Rolul asistClltci socia Ie in sistcmul sCIviciilor de sanatate [600507]

Rolul asistClltci socia Ie in sistcmul sCI'viciilor de sanatate
Relatia diutre asisl'cnla sociala si sislemul serviciilor d~ sanat:lle
Asistcnta Sociala C11 l,rOrc si"
Asistenla sociaJa desemneaJ .a "lin UJtsaInblu de ins{ituljj, progn-une. m:lsuri, aclivil<1(i
plUlbiuIIaliLale, sel vi~ii spedale de proleJare " persoanel or. grllpllrllor. C"ilIulIllall/or ell
probJeme speciale, aBate lempornr in dificullnle, care dnloritn unoI' motive de nalu ra
economjca~ socioculturaJa, biologicn sau psihoiogica, nl! au posibilitnlea de a realiza prin
Il)ijioace si eforturi proprii W1 mod normal. decent de viala. <1.1 cafu.i ohiecliv esle de a-j
!Jprijini pc cci [,-Onti in diti('lill"l\t~ , .~ ,I viJliJl':l L.vllJiliilt IItLf,,;:.::.dJI:: lllJ~i \·jl.;li dl;L.L.tllL… djUllldIH:iu-i
sa lSI dezvolte p(opriile capacirali 51 comptmtente pell(TlI () f'unctionare socia In
corespunzatoare ". ( C. Zwnfir, E. Zamtlf, coord .. Politici ,\'ocio/c in UOJIIllnia ill con/e.G
oumpaan, l ~I~I~, p. 11(J )
Asistenla sociala indeplineste un 1'01 de meuialor al proc e:;dur prin Cill'" i",lividul '~lInge I"
salisfacerea nevoilor sale, incercand sa inlature blocajele care apar in via.L:'l [a. lin moment dat.
Avand in centru preocuparilor sale omuJ si mediul sau, asislenla sociala J:1ce apel la 0 serie
de alte stiinte ( biologi e, anlTopologie, psihologie soclala , soclologle, sllmte politice) ,ce
asigura un ansamolu de cWlostinle despre natura umana si a socielalii .
Interventia 3!;i!;tentei socinlc cstc plnnificata., avand obi"ctive spec ificc, dar dcfinit e prin
care se UImareste facilitarea integrarii tUMor componentelor sociale intr-un intreg dynamic si
producti v.
Aceasta illtervelltie poate fi centrata pe mal multe nivele:
• asistarea indivizilor si gTUpurilor penlm identificarea si rezolvarea sau minimalizarea
problemelor aparute ca urmare a unor dezechilibre ce pot inteTvene intre indivi zi.
grupuri si mediltl sail. Aceata reprezinta dimemiunea curaliva a asistentei sociale;
• identificarea acestor domenii in care se pot produce acesle dezechilibre, dimensiunea
preventiva;
• dezvoltarea la maximum posibil al potentialului wnan illclividual, aI grupului ,
cOlTIunitatii; fiinrl r.entrntPi pP. fllnc.tiQ!1ali1ate-.a lor sociaJ~
• vizaaza si sa implica in intcractiuncu dintrc illdivid si illstitutii1c sociruc.

I{clatin din(n~ asistcnCa sodala ~i ~isCell1l1l s(':.I·vidilol· cit.' sana'a("
ServiciiJe sociaJc si serviciile de ~ruH'lnte sunl VIlzlIte de ohicei ea dOlla sislel1ll! dif'cnt0,
SiSI~lnl1l serviciilor de :mllulnle 1J~lc in gl~ll(:\raJ r('~:pnnr,:Jhil de dOI11(milli holii ~~ i :.II invalitiillllii .
dC)r t!xisla arii de acllvilnle ill care serviciile de S;lllaLal~ si celt! sociale se inirepnlrllild. il\,;1nd
teme si preocupari co 1ll1l11e: omul si mediul snu de viata.
In mod fTecvenl, conceptual de sanalnle se asoci(lzn ell lipsa bolii. Carel Germain deline~l
sanatatea cn un proces muJlidimensiol1ul . care illlplica stareu de bine a inlregii personaJilali. in
contextlll medillilli de viata. ( Carel Germain. Social Work I'raclicc in Heallh ('arc. l/1c/l'('('
Prc.\~\·. N.Y., 19R4 ).
Vazuta prill prisma laturii psihosociale a boh asistellta sociala joaca Ull rol illlpol1allt in
mru multe faze ale pracr-icii medica Ie. in int'er;orul lor sau in .,l:1ra instilutiiJor de san:1t<1te.
Acesl'en pot fi consider<tle C<1 sisleme socinle $<1U subculluri nV<1Ild valori si Ilonne
caracteristice. in care rolurile proresional e pe de-a parte si rolul pacientului pe de alta parte
soot bine delimitate.
Stare..1 de bonia ponte ri pusa in legnl'urn ClI devianta socia1<t, datorita fapluiui ea ea
genereaza illcapacitatea individului de a-si indeplini respollsabilitatile sociale. Boala poate r,
considerate un tip de deviant-a pasiv si nond es lTuctiv.
III general, societatea are un raspullS specilic rata de 0 boala. manifestand un grad mai mic
sau mai mare de ncceptare. Tendint.:'l societatii de a manifesta atitudini negative si de
respingere in cazul indivizilor care sufera de 0 aJlwnitn boaJa, ducc In izolnren ncestorn.
Astfel, contactele socia Ie devin limitate. favorizand regresia indi vidului.
Concluzionand, conditiile sociale, culturale si economice, care au un erect important si
masurabil asuprastarii de sanatate si a prevenirii imbolnavirilor . precwll si asupra recuperarii
pacientului, comportamentul bolnavuJui care produce in mod frecvent dezbillari la nivel
personal sau familial, incompletitudinea tratarnentului medical ( din lipsa acompaniarnentului
suportului medical si al consilierii ) si abordarea socio-medicala a problemelor de sanatate,
printr-o colaborare intre profesionisti , pot fi considerate ca premise ale asistentei sociale in
serviciiIe de sanatate,
Pot fi aceste doua sisteme, eel al bUJlastarii sociale. pe de 0 parte si al serviciilor de
sanatate pe de alta parte separate, data fiind necesita1ea satisfacerii nevoilor individuale intr-o
societate complexa ?
2

Oupa CUlli IVI. l,. Hoken Slad alll"llla, IIIIHIfI sl..lillodern al Lll.lllaslarll, sen'lcllle de sallal,,1e
ulliver sale si serviciiJe sociale reprezillia principalii piloni de rezislenla . [(eI~rilldu-se la SUA.
el susline cn acesle doua sisleille SIIIII ineili se ill slrllelura polilicilor sociak liilld dill pUIlCI de
\'edere (ldminislrati v rationale si eficjelll~ .
Din puncl de vedere aJ conslI1lla tofului, ace.tsla poate avea con$ecjl1l~ Il(!.~:a(j\'e in Inod
practi c acolo unde nu exista servicii de legal lira illire cele dOlla sisleille. ( M. ('. i-lokellslad. R.
A. Ritvo. and M. Rosenberg . International I)erspeclives On Linking Healill and Social
Services, International Social Work 22 (4) : 13-21)
Este necesara deci, reali ZllJea unei legatllri illlre cele doua sisteme pelltrll a evila sillialia III
care profesionistii din asistenla sociala se vor confrullta Cli diferile cOllnicle de interese. Iii lid
integrali in doua sisteme separa le, iar persoanele anate in dificuHate "vand nevoi speciale.
care vor ti uneori intampinate de ambele sisleme. vor avea de suferil.
Caracteristici ale sistelllului de S<llliltilte din ROlllilllia
SistemuL de sanatate bazat pe modeluL sOI'ietic al aniLar '40-'50 are 1'1 b<17.a unuatoarele
caracteristici :
• Caracterul de stat;
• Profilax.ia;
• Conducerea unitara a sistem ului:
• Planificarea;
• Gratuitatea si larga accesibilitate la asistenta medicala:
• Caracterul stiintific al politicii sanitare:
• Participarea constanta a populatiei Ia paslTarea sanatalii.
( D. Enachescll, ProbZerne privind politiciZe de sanarate in Tarile Europei CentraZe si de
Rasari!, J998, p. 1(2) .
Pe scurt, acest sistem de sanat. 'lte a fost un siste m fiTh'll1tat exclusi v de stat .. a c.'lrui
organizare revenea niveluJui central de autoritate, aceasta structura tiind admlnistrata de
catre MinisteruJ Sanatatii.
Prin faptul ca pennitea accesu l Larg al populati ei la servicii le de sanatate , neinfluent.'lt de
capacitatea de plata a acestuia, dezvoltarea unei retele de asistenta medicala primara
(dispensare de medicin a generala), personal medical calificat, sistemul de sanatate din
3

ROlnania S·(j c!tlvt::dil ;'\ Ii elicicnl pan a la jlllllat~llea ;lIlilor '70, cant'! s-a inregi stral u
aJl1e1iorarea a sl:lrii de S<II};tlale a populat"iei, creslerea duralei medii de viat~l. eradicarea S:HJ
reducerea unor boli Iransmisihile, progr(lme Il:ltionak (kslillate holilor cnrdio-v(lsclilan.:,
canceru]ui, TEe smm lalii Jllinlale. elc.
Incepand cu anii ·~O. aspectele negalive au clevenil din ce in ce l1l<1i vi/.ibile, alaI in cecil
ce pril'esle Slarea de: Sanulale a populaliei cal si a asislenlei medicale.
Avantajul grntuilal'ji serviciil or medicale $-<1 erotinl odala ell scaderea retTiburiei si a
slalului profesional din domeniul serviciilor de SWlalalc , ccea ce a favorizal praclica
'·suplimenl.elor " in bnni plalile de cnlre pacienl . Chelluielil e scazu le penlTu sanal'ate au <ius
la limilarea acce su.lui la ser"icii inall specializale.
Releaua inlegrula de dispensare, pOliclinici si spilale. a I'osl dezl'ollala eXlensi \' dar nu SJ
dotata corespunzalor. Aslfd cele ma i mnlte resur se ernll reparlil.~le s pitaldor , ceea ce a
racut ea aeeste inslitut ·jj sa lie preferate in delrimen(nl instilutiil or de medieina prinlara .
Dupa I'NO, ace.1sla silualie a conlinual. Nevoia un~i polilici de sanalale coerenle. 111
acord cu cerinlele clezvollarii Lmei socielali care :;c vrea demllcralice. dublala de ()
""Inostenire " defIcitara si 0 pregatire insuficienta in ceen ce priveste managementul sanit0f.
conlureaza perioada aClualn.
Scaderea niveluiui de ITai (l dus la 0 deteriorar e a sl'ani de sanatate d populati ei din
ROlllwua. stare demoslrala de indicalorii care dellnesc ncesl conce p!.
Pe fondul perioadei pe care 0 lmverseala Romania in ultimul deceniu, se estimeaza 0
deteriorare continua a slarii de sana tate, lIlai ales a persowlelor fara venituri_ somerilor.
familiilor cu multi copii , familiilor monoparental e sau batranilor.
Ro)u) asistentu)ui social in fUlTlizarea uno.' sen'icii integrate medico-social
Organizatia MondiaJa a Sanatatii ( OMS) defineste s~U1atale.~ ca 0 staTe de bine fizica
psihoIogica si sociala. IlU nU1l1ai abenta boIii si a infinllilatii . Aceasta detllutie l.rateaz a
conceptul de sanatate in mod compTehensiv, punnnd in valoare atat (atum fizica , biolo &~ca a
individl1lui cat si pe cea psihologica si sociaJa
Boala. in comparatie eu sanatatea. se refera Ia 0 experienta subiectiva. intema. traita de
individ care arneninta starea de bine si care infIuenteaza lllodul in care 0 persona perc epe si
raspunde la aceasla expe rienta
4

Sociologul Snad Nagi U cOllslruit LUI l1Iodei aJ sl:lfii de sanalalc care lie ~~llIta sa illlcic1'.CIlI
relali" dinlre ea si IlUlclionalilalea individuala . Acesl lIIodei illlparie slarea de s<uJalale in pall'''
cornponente dis{incte , care evolueaza IInek din allele. $ecvenliaJ. pc nmstlra cc illdi ridul isi
pierde starea de sanalate boala ( proGesul palol()gic). aCeclare. limil;)re fllIH.:lio[wl,\.
incapacitate.
BoaIa-> Afcchu'e-> Liulital'c ftlllcfionaia -> Incapacitate
Boala, conform modelului lui Nagi . reprezinla 0 slare patologica carllia ii corcspund
anllmite semne si simpl"ome si care ponle [j recunoscLI[a tie Inedic sal! cllia.r tie Indi\'idul ill~lI :-; i
cn [lind anormala Acest concept este baznt pe principiul horneostaziei. organi slllul unltln
roapwldo unoi otari patologicc , llloblli ,:lUld pcnlru acc",la toate rc, urscic 3uic pcnl,.., 0 0
depasi . Boala poate Ii rezuJtatul unei infeclii . disrullclii onelabolice . proce se degeneralive sa"
al 1I1lui fralllllf.1tisllL
lndirerent de palo logie , bolii ii corespllnd dOlla carac!eristici: slan~a norm"la de rlinCiionare
a organismului este amenintata . iar organismul raspwlJe acestei ameninlari. raspun sul liinJ
influentat extern prin interventia terapellrica .
Afectarea este cel de-al doilea lermen 1'olosil de aces! model. Ea deriva in cele Illai muJ Ie
cazuri din procesele patologice si poare f:i definite cn a alterare anatomica, fiziologic ~1 Stili
psibologica a starii de sanatate a individului .
Limitarea functionala inseanma impo sibilil'atea de a defini anumite aclivitati . de a
exercita anumite rolwi, considerate ca anormale pentru ceilalti indivizi.Limilarea starii de
functionaJitate nu trebuie confundata cu boala sau afectarea.
Aceasta limitare poate aparea in sfera aclivitatii fizice, psihologice si socirue .
Funclionalitatea fizica vizeaza perfoffilanta sistemului senzorio motor lIman de a executa
anumite sarcini si activitati , cwn ar fi mersul, urcatuJ si coboratuJ scariior. cumparruw'i.
gatituJ , intretinerea casei, etc. Acestea sun! c1asi1icate drept activitati ale vietii cotidiene , iar
efectuarea acestora confera individului independenta fizica
Functionarea PSill010gica are doua componente : function area mentala si cea emotional
afecliva Activitatea mentala ofera 0 gama de activitati esentiale pentm desfasurarea lInei vieri
independen!e a unui adult (atentia, memoria, judecata ). Starea emotional afectiva ajuta
individlll sa faca fata stresului care corespunde starii de boala si incapacitatii functionale.
5

Anxielatea. depn;.sia. scaderea reSp~cllllui (;,Ia de stile ~1II11 indic<I(o['i ill lIlle] allerari :l
funclionaiitatii ~Iectjve a illcl iv iduiui .
In C<1drul societalii individl.ll indeplinesle allumite roluri, ;w;'llld anulll]le slallisuri. Boaltt si
incapa ci tatea pot altera aceste (linetii sociale Sl111 Ie poale clliar illlllia lelelllil;]lea personala
va:wla prin prisrnn diCeriteior roluri Sociille ( de sol, tala. blJllic. elc. ) pOille sliferi de asemel1ca
moditicari.
Evaluarea cantitallva si calilntiva a funclionalil<1lii lil,lce. psiilolo gice si socia Ie ale
individului pol fi un ghid I'aloro s pentrlJ profe sionistii din domeniu socio -medical. pentru "
deterrnina gradul de devianla si modul in care individul poale Ii redus la 0 viala pe cal jJosibif
indcpcndenta .
]nr~l'ar.i'at",a, conform modelului lui Nagi. se aDa in relatie ell ll10dele de comportamenl
care apar intT-O perioada lungn de ('imp. in care individul se con[rlln(n Cll limitari funclionale
semnificative. Starea de incapacitate este dependent 'a atat de resuJ'se le individului . cat 5i de
asteplarile imp use de cei din illlediai a '<, apropiere. roarte des ciliaI' de caire Illembrii familiei
sale sau a celor care ii acorda ingrijiri.
Nagi nu include in modei lli sau conceptul de handicap. Acesla poale Ii definit drepl
dezavantaj al individului . alasat lInei boli sau afectari . limitari i'wlctionale sau incapacilate si
reprezlnta 0 reaclie a societ'alii mai deb'Taba decal un allibu{ al individului . Oan1enii devin
handicapali altUlCi cand loenl si roluJ lor in cadrul cOmW1ilalii esle nega!.
Profesioni stii din domeniul socio-medical sunt preocupati de elirninarea acelor atitudini
care eticheteaza individual C;t. handir.apat . EvaJuarea cJinica a relatiei dintre afecHlri ~i limitnri
ftmctionale, ap aruta ca UITIlafe a acestor<\ constitue un cadnr de anali za a modului in Ci:lre
demersurile terapeutice pot remedia situatia in scop ul mentinerii Sau imbunatatirii starii
funclionalitale a individului .
Carel Germain definea de asemenea sanatatea ca un proce s multidimension aL care implica
stare.. de bine a persomlei Ca intreg , in contextul sau de \~ata Aceasta vizillne holista asllpra
naturii umane trebuie impartasita atat de cei care Illcreau in sisternul serviciilor de sanatate ,
cat si de profeesionislii din domeniul sociaL
Ambele sisteme au in cru:lrul centnll preocuparilor lor omul, in complexitatea sa biologica .
psi1lOlogica, sociala, culturala , spirituala, etc. Afirmand importanta )'olului jucat de
asistelltul sociaJ ill serviciile de sanatate, sunt de acard c.a aceste sen'icii trebuie sa se
acorde intr-o maniera integratoare, acelora care au nevoie de ele, acolo unde au nevoie de ele.
6

III di~l :lIl<ucu J(.Ill1lui il~i~(ClllUJllj sociaL l~Sh~ lleCl!sara 0 denllire:1C:lf:ll':h:~riSlicilor sl~r\'icijlor
de sanalale.
SjslcltluJ de ingrijiri de S<UHllaiC poale Ii divi/.;}1 ill lrci COlllpOllcllle Illil.ior~: servicii de
asiSlenla medicala pril1lClm, servicii Illedicale s(!,culldarc. orerile ill IInil:1li spi(;!iicesti dU(;lle
corespullzator, pe termen mai scurt sao rnai lung. acnrdale i.lmbllla(or sau perso(lne.lnr
inlernale ( includem aici si ser viciile medicalc sl.Ipra-specinli l.nle) si ingrijiri acordal~ in
conlunitate.
Rolul asistentei sociale in institutiile fumizoal'e de sel"Vicii de sanatate
voi lua in disculie in special spilalul Cll inslilulie limlizoare de servicii de sanalate.
Sislemul de sanalale esle un slstem mult1l1lsclplll1ar. care Include d,vers, ploleSlolllstl :
medici, asistenti medicali, kinetoterapeuti. logoezi, dieleticieni . psihologi. educatori si de ce
nu , asistenli sociali. Aceslia lrebuie sa-si gaseasca loclII prilllre domenii comune de in[eres
sau conexe medicinei si sa lucre7..e in echipa cu ceilalli profesionisti .
Desi. in cawl pacientilor internali in spital medicii sunt proCesionisti de baza. rolul unui
asistent socia] poale 1i imporlant , potenl'Uld demersu] lerapeulic pur medical cu lUlU] de tip
suportiv. Pacientullrebuie vazut in ansamblul sau. nu nWlIai ca bolnav. ci si ca 0111. l11embru
aJ familiei sale si al comunitalii din care face parte
Lucrand in spitale, asistentul social trebuie sa fie constiellt de dublu sistem de
autoritate diutr-o astfel de institutie: nu numai autoritatea medicala a doctorului ci si cea
admiltistraliva Modul de manii'estare a spitalului poate influenta mWlca asistentuiui social.
Fiecare sectie functioneaza dupa propriile reguli, iar acest mod de organizare detennina
modaJitati specifice de inten'entie din partea asistentului social. Acesta poate prulti informatii
in legatura cu un pacient de la familia acestuia sau de la medicul sectiei, sau de la aHe
persoane implicate in ingrijirea pacientuJui. CWlI pot de asemenea sa existe alte protocoale in
legatura cu modalitatea de interventie in anurnite cazuri particular e. Aceste protocoaJe aiuta la
identificarea pacientilor cu risc psiho-sociaJ care cef sen<icii sociaJe.
Locul asistentului social poate fi atat in sectiile de spital, cat si in camerele de garda, a
caror utilizare este de a oferi primul ajutor. In acest loc pot fi oferite ingrijiri victimiior unor
accidente, ale abuzurilor tizice, violurilor, pacientilor cu tentative de suicid, sau celor care
sufera de afectiwti psihice. Toate aceste cazuri au nevoie de asistenta psihosociala tot atat cat
si de ingrijife medicala
7

Roilil si CUllctiiie asislt!lllilo(" socia li ill spitnle nu ::ill/It hi lie tie/jllil e. dar in mod t:llrerH ei
trebuie sa fie membrij lInei cc/)ip e de profesionisli, C4'lfe nfera 1111 nUf))(JI ;lsislenla medic,lla ,
dar si un suporl psiho-emoliOlwl paciel1lului si !':ll1liliei sale.
Bracht a identiJicat wIele selvicii pe Cale a~istelltul socinlle ponte rurlli z;! ill spitale:
• evaluarea nevojj de ser vicii de a.;;islelllQ socialn :
• identificarea caz.urilor care nll lIevoie de aces!e servici i si n grupurilor CII rise eresc tJ1. en
si a serviciilor de care nees!ia au nevoie.
• ofera consiliere pacientilor si liulliliilor lor in ceea ce plil'este reacti a lor la starea lie
boala si invaliditate si raci liteaza realizalea wlUi pl<ln de intervelltie :
• ofera senricij de (:,":lefllaIt; pat.;ielttillll din spitale;
• planifi carea internarilor si ac;igurarea conlinuitatii ingrijirilor:
• fl1mi zarea de informalij si I raJlSferul respo nsabiJitatii cazului WlOr alii prolesionisti sail
institutii cand este CaL lIi:
• eonsultarea eu personalul spilniuluj si a allor agenlii furniz.oare de sefvicii :
• servi cii de planiJlcare a institutionalizarilor :
• servicii de legatufa Cli (;uJ\lllllilatea .
• pruticipare la realizarea planlllui de servieii comunitare si coordonarea act'ivil'atii
desfasurate in comunitate:
• colab oreaza cu medici si alti specialisti .
( Bracht , F. Neil, $'ocial Work in Heallh CareS A gu.ide 10 professional practice. 1he
Haworth Press, 1978 , p. 172).
Pentm ca serviciile sociaJe oferite de asistenti socia li in spital sa fie eficien te si de calitate,
sunt necesare stabilirea WlOr standarde de calitate care sa fie acreditale de 0 organizalie din
afara spitalului, pentru a evita confli ctuJ de interes e. Aceste standarde ar oteri coerenta
servicii lor oferite de asistentii sociali in spitale.
Sen'iciile sociale fumizate inlI-un spital de boli comice ( care presupwle ingrijiri pe
termen lWlg si intemari repeta te) sau de recuperare, au un caracter mal pronwltat decat cele
oferite de asistentii sociali in spitalele de urgent'L
[n cazul ingrijirilor pe termen l[mg, rolul medicului se diminue za Pacientii care sunt
intemati prea muJt timp au nevoie sa isi mentio a atat autonomia individuala, cat si legaturile
cu e,,1:eriorul , relatiile lor sociaJe fiind afectate de lunga perioada de intemare .
8
I

Pe de aha p~lrle. ill C:ll.ul bolitor cornice. ill(\.:rnarilt; si Iral:Ullelltlll Illedical Ill! \ i/.c;ua
villdecarea holii . ci Hllleliorarea Sil din PlIIIC( oe \'(:lOCH'! IIlcuical. De ~lceea e~h:! importanl C;I
pacienlii sa CUIl{)$ca scoplIl illlernarii pelltru n-i illvala cum sa Iraiasca CII honla lor si CUIll sa
se adapte:;.e aeeslei si ll/atii .
In astCel de institulii. "olul asislenlului social cslC de :l Illentine SilU de n nduce p:lcicnlnl la
lin nivel de funcfionare in care Ilevoile sale sa poala f·j $:1tisl~lcule ell reSlirse proprii.
C:onsullaren Cll inlreaga echipa de proCesionisli cslc deosebil de illlpOrl<lJlla. penlru a slabili
care sunt nevoile pacienlului si cum pot 11 acesle inl<1lHpin:lle .
Asislenh.1 social ]Joate juca mlul de lIIanage. · de C:l7.. coordonand reaii,.,rea aclivilnlilor
ee due In aparilia obieetivelor propuse. prin 1I1i1izare:1 elicienla a resurelor disponibile.
In institutiiie de ingriiri pe I'ermen lung. asislenlul social lucreaz.:'1 ata! ClI individul C,lt si ell
fa.llulw <.ll.l:~lulJ.., glupLUi ~ i ill~lilulia iusesi. ~i C(llllt.l.llilalC::\ dill cme 111C pane. De acee~L
asis(enluJ social Irebuie sa iuple penlru a obline un statu I reClIlloscut al profesiei lor. preculll SI
recunosterea conlTibuliei ad use de aceslia in domeniui snnnialii.
9

BibJiografie
Bracht, F. Neil, Social Work in /-IcO/II! (.'un;," A !-,ruiJe lu /Jm/i:,I',I'i(}/lu/ /wuc/ie'c,
The HOII'orlh /'ress, 1978
Carter, R. Colallt, Cum sa uiulum bo/nuvu/,rditllnl Medicala. BIICIIl'Csli, 2002
Dmgus, Liviu , MlII1agemenfu/ sanCilalii, editll … , Sed com Libri s. (;lsi, 2003
Enachescu , Dan, Sanalafe i'ub/ica si /vlanagcmel1l Sunilar,cditlll" ALL,
BIICUt'esti, 1998
RadulesclI, Sorin, Soci%gia ,\'Gnatalii si a bolii, Editnnl NClllinl, BIlCUI1~Sti,
2002
Zamfrr, Catalin, Zamfrr, Elena, coord"Polilicf sociale , Romania in conlex!
european, Editnt'a Expert Bllcuresti, 1995
Za:rcovic , Grujica, Ellachescn , Dan, Problemc privind politici/e de sana tale
in tarile Europei Centrale si de Rasaril.EvolUlia recenla
si perspectivele sislemului de sanalale in Romania, Editura
Infomedica, Bucnresti, 1998
]0