Pregtirea continu, prezent i [600496]

INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATIONSEC}IA ROMÂN~SEC}IA ROMÂN~
ROMANIAN SECTIONROMANIAN SECTIONIPAJurnalJurnal
international police association
romanian section
1 2009
www.iparomania.ro

Prof. univ. dr.Prof. univ. dr.
Costic` VoicuCostic` Voicu
Pre[edintePre[edinte
Prof. univ. dr.Prof. univ. dr.
Laz`r CârjanLaz`r Cârjan
Vicepre[edinteVicepre[edinteDr.Dr.
Ion M. Gherghi]`Ion M. Gherghi]`
Vicepre[edinteVicepre[edinteDr.Dr.
Mihai DavidMihai David
Vicepre[edinteVicepre[edinteDumitru Dumitru
DerscanuDerscanu
Vicepre[edinteVicepre[edinteDr. ing.Dr. ing.
Iulian MedreaIulian Medrea
Secretar general Secretar general EconomistEconomist
Florin SaftaFlorin Safta
Trezorier na]ionalTrezorier na]ional
INTERNATIONAL INTERNATIONAL
POLICE ASSOCIATIONPOLICE ASSOCIATION
-ROMANIAN SECTION–ROMANIAN SECTION-
I.P.A. SEC}IA ROM~NQI.P.A. SEC}IA ROM~NQ
COMITETUL EXECUTIV NA}IONAL
|n perioada 3 – 7 septembrie 2008, Hotelul “Dacia- Capitol” din Oradea a g`zduit lucr`rile celui de |n perioada 3 – 7 septembrie 2008, Hotelul “Dacia- Capitol” din Oradea a g`zduit lucr`rile celui de
al IV-lea Congres na]ional al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. Al`turi de cele al IV-lea Congres na]ional al Sec]iei Române a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor. Al`turi de cele
câteva sute de delega]i ai regiunilor IPA din \ntreaga ]ar`, la manifestare au fost prezen]i [i delega]i câteva sute de delega]i ai regiunilor IPA din \ntreaga ]ar`, la manifestare au fost prezen]i [i delega]i
din cadrul unor sec]ii na]ionale cu care avem leg`turi tradi]ionale: Austria, Cehia, Germania, Israel, din cadrul unor sec]ii na]ionale cu care avem leg`turi tradi]ionale: Austria, Cehia, Germania, Israel,
Italia, Moldova, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia [i Ungaria. Italia, Moldova, Norvegia, Polonia, Serbia, Suedia [i Ungaria.
Lucr`rile reuniunii au avut pe ordinea de zi prezentarea Raportului de activitate pentru perioada Lucr`rile reuniunii au avut pe ordinea de zi prezentarea Raportului de activitate pentru perioada
2004 – 2008, a celui economico-financiar [i al Comisiei de cenzori. 2004 – 2008, a celui economico-financiar [i al Comisiei de cenzori.
Conform Statutului, Congresul a curpins [i momentul alegerii noului Comitet Na]ional Executiv al Conform Statutului, Congresul a curpins [i momentul alegerii noului Comitet Na]ional Executiv al
Asocia]iei. |n consecin]`, C.N.E. a fost votat de c`tre delega]ii regionali [i validat \n urm`toarea com Asocia]iei. |n consecin]`, C.N.E. a fost votat de c`tre delega]ii regionali [i validat \n urm`toarea com –
ponen]`: Pre[edinte – dl prof. univ. dr. Costic` Voicu, Secretar General – dl dr. ing. Iulian Medrea, ponen]`: Pre[edinte – dl prof. univ. dr. Costic` Voicu, Secretar General – dl dr. ing. Iulian Medrea,
Trezorier na]ional – dl ec. Florin Safta, iar pe posturile de vicepre[edin]i: dl prof.univ.dr. Laz`r Trezorier na]ional – dl ec. Florin Safta, iar pe posturile de vicepre[edin]i: dl prof.univ.dr. Laz`r
Cârjan,dl dr. Ion Mircea Gherghi]`, dl dr. Mihai David [i dl Dumitru Drescanu. Cârjan,dl dr. Ion Mircea Gherghi]`, dl dr. Mihai David [i dl Dumitru Drescanu.

3IPA – cea mai mare organiza]ie poli]ieneasc` din
lume – a fost creat` la 1 ianuarie 1950. Începând cu
aceast` dat`, moto-ul s`u în limba esperanto “Servo
per amikeco” (servicii prin prietenie ) a câ[tigat mai
mult` lume decât [i-ar fi putut cineva imagina.
Asocia]ia a fost înfiin]at` din ini]iativa unui ofi]er de
poli]ie din Lincolnshire – Anglia, Arthur Troop, care a
dorit ca, prin mijlocirea acesteia, s` creeze un canal
pentru promovarea cooper`rii interna]ionale [i priete-
niei între ofi]erii de poli]ie.
Arthur Troop s-a n`scut la 15 decembrie 1914 în
Lincoln /Anglia, unde [i-a petrecut copil`ria [i a urmat
[coala primar`.
Cariera [i-a început-o ca mecanic îns`, în scurt` vre –
me, a dovedit interes [i pentru alte lucruri. Astfel, a stu-
diat la Colegiul Ruskin din Oxford unde a ob]inut o
diplom` în [tiin]e economice [i sociale. În aceea[i
perioad`, a urmat [i trei ani de studii în istoria rus`, fiind
premiat cu o burs` pentru a vizita Moscova [i Le nin –
gradul în 1934. Dup` aceea a continuat, cu doi ani de
studiu în agricultur`, la Colegiul Avoncroft din Vale of
Evesham /Worcestershire.
La 19 iunie 1936, Arthur Troop s-a angajat \n Poli]ia
din Lincolnshire, unde a lucrat în mai multe depar ta –
mente [i s-a specializat în probleme de trafic.
La pu]in timp dup` încheierea celui de-al doilea R`z –
boi Mondial, Arthur a început s` se dedice enormei sar –
cini de a înfiin]a o organiza]ie mondial` a prieteniei \ntre
poli]i[ti, dând dovad` de mare încredere în oameni [i în
virtu]ile prieteniei.
La acea vreme, a fost totu[i privit ca un excentric [i
a întâmpinat o considerabil` opozi]ie din partea [efului
s`u din poli]ie [i a Ministerului de Interne.
În acela[i scop, între anii 1948 -1949 a contactat
numero[i prieteni din poli]ia local` [i din str`in`tate.
Ideea a fost primit` foarte bine de c`tre poli]i[tii din dife-
rite ]`ri europene (Marea Britanie, Danemarca,
Norvegia, Suedia [i din unele ]`ri africane ) care au
încurajat constituirea unei organiza]ii interna]ionale a
poli]i[tilor, având sec]ii na]ionale, [i emiterea, de c` –
tre un Secretariat Interna]ional, a unor legitima]ii
pentru membrii acesteia, similare unui pa[aport.
De asemenea, era prev`zut` adoptarea
unei sigle interna]ionale, plata unei cotiza]ii de
c`tre fiecare membru [i editarea unei reviste
proprii.
Perseverând pe aceast` cale, la 12 au –
gust 1949 Arthur Troop a publicat în British
Police Review (Revista poli]iei britanice )
sub pseudonimul “Aytee”, un articol în ca –
re aducea argumente solide în favoarea
înfiin]`rii unei astfel de organiza]ii.
De[i r`spunsul primit de la redac]ie a
fost uimitor pentru el, Arthur nu s-a des-
curajat ci, dimpotriv`, a fost convins c` tre-buie s` continue, iar ca
urmare a eforturilor
sale, la 1 ianuarie 1950
Aso cia]ia a fost în fiin –
]at`.
Arthur Troop, care a
primit legitima]ia cu se –
ria A1, a devenit primul
Secretar General al
Sec ]iei britani ce, alc` –
tuit` din [apte regiuni.
Ideea sa despre o
organiza]ia care s` dezvolte le g`turile sociale, culturale
[i profesionale între membrii s`i, într-un mediu lipsit de
orice discriminare datorit` gradului, sexului, culorii pie-
lii, limbii sau religiei, devenise astfel o realitate.
Odat` cu înfiin]area IPA, au început greut`]ile [i [ica –
nele pentru Arthur Troop.
În calitatea sa, de fondator al Asocia]iei, Troop a fost
tratat ini]ial, de c`tre [efii s`i, ca un oportunist, cre –
zându-se c` urm`re[te interese obscure prin aceast`
or ganiza]ie. Chemat la sediul central al poli]iei din
Lincoln, Troop a fost obligat s`-[i apere cauza, con –
testatarii s`i, între care majoritatea erau [efi de poli]ie,
sus]inând c` acesta a înc`lcat mai multe regulamente,
între care [i Codul de disciplin` a poli]istului. Cu r`b –
dare [i tact, Troop a reu[it s` combat` toate criticile [i
s`-i fac` s` în]eleag` idealurile care l-au c`l`uzit în înfi-
in]area Asocia]iei.
Dup` înfiin]area sec]iei britanice a IPA s-a sim]it
nevoia cre`rii unei insigne [i a unui simbol na]ional.
Prima deviz` a Asocia]iei a fost “Service through
friendship “ (Servicii prin prietenie ), deviz` considerat`
foarte potrivit` pentru scopurile acesteia, care prezenta
îns` inconvenientul c` sensul acesteia nu erau cu –
noscute decât unui vorbitor de limba englez`.
Din acest motiv s-a apelat la serviciile sco]ianului
Bob Hamilton, expert în limba esperanto, care
a tradus textul în “Servo per amikeco”“Servo per amikeco” ,
[i care a devenit pentru totdeauna
de viza oficial` a Asocia]iei.
Prin intermediul publica]iei
“Po lice Re vie w”, Arthur Troop a
solicitat membrilor IPA s` tri –
mit` sugestii sau schi]e pentru
crearea unei sigle a Asocia]iei,
neprimind îns` nicio ofert`
demn` de in teres.
Ideea i-a venit tot lui
care, privindu-[i cascheta
de poli]ist, a observat
steaua – simbol universal,
c` reia i-a incorporat un ma –
pamond, în jurul lui fiind scris
International Police Asso ciation,I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
ASOCIA }IA
INTERNA }IONALQ
A POLI }I{TILOR
TREPTELE UNEI REU{ITETREPTELE UNEI REU{ITE
Arthur Troop Arthur Troop
cultura organiza]ionalq

4Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
cu o panglic`, în partea in ferioar`, pe care fi gu –
reaz` motto-ul Asocia]iei.
Pentru a face sigla [i mai impresio-
nant`, acesteia i-au fost ad`uga]i în late-
ral lauri, care reprezint` ideea de pace.
Retu[at` de c`tre un specialist în heral-
dic`, sigla a devenit emblema oficial` a
IPA fiind înregistrat` ca marc` protejat`.
La un an dup` adoptarea siglei, a fost
elaborat [i Statutul IPA care, în linii mari,
a r`mas neschimbat pân` ast`zi.
Cu ajutorul primilor pionieri ai Asocia]iei
el a ac]ionat neobosit pentru a încuraja
înfiin ]area [i a altor sec]ii na]ionale. În 1953 Olanda a
devenit prima ]ar`, dup` Marea Britanie, care [i-a
înfiin]at o astfel de sec]ie. Belgia [i Fran]a au urmat-o în
acela[i an.
Germania [i Elve]ia s-au organizat în urm`torii doi
ani, iar primul Con gres Interna]ional a avut loc la Paris
în 1955 .
La aceast` mani festare, Arthur Troop a devenit pri –
mul Secretar General Inter na]ional al Asocia]iei, post pe
care l-a p`strat pân` la retragerea sa în 1966 , din mo –
tive personale.
Concomitent cu cre[terea num`rului membrilor IPA
[i al sec]iilor na]ionale, s-a sim]it nevoia [i a altor insem-
ne distinctive specifice.
Astfel, cu ocazia celui de-al III-lea Congres Inter –
na]ional de la Stuttgart, a fost aprobat Imnul inter –
na]ional al Asocia]iei. Mar[ul, compus de Michel Le –
grand [i Désiré Donde yne, este o adaptare dup`
“Servir par l’amitié” , melodie compus` de Afred
Couat, pe versuri de Jean-Marie Guillemot, [i a fost
cântat pentru prima dat` la gala festiv` ce a încheiat
reuniunea, de c`tre Jacques Izaro, în limbile englez`,
francez`, italian`, german` [i spaniol`.
Orchestra]ia mar[ului a fost realizat` de orchestra
Poli]iei na]io nale franceze, condus` de Pierre Bigot.
Cu aceea[i ocazie a fost adoptat [i semnul distinctiv
“Cas` IPA”, amplasat pe fa]ada caselor de vacan]` ale
Asocia]iei.
Pentru meritele sale în crearea IPA în anul 1965 Ar –
thur Troop a fost premiat cu Medalia Imperiului Britanic(BEM) [i a figurat în Lista de onoare a Zilei de
Na[tere a Reginei, list` pe care ap`rea [i un
grup muzical, foarte popular la acea vreme
– “The Beatles”…
În 1967, IPA a primit o alt` recu noa[ –
tere inter na ]ional` prin acordarea, de
c`tre Organiza]ia Na]iunilor Unite, a sta –
tutului de observator.
Viziunea lui Arthur Troop s-a con cre –
tizat într-o adev`rat` organiza]ie in ter na –
]ional` cu peste 300.000 de poli]i[ti activi
[i în rezerv` reprezenta]i în 61 ]`ri – mai
mul]i oameni decât [i-ar fi putut imagina cu
50 ani în urm`.
Mai târziu, el avea s` primeasc` numeroase înalte
premii din str`in`tate, între care titlul de “Doctor Ho no –
rius Causa” în Canada, “Crucea de Onoare” a Pre –
[edintelui Republicii Austria, [i dup` dezvelirea statuii
sale de pe câmpia ungar` în 1998, a fost r`spl`tit cu
“Sabia de aur a Ungariei”
La retragerea din serviciul poli]ienesc, în 1966 , do –
rin]a lui Arthur Troop de a-i ajuta pe al]ii a continuat.
El s-a angajat în Departamentul Serviciilor Sociale
din Lincolnshire, în calitate de vi zitator la domiciliu pen –
tru nev` z`tori, [i din nou a ob]inut o medalie na]ional`
ca o recunoa[tere a activit`]ii sale caritabile prin ofe ri –
rea de câini înso]itori.
Schimb`rile politice din Europa r`s`ritean` au de –
venit un catalizator pentru cre[terea continu` [i dez vol –
tarea Asocia]iei.
În calitate de membru de onoare al Comitetului Inter –
na]ional (Biroul Executiv Permanent ), Arthur a participat
cu regularitate la reuniuni interna]ionale, la care p` –
rerea sa a fost ascultat` [i respectat`.
La cel de-al XI-lea Congres Mondial din 1985, el a
devenit primul posesor al Medaliei de Aur a Asocia]iei.
În 1995 , la Viena, la cea de-a 26-a Conferin]` a Co –
mitetului Executiv Inter na ]ional, Arthur a fost onorat cu
Premiul “IPA World Police”“IPA World Police” .
În pofida problemelor serioase de s`n`tate, Arthur a
preg`tit el însu[i cel de-al 50-lea Congres Aniversar al
Asocia]iei, desf`[urat la Bournemouth în mai 2000.
În`l]imea Sa Regal`, Prin]esa Anna, a adus în des chi –
cultura organiza]ionalq
La conferin]` au partici-
pat, pe lâng` membrii Bi –
roului Executiv Per ma Executiv Per ma –
nent al IPAnent al IPA (PEB), delega]iile a 57
de sec]ii (cu drept de vot) [i re –
prezentan]i din dou` ]`ri asistente.
Din partea IPA – Sec]ia Român`
au participat: trezorierul na]ional, dl
Florian Safta, vicepre[edintele Mihail
David [i dl Dan Postelnicu – respon-
sabilul cu organizarea evenimen –
telor.
Dintre punctele de interes pentru
sec]ia noastr`, remarc`m confirma –
rea organiz`rii celei de a 37-a Con 37-a Con –
fe rin]` IEC, \n 2011, \n România !fe rin]` IEC, \n 2011, \n România !De asemenea, am fost eviden]ia]i
pentru plasarea – \n cadrul organiza –
]iei mondiale, pe lo cul II, ca num`r de
membri (46.200), dup` sec]ia ger-
man` (57.022 ). Am mai fost remar-
ca]i, pe pozi]ia a 5-a, pentru eveni-
mentele sportive organizate (21), pe
locul 5, \n ceea ce prive[te num`rul
de membri IPA care au c`l`torit, indi-
vidual, \n alte ]`ri (258 pers. ) [i pe
locul 4, pentru num`rul de partici-
pan]i (16.200 pers. ) la evenimente
sociale organizate de Sec]ia Român`
(153 evenimente ).
La lucr`rie Conferin]ei de la Mos –
cova s-a ridicat problema particip`rii
A XXXV-a CONFERIN}Q I.E.C. A XXXV-a CONFERIN}Q I.E.C.
Moscova 16-21 Septembrie 2008
Un moment special: Un moment special:
Primirea delega]iilor pe aeroport Primirea delega]iilor pe aeroport

5I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
derea ceremoniei un omagiu “b`rbatului din Lincol –
nshire, pentru îndârjirea cu care [i-a continuat dificilasar cin` de înfiin]are a Asocia]iei Interna]ionale a Poli]iei
prin Servicii prin prietenie.” În`l]imea Sa Regal` a con –
tinuat: “Arthur Troop a ajuns, prin atâta adversitate, izo –
lare [i dezinteres, pe o culme a succesului pe care noin-o vom atinge vreodat`” .
La 22 iunie 2000, Arthur [i Marjorie Troop au cele –
brat cea de-a 60-a aniversare a c`s`toriei. Dup` 18 luni
de boal`, Arthur a decedat în somn, la vârsta de 85 ani,
în dup`
amiaza zilei de 30 noiembrie 2000.
Arthur Troop a fost un poli]ist britanic obi[nuit, ani mat
un vis care [i-a atins scopul prin crearea celei mai largi
organiza]ii poli]iene[ti din lume.
IPA este o organiza]ie non-profit care nu se implic`
în probleme de serviciu, dispute de munc` sau politice.
Idealurile organiza]iei r`mân cele imaginate de fon –
datorii s`i, cu accentul pe prietenie.
În fiecare ]ar`, IPA este administrat` de un Comitet
Executiv Na]ional, care r`spunde în fa]a unui Consiliu
Executiv Interna]ional. Sec]iile na]ionale sunt divi za te în
regiuni, care au propria lor structur` administrativ` [i de
conducere. Activitatea Asocia]iei este desf` [u rat` de
c`tre membri ale[i, de regul` pe baz` de voluntariat.
Conferin]ele anuale, atât na]ionale, cât [i inter na –
]ionale, sunt g`zduite de diferite regiuni [i ]`ri, oferind
oportunit`]i pentru membrii lor de a se întâlni [i sociali-
za concomitent cu ac]iunile obi[nuite ale conferin]ei. Un
Congres Mondial se ]ine la fiecare trei ani.
SCURT ISTORIC SCURT ISTORIC
AL SEC}IEI ROMÂNEAL SEC}IEI ROMÂNE
În cursul anului 1992, domnul general-maior dr. ing.
Iulian Medrea, luând cuno[tin]` de existen]a Aso cia]iei
Interna]ionale a Poli]i[tilor, s-a deplasat în Olanda pen-
tru a se documenta la colegii olandezi, cu privire la
obiectivele [i idealurile acesteia.
Luând act de existen]a Asocia]iei Interna]ionale a
Po li]i[tilor [i de scopurile generoase pe care aceasta le
promova, prin Sta tutul Inter na ]ional, imediat dup` reîn-
toarcerea în ]ar`, împreun` cu al]i colegi poli]i[ti, dl
general Iulian Me drea a început de mersurile necesarepentru înfiin ]area
Sec]iei Ro mâne a
I.P.A.
Astfel, la data
de 31 iulie 1992, la
nivelul Inspec to –
ratului Ge neral al
Poli]iei a fost con –
stituit un Comitet
de Ini ]ia tiv` care a
decis în fiin]area
Sec]iei Române a
IPA [i întocmirea tuturor documentelor necesare pentru
ob ]inerea personalit`]ii juridice.
La 31 august 1992, în cadrul unei reuniuni a Co mi te –
tului de Ini]iativ`, s-a decis formarea unui Co mitet Exe –
cutiv al noii asocia]ii, constituit din [apte membri, pre –
[edinte executiv fiind ales [eful de atunci al Po li ]iei Ro –
mâ ne, generalul-maior Gheorghe Gambrea, iar ca se –
cretar general domnul general dr. ing. Iulian Me drea,
aceasta [i ca o recunoa[tere a meritelor [i eforturilor
sale în constituirea Sec]iei Române a IPA.
La 3 decembrie 1992, Judec`toria sectorului 2 a ho –
t` rât admiterea cererii de înfiin]are [i a dispus în re gis –
trarea în registrul persoanelor juridice a Asocia ]iei In –
terna]ionale a Poli]i[tilor – Sec]ia Român`.
În urm`torii patru ani, sec]ia noastr` a fost consi de –
rat` de c`tre conducerea interna]ional` a I.P.A. drept
sec]ie în curs de formare, eforturile depuse de poli]i[tii
români fiind încununate de succes în anul 1996 când, la
Congresul Interna]ional de la Brisbane /Australia, Sec]ia
Român` a fost recunoscut` ca membru cu drepturi de –
pline al Asocia]iei.
Pentru meritele sale în înfiin]area, înscrierea la tribu –
nal [i ob]inerea consacr`rii interna]ionale, domnului ge –
neral-locotenent dr. ing. Iulian Medrea, secretarul gene-
ral al IPA – SEC}IA ROMÂN~ , i se recunoa[te, în mod
unanim, calitatea de fondator al acesteia.
Dr. Ioan Dr. Ioan HURDUBAIE HURDUBAIE
tinerilor poli]i[ti, membri IPA, la bursa
de [colarizare “Arthur Troop”. Suma
acor dat` ridicându-se pân` la 3.000
euro.
S-a stabilit ca vârsta, pentru par –
ticiparea la IYGIYG (|ntâlnirile Inter na -]ionale ale Tinerilor ) s` fie de 16 [i 17
ani, \n loc de 15 ani, pentru ca apar
probleme de adaptare.
|n cadrul Atelierului desf`[urat pe
tema “Copii ca victime”“Copii ca victime” s-au des –
prins o serie de idei. Pot duce la vic-
timizarea copiilor: violen]a domesti –
c`, exploatarea [i abuzarea copilului
de c`tre p`rin]i, tutori sau rude, pla –
sa mentul gre[it al copilului, lipsa
educa]iei \n familie, organizarea ti –
nerilor \n g`[ti de cartier [i, nu \n cele
din urm`, lipsa mijloacelor materiale.
Au fost, de asemenea, identificate
mai multe m`suri ce ar putea ajuta la
rezolvarea problemei: organizarea
de programe educa]ionale \n [coli cu
te me de genul “pericolul consum`rii
de alcool [i droguri” ; discu]ii, \n emi-siuni televizate, \n forme atractive dar
care s` ating` problematica dro –
gurilor, alcoolului [i exploatarea sex-
ual` a copiilor ; folosirea mass-media
pentru educare [i prevenire ; cooper-
area [i schimbul de experien]` ; com-
portamentul [i ac]iuni ale poli]iei care
s` duc` la sporirea \ncrederii ; edi –
tarea unor bro[uri pe tema comba –
terii drogurilor [i prevenirii exploat`rii
sexuale, distribuite prin farmacii ; ela –
borarea unei legisla]ii care s` prote-
jeze copii; existen]` unor procurori
special desemna]i pentru protec]ia
co pilului [i \nfiin]area unor unit`]i
spe ciale pentru protec]ia copilului.
Dan P Dan POSTE LNICU OSTE LNICU
Delega]ia Sec]iei Române Delega]ia Sec]iei Române

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
Semnifica]ii
etimologice [i semantice
Cuvântul “poli]ie” este atât de familiar pentru toat`
lumea, semnifica]iile sale sunt atât de bine cunoscute
tuturor, \ncât conota]iile etimologice [i semantice se
pierd \n negura timpurilor.
|n greaca veche, “polis” \nsemna ora[, cetate, iar
“politeia” definea ac ti vitatea de ordine \n stat, \n vreme
ce latinescul “po litia” se referea la organizarea politic`
[i administrativ`.
Pentru c` \n lumea antic`, ora[ele erau ade v`rate
state, iar serviciile publice erau prestate de o anumit`
clas` de func]ionari ai cet`]ii (“polis” ), aici \[i g`se[te
originea no]iunea de “poli]ist”, care \ns`, \n timpurile
moderne, s-a p`strat numai pentru o anumit` categorie
de func]ionari.
La \nceput, activitatea de poli]ie a avut un caracter
strict comunitar [i privea rezolvarea unor interese ma –
jore, fundamentale pentru “polis”.
Este, a[adar, una dintre cele mai vechi institu]ii cu –
noscute, bazele ei fiind puse \nc` din antichitate, de leg-
islatorii greci Drakon [i Solon.
Grecii o considerau o institu]ie de elit`, pân` \n tr-atât
de util`, \ncât Aris totel o definea drept “primul [i cel mai
important dintre toate bunurile cet`]ii” .
Nu \ntâmpl`tor, cei ce \[i f`ceau “ucenicia” \n slujba
“Polis”-ului, perfec]ionându-se astfel \n arta de con –
duc`tori ai cet`]ii [i dobândind un nivel superior de
cuno[tin]e, erau considera]i un prim e[alon capabil s`
accead` la cele mai importante demnit`]i \n stat.
De altfel, Platon, Aristotel, Demostene, Epa mi non da
sau Plutarh au ocupat asemenea posturi \n ora [ele lor,
\nainte de a ajunge la rangul ce avea s`-i plaseze \n
panteonul nemuririi.
Contur pe harta vremii
Primele organe de ordine, consemnate de docu-
mentele istorice, au ap`rut \n perioada ve chiului Regat
Egiptean, unde exista un corp de poli]ie \n ora[e [i un
corp de mili]ie \n sate, ale c`ror garnizoane erau sta-
bilite fie \n interiorul aglo me r`rilor urbane, fie pe tra –
seele drumurilor comerciale mai importante, pe care se
construiau [i fort`re]e, pentru a se evita jafurile. |n Noul Imperiu Egiptean, ordinea era asigurat` de
de ta [a mente speciale, ai c`ror mem bri erau cunoscu]i
sub de numirea de “matoi” , ca re aveau [i misiunea de
a re prima posibilele acte de dezordine provocate de cei
ce lucrau la construirea piramidelor [i a marilor temple.
Pentru paza de noapte a centrelor urbane, s-au con-
stituit forma]iuni bine organizate la Cairo, Alexandria [i
\n celelalte ora[e, conduse de un
stra teg.
|n absen]a conduc`torului de stat,
strategul devenea prefect al ora[ului,
c`ruia i se subordona \ntreaga admi –
nistra]ie.
Sistemul poli]ienesc era bine pus
la punct, existând controlori ai pazei
de noapte, precum [i p`zitori ai sa –
telor, ai mun]ilor, ai oazelor [i chiar
ai…p`s`rii IBIS!
De asemenea, un rol important \l
aveau “p` zitorii de ho]i”, care \mplin-
eau rolul unei ade v`rate poli]ii crimi-
nale. Izvoarele istorice men]ioneaz` de asemenea or –
ganizarea, \n vremea faraonului Amenofis al IV-lea
(Ikenaton ), a unei g`rzi regale, menit` a-i asi gura secu-
ritatea.
Imperiul persan a acordat o aten]ie deosebit`, \n vre –
mea regelui Darius, m`surilor de paz` [i ordine.
A[a cum men]ioneaz` istoricul grec Xenophon, sa –
trapii ce administrau provinciile imperiului aveau [i obli –
ga ]ia de a veghea la men]inerea pazei [i ordinii.
Ei erau controla]i de trimi[i regali, numi]i “ochii [i
urechile regelui” , care r`spundeau atât de siguran]a
statului “contra unor eventuale mi[c`ri din`untru”, cât [i
de siguran]a public`.
|n India [i mai ales \n China au fost create organe de
ordine care aveau [i sarcina de a \mpiedica scoa terea
din ]ar` a “semin]ei” viermilor de m`tase [i de a realiza
m`surile de ordine la marile construc]ii din aceste ]`ri.
Persoanele care se ocupau de ordinea public`, la
greci, asigurau [i securitatea pie]elor, vegheau la cali-
tatea m`rfurilor, la corectitudinea folosirii mijloacelor de
m`surare a acestora, la respectarea pre ]urilor stabilite,
a orarelor de lucru [i la buna des f`[urare a activit`]ilor
or`[ene[ti.
De asemenea, cei desemna]i cu asigurarea ordinii
su pra vegheau salubrizarea cet`]ilor, precum [i res pec –
tarea normelor de cur`]enie de c`tre locuitori.
La Atena, paza era asigurat` de sclavii sci]i, care, la
\n ceput, locuiau \n corturi, \n agora, iar mai târziu pe te –
ri toriul Areopagului.
Erau \narma]i cu un pumnal scurt [i cu o varg`.
Ini]ial, deta[amentul sci]ilor \nsuma trei sute de oa –
meni, \ns`, ulterior, a ajuns la o mie dou` sute.A[ezat` sub semnul sacralit`]ii, s`r b` toarea po li ]i[ tilor
români dobânde[te semnifica]ii noi, n`s cute din nevoia
profund` de purificare spiritual` [i mo ral` a \n tregii soci-
et`]i române[ti.
Celebrarea Zilei Poli]iei la 25 martie, \n aceea[i zi \n
care cre[tinii ortodoc[i pr`znuiesc Buna Vestire este te –
meiul unui viitor promi]`tor, \n care \ngem`nând tra di ]ia
cu modernitatea, Poli]ia Român` \[i va ocupa un locprestigios atât \n spa]iul na]ional, cât [i \n cel oferit demult a[teptata deschidere european`.
Existen]a [i evolu]ia societ`]ii sunt de neconceput
f` r` asigurarea ordinii [i lini[tii publice, f`r` recu noa[ –
terea [i respectarea personalit`]ii umane – atribute fun-damentale ale oric`rei civiliza]ii. Prin urmare, ca dimensi-une obligatorie a statului, poli]ia este la fel de veche [i lafel de actual` ca acesta, fiind o constant` a socie t`]ii
umane.ZIUA POLI}IEI
6

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Sclavii publici \ndeplineau, tot la Atena, func]ii de
temniceri, din ordinul colegiului “celor unsprezece” care
se ocupau de temni]e.
|ntre altele, puneau \n aplicare pedepsele cu torturi
[i, de asemenea, du ceau la \ndeplinire sentin]ele capi-
tale. Pe vremea lui Pericle, cheltuielile alocate de buge-
tul atenian pentru ordine au crescut foarte mult, dat`
fiind importan]a acestor activit`]i.
La rândul lor, romanii acordau, [i ei, o mare aten]ie
celor ce “se \ngrijeau de binele public”, f`când s` dom –
neasc` ordinea, prin evitarea [i \nl`turarea ori c`ror
fenomene antisociale.
Istoricul Titus Livius consemneaz` existen]a func]i –
ilor de “questores” , care, asista]i de edili [i censori,
erau \ns`rcina]i \n mod spe cial cu “asigurarea or dinii
pu blice, lini[tii ce t`]enilor, siguran]ei circula]iei” [i chiar
a… “fidelit`]ii tranzac]iilor”.
Al`turi de un aparat de ordine bine pus la punct, mai
mul]i \mp`ra]i romani au creat redutabile servicii se –
crete, care printr-o numeroas` [i valoroas` re]ea de
informatori [i agen]i (delatores ), supravegheau per –
soanele considerate suspecte.
Totodat`, \n preajma marilor campanii, militarii cu le –
geau informa]ii despre planurile inamicului.
Astfel, dispunând de un excelent serviciu de infor-
ma]ii, \mp`ratul Traian a aflat locul unde era ascuns
tezaurul dacilor [i planul de organizare [i amplasare a
capitalei Daciei, Sarmisegetuza, reu[ind s` taie con-
ductele cu ap`, ceea ce a gr`bit victoria romanilor.
|n perioada Imperiului Bizantin, mai mul]i \mp`ra]i au
acordat o aten]ie deosebit` organiz`rii unui serviciu
poli]ienesc menit s` asigure ordinea intern`.
De asemenea, s-a constituit o poli]ie a frontierelor, o
po[t` bine organizat`, iar Justi]ia a cunoscut \n vremea
lui Iustinian o dezvoltare nemaicunoscut` pân` la acea
dat`, elaborându-se mai multe culegeri de legi [i tratate
de drept.
|n lumea arab`, care a dezvoltat o \nfloritoare civi-
liza]ie \n secolele VII-XI, fiecare ora[ mai mare avea
corpul s`u de poli]ie (wali), numit de autoritatea cen-
tral`. El avea la dispozi]ie numeroase for]e, având
sarcina s` asigure ordinea nu numai \n ora[ ci [i \n
\ntreaga regiune respectiv`.
Prefectul poli]iei din Bag dad avea [i func]ia de co –
mandant militar al capitalei. Prefectul f`cea parte din
corpul consilierilor intimi ai califului, pe care uneori,
când lipsea, \l \nlocuia.
|n Imperiul Otoman, preocup`ri deosebite pentru
asigurarea ordinii au avut sultanii.
De administra]ie r`spundea Marele Vizir, iar or ga –
nele de ordine se re crutau din rândul armatei, \n deosebi
a spahiilor [i ienicerilor.
Astfel, comandantul unui regiment, numit “alaybegi
beg”, avea \n subordine trei-patru slujba[i, \ns`rcina]i \n
timp de pace cu ordinea [i lini[tea districtului respectiv.
La Constantinopol, paza [i ordinea pe timp de
noapte era asigurat` de ieniceri, al c`ror comandant se
numea ag`.
Cu timpul, s-a constituit o institu]ie poli]ieneasc`,
numit` “Agia”, ce a fost \mprumutat` din a doua ju –
m`tate a secolului al XVI-lea [i de alte ]`ri aflate sub
st`pânire turceasc`, inclusiv de }`rile Române.
Odat` cu dezvoltarea ora[elor feudale europene [i
cre[terea lor demografic`, a sporit, implicit, [i nu m` rul
de ho]i, tâlhari [i criminali, impunându-se \n t` rirea
numeric` [i organizatoric` a organelor de or dine.
|n condi]iile crizei morale prin care trecea socie ta tea
medieval`, s-a \nmul]it num`rul r`uf`c`torilor, mul]ideghiza]i \n c`lug`ri, care r`t`ceau prin sate.
Tr`iau din mila oamenilor, pe care \ns` nu se sfiau
apoi s`-i atace, s`-i jefuiasc` sau chiar s`-i ucid`.
Ap`rut` ini]ial pentru stârpirea acestor vagabonzi,
ho]i, bandi]i [i criminali ascun[i sub sutana c`lu g` –
reasc`, Inchizi]ia a devenit o institu]ie de temut, care a
exercitat vreme \ndelungat` o crunt` teroare nu doar
\mpotriva r`uf`c`torilor, dar [i asupra tuturor celor con-
sidera]i “eretici”.
|n mod special \n Spania, biserica catolic` [i-a al –
c`tuit [i o poli]ie auxiliar`, format` din laici, ce purtau
numele de “familiares” .
|n timpul Rena[terii [i a procesului de centralizare a
statelor feudale din vestul Europei, a ren`scut [i insti-
tu]ia poli]iei, cu obâr[iile sale str`vechi, din civiliza]ia
greac`.
Revigorat` [i consolidat` mai \ntâi \n Fran]a, poli]ia
se va bucura treptat de o aten]ie special` \n toate
statele lumii moderne.
Ludovic al XIII-lea, marele realizator [i organizator al
unit`]ii na]ionale a statului francez, a creat prima poli]ie
de stat, denumit` “haute – police” , care a marcat un
progres \nsemnat \n materie de poli]ie judiciar` [i
administrativ`, dar care, spre sfâr[itul domniei sale [i
mai ales \n vremea urma[ilor s`i, a devenit o teribil`
arm` de lupt` pentru urm`rirea [i persecutarea adver-
sarilor politici ai regimului.
Servicii poli]iene[ti moderne s-au constituit, \n deo –
sebi dup` 1848, \n Marea Britanie, Germania, Spania,
Italia, Belgia, Olanda, Austro-Ungaria, Grecia, dar [i \n
S.U.A., Japonia etc.
Poli]ia Român` – file de istorie
Integrându-se cerin]elor dezvolt`rii generale eu –
ropene, societatea româneasc` ce s-a confruntat de-a
lungul timpului cu toate avatarurile migra]iilor barbare [i
cu politica expansionist` a unor mari imperii, a sim]it
permanent nevoia dezvolt`rii sale \ntr-un climat de
ordine [i siguran]`, a statornicirii unor norme juridice
clare.
|nc` de la \nceputul perioadei feudale, domnitorii din
}ara Româneasc` [i Moldova precum [i voievozii
Transilvaniei se ocupau [i de asigurarea “siguran]ei,
lini[tii [i ordinii din`untru” , prev`zând prin “pitacuri
domne[ti” , “hrisoave”, “ofise domne[ti” , “c`r]i c`tre bo –
ieri” sau “c`r]i c`tre ispravnici”, anumite regulamente,
7

8Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
denumite “ponturi poli]iene[ti” precum [i organele
\ns`rcinate cu executarea lor.
Activitatea poli]ieneasc` de asigurare a ordinii pu –
blice [i siguran]ei s-a realizat \n cele trei ]`ri române
prin intermediul unor importante dreg`torii, care au
ap`rut [i s-au dezvoltat treptat, \n secolele al XIV-lea [i
al XV-lea. Cel mai important dreg`tor era Marele
Vornic, c`ruia \i revenea sarcina de a supraveghea
judecarea personalului Cur]ii Domne[ti, tot el fiind “mai
marele judec`tor” al \ntregii ]`ri [i singurul care putea
pronun]a pedeapsa cu moartea \n “pricini” criminale.
Marele Vornic era totodat` “capul”
poli]iei [i siguran]ei statului, cu –
mulând atribu]iile pe care mai târziu
le vor avea Ministerul de Interne [i
Curtea de Apel a ]`rii. La sfâr[itul se –
colului al XV-lea, \n zona Olteniei,
acelea[i atribu]ii i-au fost date [i unui
alt dre g`tor: Marelui Ban al Craiovei.
|n Transilvania, respectiva dreg` –
torie revenea unui “Dapifer” ce
avea, \n linii mari, responsabilit`]i si –
milare.
|ns`rcin`ri poli]iene[ti avea [i
“Marele Arma[ “, dre g`tor care, f`r`
a fi “boier de sfat” , se \ngrijea de
execu tarea sentin]elor de condam –
nare la moarte [i era supraveghetor
al temni]elor.
|n Muntenia, activit`]ile de tip
poli]ienesc erau \n credin]ate “Marelui
Sp`tar ”, iar \n Moldova – “Hat ma –
nului ” [i organelor de execu]ie, ca re
purtau nu mele de ispravnici, pâr –
c`labi, privighetori de ocoale, c` –
pitani de ora[e [i frontiere, polcovni-
ci, seimeni, arma[i, zapcii [i str`jeri.
O alt` dreg`torie cu deosebit` im –
portan]` pentru evolu]ia ulterioar` a
poli]iei a fost aceea de “V`taf de
Vân` tori”, inaugurat` \n }ara Ro mâ –
neasc`, \n 1508, pe timpul domniei
lui Radu cel Frumos, de \nsu[i viitorul domnitor Neagoe
Basarab.
Având \n subordine 500 de militari, v`taful de vâ n` –
tori r`spundea de asi gurarea pazei Cur]ii Dom ne[ti, de
pro curarea vânatului necesar familiei domne[ti, dar [i
de vinderea surplusului, supravegherea [i controlul
asupra pie]elor publice. Tot el avea s` asigure [i
ordinea la diferite solemnit`]i, la care lua parte domni-
torul \mpreun` cu to]i curtenii.
Paza [i ordinea \n marile ora[e Ia[i [i Bucure[ti au
intrat apoi \n responsabilitatea Agiei, organ care va
deveni cu timpul o institu]ie de baz` a celor dou` state
române[ti.
Cronicile consemneaz` c` aga, pe lâng` atribu]iile
sale militare, trebuia [i “s`-i pedepseasc` pe cei prin[i
be]i pe uli]ele ora[ului” sau s` judece “pricinile m`runte”
dintre locuitori.
|n timpul domnitorului fanariot Constantin Han geri
(1797 – 1799), pentru a se pune cap`t abu zurilor ce se
f` ceau prin arestarea celor b`nui]i f`r` nici un temei, a
fost dat un Pitac prin care se poruncea ca \n cazul
]inerii \n arest a unor oameni nevinova]i, reclamantul
“s` pl`teasc` câte trei taleri pe zi”.
Ca m`suri de siguran]`, domnitorul a reglementat
ora de \nchidere a cafenelelor din Bucure[ti, care aveau
voie s` func]ioneze pân` la ora 10 seara. Neorânduielile ce se petreceau \n diferite cârciumi
\ntre consumatori, \l determin` pe Hangeri s` dea un
nou pitac, ordonând Vel Ag`i ca, prin grija “v`t`jeilor”
(agen]ilor ) Agiei, “toate cârciumile s` se \nchid` la ora 7
[i jum`tate seara”. Totodat`, lui Vel Aga i s-au dat
“stra[nice porunci” s` supravegheze pe to]i str`inii ce
veneau \n Capital`. Ace[tia erau datori s` r`spund`
mai \ntâi str`jerului “cine sunt [i cu ce treab` vin \n
ora[“, apoi se prezentau la Agie ori la Sp`t`rie pentru a
ob]ine documentele de [edere \n Bucure[ti. Hangiii nu
aveau voie s`-i primeasc` f`r` aceste documente, iar
\n cazul \n care nu respectau inter-
dic]iile, erau “pedepsi]i cu b`taie” ori
“trimi[i la ocn`”.
Pe linie edilitar`, Agia a luat
m`suri ca “]`ranii sosi]i cu carele
\nc`rcate cu lemne s` nu mai sta ]io –
neze pe str`zi, ci \n anumite pie]e, iarfântânile [i ci[melele s` fie \ntre]inute\n bun` orânduial`” .
De asemenea, \n vederea stinge rii
incendiilor, au fost comandate “do u`
tulumbe de foc ”, la un mare me[ter
din Bu cu re[ti.
Agia a fost, deci, cea mai importan –
t` institu]ie cu atribu]ii poli ]ie ne[ti din
}`rile Ro mâ ne. Afirmarea ten din]elor
pro gre siste \n plan eu ropean au
an –
trenat [i modernizarea societ`]ii ro –
mâne[ti, ceea ce im plica stringent
\nnoirea structu rilor de stat, reforma –
rea puterii ar mate [i a celei de men –
]inere [i ap` rare a ordinii in terne.
|n 1818, ultimul an al domniei lui Ion
Caragea (1812-1818), a fost adoptat
“Codul Caragea” – inspirat din legisla –
]ia francez` – care recomanda \ntre
al tele ca “lucrurile jefuite ce se g` –
sesc la tâlhari, s` se restituie st` pâ –
nului lor, \nainte fiind luate de zapcii,polcovnici” etc. Martorii mincino[i ur –
mau “a se duce prin târg” [i “a fi tre –
cu]i \n condica mincino[ilor” , iar “cel
pârât pentru vin`, dovedindu-se vinovat, dac`t`g`duie[te vina, atunci s` fie pus la cazne ca s` spuieade v`rul ”.
Caragea conferea Hatma nului titlul de Vel Hatman al
Divanului.
Subal ternii s`i erau: v`taful de apro zi, v`taful de pahar-
nici, v`taful
de divan, ceau[ul de aprozi, ceau[ul de
paharnici [i cea u[ul h`tm`niei.
La Agie existau 44 de arn`u]i care, pentru serviciul
de asigurare a ordinii, primeau lefuri. Tot \n cadrul Agiei
s-a instituit func]ia de “staroste al harabagiilor” , care
r`spundea de mijloacele de transport.
Ca m`sur` de siguran]`, domnitorul Ion Caragea
stabilea c` “nimeni nu are voie s` poarte arme \n
caiafet de nefer, afar` de neferii domne[ti [i ai Agiei” .
Tot el a ordonat urm`rirea [i prinderea haiducilor,
denumi]i “cete de ho]i”. Sub influen]a revolu]iei fran ceze
[i a epocii lui Napoleon Bonaparte, s-a \nce t` ]enit, trep-
tat, denumirea de poli]iepoli]ie , astfel \ncât \n anul 1820,
institu]ia nou \nfiin]at` de c`tre domnitorul Alexan dru
{u]u era numit` chiar “Cas` a Po li ]iei”.
Dup` revolu]ia lui Tudor Vladimirescu, \n 1821, a fost
\nl`turat` domnia fanario]ilor, care conduseser` vreme
de un secol destinele Principatelor Române. Cu acordul
Rusiei, Poarta a numit \n }`rile Române primii “domni
istoria poli]iei

p`mânteni”: Ion Sandu Sturdza \n Mol dova [i Grigore
Dimitrie Ghica \n Muntenia.
La pu]in` vreme dup` primirea investiturii, domni torul
Ghica a intrat cu alai \n Bucure[ti, fiind \ntâm pinat cu
mare fast dar [i cu o nedisimulat` bucurie de locuitorii
Capitalei.
Stindard pentru credin]`
[i devotament
Profund mi[cat de modul des`vâr[it \n care Agia or –
ganizase \ntregul ceremonial [i de impecabila des –
f`[urare a festivit`]ilor ce marcau acest \n`l]`tor
moment, domnitorul decerneaz` Marelui Ag` Mi h`i]`
Filipescu, un steag de dimensiuni impresionante, cu
l`]imea de 2,20 m, lungimea de 2,60 m, iar hampa
(lancea ) de 3,60 m.
Era confec]ionat din m`tase galben`, cu chenar
auriu, având \n mijloc o ghirland`, tot aurie, timbrat` cu
o coroan` princiar` [i cu alte elemente de heraldic`:
tuiuri \ncruci[ate, buzdugane, drapele, l`nci, s`bii, pu[ti
etc. Sub ghirland` se afla o balan]`. Cealalt` fa]` a
steagului agiesc era la fel, numai c` \n interiorul ghirlan-
dei, \n locul Acvilei era pictat` Maica Domnului [ezând
pe tron, \naintea |ngerului Gavril, cu un crin \n mân`,
ce-i aducea vestea cea bun` c` \n curând va na[te pe
Iisus: “Buna Vestire”.
Pe ambele fe]e, steagul purta urm`toarea inscrip]ie
cu litere chirilice: “F`cutu-s-au acest steag al Agiei la
pre facerea domnilor dintre p`mânteni ai }`rii Ro mâ –
ne[ti, M`ria Sa Grigorie Ghica Voievod, \n anii 1822,prin epistosia (\ngrijirea) Dumnealui Vel Ag` Mih`i]`Filipescu” . Steagul Agiei avea
s` fie nelipsit de la eveni-
mentele de seam` din via]a domnitorului [i de la cele
mai importante manifest`ri oficiale din societatea ro mâ –
neasc` a acelor vremuri. |n ceea ce prive[te marcarea
pe steag a unei s`rb`tori cre[tine – pe care Biserica
Ortodox` Român` o pr`znuie[te \n fiecare an la 25
martie – alegerea nu a fost deloc \ntâmpl`toare, \ntrucât
“Buna Vestire” a fost considerat` mult` vreme patron
spiritual al ora[ului Bucure[ti.
Abia mai târziu, pe stema ora[ului a fost zugr`vit
chipul Sfântului Dimitrie, care, devenit astfel ocrotitor al
Capitalei – simbol p`strat de altfel cu respect, pân` \n
zilele noastre.
Din cartea vremurilor
Continuând s` r`sfoim “cartea vremurilor”, re –
marc`m, la jum`tatea secolului al XIX-lea, ca [i \n alte
state europene, nevoia cre`rii unor corpuri militare spe-
cializate pentru ap`rarea [i men]inerea ordinii interne.
Este ceea ce l-a determinat pe principele Grigore
Alexandru Ghica, s` \nainteze Divanului Ob[tesc un
proiect de reform`.
Astfel, “Legiuirea pentru reformarea Corpului slujito-
rilor \n Corp de Jandarmi” adoptat` la 3 aprilie 1850,
devenea “actul de na[tere” al Jandarmeriei, da t` pe
care, an de an, jandarmii români o celebreaz` ca zi a
armei lor.
Agia va continua s` func]ioneze pân` la sfâr[itul sec-
olului al XIX-lea. La 1 aprilie 1903, ministrul de In terne
Vasile Lasc`r a procedat la o autentic` modernizare a
poli]iei române, iar \n prim`vara anului 1908 s-a \nfiin]at
Poli]ia Siguran]ei de Stat.
Dup` realizarea Marii Uniri, prin Legea de organizare
a Poli]iei Române din 9/21 iulie 1929, s-au pus bazele
unei poli]ii moderne [i puternice, care va de veni o insti-
tu]ie de baz` a statului român pân` \n toamna anului
1940. Dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, \n ]`rile intrate
sub domina]ia Uniunii Sovietice, poli]iile – devenite
“mili]ii” – au avut un rol important \n instaurarea [i
men]inerea unor regimuri dictatoriale.
|n urma victoriilor revolu]iilor democrate din anii
1989-1990, \n fostele ]`ri socialiste instaurându-se sta –
tul de drept, s-au re\nfiin]at organele poli]iei, cu rol
important \n dezvoltarea societ`]ii democratice, \n
ap`rarea [i respectarea drepturilor [i libert`]ilor, \n
asigurarea ordinii interne.
|n statele occidentale dezvoltate, poli]ia este o in –
stitu]ie bine dotat` tehnic, prestigiul poli]istului ega –
lându-l pe cel al magistratului. Aceast` situa]ie de curge
din faptul c` poli]ia d` m`sura gradului de civi liza]ie al
unei ]`ri, iar dup` felul \n care aceasta func]ioneaz`, se
poate vedea dac` societatea este plin` de virtute sau
\nc`rcat` cu vicii, dac` \n interiorul ei domne[te moral-
itatea sau dimpotriv`.
La fel de bine s-ar putea spune [i c` orice societate
\[i are poli]i[tii pe care \i merit`, ]inând cont de faptul c`
un poli]ist nu se formeaz` [i nu \[i desf`[oar` activi-
tatea \ntr-un laborator sau sub un clopot de sticl`,
departe de orice influen]e [i prejudec`]i, ci \ntr-o soci-
etate dat`, \mprumutând tr`s`turile, morala [i mo ra –
vurile acesteia.
Caracterizat` de cunoscutul sociolog [i economist
german Max Weber ca fiind “singura autoritate a vio –
len]ei legitime” , activitatea poli]iei a vizat [i vi zea z` co –
rectarea sau anihilarea comportamentelor de viante, a
actelor de dezordine, a tendin]elor de anar hie [i haos
social, asigurarea lini[tii [i ordinii in dis pen sabile soci-
et`]ii.
Din acest motiv, de[i aproape nic`ieri nu este iubit`,
poli]ia este \ns` \n majoritatea statelor apreciat` [i res –
pectat`.
Implicat, prin natura profesiunii sale, \n derularea
rela]iilor directe din societate, poli]istul are un rol deo –
sebit de important: transform` starea de violen]` indi-
vidual` sau de grup \n stare de normalitate, de ordine,
de siguran]` [i lini[te.
Atingerea acestor deziderate presupune calit`]i
deosebite, c`ci nici una dintre meserii nu este \ntr-atât
de angajat` \n slujba cet`]ii, precum aceea a oamenilor
pu[i s` \nfrunte violen]a [i nedreptatea, pentru a prote-
ja via]a [i valorile ei. |n aceast` lupt` ce cap`t` adesea 9I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009

10Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
aspecte dramatice, infractorul se bate pentru o miz`
cuantificat` \n dimensiuni materiale uneori inimagin-
abile, iar poli]istul doar pentru ideea de a-[i face dato-
ria.
Cel dintâi recurge la un \ntreg arsenal sofisticat, f`urit
de lumea f`r`delegii, poli]istul \n schimb nu se poate
proteja decât cu singura armur` pe care societatea i-o
pune la dispozi]ie: legea.
Steagul Agiei – arc peste secole
Eveniment memorabil, consemnat \n pagini de istorie
[i evocat cu mândrie [i emo]ie autentic`, \n toate mo –
mentele jubiliare care au jalonat istoria po li]iei, de cer –
narea acestui prim steag poate fi considerat` cea mai
valoroas` r`splat` pe care aceast` institu]ie a primit-o
vreodat` din partea unui conduc`tor al statului român.
M`rturie a trecutului [i a istoriei poli]iei noastre, sim-
bolizând eroismul [i jertfele l`sate de poli]i[ti pe altarul
luptei cu marea armat` a crimei, pentru a men]ine
ordinea [i a asigura lini[tea public`, steagul d`ruit Agiei\n anul 1822, de domnitorul Grigore Di mitrie Ghica, are
o semnifica]ie aparte.
Patina vitreg` a timpului a br`zdat urme adânci pe
m`tasea lui, dar nu i-a estompat decât vremelnic – \n
anii apusei dictaturi – valoarea simbolic`.
P`strat ca printr-o minune, pân` \n zilele noastre, el
\[i ocup` cuvenitul loc la Muzeul de Istorie Na ]io nal`,
recondi]ionat cu o m`iestrie des`vâr[it`.
Acum zece ani, printr-o meritorie ini]iativ` a Poli]iei
Ca pi ta lei, s-a realizat o valoroas` copie a stindardului,
p`s trat` la loc de cinste, \n cl`direa D.G.P. M.B., al`turi
de pl`cile co memorative dedicate poli]i[tilor eroi.
M`rturie a tradi]iilor celei mai prestigioase institu]ii
aflate \n serviciul comunit`]ii, acest steag este o pagin`
vie de istorie, dar [i un \ndemn c`l`uzitor, pentru vred-
nicia timpurilor viitoare.
Din reverbera]iile acestui mesaj c`tre posteritate s-a
\ntrupat ideea de a concepe un nou drapel – simbol, pe
care ast`zi stau al`turi \nsemnele poli]iei [i ale
Acesta este un program ini]iat [i
operat de Comisia Social` Inter na –
]ional` care a fost abilitat` de IPA
s` aib` responsabilitatea schim-
burilor la nivel interna]ional de
locuri de vacan]` pentru tineret.
Programul este destinat [i se
adreseaz` copiilor membrilor IPA.
|nseamn` g`zduirea acestora fie \n
cadrul sec]iei na]ionale sau \ntre
sec]ii, dându-se astfel posibilitatea
tinerilor s` capete experien]a altei
culturi, eliminând „[ocul cultural”.
Este un proiect operat de Aso –
cia ]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor [i
p`rin]ii membrilor IPA \n interesul
propriilor copii.
Acest program dore[te s` ofere
tinerilor posibilitatea de a-[i \mbu –
n`t`]i experien]a educativ` [i cul-
tural` \n siguran]` \n cadrul unei
familii (din ]ar` sau str`inatate ).
Totodat`, programul furnizeaz`
modalit`]i care s` stârneasc` in –
teresul lingvistic al tinerilor [i ofer`
ocazia de a experimenta bucuria
de a fi acceptat de o familie IPA
dintr-o alt` sec]ie sau regiune (\n
cazul schimburilor na]ionale ), dez-
voltând astfel rela]iile de apreciere
[i prietenie.
De asemenea, ofer` posibilita –
tea extinderii cuno[tin]elor despre
]ara gazd` \n context istoric, geo –
grafic [i cultural.
Participan]ii la program vor fi nu –
mi]i, \n continuare, “vizitatorul” [i
“gazda”.|n ceea ce pri –
ve[te vizitatorul,
acesta trebuie s`
fie un tân`r sau
tân`r` care vizi –
tea z` o sec]ie
IPA din str`in` –
tate (sau dintr-o
al t` regiune \n ca –
drul ace leia[i
sec ]ii) [i care are
unul din p`rin]i membru IPA.
De asemenea, trebuie s` aibe o
vârst` cuprins` \ntre 15 [i 19 ani
sau, \n cazul unui student, pân` \n
22 ani.
Dac` vizitatorul are sub 15 ani,
\n schimbul de locul de vacan]`
pen tru tineri se vor implica [i p` –
rin]ii care vor \nso]i tân`rul respec-
tiv.
Gazda este un tân`r /tân`r` de
vârst` similar` care prime[te vizi –
tatorul, de asmenea vor fi implica]i
[i parin]ii care vor g`zdui vizita-
torul.
Toate costurile de c`l`torie sunt
responsabilitatea p`rin]ilor vizitato –
rului, \n timpul escalelor vizitatorul
se poate bucura (la solicitare ) de
asis ten]a IPA local`. De aseme-
nea, tân`rul trebuie s` aibe asigu-
rare medical` [i financiar` pentru
bagaje.
P`rin]ii vizitatorului au obliga]ia
de a informa familia gazd` de pro –
blemele medicale cronice ale tân` –
rului precum [i asupra medi ca]ieipe care acesta, eventual, o ia.
Totodat`, p`rin]ii vizitatorului
tre buie s` informeze gazda despre
regulile aplicate \n familia vizita-
torului, s` asigure suficien]i bani de
buzunar [i s` fie preg`ti]i pentru a
g`zdui la rândul lor.
P`rin]ii gazd` vor asigura ca –
zare [i \ngrijire, sprijin [i vor su –
praveghea t`n`rul vizitator.
Regulile familiei [i casei gazd`
tre buiesc f`cute cunoscute vizita-
torului de la \nceput [i trebuie res –
pectate de acesta \n cursul vizitei.
Pentru aceasta se vor completa
for mularele de cerere ce vor fi
trans mise reprezentantului sec]iei
na]ionale ce opereaz` programul
(Vice pre[edinte Dumitru Der –
scanu ) acestea vor trebui transmi –
se din timp, ideal cu 12 luni \nainte,
pe adresa sec]iei na]ionale.
Formularele necesare (pentru
str`in`tate sau regiune na]ional` )
vor fi g`site pe site-ul IPA Sec]ia
Român`.
Vicepre[edinteVicepre[edinte
Dumitru Dumitru DERSCAN U DERSCAN U
Recomandqri pentru
programul “Schimb
de locuri de vacan]q pentru tineret”

11I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
„„Vrednicia poli]istului nu de Vrednicia poli]istului nu de –
pinde de m`rimea graduluipinde de m`rimea gradului
s`u, ci de capacitatea sa pros`u, ci de capacitatea sa pro –
fesional`”fesional`”
Dr. Eugen Bianu, subdirector
general al Poli]iei, 1938
Scurtq fi [q biograficq
Vasile Da[chevici s-a n`scut la
29 decembrie 1880 [i a intrat în rân-
durile poli]iei la vârsta de 28 de ani,
ca agent special de poli]ie clasa IV.
La 1 decembrie 1908, avanseaz`
agent special cl. III.
Dup` absolvirea studiilor juridice,
urc` treptele ierar hice, fiind avansat
comisar special ajutor (1909), co mi –
sar special clasa III (1911) , poli]ai
clasa I la Bârlad (1913), inspector în
Pre fec tura Poli]iei Capitalei (1920),
po li]ai clasa I la Poli]ia Cernavod`
(1922), inspector la Poli]ia Gala]i
(23 februarie – 19 aprilie 1922).
Prin Înaltul De cret Regal nr.
2873 / 8 iulie 1920 a fost dis tins cu
me dalia „B`rb`]ie [i Credin]` cu
spa de” – Cla sa II. Mo tivul: bravura
[i devotamentul do vedite în lup tele
de la N`moloasa (iu nie-iulie 1917),
când f`cea par te din Regimentul 69
Infanterie.
Decorat cu Crucea „Serviciul
Cre dincios”, cu „Ordinul Sf. Sta nis –
lav”, „Crucea Comemorativ` M` –
r`[e[ti, cu „Co roana României” în
grad de ofi]er, cu „Steaua Ro mâ –
niei”, mare ofi]er al Ordinului Sf.
Mormânt, ofi]er al Or di nului Na]ional
pentru Merit Civil Bulgar, ofi]er al
Co roanei Iu goslaviei. Poli]istul Va –
sile Da[ che vici a absolvit, în 1940,
[i Teo logia.
Nimeni n-a mai scris
asemenea lui
Vasile Da[chevici s-a dovedit a fi
un poli]ist oarecum atipic. Pe lâng`
îndeplinirea atribu]iilor strict profe-
sionale, în 1921 el fondeaz` revista
po li]ieneasc` „Paza” .
Este prima publica]ie de acest
gen de la noi. La 19 aprilie 1922, la
propunerea ministrului de Interne,
ge ne ralul Arthur V`itoianu, prin
decret regal, este demis din func]ia
de inspector de poli]ie la Prefectura
Poli]iei Gala]i, întrucât în publica]ia„Paza” îl acuzase de „furt lite rar” pe
ni meni altul decât Romulus P.
Voinescu, directorul Siguran]ei
Generale a Statului. Da[chevici sus]inea c` un studiu
publicat de Voi nes cu în „Curierul
Ju diciar” (1903), este o simpl` tra-
ducere, „cuvânt cu cuvânt, f`r` s`
adaoge nimic de la d-sa [i f`r` s`schimbe nimic în textul original” , a
unei lucr`ri simi la re, ap`rut` la To –
rino, în 1884, sub semn`tura lui
Moi se Vitalevi.
Probabil c` Da[chevici avea
dreptate, îns` n-a ]inut seama c`
Voinescu era ditamai directorul Si –
guran]ei … Oricum, conflictul dintre
cei doi a fost oarecum paradoxal,
întrucât ambii erau masoni.
„S` se dea Poli]iei putin]a unei
vie]i demne [i cinstite [i fa]a lu cru –
rilor se va schimba ca prin farmec!”
– scria el în 1923. Nici nu se uscase
bine cerneala de pe pri mele numere
DATORIA PROFESIONAL~DATORIA PROFESIONAL~
A POLI}IA POLI}I {{TILOR:TILOR:
S` asigure, mai presus de orice,S` asigure, mai presus de orice,
ordinea!ordinea!
de Vasile V. Daschevici de Vasile V. Daschevici
Licen]iat \n drept, Inspector de poli]ieLicen]iat \n drept, Inspector de poli]ie
Rolul pe care \l \ndeplinesc agen]ii poli]iene[ti \n me canismul de
func]ionare al Statului, a fost atât de fericit fixat de c`tre fostul prim-min-
istru [i ministru de interne al Fran]ei, Waldeck Rousseau.
Cu prilejul decor`rii postume a agentului de poli]ie Georges Bardoux,
c`zut la postul de onoare, \n lupt` cu r`uf`c`torii, fostul ministru de
Interne a spus, \ntre altele: “Dac` Capitala mun ce[te [i cuget`, dac`
inginerul se poate adânci \n cercet`rile sale, – artistul \n crea]iunile sale,
poetul \n visurile sale, dac` strada e lini[tit`, dac` u[oare nemul]umiri sunt
pe dat` \mp`cate, aceas t` li ni[te, aceast` ordine des`v#r[it` o datorim
agen]ilor de poli]ie!”.
Adânci [i pline de \nv`]`mânt cuvinte!
Numai mul]umit` muncii f`r` preget a acestor anonimi p`zitori ai Legii,
o societate poate pro p`[i.
F`r` veghea lor neadormit`, nu este cu putin]` progresul. Societatea
s'ar pr`bu[i, \ntocmai ca un castel de c`r]i de joc, prin desl`n]uirea [i sub
loviturile instinctelor atavice.
|n r`zboiul de fiecare clip` pe care armata nu meroas` a crimei \l duce
\mpotriva lumii cinstite, f`r` de clara]ie prealabil` [i f`r` armisti]iu, – agen –
]ii de poli]ie, de toate treptele, asigur` cu pre]ul vie]ii lor, respectul Legii [i
al Ordinei.
|n \ndeplinirea acestei opere de \nalt` securita te so cial`, dân[ii s` fie
mâna]i numai de interesul cel mare al Societ`]ii.
Nici promisiunile [i nici amenin]`rile s` nu-i abat`, o clip`, din drumul
Datoriei.
Credin]a lor nestr`mutat` \n recuno[tin]a Societ`]ii s` le fie singur`
\ndemn [i c`l`uz`.
Chiar dac` uneori r`splata muncii \ntârzie, pentru unii, aceia s` nu
dezarmeze: a[teptând ziua cea mare, dân[ii vor g`si aceea[i r`splat` \n
lini[tea senin` ce o d` con [tiin]a datoriei \mplinite.
BUCURE{TI
FEBRUARIE -1926
CHESTORUL CHESTORUL
VASILE V. DA{CHEVICIVASILE V. DA{CHEVICI
POLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASONPOLI}IST, ANTICAR, SCRIITOR, MASON
istoria poli]iei

12Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
ale revistei [i, în nu m`rul din aprilie 1921, avea curajul
s` scrie despre „insuficien]a Poli]iei noastre”, care „se
dator`[te modului cu totul defectuos în care se faceast`zi recrutarea personalului po li]ienesc de toate
gradele” .
F`r` a face abstrac]ie de aspec tele pur subiective,
„trebuie s` recunoa[tem c` majoritatea învi nu irilor
aduse Poli]iei nu sunt întotdeauna lipsite de temeinicie”.
Exista „o boal` cronic`
ce roade breasla po li]ie neasc`”
[i el men]ioneaz` doar trei cauze principale: modul cu
totul defectuos al recrut`rii personalului, salariile insufi-
ciente [i amestecul factorului politic.
A[a era posibil ca, un sergent „mâzg`litor de hârtie”,
abia eliberat din armat`, s` ajung` [ef de poli]ie.
„Aici nu numai titlurile, cultura general` [i cu –
no[tin]ele speciale sunt considerate un articol f`r` val-oare, un lest sup`r`tor în ascensiunea posturilor deconducere [i direc]ie, dar, dup` toate aparen]ele, în –
su[irile negative constituie drepturi câ[tigate atât pentruob]inerea func]iunii, cât, a[ putea spune – mai ales –pentru înaintare” .
Oamenii no[tri politici „continu`
s` înzestreze Po li ]ia
cu to]i naufragia]ii vie]ii noastre sociale, ce nu s-au putut
caza în alt` parte”.
Majoritatea poli]i[tilor no[tri erau „streini de cele mai
elementare cuno[tin]e juridice”.
În Bucure[tiul pe rioadei interbelice, ei c`utau ho]ii [i
tâlharii între cei care ar`tau precum grosolanii Tunsu [i
Jianu , în vreme ce infractorii epocii umblau ferchezui]i [i
frec ventau cluburile en vogue . Mai târziu, în 1939, Da[ –
chevici a fost confruntat cu escro cheria unor fo[ti ad mi –
nistratori ai revistei „Paza” (între care José Arati, regi-
zorul Operei Române !).
Poli]ist, mason, anticar
Istoric, colec]ionar de vechi ilustrate, medalii, va –
loroase vechituri [i iubitor de c`r]i, ajunge s` aib` un
anticariat în cunoscuta „Cas` a Anticarilor”, situat` pe
str. Mihai Vod`, chiar lâng` actualul sediu al I.G.P. R..
Era atrac]ia, deopotriv`, a cunosc`torilor români [i
str`ini. Se spune c` unele c`r]i rare le expunea doar, iar
când cineva se interesa de ele, i-o t`ia scurt: „Au fost
deja vândute !”.
Cercet`tor la Arhivele Na]ionale, apreciat de ma rele
istoric Nicolae Iorga, fondator al revistei „Paza”, este
autorul mai multor c`r]i, foarte importante pentru istoria
poli]iei noastre, director al Prefecturii Po li ]iei Capitalei
(1940), [ef al Chesturii de Galben, în vremea cunoscu-
tului prefect Gabriel Marinescu, mâ na dreapt` a regelui
Carol al II-lea.
În 1925, participa la Conventul Marelui Orient al Ro –
mâniei, unde este ales Mare Conservator al Si giliilor.
Ulterior este Maestru Venerabil al Lojii „So li daritatea”
din Bucure[ti. I-a prefa]at colonelului I. T. Ulic o istorie
a Francmasoneriei, ap`rut` în revista „Paza”. Din 1937,
Da[chevici era mason în Loja „Ca valerii Steagului”, din
obedien]a Marii Loji Na]ionale din România.
Ne-a l`sat dou` admirabile lucr`ri, bogat ilustrate,
unicat în istoriografie, “Istoricul re[edin]elor Poli]iei Ca –
pitalei (fosta Agie)“ , 1934, având grij` s` le ilustreze cu
remarcabile lucr`ri ale lui Poitevin- Skeletti [i “Is toricul
Poli]iei Capitalei” , precum [i o mul]ime de ar ticole în
periodicele vremii. Sfâr [itul
„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele„Legile pre]uiesc atât cât pre]uiesc [i organele
chemate s` vegheze la aplicarea lor”chemate s` vegheze la aplicarea lor” ..
Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921 Vasile Da[chevici, inspector de poli]ie, 1921
Amurgul vie]ii îl g`se[te cu plete [i barb` mare.
Oricum, având cuno[tin]e de teologie [i în]e le gând
în cotro bate vântul „schimb`rii”, dup` 1944 se c` lu –
g`re[te la Mân`stirea Cernica, fiind tuns în mo na hism
cu numele Vladimir .
O not` din 1950 a Direc]iei Generale a Securit`]ii Po –
porului men]iona c` „are o atitudine du[m`noas`
regimului actual” .
I-am c`utat zilele trecute mormântul, în marele cimi-
tir al mân`stirii, s`-i aprind o lu mânare, dar nu l-am g` –
sit.
El a fost, de fapt, o victim` a noilor st`pâni ai Se cu –
rit`]ii [i ai ]`rii.
A nutrit sincere sentimente patriotice [i a [tiut s` cin-
steasc` memoria înainta[ilor. A avut un adev`rat cult
pentru cel mai bun ministru de Interne al nostru, liber-
alul Vasile Lasc`r.
Cinstirea celor care au f`cut cinste institu]iei este o
datorie de onoare [i ]ine de cultura organiza]ional`.
Da[chevici este singurul poli]ist c`ruia Nicolae Iorga îi
prefa]eaz` una dintre lucr`ri.
F`r` a fi scutit de unele derapaje spre cultul perso –
nalit`]ii generalului Gavril` Marinescu (care l-a reabilitat
[i l-a sprijinit ), Da[chevici a corespondat cu marii oa –
meni ai vremii [i cu poli]i[tii din Europa, cu care f` cea
periodic schimb de publica]ii de specialitate.
Astfel, se poate spune c` acest poli]ist de excep]ie a
integrat Poli]ia Român` în Europa cu mult înaintea inte-
gr`rii României în UE!
Ambi]ios, deschis, inteligent [i voluntar, un ade v` rat
deschiz`tor de drumuri, sunt încredin]at c`, dac` ar tr`i
acum, chestorul Vasile Da[chevici, cu si gu ran]` c` ar fi
fost membru al IPA.
Florin Florin {INCA{INCA , ,
subcomisar subcomisar
în Poli]ia Capitalei în Poli]ia Capitalei
Casa Anticarilor

13I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
ION GR.
PERIE}EANU
Generațiile născute după cel de
Al Doilea Război Mondial n-au cumsă știe cine a fost cel care semna“I.Gr.Periețeanu” nenumărate lu crări
de drept penal și civil, discursuristră lucite în parlament, pledoarii ca –
re au făcut epocă în sălile tribunale –
lor, sonete de mare sensibilitate pre-miate de Academia Ro mână ori tra-
duceri inspirate din lirica și proza lumii.
Criminaliștii află abia acum, și sperăm cu plăcută
sur priză și cu îndreptățită mândrie, că în anul 1904 s-a
tipărit un “Manual teoretico-practic de poliție judiciară
de I.Gr.Periețeanu/ licențiat în drept [și] I.A.Dumitrescu/li cențiat în drept/ Comisari pe lângă Prefectura poliției
Capitalei /Cu o prefață de Domnul St. Stătescu/ Pro –
curor la Înalta Curte de Casație și Justiție/ București/Stabilimentul de Arte Grafice “Universala” / 14- Strada
Covaci- 14”. O lucrare impresionantă care însumează778 pagini (XVI+703 p.+ 59 p.) și care a fost reeditatăîn anul 1923, fără prefață și cu mențiunea pe copertăcă autorii au devenit avocați.
Despre I.A.Dumitrescu n-am mai găsit nicio referință
biografică. E posibil să fii avut o clientelă numeroasăcare nu i-a permis răgazul unor scrieri care să-i diver-sifice personalitatea.
În schimb, I.Gr.Periețeanu avea să-și impresioneze
contemporanii cu o operă fecundă și variată care i-aasigurat un loc binemeritat în galeria marilor personal-ități ale dreptului românesc, și nu numai.
Iată cum l-a caracterizat C. L. Naumesc u, președin-
tele Uniunii Avocaților din România, vice președinte al
Uni unii Internaționale a Avocaților: „Dar cine l-a cunos-
cut pe Periețeanu și nu l-a iubit? Cine l-a apropiat și nua fost fascinat de calitățile lui? Cine i-a pătruns adânculsufletului său și nu s-a entuziasmat de bogăția podoa-belor lui? Cine i-a urmărit activitatea pe tătâmuri atât devaste și deosebite, în care el s-a manifestat, și nu l-aiubit?” Naumescu subliniază: „impetuozitatea verbului său la
bară, fraza cizelată, erudițiunea desăvârșită, talentulnecontestat, fac dintr-însul un adversar temut, un avo-cat de seamă, un fruntaș între avocații fruntași, cu carene mândrim toți cei ce facem parte din baroul româ-nesc. În literatura juridică a compus și publicat lucrăricare l-au consacrat autor de seamă, colaborând și con-ducând numeroase reviste juridice. Ca om politic și par-lamentar s-a ridicat la înălțimi pe care puțini pot să leajungă și în fine, opera lui cea mai de seamă, colabo-rarea asiduă la redactarea proiectelor penale de unifi-care a codului penal și a procedurii penale îl consacrăca un mare legislator și va face ca numele său să fieînscris printre marii făuritori de legi.” (1.)
Iată și aprecierile unui procuror: „În calitate de consi –
lier al Tronului sau de simplu deputat, tribuna Parla –
men tului s-a împodobit cu farmecul elocvenței dv. cu –
ceritoare, care s-a menținut în glorioasa tradiție parla-mentară a unor vremuri prea curând uitate. Acest lucruar surprinde pe aceia care nu știu că în vinele dv. pul –
sează același sânge ca al lui Al. Djuvara, care a fostuna dinte cele mai strălucite încarnațiuni ale oratorieiro mânești […] În ce mă privește, mi-a fost dat să încru-
cișez cu dv., în viforul unor mari dezbateri judiciare, no –
bila spadă a cuvântului rostit în numele dreptății:aceasta a fost pentru mine o cinste. Mi-a fost dat dease menea să privesc adversarul comun strivit sub lovi-
tura de grație a pledoariei dv.: aceasta a fost pentrumine un noroc” (2.)
Pentru cunoașterea acestei personalități de excepție
vom reproduce „Notele biografice”care încheie volumulomagial din 1934 și care sunt întocmite, fără nicio în do –
ială, cu contribuția sau cel puțin cu acordul sărbătoritu-lui, întrucât prezintă un real interes atât pentru is toria
Dreptului românesc cât și a Criminalisticii:
„Născut în București la 24 martie 1879. Cursurile li –
ceale le-a urmat la liceul Matei Basarab (sub directo –
ratul Demarat) ca solvent în internatul Statului cu ace-lași nume, al cărui director a fost regretatul M.Zamfirol(profesor de desen). Promoția 1896-97, din care au fă –
cut parte dintre alții: C.Stoicescu (profesor Universitar),C.Xeni fost ministru, N. Gâlcă (directorul societățiiIstoria Criminalisticii române[ti
PERSONALITQ}I MARCANTE
ALE CRIMINALISTICII ROMÂNE{TI
TRECUTE LA INDEX: I.GR.PERIE}EANU
{I I.A.DUMITRESCU
Istoria Criminalisticii românești este lapidară și cu multe
goluri. De vină sunt timpurile vitrege care au aruncat lacoșul de gunoi personalități devenite peste noapte, in –
compatibile cu noile deziderate instaurate după 30 de –
cembrie 1947. Au rezistat unii dintre cei care au trecutStyxul înainte de acest an fatidic ori cei care au sprijinitnoua orânduire. Mulți au pierit, pur și simplu, fiind con-damnați definitiv la uitare: cei norocoși au fugit în străină-tate ori s-au pierdut în anonimat, alții însă au fost siliți săîndure umilințe și torturi psihice și fizice greu de imaginatastăzi. Alții au plătit chiar cu viața, în închisori de tristăamintire. Este dificil, dar nu imposibil, să-i reașezăm pesoclurile pe care le merită, chiar dacă nu le-am identifi-cat decât puține date biografice.
Le vom menționa operele, atâtea câte le-am găsit în
marile biblioteci sau în colecții private, cu speranța căvor avea alții șansa de a le rescrie viața. Căci miturile numor niciodată, ele răzbat tenebrele și vicisitudinile custrălucirea nepieritoare a diamantelor.The history of Romanian criminology is terse and with
many empty spots. The fault for this is bared by the heavy
times that thre w away personalities that have become over
night incompatible with the ne w ideals instituted after 30
december 1947. Some of those that passed the Styx be –
fore this fatidic year or those who bac ked the ne w order
lasted.
Many just faded, condemned to be forgotten: the luc ky
ones ran abroad or were last in anonymity, but others had
to endure humiliations and psychological and physical tor-tures hard to imagine today.
Some even paid with their lives, in sad memories jails. It
is difficult but not impossible to relocate them on thepedestals they disserve, thought we have identified fe w
biographical dates.
We will mention their works, those we have found in the
big libraries or in private collections with the belief that oth-
ers will have the chance to re write their lives. This is
because myths never die, they overpass the dar kness and
vicissitudes with the bright light of diamonds.

14Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
Asigurarea Românească). Profesori a avut pe: Filibiliu
(franceza), C. Cristescu (matematici), C. Sonțu (fizico-chimice), Ionescu Gion (franceză), G.Dem. Teodorescu(literatura română), C.F.Robescu (științe naturale),D.Laurian (filozofie) etc.
Ca student universitar fondează Societatea Stu den –
ților în Drept al cărei vicepreședinte a fost și „Ga zeta
Juridică ” (organ bimensual al acelei societăți) făcând
parte din comitetul de redacție al acelei publicații, cuîncepere de la 1 Decembrie 1899, împreună cu C.Xeni,M.Mavrodin, C.L.Naumescu, și A.Livezeanu fost sena-tor național-țărănist și decan al baroului Olt),C.A.Popescu, I.Vulturescu. Ultimul număr al acestei pu –
blicațiuni poartă data de 1 Ianuarie3 1901.
Principalii colaboratori ai acestei reviste, pe lângă cei
indicați mai sus, au fost regretații avocați I. Călciurescuși Virgil Benișache, Remus Benișache, ayi Consilier laÎnalta Curte de Casație, Ghilă Petrescu, C. Orănescu,N.Gâlcă.
Atunci s-au organizat faimoasele discuțiuni contra-
dictorii, asupra problemelor juridice importante, subformă de tribunale studențești.
Pe când își făcea studiile universitare a ocupat pos-
tul de copist la Curtea de Apel din București, la începutîn Grefa secției I-a, apoi la cea de a doua secțiune,prim-președinți ai Curții fiind: Schina, Bagdat, At.C.Chivu,Sc.Popescu, având colegi de masă pe: G.Du –
mitrescu (actual avocat specializat la Curtea deCasație), P.Pașcanu (decedat), I.A.Stamboleanu (actu-al Consilier de Curte) și Nedelcovici (președinte laCurtea de Apel din Chișinău).
Copist fiind și student și-a permis să comenteze
deciziile Curții de Apel în grefa căreia funcționa, ceea ceși-a atras observațiile Consilierului M.Paleologu, care asfârșit totuși prin a recunoaște că adnotările sale eraubine scrise.
Se formase atunci între el și colegi un fel de cenaclu
juridic, cu discuțiuni contradictorii asupra problemelorpuse în procesele mai importante.
Ca profesori universitari a avut pe: Danielopol, To –
cilescu, Tanoviceanu, C.Nacu, Crătunescu, Basi lescu,
Valerian Urșianu etc.
Licențiat al facultății juridice din București, în 1902,
cu teza: Excesele, cruzimile și injuriile grave în materiede divorț (170 pag. edit. Tip. Guttenberg). Lucrarea afost tipărită cu cheltuiala regretatului C.I.Stoicescu, peatunci Ministru al Justiției.
Asupra acestei lucrări de școală regretatul Profesor
Dim. Alexandresco, căruia i-a fost prezentată omagial,a scris cuvinte elogioase în coloanele „Curierului Ju –
diciar” No.21 din 16 Martie 1903, notă sub. Cas. Fran –
ceză din 30 Nov.1899.
După terminarea studiilor universitare, regretatul
con silier de Curte D.Giuvaru, care îi apreciase activi-
tatea de funcționar al Curții, l-a chemat pentru a-l între-ba ce carieră vrea să-și aleagă. L-a disuadat să intre înma gistratură și i-a oferit locul de secretar în biroul re –
gretatului Take Ionescu, care îl rugase să-i găsească uncolaborator.
A ezitat arătându-i că, dacă s-ar decide să facă avo-
catură, va lucra în biroul fratelui său Al.Djuvara. Loculce i se oferise de d-l Giuvaru a fost ocupat de confratelesău C.Xeni, pe atunci funcționar la Creditul Urban.
Era însă atras de magistratură: cu atât mai mult cu
cât regretatul C.Stoicescu, Ministru al Justiției, îi făgă-duise un loc de ajutor de judecător la una din judecă-toriile de ocol din București.
O remaniere ministerială însă a determinat plecarea
lui Stoicescu de la Ministerul Justiției și dezideratul nu amai putut să fie înfăptuit.
Între timp, fiind Vasile Lascăr ministru de Interne și
I.G.Saita prefect al Poliției Capitalei, s-a făcut apel laelementele presupuse de valoare pentru ocupareafuncțiunilor polițienești, întrucât se urmărea o funda-mentală reorganizare a Poliției și după proiectul luiVasile Lascăr ofițerii de poliție Judiciară trebuiau să fieasimilați cu membrii parchetelor.Acest miraj l-a determinat să primească un post de
comisar-șef din Poliția Capitalei, cu delegație de a în –
deplini și funcțiunea de inspector. Împreună cu dânsulau mai intrat atunci în poliție: Romulus Voinescu (JudeIn structor), Alfons Billianu (Jude Instructor), Titus
Popovici (magistrat) cărora li s-au oferit posturi deinspectori, Aurel Sterescu (care mai târziu a devenit Di –
rector al Contabilității în Ministerul de Lucrări Publice);Stan Emanuel (fost Director General al Poliției și Si –
guranței Generale a Statului, care a lucrat sub ordinelesale); Gr.Iunian (care a primit un post de sub-comisar)etc.
Combătut de Eugen Stătescu, proiectul lui Vasile
Lascăr a trebuit însă să înlăture ideea de asimilare aofițerilor de poliție cu membrii parchetelor și dânsul arămas prins în angrenaj.Cât timp a stat în poliție a publicat:
1) Manual Teoretico-Practic de Poliție Judiciară, 700
de pagini (în colaborare cu I.A.Dumitrescu), lucrareprefa țată de St.Stătescu, procuror la Înalta Curte de
Casație (1904). Această lucrare a fost prezentată atâtdefunctului Rege Carol I cât și Princepelui Ferdinand,atrăgând decorarea proprio motu cu ordinul Coroana
Ro mâniei în gradul de cavaler.
2) A ținut o conferință în sala Liedertafel: Asupra po –
liției de moravuri (1905).
Profitând de prima schimbare de regim a părăsit po –
liția și s-a înscris în Barou (29 ianuarie 1905) devenindsecretarul fratelui său Al. Djuvara.
N-a profesat însă mult, căci la 13 Aprilie 1907 a ocu-
pat postul de secretar general al Primăriei Capitalei,sub primariatul regretatului Vintilă Brătianu.
Spre norocul său însă, după un an și jumătate a de –
misionat din acest post și de atunci s-a devotat exclusivavocaturei.
Ca avocat, a îndeplinit funcțiunea de secretar al fra –
telui său până la data decesului acestuia (Februarie1913). În tot acest interval de timp nu a putut să re le –
veze o activitate profesională proprie, în afară de suc-cesele pe care le-a repurtat la Curtea de Jurați, unde apledat stăruind să fie apărător din oficiu. Cei care l-auîncurajat mai mult în acest timp au fost regretațiiC.C.Cernescu și G.Buzdugan.
Cariera sa a evoluat în urma pledoariilor pe care le-a
rostit în procesul dintre Eugenia Dinescu și Ecat. Berha(anulare de ipotecă pentru demență), alături de N.Mitescu; 2) în procesul de daune dintre Dr.D.Ni cu lescu
și ziarul „Universul” pentru o publicație apocrifă; 3) în
procesul crimei de la Fierbinți (asasinatul Luciei Ata –
nasiu) sub regim de ocupație; 4) în procesul Colonelului
Verzea de la Curtea Marțială a Corpului II Armată; 5) înprocesul ziariștilor români din timpul ocupațiunii; 6) înprocesul ziaristului Hefter; 7) procesul Tășulescu (inter-dicție pentru delir de persecuție). În acest proces s-adezbătut pentru prima oară la noi delicata problemămedico-legală a delirului de persecuție (paranoia), cucare prilej a publicat în coloanele revistei „Curierul
Judiciar” o notă, asupra căreia D.Alexan dres co, într-o
notă a sa din „Pandectele Române” (1925.II.41) sub
apel București, secția IV-a a scris: „Publicăm azi
sumarul unei decizii foarte importante a Curții din Bu –
curești, fără a mai reproduce motivele ei, care se găs-esc în „Curierul Judiciar” din 10 Septembrie 1922 cu onotă foarte bogată și documentată, am putea zicesavantă, a d-lui I.Gr.Periețeanu, cunoscut de mult citito-rilor revistelor noastre juridice, prin judicioasele saleadnotațiuni” .
Pledoaria rostită în procesul Tășulescu i-a atras elo –
giul puțin expansivului D.Ciocârdia (atunci președinte alCurții de Apel din București s.IV-a), care l-a chemat înCamera de Consiliu pentru a-i spune textual următoa –
rele:„Te felicit pentru pledoaria d-tale. De când sunt ma –
gistrat am ascultat multe pledoarii, dar a d-tale seașează printre cele mai de frunte ”.
A survenit apoi conflictul dintre proprietari și chiriași
sub regimul legilor excepționale cu care prilej a dez-voltat o activitate profesională intensă.istoria criminalisticii

15I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Alte procese importante la care a luat parte sunt:
1)Procesul fraudelor de la Teatrul Național; 2) proce-
sul fraudelor de la Direcția Generală a Închisorilor(Maior Cernat); 4) procesul Găetan (crimă săvârșită darneizbutită); 4) procesul Arabela Armășescu (crimă deasasinat); 5) procesul Petropol-Maior Orezeanu (tenta-tivă de omor); 6) procesul Păltineanu-Lăzărescu (crimăde omor, legitimă apărare); 7) procesul Burileanu; 8)procesul Almosnino (crimă de incendiu); 9) procesulMaria Giurgea cu Direcția Teatrului Național dinBucurești și al celorlalți artiști pensionați cu călcare delege, cu care ocazie s-a interpretat pentru prima datălegea teatrelor.
A mai pledat în materie de contencios administrativ,
contribuind la stabilirea jurisprudenței în cazurile depunere la retragere a militarilor cu călcare de lege și înalte cazuri de arbitrar administrativ (Procesul ColonelDospinescu, Col.Eliat, Căp.Anastasiu, Căp.Bătu tu –
rescu, procesul Petre Ghițescu cu Ministerul In struc –
țiunii Publice etc.).
Foști secretari: A.Fulga, L.Sommer, frații S. și C.
Singer, V.V.Stanciu, Al.Văllimărescu, N.Chirculescu.
Actuali secretari: avocații Ianegic, S.Fruchtmann,
B.Perlman, H.Bally, L.A.Olteanu și N.Poenaru.
S-a bucurat de prietenia lui Cernea, care la 10 Oc –
tombrie 1922 i-a oferit fotografia sa cu următoarea de –
di cație: „Amicului Ion Periețeanu, unul din maeștrii
elocinței Baroului Român din partea admiratorului său” .
Printre înaintași a fost onorat de prietenia și încura-
jarea lui: N.Mitescu,C.Cernescu, Mihail Antonescu,C.Di s sescu, I.G.Saita, B.Cernea etc.
A fost întotdeauna atras de talentul confraților săi:
Em.Pantazi, C.Xeni, Istrate Micescu, D.Micescu,Al.Ottulescu, Em.Ottulescu, Marinescu-Bolintin, G.Pe –
trovici, Radu Rosetti, Trancu-Iași, N.Stănescu, AurelianBentoiu, Gr.Iunian, Traian Alexandrescu, Al.Velescu,Vasilescu-Valjean, H.Asnavorian, Vintilă Dongoroz, cucare se găsește în strânse legături amicale etc.
Din rândurile magistraturii, s-a bucurat îndeosebi de
prie tenia lui: G.V.Buzdugan, C.Ștefănescu, Corneliu
Bo tez, C.Hamangiu, Aurel Procopiu, C.Rătescu, G.Să –
vescu, Cincinat Pavelescu, Dr.Mina Minovici, Al.Stâr –
cea, Bădescu-Roșiori,Procuror G.Ionescu, C.Viforeanu,N.Georgean,I.Cernățeanu etc.
Deputat de Ilfov 22 Dec.1928-30 Aprilie 1931 (dis-
olv.); 30 Iulie 1932-18 Nov.1933 și fost vicepreședinte alAdunării Deputaților în două rânduri: de la 20 Iunie1930-15 Nov.1930, și de la 17 Nov.1930 -1 Aprilie 1931.
Fost Ministru al Comunicațiilor în Cabinetul Vaida-
Voevod (7 Iunie 1932 -11 August 1932).
Ca activitate parlamentară constructivă, raportor al
următoarelor legi: 1) Legea pentru organizarea polițieigenerale a Statului; 2) legea cooperației; 3) legea peni-tenciarelor; 4) legea chiriilor; 5) legea pentru organi-zarea pe baze autonome a Teatrelor Naționale; 6) legeapentru controlul averilor; 7) legea pentru reprimareaunor noi infracțiuni contra liniștii publice din 22 Martie1933.
Fost avocat al Ministerului de Industrie și Comerț,
mem bru în Comisiunea Permanentă a Uniunii Avo –
caților din România (1923-1928), reales în 1932 și apoila 1 Iulie 1934, când a fost ales și vicepreședinte al ace –
lei uniuni; fost membru în Consiliul de Disciplină alBaroului de Ilfov în patru rânduri: 1923-1924 (DecanatulMicescu; 1925-1927 (Decanatul I.Micescu); 1928-1930(Decanatul I.Th.Florescu) și apoi în 1934 sub actualuldecanat G.Petrovici, când a fost ales prodecan, demni-tate din care s-a demis în urma alegeriii sale ca vice –
președinte al Uniunii avocaților; membru al So cietății
Scriitorilor Români [din anul 1915, nota noastră]; mem-bru al Cercului de studii penale penitenciare și de polițieștiințifică și membru în Comitetul de Direcție al revisteide „Drept Penal și Știință Penitenciară” ; Director al
revistei „Curierul Judiciar” ; Director al revistei „Bi –
blioteca Marilor Procese” de la fondarea ei, Oct.1923;
membru în Consiliul superior al Penitenciarelor șiInstituțiilor de prevenție; membru al Ateneului Român(27 Mai 1933); Președinte al Asociației Presei Judiciare
din România, 1934; Membru corespondent al Institut.de studii legislative din Roma (30 Iunie1933); Pre șe –
dinte al Societății pentru Protecția Animalelor (1932);fost profesor de Psihologia sentimentelor la Academiade Artă Dramatică a regretatului Th.M.Stoenescu; fostPreședinte al Consiliului Superior al Avocaților publici(Iunie 1933-1 Aprilie 19343); fost director al TeatruluiNa țional din București (10 Iulie 1930-1 Februarie 1931).
În publicistică a debutat de tânăr, colaborând la revis-tele de drept: „Curierul Judiciar” , „Pandectele Române” ,
„Dreptul”, „Revista Juridică”, „Palatul de Justiție”,„Revista de Drept și Sociologie”, „Gazeta Tribunalelor”,„Tribuna avocaților”,; la ziarele: „Universul”, „Dreptatea”,
„Prezentul”, „Epoca”, „Minerva” etc.; la revistele literare:
„Flacăra”, „Literatură și Artă”, „Convorbiri literare”, „CeleTrei Crișuri” etc.
SCRIERI:SCRIERI:
I. Juridice: I. Juridice
:
1) Manual teoretico-practic de poliție judiciară , pre-
față de St.Stătescu, fost procuror la Înalta Curte deCasație, un volum de 700 pagini. Ed. Stab. de arte gra –
fice „Universala”, 1904;
2) Poliția de moravuri , Studiu social, juridic și de leg-
islație comparată, Tip. Luis 1903;
3) Rolul Poliției în Statul Modern , conferință rostită la
Ate neul Român în 1907, Inst. ae Arte Grafice Emi –
nescu;
4) Legea asupra stării de asediu , Tip. „Curierul Ju –
diciar” 1913;
5) Concluzii în procesul Ecat. Berha-Eugenia Di –
nescu , 1915,Tip. Profesională;
6) Un proces interesant , Tip. „Curierul Judiciar”,
1919;
7) Casele de joc la noroc . Idem 1916;
8) Efectele rechizițiunii , idem 1919;
9) Medicii și art.137 c.p ., Tip. „Curierul Ju di –
ciar”,1921;
10) Asupra unui caz de denunțare calomnioasă ,
1921, Tip. Universul;
11) Delirul de persecuție și interdicția judiciară , 1922,
„Curierul Judiciar”;
12) Contractul de locațiune și Casele de toleranță ,
1922, idem;
13) Codul închirierilor , în colaborare cu regretatul
Gr,Conduratu și d-l Al. Velescu, 1922, „CurierulJudiciar”;
14) Închirierea sub regimul legii din 6 Aprilie 1923 ,
idem, 1923;
15) Noul cod al închirierilor , 1923, idem;
16) Art.1 Cod civ. Și Legea din 6 Aprilie 1923 , edit.
„Curierul Judiciar”, 1923;
17) Pledoaria în procesul Livescu , 1925, „Curierul
Ju diciar”;
18) Agenții de legătură și avantgardele corupției ,
idem, 1925;
19) Responsabilitatea medicală din punct de vedere
penal , idem, 1926;
20) Pentru artă, pledoarie în procesul artistei Maria
Giurgea , Tip. România Nouă, 1928;
21) Teatrele noastre Naționale, caracterizarea lor din
punct de vedere juridic , Tip. „Curierul Judiciar”,1929;
22) Modul de constituire al instanței de judecată
după amnistierea faptului penal . Studiu jurisprudențial
critic, Edit. „Curierul Judiciar”, 1931;
23) Apărarea Arabelei Armășescu , pledoarie, 1930,
Ed.autorului;
24) Poliția judiciară , studiu legislativ critic. Ed. „Cu –
rierul Judiciar”, 1931;
25) Determinarea competenței în materie de calom-
nie prin presă . Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
26) Responsabilitatea civilă și penală a medicilor ,
Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
27) Legea liniștei publice, adnotată (în colaborare cu
A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1932;
28) Legea pentru controlul averilor , adnotată (în co –
laborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
29) Legea pentru suspendarea executărilor silite (în
colaborare cu A.Fulga), Ed. „Curierul Judiciar”, 1933;
30) Dreptul de opțiune al celor vătămați prin actele
administrative de autoritate, între acțiunea în daune or –
ganizată prin legea contenciosului administrativ și acți-unea în despăgubire, conform dreptului comun , Ed.
„Curierul Judiciar”, 1933;
31) Delavrancea orator judiciar și poltic , cuvântare
rostită la Radio, în seara de 27 Ianuarie 1934 (Tip.Adevărul);
32) Dezorientare și Dibuieli , studiu critic politico-so –
cial (Atelierele Adevărul), 1934;
33) Frumuseți naturale și Frumuseți sociale , confer-
ință rostită la Radio în seara de 20 Aprilie 1934, ed.„Curierul Judiciar”.
II. LiterareII. Literare
1) Originale și traducer i, versuri, în colaborare cu
C.M.Mulțescu, 1903, Tip. Basilescu;
2) În Surdină , versuri, Tip. F.Goebl fii, 1908;
3) Urzici , epigrame, 1910, Tip. Lăzăreanu;
4) Opt Portrete, versuri, 1913, ilustr. de Teodorescu-
Sion, Tip. Profesională;
5) Cântecul Plopilor , versuri, originale și traduceri, cu
o scrisoare de Haralamb Lecca, Ed. Ciornei, 1928;
6) Glasul Apelo r, plachetă de sonete, ilustrată de
Știubei, Tip. Luceafărul, 1932, lucrare premiată de Aca –
demia Română, (1933);
7) Escale , plachetă de sonete, ilustrată de Știubei,
Tip. Luceafărul, 1934.
III.Traduceri III.Traduceri
1) Cuvântul dat și o spovedanie , de P. Bourget, nu –
vele, Biblioteca pentru Toți, 1908;
2) Andrei Cornelis , de P. Bourget, Biblioteca pentru
Toți;
3) Bel Ami , de Guy de Maupassant, Biblioteca pentru
Toți;
4) Nelegitima , de H. Kistemaekers, Col. Alcalay;
5) Jean d`Agreve , de M. de Vogue, idem;
6) Din alte zări , poezii și poeme, precedate de bio –
grafia și portretul autorilor. (Treizeci și șase poeți fran –
cezi și belgieni), 1916, ed. Sfetea;
7) Greșeala Abatelui Mouret, de Zola, colecția Al –
calay, 1920;
8) Cei Trei Mușchetar i, de Al. Dumas, colecția Al –
calay,1922;
9)Don Juan de Manara , de Ed. Harancourt, 5 acte în
versuri, Ed. Viața Românească, 1921;
10) În Exil , de G. Rodenbach, roman, Ed. Cultura
Națională, 1926;
11) Samarineanca , de Ed. Rostand, Ed. Ancora,
1928.” (3)
Sărbătorirea lui I.Gr.Periețeanu a avut loc în seara de
28 iunie 1934 în sala de conferințe a fundației Dalles,prilejuind apariția volumului omagial care ne oferă dateamănunțite despre viața și opera lui.
Din păcate, pentru anii care au urmat, informațiile
des pre viața marelui jurist nu sunt la fel de generoase,
ele ne-au parvenit însă din lucrările pe care le-a publi-cat, care se află în custodia Bibliotecii Academiei Ro –
mâne. (4) Știm însă că a plătit cu prețul vieții gloria pecare a dobândit-o printr-o muncă încrâncenată, care nui-a permis decât bucuria slovei tipărite, strălucirea ver-bului său incandescent în pledoarii de răsunet sau du –
ios în rigoarea sonetului.
La 71 de ani, în noaptea de 5/6 mai 1950, a dispărut,
pur și simplu, de pe scenă: a fost arestat și întemnițat laSighetul Marmației, împreună cu alți corifei ai științei șiculturii românești.
A rezistat 5 ani și 2 luni, fiind adus la București la 5
iulie 1955, împreună cu Aurelian Bentoiu, Nicolae Zigre,Ion Mihalache, Ion C. Petrescu, Constantin Zamfirescu,Ion Gigurtu, Victor Papacostea, Nicolae Cornățeanu,
Aurel Leucuția, Dumitru Nistor și alții. (5) De aici i s-aupierdut urmele, se pare că a murit în anul 1959, tot înînchisoare. Un destin tragic, dar opera sa a supraviețuit
și-i așază numele pe cele mai înalte culmi.
Manualul teoretico-practic de poliție judiciară , scris în
colaborare cu I.A.Dumitrescu, în același an (1904) cucelebrul Manual practic de medicină legală al lui
Nicolae Minovici, constituie, fără nicio îndoială, primalu crare de Criminalistică tactică și metodologică, fiind
întocmit după cele mai riguroase canoane științifice aletimpului. Beneficiază de prezentări ample domenii fun-damentale ale Criminalisticii, cum sunt:
Starea locurilo r [Cercetarea locului faptei, cu detalii
pentru schița de plan a locurilor ,](6): „În inspectarea
locurilor se va observa, cu multă băgare de seamă,regu la care impune ofițerului de poliție să nu deranjeze,
să nu ridice și nici chiar să atingă vr-un obiect, maiînainte de a fi descris cu minuozitate în procesul săuverbal. Pentru a se păzi această regulă importantă, estenecesar să se asigure conservarea stării locurilor.
Trebuiesc, dar, protejate urmele de pași, acoperindu-
se cu lăzi sau scânduri mici, așezate pe trei sau patrupietre; de asemenea trebuiesc acoperite urmele desânge, obiectele aruncate sau pierdute, mai ales dacăau să rămână în olin aer, dată fiind ora înaintată; în fine,tre buie, cel puțin, să se facă un semn împrejurul
obiectelor care ar putea fi confundate cu altele (spreexemplu: urmele de pași etc.).
În toate cazurile, trebuiesc descrise locurile în gene –
ral; să se spună cum și pe care drum s-a ajuns acolo;apoi, să se facă mențiune dacă e vorba de o casă,câmp, pădure etc. Să se indice cu exactitate regiunea,
și să se descrie în detaliu locurile, ținîndu-se bineseama de tot ce se rapoartă la afacere sau se poateraporta.
Se va descrie astfel (dacă nu e vorba de accidente):
1) locul însuși, 2) direcțiunea de unde a venit culpabilul,3) aceea în cares-a depărtat, 4) partea de unde martoriiau văzut sau au putut vedea și 5) toate punctele undese găsesc încă urme de infracțiune sau unde s-ar puteagăsi, și unde, de fapt, nu au existat.
Să nu se uite că trebuie stabilit, chiar ceea ce este
pur negativ, căci, de o parte, aceasta ar putea conducela presupuneri pozitive, și de altă parte, instrucția seasigură și i se arată că cestiunea nu a fost ne gli –
jată.” (p.89-90)
Am reprodus acest lung pasaj pentru a demonstra că
cei doi autori au tratat starea locurilor cu măiestrie, sub-liniind exactitatea care trebuie să caracterizeze investi-garea, de vreme ce insistă chiar și asupra unei prob-leme importante pe care o denumim astăzi clarificareaîmprejurărilor controversate sau negative.
„Relevarea urmelor materiale lăsate pe locuri ”:
„Imprimarea mâinilor ”[cu referiri la pionierii Dac ti lo –
scopiei, William Herschel și Francis Galton] „Spre a se
stabili o comparație repede și exactă, e bine să sefotografieze impresiunea primitivă a degetuluii însân –
gerat și să se mărească de trei sau patru ori. Pentruconservarea impresiunei mâinilor, când obiectul e trans-portabil, ofițerul de poliție îl ridică în tot sau în parte, ală-turându-l la piesele de convingere. În caz contrariu, secalchiază urma pe o foaie de hârtie transparentă sau peo bucată de sticlă, reproducându-se cu o scrupuloasăexactitate desemnul, contururile și toate detaliile” .
(p.94)
„Imprimarea picioarelor și încălțămintei ”. „Urmele de
pași au adesea o importanță decisivă; se cere însă caofițerul de poliție judiciară să știe să le observe, să leconserve și să le utilizeze pentru a putea trage din eleun profit satisfăcător” […] „ Este în natura lucrurilor, zice
Hanns Gross, că un criminal nu pornește pe drum ime-diat după ce a săvârșit crima, ci din contră fuge pe ocale ascunsă, pe la spatele casei, prin grădină și înurmă de-alungul câmpului.” (p.95-96)
Citându-l din nou pe Hanns Gross, tinerii autori subli –
niază rolul specialiștilor în interpretarea urmelor: „În cer –
cetarea urmelor de pași ofițerul de poliție va cere și păr-
erea medicilor, care singuri pot să decidă dacă este loca se conchide, din examinarea urmelor, la vre-o infirmi-
16

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
tate corporală, apoplexie, paralizie etc.; va recurge
chiar și la alți specialiști: dacă e vorba de picioareîncălțate, la un cizmar inteligent, care poate da adeseainformațiuni utile; un vânător abil poate face iarăși ser-vicii reale, prin studiile sale prealabile, foarte vecine cuacelea care ne preocupă, studii făcute în observareaurmelor vânatului; el vede urme acolo unde o altă per-soană crede abia că vede o pată; știe să găsească ourmă pierdută chiar atunci când ar fi întreruptă pe oîntidere destul de mare; – poate să spună când o urmăa fost făcută și nu confundă ușor între ele urmele carenu datează exact de la aceeași oră etc ”. (p.97) Din
Manualul lui Hanns Gross sunt preluate meto dele pen-
tru conservarea urmelor găsite pe pământ, pe nisip,praf și făină, ori pe zăpadă. (p.102-103)
Pentru urmele lăsate de un picior ud sau îmbibat în
sânge pe scânduri, sunt prezentate metodele nedicilorlegiști Causse, Briand și Chaude (p.103)De asemenea, ofițerii de poliție sunt instruiți cu privire larelevarea și prelevarea urmelor de bastoane, de roți,urmelor de animale (p.103-105), petelor de sânge(p.105-110), urmelor lăsate de instrumente, urmelorlăsate de arme de foc ș.a.
O secțiune este dedicată expertizei(p.111-114):
„Orice expertiză trebuie să fie condusă de un om de
artă, adică de o persoană capabilă prin cunoștințele saustudiile sale speciale la care s-a dedat, să lumineze peofițerul polițienesc asupra naturii și circumstanțelorinfracțiunii și asupra cauzelor morții și stării cadavrului”(p.111-112)
Alte subiecte cercetate cu rigoarea la care tinerii
polițiști s-au referit în mod constant: „Ridicări de
obiecte. Perchezițiuni. Căutarea obiectelor ascunse ”;
„Ascultarea pacientului sau victimei ”; „Ascultarea mar-
torilor ”[cu exemplificări preluate din cărțile unor autori
străini reputați: Faustin Helie, Hanns Gross, Dr. VonPannwitz, dr. Wiliam Stern, precum și din practica judi-ciară europeană].; „Măsuri contra infractorilor. Arestare.
Mandat de aducere. Percheziții. Interogator ”. Făp tu –
itorul trebuie să fie întrebat cu privire la: nume și pre –
nume, vârstă, starea civilă, profesia, domiciliul, loculnașterii, antecedente, situația militară. „Pe lângăinterogator, e bine pentru stabilirea identității inculpatu-lui să i se ia semnalmentele: înălțimea, fața (culoarea șiconformația), părul capului (culoarea, desimea, piep-tănătura), sprâncenele, mustățile și barba (culoarea,forma), sau dacă rade mustățile și parte sau toată barbași forma (favoriți, ascuțită, mare etc.), fruntea, ochii(culoarea, mărimea), nasul, gura (vezi: Dr. Minovici –Școala Antropologică (Bertillon), 1900). Se vor nota șisemnele particulare. În timpul interogatoriului, inculpa tul
trebuie tratat cu blândețe; umilirile inutile pe care le-arsuferi sunt de natură a-l jigni, irita și dispune să tacă sausă mintă; blândețea din contră mlădiază rezoluțiunilesale, îi inspiră încredere și-l pot determina să vorbeascăcu sinceritate.
Prezintă oarecare interes faptul de a se observa ati-
tudinea inculpatului în tot timpul cât durează interoga-torul. Astfel, se va menționa în procesul-verbal, fie lasfârșit, fie în cursul interogatorului starea inculpatului,dacă se bucură de o întreagă libertate de spirit, dacă nuera zăpăcit, furios sau beat; contenența sa, mai multsau mai puțin fermă; conduita pe carea avut-o; alterați-unea trăsurilor feței sau a vocii; dificultatea sau ezitareade a răspunde. Dacă inculpatul tremură, pălește, sus-pină sau plânge, va fi întrebat pentru ce; dacă se clati –
nă, ezită, dacă pare a medita răspunsurile, ofițerul depoliție va insista să se explice”. (p.133-134)
Procedeele tactice de audiere a inculpatului sunt
analizate până la amănunt, constituind una din pieselede rezistență ale acestui Manual prin care s-a dorit overitabilă reformă pentru poliția de atunci, pe măsuraambițiilor lui Vasile Lascăr.
În ce privește metodologia investigării infracțiunilor,
spații ample sunt alocate omorului (omuciderea volun-tară) după modurile de operare: prin asfixie, spânzu-rare, strangulare, prin sufocare (înecare), prin răniri șiloviri, prin otrăvuri. La fiecare modalitate de comitere a
crimei se pune accent pe cercetarea locului faptei(starea locurilor): „De îndată ce un ofițer de poliție judi-
ciară află că o moarte e suspectă sau criminală, vaanunța imediat autoritățile în drept și se va transportade urgență la fața locului, însoțit de un medic, pentru aproceda la examinarea și autopsia cadavrului” (p.504)
În situațiile în care omorul a fost săvârșit în stradă,
într-un loc public sau într-o locuință „se va nota cu
atențiune și minuțiozitate modul cum a fost găsitcadavrul, pozițiunea lui exactă, ce obiecte se aflauîmprejurul lui și în cazul când la locul unde a fost găsitar exista oarecari urme relative la comiterea crimei, unsergent de oraș va fi însărcinat să păzească locul pânădupa completa terminare a investigațiilor” (p.504-505)
Iată o chintesență a investigării scenei infracțiunii, cu
nimic mai prejos față de abordarea modernă de astăzi:
„În general se va descrie starea locurilor, a împrej-
muirilor sau închizătorilor, dacă faptul s-a petrecut într-un loc îngrădit și închis; starea și pozițiunea cadavrului;starea veșmintelor cu care este acoperit; natura, situați-unea și starea instrumentelor, armelor, obiectelor, hârti-ilor, găsite în apropierea cadavrului sau în vecinătate.Dacă, înainte de sosirea ofițerului de poliție judiciară,cadavrul și mobilele ce se află în apropierea sa, au fostderanjate; dacă armele, instrumentele, efectele sauhârtiile pe care le purta sau care se găseau aproape deel, au fost ridicate, ofițerul de poliție judiciară se va grăbide a face să se restabilească lucrurile, în prima stare,dacă e posibil, de însăși persoanele care le-au deran-jat, sau în caz de imposibilitate, va cere explicații de laacele persoane asupra stării în care se găseaulucrurile, sau asupra motivului care a determinat ridi-carea lor” (p.506)
Sunt examinate cu detalii: otrăvuri „iritante sau coro-
sive”- acizii și clorurile de potasiu sau sodiu; otrăvuri
„hypposthenizante ”- arseniu, fosfor, săruri de cupru;
otrăvuri „stupefiante ”- plumb; otrăvuri „nevrostenice ”-
stricnina, precizându-se pentru fiecare simptomele.
Otrăvurile sunt prezentate într-o concepție de ultimă
oră: anorganice (acid sulfuric, antimoniu, arsenic, pota-siu, clor, cupru, fosfor, iod, mercur, plumb, sodă, zinc) șiorganice (acid cianhidric, acid fenic, acid oxalic, atro –
pina, ciuperci veninoase, cloroform, cocaina, digital,lau dandum, morfina, opium, stricnina, veninul șarpelui
ș.a., evidențiindu-se, pentru fiecare, antidotul („contra-
otrava”).
Mai sunt analizate, pe spații mai restrânse, alte ge –
nuri de infracțiuni: „parinticiderea sau paricidul ”(omorul
săvârșit asupra părinților naturali sau adoptivi), „prun-
cuciderea sau infanticidul ”, „asasinatul ”, „omuciderea
involuntară ”, „ordinul superiorului (infracțiuni comise de
subalterni )”.
La fiecare infracțiune se urmăresc următoa rele as –
pecte: „elementele constitutive ale crimei”, „constatareacrimei”, „cercetarea agenților incriminați”, leziunile, pre-cum și instrucțiuni pentru „primele ajutoare” (în cazulotrăvirilor).
Contemporanii au apreciat eforturile tinerilor polițiști,
de vreme ce lucrarea a fost prezentată regelui Carol Icare i-a răsplătit prin înalte distincții, și a fost inclusă înpro gramele de pregătire a poliției judiciare de atunci.
Manualul constituie o prioritate absolută în crimina –
listica tactică și criminalistica metodologică, după cumam mai subliniat, fiind, în același timp, prima lucrare dințara noastră care abordează noua știință, desprinsă dinMedicina legală, în sistemul tripartit (tehnic, tactic, me –
to dologic) inspirat după Hanns Gross, judecătorul de
instrucție austriac recunoscut de majoritatea specialiș –
tilor din lume ca fondator al Criminalisticii.
Faptul că Manualul a contribuit din plin la pregătirea
ofițerilor de poliție judiciară este demonstrat și de reed-itarea lui în anul 1923, când autorii lor, dezamăgiți denerealizarea „mirajului” polițienesc pentru care a militatVasile Lascăr, părăsiseră de mult poliția.
Personajul nostru, I.Gr.Periețeanu, se va remarca în
politică și la bară, impunându-se în anii care vor urma
istoria criminalisticii
17

18Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
ca politician respectat, jurist strălucit, orator temut și
poet de har. Gloria lui, cîștigată prin trudă și restricții, i-a adus, în cele din urmă, pierzania.
O personalitate tragică, pe nedrept aruncată la index,
căreia merită să-i restituim nimbul perenității și să oreașezăm pe soclul care i se cuvine: alături de corifeiineamului românesc.
NOTE
1. „Sărbătorirea D-lui Avocat I.Gr.Perețeanu Cu
ocazia premierei de către Academia Română a volumu-lui <Glasul Apelor> 1934. ” București, Atelierele „Curierul
Judiciar” S.A., Artei,5, 1934, p.9-10.
2. Ibidem, Cuvântarea D-lui Gică Ionescu, Procuror
la Curtea de Apel din București , p.20-25.
3. Ibidem, I.Gr.Periețeanu Note Biografice, p.99-111.
4. Iată cele mai importante titluri: De la Bară la
Ministerul Justiției și de la Ministerul Justiției la Bară.(Răspuns Dlui Eugen Petit consilier la Înalta Curte deCasație), București,1935, 63 p. ; Discurs inaugural rostit
la Tg. Mureș, în ziua de 8 Septembrie 1935 cu prilejuldeschideriii Congresului general al avocaților. Bu –
curești, 1935, 28 p. ; Turcia nouă. Conferință rostită în
amfiteatrul Fundației Carol I, din București, la 29Februarie 1935, în ciclul de conferințe organizat de Aso –
ciația magistraților și avocaților (A.M.A.). [București],
Atelierele „Adevărul”, [1935?] , 63 p. ; Le Code de la
Morale Professionelle. Raport presenté au Congres del`Union Internationale des Avocats. (Vienn, 3-7 Sep –
tembre 1936). [București, 1936], 20 p .; Ilicitul civil și
penal înaintea Justiției distributive. Studiu critic, doctri-nal și jurisprudențial, București, 1936, 162 p .; Impresii
din Polonia. Conferință rostită la Universitatea „Radio”
în seara zilei de 4 Ianuarie 1937. [București, 1937], 15p.; Italice. Sonete. Ilustrații de G.Catargi și Constion.
București, 1937, 21 [-23] p .; Poezia mării, [București,
1937], 15 p.+1 pl. (Extras din revista Marea Noastră,No.2-3, 1937) .; Elogiul mării. Conferință rostită Miercuri
30 Martie 1938 în ciclul de Conferințe organizat de LigaNavală Română. București, 1938, 16 p.+1pl .(Extras din
Revista Cursurilor și Conferințelor Universitare,No.3,4,5, Mai, Iunie, Iulie, 1938) .; Naționalism de breas –
lă și naționalism de partid. Discurs rostit la 20 Februarie
1938 în Consiliul General al Uniunii Avocaților din Ro –
mania. [București, 1938], 11 p. (Extras din revista “Tri –
buna Avocaților”, anul VI, No.2, Februarie 1938);Sonnets. Le chant des peupliers. La voix des eaux.Escales. Le bruissemkent des années. Italiques.Gouttes de lumière. Version française de Victor Filoti.
București, 1938, 69[-73]p.; Din cartea veacurilor și iz –
bânzilor românești. Conferință rostită la Radio în 1938.
București, [1938], 6 p. (Extras din „Revista Cursurilor șiConferințelor Universitare” No.9 și 10, Noiembrie și De –
cembrie 1938) ; Fericita aniversare a Constituției. Con –
ferință rostită la radio în seara zilei de 27 Februarie1940. București, [1940], 13 p.; Ion Pillat, cântărețul mă –
rii noastre, București, 194o, 19 p. (Extras din „Re vista
Fundațiilor Regale” No.3, Martie 1940 ); Pentru Neam,
Biserică și Rege. Discurs rostit la Târgoviște în ziua de
5 mai 194o. București, 1940, 13 p. ; Renașterea Ro –
mâniei. Conferință ținută la Soc. Română de Ra -diodifuziune în seara zilei de 22 Iulie 1940. [București,
1940], 21 p.; O simbolică lucrare fero viară. Cuvântare
rostită în ziua de 21 August 1940, cu ocazia inaugurăriiliniei duble Azuga-Brașov. București, 1940, 10 p .; Ga –
briele D`Annuzio cântărețul mărilor italice. Conferință
rostită în sala Dalles la 16 Martie 1941, în ciclul organi-
zat de Liga Navală Română. [București, 1941], 34 p. ;
Farmec italian. Conferință rostită la Societatea Română
de Radiodifuziune în seara zilei de 9 Iunie 1941 (oraitaliană) (In canto italiano). [București, 1941], 20 p. ;
Sonett italici. Interpretazioni di G.Villaroel et M.Vassallo.
Prefazione e note di Zoe Garbea Tomellini. [Milano,1941] XI+59[-62]p. ; Caracterizări în actualitate.
Conferință din ciclul organizat de Cercul Cultural al
Ministerului de Finanțe, ținută în aula Fundației Carol I,Joi 26 Martie 1942. [București], 1942, 20 p. (Colecțiarevistei „Tribuna Tineretului”); Responsabilitatea civilă și
penală a medicilor. (Nota la decizia Înaltei Curți de Ca –
sație S.I No.666 din 3 Iunie 1941), București, 1942, 20p. (Extras din Pandectele Române, Caietul No.1-3,1942) ; Spicuiri marine în poezia eminesciană. Con –
ferință ținută la Ateneul Român în ziua de 8 Martie1942. București, 1943, 26 p.; Svonul anilor. București,[1943], 285 p. ; Două Tălmăciri. Emile Verhaeren,
Maurice Magre. București, 1946, 19 p. ; Crima pasională
și art.128 c.p. Studiu critic de doctrină și jurisprudență.
București, 1947, 29 p. (Extras din Curierul JudiciarNo.17-18 din Septemvrie 1947) ; Vraja amintirilor. I. So –
nete; II. Traduceri. [București], Editura Colecții literare,
1947, 79 p. ; Asupra unui caz de Denunțare Calom ni –
oasă. București, f.a., 63 p. ; Avocatul și secretul
profesio nal. Comunicare…București, f.a., 31 9. (Extras
din Buletinul Academiei de Științe Morale și Politice,1942/1943); Cântecul Plopilor. Originale și traduceri.
[București, f.a.], 152 p.; Imnul restaurației. 8 Iunie. [Bu –
curești], f.a., [2]f .; Prin cerești vitralii. Bu curești, f.a., 86
p. (Biblioteca pentru toți No.1536) ; Trei poeți români
cântăreți ai mării. C onferință din ciclul or ga nizat de Liga
Navală Română, ținută în Aula Fundației Carol I, du –
minică 19 aprilie 1942. București, 22 p. (Publi cațiunea
49*-a a Ligii Navale Române) [*Pe copertă: 50-a] ; La
voix des eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.Ilustrations par G.Catargi. București, Institutul de artegrafice „Luceafărul”, f.a*., 47 f.** [*Ediție bibliofilă cuilustrații originale, donată Bibliotecii Academiei Româneîn 1941;**Foile, imprimate pe o singură parte]; La voix
des eaux. Traduction du roumain par Victor Filoti.; Co –
dul penal Carol al II-lea adnotat de Const. G. Rătescu,I.Ionescu-Dolj, I.Gr.Periețeanu, Vintilă Dongoroz, H.Os –
na vorian, Traian Pop, Mihail I.Papadopulu, N.Pa ve –
lescu. Cu un cuvânt înainte de Mircea Djuvara și cu opre față de Valeriu Pop. Vol.I-III+Supliment. București,
1937-1939.
5. Prof.dr. Nuțu Roșca, Închisoarea elitei românești.
Compendiu. Editura Gutinul S.R.L., Baia Mare, 1998,p.109.
6. Notele din parantezele drepte [ ] ne aparțin.
Prof.univ.dr. Lazăr Prof.univ.dr. Lazăr CÂRJAN CÂRJAN, ,
vicepreșe dinte IPA – Secția Română vicepreșe dinte IPA – Secția Românăistoria criminalisticii
OFERTE PENTRU MEMBRII IPAOFERTE PENTRU MEMBRII IPA
Pentru alegerea produsului turistic dorit, accesa]i:
www .romantic.ro www .romantic.ro sau www .romantictravel.ro www .romantictravel.ro
llReducere 5% din pre]ul produsului, exclusiv din taxele de aeroport
www .europatravel.ro www .europatravel.ro
llReducerile se fac diferen]iat, pe fiecare produs \n parte. Rug`m s` ne contacta]i pentru a afla pre]urile
pentru membri IPA
www .bestcomtur.ro www .bestcomtur.ro
llReducere 7% din pre]ul produsului – pentru individual
llReducere 5% din pre]ul produsului (exclusiv din taxele de aeroport ) – pentru charter
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor- Sec]ia Român` Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor- Sec]ia Român`
Bucure[ti 041323, Sos. Olteni]ei nr.158-160, Sector 4 Bucure[ti 041323, Sos. Olteni]ei nr.158-160, Sector 4
Tel / fax: 021.332. 17.54; Mobil: 0744. 150.258 (dl. Dan Postelnicu ) Tel / fax: 021.332. 17.54; Mobil: 0744. 150.258 (dl. Dan Postelnicu )

19I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Dobândirea de către România a statutului de mem-
bră a Uniunii Europeane a fost posibilă și ca ur ma re a
progreselor înregistrate în îndeplinirea obiec tivelor cu –
prinse în Capitolul „Afaceri Interne și Justiție”.
Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afaceri-
lor interne și justiției a presupus și, în mod categoric vaim pune, un efort major pentru că „statele viitoare mem-
bre ale Uniunii Europene trebuie în mod obligatoriu să-și în sușească nu numai obiectivele, dar și mijloacele
pen tru atingerea acestora”
11
Calea fundamentală ce trebuie urmată o re pre zintă
corelarea legislației naționale cu legislația de ja cre ată
în cadrul Uniunii Europene, o cale ce trebuie să deter-mine o corelare instituțională și ope rațională.
Existența unei piețe comune a criminalității induce
sentimentul unei Europe rigide, chiar nepu tin cioase, în
reacția de tip legislativ, instituțional și ope rațio nal față
de extensia celor două categorii de cri minalitate: cea
pe verticală și cea pe ori zontală .
Criminalitatea pe verticală vizează acțiunile crimei
or ganizate prin care sunt grav afectate interesele eco –
no mico-financiare ale fiecărui stat în parte, precum și
interesele financiare ale Uniunii Europene. Fără teamade a exagera vom spune că în fiecare stat din UniuneaEu ropeană se finalizează cu succes operațiuni cri mi –
nale de mare anvergură, veritabile agresiuni la adre sa
eco nomiilor și finanțelor acestora și, implicit, a finan –
țelor și economiei europene. Evaziunea și frauda fis –
cală, corupția de mare magnitudine, operațiuni de con –
trabandă, dublate de ingineriile de spălare a banilor șiexplozia delapidărilor de fonduri sunt realități recu –
noscute de oficialii și specialiștii tuturor statelor. Minis –
terul de Interne al Franței precizează că peste 6 miliar –
de de euro, bani murdari, intră anual în țară, iar valoa-rea – în Franța a depășit 40 de miliarde de euro
22.
Lu dovic Francois33preciza: „este creată deja o mare
confuzie între banii murdari și economia legală – gan –
grena s-a instalat de mult. Răul este profund și dificil detra tat. Statele sunt neputincioase în fața multiplicării și
in stantaneității afacerilor frauduloase ”.
Criminalitatea pe verticală nu este periculoasă doar
prin marele potențial distructiv pe care îl conțin in frac –
țiu nile în sine, ci, mai ales, prin faptul că ea preju –
diciază grav încrederea participanților la economia depiață, încrederea în statul de drept, în capacitateaaces tuia de a asigura ordinea economică și socială.
Periculozitatea criminalității pe verticală este amplifi-
cată de fuziunea acesteia cu criminalitatea pe ori zon –
tală (traficul de droguri, traficul de persoane, pira teria
asupra drepturilor de proprietate intelectuală, fal –
sificarea mijloacelor de plată, traficul cu obiecte și ope –
re de artă), cea care generează o puternică stare deinse curitate a populației.Europa este astăzi preocupată de cele două for me
de criminalitate, tot așa cum este sensibilă și în grijorată
de criminalitatea stra dală (cerșetorie, pros ti tuție, pro-
xenetism, furturi, spargeri, agresiuni fizice etc).
Statele Uniunii Europene sunt îngrijorate de im portul
și exportul de criminalitate, de fluxurile greu con –
trolabile ale grupurilor criminale care se adapteazărapid la elementele de noutate din spațiul european.
„În Uniunea Europeană lucrează peste 600.000 de
prostituate, acompaniate de proxeneți, zeci de mii deho ți de mașini (valoarea autoturismelor furate depă –
șește 20 miliarde euro anual), rețele de falsificatori decar duri și euro, traficanți și contrabandiști de țigări, al –
cool, cafea, produse industriale și opere de artă etc.”
44
Tabloul criminalității nu diferă foarte mult de la o țară
europeană la alta. La Paris, Londra, Madrid sau Ro ma,
dar și la Budapesta, Varșovia sau Praga ima gi nile sunt
asemănătoare. Bucureștiul și Sofia au expor tat crimi-
nalitate și au astupat găurile cu mafia chineză și arabă,perfect îngemănate cu grupurile autohtone, in stalate
confortabil pe plaja primitoare a balcanismului tradițio –
nal. Descifrarea cauzalității acestui fenomen, este, evi-dent, o întreprindere dificilă.
Curajul de a încerca acest lucru ține de corpul cer-
cetătorilor și specialiștilor, al analiștilor detașați de par-tizanate și interese mărunte, localizate în sfera malefi-că a politicului.
În opinia noastră
patru sunt tipurile de eșecuri în –
regis trate la nivelul Uniunii Europene și al fiecărei a uto –
rități naționale în lupta contra criminalității .
– o cri ză de ima ginație , de anticipare, de prog nozare
a ceea ce se va întâmpla în spațiul național și eu ro –
pean în privința magnitudinii și formelor de mani festare
a cri mi nalității, o dată cu extinderea Uniunii Eu ro pene,
cu libera circulație a persoanelor, capitalurilor șiinforma țiilor. Au fost conștientizate cauzele dezastrelor
abia după ce acestea s-au produs în domeniile pri va –
tizării, acordării preferențiale de contracte, licitații, im –
por turilor clandestine, exporturile ilegale, etc;
– o cri ză a politicilor
, a strategiilor și planurilor con –
crete de acțiune, criză derivată, firesc, din criza de ima-ginație. Dacă nu poți anticipa, nici nu poți elabora poli-tici și strategii coerente;
– o criză a capa bilității
materializată în men ți nerea
într-o falsă stare operațională a instituțiilor și orga –
nismelor învechite, anchilozate, neadaptate ele men te –
lor de noutate intervenite în starea și practica crimina-lă. Este criza generată de teama de restruc tu rare, de
reformare a instituțiilor, a capacităților de luptă împotri-va criminalității;
– o cri ză de gestionare a pro blematicii
, o criză de
management, manifestată pe segmentul operațional șiinstituțional, la nivelul Uniunii Europene și al fiecăruistat în parte.OPINII CU PRIVIRE LA
ABORDAREA CRIMINALITQ}II
ECONOMICO-FINANCIARE
1G. Antoniu – Armonizarea legislatiei penale române – 20032E. Vernier- Tehnici de spălare a banilor, Ed. Dunod, Paris, 2005, pag. 225 – 2263L. Francois – Criminalitatea financiarã – 2004, Paris, pag. 18
4E. Vernier – op. cit., pag. 18

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
La nivel operațional s-a manifestat o secretizare ex –
ce sivă în domeniul informațiilor și o com partimentare
falimentară între structurile operative (vamă, poliție,pro curatură, gardă financiară). Inca pa citatea de a lucra
eficient în echipă pe frontul informativ, de investigare șicercetare s-a regăsit în toate statele europene și euro-pene în devenire.
La nivel instituțional
criza a fost generată și între ți –
nută de maniera defectuoasă în care liderii politici austa bilit prioritățile și au alocat resursele necesare.
Se practică un management relaxat, apatic, dez ar –
ticulat, care este pe placul tuturor actorilor, mici saumari, ce acționează pe imensa, nemăsurata, scenă acri minalității.
Ce este de făcut?
a)În contextul european
se impune acce lera rea ar –
mo nizării legislațiilor. J.P. Dintilhac55afirmă „armo –
nizarea a progresat prea puțin, lăsând câmp liber pro –
liferării, în domeniul dreptului comercial, a scenariilorju ridice, cu societăți de fațadă și contracte sofisticate
du blate de pactizări oculte ”.
În legislația comercială, fiscală, bancară și pe nală
europeană există încă mari divergențe.
Armonizarea trebuie accelerată și în privința sis –
temelor judiciare, asigurându-se o eficientă coo pe rare
în domeniul protejării intereselor financiare ale UniuniiEuropene, în materie de extrădare și în buna funcț-ionare a Europol și Eurojust.
Uniunea Europeană a deschis drumul către crearea
unui drept penal european, care permite o abor dare în
co mun a luptei împotriva celor mai grave forme ale cri-
minalității. Există, inevitabil, dificultăți ma jore în rea –
lizarea acestei construcții. Cea mai impor tantă pare a fi
armonizarea sancțiunilor. D. Fontanaud, expert al Co –
misiei Europene și președinte al Co mi tetului pentru
com baterea criminalității din cadrul Consiliului Europei
preciza: „instituirea unor incriminări comune fără o ar –
mo nizare la nivelul pedepselor ar putea duce la eșec și
la menținerea, chiar în cadrul Uniunii Europene, a unorzone de sanctuar
, de către organizațiile criminale ar ști
cu siguranță cum să profite ”66
În opinia noastră , conceptul lansat în doctrina fran –
ceză77privitor la „nevoia de a delega Uniunii Euro pene
o parte mai mare de suveranitate” este actual și perfect
jus tificat în materia dreptului și justiției, de vre me ce
suveranitatea economică și monetară a statelor mem –
bre este de mult timp împărțită.
Dacă astăzi vorbim despre o economie euro peană,
de finanțe europene și de un spațiu integrat spe cific, lo –
gic ar fi să vorbim despre un drept penal euro pean,
ma terializat, potrivit expresiei lui Pradel și Vin ci querra88,
într-un cod penal european privind delictele în afaceri -euro-delictele.
Specialiștii din țările Uniunii Europene argu men tea –
ză necesitatea creării unui parchet european și adop-tarea unui Cod comun pentru delictele economico-financiare.
Ar trebui să se realizeze fuzionarea Euro pol-ului cu
OLAF, într-un serviciu pentru anchete unice, amplasat
sub controlul procurorului european care să aibăcompe tențe în inițierea și conducerea anchetelor pri –
vitoare la fraudele aduse fondurilor comunității europe-ne cât și anchetele din cadrul oricărui dosar des pre
care a fost sesizat de către unul din parchetele exis –
tente în țările membre ale Uniunii, ca urmare a impli ca –
țiilor de ordin transnațional.
O altă măsură necesară o reprezintă gene ralizarea
responsabilității penale în cazul persoanelor juridice,menită, în concepția școlii franceze, să crească eficie-nța luptei împotriva criminalității economico-financiare.
b) În context național
, măsurile pe care le pro pu nem
izvorăsc din recunoașterea riscurilor existente înRomânia care pot afecta sau chiar compromite in te –
grarea în Uniunea Europeană.
Astfel, în planul politicilor promovate riscurile vi zea –
ză:
– inconsecvența în stabilirea și punerea în apli care a
obiectivelor economico-financiare prioritare;
– acapararea de către clientela politică a celor mai
profitabile domenii din economie și finanțe (co mer –
cializarea produselor petroliere, producția și comerțulde alcool, prelucrarea și exportul de material lemnos,afaceri imobiliare, asigurări și fonduri de investiții,lucrări de infrastructură);
– reeșalonarea datoriilor unor agenți economici apro –
piați de o anumită zonă politică;
– existența unor reglementări contrare legis la ției eu –
ropene în domeniul justiției, concurenței, fisca lității, pri-
vatizării;
– menținerea la o cotă ridicată a criminalității eco no –
mico-financiare, care alimentează economia subteranăaflată în extensie;
– existența unor disfuncționalități între struc turile în –
săr cinate cu aplicarea legii materializate în ab sența
unei concepții unitare de acțiune împotriva marii crimi-nalități economico-financiare.
În opinia noastră
, criminalitatea economico-finan cia –
ră de mare amplitudine rămâne în afara justiției penaleși este nepedepsită, sentimentul acesta fiind, din nefe-ricire, bine ancorat în conștiința populației.
Stă în puterea noastră de a recunoaște că nu trăim
într-o societate corectă, și nici măcar într-o so cietate
iubitoare de justiție. Trăim, așa cum se exprima profe-sorul P. Troude Chastenet de la Universitatea Poi tiers
din Franța „într-o societate mercantilă în care cultul
banilor a devenit o virtute cardinală ”.
Într-o asemenea imagine, necosmetizată, a realității
considerăm că se impun a fi întreprinse urmă toarele
activități:
– ameliorarea cooperării între serviciile de infor mații,
cele cu atribuții de investigare și cercetare, cu accentpe dezvoltarea comunicării și a legăturilor pe orizonta-lă. Circulația informațiilor, analiza și tratamentul aces-tora sunt determinante pentru succesul acțiunilor decombatere a criminalității.
Consolidarea unităților specializate în cule ge rea și
analiza informațiilor presupune eliminarea ex ce sului de
secretizare și compartimentare, care poate ga ranta
exploatarea operativă a informațiilor. În opinia noastră,cel mai mare impediment în realizarea schim bului de
informații îl reprezintă rezistența umană sau sistemicăfață de circulația firească, pe orizontală și verticală, a
5J.P. Dintilhac – Criminalitatea banilor – Paris, 2005, pag. 234
6D. Fontanaud – Criminalitatea banilor – Paris, 2005, pag. 150 .
7J.P. Dintilhac . op.cit. pag.242
8J.P. Dintilhac – op.cit. – pag. 251profesional
20

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
in formațiilor. Acest lucru generează întâr zieri în proce-
sarea și utilizarea informațiilor, ex cesiv de clasificate.
Constatăm că serviciile și structurile infor mative pro-
movează o cultură a protecției totale a infor mațiilor, în
detrimentul schimbului operativ și valo rificării eficiente
a acestora;
– constituirea Comunității Informative Națio na le, sub
o singură comandă, însoțită de întărirea struc turilor
informativ – operative ale Ministerului Ad mi nistra ției și
Internelor și a celorlalte servicii ar crea cadrul necesarpentru planificarea și finalizarea comună a celor maireprezentative și importante operațiuni de contracarareși lichidare a structurilor organizate în domeniul econo-mico-financiar.
În opinia dr. Ionel Marin
99„coordonarea insti tu țiilor în
cadrul comunității informative …. asigură com pletarea
și verificarea informațiilor necesare funda mentării deci-
ziilor, evitarea suprapunerilor și rivalităților disfuncț-ionale între elementele componente ale sis te mului
informativ național și previne dezinformarea fac torilor
de decizie legal abilitați. Comunitatea informativă, castructură coordonatoare trebuie să își asume res –
ponsabilitatea pentru analiza și valorificarea infor ma –
țiilor, în funcție de valorile protejate și de interesul na –
țional” .
În opinia noastră,
acțiunea integrată a struc turilor in –
formative, operative, de investigare și cerce tare, printr-
o eficientă coordonare, reprezintă garanția con ceperii
și punerii în executare a unui management eficient deluptă împotriva criminalității organizate în general.
Comunitatea de informații trebuie să reprezinte o
autoritate a statului, cu misiuni și competențe stabiliteprin lege, fiind obligată a se afla sub controlul Parla –
men tului. Misiunea fundamentală a Comunității Infor –
mative este aceea de a stabili pentru fiecare structurăși componentă în parte atribuții și competențe care săblo cheze paralelismele, suprapunerile și riscul nefolo-
sirii la timp sau folosirii abuzive a informațiilor.
Considerăm
necesar să se elaboreze și să se aplice
proceduri și reglementări interne unitare privind organi-zarea și desfășurarea activității informative, de investi-gare și cercetare a criminalității organizate în domeniuleconomico-financiar.
În acest context, trebuie redefinite conceptele de
muncă informativ-operativă și de investigații pe dome-nii de activitate, pe obiective economice, probleme,spații și medii de interes ope rativ, în funcție de ponde-
rea acestora în economie, de mu tațiile care intervin, de
evoluțiile și transformările care apar;
– creșterea capacității de investigare a ser vi ciilor
care acționează în domeniile administrației fi nanciare,
fiscale și vamale, potrivit noilor reglementări pri vind
combaterea evaziunii fiscale și realizarea unei coope-rări eficiente a acestora cu serviciile informative, deinvestigare și cercetare;
– transformarea Oficiului Național pentru Pre venirea
Spălării Banilor într-o unitate de informații finan ciare
(U.I.F) potrivit modelului european, care să funcțio neze
în structura Comunității Informative Na ționale, cu atri-
buții în colectarea, analiza, prelucrarea și transmitereainformațiilor către structurile de investigare și anchetă
penală; stabilirea unor reguli și proceduri clare privitoa-re la coordonarea activităților acestui or ganism cu
autoritățile judiciare, de investigare a fra u delor și de
informații;
– reformarea procedurii judiciare sub aspectul a
ceea ce numesc juriștii „echilibrul armelor”, respectivra portul dintre acuzare și apărare în domeniul crimina-
lității economico-financiare. În această materie seimpune răsturnarea sarcinii probațiunii, principiu con-sacrat deja de dreptul britanic. Doctrina franceză susți-ne „dacă, în general, cu toții suntem de acord asupra
faptului că în domeniul dreptului comun echilibrul tre-buie să se res ta bilească în avantajul persoanei acuza-
te, atunci trebuie să admitem că în domeniul economi-co-financiar echi librul să se realizeze în favoarea părț-
ii care acuză, cu respectarea reglementărilor caregarantează pro cesul echitabil
””1010
– reglementarea legală a măsurilor pre ven tive de tip
patrimonial, potrivit modelului italian „con fisca alarga-
ta”(confiscarea lărgită), adică o con fis care ce poate
cuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte nunumai punitive, dar și preventive, care poate fi dispusăchiar în faza efectuării actelor premergătoare.
– aplicarea fermă și unitară a dispozițiilor Co dului
Penal privitoare la răspunderea penală a per soanelor
juridice, dictată de principiile propor țio na lită ții și indivi-
dualității pedepselor, potrivit practicii europene;
Este cunoscut faptul că fluxul de bani murdari este
cu atât mai considerabil cu cât este rezultatul cri –
minalității organizate și internaționale ancorată într-unsistem economic dat. Persoanele fizice care participăîn mod activ la săvârșirea de infracțiuni, ca autori saucom plici, acționează cel mai adesea în profitul și in te –
resul unor grupări personificate, respectiv agenți eco –
nomici (societăți comerciale) care sunt principalele be –
neficiare ale profiturilor ilicite. Acesta ar trebui să fieargumentul pentru introducerea și aplicarea răspunde-rii penale pentru persoanele juridice, răspundere carenu elimină urmărirea concomitentă a persoanelor fizicecare au acționat în contul acestor entități abstracte dinpunct de vedere juridic, dar foarte concrete din punctde vedere economic și social.
În opinia prof. C. Ducouloux – Farard
1111„crimi na litatea
eco nomico-financiară, dincolo de volumele con si dera –
bile ale fluxurilor de bani iliciți pe care îi pune în cir cu –
lație, aduce atingere însăși structurii civile și nu poa te
fi combătută în mod eficient decât prin măsuri îndrep –
tate nu numai împotriva autorilor infracțiunii, dar șiîmpotriva economiei infracționale și deci a profitului ili-cit”.
Studiul “Dreptul și Justiția” – mai 2003, realizat în
Fran ța – citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Pa ris,
2005 C. Ducouloux – Farard – “La criminalite d’ar gent”,
Ediția Montchrestien, Paris, 2004;
– asigurarea respectării stricte a normelor de deon –
tologie a magistraților, așa cum sunt ele prevăzute în„Codul deontologic al magistraților”, adoptat prin H.G.nr. 144/26 aprilie 2005
1212;
– trecerea unităților de poliție judiciară în struc tura
9Ionel Marin – Comunitatea de Informatii – soluția problemelor de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 248
10Studiul “Dreptul și Justiția” – mai 2003, realizat în Franța – citat în lucrarea “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005
11C. Ducouloux – Farard – “La criminalite d’argent”, Ediția Montchrestien, Paris, 2004, pag
12Publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 382/06.05.200521

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
organizatorică a parchetelor. Actualul sistem prin care
poliția judiciară se subordonează administrativ și ierar-hic Ministerului Administrației și Internelor este deficitarși ineficient. Această măsură ar permite o redi men sio –
nare a posturilor, recrutarea personalului potrivit unorcriterii specifice magistraturii, asigurarea unei sala rizări
corespunzătoare, pregătirea strictă de spe cia lizare,
asigurarea unui climat de lucru în echipă;
– adoptarea de măsuri concrete pentru pre ve ni rea
„legăturilor incestuoase”
1313între mediul finan ciar – eco –
nomic, lumea politică și cea a administrației. Acestemă suri se impun în domeniul privatizărilor, atribuirii de
contracte; transferurilor de active și proprietăți din do –
meniul public în cel privat și invers; acordării fondurilorfinanciare provenite de la Uniunea Europeană; funcțio –
nării pieței valorilor mobiliare și a burselor sub aspectulprevenirii delictelor comise de persoane care, dispu –
nând înaintea publicului de informații privilegiate, reali –
zează ilegal operații în propriul beneficiu; blocareaproce durilor care permit înființarea și funcționarea
societăților comerciale fictive;
– reglementarea conceptului de parteneriat p ublic –
privat care să asigure schimbul de informații și coo –
perarea în domeniul declanșării, efectuării și fina lizării
de investigații și anchete pe cazuri concrete, în careesențială este ideea de supremație a legii, în be neficiul
public al celui privat. Astfel de parteneriate funcțio –
nează în S.U.A., Olanda, Marea Britanie, Elveția șiBelgia.
În contextul mondial
măsurile ce se impun a fi între-
prinse pentru creșterea eficienței luptei împotriva cri –
minalității economico-financiare transnaționale suntdictate de constatarea faptului că „în ciuda numărului
mare de protocoale, convenții, rezoluții și rapoartelupta împotriva acestui fenomen reprezintă, incontesta-bil, un eșec ”.
După opinia celor mai redutabili specialiști, finan ța –
rea terorismului poate scăpa atât de simplu ori cărui
control, pentru că activitatea financiară interna țională,
în general, scapă ea însăși oricărui control în lipsa uneiordini internaționale bazate pe texte nor mative clare și
imperative, pe controale efective și pe sancțiuni pronu-nțate și aplicate efectiv.
Măsurile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondial
sunt următoarele:
1. crearea unei ordini penale internaționale
. Punc tul
de plecare în edificarea ordinii penale inter națio nale l-
ar putea constitui Curtea Penală Inter națio nală creată
prin Convenția de la Roma (1998), căreia să nu i sepoată opune nici o imunitate și care poate ju de ca, după
același principiu de subsidiaritate, pe autorul crimeloreconomico – financiare.
2. aplicarea de sancțiuni statelor
care nu luptă împo-
triva corupției și a celor care nu cooperează în pre –
venirea finanțării terorismului și încurajează spălareacapitalurilor provenite din criminalitatea organizată.
3. monitorizarea atentă a circuitelor interna țio nale
de capitaluri și excluderea din circuitele financiare a
statelor care nu respectă normele juridice impuse. Inconsens cu publicarea cerințelor minime în materiapăs trării informațiilor secrete și de transparență, state-
le ca re nu asigură respectarea acestor reguli de cătreso cietățile care își desfășoară activitățile pe teritoriul
lor, ar tre bui excluse din circuitul tranzacțiilor monetare
și financiare.
În literatura de specialitate
1414s-a formulat con ceptul
în elaborarea unui „drept internațional de in gerință” jus –
tificat de faptul că „suveranitatea anumitor state nu ser-vește de fapt decât la acoperirea, sub pretextul păstră-rii secretului în afaceri, unor practici contrare interese-lor generale ale societăților prezente și viitoare de peplaneta noastră”.
4. consolidarea organismelor internaționale
în ceea
ce privește forța acestora față de statele și puterile fi –
nanciare multinaționale care nu respectă normele dedrept adoptate în materia luptei contra criminalității or –
ga nizate. Sunt numeroase organisme internaționale și
re gionale care studiază și denunță amploarea marii cri –
mi nalități economico-financiare, dar activitatea acesto-
ra se finalizează doar în elaborarea de reco man dări
care au un efect minor asupra proliferării feno me nului.
Ab sen ța sancțiunilor internaționale care să fie pro –
nunțate împotriva statului și a operatorilor econo mico –
finan ciari in duce sentimentul de neputință în lup ta con-
tra crimi nalității transnaționale.
Criminalitatea economico – financiară provoacă pa –
gube greu de măsurat, cu impact asupra mediului so –
cial și economic, în sens larg. Prejudiciile materiale șimorale produce sunt, într-o anumită măsură, invizibileimediat și greu de personalizat.
Fenomenul de criminalitate economico – fi nan cia ră
se produce și se manifestă într-un mediu specific, aleconomiei și finanțelor, care dispune de o mare diver –
sitate de forme organizatorice, aflate într-o per manentă
schimbare, care oferă o vastă gamă de posibilități deac țiune, dublate de tehnici corespunzătoare.
Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, și
parteneri, sunt instituții guvernamentale, sectorul afa –
ce rilor, mediul financiar – bancar.
Victimele indirecte reprezintă, în opinia noas tră,
un
subiect necercetat, dar deosebit de important ra por tat
la consecințele, nu imediate, ci mai îndepăr tate. In –
directe sau colaterale aceste victime sunt ce tă țenii, cei
care, urmare a delapidărilor, evaziunii fiscale, frau delor
și de turnărilor ilegale, privatizărilor frau du loase etc, își
văd diminuat nivelul de trai, asistența so cială com –
promisă, accesul la educație și cultură blocat de dimi-nuarea ilegală, pe cale criminală, a fondurilor des tinate
acestor obiective, dar li se alătură categoria de per –
soane care achiziționează produse contrafăcute, peri –
culoase pentru consum.Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pa gu belor și
numărul victimelor, produce un evident deze chilibru al
societății în ansamblu, cu impact asupra clima tului de
ordine publică și siguranță națională.
Diminuarea bugetelor destinate organelor de ordine
publică, justiției și apărării naționale ca urmare a acț-iunilor criminale are efecte extrem de grave asupracapacității statului de a asigura gestionarea normală asocietății, pe domeniile cele mai importante.
Acordurile secrete (așa numitele contracte ce cu –
prind informații clasificate), acapararea resurselor și in –
formațiilor, maniera irațională de a face afaceri, înso țită
de o violență ascunsă sau manifestată, sunt repere ale
13J.P. Dintilhac, op.cit., pag. 236
14Claude Farard și Christian Lopez: “La criminalite d’argent”, Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244
22

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
criminalității gulerelor albe care transformă eco nomia
oficială, făcând-o să pară total opusă modelului dorit.
Într-o asemenea imagine de ansamblu crimi na litatea
economico-financiară trebuie analizată ca un auxi liar al
vieții politice pentru că mediul politic este finanțat înbună măsură de indivizi, grupuri și între prin deri care
dezvoltă afaceri criminale. Această finanțare ile gală
este ulterior răsplătită prin acordarea de către po –
liticieni de fonduri publice și achiziții ilegale către fina-nțatori.
Analiza formelor de manifestare și magnitudinii cri-
minalității economico – financiare ne conduce la con –
sta tarea existenței în societate a unei profunde crize de
valori: între valorile ce țin de morala publică și interesulgeneral atacate vehement de valorile și logica econo-miei de piață ce funcționează într-un registru extrem deoriginal. Această criză este întreținută de marii prota-goniști ai scenei politice și economice, de că tre elitele
politice și liderii afacerilor criminale.
În opinia noastră,
criza este determinată și de exten-
sia politicilor de dereglementare prin care statul intervi-ne tot mai puțin în definirea și reglementarea ca drului
general de funcționare a economiei de piață.
Sectorul privat este, din ce în ce, mai puțin supus
normelor de reglementare. în toate acestea se impunea constata faptul că în prezent formele vechii economii
sunt înlocuite cu o economie nouă. Ține de domeniul
analizei realiste faptul că această profundă transfor –
mare a economiei, în care componenta globalizăriieste de ter minantă, trebuie să genereze modificări sub –
stan țiale în conceptul de luptă împotriva criminalității
eco no mico – financiare.
Suntem de părere
că asigurarea stării generale de
legalitate în domeniul economic și financiar poate firealizată dacă, în strategia de acțiune va fi prevăzut șiun obiectiv care să vizeze definirea și punerea în apli –
care a conceptului de parteneriat public – privat c
are să
se desfășoare pe două direcții:
a) parteneriat în domeniul schimbului de infor mații
b) parteneriat în domeniul declanșării, efec tuă rii și
finalizării de investigații și anchete pe cazuri con crete
în care esențială este ideea supremației legii, în bene-ficiul domeniului public și al celui privat.
Menționăm faptul că astfel de parteneriate au fost
inițiate și funcționează în unele state: Olanda, Ma rea
Britanie, Elveția, S.U.A. Belgia.
Evident că acest domeniu privind parteneriatul
public – privat în materia combaterii criminalității eco no –
mico-fi nanciare trebuie să fie reglementat prin lege, cu
precizarea clară a principiilor care guvernează do me –
niul, a procedurilor detaliate, a drepturilor și obli ga țiilor
corespunzătoare.
În contextul asigurării stării de legalitate și ca o mo –
dalitate concretă de realizare a parteneriatului public -privat considerăm
necesar a fi analizată posibilitatea
cre ării unei specializări: aceea a ofițerului de poliție în –
săr cinat cu supravegherea respectării legii în cadrul în –
tre prinderilor, instituțiilor, companiilor și societăților ca –
re activează în economie.
Propunerea noastră poate șoca, dat fiind faptul că
multă vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a prac –
ticat în România. Practica este astăzi dezvoltată înmulte țări europene.
Conceptul de respectare a legii își are originea în
ex periența britanică și americană, în care ofițerii anu –
me desemnați aveau sarcina de a controla modul încare angajații unei companii sau întreprinderi respectăregulile și dispozițiile legale. Ofițerul anume desemnatare dreptul și obligația de a consilia conducerea firmeiși de a controla modul în care este respectată legea.
În Olanda
1515„ofițerul însărcinat cu suprave ghe rea
legii are următoarele sarcini de îndeplinit:
– să implementeze politica de respectare a le gilor în
cadrul companiei;
– să implementeze, monitorizeze și să verifice pro –
cedurile operative de respectare a legilor;
– să efectueze investigații și verificări privind res –
pectarea legilor, reglementărilor și standardelor etice;
– să întocmească rapoarte privind respectarea le –
gilor și să consilieze conducerea companiei cu privirela ches tiuni referitoare la respectarea legilor;
– să sensibilizeze angajații companiei cu privire la
respectarea legilor”. In mod sigur acest concept vagenera controverse. El este, în mare parte, idealist. Vorfi, cu siguranță, companii și mari societăți comerciale,financiare și bancare ce vor afirma că soluția este aunui stat totalitar, care spulberă autonomia firmelor șigenerează amestecul statului în treburile private.
Aceleași companii vor afirma că dispun de o poliție
privată, cei mai mulți componenți provenind din rândulcelor mai buni polițiști, acum substanțial mai bine plă-tiți. Tot ele afirmă că au pus la punct și aplică procedu-rile de identificare a cazurilor de spălare a banilor pro-veniți din activități criminale, iar cazurile ilegale petre-cute în inte rio rul lor sunt de competența decizională a
consiliilor lor de administrație.
Oricum, drumul până la realizarea unui veritabil par-
teneriat public -privat, este lung. Dar, nu foarte lung.
În opinia noastră,
astăzi tot mai multe societăți pri-
vate sunt conștiente de următoarele lucruri :
– vor spori considerabil cazurile de fraudare a so cie –
tăților de către proprii angajați și de către per soane din
afara acestora;
– autoritățile publice vor acorda prioritate ca zu rilor de
fraudă în detrimentul statului;
– combaterea eficientă a criminalității poate fi reali-
zată de un personal cu înaltă pregătire juridică, pregă-tit în instituții prestigioase, de strictă specializare;
– vor spori nevoile de siguranță ale companiilor în
con textul globalizării, pentru că „progresul științific și
tehnic generează noi forme de criminalitate, după cum,orice criză economică, conduce la amplificarea cri mi –
nalității.”
1616.
Considerăm că realizarea parteneriatului public – pri –
vat are o bună perspectivă. În Buletinul Academiei dePoliție din Munster – Germania (nr. 4/2003), KlausFischer încearcă să clarifice unele neînțelegeri privindfalsa concurență dintre societățile de verificare a eco –
no miei și instituțiile statului în descoperirea criminalităț-
ii eco nomice.
În capitolul introductiv al stu diului, autorul su bliniază:
„în ultimii șapte ani au apărut în Germania ma rile socie-
tăți de verificare a economiei având ca misiune investi-garea cazurilor din domeniul criminalită ții economico-
15Hans Nelen – Criminalitatea economică și financiarã în Europa – Experiența Olandei – Paris, 2002, pag. 114-116
16Raymond Gassin – op.cit. pag. 362
profesional
23

24Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
financiare. Poliția, procuratura și alte insti tuții publice
au reacționat imediat, afirmând că firmele private facconcurență instituțiilor statului. În răspunsul formulatfață de această temere a autorităților, so cie tățile priva-
te nominalizate au afirmat faptul că ambele părțilucrează în beneficiul păgubiților. Sunt avute în vedere,pe lângă fenomenele clasice de delapidare și corupție,apariția și dezvoltarea cazurilor de falsificare a bilanțu-rilor, de crime comise de personalul angajat al firmelor,spălarea de bani, concursuri trucate, finanțarea teroris-mului”
1717. Autorul face i precizare foarte impor tan tă: so –
cie tățile de verificare a economiei au drept mi si une fun-
damentală acea de a stabili stările de fapt, res pectiv
încălcările de lege, din punct de vedere al dreptuluicivil, al formelor de răspundere consacrate de aceasta.Sarcinile autorităților publice de justiție vizează eluci-darea și cercetarea penală a cazurilor. Ne aflăm laintersecția dintre interesul privat și cel public. Socie –
tatea păgubită este interesată să limiteze paguba afa –
ce rii ilegale și să o recupereze de la făptuitor.
Activitatea societăților de verificare a eco no miei nu
trebuie judecată a fi un concurs cu cea a in stituțiilor
publice, ci ca pe activitate complementară.
În privința modalităților și practicilor de control și su –
praveghere a piețelor și serviciilor financiare, con –
siderăm că experiența britanică reprezintă un model cepoate fi extins la nivelul fiecărei țări europene. Inesență modelul britanic cuprinde o lege
(Legea privind
piețele și serviciile financiare, adoptată în anul 2000)care con feră unei autorități
(Autoritatea Serviciilor
Financiare -F.S.A.) controlul asupra acestui domeniu,prin dreptul de a sancționa abaterile de la lege.Obiectivul acestei auto rități este acela de a promova
respectarea vo lun tară a legii, impunând sancțiuni ce
constau în apli carea amenzilor sau în denunțarea
publică a între prinderilor care nu respectă legea.Principiile de acțiune a acestei autorități sunt:
– transparență în luarea deciziilor;- tratament echitabil față de toate întreprin de rile;
– proporționalitate în privința aplicării sancțiu ni lor;
– coerență în aplicarea legislației;- puterea de a urmări în justiție autorii ilega lită ților
comise pe piața financiară, considerate ca infrac ți uni
săvârșite de „gulerele albe” sau de cei implicați în ope-rațiuni de spălare a banilor.
CONCLUZII
1. Criminalitatea economico-financiară trans for mă și
afectează toate valorile care reprezintă sub stan ța
moralei publice indispensabilă oricărei societăți. Încre-derea oamenilor în valorile autentice este zdrun ci nată
de dimensiunea profiturilor ilicite și de pedep sirea celor
care au acumulat averi din activități cri mi nale.
2. Considerăm că sunt convingătoare cuvintele ros-
tite de profesorul P. Troude – Chestenet, de la Uni ver –
sitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe tema cri –
minalității financiare: „Se poate vorbi de criminalitate
financiară într-o societate în care cultul banilor a deve-nit o virtute cardinală? Cum se poate vorbi de crimina-litate financiară într-o societate în care, în realitate,este con siderat criminal cel care rămâne sărac? Cu cât
justiția se apropie mai mult de Puterea Politică, cu atâtse înde părtează de libertate și, fără îndoială, și de
Adevăr”
1818.
3. Statutul României de membră a Uniunii Eu ro pene
generează speranțe în privința capacității drep tului ro –
mânesc de a se armoniza rapid și eficient cu drep tul
european și oferă certitudinea că aparținem EuropeiUnite.
Prof. univ. dr. Costic Prof. univ. dr. Costic ăăVOICUVOICU
Preșe dintele IPA – Secția Română Preșe dintele IPA – Secția Română
Consecvent` crezului fondatorului s`u, Arthur Tro –
op, acela de a promova rela]iile de prietenie [i colabo –
rare dintre poli]i[tii de pretutindeni sub deviza “Servo
Per Amikeco”, Aso cia]ia Interna]iona l` a Poli ]i[ tilor –
Sec]ia Român`, militea z` inten s pentru dezvoltarea
[i consoli darea acestor deziderate.
Afirma]ia de mai sus, are ca suport atât scopul –
crearea [i dezvoltarea leg`turilor de prietenie cu sec –
]iile na]ionale membre ale IPA, cât [i o serie de obiec –
tive referitoare la:
ll Stimularea leg`turilor de prietenie, \ntrajutorare [i
respect reciproc ;
ll Participare la cooperarea \ntre na]iuni, dezvol –
tarea schimburilor de experien]`, pe plan intern [i in –
terna]ional ;
ll Promovarea [i facilitarea \ntâlnirilor interna]io –
nale dintre membrii asocia]i [i familiile acestora ; ll Cre[terea prestigiului [i promovarea unei imagini
fa vorabile poli]iei, [i \n rândul popula]iei, dar [i \n plan
ex tern;
ll Schimbul de publica]ii cu alte sec]ii na]ionale ;
ll Promovarea revistelor, precum [i a oric`ror publi –
ca]ii cu tematic` specific`.
Realizarea celor prezentate prin cursuri, confe –
rin]e, dezbateri, simpozioane, mese rotun de, schim buri
multilaterale [i alte ac]iuni desf`[urate sub deviza “Ser –
vo Per Ami keco”, creeaz` premi sele unei imagi ni pozi –
ti ve a I.P.A. – Sec]ia Român`, dar [i a unor trai nice re –
la]ii [i colabor`ri interna]ionale.
Ion Mirce GHERGHI}~ Ion Mirce GHERGHI}~
Vicepre[edinte I.P.A. – Sec]ia Român` Vicepre[edinte I.P.A. – Sec]ia Român`17Klaus Ficher – Buletin al Academiei Cadrelor de Conducere din Poliție – Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52
18P. Troude – Chastenet – Cuvânt de încheiere la volumul “Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250
Repere privind dezvoltarea
imaginii [i a rela]iilorinterna]ionale ale I.P.A. – Sec]ia Rom`nq

Cuvinte cheie: Cuvinte cheie:
Disconfort psihic, anduran]`,Disconfort psihic, anduran]`,
fac tori perturbatori, cultur` or ga fac tori perturbatori, cultur` or ga –
ni za]ional`, su praevalua rea /su b ni za]ional`, su praevalua rea /su b –
evaluarea evenimentului, profilevaluarea evenimentului, profil –
ing, profilul psihologic al crimiing, profilul psihologic al crimi –
nalistului, criza de timp, ra]io nalistului, criza de timp, ra]io –
namen tul deductiv [i inductiv, namen tul deductiv [i inductiv,
in tui]ie, managementul ca lit`]ii, in tui]ie, managementul ca lit`]ii,
standarde inter na]io nale. standarde inter na]io nale.
Activitatea de cercetare la fa]a lo –
cului este pentru fiecare criminalist
un examen sever, a c`rui complexi-
tate solicit` profund întreaga sa
competen]` pro fesional` [i struc-
tur` etico-moral`, personali-
tatea în ansamblul ei, deci
poten]ialul psihologic indi-
vidual jucând în acest sens
un rol hot`râtor.
Din momentul aducerii la
cuno[tin]` a evenimentului
ce trebuie cercetat, moment
care poate s`-l surprind` în
oricare din activit`]ile sale
profesionale sau extraprofe-
sionale (ziua sau noaptea )
criminalistul re prezint` spe-
cialistul res pon sabil din
punct de vedere institu]ional
[i so cial privind desf` [u ra –
rea în cele mai bune con di]ii
a unor activit`]i de im por –
tan]` primordial` pentru ac –
ti vitatea de urm`rire pe nal`
[i finalitatea judiciar` a în –
tre gului demers, desco pe –
rirea au torilor.
Dimensiunea insti tu]io na –
l` este dat` de respec ta rea
nor melor interne, me todo –
logiilor, a proce du rilor, a dis –
pozi]iilor [i ter menelor le ga –
le iar di men siunea res pon –
sa bi li t`]ii socia le este subliniat` de
imaginea propriei activita]i în ecoul
dezbaterilor publice generate de
mass media (de membrii comunit`]ii
lo cale pre zente la eveniment ), toate
acestea corelate cu sentimentul sat-
isfac]iei sau insatisfac]iei pro fesio –
nale, Eu-ljucând un rol im portant în
stabilitatea imaginii de si ne [i a rolu-
lui în angrenajul social.
Astfel, atât etapele incipiente pre-
merg`toare, de pre g`tire, cât [i cele
de con]inut, de substan]` profesion-
al` (descoperirea [i exploatarea ur –
melor ) sunt importante [i amintim
aici: formarea echipei complexe,stabilirea echipamentelor necesare
[i a instrumentarului, deplasarea
urgent` la locul comiterii infrac]iunii,
indiferent de condi]iile atmosferice
sau de teren ; cercetarea atent` a
locului faptei, redac tarea documen –
telor [i materializarea activit`]ilor în
pro cesul verbal de cercetare la fa]a
locului, întoc mirea plan[ei foto gra –
fice [i a celorlalte activit`]i, fi nalizate
ulterior prin redactarea rapoartelor
de constatare tehnico-[tiin]ific` [i a
celor de expertiz` .
Odat` cu luarea la cuno[tin]` a
evenimentului pro dus, structura psi-
hic` a criminalistului intr` în stare
alert`, de tensiune emo]ional`, ce
caracterizeaz` starea ini]ial` de
preg`tire pentru ac]iune.
În mod necesar, apare [i se im –
pune de la sine, r`s punsul la între –
ba rea: este bine ca specialistul cri –
minalist s` tr`iasc` aceste st`ri? A
r`spunde negativ ar însemna s` nu
]inem seama de firea lucrurilor, de
natura psihicului omenesc [i de
realitatea cotidian`, intrinsec` a
vie]ii. A r`spunde afirmativ este mult
mai corect dar atingem un alt su –
biect de grani]`, an duran]a – capa –
citatea de a rezista la efort fizic [i
psihic.Tratând problema din aceast`
perspectiv`, o întrebare fireasc` î[i
caut` totu[i r`spunsul: cât de in ten –
s` trebuie s` fie tr`irea acestei st`ri
tensionale, dominant emo]ional` ?
{i care este pragul de su por ta bi –
litate peste care jocul tr`irilor emo –
]ionale î[i pun amprenta asupra ca –
lit`]ii activit`]ii ?
Faptul c` specialistul se con-
frunt` cu astfel de st`ri [i tr`iri afec-
tive, eviden]iaz` în structura per-
sonalit`]ii respective pe OMUL ca –
re-[i con[tientizeaz` în trea ga res –
ponsabilitate pen tru sarcinile ce-i
revin, in teresat de reu[ita ac ]iunilor
sale, pe OMUL c`ruia succesul sau
e[ecul nu-i sunt indiferente.
În general, ne afl`m în fa]a a dou`
situa]ii pe care practica ni le evi-
den]iaz` în mod curent :
1. Gradul de tr`ire emo ]ional`
maxim (perturbator ) cu urm`torul
tablou com portamental al
st`rii de alert` (în faza ini –
]ial` de preg`tire pentru de –
pla sarea la locul faptei ): ofi –
]e rul este precipitat, gr` bit,
uneori chiar nervos, pre zen –
tând puls ridicat, blocaje
psi homotrice (acu zând tul –
bu r`ri neurovegetative ) cu
consecin]e imediate în sc` –
derea capacit`]ii de concen-
trare, analiz` [i decizie.
De cele mai multe ori, un
astfel de com portament se
finalizeaz` cu omisiuni (ui –
tarea blitzului, a materialelor
consumabile, echi pa men tu –
lui de protec]ie, trusa in –
complet` etc), la cune care,
constatându-se de obicei pe
par cursul de plas`rii sau
chiar la fa]a locului, m`resc
gradul de surescitare al cri –
minalistului.
Teama de ridicol, jena fa]`
de colegi (inclusiv a glu me –
lor ulterioare ) sau chiar a
de precierii imaginii în fa]a
superiorilor.
Acesta este, de regul`, ta –
bloul psi hic al st`rii de emotivitate
blocan te dezagreabile, a c`rei cau –
zalitate este extrem de complex`.
Pe de o parte, acest tablou com –
por ta mental este o consecin]` a
struc turii temperamentale individ-
uale (co lericii [i emotivii fiind cei mai
predispu[i în aceast` direc]ie ), iar
pe de alt` parte, el poate fi conse –
cin]a unor factori ca: lipsa de expe-
rien]` tradus` într-un de ficit de com-
peten]` profesional`, de zor dinea [i
lipsa de or ga nizare a activit`]ii în
forma]iunea criminalistic`, uneori
chiar prezen]a la fa]a locului a unor
[efi ierarhici. 25I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Judicial Psychology
Exactingness
In Crime Scene Investigation
Abstract : Crime scene investigation, as activit y,
for each forensic specialist is an impotant test,
which asks the profound complexit y of its entire pro-
fessional competence and ethics-moral structure,personalit y as a whole, so individual ps ychological
potential pla ys in this respect, a decisive role.
Once kno wn about the event, the emotional men-
tal structure of forensics specialists involved comein alert status, the emotional tension that character-ized the initial preparation for action.
Necessar y answer, it must occur b y itself, to the
question that is well trained specialist to live these
states ? A negative ans wer would not take into
account the realit y of life, the nature of the human
psychic. An “Yes” ans wer is more accurate, but we
touch another border.
Treating the problem from this perspective, a nat-
ural question is still searching for the ans wer, ho w
intense must be living this tense situation, the domi –
nant emotional ? which is the threshold can be toler-
ate, above emotions games, the y bring emotional
imprint on the qualit y of work
?Exigen]ele psihologiei
judiciare asupra explorqrii câmpului faptei
profesional

26Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
Un caz particular îl reprezint` ti –
nerii crimina li[ti f`r` experien]`.
2. Gradul de tensiune emo]ional`
op tim, cu urm`torul tablou compor-
tamental al st`rii de alert` (în faza
ini]ial` de preg`tire pentru depla sa –
rea la lo cul faptei ): criminalistul re –
simte emo]ia ca un stadiu pl`cut,
tonic, tr`dând o u[oa r` ner`bdare,
cu un com portament precis, cu o
bun` capacitate de concentrare,
analiz` [i decizie.
De cele mai multe ori, un astfel
de comportament se finalizeaz` cu
analiza lucid` a caracteristicilor eve –
nimentului (natura eve nimetului,
modul de operare, loca]ia desf` [u –
r`rii cer cet`rii ), în concordan]` cu
care se verific` [i completeaz` un
instrumentar criminalistic adecvat
pro cedurilor de lucru, cât [i ele-
mentele-surpriz` ce pot s` apar`.
Acesta este, de regul`, tabloul
st`rii de emotivitate optim` (ste –
nic`), a c`rei cauzalitate este, dese-
ori, extrem de complex`. În acest
caz, pe de o parte, structurile psi-
hice cele mai favorizate sunt cele
ale flegmaticilor (iner]i ), dar mai ales
cele ale sanguinicilor (echilibra]i ), iar
pe de alt` parte, un grad de sigu-
ran]` în plus îl aduc competen]a [i
experien]a profesional`, ordinea [i
gradul de organizare a de plas`rilor
la fa]a lo cului [i raporturile afective
cu ofi ]erii din for ma ]iunile operative
ce intr` în compo nen ]a echipei de
cercetare.
În ceea ce prive[te acest ultim
aspect sunt importante câteva pre-
ciz`ri.
Exceptând aspectul insti tu ]ional
care vizeaz` anun ]area poli]i[ ti –
lor/specia li[ tilor planifica]i din di –
verse domenii [i deplasarea opera-
tiv` în zona incidentului /evenimen-
tului, formarea echipei complexe de
cercetare la fa]a locului, din per-
spectiva naturii rela]iilor interumane,
este pri mul element cu impact
asupra calit`]ii activit`]ilor ulte-
rioare.
Desigur c` în orice organiza]ie
exist` o ierarhie in formal` [i fiecare
dintre noi avem afinit`]i [i stabilim
rela]ii de empatie cu cei din arealul
social [i profesional.
Lucrul în echip` este deosebit de
important pentru succesul oric`rei
ac tivit`]i [i omogenitatea acesteia
este definitorie.
Acest aspect nu poate fi asi gurat
întotdeauna deorece a[a cum am
men]ionat, de obicei, planificarea
prin rota]ie este elementul uzitat de
ma nagement pentru asigurarea
unei distribu]ii egale [i înc`rc`ri efi-
ciente a resurselor umane. Astfel, formarea
echipei este una
aleatorie din per –
spec tiva rela]iilor
sta bilite între po –
i]i[ti, iar activitatea
în echip` poate s`
fie una pur formal`.
Incompatibilitatea
psiho-emo]ional`,diferendele de atitu-
dine [i opinie, dis –
cu ]iile neprincipiale,
dispre ]ul, arogan]a,
infatuarea celui de
lâng` tine, al ”coe –
chipierului”, gene –
reaz` disconfortul psihic care con –
du ce la inevitabil la încordare [i lim-
itarea comunic`rii.
Consecin]ele sunt u[or de imagi-
nat.
T
oate acestea sunt dezavuate de
organiza]ie [i de membrii acesteia,
poli]i[tii.
Cazurile deosebite din punct de
vedere al perico lului social, nu m` –
rului victimelor etc, fiind tratate sep-
arat, se bucur` de un mod de orga-
nizare aparte [i nu ridic` probleme.
Dezvoltarea culturii organiza ]io –
nale [i asigurarea unui climat în
care echilibrul evaluator [i atitudinal
s` primeze, este relevant în acest
segment, iar atitu di nea profesion-
al`, concentrat` exclusiv pe sarcin`
(descoperirea urmelor /stabilirea si –
tua ]iei de fapt) [i flexibilitatea re –
la]ional` reprezint` cheia succesu-
lui.
Odat` ajuns la fa]a locului, spe-
cialistul criminalist se angreneaz`
într-o activitate de maxim` com –
plexi tate [i fine]e, care-i solicit`, în
strâns` corelare, atât aptitudinile fi –
zice, cât [i cele intelectuale.
Câmpul infrac]ional este purt`tor
de informa]ii, în magazinând în el
efecte [i cauze ale desf`[ur`rii unor
ac]iuni.
El se înf`]i[eaz` specialistului
cri minalist ca o car te (mai mult sau
mai pu]in deschis` ) care trebuie
citit` [i în]eleas`.
Nicio ac]iune, îns`, nu se poate
des f`[ura în afar` de spa]iu [i timp,
subordonându-se anumitor ra ]i uni,
tinzând c`tre o anumit` finalitate [i
l`sând caracteristicile desf`[ur`rii ei
în lumea material`.
Aceast` idee, corelându-se ar –
monios cu principiul dialectic dup`
care existen]a este o interac]iune de
sisteme deschise, fundamenteaz`
temeiul care c`l` uze[te activitatea
de cercetare la fa]a locului.
Deseori, aceast` activitate este
tributar` unor factori subiectivi denatur` psihologic`, ca, de exemplu:
 Dominarea criminalistului
de c`tre propor]iile evenimentului /
supraevaluarea importan]eisupraevaluarea importan]ei (ata –
curi teroriste, dezastre în mas`, cat-
astrofe, incendii etc), im pre siona bili –
ta tea acestuia ducând la ideea
intim` c` nu va face fa]` evenimen-
tului, c` num`rul mare de probe [i
de activita]i va genera inevitabil o
gre [eal` sau o omisiune care se va
întoarce împotriva lui ulterior, sub
forma unei sanc]iuni sau se va r`s –
fân ge negativ asupra imaginii [i
demnit`]ii sale , di mi nuarea respec-
tului în rândul comunita]ii profesio –
nale [i al cuno[tin]elor.
 Minimizarea evenimentului,
a pe ricolului social [i efectelor /
subevaluarea importan]ei prin pris-
ma propriului lui statut (furtul unei
butelii, a unei biciclete, unor obiecte
de îmbr`c`minte etc) a inutilit`]ii
cer ce t`rii, a s`r`ciei de urme [i
indicii, activitatea de cerce tare efec-
tuându-se f`r` suficient` convin-
gere [i mobilizare, fapt care duce la
diminuarea interesului, a spiritului
de observa]ie [i la inhibi]ia gândirii
cu, consecin]e imediate în nese-
sizarea sau neglijarea unor urme,
or ganizarea defectuoas` a cer ce –
t`rii etc. U[urin]a în tratarea acesto-
ra pornind de la. ideea inutilit`]ii
cercet`rii [i pân` la sentimentul
st`pânirii situa]iei create de cu –
legerea unor urme (aparent su fi –
ciente ) cu mare for]` probant` [i cu
consecin]e ime diate (urme papi-
lare).
Aceast` stare psihic` se traduce,
în general, prin nesesizarea unor
de talii de maxim` importan]` ulte-
rioar`, tratarea superficial` unor
urme, fie la locul fap tei, fie prin am –
ba larea ne corespunz`toare, ne res –
pec tarea regulilor de preve nire a
contamin`rii [i in tercontamin`rii pro-
belor etc.;
 Interferen]a activit`]ii proprii
cu al]i factori, poate, de asemenea,

27I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
duce la o cercetare defectuoas` a
câmpului infrac]ional. În acest sens,
func]ie de natura [i importan]a eve –
nimentului, prezen]a unor [efi ier-
arhici, manageri de nivel înalt, mi –
ni[trii, politicieni, sau a unor persoa –
ne din afara sferei institu]ionale la
locul evenimentului (f`r` îndoial`,
bine inten ]io nat`) poate duce la in –
hibarea ofi]erului, o serie de opinii
expri mate având uneori ca efect
imediat dezorien tarea acestuia, sau
dirijarea c`tre activit`]i considerate
mai importatnte sau ra]ionale, nee-
fectuarea pân` la cap`t a unor
opera]ii, neglijarea unor aspecte [i
accentuarea nejustificat` obiectiv a
altora etc.
Sentimentul tr`irii “crizei de timp”
poate, de ase menea, duce la grab`
[i superficialitate, la neglijarea c`ilor
de acces [i de ie[ire din câmpul
faptei, la focalizarea exclusiv` în
perimetrul consum`rii propriu-zise a
evenimentului [i neglijarea men]io –
n`rii în procesul verbal a tuturor
activit`]ilor [i a tuturor da telor de
referin]` sau de intercorelare (di –
mensiuni [i m`sur`tori ) pentru
fixarea urmelor [i probelor în câm –
pul infrac]ional.
Din punct de vedere psihologic,
în activitatea de cercetare la fa]a
locului, domeniul datelor desf` [u –
r`rii evenimentului trebuie abordat
dup` o logic` ca re cap`t` însu[iri
specifice unei „logici criminalistice ",
urmele [i indiciile trebuind a fi
supuse unui exa men critic de inter-
feren]`, anulare [i excludere, funda-
mentat pe ideea cauzalit`]ii [i
finalit`]ii comportamentului ac]ional.
Tehnica ”profiling” furnizând ele –
mente relevante înc` din faza incip-
ient` a an chetei.
Flexibilitatea gân dirii, corela]ia
cognitiv`, rapiditatea sesi z`rii unor
corela]ii de la cauz` la efect [i de la
efect la ca uz`, profunzimea ra]io –
namentului, de ductiv (de la general
la particular ) [i inductiv (de la parti –
cular la general ), spi ritul de obser –
va ]ie cultivat pân` la ceea ce denu-
mim curent „intui]ie cri mi na lis tic`"
sunt ca lit`]i care trebuie s` caracter-
izeze profilul psihologic al cri mi na –
listului.
Aceste calit`]i îi permit s` valori-
fice superior ur mele [i indiciile ex –
ploa tate, prin corelarea lor cu as –
pectele caracteristice unor moduri
de operare, obi[ nuin]e [i deprinderi
ale infractorilor, în func]ie de ca re
da tele supuse interpret`rii pot c` –
p`ta o semnifica]ie sau alta, un r`s –
puns dând na[tere la o întrebare [i,
în mod firesc, o întrebare necesi –
tând un r`spuns.Am putea spune c` finalitateaAm putea spune c` finalitatea
[i succesul ac]iunii so ciale [i ju [i succesul ac]iunii so ciale [i ju –
ridice depind, cel pu]in în prim`ridice depind, cel pu]in în prim`
instan]`, la fa]a locului, de coninstan]`, la fa]a locului, de con –
fruntarea dialectic` între profilulfruntarea dialectic` între profilul
psihologic al infractorului (obiecpsihologic al infractorului (obiec –
tivarea în câmpul faptei, am tivarea în câmpul faptei, am –
prenta sa psihocomportamenprenta sa psihocomportamen –
tal` – profiling) [i profilul psihotal` – profiling) [i profilul psiho –
logic al criminalistului modernlogic al criminalistului modern
(identificarea urmelor, a modului(identificarea urmelor, a modului
de operare, a „sem n`turii” etc ) de operare, a „sem n`turii” etc ) ..
Practica impune, din ce în ce mai
mult, ideea dup` care solu]ionarea
cu succes a unor cauze (în expresie
criminalistic` r`spunsul fa]` de cla-
sicele întreb`ri: UNDE, CÂ ND, CI –
NE, CUM.. .) depinde în mod hotârâ-
tor de materialul probant realizat
prin exploatarea [tiin ]ifc` a rezulta –
telor cercet`rii la fa]a locului.
Institutul de Criminalistic` a tran –
sfor mat acest ade v`r într-un princip-
iu de munc` promovat cu fermitate
[i consecven]` prin care cre[terea
ca li t`]ii activit`]ilor [i a eficien]ei s-a
realizat printr-un ansamblu de m` –
suri ce au vizat paliere diverse pre-
cum dez vol t`ri în plan institu]ional,
reorganiz`ri, adapt`ri func]ionale
sus ]inute prin investi]ii în echipa-
mente mo der ne de ultima genera]ie.
Din anul 2005, Institutul de Crimi –
na listic` din Po li]ia Român` este
membru cu drepturi depline al Re –
]elei Europene a Institutelor de
Crimi na listic` (Euro pean Network of
Fo rensic Science In stitutes- ENFSI).
Criteriile de eligibilitate ale aces-
tei organiza]ii sunt obligatorii pentru
to]i membrii [i conform acestora,
grupul de lucru QCC (Quality and
Com pe tence Assu rance Commi –
ttee) monitorizeaz` utilizarea [i apli –
ca rea standardelor de calitate [i a
manualelor de bune practici emise
de aceast` organiza]ie [i com-
patibilizarea me todelor de lucru
cu cele folosite în ca drul Re]elei
Eu ropene a Institutelor de Cri –
mi na listic` (ENFSI).
La nivel european,iar ENFSI
este principalul promotor al
acestei cerin]e, se ur m`re[te ca
toate eta pele procesului crimi-
nalistic, începând cu cer ce tarea
la fa]a locului [i pân` la rapor –
tarea rezultatelor în instan]`, s`
fie credibile din punct de vedere
[tiin]ific [i de aceea se pro-
moveaz` acreditarea laboratoa –
relor criminalistice.
ENFSI solicit` utilizarea SR
EN ISO 17025 pentru acredita –
rea procedurilor de laborator, în
timp ce SR EN ISO 17020 este
recomandat pentru acreditareaprocedurilor de inspec]ie [i exami –
nare aferente in ves tig`rii tehnico-
[tiin]ifice a locului faptei.
A[adar, este imperios necesar ca
laboratoarele cri minalistice s` ade –
re, prin programe de acreditare, la
prac tici [i standarde recunoscute,
astfel încât s` fie asigurat` încred-
erea în rezultatele proprii [i s`
existe posibilitatea de compara]ie a
datelor generate de labo ratoarele
individuale.
În anul 2006, Institutul de Crimi –
nalistic` a implementat Sistemul de
Mana gement al Calit`]ii în conformi-
tate cu Standardul Euro pean ISO
17025/2005, stan dard care prezint`
di rec ]iile generale [i cerin]ele pe
care laboratoarele de în cerc`ri [i
etalon`ri trebuie s` le îndeplineasc`
pentru a demonstra c` func]io neaz`
într-un sistem de management, c`
sunt competente tehnic [i c` pot s`
genereze rezultate valide din punct
de vedere tehnic.
Alte 12 servicii criminalistice fiind,
de asemenea, acreditate si procesul
continu`.
De asemenea, Insti tutul de Crimi –
nalistic` a editat „Pro cedura cer –
cet`rii la fa]a locului în Poli]ia Ro –
mân`” , în acord cu manualul pus la
dis pozi]ie de Grupul European de
Cercetare la fa]a Locului [i de pune
eforturi pentru eficientizarea activ-
it`]ilor desf`[urate cu ocazia inves-
tig`rii tehnico-[tiin]ifice a locului
faptei, prin utilizarea unor metode [i
mijloace tehnice moderne.
Realizarea procedurilor generale
[i specifice pentru primul poli]ist
ajuns la fa]a locului, a modului de
organizarea a activita]ilor premer –
g`toare cercet`rii, a modului de
des co perire, ridicare, ambalare,
transport [i depozitare a tuturor
cate goriilor de urme precum [i acti –
profesional

28Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
vit`]ilor minim obligatorii pentru fie –
care gen de infrac]iune în parte,
des crise într-o manier` simpl` [i flu-
ent` constituie un pas important [i
reprezentativ în evolu]ia organiza]iei
dar [i un suport opera]ional pentru
fiecare lucr`tor în parte.
Gradul de securitate proprie [i de
satisfac]ie profesional` este net
superior prin procedurarea ac ti –
vit`]ilor eliminând arbitrariul [i nesi –
guran]a în special în rândul person-
alului tân`r mai pu]in experimentat.BibliografieBibliografie
 Butoi Tudorel, Butoi Ioana
Teo dora – Tratat universitar de psi –
ho logie judiciar` , Ed. Funda]ia Ro –
mânia de Mâine, Bucure[ti 2001
 Butoi Tudorel- Severin, Bu –
toi Ioana Teodora -Psihanaliza cri –
mei, Societatea {tiin]` & Tehnic`
S.A., Bucure[ti 2001
 Butoi Tudorel, Butoi A lexan –
dru, Butoi Ioana Teodora – Psiho –
logia comportamentului criminal ,Ed.Enmar, Bucure[ti 1999
 Tudorel Butoi, Gabriel }â –
ru, Vasile L`p`du[i, Interferen]a în –
tre psihologie [i criminalistic` ,
Editura Little Star, Bucure[ti, 2007.
Prof.univ. dr. Tudorel B Prof.univ. dr. Tudorel BUTOI UTOI
As. univ. psih. Gabriel As. univ. psih. Gabriel }IRU}IRU
GIMBORN 2009GIMBORN 2009
IPA 10 Violen]a urban` : Violen]a tineretului, bande [i
revoltele \n cartierele defavorizate din ariile metropoli-tane. Este violen]a urban` o fatalitate \n comunit`]ilenoastre ?(francez` ) 20 – 24.04.
IPA 11 Noi for me ale Puterii. ( Noi forme de violen]` –
h`r]uire, re volte) Sarcinile Poli]iei [i ale Institu]iilor So –
ciale 27 – 30.04.
IPA 12 Africa – Continentul pierdut ? Vecinul sudic al
Europei \ntre modernizare [i tradi]ie arhaic` 4 – 8.05.
IPA 13 Cultura Bandelor de cartier [i infrac]ionalitatea
lor – aspecte juridice [i sociale (englez` ) 11 – 15.05.
IPA 14 Tineretul „]inut din scurt“ ?Posibilit`]i [i [anse
a amelior`rii eficace a comportamentului tineretului, unadin tre problemele cu care el se confrunt` (flamand` ) 18.
– 22.05
.
IPA 15 Lumea digital` – Utilizarea [i folosirea abu zi –
v` a tehnologiilor moderne de informare [i de comuni-care (german` /maghiar` ) 25 – 29.05.
IPA 16 „Dup` joc/\naintea jocului“ – Puterea [i Cri –
minalitatea \n domeniul fotbalului . 15 – 19.06
IPA 17 Cri minalitatea Juvenil` (de grup) – Forme [i
cauze : prevenirea [i stoparea lor /Grup de in te res: tineri
poli]i[ti pân` \n 35 de ani (ger ma n`/englez` ) 22 – 26.06.
IPA
18 Retorica \n vorbirea direct` [i \n discu]ii –
Curs de baz`. 10 – 14.08.
IPA 19 Terorismul – \n contradic]ie cu criminalitatea
politic` motivat`. 17 – 21.08.
IPA 20 Extremism de dreapta – \ntre neonazismul
pu ternic [i protestul social : cauze, escaladare, prevenire
(german` /englez` ) 24 – 28.08.
IPA 21 „Internet seguro“ – Internetul sigur, o cerin]`
pentru poli]ie (german` /spaniol` – dialect catalan ) 31.08
– 4.09.
IPA 22 Dou`zeci de ani de siguran]a intern` \n
Germania unit` – A[tept`ri [i evolu]ii . 7 – 11.09.
IPA 23 Poli]ia [i Publicitatea – Rolul Presei [i al me –
diei (german` /polonez` ) 14 – 18.09.
IPA 24 Siguran]a intern` [i respectarea drepturilor
omului \n conflicte – Posibilit`]i [i limite \n stocarea infor-ma]iilor actuale, precum [i urm`rirea lor \n sistemul dig –
i tal. (german` /englez` ) 21 – 25.09.
IPA 25 H`r]uire [i Stalking – Puterea \n mediul privat
–Sarcini pentru Poli]ie [i Institu]ii Sociale . 5 – 9.10.
IPA 26 Schimb`ri demografice – tendin]e europene \n
domeniu. Cauze. Consecin]e pentru societatea civil` [iPoli]ie . (german` /englez` )
19 – 23.10.
IPA 27 Europa – No]iuni geografice despre modelul
po litic. Privire istoric` [i perspective de viitor . 26 –
30.10.
IPA 28 Rezolvarea conflictelor, forme alternative –Justi]ie, Poli]ie [i Organiza]ii Sociale, pe noi baze legale
(german` /englez` ) 16 – 20.11.
IPA 29 Un \nceput nou \n istoria „Casei Albe“ ? So –
cietatea [i rolul SUA \n lumea multipolar` . 23 – 27.11.
IPA 30 Pericol (primejdie) \n copil`rie – Abuz, crimina –
litate, respectarea legisla]iei de c`tre Poli]ie, lucr`toriiso ciali (Asisten]a Social`) [i insti tu]iile sociale, respectiv
cele asociative . 30.11 – 4.12.
IPA 31
Imigra]ia [i Criminalitatea – condi]ii [i conse –
cin]e ale imigra]iei \n Europa . 7 – 11.12.
IPA 32 Curs de german` pentru \ncep`tori [i
avansa]i . 7 – 13.06.
Condi]ii de participare: Condi]ii de participare:
Conferin]ele IPA sunt deschise tuturor persoanelor
in teresate, care au peste 16 ani, de sex masculin [i fem-
inin din cadrul poli]iei din diferite ]`ri – indiferent de
grade [i func]ii.
Pentru excep]ii a se vedea seminariile men]ionate
mai sus. |nscrierile sunt obligatorii în scris [i trebuie s`
fie adresate centrului IPA, fie direct, fie prin intermediul
IPA – regiunilor sau sec]iile na]ionale.
Participan]ii trebuie s` comunice numele, adresa de
la birou [i cea de acas`, precum [i num`rul de membru,
în cazul în care sunt IPA – membri.
Taxa de participare pentru membri IPA este de 205
euro (IPA-Seminar 11: 165 euro, IPA – seminar 1 [i 18:
265 euro, IPA-seminar 32: 535 euro) Taxa de partici-
pare pentru non-membri IPA este de 245 euro (IPA-
Seminar 11: 200 euro, IPA – seminar 1 [i 18: 295 euro;
IPA – seminar 32: 595 euro). Taxa de participare se
achi t` la Gimborn, în timpul seminarului, \n Euro.
Sunt acceptate c`r]ile de credit „MAESTRO ”, precum
[i cardurile Master Card, respectiv Visa.
Ca regul` general`, participan]ii vor fi caza]i \n ca me –
re duble. Dac` se solicit` cazare singur (`) se percepe o
tax` suplimentar` de 10 euro pe noapte. Chel tuielile de
c`l`torie nu sunt pl`tite. |n cazul unor grupuri, o ma[in`
poate fi pus` la dispo zi]ia lor de c`tre sec]iile IPA regio –
nale.
Adresele celor ca re locuiesc \n aceia[i zona [i doresc
s` participe la seminariile IPA 2009 de la Gimborn pot fi
comunicate celor care vor s` se constituie \n grupuri.
Pentru cei care vor ajunge mai devreme sau vor sta
mai mult timp, se va taxa fiecare noapte conform celor
de mai sus plus o tax` suplimentar` de 20 euro pentru
micul dejun. |n cazul \n care sunt solicit`ri, exist` posi-
bilitatea transferurilor (minibus, max. 6 persoane ) de la
Aeroporturile din Köln (30 euro) sau Düsseldorf (75
euro) Lucr`rile Seminarului se vor desf`[ura \n dou`
lim bi, \ns` ele vor fi traduse simultan \n mai multe limbi
pentru participan]i.
Traducere prof. dr. Thomas CSINTA Traducere prof. dr. Thomas CSINTA

29I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
AbstractAbstract
Epoca pirateriei la nivel sc`zut a trecut.
Crearea virusului care vizeaz` doar s` demon streze
c` “se poate face” nu mai este la mod`.
Ast`zi, organiza]iile criminale, sau c yber-pira]ii, au
pre luat [tafeta, lansând atacuri din ce în ce mai so fis –
ticate [i numeroase, din ce în ce mai greu de detectatcare vizeaz` întreprinderile.
Ultima verig` din lan], par ticularul, pl`te[te [i el un
tribut greu în urma dez volt`rii c yber-criminalit`]ii.
Cuvinte cheie:Cuvinte cheie: structuri de crimstructuri de crim „organizatorganizat „,,
cyber-criminalitate, cyber-piracyber-criminalitate, cyber-pira ]]i,i,licitalicita ]]ii frau du loa ii frau du loa –
se, furturi de date bancarese, furturi de date bancare ..
Vor exista întotdeauna jafuri asupra autospe cia le lor
blindate, dar nu pot fi mai multe in aceea[i zi sau în
aceea[i s`pt`mân` ! În cazul atacurilor informatice este
posibil [i se pot „automatiza” zilnic astfel de opera]iuni
ilicite. Pentru specialistul care lucreaz` cu sisteme com –
puterizate o noua perspectiv` negativ` se contureaz`
tot mai clar în sensul c` cyber-criminalitatea a devenit
apanajul structurilor de crim` organizat`.
Conform estim`rilor cercet`torilor orga niza]iei Com –
puter Eco no mics, din Statele Unite ale Americii, în
2007, num`rul pierderilor cauzate de aceste atacuri
diferite era de aproape 18 miliarde de dolari !
Epoca informaticienilor care creeaz` viru[i în pro pria
camer` a ajuns la sfâr[it.
Dezvoltarea mijloacelor de telecomunica]ie [i de pen –
den]a foarte puternic` aîn treprinderilor în utilizarea In –
ternetului, dar [i de c`tre societate în general, au favo-
rizat apari]ia cyber-cri minalit`]ii.
Acest termen grupeaz` trei tipuri dife rite de in –
frac]iuni:
llInfrac]iunile ce ]in deconcon]]inutinut: difu za rea in –
ten]ionat` pe Internet a textelor sau a ima gi –
nilor ilegale (jigniri cu caracter rasist, xenofob
sau nihilist, pedopornografie );
llAfectarea proprietpropriet `]`]ii intelectualeii intelectuale: pu ne –
rea pe Internet a produselor audio sau video
gra tuite f`r` acordul autorilor, furtul proto tipului
unui aparat sau al codurilor unui nou soft.
llInfrac]iunile ce ]in de tehnologiile informa tehnologiile informa –
]]iei iei [[i ale comunica i ale comunica ]]ieiiei: r`spândirea viru[ilor,
furtul datelor personale, escrocherii pe internet.
De fapt, în defini]ia cyber-criminalit`]ii se obi[ nu ie[te
s` se ia în considerare orice crim` sau delict în cadrul
c`ruia computerul este fie mijlocul, fie scopul pentru
acti vitatea infrac]ional` sanc]ionat` de norma penal`EXPLOATAREA PROFESIONALQ
A CYBER-CRIMINALITQ}II
Crearea unui virus pentru a „infecta” un computer nu
mai treze[te niciun interes. Doar acela de a do ve di c`
[tiu cum s` o fac`.
Ceea ce treze[te interesul f`ptuitorilor ce folosesc
Internetul este eficien]a virusului.
În mai pu]in de doi ani, am trecut de la crim` in for –
matic` „f`cut` în joac`” –bazat` în special pe proof-of-
concept cu ha ckeri etici sau istorici (care încearc` s`
arate punctele slabe ale sistemului în general ) -l a o
exploa tare pro fesional` a cyber-criminalit`]ii.
Ceea ce conteaz` în zilele noastre este câ[tigul fi –
nan ciar [i disimularea activit`]ilor ilicite de ob]inere prin
intermediul sistemelor informatice.
|n cele ce urmez` am s` \ncerc s` explic termenul de
proof-of-concept .
Acest termen desemneaz` un cod conceput [i real-
izat cu scopul de a demonstra c` exist` un risc dat [i
identificat, acesta fiind un concept fundamental. El per-
mite demonstrarea, din
punct de vedere teh nic, a
unui risc, conform unei tac-
tici bazate pe prin cipia
[tiin ]ifice cunoscute.
De asemenea, concep-
tul permite înl`turarea zvo –
nurilor [i a altor presupo –
zi]ii false.
Mai mult, „evolu]iile ma –
jore” în domeniul virusolo-
giei ]in de realiz`rile auto-
rilor care au publicat aces-
te „proof-of-concept” -pri –
mul virus polimorf, pri mul
cod po limorf, primul virus
pentru telefonul mo bil.
Publicat` în aprilie
2007, cea de-a unspreze-
cea edi ]ie a Internet Se –
curity Threat Report a
com paniei SymantecSymantec, con firm` într-adev`r faptul c`
aceste coduri ma li]ioase au de venit arme cu specific
clar [i sofisticate.
Acest raport, care aco per` perioada dintre 1 iulie [i
31 decembrie 2007, face dovada unei cre[ teri clare a
num`rului de riscuri con ce pute pentru a facilita cyber-
crimi na lita tea.
În timp ce atacurile anterioare erau concepute pentru
a distruge datele, cele de ast`zi vizeaz` mai mult furtul
discret al datelor, f`r` a provoca pierderi semnificative
care l-ar avertiza pe utilizator.
În raportul anterior (pentru primul semestru al anului
2005), Symantec atr`gea aten]ia asupra în mul]irii co –
durilor mali]ioase concepute pentru a avea finalit`]i fi –
nanciare. Aceast` tendin]` s-a men]inut pentru întreaga
pe rioad` a celui de-al doilea semestru din 2007.
Codurile mali]ioase care permit accesul la infor ma]ii
confiden]iale reprezint` 80% din principalele 50 deINTERNETULINTERNETUL
NOUA SURSNOUA SURS QQ
AA
ORGANIZAORGANIZA }}IILORIILOR
CRIMINALECRIMINALE

30Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
coduri mali]ioase înregistrate, fa]` de 74% ca re erau în
curs în primul semestru din 2007.
O alt` statistic` oferit` tot de SymantecSymantec este urm` –
toarea: sc`derea notabil` a riscurilor ce fac parte din
categoriile 3 [i 4 (moderate [i extrem de grave ) [i cre[ –
terea propor]ional` a riscurilor din categoriile 1 [i 2 (
sc`zut [i foarte sc`zut ). A sc`zut [i num`rul noilor fami-
lii de viru[i Win32Win32 cu 39% (de la 170 de noi fa milii în
timpul primului semestru din 2005, la 104 în timpul celui
de-al doilea semestru ).
Codurile numite “Win32” sunt coduri executabile scri-
se pentru platformele Windows de nou` ge ne ra]ie
func]ionând pe 32 de bi]i (dup` W95 [i NT).
Aceste cifre par s` arate c` cei care creeaz` coduri
mali]ioase prefer` mai degrab` s` modifice codul sur s`
care este deja în circula]ie decât s` creeze pie se între-
gi care prezint` riscuri noi.
Structurile de crim` organizat` care fac ravagii pe
Internet adopt` astfel o logic` de economisire care con –
st`în minimizarea costurilor de fabrica]ie (în apa ri]ia
codurilor mali]ioase ) pentru îmbun`t`]irea efec telor
infrac]iunii.
Pentru a atinge acest obiectiv, organiza]iile se fac
pier dute în diferitele verigi slabe ale siguran]ei in –
formatice [i în limitele intrinseci ale programelor an –
tivirus. Hackerii au creat chiar site-uri cu vânz`ri on line,
propunând „performan]e”11parti cu lare, capabile s` evite
soft-urile de siguran]`.
Ceea ce este [i mai surprinz`tor este faptul c` exis –
t` la ora actual„ site-uri care vând programe ma li –
]ioase de tip cal troian, ce nu puteau fi depistate de an –
tivirusurile conven]ionale.
Acestea permit oricui s`î[i creeze un program ma –
li]ios propriu, alegându-[i caracteristicile, mai ales insti-
tu]ia financiar` sau bancar` pe care urma s` o atace.
Conform produc`torului antivirusului “Panda Soft –
ware”, care a reu[it s` depisteze aceste aceste site-uri,
clien]ii primeau [i mijloace de supraveghere [i de re –
cuperare a datelor, permi]ându-le s` ob]in` in for ma]ii
detaliate cu privire la PC-urile infectate [i chiar acces
ilegal, în special cu privire la parole.
Dup` ce a plasat un program mali]ios, cyber-pi ratul
poate controla de la distan]` aproape orice ope ra]iune
a unui computer: acesta poate deschide DVD player-ul,
s` modifice un text, s` acceseze mailurile, s` trimit`
mesaje etc.
Îns`, scopul s`u nu este de a se distra sau de a face
pe grozavul. Preluând controlul unui sistem, acesta
încearc` s` î[i acopere urmele pe re]ea [i s` aib` o
putere cât mai mare. [i asta deoarece obiec tivul s`u
principal este de a ataca o întreprindere sau un site
saturându-i serverul.
În acest caz, victima nu poate s` mai fac` nimic
deoarece ea depinde de cât de dezvoltate sunt co nexi –
unile de Internet per manente. Este ceea ce nu mim un
atac prin refuzul de a presta servicii sau DDoS (Dis –
tributed denial of service –refuz de a distribui servicii ).
O arm` de temut pentru structurile de crim` orga –
nizat` care, prin intermediul unei re]ea botnet de 20 de
elemente, poate fi de ajuns pentru a desfiin]a un site. O
arm` cu atât mai eficient` cu cât aceasta nu este scum –
p`: conform CLUSIF (Clubul siguran]ei sis temelor infor –
matice franceze ), o re]ea de 500 de astfel de robo]i se
poate închiria cu 380 de euro.
Accesul exclusiv la o singur sistem controlat din ex -terior poate fi negociat începând de la 0,35 de euro pe
utilizare. În sfâr[it, un atac DDoS poate fi „vân dut” între
38 [i 750 de euro.
Structurile mafiote au dezvoltat destul de multe „filia-
le” de Internet, dar acestea fac presiuni mai ales în Asia
sau în Rusia. Majoritatea atacurilor vin în primul rând
din Statele Unite deoarece „parada atacurilor” ]`rilor pi –
rate care lanseaz` viru[i [i alte coduri mali]ioase s-a
sta bilit dup` cum urmeaz`: SUA, Chi na, Nigeria, Ger –
mania, Rusia [i România.
Astfel c`Internetul nu mai este victima unei pande-
mii cauzate de propagarea codurilor mali]ioase.
Aceste organiza]ii criminale fac apel la infor ma ticie nii
experimenta]i care sunt organiza]i în ade v` ra te labora-
tore digitale speciale.
Unii sunt îns`rcina]i cu scrierea codurilor, al]ii cu r`s –
pândirea acestora, al]ii cu realizarea transferurilor de
bani, etc. [i pentru a nu oferi un tipar, cyber-pira]ii folo-
sesc diferite tehnici care permit [tergerea pistelor (teh-
nici de r`mânere în anonimat, implicarea mai multor ]`ri
pentru a pune fa]` în fa]` diferitele legisla]ii, societ`]i
fantom` etc. ) cu scopul de a complica pe cât posibil
anchetele autorit`]ilor competente.
Acest r`zboi numeric este cu atât mai dificil de sesi-
zat [i de eradicat cu cât aceste echipe sunt îm p`r]ite pe
mai multe continente.
PIERDERI ESTIMATE PIERDERI ESTIMATE
ÎN MILIOANE DE EUROÎN MILIOANE DE EURO
Principalele victime sunt întreprinderile [i orga nis –
mele financiare deoarece acestea de]in diferite „como-
ri”: fi[ierele clien]ilor cu date mai mult sau mai pu ]in per-
sonale, dosare confiden]iale cu privire la proiecte [i pro-
totipuri, o dependen]` considerabil` de mijloacele de
comunica]ie [i mai ales de Internet.
Publicat în august 2005, raportul IBM Global
Business Securit y Index arat` c` au existat 237 de
milioane de atacuri cu viru[i [i atacuri informatice lan –
sate în lume… în timpul primului semestru al anului
2005.
Pu]in mai mult de jum`tate (137 de milioane ) s-au
con centrat pe patru domenii: site-uri guvernamentale,
serviciile financiare, construc]iile (toate do meniile inclu-
se) [i industria s`n`t`]ii.
Pentru evaluarea acestei situa]ii, titanul informaticii a
interogat 2700 de profesioni[ti din domeniul siguran]ei
[i s-a bazat pe înregistr`rile [i statisticile furnizate de
500 000 de mijloace de supraveghere din lume.
Principala ]int` a organiz]iilor criminale o constituie în
continuare structurile guvernamentale cu pu ]in peste 50
de milioane de atacuri în primele [ase luni ale lui 2007.
Acestea sunt urmate de sectorul industrial (36 de
1Un cod întreg sau o parte din acesta, care permite folosirea unei vulnerabilitati sau a unui ansamblu de vulne rabilitati ale
unui soft (sistem sau aplicatie) cu scopuri malitioase. Sursa: CERTA (retea de resurse pentru in formatica de gestiune)

31I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
milioane ) [i de finan]e (34 de milioane ). Statele Unite nu
sunt nici ele un paradis pentru întreprinderi de oa rece în
aceast` ]ar` au loc majoritatea (12 milioane ) ope ra –
]iunilor conduse de bande criminale sau de indivizi.
Celelalte dou` ]`ri cele mai
afectate constituie cu atât mai pu ]in
un paradis: Noua Zeeland` (1,2
mili oane ) [i China (1 mi lion).
Întreprinderile nu sunt singurele
victime. [i particularii pl`tesc un tri-
but semnificativ acestei avalan[e
de coduri mali]ioase.
Un studiu realizat de asocia]ia
consumatorilor Con sumer Reports ,
pe un e[antion de 3200 de locuin]e
americane ce au [i conexiune la
Internet, evalueaz` la 9 miliarde de
dolari suma cheltuielilor ocaziona-
le, în 61% din cazuri, cauzate de
viru[i. C ostul mediu
pentru repunerea în func]iune a com puterului ar fi de
300 de dolari.
Este posibil ca cyber-criminalitatea s` fi fost cauza a
aproximativ 8% din vânz`rile de computere. {i s` nu
mai vorbim de progresul înregistrat de pia]a soft-urilor
de siguran]`.
Conform unui studiu, consumatorii americani au
investit 2,6 miliarde de dolari în cump`rarea acestor
soft-uri în perioada 2005-2007.
Aceast` pia]` ar trebui s` cunoasc` un progres mult
mai mare deoarece 17% din americanii ches tio na]i nu
au înc` instalat un antivirus, iar 10% na vigheaz` pe
Internet f`r` fire wall.
În schimb, studiul nu ofer` informa]ii cu privire la
num`rul de locuin]e care au un soft de siguran]` îns`
uit` s` îl actualizeze la timp [i s` instaleze actualiz`rile
cu privire la siguran]a Windows-ului [i altele…
În Europa, statisticile cu privire la echipamentul de
siguran]` din cadrul soft-urilor sunt rare. Îns`întreprin-
derile de stat [i cele particular e par s` fie scutite, pen-
tru moment, de cyber-criminalitate. Mai multe motive
pot explica, în parte, aceast` situa]ie.
Din moment ce sistemul informatic este în en glez`,
trebuie ca aceast` limb` s` fie cunoscut` foarte bine,
înainte de a crea coduri.
Bineîn]eles c` acest motiv este din ce în ce mai pu]invalabil pe m`sur` ce aceast` lim b` este din ce în ce
mai cunoscut`.
În 2005, au fost arestate mai multe persoane din
Europa de Est care f`ceau cump` r`turi pe In ternet cu
card-uri bancare false având iden-
tit`]i false. Unul dintre f`ptuitori pri-
mea marfa la hotel. Dup` aresta-
rea acesteia am aflat c`„lucra”
pentru un cuplu bielorus care
locuia \n Fran]a de câteva
s`pt`mâni. Dup` ce au fost atra[i
într-o capcan` [i au fost prin[i, am
descoperit c` lo cuin]a lor sem`na
cu pe[tera lui Ali Baba, speciali-
zat` pe produse high-tech.
Acest cuplu f`cea parte dintr-
o band` bine organizat` care trimi-
te echipe în mai multe ]`ri europe-
ne. Înainte de a pleca spre o anu-
mit` ]ar`, fiecare band` prime[te
card-uri bancare dar [i documente care s` le ateste
identitatea [i o list` clar` de cump`r`turi pe care trebuie
s` le fac` pe anumite site-uri de vânz`ri electronice.
Bineîn]eles c` locul unde arest`rile sunt din ce în ce
mai numeroase sunt Statele Unite.
La începutul lui 2006, un b`rbat din California a ple-
dat vinovat în cadrul procesului în fa]a unei cur]i fe –
derale americane. Acesta era acuzat c` s-a folosit de o
armat` de 400.000 de PC-uri infectate (dintre care
unele apar]ineau Ministerului Ap`r`rii ) pentru a strica
sistemele (atacuri DDoS), pentru a lansa spam -uri [i
pentru a instala soft-uri spion.
De asemenea, acesta închiria PC-urile sale “zombi”
pira]ilor [i celor care lansau spam-urile. Având în jur de
20 de ani, acesta f`cea parte din grupul Botmaster
Underground eradicat în noiembrie 2005.
Un alt exemplu, în }`rile de Jos. Anul trecut au fost
aresta]i trei tineri olandezi.
Controlând o armat` de peste 100.000 de PC-uri
“zombi”, ace[tia au furat milioane de coduri bancare [i
de parole. Au amenin]at între prin derile. Dac` acestea
refuzau s` pl`teasc` r`s cump`rarea, cei trei le sabotau
întreaga re]ea.
Mihai Mihai CHIPER CHIPER
Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs. ?
Vre]i s` comunica]i mai u[or ?
„IPA JURNAL“„IPA JURNAL“
v` st` la
dispozi]ie !Telefon 021.252.77.02 Telefon 021.252.77.02
FaxFax 031.815.44.09031.815.44.09
GSM GSM 0722.344.125 0722.344.125
0740.104.8050740.104.805
ipajurnal.ro@gmail.comipajurnal.ro@gmail.com
profesional

32Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
17 BUCURE{TI17 BUCURE{TI
Datorit` specificului in –
stitu]iei, Institutul na ]io Institutul na ]io –
nal de Ordine Public` nal de Ordine Public`
(fost Centrul pentru Stu –
dii Post uni versitare ) a
fost vizitat de numeroase
de lega]ii de poli]i[ti din
toat` lumea, [i la rândul
lor, cadre din institu]ie,
to]i membri I.P.A. au
avut 15 particip`ri la di –
verse ac]iuni organizate
în ]`ri (cursuri, simpozioane [i congrese inter na –
]ionale ), majoritatea membre ale I.P.A. (Israel, Italia,
Grecia etc.).
La venirea delega]iilor, precum [i la plecarea
acestora, Comitetul Executiv Regional cu sprijinul
Sec]iei Na]ionale a oferit materiale de reprezentare
ale I.P.A.- Sec]ia Român`.
La solicitarea domnului Gustav
Litsechel, poli]ist [i membru I.P.A.
din landul Bavaria din Germania,
adre sat` Sec]iei Române a I.P.A.,
a fost acceptat cu prietenie pentru
a efectua stagiu de practic`, nece-
sar continu`rii studiilor în domeni-
ul po li]ienesc, la fostul Centrul de
Studii Postuniversitare, la Aca de –
mia de Poli]ie [i la unit`]i operative din structura
M.A.I., sub îndrumarea fostului director, Ion Mircea
Gherghi]` – \n prezent vicepre[edinte al Sec ]iei na –
]ionale IPA
În perioada 25 mai – 3 iunie 2008, echipa de fot-
bal ne-a reprezentat cu succes, la Turneul inter –
na]ional de fotbal al poli]i[tilor în localitatea Riccione,
turneu organizat de I.P.A.- Italia, ocupând locul 6 din
32 de echipe participante.
Din punct de vedere al sponsoriz`rilor, se poate
aprecia c` nu au fost atrase prea multe, chiar dac`
sau f`cut eforturi, datorit` specificului activit`]ii
unit`]ii [i a rela]ion`rii mai restrânse cu societatea
civil`. Acestea au fost în total de 72450 lei, 6595 0 lei,
sub form` de bani [i 6500 lei în mobilier cu care s-a
dotat sala Regiunii 17 Bucure[ti.
În luna iulie, Comitetul Executiv Regional a orga-
nizat dou` activit`]i importante pentru membrii I.P.A.
[i anume: 20 iulie – Ziua Ministerului Administra]iei [i
Internelor [i 29 iulie – Ziua Drapelului Na]ional.
În perioada 13-20 octombrie a.c., cu prilejulanivers`rii a 59 de ani de la înfiin]area de Centrului
Studii Pos tuniversitare au fost organizate manifest`ri
în cin stea acestui eveniment, respectiv, dou` sesiu-
ni de comunic`ri [tiin]ifice, una la sec]iunea \n v` –
]`mânt cu tema: ’’Preg`tirea continu`, prezent [i
viitor’’ , [i una la sec]iunea Psihologie cu tema:
’’Nece sitatea [i ac tualitatea cercet`rii psihologice’’ ,
concursuri spor tive pe specialit`]i: [ah, tir, tenis de
câmp, tenis de mas`, un spectacol de muzic` popu-
lar` [i alte activit`]i protocolare.
De asemenea, cu aceasta ocazie, în data de 20
oc tombrie a.c. la sediul institu]iei s-a desf`[urat Se –
minarul Interna]ional cu tema: ’’Promovarea [i dez-
voltarea activit`]ii de prevenire a criminalit`]ii’ ’, acti –
vitate la care au participat autorit`]i locale din
Germania – Landul Baden- Wurttemberg, ofi]eri din
ca drul Institutului pentru Cercetarea [i Prevenirea
Cri minalit`]ii, ofi]eri de la compartimentele de pre-
venire a criminalit`]ii din cadrul Inspectoratului Ge –
neral al Poli]iei Române, cadre didactice.
Totodat`, au fost al`turi de noi membrii delega]iei
IPA Sec]ia Ungaria, respectiv pre –
[edintele [i secretarul Re giunii
IPA Gyula.
Cu ocazia Zilei Centrului a
fost inaugurat terenul de sport
folosit de membrii IPA din cadrul
Centrului, la finalizarea c`ruia, un
sprijin financiar deosebit a fost
adus de IPA Sec]ia Român`.
Membrii I.P.A. ai Regiunii 17 au avut o contribu]ie
semnificativ` la editarea primului num`r al „Revistei
de investigare a criminalit`]ii” , prin publicarea a cel
pu]in 10 articole în num`rul .
Revista respectiv` a fost prezentat` \n edi]ia tre-
cut` a “Jurnalului IPA”, dedicat` celui de-al IV-lea
Con gres al I.P.A. ce s-a desf`[urat la Oradea, \n
luna septembrie 2008.
Pentru copii membrilor I.P.A. cu ocazia Zilei Eu –
ropei au fost organizate dou` concursuri: de de sen
”Drapelul U.E.” [i de poezie “Copil`ria în U.E.” , unde
au fost pu]ini participan]i, dar efortul co piilor a fost
r`spl`tit cu premii [i dulciuri.
La data de 31 decembrie a.c., petrecerea dedicat`
trecerii în noul an a fost organizat` de Comitetul
Executiv al Regiunii 17, atât pentru membrii I.P.A.
cât [i pentru invita]ii acestora.
Constantin Constantin
T~NASET~NASEregiuni

|N AUSTRIA
Hotel IPA – Viena, strada Berggasse nr. 9, Hotel IPA – Viena, strada Berggasse nr. 9,
unde tariful per persoan` este de 16 euro /zi. unde tariful per persoan` este de 16 euro /zi.
Detalii \n leg`tur` cu casele IPA g`si]i Detalii \n leg`tur` cu casele IPA g`si]i
pe site-ul pe site-ul www .ipa-houses.inf www .ipa-houses.inf
|N ROM~NIA
Nu uita]i de parteneriatul cu Nu uita]i de parteneriatul cu
hotelurile “Cheia” si “Z`ganu” hotelurile “Cheia” si “Z`ganu”
din sta]iunea Cheia, jud. Prahova, din sta]iunea Cheia, jud. Prahova,
unde membrii IPA beneficiaz` unde membrii IPA beneficiaz`
de reducerea cu 25% de reducerea cu 25%
din tariful de cazare. din tariful de cazare.
Detalii: www .nicoltana.ro Detalii: www .nicoltana.ro33I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
La poli]ia
vr`nceanq
În cursul anului 2008, s-au real-
izat dou` deplas`ri în str`in`tate,
din care prima în Polonia, la Ja –
worzno în luna aprilie, participân-
du-se la un turneu de fotbal cu
echipa IPA Vrancea. Din nou s-a
vizitat Muzeul Ausch witz Birkenau,
iar la întoarcere delega]ia s-a oprit
în renumitele capitale europene
Pra ga [i Budapesta ;
A doua deplasare a anului 2008
s-a desf`[urat la Turneul de Fotbal
“ALPE ADRIA CUP 2008” în Cro –
a]ia, la Pore ç, cu echipa de fotbal
format` din membri ai IPA – Re –
giunea Vrancea.
La invita]ia Regiunii IPA Vran –
cea, în luna octombrie 2008, cu
ocazia Festivalului Interna]ional al
Viei [i Vinului „BACHUS” Foc[ani,trezorierul na]ional al sec]iei sârbe
a IPA, Marko Mjalkovic [i pre[e –
dintele Regiunii Zajecar – Miomir
Georgevici au efectuat o vizit` în
jude]ul nostru.
Pentru a prezenta membrilor
IPA Regiunea Vrancea [i invita]ilor
acestei filiale activitatea desf` [u –
rat` de-a lungul timpului, precum [i
rela]iile de prietenie [i colaborare
întemeiate cu alte filiale ale Inter –
national Police Association, la se –
diul Inspectoratului de Poli]ie al
Jude]ului Vrancea s-a amenajat un
birou IPA, fiind expuse caschete
de poli]ie, fotografii, cupe [i inter-
schimbate, de-a lungul timpului cu
alte regiuni din întreaga lume ;
Tot pe parcursul anului 2008 s-a
continuat construc]ia Casei IPA
Lep[a Regiunea Vrancea, cu pri –
ma etap` a proiectului – turnarea
funda]iei, acesta continuând odat`
cu prim`vara 2009.
Palmaresul activit`]ilor prezen-
tate anterior ne ofer` mândria c`putem sprijini cu succes atingerea
obiectivelor Asocia]iei Interna ]io –
nale a Poli]i[tilor Sec]ia Român` [i
c` ne aliem devizei “SERVO PER
AMIKECO ”.
Costel Costel DOBRIL~ DOBRIL~
regiuni
Pentru a încuraja activit`]ile sportive [i
efortul membrilor IPA Regiunea Vran –
cea de a-[i sprijini copiii spre activit`]i
educa]ionale performante, s-a înmânat
un premiu IPA Regiunea Vrancea lui
Enache M`d`lin, fiul colegului nostru
Enache S`ndel, agent de poli]ie [i
membru IPA.
M`d`lin Enache este campion mon-
dial la KATA, atât cu echipa cât [i indi-
vidual, loc I ob]inut la Campionatul
Mon dial de Arte Mar]iale organizat în
Olanda la Vijgen ;

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
Inspectorul principal Dinu Vlad [i agent T`ma[ Ci –
prian [i-au petrecut o bun` parte din concediul din anul
2008, reprezentând {coala de Agen]i de Poli]ie „Sep –
timiu Mure[an” Cluj-Napoca, dar [i România, la Jo –
curile Inter na]ionale ale Poli]i[tilor [i Pompierilor din
Or lando – SUA.
Desf`[urat` în perioada 16-23 august 2008, com-
peti]ia a atras poli]i[ti [i
pompieri din toate col]urile
lumii, care s-au întrecut atât
la sporturi de echip` (base-
ball, baschet, fotbal, volei),
cât [i individuale (atletism,
înot, judo, ridicarea greut`]ii,
tir, tenis, tenis de mas`
etc.).
Din România, pe lâng`
colegii no[tri, a participat [i
o delega]ie numeroas` de
pompieri din Bucure[ti.
Domnului Dinu Vlad cel
mai frumos rezultat i l-a
adus concursul de cros
countr y(5 km), unde a
ob]inut me dalia de argint, la
categoria de vârst` 30-34
de ani, îns` [i competi]ia de
tir i-a adus recunoa[terea,
cu o medalie pentru fair
play-ul demonstrat pe par-
cursul întrecerilor.
Ridicarea greut`]ii (po –
wer lifting ) nu a reprezentat
o provocare peste puterile
colegului nostru T`ma[ Ci –
pri an, probele la care a par-
ticipat fiind încheiate cu dou` medalii de bronz.
Ciprian, fost elev al [colii [i [eful promo]iei “De –
cembrie 2006”, a concurat la genuflexiuni – 275 pounds
(125 kg), împins de la piept -300 pounds (136,3 kg) [i
la îndrept`ri – 450 pounds (204,5 kg), medaliile fiind
ob]inute în clasamentul ge neral al celor trei stiluri [i labench press (ridic`ri de la piept ).
Pe parcursul deplas`rii peste ocean,
colegii no[tri au vizitat [i Criminal Justice
Institute din cadrul Valen cia Communit y
College, care ofer` preg`tire atât viitorilor
poli]i[ti de ordine public`, precum [i, se –
parat, celor din sistemul penitenciarelor.
Pe viitor, inten]ion`m s` particip`m la
urm`toarele competi]ii sportive:
nnÎn martie 2009 la un semimaraton
în Kyoto-Japonia
nnÎn perioada 31 iulie – 9 august 2009
vom paticipa la Jocurile Mondiale ale Po –
li]i[tilor [i Pompierilor în Van couver – Ca nada, unde
vom participa la ur m` toa rele probe sportive: cross
countr y, 5 km, biatlon [i tir sportiv
Vlad- Andrei DINU Vlad- Andrei DINURRegiuneaegiunea 4 C 4 C lujluj
AVENTURQ AVENTURQ
AMERICANQ AMERICANQ
{I MEDALII{I MEDALII
În tricouri albe, de la stg. la dr: În tricouri albe, de la stg. la dr:
ag. T`ma[ Ciprian [i insp. pr. Dinu Vlad ag. T`ma[ Ciprian [i insp. pr. Dinu Vlad
regiuni
Exist` un contract de parteneriat cu ma na gerii
Hotelului „Mun tenia“ din Pite[ti, prin care se asigur`
membrilor IPA din ]ar` [i str` in`tate, o reducere de
25% pentru cazare \n aceas –
t` prestigioas` unitate hote-
lier`.
|nfiin]at \n anul 1970,
Hotelul „Muntenia“ a fost mo –
dernizat, \ncepând cu anul
1996 , dispunând, \n prezent,
de 451 de locuri de cazare \n
camere cu dou` paturi, ca –
mere cu pat matrimonial,apartamente [i apar tamente preziden]iale, clasifi-
cate la categoriile 2*, 3* [i 3* Superior.
Sloganul cu care sunt \mbia]i clien]ii:
„Calitatea convinge!“„Calitatea convinge!“
Hotel Muntenia Hotel Muntenia µµµµµµ
Adresa: Pite[ti, Pia]a Muntenia Nr. 1Telefoane: 0248210880,0248219093, 0348401289 sau 0348401991Email: office@turism-muntenia.ro
Cazare pentru membri IPACazare pentru membri IPA
34

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Aceasta a fost \ntrebarea: dac`
s` mai organiz`m, sau nu, Turneul
\ntrucât nu aveam competitori…
Fiind contacta]i, \n luna septembrie,
de câteva regiuni I.P.A. din ]ar`,
ne-am hot`rât s`-l organiz`m.
Ne bazam pe 4 – 5 echipe , dar
nu mic` ne-a fost mirarea când la
turneu s-au \nscris 14 echipe: I.P.A.
VÂLCEA , I.P.A. VASLUI, I.P.A.
VRAN CEA, C.S. I.G.P. Bucures[ti ,
I.P.A. IALOMI}A , I.P.A. C~L~ RA –
{I, C.S. DINAMO CORA L TUL-
CEA, C.S. DINAMO BAC~U, A.S.
DINAMO BR~ILA, I.P.A GHEO-
RGHENI Harghita, I.P.A. BOTO {A –
NI, I.J.J. IALOMI}A , I.P.A. GALA}I
[i C.S. DANUBIUS GALA}I.
Dar cum, munca de poli]ist nu te
las` s` faci \ntotdeauna ce vrei, Bo –
to [aniul [i Jandarmii Ialomi]a, ne-au anun]at, cu o zi inainte, c` nu
mai pot participa.
Am fost nevoi]i s` apel`m la
echi pa Poli]iei municipiului Tecuci
[i la cea a Po li]iei de Frontier`, pen-
tru a nu stri ca grupele deja alc`tuite
prin tra gere la sor]i, care au r`s –
puns afirmativ.
La deschiderea oficial` a Tur –
neului de fotbal \n 5 “CUPA PRI-
ETENIEI“, care s-a desf`[urat \n
ziua de 23.10.2008 la sala “SIDE –
RUR GISTUL“ au participat: dl pre –
fect, Gabriel Aurelian Panai tes cu,
dl F`nel Aram` – [eful I.P.J. Gala]i,
dl Didel B`d`rau – [eful I.J.P.F
Gala]i, dl Constantin Balt` – [eful
Poli]iei Mun. Gala]i, dl Nicolaie
Rainea – [eful arbitrilor din Gala]i, dl
George C`p`tan, Pre[edintele C.S.
“Danubius Gala]i” [i subsemnatul.
Meciurile s-au disputat \n zilele
de 23 [i 24.10.2008 pe dou`miniterenuri cu gazon sintetic, ame-
najate de dl ing. Eugen Ralea [i
echi pa sa de colaboratori.
Am \ncercat s` mai …mic[or`m
terenurile, având \n vedere vârsta
unor juc`tori [i num`rul de meciuri
care s-au disputat \ntr-o zi, dar o –
chiul atent al organizatorilor nu ne-
a permis acest lucru.
Dup` dou` zile de \ntreceri (\ntr-
un deplin fair – play) care au durat
cat… “Razboiul de 100 de ani“, cla –
sa mentul a fost urm`torul :
Locul I, a revenit echipei I.P.A.
VASLUI, Locul II – C.S. DINAMO
CORA L TULCEA, Locul III – echi –
pei I.P.A. GALA}I [i Locul IV – C.S.
DINAMO BRAILA.
S-au acordat cupe [i diplome tu –
tu ror participantilor la competi]ie.
Titlul “Cel mai bun portar“ a fost
câ[tigat de Paul Zalum, de la
echipa I.P.A. C.S. DINAMO CO –
RAL TULCEA., iar titlul de golgeter
i-a re ve nit lui Nicu[or Ilie de la
I.P.A. Gala]i.
Toate echipele au vrut mai mult,
dar atât s-a putut.
Echipele de pe ultimele
locuri «nu au sup`rat pe ni –
meni… », dar au promis c`
vor ve ni [i \n 2009, cu ace-
lea[i gân duri sau mai [tii…
Dorim s` mul]umim celor
care ne-au sprijinit \n orga-
nizarea com pe ti]iei: S.C.
ARCE LOR MITTA L S.A.
GALA}I, Centrului Cultural
“DU NAREA DE JOS”, con-
ducerii Ho telului “FALE –
ZA“, S.C. “MERI DIAN
CON STRUCT” S.R.L. Ga –
la]i [i , nu \n ultimul rând,
[efilor Inspec toratelor de
Poli]ie care au f`cut posi-
bil` participarea echipelor
la Turneu.
Marian Marian NISTORNISTOR
regiuni
GALA}IGALA}I
A FI, SAU A NU FI ?
35OFERTA BALNEO:
Va]a B`i este o sta]iune balneoclimateric` perma-
nent`, situat` la 58 km de ora[ul Deva, jude]ul Hune –
doara, pe Valea Cri[ului Alb, \ntr-o zon` pitoreasc`,
\nconjurat` de p`duri.
Principala atrac]ie a zonei, apele termale, \mpre-
un` cu decorul feeric, bog`]iile naturale [i frumu se –
]ea meleagurilor fac din Va]a B`i un loc deosebit de
c`utat de c`tre turi[ti.
OFERTA valabil` doar pentru cei care sunt aron-
da]i casei de s`n`tate OPSNAJ:l12 zile (cazare, pensiune complet` [i 4 proceduri
medicale )
lPre] – 330 lei/sejur
lSerii cu \ncepere din: 2 Aprilie [i 15 Aprilie
ACTE necesare: bilet de trimitere de la medicul de
familie sau medic specialist (OPSNAJ) pe care s` fie
specificat “pentru refacere sau pentru recuperare”,
copie BI/CI, copie contract cu OPSNAJ, copia ulti –
mului cupon de pensie sau adeverin]` de salariat.
www .centruvatabai.ro www .centruvatabai.ro

36Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
La 15 noiembrie 2006, sprijini]i cu sufletul [i fapta
de dl dr. Iulian Medrea, fondatorul IPA România,
lua fiin ]` Regiunea 2 Cluj a Sec]iei Române IPA.
|ntr-o competi]ie constructiv`, aproape permanent`,
cu celelalte asocia]ii fondate mai târziu, organiza]ia
noastr` a [tiut s` ]in` pasul, s` p`streze [tacheta
ridicat` [i s` impun` un ritm al activit`]ii
greu de egalat.
Pentru c` activit`]ile cultural-sportive sunt pun]i
sigure c`tre inimile tuturora, sco]ând la lumin`
frumosul din sufletele participan]ilor ori stimulând
competi]ia pentru c` “important este s` participi,
chiar dac` nu câ[tigi” , asocia]ia noastr` a organizat,
pentru membrii ei [i familiile lor, vizite la Muzeul
Etnografic Cluj Napoca [i la Muzeul de Istorie al
ora[ului.
Prin sport [i mi[care fizic` am înt`rit spiritul
competitiv de pe meleagurile clujene.
|n luna februarie 2008 am organizat Turneul
de tenis de mas`, la UM 0827 Cluj Napoca,
iar în luna septembrie am organizat al 6-lea
Turneu interna]ional de fotbal 5+1 “Cupa Napoca”,
edi]ia 2008.
Membrii Asocia]iei noastre au ]inut piept celorlal]i
concuren]i la Turneele Cupa 1 Decembrie”
organizate de Regiunea 4 Cluj, la {coala de Agen]i
de Poli]ie “Septimiu Mure[an” – Cluj [i Regiunea
3 Cluj.
Pentru c` Sfin]ii Mihail [i Gavril sunt ocrotitorii
Jandarmeriei, i-am cinstit cum se cuvine printr-o
expozi]ie de icoane pictate pe sticl`.
Cu prilejul s`rb`torilor de iarn` 2008, regiunea 2
Cluj a organizat Cupa “Mo[ Cr`ciun” de fotbal
în sal` (cu participarea a opt echipe ) precum
[i s`rb`toarea Pomului de Iarn`, în jurul c`ruia
Mo[ Cr`ciun, cu sacul plin de cadouri,
s-a întâlnit cu copiii.
Silviu TÂRN~ VEAN Silviu TÂRN~ VEAN
O ORGANIZA}IE O ORGANIZA}IE
MATURQ {I ACTIVQMATURQ {I ACTIVQ
regiuni
Tot \n planul activit`]ilor sportive, remarc`m reu[itele constante ale unor
membri IPA ca {tefan Oprina, D`nu] Cernat, Mihai Ciubotariu, Gheorghe
Munteanu [i Mihai Cre]u care au participat individual, sau \n echip`, lanumeroase concursuri atletice (cros [i maraton), \n ]ar` [i str`in`tate.Remarcabilele lor eforturi [i pasiunea care i-a mobilizat au f`cut caRegiunea 4 – Poli]ia Capitalei s` fie bine reprezentat` astfel. Plasarea lor permanent` pe podiumurile concursurilor interne dar [i acelor din Fran]a, Austria, Turcia, Croa]ia [i Italia nu a f`cut decât s` nebucure. Datorit` acestor sportivi, au fost ob]inute cupe [i premii, distinc]ii ce completeaz` panoplia performan]ei. Cupa Poli]iei Croate – trofeu transmisibil – cucerit patru edi]ii consecutiv, la Zagreb, diplomele pentru primele locuri pe echipe, cucerite \n Normandia, ani la rând,
[i numeroasele distinc]ii ob]inute de ei \n competi]iile de profil, ne fac s` le fim recunosc`tori [i s` le promov`m exemplul.
Florin Z. Florin Z.UNDE ALEARGQ
POLI}I{TII BUCURE{TENI?

37I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
FESTIVALULFESTIVALUL
NA}IONAL NA}IONAL
AL ARTI{TILORAL ARTI{TILOR
AMATORIAMATORI
În perioa da 22 – 24 octom brie 2008 , în munici –
piul Câmpina, s-a desfăș urat prima e diție a Fes –
tivalului Național al Artiștilor Amatori din MAI
Această manifestare a fost or ganizată de Ser –
viciul Tradiții și Educație din Centrul Cultural al MAI,
în parteneriat c u Școala de Agenți de Poliție „Vasile
Lascăr ”.
Cu toate că se afla la debut, festival ul a suscitat
un interes deose bit în rân dul artiștilor amatori din
minister, în conc urs înscriin du-se un număr de 104
competitori .
Ceremonia ina ugurală a av ut loc mierc uri, 22 oc –
tombrie a .c., la Casa Tineret ului din Câmpina, în
pre zența repre zentanților oficialităților locale, ai
struc turilor MAI din județul Pra hova, ai instit uțiilor
de învățământ ale minister ului, prec um și mass-me –
dia.
Participanții “s-au întrec ut” la următoarele pro be
de conc urs: muzică pop ulară, m uzică ușoară, m u –
zică fol k, recitare și creație ori ginală (pictură, sc ulp-
tură, poe zie).
Clasament ul, la pro ba de solist m uzică pop ulară,
arăta astfel : premi ul I – Ciprian Istrate (Gruparea
Mobilă de Jandarmi Târgu-Mureș), premi ul II – Flo –
rin – Mircea Târziu (I.P.J. Alba), premi ul III – Mirel
Bria (Direcția Generală de Poliție a Municipi ului Bu –
curești).
La secți unea solist m uzică ușoară , juriul a decis:
premi ul I – Mircea Graur (I.P.J. Botoșani ), premi ul II
– Vasile Căruțașu (I.J.J. Buzău), pre miul III – Na ta –
lia-Ioana Selegean (I.J.P.F. Oradea).
Secțiunea m uzică fol ka sta bilit: premi ul I – Ma –
rian Pre descu (I.P.J. Bistrița- Năsăud), premi ul II –
Dan-Traian Manciulea (I.S.U. Buzău), premi ul III –
Con stantin Negulescu (Liceul „Constantin Brân co –
vean u”, Ploiești ).
La pro ba de recitare , premi ul I a fost o bținut de
Florin Hulea (Brigada Spe cială de Intervenție „Vlad
Țepeș ” a Jandarmeriei Române ), premi ul al II-lea
deIon-Darie Borcilă (I.J.P.F. Mehedinți), iar premi ul
al III-lea a fost o bținut de Aurel Epure (I.J.J. Olt).
La creație ori ginală – pictură și sc ulptură, clasa-
ment ul a fost următor ul: la pro ba de pictură – pre-
miul I a fost acor dat lui Florin Dobricean (I.S.U. Ti –
miș), premi ul II lui Emil-Lucian Fro nes cu (I.J.P.F.
Tulcea – Sulina) și premi ul III lui Ma rian Feldiorean
(I.S.U. Bistrița- Năsăud). Scu l p tură: premi ul I –
Ciprian Vătaf u (I.P.J. Har ghi ta), pre miul II – Călin
Palaga (Academia de Poliție „A.I. Cuza”), premi ul
III – Mihai Bur du cea (I.S.U. Neamț ).
La secți unea poe zie, premianții a u fost următorii :
premi ul I – Mariana Mirea (D.G. A.), premi ul II – Eu –
sebiu Toderașc u (Școala de Subofițeri „Pavel Ză –
gă nesc u”, Boldești), premi ul III – Ovidiu – Toma
Artimon (I.P.J. Iași).
Finalul acestei activități s-a transformat într-o
ser bare, la care toți participanții și-a u manifestat
bucuria de a-și p utea etala talent ul, de a-și e xprima
gândurile, de a se întâlni c u acei cole gi care, pe
lângă profesia de bază, au ca îndeletnicire arta, s ub
diversele sale forme de manifestare .
Succesul acți unii și satisfacțiile participanților i-a
în curajat pe or ganizatori, aceștia prop unându-și să
facă din acest festival o întâlnire an uală, pentr u a
susține și promova talent ul artiștilor amatori din
minister .
Aurora Aurora TORJETORJEPoeta Magda Mirea
Este n`scut` în 1971 [i licen]iat` în
[tiin]e juridice, absolvent` a unui mas-
ter în domeniul comunic`rii manageri-
ale [i a numeroase cursuri de speciali-
tate în domeniul analizei tranzac ]io nale
[i a rela]iilor publice ;
Lucreaz` în M.A.I din 2002, fiind în
prezent ofi]er în cadrul DGA la Ser vi ciul
Rela]ii cu Publicul ;
Debutul literar s-a petrecut în anul 2008 cu volumul
“Femeia cu mâinile lipite de trup” , Editura Ager Press,
prefa]at de Aurelian Titu Dumitrescu:
În “Femeia cu mâinile lipite de trup” “Femeia cu mâinile lipite de trup” se gânde[te
numai în plan secund, subîn]eles [i neartistic.
Mitul fecioarei devasteaz` con]inuturile [i le face preg-
nante. Femeia aceasta înc` tân`r` se dedubleaz`,
ape leaz` deseori la memorie [i î[i construie[te o vari-
ant` ideal` a vie]ii sale. Tensiunea poetic` de aici
provine: din permanenta înfruntare a vie]ii ideale cu via]a
real`. Acestea dou` nu au ajuns înc` s` coincid`.
Invocarea divinit`]ii se face ca la o curte de apel.
Artista este într-un continuu recurs: “Sunt o femeie/
care nu mai cunoa[te decât/ forma de singular a sufletu-lui // Fiecare gest/ e rug`ciunea unei emo]ii/ care sân-gereaz` în adâncuri //Doar o curea ro[ie din piele/ m`delimiteaz`/de aerul pe care-l respir` ceilal]i.” (Re trac –
tilitate )(…) Femeia din autoare este liber` [i neho t`rât`.
Nu suport` constrângeri. Nu are con[tiin]a p`catului. Nu
regret` (…) Pasiunea cu care tr`ie[te este inteligent` [i
o salveaz` pe Magda Mirea de la er orile fundamentale.
femeia – assemblagefemeia – assemblage
respir`-m` seara
ca pe o rochie neagr` de dantel`
poemul meu are p`rul lung
îngerul m` posed`
cu luciditate
eu [tiu c` mutilez gândul
doar închipuindu-te
de-ai [ti cât de pu]ine gesturi
pot flata o femeie…
libertatea dupq chipul libertatea dupq chipul
[i asemqnarea noastrq [i asemqnarea noastrq
pân` azi am crezut
c` p`s`rile
au propriul lor timp
mai înalt decât moartea
doar în sufletul oamenilor
zborul r`mâne
egal cu Dumnezeu
vizuini epidermicevizuini epidermice
dincolo de sensul unic al sângelui
m` repet din om în om
în gesturi primitive
suntem forme frumoase
femei cu mâini de nisip
contureaz` pun]i între suflete
lacrima nu mai cunoa[te grani]e
am lan]uri la gura gândului
iar umbra ta m` s`lb`tice[te
[i mai uman

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
|n luna aprilie a anului 2007, In –
spectoratul de Jandarmi Jude]ean
Bistri]a- N`s`ud a fost onorat de vi –
zita domnului dr. ing. Iulian Medrea,
Secretarul General al Sec]iei Ro –
mâne IPA.
La [edin]a organizat` la sediul
uni t`]ii, ac]iune la care au participat
aproximativ 40 de cadre, membrii
de drept ai I.PA – Sec]ia Român`,
dis tin sul invitat a prezentat valorile
mo rale [i educa]ionale dup` care
se ghideaz` organiza]iaCu entuziasm [i încredere în nor –
mele morale ale Asocia]iei, cei pre –
zen]i au hot`rât înfiin]area Re giunii
2 Bistri]a- N`s`ud din cadrul – Sec –
]iei Române.
Dup` o serie întreag` de mo –
men te organizatorice [i logistice,
demersurile pentru ob]inerea statu-
tului ju ridic pentru Regiunea 2
Bistri]a- N` s`ud au fost demarate în
luna Sep tembrie 2007, întregul pro-
ces du rând pân` la 14 februrie 2008
când a fost pronun]at` Sentin]acivil` ce acorda statut juridic Re –
giunii 2 Bistri]a- N`s`ud.
Poate cel mai reprezentativ mo –
ment cultural din anul trecut s-a de –
rulat în luna August 2008, când Re –
giunea 2 Bistri]a- N`s`ud, cola bo –
rând cu biroul de specialitate din
cadrul Inspectoratului Jude]ean de
Jandarmi, a organizat o expozi]ie
de pictur` cu lucr`ri apar]inând co –
legului nostru Marcu Tudor.
La manifestare au fost invita]i
ele vii din {coala Special` „Sfânta
Maria”.
Marian T. Marian T.La finele anului 2008 Asocia]ia Interna]ional` a Po –
li]i[tilor – Regiunea 1 Bistri]a- N`s`ud grupa, în rându –
rile sale, 249 membri.
Dornici s` avem [i o cas` a noastr` pe m`sur`, am
amenajat [i dotat sala I.P.A – Regiunea Bistri]a- N`s` –
ud, în corpul A al cl`dirii Inspectoratului Jude]ean de
Poli]ie. Ne-am bucurat de solidaritatea [i sprijinul finan-
ciar ale colegilor poli]i[ti din landul Mecklenburg-Vor –
pommern – Germania.
Pentru perioada 2008 – 2011Regiunea 1 IPA – Bis –
tri]a-N`s`ud, în cooperare cu Poli]ia din Neubranden –
burg – Germania [i-au propus implicarea în proiectul de
refacere a Bisericii Evanghelice – simbolul municipiului
Bistri]a, prin organizarea de concerte, atragerea unor
firme [i persoane pentru sus]inerea financiar` [i mate-
rial` a programului.
În 2008 asocia]ia a contribuit la realizarea bustului
martirului cre[tin ortodox T`nase Tudoran precum [i la
sus]inerea financiar` a Proiectului de construire a Pan –
theonului Bistri]ean la Protopiatul Bistri]a.
Între programele importante desf`[urate de Re giu –
nea 1 Bistri]a- N`s`ud, în anul 2008, trebuie amin tite, în
primul rând, men]inerea leg`turilor de prietenie cu co –
legii din Republica Moldova [i schimbul de experien ]`
cu prietenii poli]i[ti din Germania, rela]ie care dureaz`
de peste [ase ani.
Anul trecut, o delega]ie de 16 poli]i[ti germani au vi –
zi tat jude]ul nostru reu[indu-se cu acest prilej un util
schimb de experien]`. Amintim, tot ca o realizare a anului 2008, semnarea
Acordului de cooperare cu Regiunea IPA din Bur gen –
land – Austria.
Trebuie men]ionat c`, la rândul lor, poli]i[tii germani
din Neubrandenburg au adresat o invita]ie poli]i[tilor
din jude]ul Bistri]a- N`s`ud, iar în cursul lunii septem-
brie a avut loc vizita delega]iei române în Germania.
Un alt aspect important al vizitei efectuate în Ger –
mania este cel legat de participarea delega]iei noastre
la un concert de binefacere organizat de poli]ia landului
Vorpommern- Mecklenburg.
Suma încasat` cu acest prilej a fost donat` pentru
re novarea Bisericii Evanghelice din municipiul Bistri]a.
În anul 2008 I.P.A. Regiunea Bistri]a- N`s`ud a ofe rit
sprijin pentru primirea delega]iilor de poli]i[ti care au
vizitat jude]ul Bistri]a- N`s`ud [i a facilitat organizarea
de întâlniri cu poli]isti din Republica Moldova, Belgia,
Elve]ia, Germania, SUA [i Spania.
O realizare important` a anului 2008 este încheierea
la Re[i]a a unui Acord de Cooperare între International
Police Association (Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor
– IPA) Regiunea 1 Bistri]a- N`s`ud, IPA Regiunea 1
Cara[- Severin, IPA Regiunea 2 Cara[- Severin, IPA
Re giunea Kikinda Serbia, IPA Departamentul Inter –
ven]ii Speciale Budapesta [i IPA Regiunea Gyula,
Ungaria.
LLiviuiviu OLARIU OLARIU
38„SERVO PER AMIKECO”,PAS CU PASPE PLAIURI NQSQUDENEPE PLAIURI NQSQUDENEregiuni

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
39Una dintre cele mai importante
preocup`ri ale membrilor IPA Re gi –
unea 1 Cluj în anul 2008 a fost or –
ganizarea, împreun` cu sindicatul
poli]i[tilor clujeni [i Inspectoratul de
Poli]ie Jude]ean Cluj, pe 25 martie,
de Bunavestire, a Zilei Poli]iei.
Manifest`rile au debutat cu un
simpozion în care a fost prezentat`
evolu]ia Poli]iei Române, te mele
abor date fiind: “File din Istoria Po –
li]iei”, “Ministerul de Interne [i mo –
de lul european” [i “Uniformele Po –
li]iei Române de-a lungul timpului” ,
pre zentate de c`tre dl. prof. Con –
stantin Gheorghe [i d-na Mihaela-
Cris tina Nica, muzeo graf.
La ceremonia festiv` a Zilei Po –
li]iei, cadrelor prezente le-au fost
tran s mise mesajele de felicitare din
partea primului ministru al Gu ver –
nului României, ministrului de In –
terne, inspectorului general al Po –
li]iei. Mul]i dintre cei prezen]i au
primit, în cadru festiv, ordinele de
avansare în grad, ca o recompens`
pentru munca desf`[urat` cu profe-
sionalism [i devotament în slujba
cet`]enilor.
Ziua Poli]iei 2008 a continuat,
pentru autorit`]ile publice locale clu-
jene invitate, colegii de arme, rezer –
vi[tii dar [i de cet`]enii veniti la ma –
ni fest`ri, cu un spectacol organizat
la Casa de Cultur` a Studen]ilor din
Cluj-Napoca.
Au luat cuvântul: primarul de
atunci, Emil Boc, subprefectul Lu –
dovic Andrei Hegedus, pre[edintele
ATOP Mircea Moro[an.
A fost vernisat` expozi]ia "Uni –
forme din Istoria Poli]iei Ro mâne" ,
în standurile c`reia au stat frumos
ali niate, uniforme de epoc` pro ve –
nite de la Muzeul Poli]iei Ro mâne
din Târgovi[te.
Dintre ]inutele de serviciu ex pu –
se, cea mai veche dateaz` din se –
colul XIX. Ea a stat al`turi de o uni-
form` de doroban]i de jude] din
1850 [i alta de comisar de poli]ie din
perioada interbelic`, din 1929. S`nu uit`m c`, de-a lungul vremii, slu-
jba[ii Poli]iei au purtat pe rând den-
umiri cum ar fi: ispravnic, v`taf de
vâ n`tori, ag`, mili]ian sau poli]ist,
diferen]a este dat` doar de veacul
în care-[i îndeplineau misiunile, co –
mun` fiindu-le îns` datoria de-a în –
dep`rta nelegiuirile.
Momentul artistic ce a urmat ver –
nisajului a cuprins dansuri populare,
dans sportiv, muzic` u[oar`, [i un
moment umoristic oferit de actorul
Mihai Abrudan.
Trupa “Desperado” a sus]inut un
concert foarte aplaudat de invita]ii
care au dorit s`-[i arate recu no[ –
tin]a fa]` de poli]i[tii afla]i zilnic la
dispozi]ia cet`]enilor.
Cu sprijinul logistic al Regiunii 1
IPA Cluj, în seara de 25 martie 2008
a fost organizat Balul Poli]i[tilor,
ma nifestare ce s-a bucurat de un in –
teres maxim din partea tinerilor lu –
cr` tori de poli]ie prezen]i.
Regiunea 1 Cluj s-a implicat cu
res ponsabilitate [i în]elegere [i în
marcarea s`rb`torilor de Pa[te. In
acele momente de în`l]are sufle –
teasc` [i aducere aminte, au fost
acordate din fondurile asocia]iei,
aju toare umanitare în cuantum de
3.300 lei pentru copii cadrelor dece-
date.
Regiunea 1 Cluj a sus]inut finan-
ciar (1.500 lei) desf`[urarea unui
mo dul de preg`tire a voluntarilor în
domeniul prevenirii,
ac]iune organizat` la
Arie[eni, în perioada
8-10 fe bruarie 2008,
de c` tre Inspec to –
ratul de Po li]ie
Jude]ean Cluj.
Tot în plan cultu –
ral-artistic, Ioa na Ro –
man, agent de poli]ie
[i membru al IPA
Re giunea 1 Cluj cu –
noscu t` interpret` a folclorului local
a fost sus]inut` de aso cia ]ia noastr`
pentru a participa la Fes tivalul de
mu zic` po pular` pentru ar ti[tii ama-tori din M.A.I., or ganizat la
Câmpina, în pe rioada 22 – 24
octombrie 2008.
Sportul înseamn` s`n`tatea tru –
pului [i tinere]ea spiritului. De aceea
asocia]ia noastr` a organizat, cu
ocazia Zilei Poli]iei Române – 2008,
un turneu de minifotbal desf`[urat
pe teren cu iarb` artificial`, la care
au participat 20 de echipe, for mate
din poli]i[ti membrii ai regiunii noas-
tre.
C`[tig`torii au primit di plome,
cupe [i premii în bani.
În cursul lunii mai 2008 o echip`
clujean` a participat la Turneul In –
ter na]ional de Fotbal „Coppa dell
ami cizia” , organizat \n Ita lia de Gru –
pul Sportiv al Poli]iei Mu ni cipale Ri –
ccio ne, forma]ia noastr` ocupând
un loc onorant.
În perioada 10-14 septembrie
2008, IPA Regiunea 1 Cluj a organi-
zat împreun` cu celelalte regiuni
IPA din Cluj, respectiv IPA Re giu –
nea 2, 3 [i 4, a 5-a edi]ie a Turneului
Interna]ional de Fotbal pe teren cu
gazon artificial. La acest turneu, au
participat 16 echipe din România [i
Ungaria. IPA Regiunea 1 Cluj a ocu-
pat locul IV la acest turneu, do ve –
dindu-[i valoarea de necontestat.
În perioada 17-20 noiembrie
2008, echipa constituit` din membri
IPA ai regiunii noastre a participat la
Turneul de minifotbal organizat de
IPA Regiunea 4 Cluj, turneu la care
au fost prezente 10 echipe, echipa
noastr` ocupând locul III,
pozi]ie ascendent` pe scara
de valori a fotbalului local.
Pescuitul înseamn` r`b –
dare, perseveren]`, spirit
com petitiv [i imagina]ie aces-
tea fiind doar câteva dintre
calit`]ile unui bun lucr`tor în
struc turile M.A.I.
De aceea, în perioada 22-
24 mai 2008, doi membri ai
IPA Regiunea 1 Cluj au partic-
ipat, reprezentându-ne la Concursul
Na]ional de Pescuit la Crap, con-
curs organizat de Sec]ia Român`
pe Lacul Iezer (Slobozia ).
regiuniCÂND VREI {I CREZI
ÎN CEEA CE FACI, SE POATE!

40Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
I. P. A. [iI. P. A. [i
rena[terea sportului rena[terea sportului
nostru na]ionalnostru na]ional
Fiecare sport, practicat \n momentul de fa]` \n cadrul
diferitelor competi]ii organizate la nivel mondial (Jocuri
Olimpice, Campionate Mondiale, Campionate Euro –
pene, etc) \[i are propria istorie legat` de apari]ia [i ori –
ginea sa, aria de r`spândire fiind dat`, \n mare parte,
de caracteristicile sale [i de modul de promovare care
a fost adoptat.
România se poate mândri c` face parte din grupul
select al acelor state care au dat na[tere unui joc
sportiv de echip`, care, de[i se practic`, \n mare parte,
doar \ntre grani]ele ]`rii, a avut o r`spândire spectacu-
loas` care a dus la proclamarea sa ca sport na]ional.
Oina – aceast` crea]ie, unic` \n materie de sport, a
po porului nostru, a reprezentat mereu un simbol al tra –
di]iei [i originalit`]ii \n sportul românesc, reu[ind s` se
transmit` pe parcursul a sute de ani, \n ciuda difi cul –
t`]ilor cu care s-a confruntat.
|n decursul timpului, oameni importan]i ai ]`rii (scri-
itori, academicieni, oameni politici, etc) au practicat cu
pl`cere acest sport [i i-au apreciat valen]ele, contri –
buind la continuitatea acestei p`r]i importante a patri-
moniului imaterial al poporului nostru, care, \mpreun`
cu celelalte valori na]ionale, contribuie la realizarea
iden tit`]ii de român.
De[i primele date despre existen]a oinei apar \n sec
XIV, putem afirma f`r` s` gre[im, c` persoana care
reuse[te s` pun` bazele practic`rii oinei \n mod organi-
zat la nivel na]ional, este Spiru Haret, care \n anul 1899
reu[e[te s` organizeze primul campionat na]ional, du –
p` ce \n anul precedent dispusese elaborare unui re –
gulament unic de joc.
Din acel moment oina este privit` cu al]i ochi, impor-
tan]` care i se acord`, ducând pân` la publicarea inte-
gral`, \n anul 1912, a Regulamentului de joc, \n Mo –
nitorul Oficial al României.
Num`rul competi]iilor cre[te, fiind diversificate ca –
tegoriile de vârst` [i de participan]i, ap`rând chiar [i o
variant` pentru fete, sub denumirea de „oini]`”.
Din p`cate, dup` anul 1990, oina a intrat \ntr-un con
de umbr`, acest lucru datorându-se mai multor factori:
lipsa de bani [i insuficienta promovare pe canalele
media.
|n urma alegerilor desf`[urate \n luna decembrie a
anului 2007, \n func]tia de pre[edinte al federa]iei a fost
ales subsemnatul (vicepre[edinte al Regiunii 2 Con –
stan]a ).Cunoscut fiind faptul c` I.P.A. România a acordat
\ntotdeauna o aten]ie deosebit` sportului [i sprijinirii
ini]iativele de p`strare [i promovare a valorilor po po –
rului nostru, conducerea Federa]iei a solicitat su port
financiar pentru acest for, având \n vedere c` juc`torii
celor mai bune echipe din ]ar` “Frontiera To mis –
Constan]a” – campioan` na]ional` (echipa Po li]iei de
Frontier` ) [i Straja Bucure[ti (echipa Jan darmeriei )
sunt membri I.P.A.
Spre bucuria iubitorilor de oin`, la solicitatea fe –
dera]iei s-a r`spuns pozitiv [i foarte prompt, astfel c` la
finala Cupei României desf`[urat` \n vara anului trecut
la Constan]a, I.P.A. România, reprezentat` de domnul
Postelnicu a acordat tuturor echipelor participante pre-
mii constând \n materiale sportive. Cu aceea[i ocazie,
echipa câ[tig`toare a Cupei României a primit un pre-
miu substan]ial important format, de asemenea, din
materiale sportive.
Colaborarea cu I.P.A. România nu s-a \ncheiat aici,
federa]ia r`spunzând solicit`rii acesteia de a organiza
\ntr-o frumoas` zi de toamn` a anului trecut, o demon-
stra]ie de oin` la Academia de Politie „Al. I. Cuza”.
Beneficiind de sprijinul financiar [i nu numai, al Sec –
]iei Române, activitatea desf`[urat` pe 5 noiembrie
2008, a fost o reu[it`, sutele de studen]i prezen]i apre –
ciind meciul demonstrativ ce a adus, fa]` \n fa]` ,cele
mai bune echipe: „Frontiera Tomis Constan]a” [i „Straja
Bucure[ti”.
Scopul activit`]i fiind atins, [i de Federa]ie, care a
primit asigur`ri c`, \n cel mai scurt timp se va relua
tradi]ia care a existat la nivelul Academiei [i anume
acela de a avea o echip` de oin`.
|n urma acestor \ntâlniri ale structurii de conducere
I.P.A.- România cu oina, s-a manifestat inten]ia de a
con tinua colaborarea cu Federa]ia [i, ca urmare, s-a
acordat sprijin financiar pentru realizarea unui DVD
care s` prezinte jocul de oin`, \n scopul promov`rii
acestuia.
Deoarece la Constan]a este „capitala” oinei, Re –
giunea 2 Constan]a, nu putea s` r`mân` \n afara fe –
nomenului, fapt pentru care a contribuit la sprijinirea fi –
nanciar` a Federa]iei [i a echipei “Frontiera Tomis
Constan]a” , activitate care va continua [i \n viitor.
Federa]ia Român` de Oin` ]ine s` mul]umeasc`
con ducerii I.P.A. România pentru sprijinul acordat \n
cursul anului trecut, care a dovedit c` le pas` de valo-
rile noastre na]ionale [i a \ntins o mân` de ajutor \nainte
de a fi prea târziu.
Nicolae Nicolae DOBRE DOBRE
sport

Oricând, oriunde, orice arhitect
sau peisagist \]i va sus]ine, cu argu-
mente serioase, cât de greu este s`
construie[ti un mozaic.
L`sat singur în fa]a gr`m` joa re –
lor de pietricele colorate, orice om
este la început des cump`nit apoi,
of tând din greu, încearc` s` dez le –
ge noima al`tur`rii cioburilor de cu –
loare în desene cât mai expresive.
Asemeni r`bd`torului [i minu ]io –
sului mozaicar este [i istoricul care
adun` din arhive prafuite date, fapte
[i întâmpl`ri menite, dibaci al` tu ra –
te, s` ofere, peste genera]ii, ima –
ginea unui om ori a unei institu]ii, pe
cea a unei ]`ri sau a unor epoci de –
mult apuse.
Conturul unei siluete aplecate cu
interes [i r`bdare asupra cioburilor
trecutului, încercând prin al`turarea
lor s` ofere contemporanilor s`i
ima ginea a ceea ce a fost, mi-a
ap` rut în fa]a ochilor la recenta lan –
sare a volumului al III–lea “Din Is Din Is –
to ria Poli]iei Române – “Pre g` to ria Poli]iei Române – “Pre g` –
tind în tregirea ]`rii” tind în tregirea ]`rii” , al c`rui autor
este subco misarul de Poli]ie, docto –
rand în Istorie, Florin {inca.
Lansarea noului volum al tân` –
rului istoric s-a bucurat de prezen]a
unui numeros public [i a fost ono-
rat` de lu`rile de cuvânt ale acade-
micienilor Dan Berindei, Florin Con –
stantiniu, istorici, Constantin B`l` –
ceanu – Stolnici, vicepre[edinte al
Aca demiei Române, Sergiu Nico –
laescu, regizor [i actor, cel care a
dat via]` celebrului “Comisar Mol –
dovan” în câteva filme de succes a
c`ror ac]iune se petrecea în perioa-
da interbelic` [i cea de dup` r`zboi.
Opera de r`bd`tor c`ut`tor al
ade v`rului despre institu]ia Poli]iei
în Romînia, pe care o desf`[oar`
Florin {inca, a mai fost elogiat` [ide Preacuviosul Arhimandrit Mihail
Stanciu, Stare]ul Mân`stirii Antim
din Bucure[ti. Înalta fa]` bise ri –
ceasc` a ]inut s` sublinieze, printre
altele, c` apari]ia volumului în
aceast` perioad` nu este întâm pl` –
toare ; mai sunt doar câteva zile pâ –
n` la Bunavestire, s`rb` toa rea ve –
nirii Mântuitorului pe Pamânt.
În aceast` zi de martie, Poli]ia
Ro mâ n` î[i celebreaz` ziua aniver-
sar`: 187 de ani de când, Voievodul
Grigore al IV-lea Ghica a d`ruit ag`i
Grigore Filipescu, [eful Poli]iei de
atunci, primul steag pe care l-a avut
Poli]ia Român`, care purta icoana
Bu nei vestiri.
Pentru întocmirea acestui volum
al seriei „Din istoria Poli]iei Ro mâ –
ne” autorul, dup` cum spuneam
sub comisar în Poli]ia Municipiului
Bu cure[ti [i membru IPA \n Re giu –
nea 4 a Capitalei, s-a documentat în
principal la Arhivele Na]ionale, Bi –
blio teca Academiei Române, Bi blio –
teca Na]ional` [i Biblioteca Cen –
tral` Universitar` „Carol I”, primind
pre]ioase îndrum`ri de la academi-
cianul Florin Constantiniu [i de la
prof. univ. dr. Constantin Bu[e, am –
bii istorici de incontestabil` repu –
ta]ie.
A[a cum arat` [i titlul, prin acest
volum autorul încearc` s` eviden –
]ieze, în principal, contribu]ia Poli]iei
noastre la Marea Unire, munca
agen ]ilor acoperi]i, pe „frontul infor-
ma]iilor”, fiind cu nimic mai prejos
decât sacrificiul celor care au luptat
în linia întâi. Informa]iile adunate de
poli]i[ti în perioada 1915 -1918 au
fost destinate în principal Marelui
Cartier General al Armatei Române,
dar [i regelui Ferdinand, mini[trilor
de Interne [i pre[edin]ilor Consi liu –
lui de Mini[tri.
Poli]ia [i dosarul dispari]iei ma –
nus cris elor scriitorului Ioan Slavici,
un portret al fondatorului ziarului“Ade v`rul”, Alexandru Beldiman,
care a fost [i prefect de poli]ie,
situa]ia dramaturgului Alexandru
Davila, care a îndeplinit, pentru
scurt` vreme, [i în s`rcinarea de [ef
al unui sector de poli]ie, supraveg-
herea de c`tre Si gu ran]` a familiei
regale, aspecte inedite ale istoriei
Agiei [i Poli]iei, de jucarea unui
aten tat din 1915 ce viza demnitari
români, toate vin s` completeze
acest volum.
Cartea se adreseaz` deopotriv`
poli]i[tilor români, istoricilor, cerce –
t` torilor, cititorilor pasiona]i.
O parte a studiilor [i articolelor au
fost publi cate în revista „Historia” , în
coti dia nul „Adev`rul” [i \n “Poli]ia
Capi ta lei”.
De men]ionat c`, în volumele din
seria „Din istoria Poli]iei Române"
ma terialul documentar nu este a[e –
zat în ordine cronologic`, astfel în –
cât informa]iile din fiecare volum nu
prezint` interdependen]`.
Aceasta este cea de-a opta car –
te de autor a lui Florin {inca, toate
fiind realizate doar prin contribu]ia
material` proprie.
Orice volum de cercetare isto –
ric`, [i poate acesta cu predilec]ie,
dez groap` din colbul arhivelor infor-
ma]ii inedite, unele de-a dreptul sur-
prinz`toare.
*
Un num`r din anul 1921 al revis-
tei poli]iene[ti “Paza” , con]inea un
interesant articol al inspectorului de
poli]ie Vasile Da[chevici, intitulat
“cel mai vechi raport de poli]ie cu –
noscut pân` azi” .
Astfel afl`m c`, prin îngrijirea Pa –
pei Pius al XI-lea, a fost publicat un
document descoperit de cercet` tori,
în Arhivele Vaticanului.
Era vorba de un raport al procon-
sulului Publius Lentulus, predece-
sorul lui Pi lat din Iudeea, prin care
Iisus Hris tos era descris, din punct
de vedere al semnalmentelor:
“P`rul s`u este blond [i lung, lins
pân` la urechi, iar de aici, c`zând înbucle pe umeri. O c`rare la mijloc îl
separ` în dou` p`r]i egale. Hristospoart` barb`; ea este de un blondmai închis decât p`rul [i se termin`în dou` vârfuri. Ochii îi sunt de un
albastru limpede; expresiunea lor ede obiceiu dulce; dar în anumiteclipe reflecteaz` o mânie îngrozi-toare. Obrajii sunt u[or colora]i în
roz. Talia acestui om este normal`[i bine f`cut`. El are o ]inut` dreap –
t`, vorbe[te pu]in [i vocea îi e dul –
ce. Niciodat` nu a fost v`zut râ –
zând, dar de multe ori plângând.Mâi nile îi sunt bine îngrijite. Poart`
numele de Iisus, fiul Mariei.
Prietenii îl numesc Fiul lui Dum –
nezeu” .
Marian TUDOR Marian TUDOR 41I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Poli]ist \n bibliotecq
O VESTE
BUNQ
DE BUNAVESTIRE
culturq

42Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
TIMI{ 2“FRONTIERA”
Filiala „Timi[ 2” a fost recunoscut` de Sec]ia Ro mân`
Bucure[ti la data de 5 octombrie 2002, când s-a con-
statat c` erau îndeplinite condi]iile de afiliere [i a primit [i
certificatul de afiliere na]ional`. Începând cu 26 aprilie
2007, regiunea a fost înscris` în Registrul Aso cia]iilor [i
Funda]iilor..
Filiala „Timi[” are, la aceast` dat`, peste 700 membri,
fiind o important` regiune în cadrul Sec]iei Na]ionale.
Prin Comitetul Executiv, Regiunea Timi[ 2 s-a do vedit
un liant [i un catalizator pentru membrii s`i, par tener res –
pectabil, în rela]ia cu regiunile IPA interne [i inter na ]io –
nale [i societatea civil` .
Consecvent principiilor Statutului IPA, aliniate la le gis –
la]ia na]ional` Comitetul Executiv a avut constant în
aten ]ie un set de obiective majore, printre care :
– satisfacerea problematicii membrilor regiunii ;
– îndeplinirea sarcinilor rezultate din statut [i a propri-
ilor hot`râri ;
– participarea la competi]ii sportive interne [i in ter na –
]io nale ;
– dezvoltarea leg`turilor cu societatea civil` pentru
pro movarea [i respectarea valorilor ;
– reprezentarea IPA în diferite forumuri interne [i inter-
na]ionale ;
– cre[terea prestigiului asocia]iei interna]ionale [i a
regiunii „Frontiera” Timi[ ;
Prin Comitetul Executiv al IPA Regiunea Timis 2, s-au
încheiat peste 500 contracte de servicii de telefonie
„Orange” [i „Vodafone” pentru membrii regiunii .
De asemenea s-au onorat comenzi de seturi IPA aurit
(insign` /pl`cu]` aurit` / portofel piele ), insigne, ac cra-
vat` IPA pentru solicitan]ii din cadrul filialei. În propor]ie
de 90 % membrii IPA Regiunea Frontiera Timi[, posesori
de autoturisme, au primit însemne IPA – auto.
I.P.A Regiunea „Frontiera” Timi[ cuprinde în prezent
poli]i[ti de frontier` activi sau în rezerv`, f`r` diferen]`
de rang sau sex, fiind neutr` din punct de vedere politic,
religios [i sindical.
În aceast` perioad`, ea a ac]ionat pentru: coordo na –
rea, îndrumarea [i organizarea întâlnirilor inter na]ionale
ale membrilor IPA; organizarea [i desf` [u rarea core-
spunz`toare a diferitelor evenimente cu caracter
educa]ional, sportiv sau turism pe linia dezvolt`rii
rela]iilor de prietenie cu membrii IPA din ]`ri ale Uniunii
Europene sau alte continente ; stimularea rela]iilor de pri-
etenie, întrajutorare, respect reciproc [i promovarea
întâlnirilor na]ionale [i interna]ionale ; favorizarea întâlnir-
ilor interna]ionale, prin intermediul invita]iilor primite de la
diverse sec]iuni IPA din ]`ri precum Italia, Spania, Fran –
]a, Austria, Belgia, Polonia, Germania, Fran]a, U craina
ultimele dintre invita]ii fiind primite din Malta, Bra zilia [i
Cipru; cre[terea prestigiului Poli]iei de Frontier` române
în lume ; cooptarea de noi membri în rândurile Regiunii .
Interesul principal al Comitetului Executiv l-a constitu-
it în toat` aceast` perioad` consolidarea Regiunii Timi[
2 din punct de vedere al componen]ilor s`i.
S-a avut în vedere nu numai cre[tere numeric` a
membrilor regiunii dar [i sporirea calit`]ii acestora, prin
coop tarea de poli]i[ti de frontier` cu aptitudini [i calit`]i
deosebite.
De asemenea, au fost acordate ajutoare financiare
celor afla]i în dificultate sau cu grave probleme sociale.
Printre ac]iunile [i activit`]ile desf`[urate de IPA Re –
giunea „Frontiera” Timi[, în premier`, a fost organizat câ –
teva Revelioanele, protagoni[ti fiind domnii Flo rea
{tefan, Mircea Chiril`, Ungur Lauren]iu, Balica Gheor –
ghe, Boghian Gheorghe.
În mod constant Regiunea noastr` este preocupat` s`
ob]in` leg`turi permanente, s` fac` schimburi de expe-rien]` cu celelalte regiuni na]ionale [i interna]ionale. În
acest sens men]ion`m stadiul avansat al unor proiecte
privind schimburi de experien]` cu poli]iile de frontier`
din Italia [i Austria. Prezen]a reprezentan]ilor no[tri la
conferin]e, simpozioane, cursuri, participarea la diferite
competi]ii sportive, vizitele unor delega]ii, familii sau indi-
vidual, au constituit tot atâtea ocazii de stabilire a leg` –
turilor prietene[ti [i consolidarea celor deja existente [i
implicit de promovare a imaginii ]`rii noastre în exterior.
Scoatem în eviden]` în mod special activitatea desf` –
[urat` de regiunea noastr`, pe linia promov`rii imaginii
asocia]iei [i facilit`rii întâlnirilor interna]ionale [i men –
]inerea rela]iilor cu numeroase sec]iuni interna]ionale
IPA.
De asemenea merit` subliniat` activitatea IPA Re –
giunea „Timi[ 2” cu ocazia primirii delega]iei din Israel,
Comitetul Executiv, implicându-se în rezolvarea proble-
mei transportului [i alte activit`]i logistice.
Este important de amintit vizitele delega]iilor IPA din
Italia (IPA Dolomitti, IPA Ascoli Piceno, IPA Trieste ),
Sicilia (IPA Modena ; IPA Palazollo ) Croa]ia (IPA Istra)
cu care s-au stabilit rela]ii de prietenie [i colaborare, cu
aceast` ocazie IPA Regiunea Frontiera Timi[ fiind re –
cunoscut` [i pe plan interna]ional.
Men]ion`m în acest sens particip`rile anuale ale IPA
Regiunea „Timi[ 2” la turnee de minifotbal din Polonia,
Italia [i Croa]ia
De fiecare dat` cu ocazia primirii invita]iilor de partici-
pare la turneele sus men]ionate, au fost informa]i to]i
membrii regiunii prin adres` scris` specificându-se în
detaliu perioada de desf`[urare, locul [i condi]iile de par-
ticipare. Nu au existat membri din regiune care s` dore-
asc` s` participe la aceste activit`]i [i s` fie refuza]i.
Ne mândrim cu atestatele ob]inute de IPA „Timi[ 2”,
pentru cea mai bun` purtare la turneul de minfotbal din
Croa]ia, organizat de IPA Dolomitti – Italia, în localitatea
Porec. La fiecare participare IPA „Timi[ 2” a ob]iut
diplome de „fair play”.
S-a realizat un protocol cu Universitatea Politehnica
din Timi[oara – Italy – Point [i consor]iul Districtului teh –
nologic din Canavese – Italia pentru a facilita schimbul
de experien]` [i informa]ii între poli]i[tii de frontier`, pre-
cum [i sprijinirea cadrelor care doresc specializarea în
domeniu la diferite cursuri de profil din U.E.
Men]ion`m activitatea desf`[urat` de membrii Co –
mitetului Executiv, pentru promovarea imaginii regiunii,
crearea de leg`turi de prietenie, promovarea coope r`rii
interna]ionale, favorizarea întâlnirilor inter na]ionale, dez –
voltarea unor activit`]i sociale [i culturale, cre[terea
prestigiului regiunii atât pe plan intern cât [i inter na]ional.
Ca proiecte principale pentru perioada urm`toare,
„I.P.A. Frontiera Timi[” î[i propune:participarea la turnee
fotbal \n Italia, Croa]ia, Belgia, Polonia [i Cipru; vizite la
obiectivele de interes turistic din Cipru [i Egipt; \n scri –
erea în rândurile asocia]iei de noi membri, astfel încât în
anul 2009 s` avem peste 1000 aderen]i ; schimburi de
experien]` în domeniul Poli]iei de Frontier` cu ]`ri pre-
cum Germania, Italia, Fran]a, Austria, Spania ; amena-
jarea unui spa]iu adecvat activit`]ilor desf`[urate de IPA
Fron tiera Timi[ cu toate utilit`]ile necesare ; concesion-
area unui teren, de circa 3 ha, în localitatea Pi[ chia –
Timi[– pentru construirea unei case IPA, cu do t`ri co res –
pun z`toare [i amenajarea unei baze de agrement pentru
membrii asocia]iei ; organizarea în cooperare cu IPA Re –
giunea “1 Timi[“ a unui turneu interna]ional de fotbal pe
teren redus în anul 2009; achizi]ionarea unui mi cro buz
cu venituri provenite din sponsoriz`ri sau din dona]ie
pentru transportul membrilor asocia]iei la diferite activit`]i
pe care le întreprinde în ]ar` sau în str`in`tate [i rea –
lizarea unei pagini Web a asocia]iei ;
Gheorghe BALICA Gheorghe BALICAregiuni

I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
REGIUNEA 4
TIMI{ |N 2008
Datorit` populariz`rii active a existen]ei [i scopurilor
IPA, a implic`rii membrilor Comitetului Executiv Re –
gional în desf`[urarea de diverse activit`]i în folosul
membrilor Regiunii 4 Timi[, num`rul membrilor acesteia
a crescut constant, de la 87, la data înfiin]`rii \n 2006, la
323 de membri, în noiembrie 2008.
ACTI VIT~}I C ULTURAL-SPORTI VE ACTI VIT~}I C ULTURAL-SPORTI VE
Turnee de mini-fotbal (18.04.2008 [i 29.08.2008 ) cu
peste 250 de participan]i:
Turneu de tenis de câmp (14–15.05.2008 ) cu 32 par-
ticipan]i:
Alc`tuirea unei echipe de mini-fotbal a Regiunii 4
Timi[ : “HYPERION – I.P.A.” HYPERION – I.P.A.” , înscrierea [i participa –
rea ei la Campionatul Jude]ean de Mini-Fotbal, Liga a
II-a, Seria B.
Pe plan social remarc`m: organizarea Balului M`r]i –
[o rului – 8 martie, Tab`r` de var` la MAR GA (jude]ul
Cara[- Severin ) pentru copiii membrilor Regiunii 4 Timi[
(21.07 – 04.08.2008 ), o excursie pentru membrii I.P.A.
la RIMINI (Italia) în perioada 05.09 – 13.09.2008 [i
vizita oficial` a unei delega]ii a Regiunii 4 Timi[ la
Regiunile I.P.A. Abruzzo [i Campania (18–25.06.2008 )
\n Italia
TINERE TA LENTE TINERE TA LENTE
Silvia- Nicoleta Rus Silvia- Nicoleta Rus
14 ani, elev` în clasa a VIII-a, fiica dlui
Aurel Rus, membru I.P.A.;
llpremiul special la Sesiunea Na]io –
nal` de Comunic`ri [tiin]ifice „Mate ma –
tica” (2007 ) organizat` la Colegiul Na -]ional „Coriolan Br`diceanu” din Lu goj; lllocul IV la
Campionatul Na]io nal [colar de Orientare (2007 ) orga-
nizat de Mi nisterul Educa]iei [i Cercet`rii la Poiana-
Pinului (jude]ul Buz`u ); lllocul IV la Campionatul
Na]ional {co lar de Orien tare (2008 ) organizat de
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului la Alba-
Iulia;
Ligia Ga[parLigia Ga[par
14 ani, elev` în clasa a VIII-a la
Clubul Sportiv [colar Timi[oara ) fiica
dlui LiviuGa[par, membru I.P.A.) –
component` a lotului na ]ional [i a lotu-
lui olimpic de perspec tiv` al României
(înot). Performan]e: ll115 medalii la
di fe rite concursuri de înot.
Ovidiu UdreaOvidiu Udrea
13 ani, elev în clasa a VII-a, fiul dlui
Valentin Udrea, membru I.P.A.
Component al echipei de baschet
“C.S.S. Bega” Timi[oara [i al lotului
na]ional de perspectiv`.
Performan]e: lllocul I cu echipa la
Cam pionatul Na ]io nal de Baschet
VOLKSWAGEN (masculin sub 14 ani),
edi]ia 2007-2008.
Raul-DumitruRaul-Dumitru
Strun`Strun`
(15 ani, elev în clasa
a IX-a la Liceul de Ar –
te Plastice din Ti mi –
[oa ra), fiul dlui Du –
mitru Strun`, mem bru
I.P.A. ;
Performan]e: lla
ex pus lucr`ri la nu –
me roase expozi]ii [i
simpozioane, printre
care, în cursul anului
2008, la Salonul Na –
]ional Studen]esc de
Art` Religioas` [i la
Sim pozionul Inter na –
]io nal „ART D’ ORO”.
Vasile FOLTU} Vasile FOLTU}
Concurs de pescuit
sportiv, organizat în
ziua de 4 iulie 2008,
cu premii în valoare
de 1200 lei, la care
au participat
concuren]i din
cadrulregiunilor IPA:
1 Mehedin]i,
2 Mehedin]i,
2 Dolj,
2 Timi[,
[i 2 Gorj.Mardare Dorinel,
de la Gruparea
Mobil` de Jandarmi
Bac`u,
este membru I.P.A.
din
2004 [i practic`
Kick Boxing (89 kg)
din 2005.
Palmares:
Vicecampion la First
Contact – 2007 (89 kg);
Vicecampion
la First Contact – 2008 ;
Campion Na]ional
Light Contact – 2008 MehedinMehedin ]]ii BacquBacqu
43

44Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
Având în vedere necesitatea accentu`rii procesului
de euroconformizare a institu]iei poli]iei [i participarea
activ` la construc]ia european`, Inspectoratul de Poli]ie
al jude]ului Mure[, Asocia]ia Interna]ional` a poli]i[tilor –
Regiunea 1 Mure[, a ini]iat o seam` de rela]ii de coope –
rare institu]ional` cu poli]iile din Budapesta [i Viena.
Dac` la început, întâlnirile au avut la baz` consoli-
darea rela]iilor de prietenie dintre poli]i[ti, în scurt timp
discu]iile au c`p`tat un pronun]at caracter profesional,
fiind identificate problematici prin care împ`rt`[irea ex –
perien]ei câ[tigate, poate aduce un plus de eficien]` în
activitatea fiec`reia dintre p`r]ile implicate.
Astfel, s-a ajuns la ideea organiz`rii un simpozion, la
Tg. Mure[, în anul 2007 sub titulatura de „Bune practici
poli]iene[ti în spa ]iul european” .
Extrem de generoas`, tema simpozionului a creat
cadrul unor dezbateri ample.
Gazde fiind, la prima edi]ie, am c`utat ca temele
abor date s` intereseze s` con]in` informa]ii care sunt în
m`sur` s` deschid` noi orizonturi de cooperare, lucru
în]eles de c`tre partea ungar` care în completarea ex –
punerilor ne-au oferit modele proprii de ac]iune, meca –
nisme de preven]ie [i modul lor de implementare, [.a.
Fiind un succes, resim]it atât de c`tre organizatori cât
[i de c`tre participan]i, am consim]it ca astfel de întruniri
s` aib` continuitate, astfel c` am pl`nuit o a doua edi]ie
a acestui simpozion, desf`[urat` \n 2008, la Budapesta.
La invita]ia [efului Comandamentului de Poli]ie Bu –
dapesta, domnul General de brigad` Dr. Gabor Toth, o
delega]ie din IPJ Mure[ s-a deplasat în Ungaria, lu cr` –
rile celei de-a doua edi]ii a Simpozionului „Bune Practici
Poli]iene[ti în Spa]iul European” având loc în incinta
cl`dirii centrale a Poli]iei din Bu dapesta.
Delega]ia noastr` a fost condus` de c`tre [eful IPJ,
dl chestor de poli]ie Ioan Nicolae C`bulea, Pre[edintele
de onoare al I.P.A. Regiunea 1 Mure[, fiind alc`tuit` din
speciali[ti în management, poli]ie rutier`, rela]ii publice,
prevenirea criminalit`]ii, în rela]ii in terna ]ionale [i afaceri
europene, membri I.P.A. Regiunea 1 Mure[.
Lucr`rile reuniunii au fost deschise de general maior
dr. Szik Laszlo – adjunct al [efului Coman da mentului de
Poli]ie Budapesta, de-a lungul celor cinci zile de dezba-
teri, fiind abordate teme de interes.
Din partea Poli]iei Ungare au conferen]iat: colonel
Ma jercsi k Janos – [eful Sec]iei de Integrare în Uniunea
European`, a c`rui tem` s-a concentrat atât asupra
Cooper`rii Poli]iene[ti în Spa]iul Schengen cât [i în
afara acestuia, colonel Szabo Mihaly – [eful Serviciuluide Prevenire a Criminalit`]ii Economico-Financiare, a
pre zentat tema: „Infrac]iuni economice în dauna fon-
durilor alocate de Uniunea European`” , prof.dr. Laszlo
Csendes – directorul Academiei de Prevenire a Cri –
minalit`]ii Budapesta, a expus aspecte importante în
ceea ce prive[te tema: „Infractorii minori – evolu]ia crim-
inalit`]ii” , lector colonel (r) Kemenes Miklos, care î[i
desf`[oar` activitatea în continuare în cadrul Direc]iei
de Circula]ie Budapesta, a c`rui alocu]iune s-a concen-
trat pe trei factori: – situa]ia actual` a poli]iei rutiere
Budapesta ; – a[tept`rile Uniunii Europene privind sigu-
ran]a circula]iei ; – prevenirea accidentelor rutiere.
Un alt vorbitor a fost Dl. Otto Konig – adjunct al [efu-
lui Poli]iei Judiciare din Viena – Austria, invitat special al
acestui simpozion, care a prezentat tema: „Siguran]a în
spa]iul european” .
Partea român` a sus]inut, prin vocea chestorului Ioan
Nicolae C`bulea, tema : „Poli]ia [i problemele violen]ei
in trafamiliale” , comisar de poli]ie Gliga Traian, [eful
S.M.O.C.P. [i Rel. Interna]ionale, a prezentat tema: „Po –
li]ia de proximitate din România” , subcomisar de poli]ie
Livia Popa – purt`torul de cuvânt al IPJ Mure[, [i-a con-
centrat expunerea în jurul subiectului: „Marketingul re –
la]iilor publice” , inspector Nicu[an Adrian – ofi]er psiho –
log, a vorbit asisten]ei despre Campania de Prevenire a
Accidentelor Rutiere.
Un punct distinct pe agenda vizitei delega]iei române
l-a constituit întâlnirea între dl chestor Ioan – Nicolae C` –
bu lea [i dl general dr. Gabor Toth – [eful Poli]iei bu da –
pestane, cu privire la desf`[urarea lucr`rilor simpo zio –
nului, concluzii [i propuneri în acest sens.
La propunerea gazdelor, am vizitat sediul Poli]iei Bu –
dapesta, cu accent pe unul dintre cele mai importate de –
partamente – Dispeceratul unit`]ii.
Am vizitat Comandamentul Po li]iei ora [ului Szent –
endrei, unde am fost întâmpina]i de co mandantul uni –
t`]ii, lt col. Borcso k Laszlo, iar apoi delega]ia român` a
vizitat {coala de subofi]eri de poli]ie – Centrul de Per –
fec]ionare [i Pre venire a Criminalit`]ii din Budapesta,
unde au avut loc convorbiri cu dl. general maior dr.
Danos Valer – comandantul unit`]ii [i adjunctul acestu-
ia, col. Nacsar y Istvan, Aeroportul FERIHEGY din Bu da –
pesta fiind un alt popas, unde poli]i[tilor români le-a fost
prezentat modul integrat de func]ionare a sistemului de
siguran]` al acestui obiectiv strategic.
Finalul vizitei s-a axat pe ideea continu`rii acestor în –
tâlniri, [efului Coman damentului de Poli]ie Budapesta,
general dr. Gabor Toth, fiindu-i adresat` invita]ia de a ne
fi oaspete la lucr`rile celei dea treia edi]ii a Sim po zio –
nului, care urmeaz` s` aib` loc în jude]ul Mure[.
Sergiu C`lin ILYES Sergiu C`lin ILYES
BUNE PRACTICI POLI}IEBUNE PRACTICI POLI}IE NE{TI NE{TI
ÎN SPA}IUL EUROPEANÎN SPA}IUL EUROPEAN

45I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
Regiunea 3 Satu Mare, din ca drul
Sec]iei Române IPA, luat fiin]` în
luna lui Brum`rel a anului 2007, ca
urmare a demersurilor unui co lectiv
de cadre «tân`r [i nelini[tit » din
Inspectoratul de Jandarmi Ju de]ean
Satu Mare.
Pasul hot`râtor a fost f`cut de
Se cretarul General al IPA – Sec]ia
Român`, dl Iulian Medrea care, so –
sit în vizit` la Satu Mare ne-a înmâ-
nat, în cadru solemn, Statutul IPA –
Sec]ia Român` [i Actul Constitutiv
al Regiunii 3 – Satu Mare, document
ce reprezint` certificatul de na[tere
al organiza]iei noastre.
Mai apoi, dup` înfiin]area de
«facto » a acestei noi Regiuni IPA,
au fost întreprinse diligen]ele nece-
sare înregistr`rii ei de «jure».
|n luna aprilie 2007 s-a ob]inut
personalitatea juridic` [i mai apoi
co dul de înregistrare fiscal` .
Scopul înfiin]`rii Regiunii 3 Satu
Mare se identific` în totalitate cu
cele ale IPA [i este acela de a crea
leg`turi de prietenie [i de a consoli-
da rela]iile de camaraderie dintre
cadrele Inspectoratului de Jandarmi
Jude]ean Satu Mare.
Dorim din toat` inima [i vom mili-
ta cu t`rie pentru prietenie [i buna
colaborare cu toate celelalte struc-
turi din cadrul Ministerului Internelor
[i Reformei Administrative [i, în
spe cial, cu membrii Inspectoratului
pentru Situa]ii de Urgen]` Satu Ma –
re, colegii no[trii având tot calitatea
de cadre militare.
Cu speran]` [i mult optimism am
avut în vedere, la înfiin]area Re –
giunii noastre, g`sirea unor c`i noi
prin care s` promov`m în lume [i în]ar` imaginea jandarmilor ca ap` –
r`tori ai legii în zona de respon sa –
bili tate a inspectoratului.
Prin demersul constituirii Regiunii
3 Satu Mare, dorim s` contribuim,
între altele, cu instrumentele puse la
dispozi]ie de Statutul IPA, la coexis-
ten]a pa[nic` între minorit`]ile na –
]ionale, minunata zon` a jude]ului
nos tru fiind locuit` de români, ma –
ghiari, [vabi [i ucrainieni.
Astfel, existen]a unei palete cul-
turale largi, a determinat un înalt
grad de civiliza]ie [i respect reci-
proc.
La noi, aici, la Satu Mare, este un
semn deosebit de bun` cuviin]` s`
po]i s` dai ”Bun` ziua” unui român,
s`-i spui „Jo napot kivanok” unui
maghiar sau „Guten Morgen” unui
[vab.
Tân`r [i entuziast, aflat la primii
pa[i ai unui drum lung, colectivul de
membri inimo[i ai Regiunii 3 Satu
Mare a primit deja oaspe]i de
seam`.
|n luna martie 2008 ne-a vizitat
Secretarul reprezentant pentru Ro –
mânia în S.U.A. al IPA, d-nul Andy
Scott, ofi]er de poli]ie în ora[ul Pa –
lisade din Colorado.
Fiind pentru prima dat` în jude]ul
nostru, oaspetele american s-a
ar`tat deosebit de încântat de fru-
muse]ea locurilor [i de bun`tatea
oamenilor punând astfel bazele
unor viitoare leg`turi de cooperare
[i colaborare între membrii ameri-
cani [i români ai aceleia[i mari
familii interna]ionale – IPA.
Ce ne rezerv` viitorul ?
Membrii IPA din cadrul Regiunii 3
Satu Mare [i-au propus s` amplifice[i s` consolideze rela]iile de priete-
nie [i colaborare cu celelalte regiuni
ale IPA România, s` devin` astfel
parteneri de dialog cu colegii lor din
întreaga lume.
{tiut fiind c` sportul este o form`
de exprimare accesibil` tuturor,
indiferent de limba pe care o
vorbesc, ne-am propus ca între
altele, s` organiz`m evenimente
cultural – sportive deosebite care s`
întruneasc` aici, la Satu Mare,
membrii IPA din toat` lumea.
Numai a[a demersurile noastre,
armonizate în simfonia prieteniei
interna]ionale dintre toate organi-
za]iile IPA, vor rezona din plin la
deviza „SERVO PER AMI KECO ”
Daniel Daniel MIC LEA MIC LEA
IPA, |N BLEU JANDARM
Dl Andy Scott a fost așteptat
la aeroport ul Ferihegy, din
Budapesta, de către repre zentanții
Regiunii 3 Satu Mare
În ziua de 22.01.2009 , la se diul Inspectorat ului de
Jandarmi Județean Satu Mare, s-a desfăș urat Bilanțul
activității Regiunii 3 Satu Mare, mem brii IPA de drept
și invitații săr bătorin d apoi moment ul la popota uni –
tății.Cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, pentr u copii
mem brilor Regiunii s-a or ganizat venirea l ui Moș
Crăciun fiin d pregătite peste 200 de cadouri
regiuni

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
B A C I U
Graficianul Viorel Baciu
(mem bru simpatizant IPA \n
cadrul Re giunii 4 Bucure[ti )
particip` constant la desf` [u –
rarea unor activit`]i pe linia
prevenirii criminalit`]ii [i acci-
dentelor ru tiere, atât la Poli]ia
Ca pitalei cât [i la I.P.J. Gala]i.
A fost distins cu diplome [i numeroase premii \n ]ar`
[i str`in`tate,fiind autorul portetelor fondatorului IPA,
Arthur Troop, aflate la sediul Sec]iei Române, la
Muzeul Poli]iei din Târgovi[te precum [i a celor care
au fost d`ruite unor oaspe]i
str`ini de anvergur` (inclusiv
dlui pre[edinte interna]ional
Michael Ody sse os).
Dup` un proiect comun, gra-
ficianul Viorel Baciu a reali zat
fresca tematic` din holul IGPR
(cl`direa din str. Mihai Vo d`),
multiplicarea unor imagini cu
Stea gul Agiei ce au fost distri –
bu ite \n unit`]i jude]ene, pre-
cum [i efigia cu chipul domni-
torului {tefan cel Mare [i Sfânt,
adoptat` de I.G.P.F. – la Ziua
Poli]iei de Frontier` – din 2008.
Florin Z. Florin Z.
ULTIMA ORQ
Centrul Interna]ional Administrativ al
IPA, de la Nottingham, a comunicat
recent, printr-o circular` adresat`
sec]iilor na]ionale, c` s-a recunoscut
statutul de Sec]ie \n Formare pentru solicitan]ii din
Republica Mol dova [i c` li se admite participarea cu
un delegat observator la Congresul Mondial XIX al
IPA ce se va desf`[ura \n Turcia, la sfâr[itul aces-
tui an.
IPA – Sec]ia Român` cunoscut` ca prim sponsor
[i principal element de sprijin pentru admiterea \n
organiza]ia inter na]ional` a colegilor din Republica
Modlova, se bucur` pen tru decizia luat` \n Anglia
de forul suprem al Asocia]iei.
(D.D. ) (D.D. )
Mul]umim coresponden]ilor no[tri care ne-au aju-
tat s` le eviden]iem realiz`rile din regiunile \n care \[i
desf`[oar` activitatea.
Na[terea unei reviste de genul acesta nu este un
“hei rup” de moment. Publica]ia trebuie “alimentat`”
per ma nent cu informa]ii [i imagini reprezentative.
V` a[tepat`m, deci, cu texte explicite (documente
world – cu diacritice ) [i ilustra]ii (format “jpg” sau “gif” )
pe adresa de mail:
ipajurnal.ro @gmail.com ipajurnal.ro @gmail.com
sau la telefoanele
0722.344. 125 0722.344. 125 ori 0740. 104.80 5 0740. 104.80 5Când fac n`zdr`v`nii,
oamenii spirituali se iau
foarte \n serios.
{i atunci când viseaz`
ori creeaz`,
se comport` asemeni.
Cine nu-l cunoa[te pe
prietenul nostru Aurelian
Iulius {u]` ({AI) de la
poli]ia gorjean`, n-are
decât s` viziteze.
www .caricaturasai.ro www .caricaturasai.ro
Iat`-l pe artistul nostru
dup` ce a \nc`lecat
leul din Pia]a San Marco.
Din Vene]ia.O coresponden]` lapidar` sosit` de la Regiunea
1 Sbiu ne anun]` c`, printre altele, colegii no[tri
care vor particpa la un seminar – la Gimborn vor
decora camera sec]iei române cu lucr`ri plastice
ale membrului IPA – Vasile Popescu.
A[tept`m cu interes ve[ti despre modul \n care-[i
vor \ndeplini proiectele pe care [i le-au propus
pentru 2009.SIBIUL, ALTFEL
46

47I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
magazinUn amator
foarte… profesionst
Eugen Dumitrescu Buzic` Eugen Dumitrescu Buzic`
Absolvent
al {colii de poli]ie
“Vasile Lasc`r”
din Câmpina,
promo]ia 1996 .
Picteaz` de când
se [tie abordând,
cu perdilec]ie,
fa]` de grafic`
[i pictur`,
lucrul icoanelor
pe lemn.
Expozi]ia “Taina
iubirii” a fost inau-
gurat` la 20 martie 2008, la Muzeul Jude]ean din
municipiul Alexandria, reunind zeci de icoane
pictate pe lemn de un artist amator… agent [ef \n IPJ
Teleorman. |n domeniul iconografic, poli]istul-artist a
ob]inut, \n ultimii ani, mai multe premii [i diplome la
diverse expozi]ii jude]ene [i na]ionale de icoane,
certificând constant profesionalismul
cu care-[i finalizeaz` demersurile artistice.
Expozi]ia, care s-a \nscris \n seria de manifest`ri
dedicate Zilei Poli]iei Române, dar [i S`rb`torilor
Pascale, a r`mas deschis` pân` la sfâr[itul lunii
aprilie 2008.
Iubire cu miros de liliac…
Zâmbesc cu dor privind aievea
la b`ncu]a noastr`…
Atunci când înflorea liliacul se d`dea
un adev`rat recital !
Eram doi copii ce se ]ineau de mân`
[i pluteau spre fericire…
Eram doi actori cu o pies` grea…
s` joace IUBIREA !
Eram cerul [i p`mântul,
Eram tot ce doream s` fim… [i zburam…
Ne jucam iubirea cu MIROS DE LILIAC
[i pluteam pe acorduri eterne…
A venit toamna, b`ncu]a a r`mas goal`…
copiii au plecat, cortina s-a tras!
Îns`, undeva prin amintiri pr`fuite…
se simte mirosul iubirii…
Iar eu îl îmbr`]i[ez a[teptând un ACTOR
care s` m` aplaude !
Ultimul act…
Frânturi dintr-o melodie, se aud într-un fundal
îndep`rtat… al unui decor prea trist…
În mijlocul scenei, pline de amintiri,
de ropote de fericire,
St` un actor care [i-a pierdut rolul!
Prive[te spre sala ce odat` era plin`…
Prive[te spre locul pe care îl ocupai TU!
Zâmbe[te vag, plânge [i râde…
Era cel mai bun actor… [i totu[i, la finalul
ultimului spectacol,
În care el î[i juca iubirea, TU te-ai ridicat
[i-ai plecat…
Cortina s-a tras, spectatorii au plecat
[i sala a r`mas goal` !
{i el a r`mas gol, f`r` zâmbet, f`r` masc`,
f`r` rolul care-l ]inea pe scena vie]ii…
Pentru c` rolul lui era s` te fac` FERICIT !
Alina- Nicoleta P Alina- Nicoleta P~UN ~UN
Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”, Academia de Poli]ie „Alexandru Ioan Cuza”,
Bucure[ti – anul II Bucure[ti – anul II
“IPA JURNA L” “IPA JURNA L”o prezen]` apreciat` la cea de a XII-a a
Salonului In terna]ional de Carte Juridic`, Poli]ist` [i Ad –
mi nistrativ`, organizat la sfâr[itul lunii octombrie 2008,
cu DIPL OM~ DE E XCELE N}~. DIPL OM~ DE E XCELE N}~.

Nr.1- 2009 I.P.A. ROMANIANr.1- 2009 I.P.A. ROMANIA
PERFORMAN}A
{I PERFORMERII
|n ultima decad` a lunii septembrie 2008, \n
Croa]ia s-a desf`[urat a VIII-a edi]ie a unei competi]ii
fotbalistice destinate membrilor IPA , la care au par-
ticipat [i reprezentan]ii Poli]iei Capitalei.
La deschiderea oficial` a turneului, f`cut` \n seara
de 25 septembrie \n pia]a central` a ora[ului Porec,
\mpodobit` festiv cu \nsemnele Asocia]iei, s-au reunit
toate cele 72 de echipe, reprezentând organiza]iile
IPA din 15 state: Austria, Bosnia-Her]egovina, Cehia,
Croa]ia, Danemarca, Germania, Italia, Polonia, Ro –
mânia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Spania, Ucraina [i
Ungaria, plus grupurile de suporteri care le \nso]eau.
|n prezen]a celor peste 1500 de persoane venite la
momentul festiv, dl Flavio de Nicolo – pre[edintele
IPA „Dolomiti Cortina“ [i ini]iator al turneului – i-a
prezentat pe primarul localit`]ii [i pe membrii comite-
tului executiv al IPA Istra (coorganizatorii croa]i ).
Persoanele oficiale au luat cuvântul de la tribuna
ridicat` \n pia]`, evocând importan]a IPA, ca factor
de apropiere \ntre oamenii din domeniul legii [i ordinii
publice [i ca platform` pentru competi]ii sportive [i
schimburi culturale benefice.
Vorbitorii au mul]umit participan]ilor [i sus]in` –
torilor lor pentru eforturile cu care s-au implicat pen-
tru organizarea turneului [i au urat succes fotbali[tilor
ce urmau s` evolueze \n competi]ie.
Din ]ara noastr`, al`turi de reprezentan]ii IPA Reg.
4 Bucure[ti „Rahova-Poli]ia Capitalei“, au participat
[i: IPA Arad; IPA Alba – „Poli]ia Alba“; IPA Boto[ani –
„Dinamo“ ; IPA Bihor – „Dinamo Oradea“ ; IPA Cara[
Severin – „Semenic Re[i]a“ ; IPA C luj – „{coala de
Agen]i Cluj Napoca“ ; IPA Cluj – „Regiunea 3 Cluj-
Napoca“ ; IPA Deva – „Poli]ia
Hunedoara“ ; IPA Gala]i ; IPA
Harghita ; IPA M aramure[ ;
IPA Olt – „Dinamo Slatina“ ;
IPA S`laj; IPA T eleorman –
„Dinamo Alexandria“ ; IPA
Timi[ – „Poli]ia de Frontier`“
[i IPA Vrancea, f`când ca
par ticiparea româneasc` s`
ating` cota cea mai \nalt` –
pân` la acest` edi]ie – a \n –
scrierilor \n competi]ie.
Dup` dou` zile, \n care
participan]ii valoro[i au par-curs mai multe trepte de selec]ie, echipa poli]i[tilor
bucure[teni a ob]inut locul IV \n clasamentul general,
dup` reprezentan]ii po lonezi (IPA Jaworzno ), croa]i
(IPA Zagreb ) [i ucrainieni.
Acest rezultat este remarcabil, având \n vedere
numeroasa participare interna]ional` (72 de echipe ),
iar la partidele disputate \n ultimele etape, „IPA – Reg.
4 Bucure[ti“ – fiind cel mai bine plasat team din
România, fotbali[tii din Capital` au fost sus]inu]i de
cea mai mare galerie ce a asistat la competi]ie –
având \n vedere cele câteva sute de români afla]i la
stadion.
De altfel, la festivitatea de premiere s-a f`cut
sim]it` prezen]a româneasc`, organizatorii remar-
când efuziunea cu care au fost sus]inute echipele
Sec]iei na]ionale din ]ara noastr`, buna lor preg`tire
[i sportivitatea de care au dat dovad`.
Referitor la delega]ia IPA – Regiunea 4 Bucure[ti,
trebuie men]ionate ini]iativa [i efortul organizatoric
ale dlui Mihai C`linescu – din structura de comand` a
IGPR – care al`turi de echipa de baz` „Rahova“, for-
mat` la Poli]ia Sec torului 5 pe care a condus-o pân`
\n anul 2007 [i de care a r`mas ata[at, a concentrat
[i participarea unor lucr`tori din IGPR [i din câteva
poli]ii jude]ene, dând o amploare deosebit` ac]iunii
noastre.
Chiar dac` s-a f`cut \ntr-un timp foarte scurt, ]i –
nând cont de transportul cu autocarul, deplasarea
delega]iei a prilejuit [i un eficient tur cultural, fiind vi –
zi tate obiective turistice [i istorice deosebite: (pe[tera
Postojna din Slovenia – cel mai amplu fe nomen
carstic din Europa, castelul Predjams ki Grad [i
Centrul Hipic de la Lipica (tot din Slovenia ), obiective
turistice din patrimoniul universal (Vene]ia ) sau local
(Budapesta ).
Florin Z Florin ZAGONEAN U AGONEAN Ucompeti]ii interna]ionale

49I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009I.P.A. ROMANIA Nr.1- 2009
AradArad
Cara[ Severin Cara[ Severin
HunedoaraHunedoara
S`lajS`laj
TeleormanTeleorman
Mararamure[Mararamure[Gala]iGala]iHarghitaHarghitaBihorBihorCluj 3 Cluj 3
CROA}IACROA}IA
20082008

50COLECTI VUL REDAC}IONA L COLECTI VUL REDAC}IONA L
Redactor [ef: Florin Zagoneanu Redactor [ef: Florin Zagoneanu
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor Secretar general de redac]ie: Marian Tudor
Colaboratori permanen]i: Dan Postelnicu, Colaboratori permanen]i: Dan Postelnicu,
Mihai Chiper [i Thomas Csinta Mihai Chiper [i Thomas Csinta
Coresponden]i: membrii Comitetelor Executive Coresponden]i: membrii Comitetelor Executive
regionale din Sec]ia Român` regionale din Sec]ia Român`
Grafica: Aureliam {u]` {ai [i Viorel Baciu; Grafica: Aureliam {u]` {ai [i Viorel Baciu;
www .iparomania.ro ipajurnal.ro @gmail.com www .iparomania.ro ipajurnal.ro @gmail.comIPAJurnalJurnal
Nr. 1 – 200 9 Nr. 1 – 200 9
ISSN 1842-272 1 ISSN 1842-272 1 TIPAR: „SITEC H“ – CRAIO VA C oncept „MEDIA LEX ROMANIA ” TIPAR: „SITEC H“ – CRAIO VA C oncept „MEDIA LEX ROMANIA ” ©©martie 2009 martie 2009Publica]ie Publica]ie
I.P.A. RomâniaI.P.A. RomâniaCOLEGIUL EDITORIA L: COLEGIUL EDITORIA L:
Prof univ dr. Costic` Voicu Prof univ dr. Costic` Voicu
Dr. ing. Dr. ing. IIulian Medrea ulian Medrea
Ec. Florin Safta Ec. Florin Safta
Prof univ dr. Laz`r Cârjan Prof univ dr. Laz`r Cârjan
– – coordonator edi]ie coordonator edi]ie –
Dr. Ion M. Gherghi]` Dr. Ion M. Gherghi]`
Dr. Mihai David Dr. Mihai David
Dumitru Derscanu Dumitru Derscanu
TÂRGOVITÂRGOVI {{TETE
REPERE PENTRU REPERE PENTRU
VIZITAREA VIZITAREA
MUZEULUI POLI}IEIMUZEULUI POLI}IEI
ROMÂNEROMÂNE
Calea Domneasc`, nr. 187 Calea Domneasc`, nr. 187
Deschis: Mar]i, Miercuri, Joi,Vineri, Deschis: Mar]i, Miercuri, Joi,Vineri,
Sâmb`t` [i Duminic` Sâmb`t` [i Duminic`
\ntre orele 9.00 – 17.00 \ntre orele 9.00 – 17.00
CAZARE CAZARE
MAI MAI
IEFTINQ!IEFTINQ!
Hotelurile
ARO PALACE, ARO PALACE,
CAPITOLCAPITOL
[i CORONACORONA
din Bra[ovBra[ov oferq
membrilor IPA
o reducere 25 %
la pre]ul de cazareafi[at la recep]ie.
Hotelul
OLTENIA OLTENIA
dinGovoraGovora oferq
membrilor IPA
o reducere 5%
la pre]ul de cazare afi[at la recep]ie.Tel: 024 5 207.2 66 Fax 024 5 212.990 Tel: 024 5 207.2 66 Fax 024 5 212.990
Regiunea IPA Bistri]a a \ncheiat un acord de par –
teneriat, ce permite membrilor IPA din ]ar` [i str` –
in`tate s` se cazeze la „HOTEL DIA NA“ „HOTEL DIA NA“din Bis –
tri]a, Calea Moldovei nr. 80, jud. Bistri]a N`s`ud,
beneficiind de un discount de 30 %, operat asupra
pre ]ului serviciului afi[at la recep]ia hotelului.
Pentru a beneficia de aceast` facilitate, mem-
brii IPA tre buie s` aib` le gi –
tima ]ia IPA vizat` la
zi.
www .captaingo.com /Hotel-Diana- Bistrita- Bistrita+ Nasaud www .captaingo.com /Hotel-Diana- Bistrita- Bistrita+ Nasaud

I. Casa de oaspe]i I. Casa de oaspe]i
Are o suprafa]` construibil` de 398 mp, fiind
amplasat` la 12 km de municipiul Timi[oara, în co –
muna Giarmata, la nr 1178.
Are acces
la terenuri de
fotbal tenis de
câmp, handbal
[i [trand.
Cele cinci
camere, cu
câte 2 paturi,
sunt dotate cu
TV color, baie
cu du[ teras`.
De asemenea, are un apartament compus din:
sufragerie, dor mitor cu pat du blu, televizor, baie cu
cad`. Centrala telefonic`, cu telefon în fiecare
camer` [i living, are acces la re]eaua interna]ional`.
Livingul are o suprafa]` de 98 mp, în care se afl`
o mas` de 12 persoane, pentru servirea micului
dejun, organizarea unor serb`ri etc.
Buc`t`ria, de 24 mp, este dotat` cu aragaz, cup-
tor microunde, congelator frigider, farfurii [i tacâmuri.
Terasa, de 24 mp, pentru odihn` [i servitul mesei,
are, în apropiere, un barbe que.
|n curtea casei, închis`, sunt locuri de parcare
pen tru [ase autoturisme. Posibilit`]i pentru practi-
carea sportului: fotbal, tenis de câmp, handbal înot
etc
II. LocalizareII. Localizare
Casa de oaspe]i se afl` în comuna Giarmata, la 12
km, Nord – Est de Timi[oara. Comuna este situat` la
o altitudine de 140 – 160 m, deasupra nivelului m`rii,
având condi]ii climaterice bune (temp. medie anual`
12° C). Are o suprafa]` de 7.300 ha [i o popula]ie de
peste 4.500 locuitori, fiind str`b`tut` de DJ – 691 [i
de pârâul Behela. Este atestat` documentar din anul
1241
III. C`i de acces III. C`i de acces
Rutier – prin DJ – 691 se face leg`tura cu Timi[oara
la 12 km [i cu Lipova la 49 km
Aerian – la 1, 3 de Aeroportul Interna]ional Timi[oara
feroviar – pe traseul 213
Calea ferat` Timi[oara – Radna, cu sta]ie SNC FR la
Giarmata
IV. Atrac]ii turistice IV. Atrac]ii turistice
Satchmez – faun`
Pi[chia- vân`toare
Lipova – b`i
Buzia[ – sta]iune cu ape minerale
CASE IPA ? CASE IPA ?
DAR, AVEM {I |N ROM~NIA !DAR, AVEM {I |N ROM~NIA !
Pentru rela]ii [i rezerv`ri:
Manager IPA House: {tefan Florea
Str. Panselelor, nr.32, Timi[oara, cod 1900, Romania
Tel: +40 256.292.830
latitudine 45°49'57.57 " N
longitudine 21°18'48.18" E

www.iparomania.ro