Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE [600533]

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 25

Unitatea de înv ățare 2

Fundamente ale realiz ării sistemelor informatice

Cuprins

2.1. Introducere
2.2. Obiective
2.3. Subiecte de studiu
2.3.1. Planificarea sistemelor informatice
2.3.2. Concep ția, realizarea și implementarea sistemelor informatice
2.3.2.1. Analiza sistemului informatic de realizat
2.3.2.2. Realizarea sistemului informatic
2.3.2.3. Implementarea sistemului informatic
2.3.2.4. Strategii de realizare a sistemelor inform atice
2.4. Rezumat
2.5. Test de autoevaluare
2.6. Concluzii
2.7. Bibliografie obligatorie

2.1. Introducere

În această unitate de înv ățare sunt prezentate informa ții privind procesul de
planificare a sistemului informatic, urmat de cel a l concep ției, realiz ării și
implement ării sistemelor informatice. De asemenea, sunt abord ate strategiile de
realizare a sistemelor informatice.

Cuno știn țe preliminare: sistem informatic

Resurse necesare și recomand ări de studiu: resursele de la
bibliografia obligatorie; instrumente de scris, cal culator și acces la
internet

Durata de înv ățare: 120 de minute

2.2. Obiective

Obiectivul specific: dobândirea cuno știn țelor și abilit ăților teoretice cu privire la
activit ățile de realizare a sistemelor informatice

Obiectivele opera ționale
Dup ă parcurgerea con ținutului, to ți studen ții vor putea s ă:
/xmarkbld enun țe etapele procesului de planificare a sistemelor in formatice;
/xmarkbld arate în ce const ă analiza sistemului informatic de realizat;

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 26
/xmarkbld prezinte modalit ățile de realizare a sistemelor informatice;
/xmarkbld descrie etapa de implementare a sistemului informat ic;
/xmarkbld explice strategiile de realizare a sistemelor infor matice.

2.3.1. Planificarea sistemelor informatice

În domeniul sistemelor informatice, planificarea se bazeaz ă pe un proces de
anticipare, al c ărui scop îl reprezint ă stabilirea obiectivelor fundamentale ce
trebuie atinse prin construirea viitoarelor sisteme , dar și a activit ăților ce trebuie
desf ăș urate și a ac țiunilor de întreprins. În procesul de planificare a sistemelor
informatice se pune accent pe o serie de aspecte, p recum: evaluarea realiz ărilor
informatice existente în organiza ție, anticiparea dezvolt ărilor viitoare, stabilirea
obiectivelor ce trebuie atinse și definirea mijloacelor necesare pentru realizarea
obiectivelor.

Pentru realizarea unei coeren țe manageriale la nivelul organiza ției, procesul de
planificare cu privire la dezvoltarea sistemelor in formatice vizeaz ă, dup ă unii
autori, dou ă obiective fundamentale , și anume:
/xmarkbld realizarea unei coordon ări între obiectivele strategice de ansamblu ale
organiza ției și cerin țele satisf ăcute prin sistemele informatice , pentru atingerea
acestuia nefiind exclus ă nici posibilitatea redefinirii obiectivelor strate gice ale
unit ății, ca urmare a lu ării în considerare a posibilit ăților oferite de tehnologiile
informatice; și
/xmarkbld asigurarea compatibilit ății între definirea global ă a sistemelor informatice
și realizarea lor progresiv ă, ce implic ă o analiz ă global ă la nivelul întregii
organiza ții, care va permite eviden țierea corel ărilor dintre diversele aplica ții
informatice, grani țele lor comune și obiectivele pe care le vor satisface, dar și o
realizare progresiv ă a sistemelor informatice, ca urmare a imposibilit ății
realiz ării simultane a acestora, impus ă de motive care țin de factorul timp și de
resursele disponibile.

Procesul de planificare a sistemelor informatice implic ă parcurgerea mai multor
etape , c ărora le corespund anumite activit ăți, constând în:
1. Prezentarea infrastructurii informa ționale și informatice actuale – obiectivul
de baz ă urm ărit îl reprezint ă determinarea modului în care func ționeaz ă actualul
sistem informa țional, precum și subsistemele sale informatice, vizând o descriere
corect ă a stadiului în care se afl ă organiza ția în domeniul informatiz ării;
2. Descrierea stadiului viitor al organiza ției, în plan informa țional și informatic
– în aceast ă etap ă se includ toate demersurile pentru definirea viito are a
infrastructurii informa ționale și informatice a organiza ției, toate ac țiunile care se
deruleaz ă acum formând „miezul” procesului de planificare; și
3. Elaborarea planurilor de tranzi ție de la starea actual ă, la cea viitoare –
obiectivul de baz ă al acestei etape const ă în definirea conceptual ă a planului care
va asigura tranzi ția de la sistemele informatice actuale la cele care le vor înlocui
pe acestea, precum și a suportului lor informa țional.
(Urs ăcescu, 2002, pag. 130-135)

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 27
Sarcină de înv ățare

Realizeaz ă o prezentare a infrastructurii informa ționale existente într-o
organiza ție și descrie apoi stadiul viitor al acestei organiza ții în plan
informa țional pe care îl identifici.

2.3.2. Concep ția, realizarea și implementarea sistemelor
informatice

Un sistem informatic necesit ă o activitate de concep ție în vederea realiz ării lui,
precum și un proces de implementare , urmat de exploatarea și men ținerea lui în
func țiune. Întregul proces de concepere, proiectare, rea lizare și exploatare a
sistemelor informatice implic ă, din partea oric ărei unit ăți, angajarea de
importante resurse umane, materiale și financiare.

2.3.2.1. Analiza sistemului informatic de realizat

În etapa de analiz ă a sistemului informatic ce urmeaz ă a fi proiectat se
urm ăre ște determinarea cerin țelor sistemului . Pentru aceasta, anali știi de sistem
apeleaz ă la surse de informare, care se reg ăsesc îndeosebi în cadrul unit ății
beneficiare a sistemului informatic ce va fi realiz at. Anali știi trebuie s ă ob țin ă
informa țiile de care au nevoie de la utilizatorii actualulu i sistem informa țional,
prin examinarea cu aten ție a activit ății desf ăș urate de ace știa, a documentelor pe
care le utilizeaz ă în munca de zi cu zi în cadrul unit ății, prin în țelegerea
tehnicilor și a procedurilor folosite. Totodat ă, ace știa trebuie s ă cuantifice
volumul de date cu care se opereaz ă în organiza ție, ordinea în care se realizeaz ă
prelucrarea lor, regulile care se respect ă, toate datele utilizate necesitând o
structurare dup ă criterii precise, care s ă determine o reducere a timpului de
manevrare a lor.

Se apreciaz ă (Jolde ș, 2004, pag. 41-42) c ă un bun analist de sistem trebuie s ă
posede cumulativ urm ătoarele calit ăți umane :
/xmarkbld tupeu – manifestat nu prin impertinen ță , obr ăznicie, ci prin abilitate în
îndr ăzneala de a adresa orice întreb ări, oricui, oricând, chiar și atunci când
acestea sunt delicate și/sau incomode, fie pentru intervievant (anchetator ), fie
pentru intervievat (anchetat sau respondent);
/xmarkbld impar țialitate – concretizat ă în obiectivitatea de care trebuie s ă de-a
dovad ă analistul în analizarea diverselor situa ții și de g ăsire a celor mai bune
solu ții;
/xmarkbld aten ție la detalii – analistul trebuie s ă dispun ă de capacitatea de corelare a
celui mai mic am ănunt cu totalitatea informa țiilor semnificative și de a sesiza
dac ă un am ănunt este relevant sau nu;
/xmarkbld adaptabilitate – prin care se în țelege necesitatea ca analistul s ă adapteze
activitatea de analiz ă desf ăș urat ă la situa ția real ă a sistemului cercetat, f ără a lua
în considerare caracteristicile sistemelor analizat e în trecut;

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 28
/xmarkbld anti-conservatorism – explicat prin atitudinea analistului care nu tre buie s ă
aib ă idei preconcepute, ci s ă urm ăreasc ă s ă re țin ă elementele relevante ale
sistemului studiat și aspectele caracterizate prin stabilitate, în cond i țiile în care
activitatea desf ăș urat ă de orice organiza ție este una dinamic ă, în continu ă
mi șcare și evolu ție.

Pentru determinarea necesit ăților pe care viitorul sistem trebuie s ă le satisfac ă, se
utilizeaz ă o serie de metode , considerate tradi ționale, de colectare de informa ții
și de determinare a cerin țelor sistemului , din aceast ă categorie distingându-se
urm ătoarele:
/xmarkbld observarea direct ă a personalului unit ății în timpul exercit ării atribu țiilor
de serviciu , realizându-se însemn ări scrise cu privire la activit ățile desf ăș urate de
beneficiari, la fiecare loc de munc ă;
/xmarkbld interogarea direct ă a utilizatorilor , prin interviuri individuale și de grup
sau anchete realizate prin chestionare sau seturi d e chestionare;
În tehnica interviului se folosesc dou ă metode fundamentale de intervievare, și
anume: 1) metoda interviului dirijat: este aceea în care anchetatorul de ține, cel
pu țin la debutul interviului, controlul modului de der ulare a acestuia, chiar dac ă
pe parcurs controlul îl preia intervievatul; și 2) metoda interviului nedirijat, care
const ă în asigurarea unei libert ăți totale respondentului, rolul anchetatorului fiind
acela de a-l incita la vorb ă pe tema discu ției și de a-l asculta.
Spre deosebire de interviu, în care, prin intermedi ul comunic ării între cel pu țin
dou ă persoane, se formuleaz ă întreb ări și se ob țin r ăspunsuri, chestionarul este
un document scris în format clasic, pe suport de hâ rtie, sau în format electronic,
pe suport magnetic. Diferen țele dintre interviu și chestionar sunt date de m ărimea
costurilor implicate și de volumul (cantitatea) și calitatea informa țiilor ob ținute.
/xmarkbld cercetarea am ănun țit ă (analitic ă) a tuturor documentelor ce se g ăsesc în
cadrul unit ății beneficiare: documente privind misiunea și strategia unit ății
(planul strategic, planurile de afaceri, studii de fezabilitate pentru diverse
proiecte), regulamente și alte documente de organizare (regulament de
organizare și func ționare, regulament de ordine interioar ă, organigrama, fi șa
postului), acte normative care reglementeaz ă func ționarea unit ății, documente
primare și de sintez ă, formulare, rapoarte completate, documenta ții ale sistemului
existent, alte documente etc.
(Jolde ș, 2004, pag. 42-67)

2.3.2.2. Realizarea sistemului informatic

Realizarea unui sistem informatic este „o art ă și un echilibru între subtilitate și
pricepere, iar acceptarea și administrarea lui, o calitate a sistemului propri u de
valori ale organiza ției”. (Urs ăcescu, 2002, pag. 54)

Se disting dou ă modalit ăți de proiectare și realizare a sistemelor informatice :
/xmarkbld apelarea la parteneri independen ți, în calitate de furnizori externi
specializa ți (op țiunea externaliz ării);
/xmarkbld apelarea la utilizatori din cadrul organiza ției (op țiunea internaliz ării).

Externalizarea desemneaz ă ac țiunile de intermediere, total ă sau par țial ă, a
activit ăților specifice sistemelor informatice, între organi za ție și un furnizor

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 29
extern specializat. Strategia externaliz ării produce, atât beneficii directe, cât și
indirecte, dup ă cum reiese din figura urm ătoare.

Figura nr. 2.1. Beneficiile externaliz ării în domeniul informatic
(Urs ăcescu, 2002, pag. 138)

Considerat ă o evolu ție în domeniul informatic, alegerea solu ției internaliz ării în
dezvoltarea sistemelor informatice genereaz ă atât unele avantaje cât și cât și o
serie de limite, reflectate în:
a) rezultate pozitive:
/xmarkbld cre șterea satisfac ției utilizatorilor "neinformaticieni" atât pentru m otive
reale (folosirea calculatorului pentru rezolvarea p roblemelor lor), cât și simbolice
(capacitate aparent ă de a utiliza o nou ă tehnologie);
/xmarkbld înregistrarea unei cre șteri de productivitate în procesele de lucru, refle ctat ă
într-o eficacitate aparent ă la nivel local.
b) rezultate negative:
/xmarkbld dezvoltarea anarhic ă a aplica țiilor, cu grave consecin țe de incompatibilitate
și redundan ță în con ținutul acestora;
/xmarkbld calitatea contestabil ă a aplica țiilor dezvoltate, care includ date și informa ții
pu țin fiabile și exacte;
/xmarkbld absen ța manualelor de utilizare și documentare aferent ă aplica țiilor
informatice, care fac s ă poat ă fi utilizate, exclusiv de c ătre autorul lor;
/xmarkbld costuri de realizare mari a aplica țiilor, datorat unor alegeri inadecvate a
instrumentelor software și a tehnicii de calcul.
(Urs ăcescu, 2002, pag. 137-140)

2.3.2.3. Implementarea sistemului informatic

„În paralel cu realizarea programelor (sau adaptare a lor, dac ă au fost
achizi ționate de la firme de software) are loc una din cel e mai importante etape:
implementarea sistemului informatic . De și conceptul de implementare în acest
domeniu se refer ă la înlocuirea sistemului vechi cu cel nou realizat , se impune
precizarea c ă, în practic ă, cele dou ă etape – construc ția sistemului și imple-
mentarea lui – se întrep ătrund. Pe m ăsura dezvolt ării programelor și test ării lor

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 30
are loc în paralel implementarea lor în activitatea pentru care s-a vizat
dezvoltarea aplica țiilor informatice. Aceast ă abordare, presupune în practica
organiza ției o serie de sarcini care pot fi dirijate în paralel:
/xmarkbld instalarea sistemelor de calcul (dac ă nu au existat pân ă în acel moment),
sau efectuarea unor schimb ări ale platformei tehnologice actuale (ex.: instala rea
unei re țele locale);
/xmarkbld efectuarea testelor și a modific ărilor finale în structura programelor;
/xmarkbld formarea utilizatorilor pentru utilizarea noilor pr oceduri, ac țiune bazat ă în
mare parte și pe folosirea documenta ției care înso țește sistemul.

În momentul în care se apreciaz ă c ă au fost întrunite toate condi țiile are loc
implementarea efectiv ă a sistemului , dup ă diferite modalit ăți:
/xmarkbld implementarea direct ă, care folose ște date curente, reale și reprezint ă
solu ția cea mai eficient ă din punct de vedere al costurilor (se reduc cheltu ielile
aferente implement ării), dar cu gradul de risc cel mai mare;
/xmarkbld implementarea paralel ă, care folose ște atât date curente, cât și anterioare și
presupune utilizarea noilor proceduri în paralel cu cele vechi, antrenând îns ă
cheltuieli mai mari și un oarecare grad de iner ție în func ționarea paralel ă a
sistemelor;
/xmarkbld implementarea pilotat ă, care începe cu subsistemele ce au o frecven ță
maxim ă de utilizare sau care sunt apelate identic de mai multe verigi din cadrul
întreprinderii (ex.: un sistem de gestiune a stocur ilor, implementat într-unul din
cele 10 depozite ale firmei);
/xmarkbld implementarea compartimental ă, specific ă întreprinderilor în care
structurile organizatorice prezint ă autonomie prin prisma fluxurilor
informa ționale și a activit ăților desf ăș urate.”
(Urs ăcescu, 2002, pag. 153)

Sinonim cu termenul de implementare a sistemelor in formatice se utilizeaz ă și
cel de implantare. Implantarea sistemelor informatice const ă în înlocuirea
sistemului anterior (manual sau informatizat) cu ce l nou realizat. Procesul se
deruleaz ă, de regul ă, în mod treptat, în cursul unei st ări de tranzi ție în care vor fi
incluse urm ătoarele aspecte:
/xmarkbld verificarea existen ței condi țiilor favorabile organiza ției, prin care este
asigurat ă tranzi ția de la starea actual ă la cea final ă;
/xmarkbld analiza modului în care sistemul realizat r ăspunde criteriilor de
performan ță (pertinen ță , costuri, termene), care i-au fost atribuite;
/xmarkbld evaluarea costurilor implicate de înlocuirea vechiu lui sistem cu cel nou
(costuri de formare- școlarizare utilizatori, costuri rezultate dintr-o p ierdere de
eficien ță momentan ă etc.).
(Urs ăcescu, 2002, pag. 53)

2.3.2.4. Strategii de realizare a sistemelor inform atice

În activitatea de realizare sistemelor informatice se deosebesc trei strategii :
a) Strategia top-down sau strategia descendent ă – const ă în descompunerea
sistemului informatic ce trebuie realizat pe nivele succesive pân ă la ob ținerea
unor componente simple u șor de realizat. Obiectivul principal al acestei

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 31
metodologii const ă în realizarea modulariz ării sistemului de sus în jos. Acest tip
de abordare permite realizarea în paralel a compone ntelor sistemului informatic
și eliminarea redundan țelor sistemului.

Figura nr. 2.2.
(Chichernea et al. , 2001, pag. 45)

b) Strategia ascendent ă sau strategia bottom-up – promoveaz ă principiul
definirii și asambl ării componentelor de nivel inferior în cadrul siste melor
informatice complexe, în definirea și realizarea acestor componente existând o
independen ță total ă. Are la baz ă principiul agreg ării modulelor „de jos în sus”
punând în eviden ță leg ăturile, pân ă se ajunge la un singur modul.

c) Strategia mixt ă – își propune s ă preia avantajele celor dou ă metode de
abordare, descrise mai sus, în sensul definirii uni tare a componentelor sistemului
informatic și apoi, în proiectarea și realizarea acestor componente. Aceast ă
strategie reprezint ă o combina ție a strategiei descendente și a strategiei
ascendente și se bazeaz ă pe o abordare de tip ascendent-descendent, adic ă
opereaz ă cu acelea și concepte enun țate anterior și modelate în func ție de situa ția
concret ă analizat ă. Aceast ă strategie utilizeaz ă combinat regulile metodei de
abordare ascendent ă și de abordare descendent ă, în func ție de situa ția real ă. Ele
stau la baza majorit ății activit ăților necesare pentru proiectarea sistemelor
informatice, și combin ă în mod armonios cele dou ă clase de metode în diverse
situa ții.
(Chichernea et al. , 2001, pag. 44-47)

2.4. Rezumat

Indiferent de solu ția de programare adoptat ă, fundamental, pentru rezolvarea
oricărei probleme de gestiune, este efectuarea unei anal ize aprofundate a acesteia
și proiectarea aplica ției sau a aplica țiilor, astfel încât s ă se asigure, nu numai
solu ționarea în mod optim a problemei respective, ci și posibilitatea conect ării
rezultatelor analizei, proiect ării și program ării în contextul general al

Material de studiu SISTEME INFORMATICE DE GES TIUNE
Specializarea Contabilitate și Informatic ă de Gestiune

Pagina 32
administr ării și func țion ării organiza ției care face obiectul realiz ării unui sistem
informatic de gestiune. (Oprean et al. , 1994, pag. 165)

Cuvinte cheie: analiza sistemului informatic; implementarea
sistemului informatic; planificarea sistemelor info rmatice; strategii de
realizare a sistemelor informatice

2.5. Test de autoevaluare

1 Prezenta ți avantajele și dezavantajele internaliz ării în dezvoltarea sistemelor
informatice. [max. 50 cuvinte] (3p)

2 Enun țați sarcinile și modalit ățile de implementare a sistemelor informatice.
La ce se refer ă implantarea sistemelor informatice? [max. 50 cuvin te] (3p)

3 Descrie ți strategiile de realizare a sistemelor informatice . [max. 100 cuvinte]
(3p)

2.6. Concluzii

„Într-o nou ă abordare, specific ă societ ății informa ționale, sistemul informatic
poate fi considerat cel mai inovator instrument de baz ă al strategiei unit ății.
Trecând de la func ția lor tradi țional ă, de suport al activit ăților firmei, sistemele
informatice cunosc o evolu ție continu ă, stimulat ă și de ofertele sus ținute care
apar pe pia ța tehnologiilor informatice.” (Urs ăcescu, 2002, pag. 48)

2.7. Bibliografie obligatorie

[1]. Jolde ș, R., Olteanu, E., Ciortea, M. & Deaconu, S. (2004) . Proiectarea
sistemelor informatice, vol. I, Editura Universit ății „1 Decembrie 1918”, Alba
Iulia, pag. 41-67. [biblioteca UAB]
[2]. Urs ăcescu, M. (2002). Sisteme informatice: o abordare între clasic și
modern, Editura Economic ă, Bucure ști, pag. 53-54; 130-142; 153. [biblioteca
UAB]