Prof. coordonator: BURZ Răzvan Facultatea de Economie și de Administrarea Afacerilor Specializarea: EAI BRATU Ana -Maria DIACONU Raluca Mădălina… [600653]

1

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

ACTIVITĂȚILE ÎNTREPRINDERII
(FUNCȚIUNILE ÎNTREPRINDERII)

Prof. coordonator: BURZ Răzvan Facultatea de Economie și de
Administrarea Afacerilor Specializarea: EAI
BRATU Ana -Maria
DIACONU Raluca Mădălina
GRECU Irina -Maria

2

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR CUPRINS

1. NOȚIUNI INTRODUCTIV E……………………………………………………3
2. FUNCȚIUNILE ÎNTREPRINDERII ……………………………………………4
2.1. FUNCȚIUNEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE ……………………….5
2.2. FUNCȚIUNEA DE PRODUCȚIE ………………………………………….5
2.3.FUNCȚIUNEA COMERCIALĂ ………………………………………… …6
2.4.FUNCȚIUNEA FINANCIAR -CONTABILĂ …………………………… …6
2.5.FUNCȚIUNEA DE PERSONAL …………………………………………. .7
2.6.ALTE FUNCȚIUNI …………………………………………………… ……7
3. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………. ..9

3

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR 1.NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Întreprinderea este persoana juridică înființată pe baza patrimoniului propriu și care desfășoară o
activitate ec onomică, conform profilului ei î n scopul obținerii de profit, fiind organizată,
coordonată si condusă de către întreprinzatorul individual sau colectiv.
Întreprinderea constituie un s istem organizat care produce bunuri și servicii destinate satisfacerii
nevoilor de consum a le persoanelor fizice (populație) sau juridice (alte unități de producție sau
întreprinderi) prin utilizarea resurselor material e,umane,financiare și informaționale. 1
Termenul de „întreprindere” derivă din cuvântul francez „entreprise” și constituie compo nenta
fundamentală a economiei ,după cum celula este elemental fundamental al unui organism viu sau
atomul, element ul fundamental al materiei.Întreprin derile se organizează în toate domeniile de
activitate:industrie,agricultură,transporturi,c omerț,telecomu nicații,cercetare
științifică ,proie ctare,învățământ,cultură,ocrotirea s ănătății.2
Relațiile dintre „economie”,considerată,sub aspectul ei general și „întreprindere”,sunt așa de
strânse,încât nu este posibil să existe idei precise as upra uneia fără a poseda cunoșt ințe extinse
asupra celeilalte. Economia întreprinderii are ca obiect de studiu relațiile organizatorice, cu
caracter social, care se dezvoltă în cadrul întreprinderii în vederea coordonării și armonizării
optime a diferitelor laturi de activitate a le acesteia și a asigurării pe această bază a unei eficiențe
economice maxime.
Întreprinzătorul este persoana fizică care își asumă singură sau în colectiv, ca manager,
răspunderea co nducerii unei întreprinderi, firme, societăți;atunci când este de sine stătător, el este
proprietarul mijloacelor de producție, dispune de profitul obținut, dar în aceeași măsură își asumă
riscul.

1Gabriela STĂNCIULESCU, Economia Întreprinderii,Manual pentru clasa a X a ,ed. Oscar Print, București, 2001 ,
pag.11;
2Constantin BĂRBULESCU și Tatiana GAVRILĂ, Economia și Gestiunea Într eprinderii , ed.Economică, București,
1999 , pag.21;

4

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR Aportul economiei la cunoașterea întreprinderii constă în:
-o mai bună explicare a naturii profunde a întreprinderii și a rațiunilor dezvoltării ei;
-analiza raporturilor de forțe între diferitele categorii de agenți e conomici implicați în
funcționareaîntreprinderii; – strategiile elaborate de întreprinderi și, în acest context, studierea
unui nou tip de concurență privită ca un proces comportamental.

2.FUNCȚIUNILE ÎNTREPRINDERII

Inițiatorul conceptului de „f uncțiune” a fost Henry Fayol, care a realizat pentru prima oară, pe
baza unei analize a întregului complex de activiăți din cadrul întreprinderii, o compartimentare, o
grupare rațion ală a tuturor activităților în cinci funcțiuni.
Funcț iunea reprezintă ansa mblul activităților orientate spre realizarea unor obiective derivate,
rezultate din obiectivele generale ale întreprinderii. Ea este o component ă a sistemului
organizării procesuale a între prinderii. 3
Cu privire la delimitarea domeniilor există un cvasiconsens că principalele d omenii de activitate,
respectiv de funcțiuni din cadrul unei întreprinderi sunt:
1. Funcțiunea de cercetare -dezvoltare
2. Funțiunea de producție (operațională)
3. Funcțiunea comercială
4. Funcțiunea financiar -contabilă
5. Funcțiunea de personal (resurse umane)
Ceea ce diferă între întreprinderi este gradul de dezvoltare al acestor domenii de activitate, aria
lor de cuprindere. În anumite tipuri de întreprinderi sunt mai dezvoltate un ele funcțiuni, pe când
în întreprinderi din alte ra muri de activitate, alte funcțiuni sunt mai dezvoltate.

3Constantin BĂRBULESCU și Tatiana GAVRILĂ, Economia și Gestiunea Întreprinderii , ed.Economică, București,
1999, pag. 83;

5

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR Fiecare funcțiune a întreprinderii este compusă din activități. La rândul lor, activitățile cuprind
atribuții. De asemenea, atribuțiile cuprind mai multe sarcini, iar sarcinile pot fi descompuse în
operații și mișcări.
Activitatea poate fi definită ca totalitatea atribuțiilor omogene de o anumită natură (tehnică,
economică, juridică) pentru a căror efectuare sunt necesare cunoștințe de specialitate dintr -un
anumit domeniu prin care se realizează o part e dintr -o funcțiune a întreprinderii, cu sc opul de a
atinge un anumit obiectiv al funcțiunii sau un obiectiv specific activității respective.
Atribuția reprezintă ansamblul de sarcini de muncă identice necesare pentru realizarea unei părți
dintr -o activit ate atunci când se referă la întreprindere sau părțile component e ale acestora.
Sarcina reprezintă o acțiune de anumită natură care se realize ază după o anumită procedură cu
scopul îndeplin irii unui obiectiv individual.
Operația reprezintă o acțiune divizibilă, care nu poate fi realizată decât în același moment la
același loc de muncă și de către același executant individual sau colect iv.
Între funcțiunea întreprinderii și noțiunile anterioare există o interdependență și un grad de
subordonare, prezentate în schema următoare:4

2.1. FUNCȚIUNEA DE CERCETARE -DEZVOLTARE
Funcțiunea de cercetare -dezvoltare este una din funcțiunile importante ale întreprinderii , a cărei
importanță crește în mod continuu.De modul în care se realizează ac tivitățile în acest domeniu
depinde viitorul unităților economice, sub aspectul în noirii permanente a portofoliului de produse
și servicii, a tehnologiilor folosite, precum și al creșterii prin investiții.
În cadrul funcțiunii de cercetare -dezvoltare se elaborează strategiile de dezvoltare a produselor, a
tehnolo giilor și dezvoltarea în ansamblu a activității întreprinderii.Activitățile care se desfășoară
în cadrul funcțiunii de cercetare -dezvo ltare au un profund caracter in ovator, asigurând adaptarea
firmelor la evoluția necesităților, clienților,dar și la evoluț ia științei,tehnicii.Neglijarea acestei

4Ion DĂNĂIAȚĂ, Management.Bazele teoretice, ed.Mirton ,Timișoaral,2002 , pag.100 -101; Funcțiunea Activitatea Sarcina Operația

6

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR funcțiuni de către manageri duce la stagnarea, reducerea sau chiar pierderea poziției pe piață a
firmei respective.
Activitățile de bază:
 de concepție -vizează cercetarea și proiectarea produselor,serviciilor,lucr ărilor noi și a
tehnol ogiilor de realizare a acestora;
 de organizare a conducerii, producției și muncii -elaborează documentații pentru
dezvoltarea produse lor, capacităților de producție;

2.2.FUNCȚIUNEA DE PRODUCȚIE(OPERAȚIONALĂ)

Funcțiunea de producție( operațională,utilizată mai ales în cazul serviciilor) se caracterizează prin
aceea că cuprinde activitatea de bază a întreprinderii/organizației prin care se realizează
transformarea obiectelor muncii în produse , servicii finite destinate vânzării către cl ient.Ea
cuprinde ansamblul activităților prin care se realizează obiectivele firmei în domeniul producției,
fabricației produselor,prestării de servicii.
Activitățile de bază:
 de pregătire a producției ;
 de executare propriu -zisă a produselor ;
 programarea,l ansarea și urmărirea operative a producției ;
 transportul intern psihologic ;
Factorii de influență ai funcțiunii de producție sunt:profitul întreprinderii,dotarea
tehnică,caracteristicile materiilor prime și materialelor,complexitatea produselor.5

2.3.FUNC ȚIUNEA COMERCIALĂ
Funcțiunea comercială cuprinde un ansamblu de activități, vizând aprovizionarea tehnico –
materială, desfacerea produselor, comerțul exterior și cooperarea economică intern ațională, ele
fiind grupate în trei componente: marketi ng, aprovizio nare, desfacere. Aceasta cuprinde

5Gabriela STĂNCIULESCU, Economia Întreprinderii,Manual pentru clasa a X a,ed. Oscar Print, București,
2001 ,pag.49;

7

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR majoritatea activităților, prin care unitatea economică rea lizează legătura cu mediul ambia nt, atât
prin procurarea resurselor material e și energetice, precum și pentru desfacerea produselor,
lucrărilor și serviciilor rezu ltate din activitate a proprie.
Activități de bază:
 cunoașterea piețelor și surselor de aprovizionare pentru toate categoriile de produse ;
 identificarea, selecționare a furnizorilor și negocierea cu aceștia ;
 fixarea prețurilor și tarifelor de vânzare ;
 atingerea și menținerea unei cote de piață stabile ;
 asigurarea rentabilității comerciale ;

2.4. FUNCȚIUNEA FINANCIAR -CONTABILĂ
Funcțiunea financiar -contabilă cuprinde activități privind folosirea mijloacelor financiare
necesare în procesul economic și de u rmărire a rezultatelor obținute de întreprindere. Aces te
activități au un pronunțat c aracter de sinteză, evidențiind în expresie monetară aspectele
economice ale activității într egii între prinderi și utilizând resursele bănești ale întreprinderii.
Activită ți de bază:
 planificarea financiară, respectiv previzionarea mijloacelor financiare necesare activității
firmei ;
 execuția financiară prin care se asigură distribuirea acestor resurse în cadrul firmei;
urmărirea utilizării lor eficiente;
 contabilitate, ansa mblul atribuțiilor prin care se realizează și se evidențiază valoric
resursele material e, umane și finan ciare, precum și rezultatele activității firmei ;
 calculația conturilor și a prețurilor ;
 analiza economico -financiară ;6

2.5. FUNCȚIA DE PERSONAL (RESURS E UMANE)
Funcția de personal grupează activități cu privire la asigurarea forței de muncă , a perfecționării
resurselor umane,asigurarea condițiilor de muncă și salarizare.Ea cuprinde ansamblul
activităților desfășurate pentru realizarea obiectivelor firmei în domeniul asigurării resurselor
umane necesare,precum și în domeniul utilizării și dezvoltării,al motivării angajaților firmei
respective.

6 Ion DĂNĂIAȚĂ, Management.Bazele teoretice, ed.Mirton ,Timișoaral,2002,pag.104;

8

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR Activități specifice:
 determinarea necesarului de personal,cantitativ și în structură ;
 aprecierea,promovarea ;
 recompensarea și sancționarea angajaților ;
 evidența sa

2.6.ALTE FUNCȚIUNI
La întreprinderile din domeniul serviciilor, turismului și alimentației publice apare și funcțiunea
de marketing, care prospectează piața și stabilește mijloacele pe care întreprin derea trebuie să le
folosească astfel încât să obțină maxim de profit în condiții de satisfacere cât mai completă a
cererii.
Activități de bază:
 elaborarea de studii de piață ;
 realizarea promovării produselor;
 determinarea sistemului optim de distribuție;
 stabilirea contactelor directe ;

Întreprinderile de turism și alimentație publică cuprind de asemenea și funcțiunea de protecție a
mediului înconjurător.Aceasta cuprinde totalitatea activităților desfășurate de întreprindere în
scopul protecției potențialului turistic și prevenirii degradării sale.
Activități de bază:
 exploatarea științifică și rațională a resurselor turistice ;
 analiza relației între activitatea de turism și activitățile economice poluante, în vederea
prevenirii degradărilor provo cate de factori din alte sectoare de activitate
 sensibilizarea unităților economice a căror activitate poluantă afectează potențialul
turistic7;

7Gabriela STĂNCIULESCU, Economia Întreprinderi i și elemente de legislație,Manual pentru clasa a XI a, ed.Oscar
Print, București, 2001 ;pag.66 -68;

9

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR

FACULTATEA DEECONOMIE ȘIDEADMINISTRARE AAFACERILOR
3.BIBLIOGRAFIE

1.Gabriela STĂNCIULESCU ,Economia Întreprinderii,Manual pentru clasa a X a ,ed. Oscar
Print,București , 2001 ;
2.Gabriela STĂNCIULESCU ,Economia Întreprinderii și elemente de legislație,Manual pentru
clasa a XI a ,ed.Oscar Print,București , 2001 ;
3.Constantin BĂRBULESCU și Tatiana GAVRILĂ, Economia și Gestiunea
Întreprinderii ,ed.Economică,București , 1999 ;
4.Ion DĂNĂIAȚĂ, Management.Bazele teoretice ,ed.Mirton ,Timișoara ,2002 ;
5.Ion DIJMĂRESCU, Bazele Managementului ,ed.Didactică și Pedagogică,București,1995 ;
6. Corneliu RUSSU, Organizarea strucurală -informațională a întreprinderii , Editura Politică,
București, 1978;

Oooo o