ȘCOALA DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT [600470]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREȘTI
ȘCOALA DE STUDII UNIVERSITARE DE DOCTORAT
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ
EVOLUȚIA ORAȘULUI BRAȘOV ÎN PERIOADA MODERNĂ
INTERVENȚII URBANE ÎN PERIOADA 1 850 – 2015
INTRODUCERE
Autor:arh. drd. SANSEBEȘ RADU-MIHAI
Indrumător lucrare de doctorat: prof. dr. arh. ALEXANDRU SANDU
2015

DEFINIREA AREALULUI DE CERCETARE
Cum putem găzdui o populație urbană în creștere într-un mod durabil, echitabil și
primitor? Această întrebare este din ce în ce mai des întâlnită, iar răspunsul ne aduce în fața
unei confruntări cu diminuarea resurselor de combustibili fosili și efectele unui climat în
schimbare. În timp ce unele orașe la nivel mondial continuă să concureze pentru a fi centrele
cele mai vibrante de cultură, cunoaștere și finanțe, altele luptă să supraviețuiască aglomerației
și lipsei de perspectivă.
Oamenii din întreaga lume asociază visul universal de proprietate cu o îmbunătățire
fără precedent a calității vieții, dar pentru a ajunge la acest vis este nevoie de foarte multe
compromisuri. Prin punerea în aplicare a politicilor anti-suburbane fără o dezbatere și fără o
analiză serioasă a consecințelor, urbanismul se reduce doar la dezvoltări imobiliare pe
suprafețe mari de teren cu scopul de a crește prețurile locuințelor. Politicile anti-suburbane
caută metode disperate pentru a forța oamenii să folosească transportul în comun în locul
autoturismului personal, însa rezultatul este un trafic tot mai congestionat, un aer tot mai
poluat în centrele urbane și tot mai puține spații productive în mediul urban. Prin politicile de
scoatere a activităților productive și a comerțului în afara orașului, cetățeanul devine tot mai
dependent de sistemul de transport actual. Cum cea mai mare parte a lumii este încă în
cautarea de soluții, este nevoie de o analiză amănunțită și o documentare minuțioasă, înainte
de a formula posibile direcții de intervenție urbană. Numai prin astfel de acțiuni ne vom putea
asigura că generațiile viitoare o să aibă o mai bună calitate a vieții în mediul urban.
Imaginea 1: BRAȘOV – CENTRUL VECHI
Încercăm să învățăm din exemplele altor orașe sau regiuni, dar de cele mai multe ori
nu ne cunoaștem istoria propriului oraș. Deseori luăm o strategie sau un principiu modern
unanim acceptat și încercăm să-l introducem într-un sit nou, fără a ține cont de istoria locului
(genius loci) și de nevoile comunității. Pornim greșit de la premisa că istoria este o
componentă știută la care nu mai este nevoie să facem referire. O altă abordare incorectă este
a celor care susțin despre sine că nu trăiesc în istorie și doresc o modernizare, fie după modele
consacrate, indiferent dacă acestea li se potrivesc sau nu, fie după modele și tendințe locale,
cu efect devastator pentru viitorul și identitatea comunității noastre.
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ2

Pentru a aplica o strategie sau o intervenție pe plan local, de multe ori este suficient ca
modelul să fie cunoscut sau intens promovat pe canalele media. Acest asa zis model de
implementare forțată a unor politici comerciale se regăsește atât în urbanism cât și în
arhitectură sau amenajări interioare. Există ideea greșită că elementul este bun și potrivit
intervenției pentru că provine dintr-o țară unde a avut mare succes. Acest argument, de multe
ori, este suficient și intens promovat de dezvoltatorii imobiliari. Nevoia generează oferta, însă
dezvoltarea haotică a orașului sau implementarea unor politici urbane imprecise pot
destabiliza sistemul. Presiunea comercială asupra orașului și asupra urbanismului este mai
mare ca oricând și doar o analiză atentă și pe cât posibil obiectivă poate determina politici
urbane și o dezvoltare coerentă.
Imaginea 2: BRAȘOV – IMAGINE AERIANĂ
Pentru a avea o bază solidă și pentru a putea implementa o strategie de dezvoltare
coerentă, mai întâi trebuie să cunoaștem bine situl, în cazul acesta orașul Brașov1. Doresc să
dedic acest studiu orașului meu natal, care, din punctul meu de vedere, nu este îndeajuns
analizat, exceptând studiile din perioada Evului Mediu. Perioada aceasta este intens dezbătută
și adusă în prim plan, fiind o imagine intens promovată din punct de vedere turistic. Principala
1Municipiul Brașov, resedința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de
625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten
(Tâmpa) în oraș și Piatra Mare, la 161 km de București. Este un important nod feroviar si auto s face trecerea dintre Regat
si Ardeal. În apropierea sa se găsesc localitățile Predeal, Bușteni, Sinaia, Făgăraș și Sighișoara. Municipiul are o suprafață
de 267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus
(astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul
Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în
structura sa vârful Postăvaru.
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ3

problemă este că de multe ori imaginea este distorsionată sau evocă un trecut glorios fără un
substrat real. Componenta arhitecturală este tratată la nivel de imagine și doar pentru a servi
apetitului turistic. Componenta urbanistică lipsește cu desăvârșire, deși ea este cea care
ilustrează cel mai bine potențialul real de dezvoltare.
Aș putea spune că este un trend modern: studierea perioadelor recente nu ne atrage și
nu ne manifestăm interesul pentru istoria recentă, decât în împrejurări inevitabile. După o
perioadă de ștergere forțată a trecutului recent, asistăm neputincioși la o degradare a valorilor
și înlocuirea elementelor pozitive cu elemente care și-au demonstrat ineficiența în alte regiuni,
dar care au așa zis-ul mare merit că sunt elementele unei societăți capitaliste. După perioada
în care istoria a fost rescrisă după nevoile și interesul partidului comunist, asistăm la o
ingnorare a istoriei recente: istoria de dinainte de 1948 este distorsionată, iar evenimentele
dintre 1948-1989 încercam din răsputeri să le uitam. Arhitectura și urbanismul urmează
același tipar.
Motivarea alegerii temei
Prin Marea Unire, câteva provincii (Ardealul, Banatul și Bucovina), ce aparținuseră
defunctului Imperiu Austro-Ungar, se alipesc României. Fiecare regiune are însă legi și forme
de organizare administrativă diferite. Abia după 1925, prin legea unificării administrative,
avem parte de un plan coerent și uniform aplicat în întregul teritoriu. Transilvania are un
sistem administrativ bine dezvoltat, primit moștenire, cu o civilizație urbană mai dezvoltată,
însă elementul românesc, ca urmare a unor discriminări de secole, era slab reprezentat.
Pentru că România începutului de secol XX nu avea încă o civilizație urbană în toată
puterea cuvântului, monografiile urbane sunt slab reprezentate. După 1918, publicarea de
monografii urbane ia avânt în orașele din Transilvania, în special pentru a corecta
monografiile existente unde componenta românească era incorect dimensionată. Printre
primele monografii publicate este Monografia județului și orașului Brașov2, întocmită de
economistul Alexandru Petit, apărută în 1922. După 1948, regimul comunist avea stabilite alte
direcții de dezvoltare pentru Brașov și minoritățile naționale.
Imaginea 3: PIAȚA SFATULUI BRAȘOV – PANORAMA
2Monografia județului și orașului Brașov a fost recent reeditată, în cadrul unui proiect de către
Bibliotecă istorică a Brașovului susținut de revista Astra.
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ4

Nici perioada contemporană nu abundă de monografii și studii privind evoluția în timp
a orașelor românești. Există nenumărate studii care prezintă diferite ipostaze ale dezvoltării,
cu precădere în perioada medievală, însă revoluția industrială și perioada modernă nu sunt
foarte atent conturate din punct de vedere urbanistic. Brașovul nu se poate lăuda, chiar dacă
din punct de vedere al evoluției urbane, orașul s-a bucurat de cele mai ample sistematizări.
Orașul se transformă, iar schimbările cele mai dramatice sunt cauzate, într-o proporție
covârșitoare, de avântul industriei. Transformările se petrec gradual și s-au manifestat în trei
faze distincte.
Prima fază, și prin urmare originea transformării orașului, este marcată de modificarea
tramei orașului medieval sau chiar distrugerea structurii istorice – vechile ziduri de apărare ale
orașului. Au apărut numeroase locuințe noi pentru lucrătorii din industria aflată în expansiune,
iar orașul își modifică radical înfățișarea. Fără o legislație riguroasă și fără un plan coerent de
dezvoltare, multe locuințe destinate închirierii formează o problemă urbană și socială.
A doua fază a fost caracterizată printr-o expansiune progresivă generată de
industrializare. Modelul clasic de casa-atelier a fost abandonat, iar zonele de locuințe s-au
separat de locul de muncă. Au apărut cartiere de locuințe în apropierea fabricilor, dar totodată
au aparut și problemele generate de prezența fabricilor în mijlocul orașelor.
A treia fază de transformare a orașului a început cu dezvoltarea mijloacelor de
transport individuale și îmbunătățirea tuturor mijloacelor de transport public. Fiecare cetățean
are posibilitatea de a se muta în orice parte a teritoriului ar dori. Sistematizarea urbană devine
unifuncțională. Orașul este împărțit în zone3 bine definite funcțional, cu cartiere rezidențiale
așezate concentric în jurul unor centre de cartier cu funcții comerciale și administrative.
Orașul este un artefact de dimensiuni uriașe, generat deopotrivă de mâna omului, prin
acțiunile întreprinse în oraș, dar și prin acțiunea timpului. Orașul este compus dintr-un număr
mare de sisteme și subsisteme care alcătuiesc un ansamblu de artefacte. Arhitectura orașului
definește forma orașului, iar urbanismul relațiile din interiorul sistemelor și subsistemelor.
Cele trei principale modalitați de organizare ale urbanismului, sistemul rectangular, sistemul
radial și cel triunghiular, sunt determinate exclusiv de aranjamentul stradal. Rețeaua de străzi
deservește scopul primar, cel de comunicare, nu cel de arta, deoarece organizarea tramei
poate fi înțeleasă ca un întreg doar într-un plan. Orașul este strâns legat de activitățile omului
și de acțiunile pe care acesta le desfășoară în timp. Sistemul actual este influențat de acțiunile
trecute, iar cele prezente vor determina activități și măsuri ulterioare. Orașul în sine poate fi
considerat că reprezintă memoria colectivă a locuitorilor săi, și, la fel ca memoria, este asociat
cu obiecte și locuri. Fiind locul geometric al memoriei colective, orașului i se atribuie o
valoarea istorică ce ne ajută să înțelegem atât evoluția formelor arhitecturale și urbane cât și
semnificația structurii urbane.
Introducere în problematica tezei
Dezvoltarea orașului trece prin trei etape distincte care schimbă radical peisajul urban.
Prima transformare se produce când orașul meșteșugarilor de odinioară s-a transformat, sub
influența politicilor de industrializare. Modificarea radicală a înfățișării și statutului orașului și
județului Brașov este influențată de revoluția industrială și mai puțin de administrația locală,
3Teoria bazată pe zonare urbană a fost prima dată definită științific în 1923 de către Robert Park și Ernest
Burgess într-un studiu privind organizarea orașului Chicago.
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ5

astfel că dezvoltarea orașului se propagă și după Marea Unire de la 1918. Aceste transformări
sunt atent analizate în:
ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ÎN BRAȘOVUL INTERBELIC
INTERVENȚII URBANE ÎN PERIOADA 1918 – 1945
A doua etapă de schimbări structurale este în anii ’60, când Brașovul devine al doilea
oraș industrial al țării, după București. Politicile economice și liniile directoare de dezvoltare
urbană, impuse de regimul comunist, aduc orașul la un nivel de invidiat. Acestea sunt
prezentate în capitolul:
ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ÎN BRAȘOVUL SOCIALIST
INTERVENȚII URBANE ÎN PERIOADA 1948 – 1989
După prăbușirea regimului comunist și a unei părți din industria grea, Brașovul s-a
reinventat ca sediu al unor mici industrii hi-tech, dar mai ales ca oraș turistic și cultural. O
lungă perioadă orașul are un trend descendent, toate platformele industriale de odinioară fiind
astăzi spații reziduale și ruine. Chiar și regresul poate fi perceput ca o caracteristică în:
ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ÎN BRAȘOVUL CAPITALIST
INTERVENȚII URBANE ÎN PERIOADA DE DUPĂ 1989
Încotro ne îndreptăm și care ar fi alternativele viabile pentru un oraș modern? Trebuie
mai întâi să fim la curent cu teoriile contemporane de urbanism și metode moderne de
reabilitare urbană. Am adunat o selecție de teorii și modele de intervenții urbane în:
ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ÎN BRAȘOVUL MODERN
METODE DE REGENERARE URBANĂ
Învățând de la alții, putem trage singuri concluziile și determina cele mai bune direcții
de dezvoltare. Concluziile analizei, sinteza ideilor și conturarea unor teorii privind
regenerarea urbană se conturează în capitolul:
ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ÎN BRAȘOVUL MODERN
BRAȘOV, PROIECT PENTRU UN ORAȘ VERDE
În acest studiu voi încerca să nu fiu un nostalgic și nici să nu evoc un trecut glorios al
orașului Brașov / Kronstadt, care să fie departe de adevăr. Această abordare este caracteristică
broșurilor și ghidurilor turistice. De asemenea voi încerca să nu cad în extrema criticii
modernității, dar voi încerca să critic intervențiile nereușite sau care au avut un impact urban
negativ, demonstrat în timp.
_
BRAȘOV – UN STUDIU DE URBANISM ȘI ARHITECTURĂ6