va fi, desigu r, un pește p rins cu undița". »
30. Nu tăia drumul unui inamic care se întoarce aca să.
31. Unui i namic împresurat trebuie să-i lași o ieșire, Tu
Mu: "Arată-i că-i rămâne o scându ră de salvare și strecoar ă-
i în suflet că există și altă soluție decât mo artea . După
aceea l ovește".
Ho Yen H si: «Atunci când Ts'ao T s'ao l-a asediat pe Hu
Kuan, el dădu acest ordine: "Când orașul va fi cucerit ,
apărătorii vor fi înmo rmânta ți." însă d upă lună orașul
rezista. Ta'ao Jen spuse: Când un oraș este asediat, este
esențial de a lăsa să se întrevadă asediaț ilor o posibilitate
de suprav iețuir e. Or, monsenio re, cum dumneavo astră le-
ați spus să lupte p ână la moa rte, fiecar e se va lupta ca să-
și apere pielea. Orașul este p uternic și el are rezerve mari
de hrană. Dacă îl atacăm, u n ma re numă r de ofițeri și de
oameni v or fi răniți. Dacă pe rseverăm pe această cale, va
96 Sau " factorul ocazii". În acest e versete pronumele "ei" desemnea ză
pe experții în materie milita ră.

dura zile î ntregi. Să-ți instalezi ta berele sub zidu rile u nui
oraș puternic și să ataci rebeli hotărăști să se bat ă până la
moarte , nu este u n plan judici os». Ts'ao T s'ao urmă acest
sfat și orașul se se preda.
32. Nu împinge l a disperare un inamic hăitui t.
Tu Yu: «Prințul Tu Ch'ai a spus: "Fiarele sălbatice , cân d
sunt hăituite, se luptă c u ene rgia dispe rării. Cât de
adevă rat este aceasta atunc i cân d este v orba de oameni!
Dacă ei ști u că nu există altă soluție, ei se vor bate până la
moarte". »
În timpul domniei împărat ului Hsuan din dinast ia Han ,
Chao Ch'ung K u reprima o revolt ă a tribului Ch'iang . Cei din
tribul Ch'iang v ăzură că armata lui era numeroasă; ei
scăpa ră de bagajele lor grele și porniră să treacă vadul
fluviul ui Galben . Drumul t raversa defilee î nguste și Ch'ung
Kuo împingea înaintea l ui pe cei di n tribul Ch'iang , fără
exces.
Unul spu se: "Avem un avan taj ma re, dar înain tăm încet".
Ch'ung Kuo răspun se: "Ei sunt într-o situație di sperată.
Nu pot să-i hărțuiesc . Dacă îi împing cu moderație , ei v or
pleca fă ră să întoarcă ca pul. Dacă îi strâng de aproape , ei
se vor întoa rce împo triva noastră și se vor bate pâ nă la
moarte".
"Toți gener alii spuseră: Minune!"
33. Iată c um trebuie conduse t rupele .
VIII
Cele n ouă variabile
Sun Tzu a spus:
1. Îîn gene ral, când se face uz de forță armată, practica
cere ca comandantu l-șef să primească însărcinarea de la
suveran pent ru a mob iliza populația și a strânge ar mata.97
97 Cum S un Tz u folosește o formulă aproape i dentică pentr u
a introduce c apitol ul VII, Yang P'ing An, în ceea ce îl
privește, a r suprima acest p asaj ca și versetele 2-6 inclusiv ,
care revin mai departe î n expozeul cel or "două terenuri" ș i
pe ca re el le-ar înlocui cu ve rsetele 26—32 i nclusiv în
capit olul VII . Deoarece S un Tzu fol osește o nega ție în
versetele 2—6 nu mai avem afi rmația absolută exprimată
de el mai înainte. Iată de ce nu mă s imt obligat s ă accept

2. Nu trebuie să ridici tabăra pe un teren jos.
3. Pe un teren propice c omunicațiil or, unește -te cu aliații
tăi.
4. Nu întârzia pe un teren des coperit.
5. Pe un teren închis este nevoie de ingeniozitate.
6. Pe un teren al mo rții, luptă.
7. Există d rumur i pe care nu trebuie să te avent urezi,
trupe pe care să nu le lovești , orașe pe ca re să nu le
asediezi și terenuri pe care să nu te ape ri pas la pas.
Wanri Hsi: …După părerea mea, t rupele a șezate drept
momeală, t rupele de elită și un inamic cu formațiile b ine
rânduite ș i impr esionan te nu trebuie să fie atac ate".
Tu Mu: ..Aici este v orba desp re un inamic retranșa t într-o
poziție st rategică , în spatele unor ziduri înalte și a unor
șanțuri adânci și dispu nând de provizii îmbelșugate de
grâne și alte a limente, a l cărui scop este de a-mi reține
armata. Dacă atac orașul și îl cucer esc, nu voi obține nici
un avan taj demn de mențio nat. Dacă nu-l cuceresc, asalt ul
va reduce cu siguranță în bucățele p uterea armatei mele.
Așad ar, nu trebuie să atac".
8. Există c azuri câ nd nu este nevoie să execuți ordinele
suver anulu i.98
Ts'ao Ts'ao: "Când este o portun, în cursul operațiunilor,
general ul nu are nevoie s ă fie fr ânat de ordinele
suver anulu i ".
Tu Mu: «Wei Lia o Tzu decla ră: "Armele sunt ustensile de
rău augur și lupta este co ntrară virtuții: comandantul este
stăpâ nul mo rții și el nu este responsa bil nici su s, fată de
cer, nici jos, față de pământ , nici față de inamic, n ici în
spate , față de suveran". »
Chang Yu: "Reg ele Fu Ch'ai a spus: Când vedeți ce co nduită
trebuie să adoptați, acționați; nu așteptați instrucțiunile".
9. Un gener al care cunoaște perfect cei nouă fact ori
variabili, știe cum să conducă t rupele .
Chia Lin: "Generalul trebuie să fie sigur că poate d omina
modificările propuse . Cele "două Variabile sunt, deci ,
expuse în versetele 2—7 inclusiv.
98 Formulă restrâns ă, care înglobează împrejurările variabile
enumărate anterior.

situaț ia în avantajul său, după cum o cer împrejurările. El
nu este legat de proced uri fixe".
10. Generalul care nu înțelege a vantajele celor nouă
factor i variabili nu va fi în stare să aibă avantajul terenului,
chiar dac ă îl cunoaște b ine.
Chia-Lin: "…Un gener al eval uează schimbă rile de
împrejurări oportune."
11. În conduce rea operațiu nilor milita re, cel ce n u
înțelege t actica a daptat ă la cele n ouă situați i variabile, va fi
incap abil s ă folosească t rupele sale eficient , chiar dac ă
înțelege cele "cinci avantaje."99
Chia Lin: «…Cele "cinci va riațiuni" sunt următo arele: un
drum, chi ar cel mai sc urt, nu trebuie s ă fie u rmat, dacă se
știe că e periculo s și că există riscul unei ambusc ade.»
"O Armată , cu toate că ar putea fî atac ată, nu trebuie să
fie ataca tă dacă împ rejură rile s unt d isperate și inamicul
este suscep tibil s ă se bată până la moarte ."
"Un oraș, chiar izol at și care se pretează a fi atacat, nu
trebuie să fie ataca t dac ă se p resup une că este b ine
aproviziona t și apărat de trupe de primă forță ținute bine în
mână de un gener al experimentat , că miniștri i săi sunt
loiali și planurile lor sunt de nepătr uns."
"Un teren bun, chiar dac ă stă pânirea lui este c ontes-
tabilă , nu trebuie să fac ă obiectul u nei b ătălii , dac ă se știe
că odată cucerit va fi greu să fie a părat , sau că nu există
nici un avant aj de tras din cucer irea lui, că va fi probabil
contra-atacat și că vor fi pierderi de depl âns."
"Ordinele u nui suvera n, cu toate c ă trebuie e xecutate,
nu trebuie urmate d acă ge neralul știe c ă ele c omportă
peric olul u nui control dăunător al capit alului asupra
acțiu nilor sale."
"Trebuie să te co nformezi acest or cinci eventualit ăți în
momentul î n care ele se ivesc, potrivit împrejurărilor, căci
nu este p osibil să decizi d inain te asupra lor".
12. "De aceea , gene ralul competent t rebuie să țină cont,
în deliberă rile sa le, în acela și timp , de factorii favorabili și
defavo rabili".100
Ts'ao Ts'ao: "El cântărește p rimejdiile i nerente a vantajelor
și avantajele inerente primejdiilor."
99 Verset obscu r, care deconce rtează pe toți comentato rii.
Si Chia Lin vede jus t: cele "cinci av antaje" t rebuie s ă fie
situaț iile enumerate în versetele 2 -6 inc lusiv.
100 Sun Tzu spune că sunt mixte.

13. Luând în considerare fa ctorii favorabili, el face planul s ău
viabil; luând în considera re fact orii defavorabili, el va
rezolva poate dificult ățile.101
Tu Mu: "…Dacă doresc să am av antaj asup ra inamicului,
nu trebuie să privesc numai avantajul pe ca re îl voi găsi la
el, ci trebuie mai întâi să iau în conside rație felul în care el
poate să-mi dăuneze dacă acț ionez astfel"'.
Ho Yen H si: "Avantajul și dezavantajul au unul asupra
altuia o acțiu ne reciprocă. Șeful l uminat deli berează."
14. Este temut de vecini acela ca re le face rău.
Chin Lin: "Planur ile și proiectele destin ate să facă r ău
inamiculu i nu sunt ca ntona te în cadrul unei metode
deosebite . Ori îndep ărtați din anturajul lui înțelepții și
virtuoșii, cu sco pul de a' nu mai a vea c onsilier i, ori trimiteți'
trădătorii în țara lui pe ntru a-i scăp a admini strația. Sau
datorită unor înșelăciu ni vicle ne, îndepăr tați pe miniștr ii de
suver anul lor. Sau trimiteți meșteșuga rii îndemânatici
pentr u a incita populați a și a-i delapi da bogățiile . Sau
oferiți -le muzicieni ș i dansato ri imo rali pentr u a le sch imba
obiceiu rile. Sau dați-le femei frumoase pentr u a-i face să-și
piardă capu l".
15. El îi istovește menținând u-i const ant în mișca re și îi
împinge s ă ale rge de co lo până colo, prezentându -le pretinse
avantaje.
16. Există u n principiu, în materie de artă milita ră, de a
nu presupune că inamicul n u va veni , ci de a conta, mai
degra bă, pe graba lui de a-i face față, de a nu sconta că el
nu va ataca , ci mai de grabă să te faci de neî nvins .
Ho Yen H si: "…În strategiile l ui Wu se citește: Când este
pace î n lume, un om de bine își tine sa bia a lături de el .
17. Cinci calită ți sunt pe riculo ase la un genera l.
18. Dacă este temerar , poate fi ucis.
Tu Mu: "…Un gener al prost și curaj os este o calamitate.
Wu Ch'i a spus: Când oamenii v orbesc desp re un gener al, ei
dau întotdeauna impo rtanță curajului său. În ceea ce
privește un gener al, curajul nu este decât o calitate p rintre
altele. De fapt , un general viteaz n u va lipsi să se an gajeze
cu ușurință în luptă și dacă ac ționează a stfel, el nu va
aprecia ceea ce este av antaj os".
101 Sun Tzu spune că ținând cont de factorii favorabili , faci
planul să fie "demn de încredere" sau "sigur"; "viabil" (sau "realizabil")
este sen sul cel m ai apropiat.

19. Dacă este laș , el va fi capturat.
Ho Yen H si: "În Ss a Ma Fa se citește: Cel ce pune viața mai
presus de toate va fi paralizat de nehot ărâre. Nehotă rârea
la un general este o mare calitate".
20. Dacă este fur ios, poate fi p ăcălit .
Tu Yu: "Un om impu lsiv p oate fi făcut să se înfurie și
împins l a moa rte. Cel ca re se înfurie ușor este iritabil,
încăp ățânat; el acți onează î n grabă. El n u ține co nt de
dificultăț i".
Wang Hsi: "Ceea ce este esen țial la un gene ral este
const anța".
21. Dacă are sentimentul onoarei prea suscepti bil poate
fi cal omniat.
Mei Yao Ch'en: "Cel ce ține să-și apere reputaț ia nu dă
atenție la nimic altceva".
22. Dacă are un suflet milos , poate fi necăjit .
Tu Mu: "Acela care are sentimente de omen ie și de
compătimir e și nu se teme decât de pierderea oamenilo r,
nu poate renunța la un avantaj tempor ar pe ntru un profit
pe te rmen l ung ș i este i ncapab il să abandoneze ceva
pentr u a se apuca de altcev a".
23. Aceste cinci trăsătu ri de caracter sunt defecte grave la un
general și în operaț iunile militar e ele sunt catast rofale .
24. Nimicir ea armatei și moartea gener alului decurg
inevitabil din aceste punct e slab e. Ele trebuie cântărite cu
chibzuinț ă.
IX
Marșuri
Sun Tzu a spus
1. Ca regulă gene rală, cân d ocupați o poziție și când
înfruntați inamicul , după ce ati trecut munții , rămâneți î n
apropier ea văilor. Așezați tabăra pe un teren ridicat, făcând
față ve rsant ului însorit.102
102 Literal: "cu fața la direcția crescăt oare, campaț i într-un loc
ridicat". C omentato rii explică faptul că Sheng "creștere" în-

2. Luptați cobo rând. Nu atacați când urcați.103
3. Aceasta este valab ilă câ nd ocup ați o poziție în munți.
4. După ce ați traversa t, un fluviu , trebuie s ă vă în-
depăr tați p uțin.
5. Când un inamic, ca re înaintează, trece un curs de apă,
nu-l înfrunt ați pe malul a pei. Este avan tajos să-l lăsați să-și
treacă jumătate din forțe , apoi să atacați.
Jo Yen Hsi: "În timpul perioadei de Primăvară și Toamnă ,
ducele de Sung sosi la fluvi ul Hun g pent ru a ataca a rmata
Ch'u. Armata Sung se desfăș urase înainte ca trupele Ch'u
să fi terminat de trecut fluvi ul. Minist rul de război s puse:
"Inamicii s unt n umer oși, noi nu suntem decât o mână de
oameni. Solicit pe rmisiu nea de a ataca înainte ca ei să fi
terminat travers area". Ducele S ung răspunse: "Nu se poate.
Când armata Ch'u se găsi pe uscat, dar înainte c a ea să-și fi
aliniat rându rile, ministr ul cer u din nou permisiunea de a
ataca și ducele r ăspun se. N u încă. Atunci când armata l or
va fi' desfăș urată în ordine, vom ataca".
"Armata S ung fu învinsă , ducele rănit la coapsă și ofițerii
din avan gardă nimiciți.104
6. Dacă doriți să purtați bătălia, nu înfruntați inamicul
aproape de ap ă.105
Nu vă instala ți în aval.
7. Acest l ucru este v alabil când vă stabiliț i pozițiile în
apropier ea unui flu viu.
8. Traversați cu iuțeală mlaștinile s ărate . Nu întârziați
prea mult. Dacă vă găsiți față în faț ă cu inamicul în mijlocul
unei mlaștini sărate trebuie să vă stabiliț i în apropierea
ierbii și a apei, s prijiniți de arbori.106
seamnă: Y ang, "îns orit" a dică sudul .
103 Daca adopta m versiunea TT. Alta interp retare: "Într-un război pe
munte, nu atacați la urcuș".
104 De unde p rovine reflecția lui Mao Tse Tung: Noi nu sunte m
ca ducele de Sung.
105 După comentat ori, trebuie s ă ne îndreptam de maluri și
țărmuri, pentr u a-l incita pe inamic . să încer ce să, treacă
vadu l.
106 Este vorba, poate, de câmpii sărate inundate dîn când în
când , cum se vede în nordul și în est ul Chinei, și nu despr e
mlaștini sărate, c are, putând fi traversate exclusiv cu vasul, ne

9. Acest lucru se explică a tunci când ocupați o poziție în
mlaștini sărate.
10. Pe teren șes, ocup ați o poziție care vă faci litează
acțiu nea. Având munți i în spate și la dreapta , câmpul de
bătaie este în față și spatele vă este asi gurat.107
11. Așa trebuie să vă instala ți pe un teren șes.
12. În gener al, este av antajo s de a aplica a ceste principii
la instala rea în cele p atru situații c itate.108 Datorită lor
împărat ul Galben a învins patru suvera ni.109
13. O armată preferă terenul ridicat celui de jos; ea
apreciază soarele și nu suferă umbra . Astfel apărându-și
sănăt atea, ea ocupă o poziție so lidă. O armată care nu su-
feră de tot felul de boli poate fi s igură de victo rie.110
14. Atunci când se află în apropier e de munți mici și cute
de relief, de rambleu ri sau alte trasamente, p ozițiile t rebuie
stabili te la soare, cu spatele și dreapta, sprijinite de aceste
obstacole.
15. Aceste metode su nt toate a vantaj oase pe ntru armată
și permit folosi rea avantaj ului te renului.111
16. În cazul torentelor de m unte, cum sunt "Fântânile C erului",
"Temnițele Cerul ui", "Lanțurile Cerului", "Capcanele Cerului"
și "Crăpăt urile Cerul ui", t rebuie să vă îndepăr tați r epede.
Nu vă apropiați de ele .
17. Mă țin la distanță de aceste locuri și atrag inamicul
spre ele. Mă p lasez cu faț a spre ele ș i îl împing pe in amic cu
spatele l a ele.
18. Când există de o parte și de alt a a unei armate de-
sunt mai bine cunoscute.
107 Sun Tzu spun e: "Înainte , viața; înapoi, m oartea". Flancul drept era
cel mai vulnerabil; scutul se ținea în mân a stâ ngă.
108 În alte cuvinte, m etodele de scrise trebuie sa fie folosite pentru
instalarea taberei a rmatei. D upă Chang Yu, acest verset se
referă la instala rea taberei. Totuși , acelaș i Chang Yu îl
citează pe Chu Kuo Lia ng în legăt ură cu mo dul de luptă, în
astfel de locuri.
109 Presupus a fi domnit intre anii 2697—2596 î.Ch.
110 Literal, "vreo sută de boli"
111

fileuri sau lacuri periculo ase, a coperi te de ie rburi acv atice,
printre care crește t restie ș i stuf , sau munți împădu riți
acope riți de mărăci ni deși și încâlciți , trebuie explorate în
adânc ime, căci în aceste loc uri se pregătesc amb uscade ș i
se asc und spion ii.
19. Când inamicul este a proape, dar plasat pe un teren
jos, el este dependen t de o poziție favorabilă . Dacă v ă
provoac ă la luptă de departe , el dorește să vă deter mine să
înaintați, căci, atunci când se găsește pe un teren lunecos ,
el ocupă o poziție avantajo asă.112
20. Când se v ăd copacii mișcându -se, inamicul înain-
tează.
21. Când s-au pus numeroas e obstacole în mărăcini , este un
șiretlic.
22. Dacă păsă rile își iau zborul, înseamnă că inamicul
așteaptă în ambuscad ă; când animalele sălbatice fug s periate ,
el încea rcă să vă ia prin surprinde re.
23. Praful care se ridică dintr-o dată în sus în coloane
înalte , semnalează a propier ea carelor. Cel c are rămâne s us-
pendat la mică înălțime și se răspândește c a o pânză
anunță a propier ea infanter iei.
Tu Mu: "Când carele de cavalerie se deplasează r epede,
ele sosesc unele în spatele al tora, ca un șir de pești ș i de
aceea p raful se ridică î n coloane înalte și subțiri".
Chang Yu: "…Când coloa na este în marș, ea trebuie să fie
precedat ă de patrule de obser vare. Dac ă acestea văd praf
ridicându -se at unci ele trebuie să semnalez e aceasta
imediat gene ralului coman dant șef.
24. Când praful se ridică ici și colo, inamicul a duce lemne
de foc; dacă se vă d numer oase pe te mici ca re par că se d uc
și vin, el își instalează tabăra.113
25. Când trimișii in amicului v orbesc cu umilință , dar
acesta își contin uă pregăti rile, ina micul va înainta.
Chang Yu: «Când T'ie n Tan apăra Chi Mo, genera lul Ch'i
Che, din stat ul Yen, asedie acest oraș, Tien Tan puse , el
112 variantă: "oferă un așa zis a vantaj ."
113 Versiu ne co nformă celei a lui Li Ch'uan , "adună lemne de
foc". Ei târăsc vreascuri . Comentari ile care întretaie a cest
verset sunt consacrate consi derațiil or asup ra mod ului de
strângere a lemnului pent ru încălzit.

însuș i, mâna pe lopată și ajută trupele s ale de lucru. El își
trimise s oțiile ș i concubinele să se înroleze în armată și
împărți propriile alimente pe ntru a-și ospăta ofițerii . El
trimise, de asemenea , femei pe meter ezele orașului pentru
a cere condiții de cap itulare. Genera lul statului Yen fu foa rte
satisfăcut . Tien Tan adun ă. În același timp, douăzeci și patru
de m ii de uncii de aur și trimise general ului d in Yen prin
locuitorii bogați a i orașului, o scrisoare redactată în acești
termeni: "Orașul este pe cale de a se preda imediat.
Singura noastră dorință este să nu luați prizonieri nici pe
femeile n oastre, nici pe concubinele n oastre". A rmata di n
Yen se relaxă și deveni din ce în ce mai nreli-jentă . T'ien Tan
atacă prin surprinder e și aplică inamicului o înfrân gere
zdrobitoare.»
26. Când cuv intele t rimișilor sunt înșel ătoare, dar ina-
micul î naintează o stentativ , el va bate în r etragere.
27. Când trimișii lui vorbesc î n termeni măg ulitori,
înseamnă că inamicul d orește un armistițiu.114
28. Atunci când , fără o înțelege re prealabilă , inamicul
cere un armistiț iu, el uneltește.
Ch'en Hao: "…Dacă fă ră motive el implo ră un armistițiu,
este sig ur că aface rile lui interioare se afl ă într-o stare
pericu loasă , că este nel iniștit și că dorește s ă sta bilească
un plan pentru a obține r ăgaz. Sau știe c ă, datorită situației
pe ca re o avem, suntem v ulner abil l a intrigile lui și vrea să
prevină bănuielile noastre cerând un armistițiu. Apoi, va
profita de pe urma lipsei noast re de pregătire".
29. Când carele ușoare încep s ă iasă și să se așeze pe
locuri în flanc urile inamicului , aceasta se aranjează în or-
dine de băt aie.
Chang Yu: "În Formația în solzi de pe ște, v in mai întâi
carele, apoi infanteria" .
30. Când trupele sa le înaintează cu repeziciune și el își
trece în revistă carele de lu ptă, el prevede st abilirea unei
joncț iuni cu întărituri.115
31. Când jumătate din efectivele sale î naintează , iar
cealaltă jumătate se retrage, el încea rcă să vă atragă într-o
114 Acest verset, care nu se a fla la locul lui în text, a rost reinserat în
prezentul context.
115 Nu este abs olut clar. Dorește să stabilească joncț iunea
eu trupe venite în ajutor sau deta șamentele sale s unt dispers ate.

cursă.
32. Când oamenii se sprijin ă pe arme, trupele sunt în fometate.
33. Când cei c are cară apă beau înain te de a duce apa în
tabără, trupele sufer ă de sete.
34. Când inamicul vede un avant aj, dar nu înaintează
pentr u ca să-l folosească , înseamnă că este obosit.116
35. Când păs ările se adună de asup ra amplas amentului
taber ei, înseamnă că tabăra e părăsită .
Ch'en Hao: "Sun Tzu explică cum t rebuie să distingi
adevă rul de fals în înfățișăr ile exterioa re ale armatei in a-
mice."
36. Când în tabăra inamică se aud strigăte n oaptea ,
înseamnă că dușmanului îi este frică.117
Tu Mu: "Soldații sunt îngroziți și încear că un sentiment de
nesigu ranță . Ei fac găl ăgie pen tru a se linișt i".
37. Când trupele sale sunt dezordonate, generalul nu are p restigiu.
Ch'en Hao: "Cân d ordinele gene ralulu i nu sunt stricte și
compo rtarea lui este lips ită de demnitate, ofițeri i sunt
turbulenți".
33. Când drapelele și stinda rdele sale se mișcă î ntr-una,
încoace și încolo, inamicul este dezor ganizat .
Tu Mu: "Ducele Ch'un g din stat ul Lu, îl învinsese pe Ch'a
a Ch'ang S ho. Tsao Kuei solicită permisiunea de a-l urmări
pe inamic. D ucele îl întrebă pe ntru ce. El răspunse: Văd că
urmele lăsate de ca rele lo r nu sunt clare și că drapelele și
stind ardele lor atârnă jalnic. Iată de ce doresc să -i
urmăresc".
39. Când ofițe rii se înfurie ușor, înseamnă că ei sunt
epuizați.
Ch'en Hao: "Când gene ralul face planuri nefolos itoare, toți
sunt obosiți".
Chang Yu: "Cân d admini strați a și ordinele sunt lipsite de
fermitate , mor alul o amenilo r lor este scăzut, și ofițerii sunt
furioși".
116 Faptul ca această serie de ve rsete sunt redactate î n
termeni simpli, nu oprește pe comentato ri, care se complac
să le explice în mod ampl u, unul după altul.
117 A se vedea în "Alexandru" de Pluta rh, desc rierea taber ei
perșil or, noaptea care precede b ătălia de la Gaugemala .

40. Când inamicul își hrănește cai i cu grâne și oamenii cu
carne, oamenii nu-și atârnă marmitele î n copaci ș i nu se
întorc în adăpost urile lor, inamicul este într-o situație
disper ată.118
Wang Hsi: "Inamicul își hrănește caii cu grâu și oamenii cu
carne, spre a le mări forța și rezistența și unora și celorlalți.
Dacă armata n u are ma rmite, înseamnă c ă ea nu va mai
mânca. Dacă oamenii nu se întorc în adăp osturile lor,
înseamnă că ei nu se mai g ândesc acasă și au intenția să
anga jeze o bătălie decisi vă."
41. Când oamenii se adună în mod c onstant în grupuri
mii și își vorbesc la ureche , generalul a pierdut încrederea
armatei.119
42. Recompense p rea dese arată că gener alul este la
capăt ul puterilo r, pedepse p rea dese înseamnă că e în cul-
mea descu rajări i.120
43. Dacă ofițerii tratează, mai întâi, oamenii cu bru-
talitate și apoi se tem de ei, limita in disciplinei a fost
atins ă.121
44. Când trupele i namice au un moral ridicat și. cu toate
că sunt în faț a noastr ă, întârzie să înceapă l upta fără totuș i
să părăsea scă te renul, trebuie s ă examinați s ituația
temeinic.
45. În război, numai n umărul nu aduce nici un avantaj.
118 Chang Yu spune ca atunci câ nd o armata își "arde navele și
"distruge ma rmitele" este încolțită fiind g ata s ă se lupte
până la moarte .
119 Comenta riile ce urmează a cestui ve rset s unt consac rate
mai ales pentr u a explica te rmenii folosiți . Majoritatea
comentato rilor sunt d o acord să ded are că atunci c ând
oamenii se adună ș i își vorbesc l a ureche, ei își critică
ofițerii . Mei Yao Ch'en r emar că că ei probabil sunt pa cale
de a proiecta o dezerta re, versetul care urmează imediat
fiind o parafr ază a acestuia , a fost sărit.
120 Ho Yen Hsi obse rvă c ă pent ru îndepli nirea sarcinii sale.
general ul trebuia să găsească echilib rul între indulgentă și
severitate .
121 Sau: "Să faci întâi pe fanfar onul, și apoi sa-ți fie frică de ar mata inamică?": Aici
Ts'ao Ts'ao, Tu Mu, W ang Hsi și Chang Yu înțeleg toți pe Ch'i ca și cum s-ar referi la
inamic, dar această idee nu se potriveșt e prea bine cu versetul pr ecedent.
Interpr etarea lui T u Yu, adoptată aici, par e de pr eferat.

Nu înaintați b izuindu- vă exclusiv pe forța milita ră.122
46. Este deaju ns să evalu ați corect s ituația inamicul ui și
să vă concentr ați fo rțele pent ru a pune mâna pe el .123 Un
punct , asia e tot. Cel ce este lipsit de preveder e și își
subestimează in amicul va fi cu siguranț ă prins de el .
47. Dacă trupele sunt pedepsite înainte ca fidelitatea lor
să fie asigu rată, ele v or fi nes upuse. Dacă ele n u se supu n
este g reu să le f olosești . Dac ă trupele s unt c redincioase,
dar pedepsele n u sunt aplicate , nu poți să le folosești .
48. Comand ați, deci, cu politețe și însuflețiți-le tuturor
aceeași a rdoare războinică; se va putea spune că victoria este
asigu rată.
49. Dacă ordinele sunt fără excepție eficiente , trupele v or
fi supuse. Dacă ordinele nu sunt întotdeauna e ficiente, ele vo r fi
nesupu se.
50. Dacă ordinele sunt în toate împ rejură rile justificate și
executate, raporturile care există între comandantul șef și
trupele sale sunt mulțumitoa re.
X
Terenul124
Sun Tzu spun e:
122 "Căci nu după numă rul combatanțil or, ci după ordinea
impeca bilă a rându rilor lor și după v itejia l or, se măsoar ă în
general faptele r ăzboinice". Procope , Isto ria războinic ilor,
pag. 347
123 Aici Ts'ao Ts'ao interpr etează eronat Tsu al lui Tsu I,
expresie ca re înseamnă "ajunge". Aceast ă greșeală,
evident , a înșelat pe comentator i și nici unul dintre ei n-a
vrut să fie în dezacor d cu Ts'ao T s'ao. Wang Hsi începe
destul de cu rajos să decla re: "Cred că cei care se pricep să
creeze schimbăr i de situație prin concentra re sau dispersie
nu au decât s ă-și adune forțele și să exploa teze o greșeală
în apărarea inamicului pentru a obține v ictoria, dar pentru a
termina, el las ă prestigiul lui Ts'ao Ts'ao s ă câști ge asupra
propriei sale j udecăți , chiar dacă este mai b ună.
124 1 "Topografie" sau "Configu rația terenului"

1. Terenul s e poate clas ifica, după natura sa, în accesibil ,
înșelăt or, fără influe nță, îngust, accidenta t și depărtat.125
2. Un teren la fel de ușor de trecut de fieca re din cele
două părți aflate față în față este numit a ccesibil. Pe un
astfel de teren, cel care ocup ă primul o poliție la soare, o
poziție p otrivită pe ntru transpo rtul proviziilor sale, poale să
lupte în avanta jul său.
3. Un teren din care este u șor să ieși, dar este g reu să te
întorci, este î nșelăto r. El este de așa n atură, încât dacă
inamicul nu este gat a și dacă efectuează o incursiune vic-
toria este posib ilă. Dacă inamicul este p regătit și dacă ieși
pentr u a ataca , dar nu reușești să învingi, va fi greu să re-
vii. Nu se v a putea p rofita de acest ter en.
4. Un teren pe care e ste tot atât de dezav antajos de a pătrunde,
atât pentr u inamic, c ât și pentru noi, este fă ră influență . El
este de așa n atură că , cu toate că inamicul întinde o
capcan ă, eu nu înaintez, c i înce rc să-l antrenez retrăgându –
mă. O dată ce am a tras afară jumătate din efectivele sale,
pot să-l lovesc cu succes .
Chang Yu: "…În Arta războiului de Li Ching, se c itește: Pe
un teren care nu oferă avan taj nici unei pă rți, nici alteia ,
trebuie să atragi inamicul simul ând r etragerea, să aștepți
ca jumătate di n efectivele lu i să fi ieșit și să lansezi un atac
pentr u a-i bara drumul".
5. Dacă ocup primul u n teren îngust, trebuie să blochez
căile de acces ș i să-l aștept pe inamic . Dac ă inamicul e cel
ce oc upă p rimul un astfel de teren și blochează defileele,
nu trebuie să-l urmez; dacă nu le blochează complet , pot să
fac acest lucru.
6. Pe teren accidentat trebuie să -mi sta bilesc p ozițiile pe
înălțimile însorite și să-l aștept pe inamic.126 Dacă el e cel
125 Mei Y ao Ch'en numește "acce sibil" terenul pe care dru murile se
întâlnes c și se încrucișează, "înșelăt or" acela care seamănă
cu o plasă, "fără influență" , pe acela î n care te închizi c u
inamicul, "îngust" acela pe care o vale se î ntinde între doi
munți, "accidentat" pe cel care are munți, râuri, ondulații de
pământ și creste și "depărtat" pe acela care prezintă o
suprafață p lană. Sun Tz u folosește epitetu l "depărtat"
pentr u a indica o depă rtare considerab ilă a celor două
taber e adve rse.
126 În general, s-a tradus Yang-ul din g rupa Yin Yang prin "sud " sau
"însorit" și Yin prin "nord" sau "umbr os". În contextul lui Sun

care ocup ă primul u n asemenea te ren, îl atrag retrăgân du-
mă. N u-l urmăresc.
Chang Yu: "Dacă trebuie să fii primul ca re să te instalezi
pe te ren ses , cu atât mai mult trebuie s,-o faci în locurile
dificile și peric uloase .127 Cum am putea ceda un ast fel de teren
inamicului ?"
7. Când te g ăsești de parte' de un inamic de o forță egală
cu a ta, este greu să-l provoci la luptă ș i nu ai nimic de
câștiga t să-l ataci pe pozițiile pe ca re el și le-a ales.128
8. Acestea sunt principii le referit oare la șase tip uri
diferite de teren. Genera lului îi revine respo nsabilit atea
supremă de. a te informa de spre ele cu cea mai ma re grijă.
Mei Yau Ch'en: "Or, natura terenului este fact orul
fundamental pentru a ajuta armata să-și as igure victo ria".
9. Or, dacă trupele fug , dacă s unt n esubo rdonate129 sau în
peric ol, dacă se prăbușesc în plină confuzie s au sunt p use
în derută , este greșeal a gene ralulu i. Nici unul din aceste dezastre
nu poate fi atribuit uno r cauze natu rale.
10. Celelalte împ rejurări fiind l a egali tate, dacă o armată
atacă pe alta, ale cărei efective sunt de zece ori mai mari
ca ale ei, se ajunge la de rută.
Tu Mu: "Când se atacă în proporție de unul co ntra zece,
trebuie, mai întâi, să se compar e agerimea ș i strategia
general ilor aflați față î n fată . vitejia ș i lașitatea t rupelo r,
cond ițiile meteor ologice , avantajele oferite de teren și să se
aprecieze dac ă trupele d in fieca re tabără sunt sătule ,
flămânde, obosite sa u proaspete".
11. Când trupele s unt tari și ofițerii s labi, armata este
nesup usă.
Tu Mu: "Acest ve rset v orbește desp re soldați ș i
subofițeri130 nediscipl inați și trufași și des pre generali și co-
Tzu a cești te rmeni n u au implicaț ii cosmice.
127 Hsein î nseamnă "trecere îngusta , de unde sensul de "penc ulos'"
și prin extindere "strategic".
128 Expresia care ur meaza verbul "a ataca" a fost a dăug ata pe ntru
a face mai explicită gândi rea lui Sun Tzu.
129 Caracterul tradus aici p rin "ne supus este Shib, "a des tinde" de
unde și sensul de "relaxat", "nepăsăto r", "nesupus". Comen-
tatorii sunt de ac ord că, în acest context, el trebuie înțeles
"nesubordonat".
130 Wu înseamnă un grup de cinci oameni sau șeful u nui
astfel de grup, un capo ral, un subofițer .

mandanți de armată timo rați ș i slabi."
"La începutul perioadei Ch'ang Ch'ing,131 sub dinastia domnitoa re
pe at unci, T'ien Pu primi o rdinul să preia comand a în Wei
pentr u a ataca pe W ang Ting Ch'ou . Pu fusese crescut în
Wei, unde p opulația î l disprețuia și mai multe zeci de mii de
oameni t raversară drumurile pe spinarea măgaril or. Pu nu
reuși să-i resping ă. El rămase l a postul lui timp de mai
multe lu ni și când vru să pornească b ătălia ofițeri i și
oamenii de trupă se împră știară în toate direcțiile Pu își tăie
gâtul" .
12. Când ofițe rii sunt c urajoși și trupele sla be, a rmata
este în peric ol.132
13. Când ofițe rii superio ri sunt furioș i și nesup uși și când ,
găsin du-se în fața i namicului , se aruncă î n luptă fă ră a se
întreba d acă a ngaja rea are șanse de a reuși și fără să
aștepte o rdinele c omandant ului șef, armata se prăbușește .
Ts ao Ts'ao: "Ofițerii s uperi ori desemnea ză pe gener alii
subordonaț i. Dacă , cup rinși de fu rie, ei atacă inamicul fă ră
a cîntări forțele aflate î n față , atunci armata se prăbușește
cu siguranță".
14. Când gene ralul este mora lmente slab și autoritatea
sa nu este foarte severă , când o rdinele ș i directivele s ale
nu sunt limpezi, câ nd nu există reguli ferme pentr u a-i
călăuzi pe ofițer i și pe soldați , iar formațiile nu au ținută,
armata este dezorientat ă.133
Chang Yu: "…Haos născut d in el însuși".
15. Când un coman dant șef este inc apabil să-și aprecieze
adver sarul , folosește o forță restrânsă contra unei fo rțe
import ante sa u trupe s labe pe ntru a lovi trupe tari sau el
omite să aleagă trupe de șoc pentr u avanga rdă, se ajunge
la de rută.
Ts'ao Ts'ao: "În aceste cond iții, el comandă t rupe sortite
fugii".
Ho Yen H si: «…Sub dinastia Han "Vitejii cel or Trei Fluvii" erau
tovarăși de arme cu un talent puțin obișnuit. Sub dinasti a
Wu, trupele de șoc se numeau D istrugătorii de obstacole,
131 În 820-825 era noas tră.
132 Împotmolită s au pe cale de a se înnămoli, ca într-o
mlaștină . Trebuie î nțeles că , dacă t rupele sunt slabe ,
efortu rile ofi țerilo r sunt tot atât de zadar nice c a și când ele
ar fi prinse î ntr-o mlaștină .
133 Termenul redat p rin "lipsă de ținută" î nseamnă lite ral,
"vertical și orizonta l."

sub Ch'i S tăpânii Destin ului, sub T'a ng Săritorii și agitato ri.
Acestea sunt diferi tele nume d ate trupelo r de șoc. Nimic n u
este mai imp ortan t decât folosirea acestora în tactica ce se
pune în practic ă pent ru a câștiga bătăliile". »134
"În gene ral, când ansamblul t rupel or este insta lat în
același loc, coman dantul selecționează din fiecar e tabără
ofițerii înfoca ți și curajoși, care se distin g prin agilitate și
forță și se clasează , prin fa ptele lor de arme, deas upra a
ceea ce este comun . El îi grupează pent ru a constitu i un
corp specia l. Din zece o ameni ia doar unul și din zece mii, o
mie".
Chang Yu: "În gene ral, este esenți al să fie fol osite î n luptă
trupe de eli tă ca vârf de lance al avangardei. M ai întâi, pentru
că acestea înt ăresc propria noastră hotărâre, apoi pentru
că aceste trupe t ocesc tăișul inamicului".
16. Când oricare din aceste c ondiții este în deplinită ,
armată, este pe calea î nfrânge rii. Este responsa bilitatea
supremă a generalu lui să examinez e cu aten ție aceste ș ase
cond iții.
17. Config urația locurilor poate fi un atu majo r în luptă.
Iată de ce estima rea sit uației i namicului și calcularea
dista nțelor , ca și gradul de dificult ate al terenului astfel
încât să-l facă stăpâ n pe victo rie, este arta ge neralulu i
eminent. Cel ce se bate având o cunoaște re perfectă a
acesto r facto ri este sigur de victo rie; în caz c ontra r,
înfrângerea este asigurată.
18. Dacă situaț ia este dintre acelea care favorizează
victo ria, iar suveran ul a dat ordin să nu se at ace, ge neralul
poate trece peste el.
19. Iată de ce gene ralul, atunci când înaintează nu
urmărește g loria lui pe rsonal ă, iar atunci câ nd se retrage
nu este p reocupa t de evitar ea unei sancți uni, ci are un
singur țel să protejez e populația ș i să slujeasc ă inte resul
super ior al suvera nului său, este pentr u stat un giuvaer
prețios.
Li Ch'uan: "…Un astfel de general nu este interesat". Tu Mu: "…Se
găsesc foarte puțin i cu așa carac ter".
134 Din păcate , atribuți ile "săritorilor și agitato rilor" nu sunt
precizate. Fără nici o îndoial ă, ei trebuiau , printre altele , să
stârnească a vântul trupelor executân d dansuri sălbatice și
jocuri de scrimă acrobatice , pent ru care chinezii su nt, pe
bună dreptate, renumiți și poate , în acelaș i timp, să
impresioneze pe inamic p rin îndemâna rea și ferocitatea l or.

20. Pentru că un asemenea general își conside ră oamenii
ca pe copiii săi, aceștia î l vor însoți în văile cele mai ad ânci.
El îi tratează c a pe copiii săi mult i ubiți ș i ei sunt gata să
moară cu el.
Li Ch'uan: "Dacă el își îndrăgește astfel o amenii, el va
obține maximum de la ei. Astfel , vicontele de Ch'u nu
trebuia să spună dec ât un cuvânt pentr u ca soldații s ă se
simtă îmbr ăcați î n vestminte căldu roase de mătase ."135
Tu Mu: "Pe vremea Regatelo r Combatante , cân d Wu Ch'i
era general , el se hrănea și se îmbrăca ca cel mai umil
dintre oameni. P atul său nu avea r ogojină; în timpul
marșu rilor, el nu urca pe cal; își ducea s ingur rațiile de
rezervă. Împărțea cu trupele sale o boseala și efortul cel mai
dur".
Chang Yu: "…De aceea, Codul milita r decl ară: Generalul
trebuie să fie primul care să-și ia partea s a din sarcinile și
corvezile a rmatei. În căldura ve rii, el nu-și deschide
umbr ela și în frigul iernii, nu îmbracă vestminte groase. În
locurile pe riculo ase t rebuie s ă coboare de pe cal și să
mear gă pe jos. El aș teaptă c a puțurile armatei să fie săp ate
și numai d upă a ceea bea; ca să mănâ nce, el așteapt ă ca
prânzul a rmatei s ă fie g ata ș i pent ru a se adăp osti a șteaptă
ca fo rtificațiile armatei să fie terminate."136
21. Dacă un general se arată prea indulgent cu oamenii
săi, dar este incapa bil să-i folosească , dacă îi iubește, c lar
nu-i poate face să-i executa ordinele , dac ă trupele s unt
dezor donate și dacă n u știe să le țină în mână , ele pot fi
compar ate cu niște copii răsfăț ați și ele su nt inutile.
Chang Yu: "Dacă nu li se arată dec ât bunăvo ința, trupele
devin asemenea unor copii neascu ltători și sunt
inutilizabile. A cesta este motiv ul pe ntru care, Ts'ao își taie
părul pe ntru a se pedepsi ."137 Comandanț ii de valoare sunt,
135 Vicontele îi compătimea pe cei ce s ufereau de fri g.
Cuvintele lui erau de ajuns ca să reconfo rteze oamenii ș i să
le ridice mo ralul șovăi tor.
136 Memoriile și codurile milita re erau în general intitulate Ping.
Fa. Chang Yu nu precizea ză care din aceste lucrări este cit ată
aici.
137 După ce a interzis trupelor să calce cerealele î n pici oare,
Ts'ao Ts'ao lăsă, din neglijenț ă, să tropăie pe câmpie pe pro-
priul său cal ca să măn ânce. El se condamnă atunci să fie
decapitat. Ofițerii lui protesta ră și plânseră dezolați și
atunc i Ts'ao T s'ao își aplică a ceastă pe deapsă simbolică
pentr u a dovedi că , chiar un comanda nt șef t rebuie să
răspundă legii și disciplinei militar e.

în același t imp, i ubiți și temuți".
"Nimic mai simplu decât lucrul acesta".
22. Dacă știu că trupele mele sunt capabile să lovească
inamicul , ignorând faptul că el este invulnera bil, șansele
mele de vict orie nu sunt decât c incizeci la sută.
23. Dacă știu că inamicul este vulne rabil, ignorând că
trupele mele sunt incapabile s ă-l loveasc ă, șansele mele de
victo rie nu sunt dec ât de cincizeci la sută.
24. Dacă știu că inamicul p oate fi atacat și că trupele
mele sunt capabi le să-l atace, d ar fără a-mi da seama că
din cauza c onfigu rației te renului nu trebuie să atac, șansele
mele de vict orie nu sunt decât c incizeci la sută.
25. De aceea , atunci când cei ce a u experienț a războiului
trec la acțiune , ei n u comit nici o greșeal ă; când ac ționează,
mijloacele s unt n elimitate.
26. Iată de ce sp un: "Cunoaște-ț i dușmanul, cunoaște-te
pe tine însuți, victo ria ta nu va fi niciod ată ameni nțată.
Cunoaște te renul, cunoaște condițiile meter ologice, victoria
ta va fi totală".
XI
Cele n ouă feluri de t eren138
Sun Tzu a spus :
1. Din punct de vede re al m odului în care trupele pot fi folosite
terenul poate fi c lasificat î n teren de dispe rsiune , teren
frontieră , teren-cheie , teren de comunicație, te ren de
conve rgență, teren serio s, teren dificil, teren încer cuit și
teren al mo rții."139
2. Când un senior se bate pe prop riul terito riu el este în teren de
138 Dispu nerea primitivă a acestui capitol lasă mult de dorit.
Un mare număr de ve rsete nu se găsește în contextul
potrivit. Altele se repetă: acestea sunt probabil comentarii
care s-au strecurat în text. Am schimbat locul anumitor
versete ș i am elimina t pe acelea ca re par a fi adăuga te.
139 Acest pasaj prezintă o anumita confuzie. Terenul "accesibil",
din capit olul p recedent este definit în aceiași te rmeni ca
terenul "de comunicaț ie".

dispersiun e.
Ts'ao Ts'ao: "Aici ofițerii și soldați i se g răbesc să se
întoarcă la căminele lor apropiate".
3. Dacă el nu pătrunde prea adânc î n teritoriul inamic, el
este pe un teren frontieră.140
4. Un teren deop otrivă de avan tajos pentr u cele d ouă
părți este u n teren-cheie.141
5. Un teren deop otrivă de accesibil pentr u cele d ouă
părți este u n teren de comunic ații.
Tu Mu: "Este v orba de un teren plat și întins , pe care poți
să vii și să pleci, oferind o suprafață suficientă pentru a da
o bătălie și pentru o ridica obstacole fortificate".
6. Atunci când un stat se învecinează cu alte t rei state,
teritoriul său este u n teren de conve rgență. Cel c are îl va
lua în stăpân ire primul v a obține spriji nul a "Tot ce este sub
Cer".142
7. Când armata a pătruns adânc în teritoriul inamic,
lăsân d depa rte, în urma ei, numer oase orașe și cetăți
inamice, ea se găsește pe un teren serios.
Ts'ao Ts'ao: "E un-teren de unde este dificil s ă revii".
8. Când armata , străbate munți, păduri, o regiune
accidenta tă, sau înaintează prin defileu ri, mlaștini , bălți sa u
alte l ocuri greu de pătruns, ea se gă sește pe te ren dificil.143
9. Un teren în care se pătrunde p rintr-un loc gâtuit și de
unde se iese p rin locuri întortocheate și care permite unei
forțe inamice r eduse s ă o lovea scă pe a mea, care este mai
import antă, se n umește "încercuit."144
Tu Mu: "…Aici, e ușor să întinzi capcane și riști o
înfrângere absolută".
140 Literal, terenul poate f i "ușor" pentru ca de pe el este simplu
să te retragi.
141 "Este vorba despre un te ren de disputat sau, după c um spune Tu
Mu, prezentând o impo rtanț ă strategică".
142 Imperiul e ste dese mnat, întotdeauna, cu expresia "Tot ce este sub Cer ."
143 Comentat orii se complac într-o oarecare măsu ră să
discute interpretarea ca racter ului redat aici prin adjecti vul
"dificil". Mai mulți dintre ei vor să restrângă sensu l la cel al
unui teren inundabi l.
144 Ideea verbală r edată aici ar putea fi tradusă prin "a
imobiliza" mai deg rabă decât prin "a lovi".

10. Un teren pe care armata nu poate să supraviețuiască
decât l uptân du-se cu energia d isperă rii se numește "al
morții".
Li Ch'uan: "Oprit de munți în faț ă și de fluv ii în spate , la
capăt ul rezervel or. În această s ituație , este a vantajos să
acțio nezi cu repeziciune și este pe riculos să temporizezi ".
11. Iată de ce sp un: Nu luptați în teren de dispersiune; nu vă
opriți în regiunile de frontie ră.
12. Nu atacați un inamic care ocup ă un teren-cheie; în
teren de comunicație ve gheați c a formațiu nile v oastr e să
nu fie sepa rate u na de alta.145
13. În teren de conver gență , aliați -vă cu statel e vecine; în teren
"adânc" jefuiți.146
14. În teren dificil , grăbește p asul; în teren încercuit
inventează stratagem e, în terenul mor ții luptați .
15. În teren de disper siune a ș face d in armată un sin gur
bloc hotărât cu fermitate.147
16. În teren frontieră , mi-aș menține forțele strâns unite.
Mei Yao Ch'en: "În timpul ma rșurilor, diversele u nități sunt
în legătu ră; când se opresc, taber ele și posturile fo rtificate
sunt legate unele de celelalte".
17. În teren-cheie , aș împinge forțele mele d in spate.
Ch'en Hao: "Acest verset arată c ă, dacă … inamicul
încrezător în superio ritatea sa numerică , vine să-mi dispute
un astfel de teren, folosesc efective n umer oase pentru a-l
împinge î napoi ."148
Chang Yu: ..Cineva a spus că această expresie ar se mnifica "a
145 Tsao Tsao spune ca ele trebuie s ă fie î n joncțiu ne .
146 Li' Chuan c red că cea de a doua parte a frazei t rebuie
citită "nu jefuiți", c ăci p rincip alul o biectiv , când te găsești
pe te ritoriu inamic, este de a câștiga at așamentul ș i
suportul populației .
147 Acest verset și următoarele nouă au rost reinteg rate î n
acest c ontext. În textul original , ele fig urează. , mai jos, în
același capito l.
148 Este vorba de a ști de spre ce "spate" v orbește Sun Tzu.
Chen Hao adaug ă ceva acestui verset , așa cum fig urează î n
prezentul context.

pleca d upă inamic ș i a ajunge înaintea lui."149
18. În teren de comunicație , aș acorda o atenție rigu-
roasă s istemului meu de ap ărare.
19. În teren de conve rgentă , mi-aș întări alianțele.
Chang Yu: "Îmi apropii aliați puternici, oferind u-le o biecte
prețioase și mătase ș i îi leg p rin pacte s olemne. R espect cu
fermitate trata tele, a stfel aliați i îmi v or da cu siguranță
ajutor."
20. În teren se rios, mi-aș asigura un aflux const ant de
provizii.
21. În teren dificil , nu m-a ș opri.
22. În teren "încercuit", aș bloca punctele de acces și
ieșirile .
Tu Mu: "Doctrina milita ră ce re ca o forță care încercuieste
pe al ta să lase o breșă pentr u a arăta trupel or încercuite că
există o scăpare, astfel î ncât ele să nu fie decise să se lupte
până la moarte . Apoi, profitând de această s ituație , loviți.
Să presupunem acum c ă eu sunt cel ca re se găsește î n
teren încer cuit. Dacă inamicul deschide o cale ca să însele
trupele mele să pornească pe ea , eu închid acea sta ieși re,
astfel î ncât ofi țerii ș i oamenii mei să se lupte pâ nă la
moarte ."150
23. În terenul mo rții, aș putea să arăt că nu există nici o
șansă de supraviețui re. Căci este în firea soldațil or să
reziste câ nd sunt înconj urați, să lupte pâ nă la moa rte când
nu există altă soluție ș i cân d sunt hăituiți , să se supu nă
orbește.
24. Modifică rile tactice adecvate celor nouă tipuri de te ren,
avantajele inerente folosirii formațiilo r compacte sau larg
desfășur ate și principiile c are guvernează c omportamentul
omenesc su nt probleme pe care generalul trebuie s ă le
149 Acest "cineva este M ei Yao Ch'en, care ia Hou în sen sul "după" ,
prepoziție de timp .
150 După cum s pune o poveste l ungă , Shen W u, care trăia
sub ultimii descendenți ai dinastiei Wu, aflat î ntr-o astfel de
situaț ie, tăie cu ajutorul armatei si ngura retrage re lăsată
trupelor sale. Forțele sale se bătură atunci cu energia
disper ării și învinse ră o armată de două sute de mii de
oameni.

studieze cu cea mai mare grijă.151
25. Altăd ată, cei ce treceau drept experți în arta milita ră
împiedicau în tabăra inamicului j oncți unea î ntre avang ărzi
și ariergărzi, co opera rea recipr ocă între elem entele
import ante și elementele de mai mică anve rgură, asis tenta
acordată de trupele de valoare celo r medioc re și sprijinul
mutual între supe riori și subordonaț i.152
26. Atunci când forțele inamice sunt disp ersate, el împiedică să
se regrupeze; când ele sunt concentra te, el seamănă
dezor dinea.
Meng: "Lansați numer oase operațiuni desti nate să -l
induc ă în eroare. Arătați -vă la vest și înaint ați plecând de la
est; atrage-ți-l la nord și loviti-l la sud. Înnebuniți -l și faceți-l
să-și piardă mințile astfel î ncât s ă-și împrăștie și să-și
încurce trupele".
Chang Yu: "Luați-l pe ne așteptate, declan șând atacu ri
surpriză ac olo unde nu este p regătit . Hăr țuiți-l cu trupe de
șoc".
27. Ei se concentrau și se puneau în mișcar e atunci când
aceasta era în avanta jul lor;153 în caz cont rar, se opreau.
28. Dacă sunt întrebat: "Cum p ot birui o armată inamică
bine ordonată, care este pe punc tul de a mă ataca?
răspund: Puneți mâna pe un lucru la care ține și veți face
din ea ceea ce veți dori."154
29. Rapiditate a este chiar esența război ului. Profitați de lipsa
de pregăti re a ina micului; urmați itinera rii ne prevăzute ș i
loviți-l acolo unde nu este asigurat.
Tu Mu: "În acest fel se rezumă n atura profundă a
război ului și culmea artei în cond ucerea unei a rmate".
151 Acest verset este urmat de șapte versete scurte , care
dau o nouă definiție termenil or deja e xplica ți, la ve rsetele
2-l0 inclusiv . Par a fi comentarii care s-au strecurat în text.
152 Trebuie înțeles , aici, că chi ar daca inamicul era c apabil să
se co ncentr eze, disensiu nile in terne provocate de ge neralu l
experimentat l -ar pune în imposibili tatea de a lupta cu
eficacitate.
153 Literalmente "ei s-au concentrat acolo unde le era interesul, apoi, ai au
trecut la acțiu ne. A tunci câ nd nu era interesul lor, au.
rămas pe loc". Un a lt comentariu, Shih Tz i Mei spune: să nu
se pună î n mișca re decât dacă ,ai vreun avant aj ca să o
faci.
154 Comenta riul dintre întrebare și răspuns este omis.

Chan Yu: "Aici, Sun Tz u explică din nou… că dac ă există
ceva c are contează, este cu adevă rat divina rapiditate".
30. În cazul u nei fo rțe de invazie, principiul gener al de
reținut este că. odată intrată adânc în teri toriul inamic,
armata este unită și țara care se apără nu o poate înfrânge.
31. Jefuiți regiunile fertile, pentr u a aprovizion a armata din
abundență .
32. Vegheați la hrana trupelo r; nu le impuneți c orvezi
inutile. Faceți î n așa fel ca ele să fie animate de acel ași
suflu și ca forța lor să rămână intactă. În ceea ce privește
mișcările armatei , stabiliți planuri de nep ătruns.
33. Aruncați trupele într-o situație fără ieșire, astfel c a,
chiar în fața morții , ele s ă nu fug a. Căci, dac ă ele s unt g ata
să mo ară, câte fapte e roice n u ar fi capabi le să înfăp-
tuiasc ă? Atunci, într-adevă r, ofițeri și soldaț i, împreună , dau
maximum din ceea ce pot. Într-o situație dispe rată, ei nu se
tem de nimic; când nu este p osibila o retragere, ei sunt de
neclintit . Când au pătruns adânc în teritoriul inamic , ei sunt
legați unii de alții și, acolo unde nu există a ltă soluție , ei v or
anga ja cu inamicul lupta corp la corp.155-
34. Deci, astfel de trupe n u au nevoie să fie încurajate la
vigilent ă. Fără să le zmulgă s prijinul, gene ralul îl obține; fără
să îl caute le dobân dește devo tamentul; fără să o ceară , le
câștig încrederea.156
35. Ofițerii mei n u au foarte multe bogății, dar aceast a nu
din dispreț, pentr u bunurile pământești; ei nu se aștea ptă
să trăiasc ă până la bătrânețe; dar nu din ură pentru
longevitate.
Wang Hsi: "Atunci câ nd ofi țerii ș i soldații nu se preocup ă
decât de bunurile pământești , ei iubesc viața mai mult
decât o rice".
26. În ziua c ând armata primește ordinul de a se pune în
marș, lacrimile celor ce st au jos le inundă g ulerele: lacrimile
celor ce sunt c ulcați le curg șiroaie pe obraji.
155 În ch ineză există mai multe caracter e care exprimă
ideea de "a combate". Cel ce este f olosit aici implică
noțiunea de "corp la corp".
156 Aceasta se aplică trupelor unui ge neral care știe să le
hrănească , să le insufle acela și ideal și să le menajez e
forțele , stabilind pe de altă parte, p lanuri de nepăt runs.

Tu Mu: "Toți au semnat un pact cu moartea . În preajma
bătăliei , se lansează acest o rdin: Ceea ce se va pet rece
astăzi dep inde de această lovitură unică. Corpurile celo r ce
refuză să -și pună viața în joc vor îngrăș a câmpu rile și vor
deveni hoituri aband onate ca hrană păs ărilor și animalelor
sălbat ice".
37. Dar aruncați -i într-o situație făr ă ieși re și ei vor arăta
curajul n emurito r al lui Chuan Chu și Ts'Kuei.157
38. Or , trupele celor ce sunt experți în arta milit ară sunt
folosite ca Șarpele "care ripostează cu toate inelele s ale
deodat ă", de pe muntele Ch'ang. Atunci când îl lovești în cap,
atacă cu coada; când îl lovești în coadă , atacă c u cap ul;
dacă este lo vit la cent ru, el atacă î n acela și timp și cu capul
și cu coada.158
39. Dacă sunt întrebat: "Este p osibil să faci t rupele să fie
capabi le de astfel de coordonate i nstanta nee? răspund:
Este posibil". C ăci cu toate că oamenii din Wu și din Yueh se
urăsc, dacă s-ar găsi împ reună la bordul unui vas clătinat de
furtu nă, ei ar colab ora ca mâna d reaptă cu mâna st ângă .
40. Deci, nu este deaj uns s ă ai încredere în caii împie-
dicați să meargă sau în roțile ca relor îngropate.159
41. A întreține un nivel de bravură unifo rm, este obiectivul
comanda mentului militar.160 Numai datorită fol osirii adecvate a
terenului fo rțele de șoc și forțele ușoare sunt, amând ouă,
utilizate cei mai bi ne.161
157 Faptele ace stor eroi sunt povestite în S.C., capitolul 68
158 Acest munte se numea a ltădat ă muntele Heng . Sub
domnia împărat ului Wen (Liu Heng ) al dinastiei Han (179—
159 î.Ch.) i s-a dat numele "Ch'ang", ca să se evite fol osirea
necuvii ncioasă a numelui împăratu lui. În toate l ucrările
existe nte "Heng" a fost înlocuit cu "Ch'ang ".
159 Astfel de expediente ale stilului "linia M aginot" nu sunt
suficiente c a să împiedice t rupele afl ate în poziție de
apărare, să fugă.
160 Literal: "a egaliza c urajul tuturor", pentr u ca să devină ca
unul.
161 Chang Yu precizează motivele pe ntru care terenul
trebuie luat în considerație la dispune rea trupelo r. Difer ența
de cal itate di ntre trupe poate fi compensată p rin
repartizar ea gândi tă a pozițiilor. Trupele slabe vor fi
capabi le să păstreze un teren puternic, dar ele "ar da greș"
poate dacă ele su nt plasate î ntr-o poziție mai puțin
puternică.

Chang Yu: "Dacă se obține a vantaj ul terenului , atunci chiar
trupe slabe și fără consisten ță ar putea î nvinge . Cu atât
mai mult trupe încer cate și puternice! Dacă într-un caz și în
celălalt trupele pot fi folosite c u eficacitate, este pentr u că
ele sunt așezate î n conformitate cu condițiile te renului".
42. Generalul are datoria să fie c alm, impert urbabil,
imparția l și stăpâ n pe sine .162
Wang Hsi: "Dacă este calm, el este in sensibil la contrari
etăți; dacă este de nepă truns, este insondabi l; dacă este
drept, acționează cum trebuie; dacă este stăpân pe el . nu
cade î n confuzie ".
43. El trebuie s ă știe să-și mențină ofițeri i și soldații în
necun oștință de planurile sa le.
Ts'ao Ts'ao: "Trupele sale se pot asocia l a bucuria acțiunii
îndepli nite, dar nu la stabili rea planurilor sale".
44. El interzice practici le supe rstițio ase și astfel eli-
berează a rmata de îndoială. Atunci, până î n clipa mo rții nu
va avea d ificultăți din partea ei.163
Ts'ao Ts'ao: "Interziceți o racolele și prezicerile de rău
augur. Deba rasați planurile de îndoială și incertitudine".
Chang Yu: "Ssu Ma Fa declară: Exterminați s uperstițiile".
45. El schimbă metodele sale și își modifică planurile,
astfel î ncât s ă nu se ș tie cum a cționează.
Chang Yu: "Procedeele folosite deja anteri or și planurile
vechi duse l a bun sfâ rșit în trecut trebuie modificate".
46. El schi mbă plasamentul taberelor și înaintează pe căi
deturnate, făcâ nd astfel intenți ile sale de nep ătruns.164
162 Giles a tradus: "Generalul are datoria să păstreze lin iștea și
astfel să asigure secretul, să fie drept ș i astfel să mențin ă
ordinea". C omentato rii nu sunt de acord, dar nici unul
dintre ei nu iau acest p asaj î n acest sens și. textul nu vine,
nici el, în sprijinul interp retării . Aici se urmează
interpretarea lu i Ts'ao T s'ao și Wang Hsi.
163 Chih-ul ce se găsește l a sfâ rșitul frazei a fost î nlocuit cu
Tsai, ce desemnează o calamitate naturală sau "trimisă de
Cer".
164 Sau poate "pune i namicul î n imposi bilitate de a-i cunoaște
planurile". Dar pentru Mei Yao Ch'en t rebuie înțeles că
astfel i namicului îi va fi imp osibil să stabilească planuri. Gils
lasă să se înțeleag ă că general ul, schimbân d poziția
taber elor sale și înaintând pe căi ocolite, poate împiedica
inamicul să-i "ghicească" inte nțiile. Comentariile n u cla rifică

47. Sarcina de a concent ra armata și de a arunca într-o
situaț ie dispe rată este problema gene ralului.
48. El intră cu armata adânc în terito riul inamic ș i acolo
grăbește declan șarea.165
49. El aude vasele ș i sparge m armitele; împin ge armata c a pe
o turmă de oi, când într-o direcție , când într-alta și nimeni
nu știe u nde me rge.166
50. El fixează o dată pe ntru adunarea trupelor și a
comentariului lui Ts'ao Ts'ao, care a fost omisă , indică faptul
odată joncțiunea efectuată , el taie trupelo r retrage rea, ca și
cum le-a r trage o scară de sub picioare.
51. Cine ignoră planurile statelor vecine nu poate lega la ti mp
alian țe, dacă sunt igno rate condițiile geografice în ceea ce
privește munții , păduri le, defileele pe riculoase, mlașt inile și
bălțile , nu poate c onduce o armată; dacă se omite fol osirea
călăuzelo r indigene, nu se poate obține avantajul terenului. Este
de ajun s ca un general să neglijeze unul din acești t rei fact ori
pentr u a nu fi apt să comande armatele unui rege
dominat or.167
Ts'ao Ts'ao: "Aceste trei punc te au fost trata te mai s us.
Motivul pe ntru care Sun Tzu revine asupra lor este c ă el
dezapr obă puternic pe cei ce sunt incap abili s ă utilizeze
trupele convenabil".
52. Or , atunc i cân d un rege domin ator atacă un stat
puternic el pune i namicul î n imposi bilitatea de a se con-
centra . El se impu ne față de in amic și îi împiedică pe aliații
acest p unct controversat.
165 Declanșa rea unui resort sau unui mecanism, a cesta este
sensul obișnuit a l expresiei Fa Chi. Această locuțiune a fos t
tradusă: "A pune în execuție pl anurile sale cele mai
adecvate". Wang Hsi spune că, atunci câ nd mecanismul
este decla nșat, "nu există întoarcere posibilă" ( a săgeții s au
a careului arbaletei) . Lite ralmente, acest ve rset semnifică :
"Își face a rmata să pătrundă profund în terito riul senio rilor
feudali și acolo declanșează mecanismul" ( sau "pune în
aplicare planurile sale cele m ai potrivi te"). Giles traduce expresia î n
discuție prin "își arată forța", adică ia măsuri ireversibile .
166 Nici propriile sale t rupe, nici inamicul să u nu pot să -i
prevadă intenți a finală .
167 Înlocuind Ssu Wu Che aceste "patru sau cinci puncte" pr in Tz'u San
Che, "ace ste trei puncte".

săi să i se alăture.168
Mei Yao Ch'en: "Atunci câ nd at acați u n stat imp ortant,
dacă puteți diviza fo rțele i namice, mijlo acele noastre vor fi
mai mult decât s uficiente."
53. Rezultă că el nu se înfruntă c u coaliții puternice ș i că
nu favorizează puterea altor state. Pentru" a-și atinge
obiectivele , el se bazea ză pe aptitudinea sa de a se impune
adver sarilor săi. Și astfel el poate să-i ia inamicului o rașele
și să-i răstoarne guvernul.169
Ts'ao Ts'ao: « Prin "rege d ominator" se înțelege acela c are
nu se ali ază cu senio rii feudal i. El rupe alianțele imperiul ui.
Tot ce este sub cer și își adjudecă au toritatea. El folosește
prestigiul și virtutea pentru a-și atinge scopurile» .170
Tu Mu: "Acest ve rset decl ară că, dacă nu se asigur ă, prin
pacte, de ajutorul statelo r veci ne, ș i că dacă nu se
formează p lanuri leg ate de oportunitate, dar că, urmând
propriile obiecti ve, se încrede d oar pe propria forță militară
pentr u a se impu ne inamicul ui, atunci riscă s ă vadă
captu rate,, propriile sale o rașe și răsturnat propriul guvern
.171
54. Acordați recompense fără a ține seama de obiceiurile
curente: dați ordine, fără a tine seama de precedente .172
168 Acest verset și următorul pun probleme. După Chang Yu,
acest ve rset î nseamnă că , dacă t rupele unui rege
dominat or (sau oricărui alt suveran care aspiră să devi nă)
atacă în grabă (sau temerar sau necugetat ) aliații să-i nu-i
vin în ajutor . Ceilalți comentato ri au dat acest ui ve rset
aceeași i nterp retare.
169 Comentatorii nu sunt de acord cu inte rpretarea ace stui verset. Giles
traduse: «Deci, el nu se f orțează să se alieze cu toți fă ră
excepție și el nu fav orizează puterea al tor state. Își îndepli-
nește p ropriile p roiecte secrete, ținându -și adversa rii la
respect . Astfel, este în măs ură să le ia orașele și să le
răstoarne regatele. Dar după p ărerea mea, Sun Tzu a vrut
să spună că "regele d ominator" n u are nev oie să se
măsoa re cu "puternice coaliții", deoarece el îi sepa ră pe
inamicii săi. El nu-i lasă să fo rmeze "puternice coaliți i ".
170 Poate că Giles a scos interpr etarea sa din acest comen-
tariu.
171 Altă interpretare care se p oate justifica în aceeași
măsura și care arată până la ce p unct se contrazic adeseori
comentatorii.
172 Acest verset care, evi dent, a fost sc os din context,
reliefează că general ul, pe te ren, nu este co nstrâ ns să
urmeze p rocedu rile în vigoare, pe ntru a recun oaște se rvicii

Astfel veți putea folosi armata întreaga, ca și ca și cum ar fi
vorba de un singur om.
Cheng Yu: "Dacă codu l relativ l a recompense și la pedepse
este cla r redactat și aplicat în mo d expeditiv , atunci ve ți
putea folosi mulțimea ca și cum ar fi vorba de o mâna de
oameni".
55. Puneți trupele la lucru fără a le, împărtă și intențiile
voastre, folosiți-le pentr u a obține av antajul fără a le
dezvălui pe ricolele la care se expun. Aruncați -le într-o
situaț ie periculo asă, ele vor scăpa din ea; plasaț i-le într-un
teren al mo rții, vor rezista. Căci, atunci când armata este pusă
într-o asemenea situație, ea poate , sprijin ită pe înfrângere, să
zmulgă victoria.
56. Or, ceea ce este capit al în operațiu nile milita re este
să lași să se creadă că te potrivești planurilor inamicului.173
57. Concentrați -vă forțele împ otriva inamicul ui și la o mie
de li dista nță îi veți putea ucide generalul.174 Este ceea ce se
numește a putea să-ți atingi scopul prin viclenie și
ingeni ozitate.
58. În ziua c ând sistemul de atac este pus în mișcar e,
bloca ți trecerile, anulați permisele de liberă trecere,175
încetați toate relațiile cu trimișii inamicul ui și îndemnați
sfatul templului să execute planurile.176
59. Când inamicul vă oferă o ocazie, profitați de ea fă ră
meritor ii, dar trebuie să acorde recompense la momentul
potrivit. Generalu l nu are nevoie să se confor meze
obiceiu rilor stabilite î n ceea ce privește gesti unea a rmatei
sale…
173 Traducer e prea liberă , dar comentato rii sunt de ac ord în
a decl ara că aceasta este ideea pe care Eun Tz u a vrut să o
exprime. L-am urmat pe Tu Mu
174 Conform Ts'ao Ts'ao. Un s trateg demn de acest n ume
învinge in amicul la o mie de li dista nță, ghicind planurile
acestuia .
175 Literal, "face c aduce p remisele de trecere". Acestea erau
deținute de voiajo ri și examinate de gardieni i trecerilor .
Fără un permis de trecere adecv at, nimeni n u putea să intre
sau să iasă le gal d intr-o țară…
176 Textul este lipsit de cl aritate . Lite ralmente pare ca el
vrea să spun ă: "De la tribuna templului , îndemnați a rmata?
populația? s ă execute p lanurile." Comentatorii nu aduc nici o
clarificare.

întârziere.177 Luați-i înainte, punâ nd stăpâni re pe un lucru pe
care îl prețuiește și treceți la acțiune la o dată fixată în
secret.
60. Doctrina militar ă ne învaț ă să urmărim de aproape
situaț ia milita ră a ina micului pentru a hotărî asupra luptei.178
61. Pentru acest moti v, fiți, deci timid ca o fecioa ră. Când
inamicul prezintă o fisură fiți repede ca iepurele și el va fi
incap abil s ă vă reziste.
XII
Atacul prin f oc
Sun Tzu a spus:
1. Există ci nci metode de a ataca prin foc . Prima, este să
dai foc pe rsona lului; a doua, să dai foc depozitelor; a treia,
să dai foc material ului; a patra, să dai foc arsen alelor și, a
cincea , să folosești proiectile i ncendia re.179
2. Pentru a folosi focul t rebuie să te baze zi pe an umite
mijloace.
Ts'ao Ts'ao: "Bazați- vă pe trădăt orii care se gă sesc în
rânduri le inamice."180
177 Înca u n verset d ificil. După anumiți comentato ri, ar
trebui să se înțeleagă: "Când inamicul t rimite spioni, lăsați -i
să intre imediat". D ificultatea rezidă î n sens ul locuțiu nii K'ai
Ho, care înseamnă exact "a deschide can atul unei u și", a dică
"a ofe ri o ocazie" de a intra. După Ts'ao Ts'ao, această
expresie v rea să spună "o fisură"; "o deschidere" sau "un
spați u". Ts'ao T s'ao adau gă: "Trebuie să intrați imediat" .
După alți comentat ori, locuțiunea în discuție înseamnă
"spioni" sau "agenți sec reți". A ici, confo rm Ts'ao Ts'ao.
178 Comentatorii sunt, din nou, î n deza cord: versetele 58 -61 se
pretează l a difer ite traduceri sau interpretări
179 Există a ici o eroare în text. Tu Yu aduce o modificar e și
explică fapt ul că săgețile cu vârful aprins s unt trase în
cantonament sa u în tab ăra inamică de căt re soldați
puternici, înarmați cu arbalete. Alți comentat ori propun
interpretări diferi te, dar modificar ea adus ă de Tu Yu este
logică.
180 Expresia "în rândur ile inamice" a fost adău gată. Ch'en Hao
obse rvă c ă nu se b azează numai pe trădători.

Chang Yu: "Toate atacurile p rin foc de pind de co ndițiile
atmosferice".
3. Mat erialul i ncendiar trebuie să fie întotdeauna disponibil.
Chang Yu: "Utilajul și materi alele combusti bile t rebuie să
fie pregătite t otdeaun a înainte".
4. Există pe rioade favorabile și zile p ropice aprinderii
focului .
5. Prin "per ioade" trebuie s ă înțelege m "atunci când este o
căldu ră toridă", p rin "zile" atunci când luna este î n
constel ațiile să getăto rului. Alpharatz, I sau Chen", căci în
aceste momente se pornesc vânturile.181
6. Or, în cazul a tacului prin foc , trebuie reacți onat la
schimbăr ile de situație .
7. Atunci când incendi ul se declară în tabăra inamică,
coordonați imediat a nsamblul operațiunil or din exterior. Dar
dacă trupele rămân calme, aveți r ăbdare și nu atac ați.
8. Când incen diul atinge punct ul cu lminant, continuaț i
dacă este p osibil . Dac ă nu. așteptați .
9. Dacă puteți genera incend ii la exteriorul taberei
inamice, nu este necesa r să aștepta ți ca ele să izbucnească
în interi or. Incendiaț i la momentul p otrivit.182
10. Când focul e bătut de vâ nt, nu atacați , nu atacați din
direcția spre care bate vântul.
11. Dacă vântul bate ziua, se va potoli seara .183
12. Or, armata trebuie să cuno ască cele cinci c azuri
diferite de atac prin foc și să rămână într-o stare de vigi-
lență const antă.184
13. Cei ce folo sesc incendiile pentru a-și susține atacurile au
de partea lor intelige nța, cei ca re folosesc i nundaț ia au de
181 Sun Hsing Yen a modificat textul original c onform cu TT
și cu YL dar originalul pare preferabil ș i l-am urmat. Nu sunt
în măsură să situez constelațiile I și Chen
182 Ultima frază implică un avertis ment: să nu fim arși de in-
cendiul pe care l-m provoca t noi înșine.
183 După Chang Tu.
184 După Tu Mu.

partea lo r forța.
14. Apa poate izola un inamic, dar nu-i poate distruge,
proviziile sa u material ul său.185
15. Or, a câștiga bătălii și a cuceri obiectivele fixate, dar
a nu reuși să tragi foloa se din aceste r ezultate, este de rău
augur și se numește "pierdere de ti mp".186
16. Iată de ce se spune că suvera nii luminați deli berează
"asupr a pla nurilor și că gene ralii buni le execută .
17. Dacă nu este în interesul s tatului nu acționați . Dacă
nu sunteți în stare să reușiț i, nu recurgeți la forța armată.
Dacă nu sunteți în peric ol, nu vă bateți.187
18. Un suveran nu poate să ridice o armată într-un acces
de exasper are, nici un genera l să nu se bată s ub impul sul
urii. Căci, dac ă este p osibil ca un om care este i ritat să-și
recapete liniștea și un om rănit sufletește să să-și recapete
liniștea și un om rănit sufletește să se simtă din nou
satisfăcut', un stat, care a fost distrus, nu poate fi r efăcut,
nici morții readuși la via ță.
19. Iată de ce suveran ul luminat este prudent și gene-
ralul bun este preven it împot riva mișcăril or nesăbuite .188
Astfel, statu l este s alvat și armata cruțată .
XIII
Folosir ea agenților secreți189
Sun Tzu a spus:
185 După Ts'ao Ts'ao
186 Mei Y ao Chen este s ingurul comentato r care a sesizat
ceea ce a vrut să spună Sun Tzu. Situațiile t rebuie
exploatate .
187 Comentatorii scot în relief că nu trebuie să recurgi la
război decât ca o ultimă soluție.
188 Ultim ele trei cuvinte a u fost ad ăugate . Furia și ura îm-
ping la acțiun i nesocotite.
189 1 Caracterul care apare în titlu înseamnă "spațiul între"
două obiecte (de exemplu, o deschizătură între două uși) și
de aic i, "fisură", "împă rțire" sa u "a împărți". Înseamnă , de
asemenea, "spioni", "a spiona" sau "spionaj ".

1. Or , atunci când o armată de o sută de mii de oameni va fi
ridicată ș i trimisa în campanie la distanță , cheltuielile
suportate de populație , adăugate la sumele plătite din
tezaur, se vor ridica la o mie de galbeni pe zi. Va domni o
agitaț ie permanentă atât în interiorul, cât și în exteriorul
țării, popu lația va fi epuizată d in cauza ceri nțelor
transpo rturilor și treburile a șapte sute de mii de f amilii vo r fi
dezor ganiz ate.190
Ts'ao Ts'ao: "Pe vre muri, opt familii for mau o colectivitate. Atunci
când una dint re ele trimitea un om în armată , celelalte șapte
contribuiau la întreține rea căminului afectat . Astfel că,
atunc i cân d era mobilizată o armată de o sută de mii de
oameni, familiile ca re nu erau în măsu ră să asigure pe
deplin partea l or de muncă și de semănătu ri, erau în număr
de șa pte sute de mii".
2. Cel ce face față inamicului timp de mulți a ni ca să
lupte pentr u vict orie într-o bătălie decisi vă, dar care se
zgârcește s ă acorde grade, onoruri și câteva sute de
galbeni și nu cuno aște sit uația inamicului , este total lipsit de
omenie.
3. Or, dacă prințul luminat și generalu l avizat înving
inamicul de câte ori treci la acțiu ne, dacă realizările lor
depășesc pe cele o bișnu ite, a ceasta se datorește i nformării
prealabile.
Ho Yen H si: «C apitolul din Riturile dinastiei Chou, intitulat "Ofițerii
militari", menționează pe director ul sp ionaj ului națio nal».
Acest ofițer conducea, probab il, operațiunile secrete în
străinătate .191
4. Ceea ce se numește "informare prealabil ă" nu provine
de la spirite, nici de la divinități , nici din analogie cu eveni mentele
trecute, nici din calcule. Ea trebuie obținută de la oamenii care
cunosc sit uația inamicului .
5. Or, există ci nci felu ri de agenți secreți care pot fi
folosiț i și anume: agenți i ndigeni , interio ri, dubli, lichida bili
și volanț i.192
190 S-a tradus "la o mie de li distanț a prin "în campanie la
dista nță". A ceastă indicație n umerică n u trebuie luată după
sensul exact al cuvintel or.
191 Se face a pel, aici, probabil, la autoritatea tradiției pent ru
a sublini a legitimitatea spionajul ui și a subver siunii , care
sunt contrare spiritulu i con fucianist.
192 Traduc prin "lichidabil", un termen care înseamnă "moarte"

6. Atunci când cele cinci tipuri de agenț i lucrează
simultan și când nimeni n u le cuno aște p rocedeele, ei se
numesc "sculul d ivin" și constituie comoar a unui s uvera n.193
7. Agenții indigeni, pe care îi folosim, s unt o riginari din
ținutul inamic.
8. Agenții interiori sunt func ționa ri inamici pe care îi
folosim.
Tu Mu: "În catego ria fu ncțion arilor se numă ră oameni de
merit, care au fost des tituiți'; su nt și alții care comitân d
greșeli au fost pe depsiți. Sunt sic ofanți și fav oriți care
râvnesc la bogăție. Sunt dintre aceia ca re pe nedrept au
fost, timp î ndelung at, menținuți în funcții modeste, cei care
nu au ajuns în posturi de răspu ndere și cei a cărei singură
dorință este de a profita de pe ricolele t ulburi pentru a-și
mări p uterile personale. Există cei cu două fețe,
nestat ornici ș i viclen i și cei ca re aștea ptă pe rmanent să
vadă de unde b ate vâ ntul. În ceea ce privește pe aceștia vă
puteți informa în sec ret asupra situaț iei ior materi ale, să-i
acope riți cu aur și mătase și astfel să vi-i atașa ți. Pe urmă,
puteți conta pe ei pentru a face l umină î n situația așa cum
se prezintă ea în țara lor și pentru a vă informa a supra
planurilor pe care acea țară le face împotri va voastr ă. De
asemenea, ei pot provoca dise nsiuni între suveran și
miniștrii săi, de natură ca între ei să nu domnească o
înțeleger e perfectă."
9. Agenții dubli sunt spioni ina mici pe care noi îi folo sim:
Li Ch'uan: "Când inamicul trimite sp ioni ca să iscodească
ceea ce fac sau nu fac, le da u cu gene rozitate ba ni, îi trimit
înapoi și îi transfor m în proprii mei agenți".
10. Agenții lichidabili sunt aceia dintre spionii noștri
cărora noi le dăm deliber at inf ormații inventate î n toate
felurile .
Tu Yu: "Lăsăm să scape informații care sunt realmente
false și facem în așa fel ca agenții n oștri să le cunoasc ă.
Atunci când acești a genți , lucrând pe te ritoriul inamic, vor fi
prinși de acesta , vor face uz, cu siguranță, de aceste
informații false. In amicul le va acorda credit și se va pregăti
în consecinț ă. Dar noi, firește v om acțio na în cu totul alt
sens ș i inamicul își va omorî spionii".
Chang Yu: "Sub dinastia noastră , șeful statului major Ts'ao
193 Trebuie înțeles că informațiile p ot fi culese aș a cum se
face cu peștii , trăgând de un singur fir și strângând
diferitele o chiuri ale plasei .

grație într-o zi un condamna t, îl deg hiza în călug ăr, îl puse
să înghit ă un coc oloș de cea ră și îl trimise l a Tangouts. La
sosirea lui fals ul căl ugăr fu întemnițat. El le v orbi celo r ce-l
captu raseră desp re cocol oșul de cea ră pe care-l elimină în
curând î n scaun. Deschizân d coc oloșu l, cei din Tangouts
citiră scrisoa rea adresată de către șeful statului major Ts'ao
directorului planificăr ii strategice. Șeful b arbarilor, furios,
puse să fie e xecutat minist rul său, ca și călugă rul spion .
Acesta este p rocedeul. Dar agenții lichidați n u se mărginesc
la o singură misiu ne. Uneo ri, eu trimit a genți s ă găsea scă
inamicul pentr u a semna p acea și apoi atac ."
11. Agenții volanți sunt cei ce aduc informații.
Tu Yu: «Alege m oameni intelige nți, dotați, prudenți ș i
capabi li să-și croiască u n drum că tre aceia ca re. În tabăra
inamică , sunt intimi cu suver anul și cu membrii n obilimii .
Astfel, ei sunt în măsu ră să observe mișcă rile inamicului și
să-i cunoască acțiu nea și planurile sale. Odată informați
asup ra situației reale, se întorc să ne informeze. Iată de ce
ei se numesc "agenți v olanți" . Tu Mu: "Sunt oameni care pot
să vină și să plece ș i să transmită r apoa rte. Ca spioni,
volanți trebuie să recrut ăm oameni inteli genți, dar care par
proști ș i oameni întreprinzători , în ciu da ae rului lor
inofensi v, oameni s printen i, viguroși, îndrăzneți și bravi,
depri nși cu misiuni modeste ș i cap abili s ă îndure foamea,
frigul , mizeria și umili nța".»
12. Dintre toți cei care în armată fac p arte din antu rajul
comanda ntului -șef, nici unul nu este mai aproape de acest a
ca agentul secret; dintre toate retribuțiile, nici una nu este
mai mar e ca cea a agențilo r sec reți; di ntre toate
problemele, nic i una nu este mai confide nțială ca acelea
care au legătu ră cu operațiu nile sec rete.
Mei Yao Ch'en: "Agenții sec reți își primesc instrucțiunile în
cortul ge neralul ui; ei sunt apropiați și pe pici or de intimitate
cu el".
Tu Mu: "Acestea s unt probleme șoptite la ureche ."
13. Cine nu este experimentat ș i prudent, o menos și drept,
nu poate folosi agenț i secr eți. Și cine nu este fin și subtil nu
poate să le zmulgă a devărul!
Tu Mu: "Ceea ce trebuie, înainte de toate , este s ă apre-
ciezi carac terul spionului și să sta bilești d acă este sincer ,
demn de încredere și cu adev ărat inteligen t. Apoi, el poate
fi folosit… Printre agenți , există unii al cărui singur scop
este să se îmbo gățească fără să ca ute a cunoaște c u
adevă rat situația inamicul ui și care nu răspund exigențelor

mele decât p rin vorbe goale.194 Într-un ase menea caz, eu trebuie
să dau dova dă de șiretenie și de subtilitate. Apoi, voi putea
aprecia si nceritatea sau carac terul mincinos al spusel or
spionului și să fac deosebi rea în tre ceea ce este c onform cu
faptele și ceea ce n u este".
Mey Yao Ch'en: "Luați măsu ri de precauție împo triva
spionului care a fost manip ulat".
14. Subiect într-adev ăr de licat? C u adev ărat delicat! Nu
există nic i un loc unde să nu fie folosit spi onajul.
15. Dacă planuri relative la operațiuni secrete s unt
divul gate p rematur , agentul și toți cei cărora le-a vorbit
trebuie să fie uciși.195
Ch'en Hac: "…Pot fi uciși spre a li se închide gura și a-l
împiedica pe inamic să-i audă".
16. În gener al, dacă vreți să loviți armata , să atacaț i
orașe și să. asasinați oameni, trebuie să cunoașteți numele
comanda ntului garnizoa nei, al ofițer ilor de stat majo r, al
ușieri lor, al gardienilo r de la porți și al gărzilor de corp.
Trebuie să dați ordin agenț ilor voștri să se informeze
amănunț it desp re acest detali u.
Tu Mu: "Dacă d orim s ă conducem ofensiv a, trebuie să
cunoaștem oamenii pe ca re-i folosește inamicul . Sunt ei
experimentați s au proști, fini sa u grosolani? Odată aceste
calități cunoscute , facem pregătirile adecvate . Când regele
celor din Han trimise pe Han Hsi n, Ts'ao Ts'ao și Kuan Yung
să atace W ei Pao, el întrebă: "Cine este c omandant șef al
statul ui Wei? Po Chin, i se răspunse. Regele spuse: Gura lui
miroase încă a laptele pe care l-a supt. El nu va putea să-l
egaleze pe Han Hsin. Cine comand ă cav aleria? Feng Chesig ,
i se răspunse. Regele sp use: Este fiul generalului Feng Wu Che din
Ch'în. Cu toate că este om de va loare, nu face cât K uan
Yung. Si cine c omandă infanteri a? Hsia ng T' o, i se răspunse.
Regele spuse: Nu poate fi comparat cu Ts'ao Ts'an. N-am nici un
motiv s ă mă î ngrijorez".
17. Este de o impo rtanță capit ală să fie r eperați agenții
inamiculu i, care vin să ducă acti vități de spionaj împ otriva
voastră și să fie t ocmiți să treacă în servici ul vostru. Dați-le
194 Astfel de agenți secreți sunt numiți , pe drept cuv ânt,
"mori de vânt."
195 Giles a tradus: "Dacă o informație sec retă este d ivulg ată de
un spion înainte de vreme. ..". Sun Tzu nu vorbește de
"informații", ci de fap te, aface ri sau planuri care
interesează spion ajul.

instrucțiu ni și aveți grijă de ei.196 În acest fel su nt recruta ți și
folosiț i agen ții dubli.
18. Agenții indigeni ș i inte riori pot fi recruta ți și folosi ți
prin intermediul agențil or dubli .
Chang Yu: "Motivul este că agentul dublu cunoaște , printre
compatr ioții săi, pe aceia ca re sunt h răpăreți, ca și pe
funcțio narii care s-au achitat cu neglijență de datoriile lor.
Pe aceste pe rsoane le putem atrage în servici ul nostru".
19. Și în felul acesta agentul lichidabil , încărcat cu
informații false, p oate fi trimis la inamic pent ru a i le
trans mite.
Chang Yu: "Agenții lichidabili pot fi trimiși să transmită
informații false deoa rece age nții d ubli știu în ce domeniu
inamicul poate fi înșelat".
20. Și tot astfel, agenții volanți pot fi folosiț i la momentul
oportun.
21. Suve ranul trebuie să aibă cunoștință depli nă despre
activit ățile celo r cinci felu ri de agenți . Această cunoaștere
trebuie să provină de la agenți i dubli și de aceea ei trebuie
neapă rat trataț i cu extremă dărnicie.
22. În t recut, ascen siunea dinastiei Yin se dato rase lui I Chin care
servis e, cândva, pe Hsia; dinastia Chou ajunsese l a putere
datorită lui Lu Yu, servito rul celor din dinastia Yin.197
Chang Yu: "I Chin era un m inistru al celor din dinas tia Hsia care trecu
în serviciul celor din Yin. Lu Wang era un m inistru al celor din Yin, care
trecu în serviciul celor din Chou."
23. Iată de ce, numai suvera nul luminat și generalul de
valoare, care sunt în măsur ă să folosea scă d rept a genți
persoanele cele mai inteligen te, sunt siguri că realizează
lucruri mari. Operaț iunile secrete s unt esenț iale în război;
pe ele se bazează armata pe ntru a efectua fiecar e din
mișcările ei.
Chia Lin: "O armată fără agenți secreți este exact ca un
om făr ă ochi și urechi".
–––––––
196 Acești agen ți trebuie s ă fie, după traducer ea lui Giles,
"atrași cu bani, aduși pe căi ocolite și găzduiți confo rtabil".
197 Un anumit numă r de comentato ri se indig nează să vadă
aceste pe rsona je eminente califica te de Sun Tzu d rept
"spioni" sau "agenți"; totuși, este, de sigur , adevăr ul.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Sun Tzu era originar din Statul Ch’i. D atorită c ărții sale despr e arta războiului , el a obțin ut o audiență la Ho Lu, regele S tatului Wu.2 Ho Lu… [600683] (ID: 600683)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Sun Tzu era originar din Statul Ch’i. D atorită c ărții sale despr e arta războiului , el a obțin ut o audiență la Ho Lu, regele S tatului Wu.2 Ho Lu… [600683]

Copyright Notice

F253f950 F9a9 11e8 8eb2 F2801f1b9fd1 [626976]

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [620554]

Prin prism a deˑfinițieˑi leˑgaleˑ deˑ la art. 2 alin. (1) lit. f) din L eˑgeˑa sonteˑnsiosului [627374]

Federalnoe agentstvo po obrazovaniyu [606653]

Prof. Univ. D r. Nicolae Sichigea Absolvent: Dumitru Florina Mădălina Craiova , 2017 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI… [602248]

FENOMENUL GLOBAL DE STREAMING ONLINE DE JOCURI VIDEO Student(ă): Andra -Maria Vlad Grupa: 16LF 592 Coordonator: Lector dr. Mihai Burla cu –… [631612]

Copyright Notice

Similar Posts