I.Elaborarea părții teoretice: Introducere, obiective, ipoteze. [600544]

I.Elaborarea părții teoretice: Introducere, obiective, ipoteze.

Introducere: 

Termenul “workaholism” există in România de câțiva ani buni, fiind mai frecvent decât 
expresia “dependența de muncă”. Cuvântul “workaholic” are o conotație negativă, așa cum a 
fost delimitat conceptual încă din 1971 de Oates: “o persoană care manifestă o nevoie 
exagerată de a munci, un dezechilibru vizibil, cu impact asupra stării de sănătate, a gradului 
de satisfacție personal, a relațiilor personale, precum și asupra vieții sociale a individului în 
ansamblu”, iar comportamentul, o compulsie, “nevoia incontrolabilă de a munci fără 
întrerupere”. Începuturile fenomenului sunt în Japonia, unde, în 1969 a avut loc primul caz de 
“karoshi” – “moarte prin epuizare” în limba Japoneză. 
Principalul factor care contribuie la problema “workaholism­ului” este faptul că workaholicii 
cred că acest stil reprezintă drumul către succes, în special către succesul economic. O 
persoană dependentă de muncă se identifică practic cu aceasta, este o modalitate prin care ea 
se bucură de viață și își creează propria identitate. Așadar, când vorbim de ”workaholism” ne 
referim la o afecțiune și nicidecum la un stil de a­ți trăi viață. 
Cea mai des întâlnită problemă care apare drept urmare a dependenței de muncă este 
înstrăinarea de  familie și de apropiați, plus problemele de sănătate. Fiind prea preocupați de 
serviciu muncă, workaholicii își neglijează sănătatea, igiena personala, sar peste mese 
s.a.m.d. Aceste lucruri conduc treptat la scăderea eficienței workaholicilor. Problemele de 
sanatate curente ale acestora sunt, deshidratare, probleme de gastrită, dureri de cap și diverse 
afecțiuni pe bază de stres, insomnia etc. 
Putem spune că oamenii care se regăsesc în această situație au șanse mari să manifeste 
simptomele workaholismului. 
Caracteristici ale workaholismului: 
­Nevoia necontrolată de a se implica în cât mai multe activități 
­Frustrarea că nu ti­ai îndeplinit toate misiunile 
­Dorința de valorizare a performanței 
­Dorința de a face tuturor pe plac 
­Sentimentul de incapacitate de a pune STOP 
Consider că apariția workaholismului și a altor efecte nocive datorate suprasolicitării și  
frustrării excesive, pot fi anticipate și eliminate prin anumite strategii de conducere. 

Obiective:

În cadrul acestei lucrări, obiectivul meu constă în găsirea unei relații între angajații nou 
veniți la o companie și cei care manifestă un comportament de workaholism. Cu alte cuvinte, 
în urma cercetării mele, doresc să descopăr dacă angajații noi veniți sunt mai predispusi să 
fie workaholici decât angajații cu vechime. 

Ipoteze: 

Ipoteza ce urmează să fie testată este următoarea: „Angajații noi (cel mult 6 luni de când 
lucrează în locul respectiv) sunt mai predispuși să devină workaholici decât angajații mai 
vechi”. 

II.Elaborarea părții practice: metode, variabile,  
instrumente, lotul de respondenți 

Metode: 

Pentru realizarea acestei cercetări , am considerat că metoda cea mai eficientă, cea mai 
economică din punct de vedere financiar este ancheta sociologică. De asemenea, am 
considerat că folosirea unei metode cantitative, respectiv ancheta  sociologică ar putea 
conduce la un rezultat cât mai echilibrat. 

Variabile: 

Pentru testarea ipotezei s­a folosit ca variabilă independentă perioada de când lucrează la 
companie subiecții, iar variabila dependentă este reprezentată de tendințele subiecților spre 
workaholism.

Instrumente: 
 
 
Pentru verificarea ipotezelor se vor folosi cele două chestionare. 
Primul chestionar a fost gândit în așa fel încât să verifice gradul de mulțumire pe care 
subiecții îl au față de poziția (statusul lor) la locul de muncă. 
Cel de­al doilea chestionar era menit să evidențieze cât de repede vor să avanseze subiecții 
cât timp suplimentar ar fi dispuși să acorde pentru locul de muncă. 
 
 
Lotul de respondenți/eșantion: 
 
 
Respondenții acestui studiu au fost angajații companiei Y din Timișoara, o companie ce se 
ocpua cu deisgnul paginilor web . Pentru realizarea anchetei sociologice, am obținut accesul 
la baza de date a companiei, din care am selectat, un numar de 60 de subiecți, dintr­un total 
de 200, 30 dintre aceștia lucrând de mai bine de 1 an la compania respectiva, iar cealaltă 
jumătate lucrând de mai puțin de un an la compania Y. 
Acestor subiecți le­a fost aplicat primul chestionar. În funcție de răspunsurile lor la test, am 
mai organizat o selecție, unde am păstrat 30 de subiecți (primii 15 cei mai nemulțumiți dintre 
cei cu experiență și primii 15 cei mai nemulțumiți dintre cei noi), cărora le­am aplicat cel 
de­al doilea chestionar. 
 
 
Desfășurarea propriu­zisă: 
 
 
Respondenții care manifestau simptome de workaholici au fost nemulțumiți față de statusul 
lor în firma respecrivă, dând de înțeles în urma răspunsurilor că lucrează mai mult decât 
ceilalți pentru a avansa mai repede în post. 
Aceștia erau dispuși să lucreze mult mai mult față de non workaholici, motivația lor fiind 
redată și de dorința de a avansa cât mai repede. 
 
 
Rezultate:

În urma aplicării chestionarelor s­a dovedit că ipoteza este adevărată, majoritatea 
angajaților noi prezentau simptome mai apropiate de worhalism față de cei vechi, fapt 
datorat dorinței lor de a se afirma în organizația respectivă. Cel de­al doilea chestionar 
a făcut diferența, dacă de la primul chestionar am filtrat un număr egal pentru ambele 
grupuri (15 persoane), la cel de­al doilea chestionar, angajații mai noi au dovedit că 
sunt mult mai dispusi să lucreze în plus pentru a avansa în post.  
 
 
 
Concluzii: 
 
 
 
În concluzie, putem spune că angajații mai noi din compania y sunt mai predispuși să devină 
workaholics față de cei vechi. 
 
 
Limite: 
 
O limită a acestui design ar fi dimensiunea relativ redusă a esantionului. Pentru o mai mare 
acuratețe a rezultatelor este recomandată folosirea unui esantion mult mai mare de 
participanți, aleși din diverse medii organizaționale. 
 
 
Bibliografie: 
 
 
 Oates(1971) ,,Confessions of a Workaholic: The Facts about Work Addiction,'' 
"Chained to the Desk" by Bryan Robinson