ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [600441]
ACADEMIA DE POLIȚIE “ Alexandru Ioan Cuza”
FACULTATEA DE POMPIERI
Identificarea, evaluarea și implementarea
măsurilor de apărare împotriva incendiilor
-Studiu de caz –
Conducător științific,
Conf. Univ. Dr. Ing. Lt.col.
Liviu -Valentin BĂLĂNESCU
Conf. Univ. Dr. Ing. Lt.col.
Ștefan TRACHE
Absolvent: [anonimizat]
2017
DECLARAȚIE
Prin prezen ța, declar pe proprie răspundere că Lucrarea de disertație cu titlul “Identificarea,
evaluarea și implementarea măsurilor de apărare împotriv a incendiilor – Studiu de caz ” îmi aparține
în întregime și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate, inclusiv cele de pe
Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea strictă a regulilor de evitare a plagiatului:
− toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
− reformularea î n cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
− rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, data:24.01.2017
Absolvent: [anonimizat]
_________________________
(semnătura în original)
2
CUPRINS
CUPRINS ……………………………………………………………………………………………………………………… 3
TABLE OF CONTENTS ……………………………………………………………………………………………….. 5
LISTĂ FIGURI …………………………………………………………………………………………………………….. 7
LISTĂ TABELE ……………………………………………………………………………………………………………. 7
GLOSAR ………………………………………………………………………………………………………………………. 9
REZUMAT …………………………………………………………………………………………………………………. 11
ABSTRACT ………………………………………………………………………………………………………………… 12
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 13
CAPITOLUL I …………………………………………………………………………………………………………….. 14
METODE ȘI CARACTERISTICI PRIVIND EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU 14
I.1. Generalități privind metodele de evaluare a riscului de incendiu …………………………….. 14
I.2. Metode calitative de evaluare a riscului de incendiu ……………………………………………… 15
I.3. Metode matematice de evaluare a riscului de incendiu …………………………………………… 15
I.4. Metode analitice de evaluare a riscului de incendiu ……………………………………………….. 16
I.5. Metode grafice de evaluare a riscului de incendiu …………………………………………………. 17
I.6. Metode economice de evaluare a riscului de incendiu ……………………………………………. 19
CAPITOLUL II …………………………………………………………………………………………………………… 20
METODA MATEMATICĂ S.I.A. DE EVALUARE A RISCULUI DE INCENDIU ………. 20
II.1. Noțiuni introductive …………………………………………………………………………………………. 20
II.2. Prezentarea și cuantificarea factorilor de risc specifici „P 1” și „P 2” ………………………… 24
II.3. Cuantificarea factorului de punere în pericol „B” ………………………………………………… 30
II.4. Cuantificarea factorului privind măsurile de protecție împotriva incendiil or „M” …….. 30
II.5. Cuantificarea factorului privind măsurilor constructive de securitate la incendiu„F” … 30
II.6. Cuantificarea fact orului privind instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor „E” 36
II.7. Cuantificarea factorului privind asigurarea intervenției la locul de muncă „D” ………… 38
II.8. Cuantificarea factorului privind capacitatea de intervenție a serviciului de pompieri „I” 39
II.9. Cuantificarea factorului de activare „A” ……………………………………………………………… 40
II.10. Cuantificarea factorului de gravitate „G” ………………………………………………………….. 43
II.11. Calculul riscului efectiv de incendiu „R ef” ………………………………………………………… 44
II.12. Calculul riscului acceptat de incendiu„R a” ………………………………………………………… 45
II.13. Evaluarea securității la incendiu pentru construcții și utilizatori „S ig” …………………… 46
II.14. Controlul riscului de incendiu ………………………………………………………………………….. 46
3
CAP ITOLUL III …………………………………………………………………………………………………………. 48
STUDIU DE CAZ – CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ …………………………………………………….. 48
III.1. Cadrul legal ……………………………………………………………………………………………………. 48
III.2. Caracteristicile construcției sau amenajării ………………………………………………………… 49
III.3 Riscul de incendiu ……………………………………………………………………………………………. 63
III.4. Nivelurile criteriilor d e performanță privind securitatea la incendiu ……………………… 68
III.5. Echiparea și dotarea ce mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor ……………… 77
III.6. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției …………………………………………………. 81
III.7. Măsuri tehnico- organizatorice ………………………………………………………………………….. 81
III.8. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………….. 83
CAPITOLUL IV ………………………………………………………………………………………………………….. 84
IDENTIFICAREA, CUANTIFICAREA ȘI EVALUAREA RISCULUI DE INCENDIU … 84
IV.1. Caracteristicile generale ale construcției ……………………………………………………………. 84
IV.2. Cuantificarea factorilor de risc specifici P 1 și P 2 …………………………………………………. 85
IV.3. Cuantificarea factorului privind măsurilor constructive de securitate la incendiu „F” 86
IV.4. Cuantificarea factorului privind instalațiile de semnalizare și stingere a incendiilor „E” 87
IV.5. Cuantificarea factorului privind asigurarea intervenției la locul de muncă „D” ………. 88
IV.6. Cuantificarea factorului privind capacitatea de intervenție a serviciului de pompieri „I” 88
IV.7. Calculul riscului efectiv de incendiu respectiv evaluarea securității la incendiu ……… 89
IV.8. Măsuri tehnico -organizatorice ………………………………………………………………………….. 89
IV.9. Concluzii ……………………………………………………………………………………………………….. 90
CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………………….. 91
ANEXE ……………………………………………………………………………………………………………………….. 92
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………. 93
4
TABLE OF CONTENTS
TABLE OF CONTENTS ……………………………………………………………………………………………….. 3
TABLE OF CONTENTS ……………………………………………………………………………………………….. 5
LIST OF FIGURES ………………………………………………………………………………………………………. 8
LIST OF TABLES ………………………………………………………………………………………………………… 8
GLOSARY ………………………………………………………………………………………………………………….. 10
SUMMARY …………………………………………………………………………………………………………………. 12
ABSTRACT ………………………………………………………………………………………………………………… 13
INTRODUCTION ……………………………………………………………………………………………………….. 14
CHAPTER I ………………………………………………………………………………………………………………… 15
FIRE RISK ASSESSMENT METHODS AND CHARACTERISTICS ………………………….. 15
I.1. General concepts of fire risk identification and assessment …………………………………….. 15
I.2. Qualitative methods of fire risk assessment ………………………………………………………….. 16
I.3. Mathematical methods of fire risk assessment ………………………………………………………. 16
I.4. Analytical methods of fire risk assessment …………………………………………………………… 17
I.5. Graphical me thods of fire risk assessment ……………………………………………………………. 18
I.6. Economic methods of fire risk assessment ……………………………………………………………. 20
CHAPTER II ………………………………………………………………………………………………………………. 21
THE MATHEMATICAL METHOD S.I.A. OF FIRE RISK ASSESSMENT …………………. 21
II.1. Introductory concepts ……………………………………………………………………………………….. 21
II.2. Presentation and quantification of specific risk factors „P 1” și „P 2” ……………………….. 25
II.3. Quantification of danger factor „B” ……………………………………………………………………. 31
II.4. Quantification of protective measures factor against fire „M” ……………………………….. 31
II.5. Quantification of constructive measures factor against fire „F” ……………………………… 31
II.6. Quantification on installation of signaling and extinction systems factor „E” …………… 37
II.7. Quantification on level of intervention în case of fire at workplace factor „D” ………… 39
II.8. Quantification of the capacity of intervention of the fire servicefactor „I” ………………. 40
II.9. Quantification of the activating factor „A” ………………………………………………………….. 41
II.10. Quant ifying of the gravity factor „G” ……………………………………………………………….. 44
II.11. Calculation of actual fire risk „R ef” ………………………………………………………………….. 45
II.12. Calculation of the accepted risk of fire „R a” ………………………………………………………. 46
II.13. Risk identification and assessment for the construction and users „S ig” ………………… 47
II.14. Fire risk management ……………………………………………………………………………………… 47
5
CHAPTER III ……………………………………………………………………………………………………………… 49
CASE STUDY – ADMINISTRATIVE BUI LDING ……………………………………………………….. 49
III.1. Legislation …………………………………………………………………………………………………….. 49
III.2. Construction and spatial characteristics ……………………………………………………………… 50
III.3 Risk of fire ……………………………………………………………………………………………………… 64
III.4. Levels of performance cri teria on fire safety ………………………………………………………. 69
III.5. Features and provision of technical means of fire protection ………………………………… 78
III.6. Specific conditions for ensuring fire intervention ……………………………………………….. 82
III.7. Tec hnical and organizational measures ……………………………………………………………… 82
III.8. Conclusions ……………………………………………………………………………………………………. 84
CHAPTER IV ……………………………………………………………………………………………………………… 85
IDENTIFYING, MEASURING AND ASSESSING THE RISK OF FIRE ……………………… 85
IV.1. The general characteristics of construction ………………………………………………………… 85
IV.2. Quantification of specific risk factors „P 1” și „P 2” ……………………………………………… 86
IV.3. Quantification of constructive measures factor against fire „F” ……………………………. 87
IV.4. Quantification on installation of signaling and extinction systems factor„E” ………… 88
IV.5. Quantification on level of intervention în case of fire at workplace factor „D” ………. 89
IV.6. Quantification of the capacity of intervention of the fire service factor „I” ……………. 89
IV.7. Calculation of actual fire risk and identification and assessment for the construction.90
IV.8. Technical and organizational measures ……………………………………………………………… 90
IV.9. Conclusions …………………………………………………………………………………………………… 91
CONCLUSIONS ………………………………………………………………………………………………………….. 92
ATTACHEMENTS ……………………………………………………………………………………………………… 93
BIBLIOGRAPHY ……………………………………………………………………………………………………….. 94
6
LISTĂ FIGURI
Figura I.1. Grila /scara probabilitate – gravitate …………………………………………………………………. 18
Figura I.2. Model grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil ………… 19
LISTĂ TABELE
Tabelul I.1: Scara de apreciere a gravității consecințelor evenimentelor ………………………………. 17
Tabelul II.1. Cuantificarea factorului „q” în funcție de densitatea de sarcină termică …………….. 24
Tabelul II.2. Cuantificarea factorului „c” în funcție de periculozitatea materialelor ……………….. 24
Tabelul II.3. Factorul de combustibilitate „c” în raport cu gradele de combustibilitate sau de
inflamabilitate ale materialelor și substanțelor …………………………………………………………………… 25
Tabelul II.4.Cuantificarea factorului „r” de pericol dat de fum ……………………………………………. 25
Tabelul II.5: Factorul „k” privind pericolul dat de toxicitatea fumului și a gazelor produse de … 26
incendiu asupra utilizatorilor …………………………………………………………………………………………… 26
Tabelul II.6. Factorul „i” privind combustibilitatea eleme ntelor de construcții structurale, de fațadă și
ale acoperișului ……………………………………………………………………………………………………………… 27
Tabelul II.7. Factorul „i” în funcție de clasele de reacție la foc a elementelor structurii portante,
fațadei și acoperișului …………………………………………………………………………………………………….. 28
Tabelul II.8. Cuantificarea factorului „e” pentru construcții cu un singur nivel ……………………… 28
Tabelul II.9. Cuantificarea factorului „e” pentru construcții subterane …………………………………. 28
Tabelul II.10.Factorul e în funcție de nivelurile supraterane ale clădirii etajate ……………………… 28
Tabelu l II.11.Factorul de amploare „g” privind raportul lungime/lățime al compartimentului de
incendiu și suprafața acestuia ………………………………………………………………………………………….. 29
Tabelul II.12. Factorul f 11 – stabilitatea la foc a construcției în fu ncție de elementele structurale 31
Tabelul II.13. Factorul f 12 – privind corelarea normativă între: nivelul de stabilitatea la foc, destinația
și capacitatea, aria construită, numărul de nivel uri și amplasare ………………………………………….. 32
Tabelul II.14. Factorul f 13 privind separarea spațiului cu public față de restul construcției cu alte
destinații ………………………………………………………………………………………………………………………. 32
Tabelul II.15. Factorul f 14 privind separarea încăperilor cu risc mare și mijlociu de incendiu față de
spațiile cu public ……………………………………………………………………………………………………………. 32
Tabelul II.16. Factorul f 15 privind separările în interior ul spațiilor cu public …………………………. 33
Tabelul II.17, Factorul f 21 privind desfumarea spațiilor cu public ………………………………………… 33
Tabelul II.18. Factorul f 22 privi nd desfumarea circulațiilor comune și a caselor de scări ………….. 33
Tabelul II.19, Factorul f 23 privind desfumarea spațiilor de depozitare a materialelor combustibile 34
Tabelul II.20 Factorul f 24 privind combustibilitatea finisajelor interioare ……………………………… 34
7
Tabelul II.21. Factorul f 25 privind combustibilitatea plafoanelor suspendate …………………………. 34
Tabelul II.22. Factorul f 31 privind numărul căilor de evacuare …………………………………………….. 35
Tabelul II.23. Factorul f 32 privind gabaritul căilor de evacuare ……………………………………………. 35
Tabelul II.24. Factorul f 33 privind realizarea coridoarelor, ușilor și scărilor de evacuare …………. 35
Tabelul II.25. Factorul f 34 privind asigurarea căilor de evacuare în interiorul spațiului cu public 35
Tabelul II.26. Factorul f 35 privind timpul (lungimea) căilor de evacuare ………………………………. 35
Tabelul II.27. Factorul f 36 privind marcarea, semnalizarea și ilumi narea căilor de evacuare …… 35
Tabelul II.28. Factorul f 37 privind accesul din drumurile publice …………………………………………. 36
Tabelul II.29. Factorul „E 1” privind observarea, semnalizarea, alarmarea și alertarea în caz de
incendiu ……………………………………………………………………………………………………………………….. 36
Tabelul II.30.Factorul „E 2” privind echiparea cu instalații de limitare și stingere a incendiilor .. 37
Tabelul II.31.Factorul „E 3” privind asigurarea alimentarii cu apă pentru stingerea incendiului .. 37
Tabelul II.32.Factorul „E 4” privind siguranț a în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor cu
rol de securitate la incendiu …………………………………………………………………………………………….. 37
Tabelul II.33. Factorul privind starea de operaționalitate a instalațiilor de stingere cu spumă sau a lt
agent stingător E 5 ………………………………………………………………………………………………………….. 38
Tabelul II.34.Factorul „D 1” privind dotarea cu mijloace de intervenție ………………………………… 38
Tabelul II.35.Factorul „D 2” privind intervenția personalului și calitatea acestuia …………………… 38
Tabelul II.36.Factorul „D 3” privind existența persoanelor pe locul de muncă și nivelul de instruire al
acestora. ……………………………………………………………………………………………………………………….. 38
Tabelul II.37.Factorul „I 1” privind categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului cu
care s -a încheiat o convenție. ………………………………………………………………………………………….. 39
Tabelul II.38.Determinarea factorului „I 2” privind categoria serviciului de pompieri militari care
intervin în caz de incendiu ……………………………………………………………………………………………… 39
Tabelul II.39.Factorul „I 3” privind timpul de începere a intervenției serviciului de pompieri civili sau
militari. ………………………………………………………………………………………………………………………… 39
Tabelul II.40. Cuantificarea factorului de activare „A” ………………………………………………………. 42
Tabelul II.41. Facto rul de gravitate „G” privind consecințele probabile în caz de incendiu …….. 43
Tabelul II.42. Valori orientative ale factorului de gravitate „G” pentru clădiri civile ……………… 44
Tabelul II.43. Determinarea coeficientul de ierarhizare „c i” ……………………………………………….. 46
Tabelul III.1. Zonele echipate cu sisteme și dispozitive de limitare și stingere a incendii lor ……. 80
Tabelul III.2. Numărul și modul de amplasare al stingătoarelor …………………………………………… 80
Tabelul III.3. Echiparea pichetului de incendiu …………………………………………………………………. 80
8
GLOSAR
Ardere, combustie – reacție exotermă a unei substanțe cu un comburant care emite efluenți
însoțiți de flăcări și/sau incandescență;
Bancă de date privind incendiile – situația statistică a cauzelor și pagubelor provoca te de
incendii produse într -un anumit domeniu de activitate, întocmită de organul /compartimentul de
specialitate al administrației publice centrale care coordonează activitatea respectivă sau de altă
autoritate care deține competența profesională prevăzut ă de reglementările specifice;
Clasă de reacție la foc – expresie cantitativă formulată în termeni de performanță pentru
modul de comportare a unui produs la acțiunea focului, în condiții de utilizare finală, exprimată prin
nivelul parametrilor specifici, determinați în urma unor încercări standardizate;
Compartiment de incendiu – construcție independentă (instalație), precum și construcții
comasate sau grupate, amplasate la distanțe normate față de vecinătăți sau volum construit
compartimentat prin pereți antifoc față de construcțiile (instalațiile) adiacente;
Comportare la foc – totalitatea schimbărilor fizice și chimice intervenite atunci când un
material, produs sau ansamblu, este supus acțiunilor unui incendiu standard;
Controlul riscului de incendiu – ansamblul măsurilor tehnice și organizatorice destinate
menținerii sau reducerii riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite în norme sau ghiduri;
Densitatea de sarcină termică – potențial calorific total al unui spațiu, încăpere , etc., raportat
la suprafața pardoselii luată în considerare și care se măsoară în MJ /m2;
Evaluarea riscului de incendiu – procesul de analiză /comparare a riscului de incendiu
identificat cu un nivel limită prestabilit, denumit risc de incendiu acceptat;
Identificarea per icolelor de incendiu – Procesul de apreciere și stabilire a factorilor care pot
genera, contribui și /sau favoriza producerea, dezvoltarea și /sau propagarea incendiilor;
Identificarea riscului de incendiu – procesul de estimare și cuantificare a riscului asociat unui
proces /sistem, determinat pe baza probabilității de producere a incendiului și a consecințelor evenimentului respectiv;
Incendiu – ardere necontrolată, autoîntreținută care se desfășoară fără control în timp și
spațiu, a cărui apariție și dez voltare poate avea efecte negative prin producerea de pierderi de vieți,
pagube materiale, etc. și care impune intervenția organizata /automată pentru stingere;
Nivel de stabilitate la foc – capacitatea globală normată a unei construcții sau a unui
compart iment de incendiu de a răspunde la acțiunea focului;
Probabilitatea de producere a incendiilor – măsura în care un eveniment /incendiu este
probabil să se producă și care se exprimă în număr de evenimente produse /unitate de timp;
Rezistență la foc (RF) – aptitudinea unui produs, părți sau elemente de construcție de a -și
9
păstra, pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc, etanșeitatea la foc și /sau orice altă funcție
impusă, specificate prin încercări standardizate de rezistență la foc;
Risc de i ncendiu – produsul dintre probabilitatea izbucnirii incendiilor în spații încăperi,
construcții sau compartimente de incendiu ori instalații și importanța estimată a pagubelor sau a
consecințelor lor la apariția incendiului ;
Risc de incendiu acceptat – nivelul limită maxim al riscului de incendiu, considerat acceptabil
din punct de vedere al gravității consecințelor incendiului, corelat cu probabilitatea de inițiere a
evenimentului respectiv;
Risc tehnologic – eveniment negativ asociat activităților industr iale, care are drept cauză
depășirea măsurilor de siguranță impuse prin reglementări, ca urmare a unor acțiuni umane voluntare
sau involuntare, a defecțiunilor sistemelor tehnice sau eșecul sistemelor de protecție;
Sarcină termică – energia termică care po ate fi produsă prin arderea completă a tuturor
materialelor combustibile conținute într -un spațiu, inclusiv finisajele tuturor suprafețelor;
Scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evoluția unui incendiu
în timp, identificând evenimentele cheie care îl caracterizează și îl diferențiază de alte incendii
posibile într -o incintă, și care constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului unei construcții,
instalații sau amenajări, care sintetizează regulile și măsurile de ap ărare împotriva incendiilor
stabilite prin documentațiile tehnice de proiectare /execuție elaborate;
Sistem – ansamblu de elemente materiale, umane și /sau informaționale asociate într -o relație
de interdependență, situat într -un mediu dat, care îndeplineș te una sau mai multe funcții specificate,
în scopul desfășurării corespunzătoare a uneia sau mai multor activități;
Standard – document stabilit prin consens și aprobat de un organism recunoscut, care
stabilește reguli, prescripții sau caracteristici pentr u diferite utilizări comune și repetate, precum și
activități sau rezultatele lor, în scopul obținerii unui nivel optim de ordine într -un context dat;
Sursă de aprindere – fenomen fizic, chimic sau de altă natură care generează o cantitate de
energie capab ilă de a iniția aprinderea unui material sau mediu combustibil;
Uși de evacuare – elemente mobile de închidere a golurilor de circulație și /sau evacuare din
pereții care delimitează diferite spații într -o construite;
Utilizator – persoană fizică sau jurid ică care folosește un bun, cu orice titlu, în interesul său, al
altuia sau în interes public.
10
REZUMAT
Lucrarea de disertație cu titlul „ Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor de
apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz ” dorește să pr ezinte o abordare sistematică a
problematicii privind securitatea la incendiu a construcțiilor, precum și a managementului riscurilor
specifice de incendiu la nivelul unei clădiri administrative, având în vedere că datorită globalizării și
dezvoltării econ omice, tot mai mulți oameni ajung să lucreze pentru companiile multinaționale care
își desfășoară activitățile în clădiri tot mai complexe din punct de vedere arhitectural, dar care totodată prezintă și riscuri ridicate pentru ocupanți.
În prima parte a lu crării se prezintă succint tip urile de metode de identificare și evaluare a
riscurilor de incendiu urmând ca ulterior s ă se detalieze metoda matematică S.I.A. de evaluare a
riscului de incendiu. Această metodă este utilizată în Elveția și este agreată de c ătre Societatea
elvețiană a inginerilor și arhite cților (S .I.A.). În România această metodă se aplică pentru clădirile
civile și pentru clădirile de producție și/sau depozitare definite conform Normativului P 118-99.
Metoda matematică presupune o strictă o bservare a măsurilor generale de securitate la
incendiu, a măsurilor de protecție a ocupanților/utilizatorilor, precum și a prescripțiile tehnice ale instalațiilor.
În al treilea capitol s -a întocmit scenariu de securitate la incendiu pentru o clădire de b irouri,
scenariu care reprezintă o parte importantă în asigurarea unei securități la incendiu optime, deoarece
conține toate datele de care este nevoie pentru îndeplinirea acestei cerințe esențiale pentru siguranța
oamenilor.
De asemenea s -a realizat calculul de evaluare a riscurilor de incendiu, pentru clădirea
analizată cu ajutorul metodei matematice S.I.A.
Evaluarea riscurilor reprezintă de asemenea o parte foarte importantă pentru asigurarea
securității la incendiu, deoare ce printr -un calcul de evaluar e a riscurilor corect efectuat putem stabili
dacă măsurile folosite pentru asigurarea protecției pasive și active care s -au luat pentru a asigura un
nivel minim de securitate la incendiu sunt suficiente și dacă nu sunt, se poate trece la revizuirea
acestor a precum și la elaborarea unor noi măsuri în vederea aducerii lor la un nivel corespunzător.
Drept dovadă stă și obligația legală a conducătorilor instituțiilor/administratorilor operatorilor
economici de a asigura identificarea și evaluarea riscurilor de incendiu din unitățile proprii precum și
corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu nivelul și natura riscurilor.
11
ABSTRACT
The thesis entitled " Identification, evaluation and implementation of fire protection – Case
Study " aims to present a systematic approach to issues regarding fire safety construction and fire risk
management at an office building, given that due to globalization and economic development, more
and more people come to work for multinational companies operating în more com plex buildings în
terms of architecture, but also presents high fire risks for occupants.
The first part describes briefly the types of methods for identification and assessment of fire
risks will subsequently be detailed mathematical method of fire risk a ssessment S.I.A. This method is
used în Switzerland and is approved by the Swiss Society of Engineers and Architects (SIA). în
Romania this method applies to civilian buildings an d buildings of production and/ or storage as
defined by P 118- 99.
The mathematical method requires strict observation of fire safety general measures,
measures to protect occupants / users and the technical requirements of installations.
In the third chapter was established scenario of fire safety for an office building, scenario
represents an important part în ensuring optimal fire safety because it contains all the data needed to
fulfill the essential requirements for safety of people.
The calculation was performed to assess the risk of fire to the building analyzed using
mathema tical method S.I.A.
Risk assessment is also a very important part to ensure fire safety, as determined by
calculation of risk assessment is performed correctly can determine whether the measures used to ensure passive and active protection that have been taken to ensure a minimum level of security fire
is sufficient and if not, you can proceed to review them and to develop new measures to bring them to
an appropriate level.
As proof , institutions has the legal obligation of leaders / managers of economic operators to
ensure the identification and assessment of fire risks în their units and fire protection balancing the
fire protection with the level and nature of the risks.
12
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
INTRODUCERE
Securitatea la incendi u reprezintă o cerință esențială în vederea asigurării protecției
persoanelor, dar și pentru evitarea pierderilor materiale, în cazul în care are loc un eveniment nedorit.
Datorită globalizării și unei economii în continuă dezvoltare clădirile administrative au o
importanță deosebită, deoarece numărul acestora crește din ce în ce mai mult, la fel ca și dimensiunile
acestora, înglobând astfel mai multe funcțiuni care în mod normal ar trebui să se regăsească în clădiri
diferite, număr ul mare de persoane ce își desfășoară activitățile zilnice într -o astfel de clădire dar și
datorită nivelului ridicat al costurilor eventualelor pagube materiale pentru proprietari s au pentru
firmele de asigurări în cazul unui incendiu.
În aceasta lucrare s -a întocmit un scenariu de securitate la incendiu pentru o clădire
administrativă unde se găsesc toate datele cu privire la clădirea pentru care s -a realizat studiul de caz
și măsurile care trebuie luate pentru asigurarea protecției ocupanților și evacuarea acestora.
Totodată se cunoaște faptul că legislațiile actuale, privind securitatea la incendiu a clădirilor,
tind să dea prioritate absolută salvării vieții, în detrimentul propr ietății și se consideră că distrugerile
materiale și ale clădirii provocate de incendiu sunt proble me ale proprietarului sau asiguratorului. Din
această cauză numărul mare de persoane care își desfășoară activitatea într -o astfel de clădire
reprezintă o problemă deosebit de importantă deoarece poate rezulta un număr mare de victime în
urma unui incendiu.
Lucrarea de disertație cuprinde înlănțuit o serie de aspecte teoretice dar și practice privind
calculul de evaluare a riscurilor de incendiu care reprezintă de fapt o transpunere în ghidurile naționale a metodei matematice S.I.A, metoda utilizată în Elve ția și agreată de către Societatea
elvețiană a inginerilor și arhitecților.
La ultimul capitol s -a realizat un calcul pentru evaluarea riscurilor de incendiu pentru
compartimentul de incendiu reprezentat de spații pentru birouri, folosind această metodă, p rin care
s-a stabilit că măsurile de protecție împotriva incendiilor în compartimentul analizat întrunesc
condițiile impuse de normative.
În cuprinsul celor patru capitole prezentate se prezintă unele concepte teoretice fundamentale
privind securitatea la incendiu și managementul riscului de incendiu, cu reprezentarea și aplicarea metodelor de evaluare existente la un caz determinat, aspecte care reflectă importanța evaluării
riscului de incendiu la această categorie de obiective, evaluare care are la bază obiective ca
securitatea vieții, protecția mediului, continuitatea activității, protecția proprietății și a patrimoniului cultural, etc., în concordanță cu legislația actuală în acest sens pe plan european dar și internațional .
13
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
CAPITOLUL I
METODE ȘI CARACTERISTICI PRIVIND EVALUAREA RISCULUI DE
INCENDIU
I.1. Generalități privind m etodele de evaluare a riscului de incendiu
Eficienț a analizei de risc, este condiționată în principal de corelarea corect ă a metodelor de
analiz ă cu natura riscului analizat și cu scopul urmărit. Utilizarea unei metode neadecvate de evaluare
a riscului se traduce în primul rând prin valorificarea incomplet ă sau defectuoas ă a datelor
disponibile. În consecinț ă se obțin date parțiale sau eronate care sunt inutilizabile în acțiunile d e
control al riscului.
Decizia privind alegerea metodei celei mai adecvate de evaluare a riscului de incendiu la
nivelul unui sistem /proces supus analizei, trebuie să aibă în vedere specificul fiecărei metode de
analiză și evaluare în raport cu următoarele criterii:
• raportarea metodelor la pericolele potențiale și la reglementările existente în vigoare ;
• factorii de risc luați în considerare în procesul de analiză de risc;
• eficiența metodei raportată la scopul urmărit prin analiză;
• baza de date avută la dispoziție.
Deși între metodele de evaluare a diferitelor tipuri de risc există multe asemănări, îndeosebi
tehnicile pe care le utilizează (grafice, analitice, matematice), ele se diferențiază net în raport cu
scopul urmărit, cu informațiile pe care le utilize ază sau furnizează pentru diminuarea riscului, precum
și prin natura măsurilor de protecție folosite pentru controlul riscurilor.
Metodele de evaluare a riscului de incendiu iau în considerare factorii de risc specifici
determinați de periculozitatea substanțelor și materialelor utilizate în construcții/procese și analizează
în principal eficacitatea sistemelor existente de protecție la foc (pasivă și activă), în momentul
producerii incendiului , iar metodele de evaluare a riscului tehnic/tehnologic analizea ză comportarea
în exploatare a sistemelor tehnice/tehnologice, urmărind conservarea în timp a performanțelor
tehnice, astfel încât să nu se producă defecte și/sau cedări ale sistemelor respective, care pot genera
diferite evenimente tehnice considerate ca inacceptabile (incendii, explozii, degajări de noxe,
zgomot, radiație , etc.). Performan țele tehnice ale sistemului analizat, pot fi influențate (afectate prin
acțiunea cumulat ă a unui complex de factori materiali, naturali și umani).
Prin urmare, metodele de evaluare a riscului de incendiu, trebuie s ă satisfacă îndeosebi
14
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
criteriul de performan ță referitor la eficacitatea m ăsurilor de protecție aplicate.1
Potrivit legislației în vigoare, în raport de faze le determinante ale unui sistem /proces supus
evaluării de risc, care pot fi de proiectare, execuție, exploatare sau post -utilizare precum și de
funcțiile acestuia, după caz, civilă, de producție/depozitare sau mixtă, pentru evaluarea riscului de
incendiu, se pot utiliza următoarele tehnici procedee și metode, denumite în continuare metode :
I.2. Metode calitative de evaluare a riscului de incendiu
Sunt metode care tratează atât consecințele cât și probabilitatea, ceea ce implică folosirea unor
criterii calitative și utilizarea unor date și informații diferite pentru separarea parametrilor care
stabilesc scala de încadrare în domeniul riscului acceptabil. Această abordare este subiectivă, fiind puțin mai restrictivă și permite un grad de generalizare mai ridicat.
Exemple: – metoda What -if (ce dacă);
– metoda Checklist (catalogul);
– metoda arborilor de defectare;
– analiza de hazard și operabilitate (HAZOP) ;
– determinarea probabilității prin analiza istorică.
I.3. Metode matematice de evaluare a riscului de incendiu
Sunt metode cantitative sau semic antitative, ce constau în determinarea unei valori numerice
atașate sistemului analizat, valoare calculată cu relați a de calcul I.1 în care intervin ca necunoscute
pericolele de incendiu, consecințele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale măsu rilor de
apărare împotriva incendiilor prevăzute, precum și posibilitatea de activare a factorilor de pericol,
fiecare dintre acești factori fiind cuantificați și exprimați prin valori numerice cu ajutorul unor scări
convenabil alese.
AxMCxPRinc=
(I.1)
în care:
Rinc – riscul de incendiu;
P,C – pericolul potențial și consecințele generate de factorii de risc existenți;
M – totalitatea măsurilor de protecție la foc asigurate;
A – coeficient care exprimă probabilitatea de activare a factorilor de risc.
La rândul lor factorii P, C, M sunt exprimați prin relații de calcul în care necunoscutele sunt
elemente specifice categoriei de factori. Valoarea obținută pentru riscul de incendiu (R inc) se compară
cu anumite valori ale riscului admis (acceptat) pentru tipul de obiectiv analizat. Se consideră că
1http://www.termicasv.ro/SPSU/Masuri/EFRISC/Generalitati.pdf
15
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
siguranța la foc în cazul analizat este acceptabilă, dacă:
admis i inc R R≤ (I.2)
în care:
Rinc – riscul de incendiu efectiv ;
Ri admis – riscul de incendiu admis (acceptat) ;
Metoda matematică reprezint ă un model sintetic ce evidențiază eficacitatea măsurilor de
protecție adoptate pentru riscul de incendiu existent la nivelul sistemului analizat, asigurând o
valorificare optimă a datelor existente, cât și identificarea soluțiilor de reducere a riscului e fectiv. Prin
utilizarea factorilor de protecție în strânsă corelare cu prevederile reglementărilor tehnice privitoare
la siguranța la foc, ea este o metodă strict specifică evaluării riscului de incendiu.
Spre deosebire de alte metode, metodele matematice nu se raportează prea mult la tehnicile
folosite de statistică și de calculul al probabilității. Pornind de la dezavantajele pe care le reprezintă
datele statistice, modelul matematic al acestor metode ia în considerare îndeosebi factorii potențiali
de ris c, măsurile de protecție pasivă și activă aplicate, precum și probabilitatea de activa re a factorilor
de risc.
Exemple: – metoda S.I.A. (Societe Suisse des Ingenieurs et des Architects);
– metode de analiză a arborilor de stare /evenimente (Event Tree);
– metode probabilistice de apariție a riscurilor de incendiu (Fault Tree) ;
– analiza barierelor de protecție L.O.P.A.(Layer of Protection Analysis )
I.4. Metode analitice de evaluare a riscului de incendiu
Sunt m etode specifice riscului tehnic/tehnologic, neputând fi aplicate ca atare în evaluarea
riscului de incendiu, separat de riscul tehnic/tehnologic și constau în identificarea și analizarea pe
baza algoritmilor logici, a tuturor disfuncțiilor ce pot să apară în sistemul/procesul supus evaluării de
risc și a căror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.
Acestea pot fi aplicate doar la categoriile de procese tehnologice în care cele două naturi de
risc (tehnologic/de incendiu) nu au în realitate o existență separată, deoarece în cadrul metodelor
respective susceptibilitatea la incendiu și/sau explozie este un factor de risc luat în considerare. În aceste cazuri, riscul de incendiu este confirmat în riscul tehnic /tehnologic, ieșind însă din sfera de
reglementare privitoare la ap ărarea împotriva incendiilor.
Metodele analitice au în general avantajul flexibilității și eficienței și sunt foarte sigure, dar
acestea presupun personal specializat pentru efectuarea investigațiilor specifice, o aplicare sistematică asupra sistemului în cauză și un program de calcul bazat pe algoritmi adecvați
Exemple: – Metoda de Analiză a Disfuncțiilor Sistemelor (M.A.D.S.)
– Metodă Organizată Sistemică de Analiză a Riscurilor ; (M.O.S.A.R.)
16
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
I.5. Metode grafice de evaluare a riscului de incendiu
Se bazează pe exprimarea riscului de incendiu ca o funcție de doi parametri globali, respectiv
probabilitatea (P) de apariție a unui eveniment și nivelurile de gravitate (G) a consecințelor,
parametrii care sunt cuantificați cu un anumit număr de valori, precum și compararea acestei funcții
cu anumite domenii de acceptabilitate.
Aceste metode folosesc sistemul de reprezentare grafică plană a profilului de risc în
coordonatele x – probabilitate (P) și y – gravitate (G) și se poate exprim ă generic prin relația:
G) (P,f Rinc= (I.2)
Reprezentarea grafică a acestei relații în sistemul de coordonate P -G, în funcție de
probabilitatea de producere a incendiilor și nivelurile de gravitate, conduce la delimitarea celor două
domenii caracteristice ale ris cului și la obținerea profilului riscului de incendiu atașat unui obiectiv,
reprezentat de linia de demarcație dintre riscul acceptabil și inacceptabil.
Stabilirea limitei de demarcație (profilul riscului) se face pe baza criteriilor de apreciere a
gravită ții consecințelor stabilite prin reglementări, ori aceasta se negociază între entitățile care
exploat ează sau pun în operă un sistem /proces și autoritățile cu atribuții privind protecția vieții,
bunurilor și mediului, luându- se în considerare atât natura și amploarea proceselor distructive cât și
sensibilitatea țintelor potențiale la efectele acestor procese. În tabelul I.1 este prezentată o scară de
apreciere a consecințelor accidentelo r tehnice urmate de incendiu și /sau explozie.2
Tabelul I.1: Scara de apreciere a gravității consecințelor evenimentelor
Nr.
crt. Gravitatea
consecințelor Nivelul
gravității
(G) Semnificația gravității consecințelor
1 Consecințe nule G = 0 – Efecte inerente activității normale de exploatare a une i construcții,
instalații sau sistem tehnic /tehnologic (ușoare deteriorări respectiv ușor
disconfort al personalului angajat)
2 Consecințe minore G = 1 – Deteriorări ușoare ale construcției sau instalației, fără a fi afectată
fiabilitatea sau securitatea în exploatare a acestora.
– Disconfort resimțit de utilizatori (fum, gaze toxice, miros)
3 Consecințe
semnificative
/moderate G = 2 – Dislocări a unor părți din construcție sau instalație ce conduc la disfuncții
în exploatarea ulterioară a acesteia.
– Ușoare vătămări corporale (arsuri, rănire) resimțite de către o singură
persoană.
– Intoxicarea unui număr limitat de persoane (cel mult 5) cu produse toxice ,
având toxicitate redusă și /sau medie.
4 Consecințe grave G = 3 – Deteriorarea structurii de rezistență a construcției, instalației sau
sistemului tehnic /tehnologic.
– Vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane.
– Intoxicarea unui număr limitat de persoane (cel mult 5) cu produse de
toxicitate ridicată.
– Contaminarea mediului înconj urător cu produse toxice.
5 Consecințe G = 4 – Vătămări corporale extrem de grave ale mai multor persoane (peste 5), sau
2 OMIRA nr. 210 din 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de
incendiu, modificat și completat pri n Ordinul nr. 663 /2008, Monitorul Oficial nr. 360, 28 mai 2006.
17
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
foarte grave decesul a cel puțin unei persoane.
– Distrugerea construcției sau instalației /sistemului tehnic /tehnologic,
precum și a celor din împrejurimi.
6 Consecințe
catastrofale G = 5 – Deteriorarea construcțiilor /instalațiilor învecinate.
– Contaminarea puternică a mediului înconjurător.
– Vătămări corporale și /sau decese în rândul populației.
Profilul riscurilor se poat e concretiza prin stabilirea unei valori de referință (P x G) ref a
produsului dintre valoarea P asociată probabilității ρ[h-1, an-1] de producere a evenimentului nedorit
final (accidentul tehnic/tehnologic) și nivelul G al gravității acestuia, exprimat potrivit scării de
apreciere a gravității consecințelor. Corelația stabilită între probabilitatea producerii unui eveniment
(risc tehnologic/de incendiu) și gravitatea consecințelor/efectelor acestuia asupra unor ținte potențiale
identificate la nivelul unui sistem/proces supus analizei, se poate reprezenta grafic sub forma unei
grile/scări probabilitate -gravitate prevăzută în Figura I.1.
Figura I.1. Grila /scara probabilitate – gravitate
Consecințe
catastrofale
G = 5
Consecințe
foarte grave
G = 4 DOMENIUL RISCURILOR
INACCEPTABILE
P x G > 4 **
Consecințe
grave
G = 3 Frontiera dintre domeniul riscurilor acceptabile
și domeniul riscurilor inacceptabile
Consecințe
semnificativ e
moderate
G = 2
Consecințe
minore
G = 1 DOMENIUL RISCURILOR
ACCEPT ABILE
P x G ≤ 4**
Consecințe
nule
G = 0
G
P
[h-1] Evenimente
extrem de
rare P = 1
( ρ≤ 10-10 ) Evenimente
rare
P = 2
(10-10 <ρ≤ 10-8) Evenimente
improbabile
P = 3 (10-8<ρ≤
10-6) Evenimente
probabile
P = 4 (10-6<ρ≤
10-4) Evenimente
frecvente*
P = 5
(ρ> 10-4)
* evenimente nedorite (accidentele tehnice) caracterizate prin probabilități de producere
comparabile cu probabilitățile admise pentru erorile umane inerente;
** valoarea de referință adopta t ă ( P x G ) ref în vederea clasificării scenariilor posibile de
18
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
proximitate în acceptabile și inacceptabile.
Există trei variante ce permit trecerea din domeniul riscurilor inacceptabile în domeniul
riscurilor acceptabile, prin:
• măsuri de prevenire, diminuând probabilitatea de producere a evenimentului nedorit
• măsuri de protecție, diminuând gravitatea consecințelor evenimentului nedorit
• transferarea riscului (mai exact a consecințelor financiare ale acestuia), de obicei, către
asiguratori, realizând o deplasa re artificială a curbei de separare a domeniilor de risc, care de fapt nu
micșorează riscul.
Figura I.2. Model grafic privind încadrarea riscului de incendiu în domeniul acceptabil
În prezent, principala dificultate pentru autoritățile publice de specia litate care doresc să
folosească această metodă de evaluare, o reprezintă lipsa datelor statistice privind probabilitatea de
producere a unor evenimente și gravitatea consecințelor acestora.
Metodele grafice sunt metode de evaluare specifice riscului tehni c/tehnologic, utilizarea lor
presupune un colectiv de analiști cu o bogată experiență în securitatea echipamentelor tehnice și
siguranța tehnologică, de aceea ele nu permit evidențierea măsurilor de siguranță la foc. Totuși ele pot fi utilizate în procesul de analiză a riscului, cu unele limite, specifice metodelor pe de o parte și a
naturii riscului pe de altă parte.
I.6. Metode economice de evaluare a riscului de incendiu
Sunt metode de evaluare a riscului de incendiu care se bazează pe o serie de program e de
calcul ce înglobează probabilitatea, consecințele și datele pentru determinarea costului privind
realizarea diferitelor măsuri de securitate la incendiu, precum și pentru realizarea unui nivel optim de
securitate pe baza reducerii riscului global.
19
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
CAPITOLUL II
METODA MATEMATICĂ S.I.A. DE EVALUARE A RISCULUI DE
INCENDIU
II.1. Noțiuni introductive
Evaluarea riscului de incendiu prin metode matematice permite obținerea unor rezultate care
pot fi ușor de susținut întrucât sunt mai bine fundamentate ști ințific și calculate cu mai multă
exactitate. Elaborarea unor metode științifice de evaluare a riscurilor și a nivelurilor de protecție a
constituit o preocupare constantă a specialiștilor din diferite domenii. O implicare interesată au avut
și au în acest sens marile societăți de asigurări.
Pentru studiul de caz am ales ca și metodă de evaluare a riscului de incendiu “Metoda
matematică S .I.A. de evaluare a riscului de incendiu”, o metodă specifică de evaluare a riscului
cantitativă. Această metodă este uti lizată în Elveția și este agreată de către Societatea elvețiană a
inginerilor și arhitecților (S .I.A.). Metoda a fost elaborată în anul 1960 de către ing. Max Gretener,
fostul director al Serviciului de Prevenire a Incendiilor (S .P.I.), devenit ulterior Institutul de
Securitate.
Metoda a fost perfecționată succesiv în colaborare cu alți specialiști din Asociația
Stabilimentelor Cantonale de Asigurări la Incendiu (A .E.C.A.I.) și societatea inginerilor și
arhitecților din Elveția. A fost publicată pentru pri ma dată în anul 1973 ca documentație și ca fișă de
securitate a Institutului de Securitate.
În România această metodă se aplică pentru clădirile civile și pentru clădirile de producție
și/sau depozitare definite conform Normativului P118- 99. Metoda se apli că pentru fiecare
compartiment de incendiu sau la ansamblul clădirii dacă această nu prezintă decât un compartiment de incendiu. Compartimentele de incendiu din aceeași clădire trebuie să fie separate prin elemente
constructive (pereți, planșee etc.) cu o rezistență la foc de minim 90 min. Nivelurile de risc de
incendiu și siguranță la foc a compartimentelor de incendiu din aceeași clădire se tratează separat.
Metoda se aplică atât la clădirile existente, cât și la clădirile în faze de proiectare sau execuț ie.
Metoda matematică S .I.A. nu conține formule matematice de evaluare global, pe clădiri, a riscului de
incendiu din două sau mai multe compartimente de incendiu ale acesteia. Metoda nu se aplică la
depozite paletizate și instalații tehnologice în aer lib er: rafinării, cisterne, transformatoare, instalații
de transbordare etc.
3
Metoda matematică presupune o strictă observare a măsurilor generale de securitate la
3 SIA – Societé Suisse de ingénieurs et des architectes (1984), Evaluation du risque d`incendie. Methode de calcul , Zurich
20
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
incendiu (distanțe de siguranță între construcții, etc.), a măsurilor de protecție a ocupanților
/utilizatorilor (căi de evacuare, iluminat de siguranță), precum și a prescripțiile tehnice ale
instalațiilor. Metoda permite a se ține cont de factorii de pericol (esențiali) și de a defini măsurilor
necesare de control al riscului de incendiu.
Riscul de incendiu se referă la ansamblul clădirilor sau la părți din ele (compartimente de
incendiu separate adecvat). Un compartiment de incendiu poate îngloba un etaj sau mai multe, iar compartimentarea acestuia conduce la formarea de „celule rezistente la foc ” de max. 200m
2.
Precizări privind calculul evaluării riscului la incendiu :
– pentru unii factori și coeficienți sunt întocmite tabele alternative, în funcție de
terminologia specifică utilizată în vechile și actualele reglementări tehnice, inclusiv în unele țări
europene;
– factorii pentru situații normale sau conforme au, de regulă, valoarea de reper 1,00;
– măsurile de securitate la incendiu se prezumă a fi realizate conform normelor
prevăzute în reglementările tehnice de specialitate;
– se consideră că precizia de calcul este suficientă dacă se operează cu minim două
zecimale;
– în calcul se iau în considerare rezultatele obținute din cuantificarea celor mai
defavorabile valori în raport cu nivelul riscului de incendiu; pentru factorii de pericol se utilizează valorile mari, iar pentru măsuri de protecție împotriva incendiilor se folosesc valorile mici;
– în cazul unor valori intermediare față de intervalele întabelate, pentru cuantificare
se poate apela la interpolarea liniară.
Conceptul metodei este fundamentat pe relația matematică de bază a riscului de incendiu
GAB Ref ××= (II.1)
în care:
Ref = riscul de incendiu efectiv (existent);
B = pericolul de incendiu al clădirii ;
A = coeficientul care exprimă probabilitatea de activare a factorilor de r isc;
G = coeficient privind gravitatea consecințelor posibile ale incendiului.
După cum este cunoscut, fiecare clădire este expusă la un pericol de incendiu, a cărui
evoluție este influențată de numeroși factori favorizanți. Raportul format din factorii de pericol
potențial și produsul factorilor ansamblului măsurilor de protecție definesc pericolul de incendiu al clădirii, care este reprezentat cu relația:
MPB=
(II.2)
21
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
în care:
P = factorul de punere în pericol;
M = factorul pentru măsurile de securita te la incendiu.
Fiecare din termenii prezentați în relația de calcul a riscului de incendiu se exprimă prin
produsul a mai multor factori cuantificați, care vor fi detaliați în continuarea lucrării, astfel riscul
efectiv de incendiu se calculează după relația:
GAIDEFPRef ×××××=
(II.3)
Condiția de acceptabilitate pentru orice situație analizată, a riscului de incendiu efectiv R ef,
constă în situarea acestuia în domeniul riscului acceptabil (admis) R a, adică:
a efR R≤ (II.4)
în care:
Ref = riscul de incendiu efectiv (existent);
Ra = riscul de incendiu acceptat sau admis pentru tipul de obiectiv luat în analiză.
Riscul de incendiu acceptat R a este valoarea limită admisibilă a riscului de incendiu și se
determină cu relația:
m i a Rc R×= (II.5)
în care:
ci = coeficient de ierarhizare sau de corecție a riscului;
Rm = riscul de incendiu minim admis (sau redus) .
Securitatea la incendiu S i, reprezintă un indicator abstract asociat riscului de incendiu a cărui
valoare s e raportează la cifra 1. Securitatea la incendiu este asigurată în toate situațiile în care se
îndeplinesc condițiile din una dintre relațiile matematice de mai jos:
1≥=
efa
iRRS
(II.6)
Desigur, la elaborarea metodei de calcul au fost u tilizați o serie de factori reprezentați prin
simboluri și combinații de litere, care sunt explicați în prezenta lucrare.
Riscul efectiv de incendiu R ef este rezultatul dat de produsul dintre pericolul de incendiu,
factorul de activare și coeficientul priv ind gravitatea consecințelor posibile ale incendiului conform
relației de mai jos:
GAIDEFPRef ×××××=
(II.7)
22
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Pericolul potențial P este determinat de produsul factorilor de pericol rezultați din conținutul
construcției – P1 (materiale și substanțe utilizate) și factorii de pericol care provin din concepția
construcției – P2 (sarcina termică a elementelor de construcție, mărimea și numărul de nivele și
geometria spațiilor).
Factorul sintetic privind ansamblul pericolelor potențiale P, se determină c u relația:
2 1PPP×= (II.8)
în care:
P1 = pericolul potențial rezultat din conținutul construcției;
P2 = pericolul potențial rezultat din concepția constructivă privind securitatea la
incendiu a clădirii.
Factorul de pericol rezultat din conținutul construcției P 1, se determină cu ajutorul a 4 factori
specifici, prin relația:
krcq P ×××=1 (II.9)
în care:
q = factor de sarcină termică mobilă a materialelor utilizate în construcție;
c = factor de combustibilitate (rea cție la foc);
r = factor de pericol de fum (opacitate);
k = factor de coroziune a fumului sau pericolul de toxicitate.
Factorul de pericol rezultat din concepția constructivă privind protecția la incendiu P 2, se
determină cu ajutorul a 3 factori specifici, prin relația:
gei P××=2 (II.10)
în care:
i = factor de sarcină termică fixă din structura construcției, dată de natura
materialelor combustibile;
e = factor de înălțime a construcției, diferențiat pentru construcții parter, constru cții
subterane și numărul de nivele;
g = factor de suprafață a compartimentului de incendiu.
23
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.2. Prezentarea și cuantificarea factorilor de risc specifici „P 1” și „P2”
II.2.1. Cuantificarea factorului „q” în funcție de densitatea de sarcină termică
q- factor ce ține seama de sarcina termică mobilă și care reprezintă cantitatea totală de căldură
degajată în urma arderii complete a tuturor materialelor raportată la suprafața incintei, deci densitatea
de sarcină termică q m (Mj/m2). Valorile acestui factor sunt prezentate în tabelul II.1.
Tabelul II.1. Cuantificarea factorului „q” în funcție de densitatea de sarcină termică
Densitatea sarcinii termice
qm (Mj /m2) q Densitatea sarcinii termice
qm (Mj /m2) q
Până la 50 0,60 421 – 630 1,50
51 – 75 0,80 631 – 840 1,70
76 – 105 0,90 841 – 1260 2,00
106 – 150 1,00 1261 – 1680 2,30
151 – 210 1,10 1681 – 2940 2,50
211 – 300 1,20 Mai mare de 2940 2,70 301 – 420 1,30
II.2.2. Cuantificarea factorului de combustibilitate „c”
c- factor de combustibilitate ce cuantifică inflamabilitatea și viteza de ardere a materialelor
combustibile. În evaluarea de risc se va ține seama de materialele cu cea mai mare combustibilitate și care trebuie să reprezinte cel puțin 10% din totalul sarcinii termice Q
m a compartimentulu i de
incendiu respectiv. Factorul „c” ia în considerare periculozitatea substanțelor și materialelor
(echipamente, materiale, mobilier) existente în spațiul supus analizei. Potri vit prevederilor
normativului P 118-99, materialele și substanțele se clasifica în clase de periculozitate.
Valorile acestui fa ctor sunt prezentate în tabelul II.2 si II.3 .
Tabelul II.2. Cuantificarea factorului „c” în funcție de periculozitatea materialelor
Periculozitatea materialelor și
substanțelor Clasa de periculozitate Factor ul c
Fără periculozitate P1 1,00
Periculozitate redusă P2 1,00
P2 lichide inerte 1,00
Periculozitate medie P3 solide 1,05
P3 lichide L IV 1,10
Periculozitate mare P4 solide 1,15
P4 lichide L III 1,20
Periculozitate deosebit de mare P5 solide 1,40
P5 lichide L II 1,50
P5 lichide L I 1,60
P5 gaze combustibile 1,60
24
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Tabelul II.3. Factorul de combustibilitate „c” în raport cu gradele de combustibilitate sau de inflamabilitate ale
materialelor și substanțelor
Grade de combustibilitate sau de inflamabilitate ale
materialelor și substanțelor Factor ul c
Incombustibile 6 1,00
Practic incombustibile sau practic neinflamabile 5 1,00
Dificil combustibile sau dificil inflamabile 4 1,10
Mediu combustibile sau mediu inflamabile 3 1,20
Ușor combust ibile sau ușor inflamabile 2 1,40
Foarte ușor combustibile sau foarte ușor inflamabile 1 1,60
II.2.3. Cuantificarea factorului „r” de pericol dat de fum
r- factor de pericol dat de fum (opacitate) și ia în considerare pericolul rezultat de fumul
degajat în urma arderii (culoare, densitate, opacitate, cantitate) .
Opacitatea reprezintă absorbția fluxului luminos pe timpul incendiului și se determină
procentual. Stabilirea nivelului pericolului procentual de opacitate a fumului se face, de regulă, ținând
seama de exemplele de materiale din tabelul de mai jos sau prin asimilare .
După emisia de fum, substanțele și materialele se clasifica în trei grade de pericol (stabilite
prin experimente practice , în raport de absorbția fluxului luminos) astfel:
a) pericol de fum normal – daca absorbția fluxului luminos (opacitatea) este mai mica de 50% ,
putându- se vedea la o distanță de minim 10 m; (exemple: hârtia, lemnul, fibrele și firele naturale,
băuturi alcoolice) ;
b) pericol de fum mediu – absorbția fluxului luminos (opacitatea) intre 50% și 90% (exemple :
țesăturile realizate din fire naturale în amestec cu fire s intetice, foliile de polietilenă și polipropilenă ,
produsele din piele );
c) pericol de fum mare – absorbția fluxului luminos (opacitatea ) este mai mare de 9 0% și nu se
poate vede a la o distanță de 2 m ( exemple: produsele din cauciuc, mase plastice, poliuretan,
vopselele , hidrocarburi). Celelalte materiale se clasifică prin asimilare.
În calcul se vor lua materialele care au valoarea lui r cea mai mare și care trebuie să
reprezinte cel puțin 10% din totalul sarcinii termice Q m. Valorile acestui factor se prezintă în tabelul
II.4.
Tabelul II.4.Cuantificarea factorului „r” de pericol dat de fum
Gradul de pericol
dat de fum Opacitate
% Factor r Exemple de materi ale
Normal 1 < 50 1,00 Hârtie, lemn, fire și fibre naturale, băuturi
alcoolice
Mediu
2 50 – 90 1,10 Țesături din fire naturale în amestec cu fire
sintetice, folia de polietilenă, produse din piele
Mare
3 > 90 1,20 Produse din cauciuc, mase plastice, p oliuretan,
vopsele, hidrocarburi
25
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.2.4. Cuantificarea factorului „k” de pericol de coroziune și /sau toxicitate
k – factorul pericolului de coroziune și toxicitate, ce se referă la materialele care ard în
interiorul clădirii și produc importante cantităț i de gaze corozive și /sau toxice.
Pericolul de intoxicare a persoanelor și a animalelor este, de regulă, primul pericol la care sunt
expuse ființele vii în cazul producerii unui incendiu și care le periclitează sănătatea și viața, mai ales
datorită arderii maselor plastice și a materialelor sintetice.
În cazul unui incendiu în care ard cantități semnificative de materiale din PVC, asupra
elementelor de construcție metalice (inclusiv armătură de beton armat), poate apărea coroziunea ca
efect ulterior, datori tă acțiunii acidului clorhidric care se produce în urma combustiei clorului cu apa
folosită la stingere.
În lipsa unor date oficiale privind încadrarea produselor de ardere în raport de toxicitatea pe
care o prezintă pentru om se pot utiliza următoarele cr iterii:
a) în gradul de pericol mic se pot încadra materialele, substanțele sau mărfurile care prin
ardere dau ca produse de ardere în general bioxid de carbon și vapori de apa (exemple: lemnul, hârtia ,
textilele realizate din fibre naturale, zaharul, tutu nul și altele asemenea), nerezultând combinații ale
oxigenului cu alte elemente ori particule grele;
b) în gradul de pericol mediu se pot încadra materiale, substanțe și mărfuri care prin ardere
dau bioxid de carbon, vapori de apa și alți produși secundari cum sunt funinginea, aerosoli etc.
(exemple: articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice poliesterice);
c) în gradul de pericol mare se pot încadra materialele, substanțele și mărfurile care prin
ardere dau, pe lângă bioxid de carbon și vapori de apa, produși secundari toxici, în care apar
combinații cu clorul, sulful, azotul, cianul (exemple: carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre
sintetice poliamidice , PVC etc. ).
Tabelul II.5: Factorul „k” privind pericolul d at de toxicitatea fumului și a gazelor produse de
incendiu asupra utilizatorilor
Gradul de pericol de toxicitate
al fumului și gazelor produse
de incendiu Factor
k Exemple de materiale
Mic 1,00 Lemnul, hârtia, textilele din fibre naturale, zahărul, tutunul și
altele asemenea, nerezultând combinații ale oxigenului cu
alte elemente ori particule grele
Mediu 1,10 Articole din cauciuc, anumite vopsele, fibre sintetice
poliesterice și altele care prin ardere dau bioxid de carbon,
vapori de apă și alți produși secundari toxici, dar în limite
acceptabile, cum sunt funinginea, aerosoli etc.
Mare 1,20 Carton asfaltat, poliuretan, polistiren, fibre sintetice
poliamidice, PVC, vopsele tip cloropren și altele care prin
ardere dau, pe lângă bioxid de carbon și vapori de apă,
produși secundar i toxici, în care apar combinații cu clorul,
sulful, azotul, cianul etc.
26
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Materialele care au valoarea coeficientului k cea mai mare se iau în calcul cu condiția ca ele
să reprezinte cel puțin 10% din totalul densității de sarcină termică Q m.
II.2.5. Cuan tificarea factorului „i” dat de sarcina termică fixă din structura construcției
i – factor de sarcina termică fixă a imobilului, depinde de combustibilitatea elementelor de
construcție portante /neportante și de influența lor în propagarea incendiului (tabe lul II.6).
a) structura portantă poate fi constituită din elemente de construcții:
– rezistente la foc cu rezistență mecanică (R și/sau REI), cum sunt: stâlpi, grinzi, ferme,
pereți, diafragme, structuri speciale de acoperiș (cupole, piramide, elemente cur be spațiale), șarpanta
acoperișului, pane, contravântuiri orizontale și verticale, panouri de învelitoare și suportul continuu al
acesteia;
– rezistente la explozie, verticale, orizontale sau înclinate;
– antiex, care prin lovire nu produc scântei.
b) elementele fațadei și/sau acoperișului pot fi :
– incombustibile: metal, beton, piatră, cărămidă, țiglă, ceramică etc.
– combustibile protejate: plăci și panouri termoizolante multistrat (sandwich) cu tablă
metalică la exterior, cu izolația ignifugată sau nei gnifugată; plăci de policarbonat ignifugate, lemn
ignifugat etc.
– combustibile neprotejate: lemn neprotejat, plăci din mase plastice neignifugate, stuf, carton
asfaltat etc.
c) protecția la foc a elementelor de construcție se poate realiza prin:
– aplicare de tratamente cu vopsele intumescente sau termospumante;
– ignifugare în masă ori de suprafață;
– aplicarea pe element de tencuieli, pe metal prin torcretare;
– placarea cu plăci rezistente la foc;
– circulația apei în canalele din masa elementului metalic;
– perdele de apă pe fațade și acoperiș.
Tabelul II.6. Factorul „i” privind combustibilitatea elementelor de construcții structurale, de fațadă și ale acoperișului
Elementele fațadei și
acoperișului
Structura portantă
Factor i
Incombustibile
CO Combustibile
protejate
C1 –C2 Combustibile
neprotejate
C3 -C4
Structură din beton, cărămidă, piatră, metal
protejat la foc sau din alte materiale
incombustibile protejate la foc 1,00 1,05 1,10
Structură metalică neprotejată la foc 1,00 1,10 1, 15
Structură din lemn masiv protejat la foc 1,10 1,15 1,20
Structură din lemn neprotejat la foc 1,20 1,25 1,30
27
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Tabelul II.7. Factorul „i” în funcție de clasele de reacție la foc a elem entelor structurii portante, fațadei și acoperișului
Structura portantă
Factor i
Fațade și/sau acoperișuri
Clase de reacție la foc A1 și/sau A2 B și/sau C D și/sau E
A1și/sau A2 1,00 1,05 1,10
B și/sau C 1,10 1,15 1,20
D și/sau E 1,20 1,25 1,30
II.2.6. Cuantificarea factorului „e” în funcție de înălțimea construcției
e – factor dat de înălțimea utilă a localului, construcției, nivelului. În cazul imobilelor cu mai
multe etaje de înălțime normală, numărul de etaje determină factorul e, în timp ce p entru etajele cu
înălțimea mai mare de 3 m, cota planșeului analizat este determinantă.
Pentru imobile cu un singur etaj factorul e se determină în funcție de înălțimea utilă a
localului, iar pentru subsoluri, diferența între cota la care e drumul de acces și cota planșeului din
subsolul considerat, permit determinarea lui e . Valorile factorului se prezintă în tabelele II.8, II.9 și
II.10.
Tabelul II.8. Cuantificarea factorului „e” pentru construcții cu un singur nivel
Construcții cu un singur nivel
Înălți mea localului Qm< 420 MJ/m2 420 <Qm<840 MJ/m2 Qm>840 MJ/m2
H > 10 m 1,00 1,25 1,50
7m < H < 10 m 1,00 1,15 1,30
H < 7 m 1,00 1,00 1,00
Tabelul II.9. Cuantificarea factorului „ e” pentru construcții subterane
Număr de nivele
subterane Cota pardoselii
[ m] Factor e
1 S1 – 3 1,40
2 S2 – 6 1,90
3 S3 – 9 2,60
≥ 4 S4 ≥ – 12 3,00
Tabelul II.10.Factorul e în funcție de nivelurile supraterane ale clădirii etajate
Număr de
niveluri Înălțimea construcției
[m] Factor e
≥12 ≥ P+11 ≥ 37 2,00+Ad
11 P+10 34 2,00
10 P+9 31 1,95
9 P+8 28 1.90
8 P+7 25 1,90
7 P+6 22 1,85
6 P+5 19 1,80
5 P+4 16 1,75
28
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
4 P+3 13 1,65
3 P+2 10 1,50
2 P+1 7 1,30
1 P ≤ 4 1,00
II.2.7. Determinarea factorului de amploare „g”
g – factor ce ia în considerare suprafața care poate fi cuprins ă de incendiu precum și forma
suprafeței respective. La aceeași suprafaț ă și la aceleași materiale utilizate riscul de propagare este
invers proporțional cu raportul lungime/lățime (timpul de incendiere totală prin propagare direct ă este
mai mic la construcțiile având lungimea mult mai mare decât lățimea). Totodată, acțiunea de limitare
a propagării incendiilor este cu atât mai ușoară, cu cat raportul lungime/lățime este mai mare. Valorile
factorului se prezintă în tabelul nr. II.11.
Tabelul II.11.Factorul de amploare „g” privind raportul lungime/lățime al compartimentului de incendiu și suprafața
acestuia
Raportul L/l și suprafața compartimentului de incendiu [m2] Factor
g 6:1 5:1 4:1 3:1 2:1 1:1
360 340 320 290 250 200 0,65
550 510 480 430 380 300 0,70
730 680 630 580 500 400 0,75
1100 1030 950 870 760 600 0,80
1460 1370 1270 1150 1010 800 0,85
1800 1700 1600 1450 1250 1000 0,90
2200 2050 1900 1750 1500 1200 1,00
3600 3400 3200 2900 2300 2000 1,20
5500 5100 4800 4300 3800 3000 1,40
7300 6800 6300 5800 5000 4000 1,60
9100 8500 7900 7200 6300 5000 1,80
10900 10300 9500 8700 7600 6000 2,00
12700 12000 11100 10100 8800 7000 2,20
14500 13700 12700 11500 10100 8000 2,40
16400 15400 14300 13000 11300 9000 2,60
18200 17100 15900 14400 12600 10000 2,80
20000 18800 17500 15900 13900 11000 3,00
21800 20500 19100 17300 15100 12000 3,20
23700 22200 20700 18700 16400 13000 3,40
25500 23900 22300 20200 17600 14000 3.60
27300 25700 23800 21600 18900 15000 3,80
29100 27400 25400 23000 20200 16000 4,00
30900 29100 27000 24500 21400 17000 4,20
32800 30800 28600 25900 22700 18000 4,40
34600 32500 30200 27400 23900 19000 4,60
36400 34200 31800 28800 25200 20000 4,80
>20000 5,00
29
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.3. C uantificarea factorul ui de punere în pericol „B ”
Factorul de punere în pericol B reprezintă raportul dintre factorul sintetic pentru pericolul
potențial de incendiu P și factorul sintetic pentru măsurile de securitate la incendiu asigurate M,
adică:
MPB=
(II.11)
in care :
P – pericolul potențial de incendiu care este dat de factorii de pericol relativi rezultați
din conținutul construcție (materiale și/sau substanțe utilizate) și factorii de pericol inerenți care
provin din concepția clădirii în sine (sarcina termic ă a elementelor de construcție, mărimea și
numărul de nivele, geometria spațiilor).
M – reprezintă factorul sintetic pentru măsurile de protecție împotriva incendiilor,
care pot fi: măsuri normale, măsuri speciale și măsuri constructive și reprezintă produsul factorilor
specifici măsurilor luate pentru protecția pasivă și activă împotriva incendiilor.
II.4. C uantificarea factorul ui privind măsurile de protecție împotriva incendiilor „M”
Factorul sintetic pentru măsurile de securitate la incendiu asigurate M reprezintă pr odusul
factorilor specifici măsurilor luate pentru protecția pasivă și activă împotriva incendiilor. Valoarea
cuantificată a factorului sintetic M re zultă din produsul valorilor a patru factori specifici:
IDEF M ×××= (II.12)
in care:
F = factor specific măsurilor constructive de securitate la incendiu;
E = factor specific echipării construcției cu instalații de protecție împotriva
incendiilor;
D = factor specific asigurării intervenției la locul de muncă în caz de incendiu;
I = factor pr ivind eficacitatea intervenției serviciului voluntar, privat sau profesionist
pentru situații de urgență4.
II.5. Cuantificarea factorului privind măsurilor constructive de securitate la
incendiu„F ”
Factorul specific care ia în considerare principalele măs uri constructive de securitate la
incendiu cuprinse în reglementările tehnice de specialitate F, rezultă din produsul valorilor
cuantificate ale următorilor factori caracteristici:
4 Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 1613/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice
„Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc la săli aglomerate ”, indicativ GT -030-01
30
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
3 2 1 FFFF ××= (II.13)
in care:
F1 = nivelul de stabilitate (gr adul de rezistență) la foc, corelația între tipul și destinația
clădirii, numărul de niveluri admis, compartimentarea antifoc și separarea diferitelor spații;
F2 = combustibilitatea finisajelor și desfumarea;
F3 = asigurarea evacuării persoanelor.
Fiecare factor caracteristic se compune din mai mulți factori particulari, astfel:
15 14 13 12 11 1 f f f f f F ××××= (II.14)
in care:
f11 = nivelul de stabilitate (gradul de rezistență) la foc al construcției;
f12 = corelația între tipul și destinația clădirii, numărul de niveluri admis și nivelul de
stabilitate la foc (gradul de rezistență la foc);
f13 = separarea spațiului cu public (aglomerări de persoane) față de restul construcției
cu alte destinații;
f14 = separarea încăperilor cu risc mare și mijlociu de incendiu față de spațiile cu
public;
f15 = separările în interiorul spațiilor cu public.
Determinarea factorului „f 11”
În relația de calcul a riscului de incendiu, factorul f 11 cuantifică nivelul stabilității la foc sau
nivelul rezistenței la foc a structurii portan te a construcției în faza de proiect aprobat sau în momentul
evaluării construcției existente, în raport cu condițiile normative minime de încadrare (R,E,I) ale tipurilor de elemente de construcții aplicabile acestui parametru principal de securitate la incendiu.
Valoarea cuantificată a acestuia nu este influențată de destinație, sarcină termică, arie
construită, amplasare sau regim de înălțime.
Tabel ul II.12. Factorul f11 – stabilitatea la foc a construcției în funcție de elementele structurale
Nivelul d e stabilitate la foc, sau gradul de rezistență la
foc Factor f 11
I 1,50
II 1,40
III 1,30
IV 1,10
V 1,00
În cazul în care gradul de rezistență/nivelul de stabilitate la foc s -a stabilit apelând la duratele
de rezistență menționate în parantezele tabel ului 2.1.9. din Normativul P118- 99, întrucât densitatea
sarcinii termice este sub 840 MJ/m2, valoarea factorului f 11 luată în calcul se diminuează cu 0,05.
31
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Determinarea factorului „f 12”
Factorul f 12 este important în procesul de evaluare a riscului de in cendiu întrucât estimează
influența cumulată a cinci parametrii principali privind securitatea la incendiu specifici clădirilor
civile.
Corelarea celor cinci parametrii de securitate la incendiu în raport cu prevederile normative
generale (Normativul P118 /I-99) și cu condițiile din normativele specifice unor categorii de clădiri
reprezintă normalitatea și se cuantifică cu valoarea 1,00. Se presupune că fiecare din cei cinci
parametrii nominalizați în tabelul II.13 are aceeași influență în factorul f 12 .
Tabelul II.13. Factorul f 12 – privind corelarea normativă între: nivelul de stabilitatea la foc, destinația și capacitatea, aria
construită, numărul de niveluri și amplasare
Parametrii specifici
clădirilor civile supuși corelării Situații posibile de corela re
normativă între parametrii
specifici Factor
f12
1.Nivelul de stabilitate la foc sau gradul de
rezistență la foc
2.Destinația și capacitatea maximă (număr de
persoane)
3. Aria maximă construită
4. Număr maxim de niveluri
5. Amplasare față de clădirile v ecine
(distanțe minime de siguranță)
Corelare între toți cei 5 parametrii 1,00
Corelare numai între 4 parametrii 0,90
Corelare numai între 3 parametrii 0,80
Corelare numai între 2 parametrii 0,70
Determinarea factorului „f 13”
Tabel ul II.14. Factor ul f13 privind separarea spațiului cu public față de restul construcției cu alte destinații
Elemente de separare a spațiilor și situații posibile Factor f 13
Pereți conformi REI 1,00
Pereți neconformi REI 0,90
Planșee conforme REI 1,00
Planșee neconform e REI 0,90
Pereți și planșee neconforme REI 0,80
Goluri pentru circulație protejate 1,00
Goluri pentru circulație neprotejate 0,95
Pereți și planșee neconforme REI și goluri pentru circulație neprotejate 0,75
Determinarea factorului „f
14”
Tabel ul II.15. Factorul f14 privind separarea încăperilor cu risc mare și mijlociu de incendiu față de spațiile cu public
Elemente de separare a spațiilor
și situații posibile Factor f14
Risc mijlociu Risc mare
Pereți conformi REI 1,00 1,00
Pereți neconformi REI 0,90 0,80
32
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Planșee conforme REI 1,00 1,00
Planșee neconforme REI 0,90 0,90
Pereți și planșee neconforme REI 0,80 0,70
Goluri pentru circulație protejate 1,00 1,00
Goluri pentru circulație neprotejate 0,95 0,90
Pereți și planșee neconforme REI și golu ri pentru circulație
neprotejate 0,75 0,60
Determinarea factorului „f 15”
Tabel ul II.16. Factorul f15 privind separările în interiorul spațiilor cu public
Elemente de separare a spațiilor și situații posibile Factor f 15
Pereți conformi REI 1,00
Pereți n econformi REI 0,95
Planșee conforme REI 1,00
Planșee neconforme REI 0,95
Pereți și planșee neconforme REI 0,90
Goluri pentru circulație protejate 1,00
Goluri pentru circulație neprotejate 0,95
Pereți și planșee neconforme REI și goluri pentru circula ție neprotejate 0,85
25 24 23 22 21 2 f f f f f F ××××= (II.15)
in care:
f21 = desfumarea spațiilor cu public;
f22 = desfumarea circulațiilor comune și a caselor de scări;
f23= desfumarea spațiilor de depozitare a materialelor combustibile;
f24= combustibilitatea finisajelor interioare;
f25= combustibilitatea plafoanelor suspendate.
Determinarea factorului „f 21”
Tabelul II .17, Factorul f21 privind desfumarea spațiilor cu public
Situații posibile Factor f21
Se asigură desfumarea conform normativului 1,20
Sistemul de desfumare este subdimensionat 1,10
Nu se asigură desfumarea deși este obligatorie 0,80
Desfumarea nu este obligatorie 1,00
Determinarea factorului „f 22”
Tabelul II .18.Factorul f22 privind desfumarea circulațiilor comune și a caselor de scări
Situaț ii posibile Factor f22
Se asigură desfumarea conform normativului 1,20
Sistemul de desfumare este subdimensionat 1,10
Nu se asigură desfumarea deși este obligatorie 0,80
Desfumarea nu este obligatorie 1,00
33
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Determinarea factorului „f 23”
Tabel ul II.19, Factorul f23 privind desfumarea spațiilor de depozitare a materialelor combustibile
Situații posibile Factor f23
Se asigură desfumarea conform normativului 1,20
Sistemul de desfumare este subdimensionat 1,10
Nu se asigură desfumarea deși este obligator ie 0,80
Desfumarea nu este obligatorie 1,00
Determinarea factorului „f24”
Tabel ul II.20 Factorul f24 privind combustibilitatea finisajelor interioare
Clasa de combustibilitate Clasa de reacție la foc Factor f24
Incombustibile CO (CA1) A1, A2 1,00
Practic neinflamabile C1(CA2a) B 0,95
Dificil inflamabile C2(CA2b) C 0,90
Mediu inflamabile C3(CA2c) D 0,80
Ușor inflamabile C4(CA2d) E 0,70
Determinarea factorului „f25”
Tabelul II .21. Factorul f25 privind combustibilitatea plafoanelor suspendate
Clasa d e combustibilitate Clasa de reacție la foc Factor f25
Incombustibile CO (CA1) sau fără plafoane
suspendate A1, A2 1,00
Practic neinflamabile C1(CA2a) B 0,95
Dificil inflamabile C2(CA2b) C 0,90
Mediu inflamabile C3(CA2c) D 0,80
Ușor inflamabile C4(CA2d) E 0,70
37 36 35 34 33 32 31 3 f f f f f f f F ××××××=
(II.16)
in care:
f31 = numărul căilor de evacuare;
f32 = gabaritul căilor de evacuare;
f33 = alcătuirea constructivă a coridoarelor, ușilor și a scărilor de evacuare;
f34 = asigurarea căilor de evacuare în interiorul spa țiului cu public;
f35 = timpul (lungimea) căilor de evacuare;
f36 = marcarea, semnalizarea și iluminarea căilor de evacuare;
f37 = accesul din drumurile publice.
34
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Determinarea factorului „f31”
Tabelul II .22. Factorul f31 privind numărul căilor de evacuare
Situații posibile Factor f31
Se asigură numărul normat de căi de evacuare 1,05
Se asigură parțial numărul normat de căi de evacuare 0,90 – 0,70
Determinarea factorului „f 32”
Tabelul II .23. Factorul f32 privind gabaritul căilor de evacuare
Situații posi bile Factor f32
Se asigură gabaritul normat al căilor de evacuare 1,05
Se asigură parțial gabaritul normat de căi de evacuare, 0,90 – 0,70
Determinarea factorului „f33”
Tabelul II .24. Factorul f33 privind realizarea coridoarelor, ușilor și scărilor de evacuare
Situații posibile Factor f33
Alcătuirea constructivă a coridoarelor, ușilor și scărilor de
evacuare este conformă 1,05
Alcătuirea constructivă a coridoarelor, ușilor și scărilor de
evacuare nu este conformă 0,90 – 0,70
Determinarea factorului „f34”
Tabelul II .25. Factorul f34 privind asigurarea căilor de evacuare în interiorul spațiului cu public
Situații posibile Factor f34
Căi de evacuare conforme 1,05
Căi de evacuare neconforme 0,90 – 0,70
Determinarea factorului „f35”
Tabelul II .26. Factorul f35 privind timpul (lungimea) căilor de evacuare
Situații posibile Factor f35
Timpul (lungimea) căilor de evacuare conform 1,05
Timpul (lungimea) căilor de evacuare neconform 0,90 – 0,70
Determinarea factorului „f
36”
Tabelul II .27. Factorul f36 privind marcarea, semnalizarea și iluminarea căilor de evacuare
Situații posibile Factor f36
Marcarea, semnalizarea și iluminarea căilor de
evacuare conforme 1,00
Marcarea, semnalizarea și iluminarea căilor de
evacuare neconforme 0,95 – 0,80
35
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Determi narea factorului „f37”
Tabelul II .28. Factorul f37 privind accesul din drumurile publice
Situații posibile Factor f37
Accesul din drumurile publice conform 1,05
Accesul din drumurile publice neconform 0,90
II.6. Cuantificarea factorului privind instala țiile de semnalizare și stingere a incendiilor
„E”
Factorul specific care ia în considerare echiparea construcției cu instalații de semnalizare și
stingere a incendiilor E, rezultă din produsul valorilor cuantificate al următorilor factori caracteristici:
5 4 3 2 1 EEEEEE ××××= (II.17)
in care:
E1 = observarea, semnalizarea, alarmarea și alertarea în caz de incendiu;
E2 = echiparea cu instalații de limitare și stingere a incendiilor;
E3 = asigurarea alimentarii cu apa pentru stingerea incendiilor.
E4 = siguranța în alimentarea cu energie a consumatorilor cu rol de securitate la
incendiu;
E5 = nivelul de performanță și starea de operaționalitate a instalațiilor cu care este
echipata construcția.
Tabelul II .29. Factorul „E1” privind observarea, semnalizare a, alarmarea și alertarea în caz de incendiu
Situații posibile Factorul E 1
Persoană oarecare 1,00
Personal al obiectivului sau de pază prezent în obiectiv 24h/24h 1,05
Personal al serviciului pentru situații de urgență (pompieri) prezent în obiectiv
24h/24h 1,10
Instalație automată de detectare și semnalizare a incendiilor și dispecerat de
securitate permanent 1,40
Instalație automată de stingere a incendiilor cu componentă de semnalizare și
alarmare 1,20
Sistem de supraveghere video cu monitor în di speceratul de securitate 1,15
În situația în care, au fost prevăzute suplimentar și alte instalații care au rol de supraveghere și
alarmare (camere video cu circuit închis ori s -a prevăzut retranslația semnalului de incendiu la
pompieri) se mărește facto rul E 1 cu 0,10 pentru fiecare tip de sistem.
În situația în care, exista atât instalație de semnalizare automat ă cât și instalație de stingere tip
sprinkler, se adopt ă valoarea cea mai mare a lui E 1 la care se adaugă o mărire de 0,10.
36
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Tabelul II .30.Factor ul „E2” privind echiparea cu instalații de limitare și stingere a incendiilor
Tipul instalației de stingere Factorul
E2
Instalație de stingere tip s prinkler 1,80
Instalație de stingere cu gaz inert sau cu aerosoli cu comandă automată 1,70
Instalație de stingere cu gaz inert sau cu aerosoli cu comandă manuală 1,50
Instalație de stingere tip Drancer cu declanșare automată 1,70
Instalație de stingere tip Drancer cu declanșare manuală 1,50
Instalație de hidranți interiori 1,10
Instalație de hidranți exte riori care asigură servirea tuturor punctelor protejate cu
debitul de calcul 1,20
În situația în care, spațiul evaluat este echipat suplimentar cu mai multe tipuri de instalații de
stingere cu ap ă, se ia în considerare valoarea cea mai mare dintre instalațiile respective, la care se
adaugă o mărire de cate 0,10 pentru celelalte tipuri de instalații.
La cuantificarea factorului E 2, nu se iau în considerare instalațiile cu rol de protecție (perdele
de apa).
Când debitul instalațiilor de apă este mai mic decât debitul de calcul, pentru fiecare 5 litri/s
mai puțin, factorul E 2 se diminuează cu 0,05.
Tabelul II .31.Factorul „E3” privind asigurarea alimentarii cu ap ă pentru stingerea incendiului
Situații posibile Factorul
E3
Se asigur ă alimentarea cu ap ă pentru stingerea incendiilor conform prevederilor
Normativului P118/2 -2013 1,00
Nu se asigur ă alimentarea cu ap ă pentru stingerea incendiilor conform prevederilor
Normativului P118/2 -2013 0,95- 0,70
Nota: Valoarea factorului E 3 se adopta în raport cu deficienț ele existente în alimentarea cu apă
(debite, rezerv ă de apă, pompe de incendiu, presiuni, etc .).
Tabelul II .32.Factorul „E4” privind siguranța în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor cu rol de securitate la
incendiu
Situații posibile Factor ul
E4
Se asigur ă alimentarea cu energie electric ă conform prevederilor Normativului
I7-2011 1,00
Nu se asigur ă alimentarea cu energie electric ă conform prevederilor Normativului
I7-2011 0,90- 0,70
Nota: Valoarea factorului E 4 se adoptă în raport cu defic iențele existente în alimentarea cu
energie electrică a consumatorilor cu rol de securitate la incendiu și consecințele posibile.
37
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Tabelul II .33. Factorul privind starea de operaționalitate a instalațiilor de stingere cu spumă sau alt agent stingător E 5
Situații posibile Factor E5
În stare de funcționare 1,00
Parțial în funcțiune 0,95 – 0,90
Neoperațională (scoasă din funcțiune) 0,80
II.7. C uantificarea factorului privind asigurarea intervenției la locul de muncă „D”
Factorul specific care ia în consid erare asigurarea intervenției la locul de muncă în caz de
incendiu „ D”, rezultă din produsul valorilor cuantificate ale următorilor factori caracteristici:
3 2 1 D D DD ××= (II.18)
în care:
D1 = dotarea cu mijloace de intervenție;
D2 = organizarea intervenției personalului în caz de incendiu și calitatea acesteia;
D3 = existenț a persoanelor pentru punerea în aplicare a m ăsurilor cuprinse în
organizare a intervenției pe locul de muncă și nivelul de instruire al acestora .
Tabelul II .34.Factorul „D1” privind dotarea cu mijloace de intervenție
Situații posibile Factor D 1
Dotare conformă cu stingătoare 1,00
Stingătoare insuficiente 0,90
Stingătoare neadecvate 0,80
Stingătoare neoperaționale 0,80
Valoarea factorului D 1 ,se ia în funcție de numărul și starea fizica a stingătoarelor portabile
Tabelul II .35.Factorul „D2” privind intervenția personalului și calitatea acestu ia
Situații posibile Factor D 2
Organizarea intervenție personalului în caz de incendiu este conformă 1,00
Organizarea intervenției personalului în caz de incendiu este defectuoasă 0,90
Neorganizarea intervenție personalului în caz de incendiu 0,80
Tabelul II .36.Factorul „D3” privind existența persoanelor pe locul de muncă și nivelul de instruire al acestora.
Situații posibile Facto r D3
Există în obiectiv persoane desemnate ,instruite și echipate corespunzător 1,00
În obiectiv nu se asigură personalul minim de intervenție 24h/24h 0,90
Personalul desemnat este neinstruit 0,80
Lipsă echipament de protecție individuală pentru person alul de intervenție
stabilit 0,90
38
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.8. Cuantificarea factorului privind capacitatea de intervenție a serviciului de
pompieri „I”
Factorul specific care ia în considerare capacitatea de intervenție pentru stingerea incendiilor
a serviciului de pompieri ci vili și a pompierilor militari „I”, rezultă din produsul valorilor cuantificate
ale următorilor factori caracteristici:
3 2 1 IIII ××= (II.19)
în care:
I1 = categoria serviciului de pompieri civili propriu sau a serviciului cu care s -a
încheiat o convenție;
I2 = categoria serviciului de pompieri militari care intervin în caz de incendiu ;
I3 = timpul de începere a intervenției serviciului de pompieri civili sau militari .
Tabelul II .37.Factorul „I1” privind categoria serviciului de pompieri civil i propriu sau a serviciului cu care s -a încheiat o
convenție.
Situații posibile
Factor I 1 Dotare Categorie serviciu
Mijloace inițiale de intervenție și instalații fixe de stingere
acționate manual I sau II 1,00
Motopompă sau utilaj echivalent III 1,05
1 autospecială de intervenție IV 1,10
2 autospeciale de intervenție V 1,20
Tabelul II .38.Determinarea factorului „ I2” privind categoria serviciului de pompieri militari care intervin în caz de
incendiu
Categoria serviciului
de pompieri militari I
Pich et
(Gardă de intervenție) II
Stație III
Secție IV
Detașament
I2 1,25 1,30 1,35 1,40
Dotarea subunității de intervenție cu autospeciale de stingere numărul de mașini cu apa și
spum ă pentru intervenție fiind de 2 pentru pichet, 4 pentru stație, 6 pentru secție, 8 pentru detașament.
Tabelul II .39.Factorul „I3” privind timpul de începere a intervenției serviciului de pompieri civili sau militari.
Timpul de începere
al intervenției
Serviciul Maxim 10
minute 10-20
minute 20-30
minute Peste 30 min ute sau
nedeter minat
Pompieri
civili sau pompieri
militari I3 = 1,00 I3 = 0,90 I3 = 0,80 I3 = 0,70
39
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Timpul de răspuns T 4, conform Anexei nr. 8 la ordinul IGSU nr.1146/I.G. din 28.10.2008,
se calculează cu relația:
T4= T 1+T2+T3 (II.20)
– T1= timpul de alertare –intervalul cuprins între momentul primirii apelului de urgență și
cel al constituirii formației de intervenție, în vederea deplasării la locul evenimentului;
– T2= timpul de deplasare – intervalul cuprins între momentul constituirii form ației de
intervenție și sosirea primului echipaj la locul intervenției;
– T3= timpul de intrare în acțiune a forțelor de intervenție – intervalul cuprins între sosirea
primului echipaj la locul intervenției și momentul finalizării dispozitivului de interven ție de către toate
echipajele de la fața locului;
– T4= timpul de răspuns –intervalul cuprins între momentul primirii apelului de urgență și
cel al finalizării dispozitivului de intervenție de către toate echipajele deplasate la locul evenimentului.
Statisti c, viteza medie de deplasare a autospecialelor de intervenție pe drumuri publice este de
circa 750 m/minut. În evaluare a riscului de incendiu, pentru stabilirea timpului de răspuns, se iau în
considerare, de regulă, primele1 -2 autospeciale de intervenție ale subunității de raion, în funcție de
distanța de parcurs a acestora până la obiectivul examinat; pentru celelalte autospeciale din dotarea
subunității de raion,timpul de răspuns poate fi mai mare întrucât concentrarea acestora se face
eșalonat.
II.9. C uantificarea factorului de activare „A ”
Factorul pericolului de activare cuantific ă probabilitatea de apariție a unui eventual incendiu.
În lipsa unor date referitoare la probabilitatea de apariție a incendiilor, în practic ă, factorul A
ia în considerare:
– prezenț a materialelor și surselor de aprindere;
– temperaturi ( de inflamab ilitate, de aprindere ,de autoin flamare) ;
– tendința de autoaprindere ;
– intervalul de explozie;
– energia minimă de aprindere;
– conținutul de oxigen ;
– viteza de ardere;
– condițiile tehnice de prevenire aplicate mijloacelor purtătoare de surse pentru a nu
favoriza aprinderea și performantele acestora;
– sursele de pericol generate de factorul uman: ordinea, disciplina, întreținerea și
exploatarea instalațiilor .
40
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Sursele posibile de aprindere:
– surse de aprindere cu flacăra (flacăra de chibrit, lumânare, aparat de sudură, etc.);
– surse de aprindere de natură termic ă (efectul termic al curentului electric, etc.);
– surse de aprindere de natură electrică (arcuri și scântei electrice, scurtcircuit, etc.);
– surse de ap rindere naturală (căldură solară , trăsnet);
– surse de aprindere indirecte (radiația unui focar de incendiu, etc .);
– surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare.
Împrejurările care pot favoriza aprinderea materialelor și produselor combustibile constau în
nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor privind realizarea și exploatarea
construcțiilor, a instalațiilor utilitare aferente, în suprasolicitarea echipamentelor și instalațiilor
electrice și de gaz metan, etc.
În corelarea cu sursele posibile de inițiere a unui incendiu prezentate, condițiile și
împrejurările preliminar e ce pot determina sau favoriza aprinderea pot fi:
– instalații și echipamente electrice defecte ori improvizate;
– receptori electrici lăsaț i sub tensiune, nesupraveghea ți;
– sisteme și mijloace de încălzire, instalații de ventilare, climatizare defecte,
improvizate sau nesupravegheate;
– fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;
– sudarea și alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilo r și măsurilor specifice
de apărare împotriva incendiilor;
– folosirea de scule, dispozitive, utilaje și echipamente de lucru neadecvate, precum și
executarea de operaț iuni mecanice în medii periculoase;
– neexecutarea conform graficelor stabilite, a operaț iunilor și lucrărilor de reparaț ii și
întreținere a maș inilor și aparatelor cu piese în miș care;
– scurgeri de produse inflamabile (gaze naturale);
– defecț iuni tehnice de construc ții – montaj;
– defecț iuni tehnice de exploatare;
– nereguli organizatorice;
– explozie u rmată de incendiu;
– trăsnet și alte fenomene naturale;
– arson;
– neîntreț inerea elementelor de construcț ii cu rol de separare la incendiu sau a
instala țiilor și echipamentelor de protec ție împotriva incendiilor, precum și
probabilitatea ca acestea sa nu declan șeze/funcț ioneze în caz de incendiu;
– alte împrejurări.
41
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Factorul pericolului de activare „A”, se cuantific ă în funcție de nivelele de pericol astfel:
– pericol de activare mic A < 1,00
– pericol de activare normal A = 1,00
– pericol de activare mediu 1,00 < A < 1,30
– pericol de activare mare 1,30 < A < 1,60
– pericol de activare foarte mare 1,60 < A < 1,80
La clădirile civile pericolul de activare este, de regulă, mic sau normal (A≤1,00), însă pentru
unele spații periculoase din clădiri acesta intră parțial și în intervalul pericolului mediu (A max=1,20).
Pentru evaluarea riscului de incendiu în faza de proiectare factorul „A” are valori fixe indicate
în tabel de mai jos în funcție de tipul construcției. Pentru construcțiile aflate în faza de exploatare
factorul „A ” poate fi amplificat în raport de condițiile tehnice și organizatorice concrete, constatate de
evaluator.
Tabelul II .40. Cuantificarea factorului de activare „A”
Nr.
crt. Destinația Factorul A
1 Supermarket pentru produse alimentare 1,00
2 Mari magazine cu mărfuri electrocasnice 1,00
3 Mari magazine de mărfuri generale 1,00
4 Cantine 0,85
5 Cinematografe 1,00
6 Biserici și alte lăca șuri de cult 1,20
7 Expoziții cu mărfuri incombustibile 0,85
8 Expoziții cu mărfuri combustibile 1,00
9 Expoziții de tablouri sau artă fotografică 0,85
10 Hotel cu săli aglomerate 1,00
11 Restaurant, săli de dans 1,00
12 Biblioteci, Săli de lectura 0,85
13 Muzee 0,85
14 Bar de noapte 1,00
15 Săli de jocuri 1,00
16 Săli de așteptare 0,85
17 Studiouri de televiziun e 1,10
18 Teatre 1,10
19 Circuri 1,10
20 Discoteci, săli de sport 1,20
Se ia în considerare, de regulă, spațiul cuantificat cu valoarea cea mai mare a coeficientului A
din clădire sau compartimentul de incendiu, dacă aceasta vizează o suprafață utilă de cel puțin 10%
din aria clădirii sau a compartimentului de incendiu.
Factorul A poate lua valori mai mari decât cei din tabel atunci când evaluatorul constată
existența unor stări de pericol sau cauze potențiale de incendiu, persistente în timp, ce nu pot fi
soluționate operativ.
42
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.10. Cuantificarea factorului de gravitate „G”
Coeficientul G reflectă consecințele posibile în caz de incendiu asupra persoanelor, acestea
fiind previzionate în raport cu numărul maxim de fluxuri de evacuare determinat confor m
Normativului P 118-99 și nivelul clădirii civile la care este situat spațiul evaluat.
Potrivit metodologiei aprobate la aprecierea nivelurilor de gravitate pentru construcțiile
publice, se au în vedere următoarele consecințe posibile:
• consecințe minore:
– ușoare deteriorări ale sistemelor materiale;
• consecințe semnificative:
– vătămări corporale ușoare (loviri, răniri, arsuri) și/sau intoxicări ale unui
număr limitat de persoane (maxim 4) si/sau ;
– deteriorarea sistemelor materiale generând perturbarea desfășurării normale a
activității;
• consecințe grave:
– vătămări corporale ușoare (loviri, răniri, arsuri) și/sau intoxicări ale unui
număr limitat de persoane (peste 4) și/sau ;
– distrugeri importante ale sistemelor materiale
• consecințe foarte grave:
– vătămări corporal e și/sau intoxicări grave ale mai multor persoane (peste 4)
sau decesul unui număr limitat de persoane (1 -3) și/sau
– distrugerea completă a sistemelor materiale;
• consecințe deosebit de grave:
– decesul mai multor persoane (peste 3);
Tabelul II .41. Factorul de gravitate „G” privind consecințele probabile în caz de incendiu
Nivelul
clădirii Coeficient de gravitate G
Numărul maxim de fluxuri de evacuare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
E11 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95 2,00 2,05
E10 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95 2,00
E9 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90 1,95
E8 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85 1,90
E7 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80 1,85
E6 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75 1,80
E5 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70 1,75
E4 1,20 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65 1,70
E3 1,15 1,20 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60 1,65
E2 1,10 1,15 1,20 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55 1,60
43
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
E1 1,05 1,10 1,15 1,20 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50 1,55
P 1,00 1,05 1,10 1,15 1,20 1,25 1,30 1,35 1,40 1,45 1,50
S1 1,10 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 2,10
S2 1,20 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 2,10 2,20
S3 1,30 1,40 1,50 1,60 1,70 1,80 1,90 2,00 2,10 2,20 2,30
O clasificare a nivelului de gravitate în caz de incendiu este prezentată și în tabelul de mai jos:
Tabelul II .42. Valori orientative ale factorului de gravitate „G” pentru clădiri civile
Nivel de
gravitate Consecințe Descrierea consecințelor Coeficient
G
1 Minore – ușoare deteriorări ale sistemelor materiale 1,00
2 Semnificative – vătămări corporale ușoare (loviri,răniri,arsuri)
și/sau intoxicări ușoare ale unui număr limitat de
persoane (max. 4), și/sau
– deteriorarea sistemelor materiale generând
perturbarea desfășurării normale a activității; 1,01 – 1,50
3 Grave – vătămări corporale ușoare și/sau intoxicarea unui
număr limitat de persoane(peste 4), și/sau
– distrugeri importante ale sistemelor materiale; 1,51 – 2,00
4 Foarte grave – vătămări corporale și/sau intoxicări grave ale mai
multor persoane (peste 4) sau decesul unui număr
limitat de persoane(1 -3), și/sau
– distrugerea completă a sistemelor materiale; 2,01 – 2,50
5 Deosebit de grave – decesul mai multor persoane (peste 3) >2,50
II.11. Calculul riscului efectiv de incendiu „R ef”
Potrivit metodologiei aprobate riscul efectiv de incendiu se calculează cu formula următoare
iar fiecare din termenii prezentați în relația de calcul se exprimă prin produsul a mai multor factori
cuantificați, care au fost detaliați în conținutul lucrării .
GAIDEFPRef ×××××=
(II.20)
în care:
P = factorul de punere în pericol;
A = coeficientul care exprimă probabilitatea de activare a factorilor de risc;
G = coeficient privind gravitatea consecințelor posibile ale incendiului.
F = factor specific măsurilor constructi ve de securitate la incendiu;
E = factor specific echipării construcției cu instalații de protecție împotriva
incendiilor;
D = factor specific asigurării intervenției la locul de muncă în caz de incendiu; I = factor privind eficacitatea intervenției servi ciului voluntar, privat sau profesionist
pentru situații de urgență.
44
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
II.12. Calculul riscului acceptat de incendiu„R a”
Pentru a fi operaționale, metodele matematice trebuie sa cuantifice riscul de incendiu acceptat
(admis ). Cuantificarea poate fi prezentat ă sub forma unui număr abstract față de care se face
comparația riscului de incendiu efectiv care caracterizează construcția analizată.
Condiția de acceptabilitate pentru orice situație analizată, a riscului de incendiu efectiv R ef,
constă în situarea aces tuia în domeniul riscului acceptabil (admis) R a, adică:
a efR R≤ (II.21)
în care:
Ref = riscul de incendiu efectiv (existent);
Ra = riscul de incendiu acceptat sau admis pentru tipul de obiectiv luat în analiză.
În metoda matematic ă, riscul acceptat se cuantifică în raport cu un nivel de risc general
acceptat pentru categoria de construcție în discuție. Autorii metodelor exprimă riscul acceptat în raport de riscul de incendiu redus, amplificat cu un coeficient de ierarhizare supraunita r.
Riscul de incendiu acceptat R
a este valoarea limită admisibilă a riscului de incendiu și se
determină cu relația:
ir i a Rc R×= (II.22)
în care:
ci = coeficient de ierarhizare sau de corecție a riscului;
Rir = riscul de incendiu minim adm is.
Coeficientul de ierarhizare poate avea valoarea cuprins ă între 1,10 și 1,30 în raport cu nivelul
de punere în pericol a persoanelor .
Pentru determinarea coeficientului de corecție ci, în raport cu nivelul de expunere a
persoanelor la riscul de incendiu se au în vedere intervalele de valori din tabelul II.43. și se ține seama
de elementele specifice, care în situații de urgență influențează siguranța vieții persoanelor din clădiri,
cum sunt:
– numărul de persoane și densitatea publicului din spațiul examin at;
– capacitatea de autoevacuare a persoanelor în situații de urgență sau lipsa ori
diminuarea acestei capacități;
– configurația clădirii.
Este necesar ca la stabilirea valorii coeficientului de ierarhizare c i să se aibă în vedere și
importanța vitală, socia l economică și culturală a clădirii civile, reflectată în categoria de importanță a
construcției precizată de proiectant în documentația tehnică.
45
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Tabelul II.43. Determinarea c oeficientul de ierarhizare „ci”
Nivelul stării de expunere
a persoanelor la riscul de
incendiu Coeficient de
ierarhizare c i Exemple orientative de destinații ale clădirilor
civile
1. Foarte mic 1,25 – 1,30 Depozite, centre logistice, depouri Arhive,
biblioteci, hangare
2. Mic
1,20 – 1,25 Gări, autogări, baruri de zi, locuințe unifami liale
Spații comerciale, aerogări, muzee, policlinici,
parcaje, clădiri pentru învățământ superior
3. Mediu 1,15– 1,20 Spații comerciale, locuințe colective, pensiuni,
cămine studențești, săli de sport, penitenciare
Biserici, hoteluri, cluburi, rest aurante, discoteci,
săli polivalente, internate, școli
4. Ridicat 1,10 – 1,15 Grădinițe, școli elementare, case de copii
Maternități (nou născuți), creșe de copii
II.13. Evaluarea securității la incendiu pentru construcții și utilizatori „S ig”
Securi tatea la incendiu S ig, reprezintă un indicator abstract asociat riscului de incendiu a cărui
valoare se raportează la cifra 1. Securitatea la incendiu este asigurată în situația în care se îndeplinește
condiția din relația matematica de mai jos:
1≥=
efa
igRRS
(II.23)
în care:
Ra = riscul de incendiu acceptat sau admis pentru tipul de obiectiv luat în analiză.
Ref = riscul de incendiu efectiv (existent);
Sig = securitatea la incendiu;
În situația în care S ig ≥ 1, deci riscul de incendiu acceptat este mai mare decât riscul efectiv de
incendiu, se consideră că avem realizate măsurile necesare pentru îndeplinirea cerinței esențiale
„securitate la incendiu” a construcțiilor, iar dacă S ig< 1 rezultă că siguranța la foc este insuficientă și
ca atare se impune luarea măsurilor necesare (fie modificarea măsurilor normale, fie speciale fie cele
referitoare la construcție) pentru creșterea acesteia și încadrarea în limitele de acceptabilitate.
II.14. Controlul riscului de incendiu
Lucrările de iden tificare și evaluare a riscului de incendiu se finalizează prin recomandări
privind controlul riscului de incendiu.
Controlul riscului de incendiu presupune:
– urmărirea cu predilecție a factorilor de risc care se pot modifica cu cea mai mare
frecven ță;
– menț inerea masurilor de protecție pasivă luate în considerare prin scenariile de
46
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
siguranța la foc ;
– menținerea performantelor m ăsurilor de siguranță în funcționare aplicate instalațiilor,
sistemelor și echipamentelor utilitare ;
– menținerea și/sau îmbunătățirea p rivind pregătirea și instruirea salariaților și a
capacității de intervenție a serviciului propriu de pompieri civili ;
– supravegherea respectării regulilor de prevenire a incendiilor de către utilizatori ;
– îmbunătățirea sistemului de indicatoare, avertizare, de interdicții și de orientare a
utilizatorilor.
47
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ – CLĂDIRE ADMINISTRATIVĂ
III.1. Cadrul legal
Lucrarea prezintă elementele necesare în vederea desprinderii concluziilor necesare pentru
identificarea, evaluarea și implementa rea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la obiectivul
“S.C. DAGECO INVEST S.R.L. ”.
Prezenta documentație se aplică pentru analizarea și evaluarea interdependen ței nivelurilor de
performan ță, cu m ăsurile tehnico -organizatorice, condițiile de asigurar e a intervenției și mijloacele
de prevenire și stingere a incendiilor, necesare îndeplinirii exigen ței de securitate la incendiu pentru
obiectivul mai sus amintit.
Documentația tehnic ă de fa ță, servește conform reglementarilor legale în vigoare factorilor
implicați în proiectarea, executarea, exploatarea, verificarea și expertizarea construcțiilor,
instalațiilor și a altor amenajări.
În continuare este realizat s cenariul de securitate la incendiu ce are rolul de a identifica și
evalua riscurile de incendiu din unitatea analizată, astfel ca măsurile de apărare împotriva incendiilor
să fie corelate cu natura și nivelul lor, conform prevederilor art. 19, alin. (2) b) din Legea 307/2006, precum și în baza prevederilor din:
– Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții;
– Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
– O.M.A.I. nr. 163/2007 privind Norme Generale de apărare împotriva incendiilor;
– O.M.A.I. nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate
la incendiu;
– Normativ de siguranță la foc a construcțiilor – indicativ P 118/ 1-1999;
– Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de ventilare și climatizare –
indicativ I.5/2010;
– Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor –
indicativ I.7 – 2011;
– Normativ privind proiectarea și executarea instalațiilor sanitare – indicativ I.9 – 94;
– Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a II-a – Instalații de stingere,
Indicativ P118/2 -2013;
– Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor Partea a III -a – Instalații de detectare,
semnalizare și avertizare incendiul – Indicativ P118/3- 2015;
– Norme tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze
48
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
naturale, aprobate cu ordinul nr. 5/2009 al președintelui ANRE;
– STAS 10903/2 – Determinarea puterii calorifice a materialelor de construcții. Determinarea
densității sarcinii termice;
– STAS 1478 – Instalații sanitare. Alimentarea cu apă la construcț ii civile și industriale.
Prescripții fundamentale de proiectare.
III.2. Caracteristicile construcției sau amenajării
Scenariul de securitate la incendiu constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului
construcției, care sintetizează regulile și m ăsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite prin
documentația tehnică de proiectare / execuție elaborată. Măsurile adoptate prin scenariul de securitate
se reflectă în piesele desenate ale documentației.
Concluziile și măsurile suplimentare/complementare/alternative de securitate la incendiu
adoptate în prezentul scenariu sunt necesare pentru îndeplinirea cerinței esențiale calitative de
securitate la incendiu, în scopul conferirii nivelului de protecție la foc corespunzător pentru
construcții, util izatori și bunuri materiale.
III.2.1. Datele de identificare
A. Denumirea obiectivului:
– denumire: Imobil Birouri;
– beneficiar: SC DAGECO INVEST SRL;
– adresa amplasament : Bulevardul Expoziției nr, 2, sector 1, București
– proiectant general: SC. AL L PLAN CONS TRUCTION SRL;
B. Profil de activitate/Programul de lucru al obiectivului:
– profilul de activitate: clădire pentru birouri.
– programul de lucru al obiectivului: este de 8 de ore într -un singur schimb.
III.2.2. Destinația
– funcțiuni principale: birouri open spa ce, birouri compartimentate, săli de ședințe , sală
fitness, bucătărie și săli de mese;
– funcțiuni secundare: spații de depozitare, spa ții tehnice spații de circulație , grupuri
sanitare;
III.2.3. Categoria de importanță a construcției:
A. categoria de importan ță a clădirii, conform Hotărârii Guvernului României nr. 766/1997
este “C” – construcție de importan ță normală.
B. clasa de importan ță a clădirii, potrivit reglementărilor tehnice, este “III”.
49
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
III.2.4. Particularități specifice construcției/amenajării
A. Se prezintă principalele caracteristici ale construcției privind:
a) Tipul clădirii :
– în concordanță cu prevederile Normativului P118/ 1-99, capitolul 4, clădi rea se
încadrează în categoria Clădirilor civile (publice) administrative, clădire cu regim norm al de înălțime ,
fără săli aglomerate ;
– regim de înălțime : Parter + 5 Etaje;
– înălțimea clădirii (la atic) față de terenul carosabil : + 18,00 m;
– volumul clădirii = 41.400 m3;
b) Aria construită, aria desfășurată, structura constructivă și principalele destinații ale
încăperilor și spațiilor :
– suprafața construită la sol = 2.300,00 m2;
– suprafața desfășurată = 11.500,00 m2;
Structura constructivă a clădirii;
– diafragme din beton armat;
– cadre ( parțial ) din beton a rmat;
– scări interioare închise în casă de scară proprie cu planșee, podește , rampe și trepte din
beton armat;
– rampe interioare pentru circulație pietonal ă din beton armat;
– pereți exteriori din zidărie de BCA ;
– pereți interiori de compartimentare din zidărie de BCA și din plăci din ghips carton
fixate pe structu ră metalică:
– pardoseli din mochetă și parchet laminat în birouri și săli de conferințe ; pardoseli
ceramice și din piatră naturală în spații de circulație, bucătărie, holuri, spații de depozitare, spațiu
expunere parter, grupurile sanitare; pardoseli din PV C în sala de mese, holul adiacent și rampele de
acces la etaje:
– acoperiș tip terasă necirculabilă cu hidroizolații din membrane bituminoase;
– plafoane false suspendate din ghips carton tip casetat și continuu;
– uși interioare pline, din lemn, profi le din alu miniu și uși metalice rezistente la foc;
– tâmplărie exterioară din pro file de aluminiu și geam dublu vitraj;
Principalele destinații ale încăperilor.
Parter (cota ± 0,00și -1,50 m )
• (cota – 1,50 m):
– sală fitness cu S = 445,4 m2;
– cameră tablou ele ctric general cu S = 15 m2;
50
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– vestiar B cu S = 22.65 m2:
– grup sanitar cu S = 12.38 m2;
– vestiar F cu S = 17,95 m2;
– grup sanitar cu S = 10,85 m2;
– sală 1 masaj cu S = 15,9 m2;
– sală 2 masaj cu S = 12,9 m2;
– sală multifuncțională cu S = 375.25 m2;
– grup sanitar cu S = 10,18 m2;
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– rampă cu S = 72.73 m2, pentru acces funcțional de la cota – 1,5 la cota + 0,00 Ax 0- 1 cu
Ax C -D-E;
– 4 spații de depozitare amenajate pe rampa de acces de la cota – 1,5 la cota 0,00 Ax 1- 1cu
Ax C -D-E;
– 2 spații de depozitare (material sportiv) amenajate pe rampa de acces funcțional de la
cota – 1,5 la cota + 0,00 Ax 6- 7 cu Ax C -D-E:
• (cota ± 0,00 m)
– birou tip open space cu S = 622,00 m2;
– 3 săli ședințe cu S = 32,26; 17,2 și 16,85 m2;
– camera server cu S = 3,7 m2;
– grup sanitar F cu S = 15 m2;
– grup sanitar B cu S = 21,4 m2;
– spațiu depozitare cu S = 3,7 m2;
– cameră server cu S = 3,7 m2;
– spațiu expunere cu S = 76,55 m2;
– grup sanitar cu S = 13,76 m2;
– hol acces cu S = 19.91 m2;
– spațiu depozitare sub rampa scării parter/etaj cu S = 8,6 m2;
Etaj 1 (cota + 3,00 și +1,50 m )
• (cota + 1,50 m):
– birou tip open space cu S = 760,25 m2;
– 3 birouri compartimentate cu S = 23,65; 21,65 și 23,16 m2;
– chicinetă cu S = 15,35 m2;
– cameră server cu S = 7,10 m2;
– cameră server cu S = 7,35 m2;
51
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– rampă cu S = 68,28 m2, pentru acces funcțional de la cota + 3,0 la cota + 1,5 Ax 0 – 1 cu
Ax C -D-E;
– rampă cu S = 57,13 m2, pentru acces funcțional de la cota +1,5 la cota + 0,00 Ax 1 – 2 cu
Ax C -D-E;
– 4 spații de depozitare (arhiva, respectiv soft) amen ajate pe rampa de acces funcțional de
la cota +3,0 la cota +1,5 Ax 5 -6 cu Ax C -D-E;
• (cota + 3,00 m)
– 15 birouri compartimentate cu S = 96,12; 29,0; 9,25; 30,0; 9,93; 5,88; 25,6; 6,0; 15,83;
18,79; 20,67; 26,5; 13,95; 75.25 și 104,16 m2;
– sală consiliu cu S = 14,67 m2;
– secretariat cu S = 10,95 m2;
– recepție cu S = 27,12 m2;
– 2 arhive cu S = 8,65 și 15,27 m2:
-4 holuri cu S = 21,10; 12,21; 83.75 și 11,60 m2:
– 2 balcoane cu S = 9,60 m2 fiecare;
– grup sanitar F cu S = 15,10 m2;
– grup sanitar B cu S ~ 21.4 m2
Etaj 2 (cota + 6,00 și + 4,45 m )
• (cota + 4,5 m)
– sală mese cu S = 395,60 m2;
– birou open space (fosta sala așteptare) cu S = 138.95 m2;
– 4 birouri compartimentate cu S = 8.25 m2 fiecare;
– 5 birouri compartimentate cu S = 24,85; 25,5; 36,65 42,62 și 33,71 m2;
– sală ședinț e cu S = 55,62 m2;
– bucătărie cu S = 48,45 m2;
– 2 camere server cu S = 7,35 și 7,1 m2;
– 4 spații de depozitare cu S = 6.28; 27,74 (2 spații ); 16,77 m2;
– hol acces sală mese cu S = 61,42 m2;
– grup sanitar cu S = 12,90 m2;
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– două spații de depozitare amenajate pe rampa cu S = 70.46 m2 pentru acces funcțional de
la cota +6,0 la cota +4,5 Ax 0- 1 cu Ax C -D-E;
52
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– două spații de depozitare, amenajate pe rampa pentru acces funcțional de la co ta +4,5 la
cota + 3,0 Ax 1- 2 cu Ax C -D-E;
– rampă pentr u evacuare / acces funcțional de la cota +6,00 la cota +4,5 Ax 5 -6 cu Ax
C-D-E;
– rampă pentru evacuare / acces funcțional de la cota +4,5 la cota +3.00 Ax 6- 7 cu Ax
C-D-E;
• (cota +6,00)
– birou open space cu S = 763,32 m2;
– 3 birouri compartimentate cu S = 45,6; 66,43 (sală interviuri); și 33,20 m2;
– hol cu S = 26,5 m2;
– spațiu tehnic (camera tablou electric nivel) cu S = 3,7 m2;
– 2 balcoane cu S = 9,60 m2 fiecare;
– grup sanitar F cu S = 15,00 m2;
– grup sanitar B cu S = 21,4 m2
Etaj 3 (cota + 9,00 și + 7,50 m)
• (cota + 7,50 m):
– birou open space cu S = 923,90 m2;
– 3 birouri compartimentate cu S = 39,50; 28,44 și 24,73 m2;
– hol cu S = 21,20 m2;
– chicinetă cu S = 15,30 m2;
– 2 camere server cu S = 7,10 și 7,35 m2;
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– două spații de depozitare amenajat e pe rampa cu S = 67.35 m2 pentru acces funcțional de
la cota +9,0 la cota +7.5 Ax 0- 1 cu Ax C -D-E;
– rampă cu S = 53.31 m2, pentru acces funcțional de la cota + 7,5 la cota + 6,00 Ax 1- 2 cu
Ax C -D-E;
– rampă cu S = 44,79 m2, pentru evacuare / acces funcțional de la cota +9,00 la cota + 7,5
Ax 5 -6 cu Ax C -D-E;
– rampă cu S = 58,04 m2, pentru evacuare / acces funcțional de la cota +7,5 la cota +6,0
Ax 6 -7 cu Ax C -D-E;
• (cota + 9,00 m )
– birou open space cu S = 870.55 m2;
– 3 birouri compartimentate cu S = 25,88; 14„49 ș i 14,25 m2;
– arhivă cu S = 7,95 m2;
53
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– hol acces rampe evacuare;
– spațiu tehnic (camera tablou electric/nivel) cu S = 3,70 m2;
– 2 balcoane cu S = 9,60 m2fiecare;
– grup sanitar F cu S = 15,00 m2;
– grup sanitar B cu S = 21,4 m2;
Etaj 4 (cota + 12,00 și + 10,50 m)
• (cota + 10,50 m)
– birou open space cu S = 849,25 m2;
– 3 săli de conferințe cu S = 42,64; 21,65 și 21,65 m2:
– sala de proiecție cu S = 29,87 m2;
– sală (fără funcțiune precizată) cu S = 22,80 m2;
– chicinetă cu S = 15,35 m2;
– camera server cu S = 7,10 m2;
– hol cu S = 18,76 m2;
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– rampă cu S = 67,46 m2, pentru acces funcțional de la cota +12,0 la cota + 10,5 Ax 0- 1 cu
Ax C -D-E;
– rampă pentru acces funcțional de la cota + 10.5 l a cota +9,00 Ax 1- 2 cu Ax C -D-E;
– rampă cu S = 44,75 m2, pentru evacuar e / acces funcțional de la cota +12,0 la cota +10,5
Ax 5 -6 cu Ax C -D-E;
– rampă cu S = 58,04 m2, pentru evacuare / acces funcțional de la cota +10,5 la cota +9,00
Ax 6 -7 cu Ax C -D-E;
• (cota + 12,00 m)
– birou open space cu S = 762,00 m2;
– 2 săli de conferințe cu S = 23,10 și 21,65 m2:
– birou S = 17,05 m2;
– hol acces rampe evacuare;
– 2 balcoane cu S = 9,60 m2fiecare;
– grup sanitar F cu S = 15,00 m2;
– grup sanitar B cu S = 21,4 m2;
Etaj 5 (cota + 15,00 și + 13,50 m )
• (cota + 13,50 m)
– birou open space cu S = 792,10 m2;
54
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– birou compartimentat cu S = 54,50 mp;
– 2 săli de conferințe cu S – 21,65 și 23,16 m2;
– 4 camere server cu S = 7,09; 9,05; 9,05 și 7,10 m2;
– chicinetă cu S = 15,35 m2;
– camera server cu S = 52, 72 m2:
– camera proiecție cu S = 32,6 m2;
– casa scării 1;
– casa scării 2;
– rampă cu S = 43,3 m pentru acces funcțional de la cota +15 l a cota +13,5 Ax 1- 2 cu Ax
C-D-E;
– rampă cu S = 44,05 m2 pentru acces (evacuare) de la cota + 15 la cota + 13,5 Ax 5- 6 cu
Ax C -D-E;
• (cota + 15,0 m)
– birou open space cu S = 830,6 m2;
– sala conferințe cu S = 45,10 m2;
– birou compartimentat cu S = 59,11 m2;
– camera tehnică (tablou electric general) cu S = 3,70 m2;
– grup sanitar F cu S = 15,00 m2;
– grup sanitar B cu S = 21,4 m2;
c) Numărul compartimentelor de incendiu și ariile acestora
Clădirea analizată se const ituie într -un compartiment de incendiu distinct cu suprafața
construită la sol de 2.300 m2;
d) Precizări referitoare la numărul maxim de utilizatori:
Parter:
– cota – 1,50
– sala fitness = 50 persoane;
– sala multifuncțională =116 persoane;
Total 1 = 166 persoane;
– cota + 0,00
– birou open space = 94 persoane;
– săli ședințe = 32 persoane;
– spațiu expunere = 20 persoane;
Total 2 = 146 persoane;
Total parter = 312 persoane;
55
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Etaj 1 :
– cota + 1,50:
– birou open space = 120 persoane;
– birouri compartimentate = 12 persoane
Total 1 = 132 persoane
– cota + 3,00:
– birouri compartimentate = 77 persoane;
Total 2 = 77 persoane
Total etaj 1 = 209 persoane;
Etaj 2:
– cota + 4,50:
– bucătărie și sală de mese = 109 persoane;
– birouri compartimentate = 85 persoane;
Total 1= 194 persoane;
– cota + 6,00;
– birou open space = 104 persoane:
– birouri compartimentate = 18 persoane;
Total 2 = 122 persoane;
Total etaj 2 = 298 persoane;
Etaj 3 :
– cota + 7,50:
– birou open space =118 persoane;
– birouri compartimentate = 14 persoane;
Total 1 = 132 persoane;
– cota + 9,00:
– birou open space = 112 persoane;
– birouri compartimentate = 6 persoane:
Total 2 = 118 persoane;
Total etaj 3 = 250 persoane;
Etaj 4:
– cota + 10,50:
– birou open space =116 persoane;
– săli conferințe = 27 persoane;
– sală proiecție =15 persoane;
Total 1 = 158 persoane;
56
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– cola +12,00:
– birou open space = 104 persoane;
– săli conferințe = 18 persoane;
Total 2 = 122 persoane;
Total etaj 4 = 280 persoane ;
Etaj 5:
– cota + 13,50:
– birou open space = 100 persoane;
– săli conferințe S = 18 persoane;
– birou compartimentat = 8 pers oane;
– Total 1 = 126 persoane;
– cota – 15,00:
– birou open space cu S = 112 persoane:
– săli conferințe = 13 persoane;
– birou compartimentat = 4 persoane;
Total 2 = 129 persoane;
Total etaj 5 = 255 persoane:
Total clădire = 1604 Persoane;
Notă: – numărul maxim simultan de persoane în clădire (compartiment de incendiu) a fost
stabilit pe baza datelor puse la dispoziție de beneficiar și a planurilor de arhitectură.
e) Prezența permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora:
• programul de lucru pentru birouri: luni – vineri orele 8 :00- 20:00;
– program permanent pentru personalul care asigură paza clădirii și supravegherea
instalațiilor utilitare;
f) Capacități de depozitare:
În clădire sunt amenajate spații de depozitare pentru arhivă, articole de birotică , echipamente
și accesorii electrice și electronice, mobilier, materiale și produse pentru mentenanța clădirii.
Depozitarea se face pe rafturi sau p e pardoseală în stive; încăperile de depozitare au suprafețe
mai mici de 36 m2 și sunt amplasate la:
parter:
cota – 1,5 m:
– 2 depozite amenajate pe rampa de acces ax 1 -2 cu ax C -D-E;
– 2 depozite amenajate pe rampa de acces ax 1 -2 cu ax C -D-E;
– depozit cu S = 35,5 m2 amenajat pe rampa de acces ax 6 -7 cu ax C -D-E;
– depozit cu S = 35,36 m2 amenajat pe rampa de acces ax 6- 7 cu ax C -D-E;
57
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
etaj 1 :
cota +1,5 m:
– 2depozite amenajate pe rampa de acces ax 5 -6 cu ax C -D-E; cota + 3,0 m :
– arhivă contabilitate amenajată pe rampa de acces ax 5 -6 cu ax C -D-E;
– arhiva cu S = 8,65 m2:
– arhiva cu S = 15,27 m2;
etaj 2:
– 4 spații de depozitare cu suprafețele de 6,28 m2, 27,74 m2 (cumulat) și 16,77 m2;
– 2 depozite a menajate pe rampa de acces ax 0 -1 cu ax C -D-E;
– 2 depozite amenajat pe rampa de acces ax 0 -1 cu ax C -D-E;
etaj 3:
cota +7,5 m:
– 2 depozite amenajate pe rampa de acces ax 1 -2 cu ax C -D-E;
– 2 depozite amenajate pe rampa de acces ax 1 -2 cu ax C -D-E;
g) Caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe periculoase, potrivit
clasificării din Hotărârea Guvernului nr. 804/2007 privind controlul activităților care prezintă
pericole d e accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea 1, nr, 539 din 08.08.2007 – nu este cazul, spațiile nu intră sub incidența
H.G. nr. 804/2007;
h) Numărul căilor de evacuare:
De la parter:
cota – 1,50 m:
– o cale de evacuare direct în exterior, la nivelul terenului amenajat din sala fitness;
– o cale de evacuare din sala fitness prin sala multifuncțională;
– o cale de evacuare din sala multifuncțională. în exterior, la cota +0.00 pe rampa
pietonală interioară:
– o cale de evacuare din sala multifuncțională pe scara interioară închisă în casă de s cară
proprie amplasată în travee a delimitată de axele 0 -1 cu axele E – D;
cota + 0,00 m;
– o cale de evacuare direct în exterior l a nivelul terenului amenajat din spațiul de expunere
cu suprafața de 76.55 m2 (showroom);
– o cale de evacuare în exterior din biroul open space prin holul de acces în clădire;
– o cale de acces în exterior prin holul în care debușează rampa interioară amplasată în
zona axelor 0 -1 cu B -C;
– o cale de evacuare în exterior prin holul de acces secundar amplasat în zona axelor C -B
58
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
cu axele 6 -7;
– 2 căi de evacuare în exterior prin ferestrele cu geam mobil amplasate în traveele 1- 2 și
5-6 ax A;
De la etajul 1 :
cota +1,50 m:
– o cale de evacuare la nivel ul parterului pe scara interioară închisă în casă de scară
proprie amplasată în axul 0, traveea D -E;
– o cale de evacuare la nivelul terenului amenajat prin fereastra cu ochi mobil amplasată
în traveea E -F ax 7;
cota + 3,00 m;
– două căi de evacuare în două di recții la nivelul parterului , prin balcoanele exterioare, pe
scările interioare închise în case de scară proprii;
– o cale de evacuare la nivelul parterului pe scara interioară deschisă destinată accesului
principal în clădire;
De la etajele 2,3,4 :
– o cale d e evacuare pe rampele închise (asimilate casei de scară) amplasate în zona
delimitată de axele 5 -6 și 6- 7 cu axele C -D-E;
cotele + 10,5; +7,5 și + 4,5 m:
– două căi de evacuare în două direcții la nivelul parterului , pe casele de scară închise în
case de scară amplasate în traveea D -E cu axele 0 -1 și 6- 7;
cotele + 12,0; +9,0 și + 6,0 m:
– două căi de evacuare în două direcții la nivelul parterului , prin balcoanele exterioare, pe
scările interioare închise în case de scară proprii;
De la etajul 5 :
– o cale de eva cuare pe rampa închisă (asimilată casei de scară) amplasată în zona
delimitată de axele 6 -7 cu axele C -D-E;
cota +13,50 m:
– două căi de evacuare în două direcții la nivelul parterului . pe casele de scară închise în
case de scară amplasate în traveea D -E cu axele 0 -1 și 6- 7;
cota + 15,00 m;
– o cale de evacuare pe rampele închise (asimilate casei de scară) amplasate în zona
delimitată de axele 5 -6 și 6- 7 cu axele C -D-E;
– o cale de evacuare prin balconul exterior, pe scara interioară închisă în casă de scară
59
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
proprie amplasată în traveea D -E, cu ax 05;
B. Precizări privind instalațiile utilitare aferente clădirii:
I – Instalații sanitare:
– alimentarea cu apă rece a clădirii se face din rețeaua publică a municipiului București,
printr -un branșament propriu din țeavă PEHD, debitul și presiunea pentru consum menajer
este asigurată de o stație hidrofor; debitul și presiunea necesară stingerii incendiilor cu
instalația de hidranți interiori este asigurată de o gospodărie de apă care are în componență un
rezervor tampon cu volumul de 3 m3 și o stație de pompare cu hidrofor care asigură un debit
de 18 m3/oră și o înălțime de pompare de 8 bari .
– apa caldă pentru consum menajer este preparată în centrala termică;
– clădirea este prevăzută cu instalații de stins incendii cu hidran ți interiori și hidranți
exteriori;
– alimentarea rețelei de hidranți exteriori se asigură de rețeaua urbană pe baza avizului
scris emis de S .C. APA NOVA S .A;
II – Instalații termice / climatizare.
Încălzirea / răcirea spațiilor se face în următoarele soluți i constructive:
– încălzire cu radiatoare – este prevăzută în toate grupurile sanitare și în spațiile de
depozitare.
– încălzire cu ventiloconvectoare de pardoseală în spațiile administrative;
Centrala termică :
– este amplasată într -o construcție anexă amplasată alipit în zona fațadei N ord;
– centrala are în componență 2 cazane stative cu funcționare pe gaze naturale în care se
prepară agentul termic pentru încălzire și apa caldă pentru consum menajer:
Agentul termic pentru răcire este produs în 2 agregate tip chiller amplasate pe terasa clădirii.
III – Instalații electrice:
Sursa de alimentare cu energie electrică :
– sursa de bază: alimentare a cu energie electrică a clădirii se face din două posturi de
transformare cu puterea de 800 kVA amplasate în incintă la care este racordat tabloul electric general;
– sursa de rezervă este constituită de un grup electrogen cu pornire automată, amplasat în
exteriorul clădirii;
Distribuția energiei electrice:
– se realizează prin intermediul tabloului electric general de distribu ție, tabloului
consumatorilor vitali și tablourilor de distribuție de nivel și zonă:
5 OMAI nr. 163 din 2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor
60
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– tabloul general de distribuție este alimentat din posturile de transformare;
– tabloul consumatorilor vitali este alimentat din tabloul general și din tabloul grupului
elect rogen; trecerea de la o sursă la alta se face automatizat prin AAR.
– din tabloul consumatorilor vitali se alimentează stația de pompare pentru incendii,
iluminatul de siguranță/securitate;
Tablouri electrice :
– tablourile electrice sunt amplasate în spații de stinate, ferite de intervenții neautorizate și
de acțiunea focului prin pereți și uși rezistente la foc;
Instalații de iluminat interior :
– toate instalațiile de iluminat interior, în cazul lipsei tensiunii de rețea se preiau de grupul
electrogen, care asigu ră un timp de revenire mai mic de 15 secunde;
Instalații electrice de iluminat de siguranță:
– conform normativului I7 /2011 în clădire au fost prevăzute următoarele categorii de
iluminat de securitate: pentru evacuare, continuarea lucrului , împotriva panicii, marcarea hidranților,
și pentru intervenție;
– alimentarea de rezervă este asigurată de baterii locale cu dispozitiv automat de comutare
și timp de comutare mai mic de 0,5 secunde;
– iluminatul este asigurat permanent , sursa de rezervă asigurând o autonomie de 180
minute;
– corpurile de iluminat sunt alimentate din tablourile de siguranță montate pe fiecare
nivel;
– conform normativului I7/2011 iluminatul de securitate pentru circulație, împotriva
panicii și pentru continuarea lucrului este alimentat din surse ne întreruptibile UPS – uri cu autonomie
de 180 minute, asociate cu grupul electrogen în poziție de așteptare;
Iluminatul de securitate pentru continuarea lucrului
– este realizat cu aparate de iluminat lx 8W, IP 42 montate în locurile de munc ă dotate cu
recepto are care trebuie alimentate fără întrerupere și la locurile de munc ă legate de necesitatea
funcționarii acestor receptoare (stații de pompe pentru incendiu, surse de rezervă , încăperilor
echipamentelor de control și semnalizare).
– circuitele de alimentare s unt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării și
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială:
Iluminatul de securitate pentru intervenții
– este real izat cu aparate de iluminat lx 8 W, IP 42 montate în locurile în care sunt montate
armaturi(de ex. vane, robinete și dispozitive de comanda -control).
61
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– circuitele de alimentare sunt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării și
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială:
Iluminat de securitate pentru evacuare;
– este realizat cu corpuri de iluminat inscripționate cu indicatorul IEȘIRE și cu
indicatoare pentru traseul de urmat în caz de pericol tip l x 8W, IP 42;
– circuitele de alimentare sunt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării și
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială:
Iluminat de securitate împotriva panicii;
– este realizat cu corpuri de iluminat tip lx 24W, IP 42 montate în încăperi cu peste 100 de
persoane și se prevede cu comand ă automat ă și manual ă a intrării lui în funcțiune din mai multe locuri
accesibile personalului de serviciu al clădirii.
– circuitele de alimentare sunt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării și
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială:
Iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori de incendiu:
– este realizat cu corpuri de iluminat marc ate cu inscripția HIDRANT lx 8 W, IP 42,
montate în zonele în care iluminatul de evacuare sau cel de pe căile de evacuare nu permite
identificarea acestora;
– corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcării hidranților interiori de
incendiu se amplasează în afara hidrantului (alături sau deasupra) la maximum 2 m și poate fi comun
cu unul din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circulație, panic ă), cu condiția ca nivelul de
iluminare s ă asigure identificarea tuturor indicatoarelor de securitate aferente lui.
– circuitele de alimentare sunt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării ș i
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială;
Iluminat de securitate pentru circulație;
– este re alizat cu aparate de iluminat lx 24 W montate pe căile de circulaț ie la schimbările
de direcție, la capetele coridoarelor, pe scări, etc.;
– circuitele de alimentare sunt realizate cu cabluri cu întârziere la propagarea flăcării și
emisie redusă de gaze toxice și corozive, pozate în jgheaburi metalice, aparent în tavane false și tuburi
din PVC îngropate în tencuială;
Instalații electrice pentru prize:
– spațiile sunt echipate cu prize în sistem TN -S, încastrate în pereți pentru alimentarea
62
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
posturilor de lucru;
Instalații de protecție împotriva șocurilor electrice
Instalații de protecție prin legarea la pământ:
– este prevăzută o rețea de legare la pământ pe fiecare nivel al clădirii formată din bare de
echipotențializare legate între ele și împreună la priza de pământ a clădirii; la aceste bare sunt legate:
barele de protecție PE ale tablourilor electrice, aparate de iluminat, prize de curent, echipamentele
pentru prelucrarea datelor:
Instalația de protecție împotriva loviturilor de trăsnet – IPT.
– protecția împotriva trăsnetului se asigură cu un dispozitiv de amorsare PDA conec tat la
priza de pământ a clădirii prin rețele de platbandă zincată;
Instalații de curenți slabi:
Instalația de alimentare a sistemului de detecție, semnalizare, avertizare și alarmare în caz
de incendiu:
– este asigurată din tabloul consumatorilor vitali, pr intr-un circuit separat prevăzut cu
protecții magnetotermice și diferențiale;
– alimentarea de rezervă este asigurată cu acumulatoare ce asigură funcționarea instalației
48 ore în stare de veghe și 30 minute în stare de alarmă;
– cablurile aferente sistemului de detecție asigură rezistența la foc 30 minute6
III.3 Riscul de incendiu
Identificarea și stabilirea nivelurilor de risc de incendiu se face potrivit reglementărilor tehnice
specifice, luându- se în considerare următoarele caracteristici.
III.3.1. D ensita tea sarcinii termice
Principalele condiții care favorizează producerea de incendii constau în prezența materialelor
și substanțelor combustibile precum și a surselor potențiale de aprindere în anumite împrejurări
determinate, în același timp și spațiu.
Riscurile de izbucn ire a incendiilor trebuie redus în condițiile asigurării funcționalității, prin
limitarea surselor potențiale de aprindere și a cantităților de materialele și substanțe combustibile.
La încadrarea spațiilor din clădire în niveluri de risc d e incendiu și/sau categorii de pericol de
incendiu s -a avut în vedere densitatea sarcinii termice rezultată din mobilier , aparatură, materialele
consumabile utilizate, precum și cea din alcătuirea constructivă a clădirii.
Calculul densității sarcinii termice s -a efectuat conform STAS 10903/2, rezultând
următoarele valori:
6 Normativ privind proiectarea, execuția si exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor Indicativ I7/2011
63
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– materiale combustibile din starea de fixație a clădirii = 15 MJ/ m2 x 30,49 = 457,35
Birou open -space etaj 4 cota +10,50 cu suprafața S= 849,25 m2 și 116 posturi de lucru -birouri:
– masa mater ialelor combustibile luate în considerare:
hârtie:
1700 kg x 16,3 Mj/kg = 27710 MJ;
lemn:
7500 kg x 18,4 Mj/kg = 138.00 MJ;
material textil:
350 kg x 16,3 Mj/kg = 5705 MJ:
material plastic din componența echipamentelor electronice, cabluri electrice, etc. (asimilat
PVC rigid):
2950 kg x 22,5 Mj/kg = 66.375 MJ;
poliuretan:
350 kg x 37,7 Mj/kg = 13.195 MJ;
PVC folie:
236 kg x 33,5 MJ/kg = 7906 MJ;
pardoseală parchet laminat:
850 m2 x 0,007 x 450 kg/m3 x 18,4MJ/kg – 49.266 MJ ;
– sarcina termica totala (S QT)
SQT=27.710 + 138.000 + 5.705 + 66.375 + 13.195 + 7.906 + 49.266 = 308.157 MJ
– densitatea sarcinii termice (q s)
qs= S QT/ Ac Ac = 849,25 m2
qs= 308157 M J / 849,25 m2 = 363 Mj/ m2;
Notă:
Valoarea densității sarcinii termice rezultată din calcul pentru biroul open space amenajat la
etajul 4, cota +10.5 și suprafața de 849,25 m2, se poate considera etalon pentru celelalte spații cu
destinație similară (birouri open space, birouri compartimentate, sală multifuncțională parter, săli de
ședințe și conferințe amenajate în clădire, avându -se în vedere că materialele sunt identice iar
cantitățile se modifică proporțional cu ariile încăperilor respective.
Spații pentru depozitare și arhive amenajate la parter, etajele 1,2 și 3 cu suprafețe sub 36 m2:
În aceste spații se depozitează arhiva, materiale pentru curățenie și mentenanță clădirii,
mobilier, articole de birotică, echipamente electrice, electronice și consumabile, în cantități
fluctuante ce nu pot fi cuantificate; se estimează că densitatea sarcinii termice nu depă șește valoarea
de 420 MJ / m2;
64
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Încăperi tehnice (camere tablouri electrice, centrale ventilații, camere server):
Se estimează o densitate de sarcină termică generată de materialele combustibile din
componența echipamentelor și dotarea încăperilor de maxim 420 MJ/ m2;
Bucătărie:
Se estimează o densitate de sarcină termică de max im 420 MJ/ m2 ;
Sală de mese și sală fitness :
Se estimează o densitate de sarcină termică de max im 200 MJ/ m2 ;
Spații de circulație și grupuri sanitare :
Se estimează o densitate de sarcină termică de max im 200 MJ/ m2;7
III.3.2. Clasele de reacție la foc:
Clasele de reacție la foc pentru elementele de construcții utilizate s -au stabilit potrivit
criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcți i pe baza
performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al M iniste rului Transporturilor,
Construcțiilor și Turismului și al Ministe rului Administrației și Internelor nr. 1822/294/2004, cu
modificările și completările ulterioare, din regle mentările tehnice specifice, precum și din
caracteristicile și proprietățile fizico -chimice ale materialelor și substanțelor utilizate, astfel:
– beton din componența stâlpilor, grinzilor, planșee lor, diafragmelor, scărilor și rampelor
interioare – clasa A1 produs care nu contribuie la foc în nici o faz ă a incendiului, standard de referință
EN ISO 1182, EN ISO 1716 ;
– pereți din zidărie de BCA pentru închideri perimetrale, compartimentări și delimitări de
spații – clasa A 1 produse care nu contribuie la foc în nici o faz ă a incendiului, standard de referință
EN ISO 1182, EN ISO 1716 ;
– panouri din gipscarton pentru compartimentări funcționale, delimitări de spații,
plafoane false continui și casetate – clasa A 2 s1d0 produse care nu contribuie semnificativ la sarc ina
termică și dezvoltarea incendiului, standard de referință EN ISO 1182, EN 13823, EN ISO 1716 ;
– tencuieli, gleturi peste zidărie – clasa A 1 produse care nu contribuie la foc în nici o fază
a incendiului, standard de referință EN ISO 1182. EN ISO 1716.
– finisajele utilizate pentru pardoseli au clasele A 1(FL) de reacție la foc.8
7 Determinarea sarcinii termice in construcții STAS 10903/2 -79
8 OMAI nr. 269/2008 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind c lasificarea si încadrarea produselor
pentru construcții pe baza performantelor de comportare la foc
65
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
III.3.3. Sursele potențiale de aprindere și împrejurările care pot favoriza aprinderea și
după caz, timpul minim de aprindere, precum și timpul de atingere a fazei de incendiu
generalizat
Sursele potențiale de aprindere:
– surse de aprindere cu flacără (flacăr ă de chibrit, lumânare, etc.);
– surse de aprindere de natur ă termic ă (efectul termic al curentului electric, etc.);
– surse de aprindere de natur ă electric ă (arcuri și scântei electrice, scurtcircuit, etc.);
– surse de aprindere natural ă (căldură solar ă, trăsnet);
– surse de aprindere indirecte (radiația unui focar de incendiu, etc. );
– surse de aprindere datorate exploziilor și materialelor incendiare.
Împrejurările care pot favoriza apr inderea materialelor și produselor combustibile constau în
nerespectarea normelor de apărare împotriva incendiilor privind realizarea și exploatarea
construcțiilor, a instalațiilor utilitare aferente, în suprasolicitarea echipamentelor și instalațiilor
electrice și de gaz metan, etc.
Condiții (împrejurări) preliminate ce pot determina sau favoriza aprinderea;
– instalații și echipamente electrice defecte ori improvizate;
– receptori electrici lăsaț i sub tensiune, nesupraveghea ți;
– sisteme și mijloace de încălzir e, instalaț ii de ventilare, climatizare defecte, improvizate
sau nesupravegheate;
– fumatul în locuri cu pericol de incendiu/explozie;
– sudarea și alte lucrări cu foc deschis, fără respectarea regulilor și măsurilor specifice de
apărare împotriva incendiilor;
– folosirea de scule, dispozitive, utilaje și echipamente de lucru neadecvate, precum și
executarea de operaț iuni mecanice în medii periculoase;
– neexecutarea conform graficelor stabilite, a operaț iunilor și lucrărilor de reparaț ii și
întreținere a maș inilor și aparatelor cu piese în miș care;
– scurgeri de produse inflamabile (gaze naturale);
– defecț iuni tehnice de construc ții – montaj;
– defecț iuni tehnice de exploatare;
– nereguli organizatorice;
– explozie urmat ă de incendiu;
– trăsnet și alte fenomene naturale;
– arson;
– neîntreț inerea elementelor de construcț ii cu rol de separare la incendiu sau a instalaț iilor
și echipamentelor de protecț ie împotriva incendiilor, precum și probabilitatea ca acestea s ă nu
66
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
declan șeze/funcț ioneze în caz de incendiu;
– alte împrejurări.9
Potrivit prevederilor art. 6.2.1. și Tabel ului 6.2.19. din Normativul P118/1 -99, materialele și
produsele utilizate se încadrează în următoarele clase de periculozitate, în funcție de aportul lor la
apariția și dezvoltarea incendiului:
– clasa P .1. de periculo zitate (fără periculozitate): obiecte din metal sau din alte materiale
incombustibile (dulapuri, rastele , rafturi, cadre din aluminiu etc.);
– clasa P.2. de periculozitate (cu periculozitate redusă): lichide inert e în ambalaje
combustibile, etc.;
– clasa P.3. (A, B și C) de periculozitate (cu periculozitate medie): obiecte cu
combustibilitate medie și cu putere calorifică de cel mult 27,3 Mj/kg (mobilă, papetărie, PVC rigid
etc.);
– clasa P .4. (B, C și E) de periculozitate (cu periculozitate mare): materiale comb ustibile
cu viteză mare de ardere sau cu putere calorifică mai mare de 27,3 Mj/kg (obiecte din materiale
plastice, textile).
Materialele întrebuințate în elementele structurii de rezistență și în compartimentările
interioare sunt incombustibile (Al).
Timpu l minim de aprindere: 10 minute – funcție de clasele de combustibilitate/ reacție la
foc și energia dezvoltată;
Timpul de atingere a fazei de incendiu generalizat : minim 30 minute, determinat de luarea
următoarelor măsuri în scopul măririi duratei de timp de la inițierea incendiului până la faza
incendiului generalizat:
– detectarea automată și semnalizarea începuturilor de incendii în toate spațiile clădirii;
– montarea ușilor rezistente/etanșe la foc echipate cu dispozitive de autoînchidere;
– menținerea liberă a căilor de acces pentru intervenția personalului cu atribuții de
evacuare a persoanelor afectate și asigurarea intervenției î n vederea stingerii incendiilor10
III.3.4. Nivelurile riscului de incendiu
În funcție de densitatea sarcinii termice, funcț iunea spațiilor, încăperilor , respectiv de natura
activităților desfășurate, de compartimentarea la foc a elementelor de construcții și de caracteristicile de ardere ale materialelor și substanțelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate au fost
stabilite nivelurile de incendiu pentru fiecare încăpere, spațiu, zonă, compartiment de incendiu,
9 OMIRA nr. 210 din 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de
incendiu, modificat și completat prin Ord inul nr. 663 /2008, Monitorul Oficial nr. 360, 28 mai 2006.
10 Normativ de siguranță la foc a construcțiilor, indicativ P 118 -99, Editura IPCT -SA, București.
67
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
potrivit prevederilor art. 2.1.1.- 2.1.7. din Normativul P 118/1 -99, astfel:
Pe baza valorilor estimate ale densității sarcinii termice, spațiile se încadreaz ă în următoarele
niveluri de risc de incendiu:
– risc mic de incendiu: birouri tip open- space și compartimentate, săli de ședințe și
conferințe, sală fitness, săli de mese, spații de circulație, grupuri sanitare;
– risc mijlociu de incendiu: încăperi pentru de pozitare, încăperi tehnice, oficii,
bucătărie;
În funcție de destinații, confor m art. 2.1.3. din Normativul P118/1 -99, spațiile clădirii se
încadrează în următoarele niveluri de risc de incendiu:
– risc mic de incendiu: birouri tip open- space și compartiment ate, săli de ședințe și
conferințe, sala de mese, sală fitness, căi de circulații, grupuri sanitare.
– risc mijlociu de incendiu : spații de depozitare a materialelor combustibile cu
suprafețele mai mici de 36 m2; oficii, bucătărie, încăperi tehnice;
În conc ordanță cu prevederile art. 2.1.3 și 2.1.4 din Normativul P118/1 -99 clădirea analizată
se încadrează în nivelul de risc mic de incendiu, având în vedere că spațiile cu risc mijlociu de
incendiu reprezintă mai puțin de 30 % din volumul ocupat;
NOTA: – funcț ie de aceste încadrări au fost adoptate măsurile necesare de limitare a
propagării incendiului în interiorul clădirii.
III.4. Nivelurile criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu
III.4.1.Stabilitatea la foc:
Stabilitatea la foc se estimea ză potrivit p revederilor Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor și a reglementărilor tehnice în funcție de caracteristicile și nivelurile de performanță ale
elementelor structurale, precum și de timpii operativi de intervenție și de incendiere totală.
Stabilitatea la foc pentru ansamblul analizat se poate aprecia ca „bună”pentru un timp de 60
de minute.
Rezisten ța la foc a principalelor elemente de construcție:
Stâlpi, pereți portanți
– stâlpi și diafragme din beton armat: Al – R/ RE I 120, 150, 180 minute;
Pereți interiori neportanți
– pereți din zidărie de BCA și plăci din gipscarton pe structură metalică : Al/ A2 sld0 – EI
30; 60, 90, 120, 150, 180 minute.
Pereți exteriori neportanți
– pereți din zidărie de BCA: Al – EI 15 minute;
Grinzi, planșee, ner vuri
68
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– grinzi și planșee din beton armat: Al – R/ REI 45 ; 60 minute;
Gradul de rezistentă la foc a construcției (a compartimentului de incendiu) conform
reglementărilor tehnice:
Potrivit condițiilor minime stabilite în Tabelul 2.1.9. din Normativul P11 8/1-99, cl ădirea se
încadrează în gradul „II” de rezistență la foc .
Totodată a fost asigurată, conform prevederilor art. 3.2.4 și Tabelului 3.2.4 din Normativul
P118/1 -99, corelarea dintre aria construit ă (Ac = 2. 300,00 m2 < Aemax adm = 2.500,00m2), gradul de
rezistență la foc („II” ) și numărul de nivele supraterane (P+5E).
III.4.2.L imitarea apariției și propagării focului și fumului în interiorul construcției:
Limitarea propagării focului și fumului în interiorul clădirii s e asigură printr -o conformare
corespunzătoare a acesteia, prin utilizarea unor elemente de construcții incombustibile și separarea
funcțiunilor cu risc mijlociu de incendiu prin elemente de construcție incombustibile, Al/ A2 -s1d0
(C0), rezistente la foc.
Compartimentarea antifoc și elementele de protecție a golurilor funcționale din
elementele de compartimentare:
Clădirea se constituie într -un singur compartiment de incendiu distinct, fapt ce nu a impus
realizarea unor elemente de construcție antifoc (pereți, planșee etc.) în interiorul acestei a.
Măsuri constructive adaptate la utilizarea construcției, respectiv acțiunea termică
estimată în construcție, pentru limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului
de incendiu și în afara lui :
Compartimentările interioare din clădire au fost realizate în conformitate cu cerințele
Normativului P 118/1 – 99, astfel:
– pereții care separă birourile compartimentate, sălile de ședințe și conferințe față de
birourile open space și spațiile adiacente sunt realizați din plăci din ghips carton A2 sl d0 cu EI 30
minute, conform încadrării clădirii în gradul II de rezistență la foc;
– încăperile pentru depozitarea materialelor combustibile, amenajate pe rampele pentru
acces pietonal sunt separate față de spațiile adiacente prin diafragme din beton armat, pereți din
zidărie de cărămidă și plăci din ghips carton fixate pe structură metalică Al cu EI 180 minute,
corespunzător unei densități de sarcină termică estimate de maxim 840 MJ/m2; golurile funcționale
din acești pereți sunt protejate cu uși EI 90 -C;
– pereții care separă la fiecare nivel cele două zone de birouri decalate în zona axului D cu
axele 2 -6 sunt realizați din zidărie de BCA Al cu EI 180 minute;
– încăperile de depozitare a arhivei cu suprafețe sub 36 m2, amenajate la etajul 1 cota
+3,00 sunt sepa rate față de spațiile adiacente prin pereți incombustibili A2sld0 cu EI 60 minute;
69
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
golurile de acces sunt protejate cu uși pline, în conformitate cu prevederile ta belului 3.4.4 nr. crt.3 din
P118/1-99 (încăperi cu risc local de incendiu);
– camerele server amenajate la fiecare nivel sunt separate față de spațiile adiacente prin
pereți incombustibili A2sld0 cu EI 60 minute; golurile de acces sunt protejate cu uși pline, în
conformitate cu prevederile tabelului 3.4.4 nr. crt. 3 din P 118/1-99 (încăperi cu risc l ocal de
incendiu);
– bucătăria amenajată la etajul 2 cota + 4,5 este separată față de spațiile adiacente prin
pereți Al/ A2s1d0 cu EI 60 minute; golurile de acces sunt protejate cu uși EI 15 minute, conform
prevederilor art. 3.8.7 din P118/ 1-99;
– pereții care separă camera tabloului electric general, amplasat la parter cota -1,5 față de
sala fitness sunt realizați din zidărie de BCA, Al cu EI 180 minute: golul de acces funcțional este
protejat cu ușă EI 90- C:
– ghenele verticale pentru treceri de conducte, coloa ne sanitare, tubulaturi de ventilare a
grupurilor sanitare au pereții realizați din plăci din ghips carton fixate pe structuri metalice ce asigură
EI 30 minute, ușile de vizitare la aceste ghene sunt realizate din materiale incombustibile Al;
– planșeele pes te etajele curente sunt realizate din beton armat Al și asigură REI 45 și 60
minute;
– trecerile prin pereți ale canalelor, conductelor și cablurilor sunt etanșate cu materiale ce
asigură o rezistență la foc egală cu cea a elementului străpuns, conform cu ar t. 2.3.9 din Normativul
P118/1 -99;
Sisteme de evacuare a fumului (după caz, a gazelor fierbinți):
Evacuarea fumului din clădiri este realizată în concordanță cu cerințele Normativului
P118/1 -99, astfel:
– desfumarea căii de evacuare interioare (rampele de evacuare de la etajele 5,4,3 și 2 la
etajul 1) închisă în casă de scară se realizează prin tiraj natural organizat în conformit ate cu
prevederile art.2.5.28 – 2.5.30 din Normativul P 118/1-99, prin deschiderea automată și manuală a
trapei de evacuare a fumu lui (amplasată în peret ele exterior al ultimului nivel) cu suprafața minimă de
1 m2 și deschiderea controlată a ușii de acces în exterior, la nivelul etajului 1 ax 7 cu ax D -E;
– nu au fost prevăzute sisteme pentru evacuarea fumului din spațiile de depozitar e cu
suprafețe mai mici de 36 m2, nefiind obligatorii;
Bariere contra fumului :
– ușile cu rol de protecție la foc sunt prevăzute cu dispozitive de autoînchidere/ închidere
automată în caz de incendiu;
– plafoanele false sunt prevăzute cu ecrane incombustibile
70
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Sisteme și instalații de detectare, semnalizare și stingere a incendiului :
– clădirea este echipată cu un sistem de detecție, semnalizare, avertizare și alarmare în caz
de incendiu conform prevederilor art. 3.3.1 din Normativul P 118/3- 2015 , cu acoperire tot ală cu
timpul maxim de alarmare 10 secunde și timpul maxim de alertare de maxim 3 minute;
– conform prevederilor art. 4.1 și 6.1 din Normativul P118/2- 2013 clădirea este echipată
cu instalații de stins incendii cu hidranți interiori și hidranți exteriori str adali existenți, stația de
pompare și rezerv ă de apă pentru stins incendii;
Măsuri de protecție la foc pentru instalațiile de ventilare – climatizare:
– toate tubulaturile aferente instalațiilor de ventilare sunt realizate din tablă zincată Al cu
EI minim 15 minute și sunt amplasate în ghene realizate din materiale incombustibile Al/A2sld0 cu
EI 30 minute;
Măsurile constructive pentru fațade, pentru împiedicarea propagării focului la părțile
adiacente ale aceleiași clădiri :
– fațadele sunt realizate din materiale incombustibile .
– vitrările sunt separate pe orizontală și verticală cu porțiuni pline cu lățimea lungimea
minimă de 120 cm;
III.4.3. Limitarea propagării incendiului la vecinătăți:
Distantele de siguranță asigurate (măsuri alternative conform reglementăr ilor tehnice,
atunci când aceste distante nu pot fi realizate):
– construcția analizată pe latura din spre nord este amplasată alipita față de centrala
termică;
– pe celelalte laturi se asigură distanțele de siguranță minime p revăzute de tabelul 2.2.2
din P 118/1-99.
Măsuri constructive pentru limitarea propagării incendiului pe fațade și p e acoperiș :
– pereții exteriori sunt realizați din zidărie de BCA clasa A 1 rezistenți la foc EI minim 15
minute, iar distanța dintre golurile succesive pe verticală și orizontală pentru ferestre sunt mai mari de
1,20 m.
– acoperișul este de tip terasă necirculabilă, realizat din beton armat Al rezistent la foc
REI 45 de minute;
III.4.4. Evacuarea utilizatorilor:
Căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu:
Alcătuirea constr uctivă a căilor de evacuare, tipul scărilor, forma și modul de dispunere a
treptelor și geometria căilor de evacuare:
Amenajarea căilor de circulație s -a asigurat în concordanță cu cerințele cap. 2.6. și tabelului
71
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
4.2.24 din Normativul P118/1 -99.
Circulați i verticale:
– pentru asigurarea căilor verticale de circulație funcțională și de evacuare a persoanelor
din clădire au fost prevăzute:
– două scări interioare independente, închise în case de scară proprii, iluminate și
ventilate natural, amplasate în zona axelor 0 -1 și 6-7 cu axele D -E; scara amplasată în traveea
delimitată de axele D -E cu axele 6 -7 asigură accesul la etajele 1.2,3,4 și 5; scara amplasată în traveea
delimitată de axele D -E cu 0 -1 permite accesul la toate etajele clădirii;
– o rampă pietonală cu trepte închisă ca re asigură accesul la etajele 5, 4,3,2 și 1:
– o rampă pietonală pentru accesul din sala multifuncțională la parterul clădirii (cota
0,00);
– o scară interioară deschisă pentru accesul de la etajul 1 la parter (de la cota +3.00 la cota
+0,00)
Scările și rampa închisă pentru evacuare asigură următoarele performante de protecție
la foc:
– pereții caselor de scară (rampei) sunt executați din materiale incombustibile Al
(diafragme din beton armat și zidărie de BCA ) cu rezistența la foc EI 150, conform tabel 4.2.24 din
Normativul P1 18/1-99;
– grinzile, rampele, podestele și treptele scărilor și ramei pietonale sunt realizate din beton
armat și asi gură rezistenta la foc R/REI 60 conform ar t. 2.3.33 din Normativul P1 18/1-99;
Circulații orizontale:
– acces ul în casele de scară se face direct din birourile tip open space (și sala de mese)
amplasate la cotele -1,5; -1.5; + 4.5; + 7.5; +10,5 și +13,5 și prin balcoane, din birouri open space și
holurile de nivel amplasate la cotele +0,00, +3,00; +6,00; +9,00; + 12,00 și +15,00m prin uși
pietonale pivotante pline sau cu geam armat, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere:
– pereții holurilor și coridoarelor la fiecare nivel sunt realizați din zidărie de cărămidă,
beton armat ( parțial) și din plăci din ghips carton fixate pe structură metalică ce asigură EI 60 minute,
conform tabel 4.2.24 din P 118/99;
– pereții holurilor de nivel adiacente rampei de evacuare de la etajul 5 la etajul 1 ( asimilați
pereților de case de scară s unt realizați din zidărie de BCA / plăci din ghips carton A2sld0 cu EI 150
minute, conform prevederil or art. 2.3.31 și 2.6.21 din P118/99; ușile de acces din birouri în holurile
de nivel aferente rampei de evacuare sunt pline, prevăzute cu dispozitive de autoînchidere;
Tipul scărilor, forma și modul de dispunere a treptelor
– cele 2 scări interioare închise în case de scară proprii sunt prevăzute cu două rampe
drepte cu întoarcere la 180° cu 9 +8 trepte drepte și podest intermediar /nivel;
72
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– scările sunt independente, închise în case de scară proprii, iluminate și ventilate natural;
– rampa interioară pentru evacuare este realizată din beton armat, în trepte echidistante,
închisă împreună cu holurile de nivel, neiluminată și neventilată natural;
Geometria căilor de evacuare
– rampele și podestele scărilor int erioare închise , au lățimea de 100 cm;
– podestele de nivel și podestele intermediare au lățimea de 100 cm;
– înălțimea liberă între rampe este de 210 cm;
– lățimea minimă a coridoarelor, holurilor și degajamentelor protejate este de 200 cm;
– ușile amplasate pe coridoare, holuri și la încăperi, prin care se face evacuarea
persoanelor asigură lățimea minimă liberă de trecere de 80 cm;
– înălțimea liberă a ușilor este 200- 210 cm;
– toate ușile se deschid în sensul normal de evacuare;
– treptele scărilor interioare au dime nsiunea de 17 x 17,5 cm;
– ușile prin care se asigură accesul în rampa închisă pentru evacuare au lățimea minimă de
110 cm; lățimea minimă a rampelor este de 250 cm;
Timpii / lungimile de evacuare:
– timpii și lungimile traseelor de evacuare sunt inferioare va lorilor maxime normate: 45
metri și 113 de secunde (în două direcții diferite) și 23 de metri și 58 de secunde ( într-o singură
direcție – coridor înfundat), conform prevederilor tabelului. 4.2.27 din Normativul P 118-99;
Numărul fluxurilor de evacuare:
– total utilizatori (personal angajat, vizitatori) – 1604 de persoane, din care (pe compartiment
de incendiu și pe niveluri):
P = 312 persoane (din care 166 la cota -1,50 și 146 la cota – 0.00);
El = 209 persoane (din care 132 la cota +1.50 și 77 la cota +3,00);
E2 = 298persoane (din care 194 la cota + 4.50 și 122 la cota +6.00);
E3 = 250 persoane (din care 132 la cota +7,50 și 118 la cota +9,00);
E4 = 280 persoane (din care 158 la cota +10,5 și 122 la cota +12,00);
E5 =255 persoane (din care 126 la cota +13,5 și 129 la cota +15,00);
Capacitatea de evacuare a unui flux C = 80 de persoane (conform art. 4.2.26. din P118/99);
Numărul de fluxuri care trebuie asigurate: cel mai aglomerat nivel este etajul 2 cu 298
persoane ceea ce rezultă un număr de:
F = N / C = 298 / 80 = 4 fluxuri de evacuare; (III.1)
Pentru evacuarea persoanelor au fost prevăzute:
– 2 scări interioare închise în casă de scară proprie cu lățimea treptelor/rampelor de 100
cm și lățimea podestelor aferente = 100 cm. Aceste lățimi permit evacuarea în siguranță a 2 fluxuri;
73
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– o cale de evacuare de la etajul 5 la etajul 1 consti tuită de rampele pietonale închise, în
condițiile respectăr ii art. 2.3.31 și 2.6.21 din P118/99; această cale de evacuare permite evacuarea în
siguranță a 2 fluxuri;
– o cale de evacu are din sala fitness (parter cota -1,50) direct în exteri or la nivelul
terenului amenajat ;
– o cale de evacuare la nivelul terenului din sala multifuncțională (parter cota – 1,5 m)
– 4 căi de evacuare din birourile open space amenajate la parter (cota +0,00);
– 2 căi de evacuare din biroul open space amenajat la etajul 1 (cota +1,5 m);
– o cale de evacuare direct în exterior din sp ațiul expunere parter (cota +0,0);
La nivelul parterului, ușile de evacuare spre exterior asigură trecerea numărului total de
persoane de terminat, conform prevederilor art. 2.6.55 și 2.6.56 din Normativul P 118- 99, prin
însumarea:
– numărului de persoane care vin pe rampa interioară de la nivelul cel mai populat al
clădirii
– etaj 2 = 2 fluxuri a 160 persoane (celelalte 2 fluxuri se evacuează pe scările închise în
casă de scară proprie amplasate în zonele delimitate de axele 0 -1 și 6- 7 cu axele D -E care debușează
direct în exterior la nivelul etajului 1 la cota +1,5 m);
– numărului de persoane care se evacuează din birourile amenajate la etajul 1 cota
+3,00=77;
– numărul de persoane care se evacuează direct în exterior din sala de fitness (cota
-1,50)= 50
– numărul de persoane care se evacuează din sala multifuncțională parter (cota
-1,50= 116;)
– numărul de persoane care se evacuează din biroul open spac e parter (cota +0.0) = 94;
– numărul de persoane care se evacuează direct în exterior din spațiul de expunere parter
(cota+0,0) = 20;
– numărul de persoane care se evacuează din bir oul open space etaj 1 (cota +1,50) = 132;
N = (160 + 77 + 50 + 116 + 94 + 20 + 132) = 649 de persoane; (III.2)
Numărul de fluxuri pentru care trebuie asigurată evacuarea :
F = N / C = 649 /80 ~ 9 fluxuri de evacuare; (III.3)
Lățimile ușilor aferente permit evacuarea a fluxurilor determinate prin calcul:
– 1,10 + 1,10 m = lățimea ușilor pentru accesul principal în clădire amplasate la parter, ax A
cu axele 3 -4(4 fluxuri: 320 persoane);
– 0,9 m = lățimea ușii de acces în exterior din spațiul de expunere (un flux : 20 persoane);
– 0,86 m = lățimea ușii de acces în exterior din sala f itness (un flux : 50 persoane);
74
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– 0,9 + 0,9 = lățimea ușilor de acces în exterior din biroul open space parter, cota + 0,00 (2
fluxuri: 94 persoane):
– 1,10 m = lățimea ușilor de acces din sala multifuncțională parter, cota – 1,50 m (2 fluxuri
: 116 persoa ne):
– 0,9 m = lățimea liberă a ochiului mobil pentru evacuarea persoanelor din biroul open
space etaj 1 cot a +1,50, amplasat în zona delimitată de axele E -F cu axul 7 (un flux a 80 persoane)
– 0,9 m = lățimea ușii de acces pe palierul scării interioare amplas ată în traveea delimitată
de axele D -E cu axul 0 (un flux a 52 persoane );
Lățimile ușilor prin care se asigură evacuarea în exterior din casele de scară = 1,10 m (la
nivelul parterului – cota +1,5 preiau și evacuarea persoanelor din biroul open s pace cota +1.5 – scara
ax 0 și a persoanelor din birourile compartimentate amplasate la cota +3,00 m – a doua direcție de
evacuare);
Iluminat de siguranță, tipul și sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă:
Pentru serviciile de securitate funcționale în caz de incendiu, trebuie îndeplinite următoarele
condiții:
– sursa de alimentare de securitate trebuie aleasă astfel încât să mențină alimentarea pe o
durată corespunzătoare;
– toate echipamentele trebuie să prezinte prin construcție sau prin amplasare, o rezi stență
la foc pe o durată corespunzătoare;
– sursa de alimentare de securitate în general, suplimentează sursa de alimentare normală
(rețeaua de distribuție publică).
Sursa de rezervă este constituită dintr -un grup electrogen, dimensionat corespunzător pentr u a
se asigura alimentarea cu energie electrică a tuturor consumatorilor din clădire pentru care este
obligatorie alimentare d e rezervă, inclusiv în situație de urgență, iar trecerea alimentării de pe sursa
de bază pe sursa de rezervă este prevăzut a se face în mod automat, în intervalul de timp stabilit în Normativul I.7/2011.
În clădire au fost prevăzute următoarele tipuri de iluminat de securitate, în conformita te cu
prevederile Normativului I .7/2011:
– instalație de iluminat de siguranță pentru continuare a lucrului art. 7.23.5.1 în zona de
control acces în care este amplasată centrala de detecție la incendii și în camera tablou electric
general;
– instalație de ilumina t de securitate pentru evacuarea din clădire – art. 7.23.7, parte a
iluminatului de securitate destinat să asigure identificarea și folosirea , în condiții de securitate, a
căilor de evacuare;
– instalație de iluminat de securitate împotriva panicii, conform art. 7.23.9;
75
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– instalație de iluminat de securitate pentru marcarea hidranților interiori de incendiu
conform art. 7.21.11, ca parte a iluminatului de securitate prevăzut să permită identificarea ușoară a
hidranților interiori de incendiu;
Iluminatul de securitate pentru evacuare este prevăzut pe căile de circulație comune
orizontale, în casele de scări, rampele de acces și evacuare și în toate zonele de acces și evacuare ale
clădirii. Marcarea căilor de evacuare se realizează cu corpuri de iluminat, special destinate.
Corpurile de iluminat sunt montate la partea superioară a spațiilor, pe scări la intersecțiile
rampelor cu podestele, în lungul căilor de evacuare și inflexiunile acestora, la intersecțiile cu alte căi de evacuare.
Dispozitive de siguranță la uși :
Ușile rezistente la foc / etanșe la foc și ușile care protejează golurile de acces la casele de scări
sunt prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau, după caz , de închidere automată în caz de
incendiu;
Timpul de siguranță a căilor de evacuare :
Corespunzător destinației (clădire de birouri) corelat cu gradul de rezistență la foc al clădiri i
(gradul II de rezistență la foc) și a măsurilor constructive adoptate se estimează că timpul de sig uranță
a căilor de evacuare T
sae> 45 min, în concordanță cu rezistența minimă la foc a elementelor cu rol
structural – planșee;
Marcarea căilor de evacuare:
Căile de evacuare sunt marcate cu indicatoare de securitate (indicatoare luminoase) conform
SR ISO 3864- 1/2009 și SR ISO 3864- 3/2009.
Măsuri pentru accesul și evacuarea copiilor, persoanelor cu dezabilități, bolnavi și ale
categorii d e persoane care nu s e pot evacua singure în caz de incendiu :
Evacuarea persoanelor cu dezabilități din parterul clădirii (cota -1,50) și etajul 1 la ieșirile în
exterior la terenul amenajat se face pe rampe interioare înclinate (fără trepte) și planuri înclinate, în
exterior.
Asigurarea condițiilor de salvare a persoanelor și evacuarea bunurilor pe timpul
intervenției
Sunt asigurate condițiile normate de evacuare iar bunurile pot fi evacuate în spațiile libere
adiacente (platforme carosabile).
76
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
III.4.5. Securitatea forțelo r de intervenție:
Amenajările pentru accesul forțelor de intervenție în clădire și incintă, pentru
autospecialele de intervenție
Accesul autospecialelor d e intervenție în incintă se face direct din Bulevardul Expoziției și
din Strada Parcului, prin incinta Showroom -ului Toyota .
În incintă drumurile de acces au gabarite suficiente pentru accesul autospecialelor de
intervenție. Accesul autospecialelor se poate realiza la două fațade ale clădirii : fațada principală și
fațada laterală stânga (vest):
Caracteris ticile tehnice și funcționale ale acceselor carosabile și ale c ăilor de intervenție
ale autospecialelor :
– numărul de cai de acces : 2;
– dimensiuni / gabarite : – minimum 3,80 m.;
– trasee: din drumuri publice (Bulevardul Expoziției și strada Parcului);
– realizare și marcare : drumuri carosabile realizate din beton cu îmbrăcăminte
bituminoasă; căile de intervenție sunt marcate cu indicatoare confor m SRISO 3864- 1/2009 și SRISO
3864- 3/2009.
Ascensoare pentru pompieri :
– nu este cazul;
III.5. Echiparea și dotarea ce mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
Nivelul de echipare și dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
Conform reglementărilor tehnice, clădirea analizată este echipată cu un sistem de detecție,
semnalizare, avertizare și alarmare în caz de incendiu (art. 3.3.1 din Normativul P118/3- 2015), cu
instalații de stingere cu ap ă – hidranți interiori și hidranți exteriori – (art. 4.1 și 6.1 din Normativul
P118/2- 2013) și cu mijloace de primă intervenție (stingătoare).
III.5.1. Caracteristicile sistemelor, instalațiilor și dispozitivelor de semnalizare,
alarmare și alertare în caz de incendiu:
Clădirea se încadrează în categoria celor pentru care este obligatorie echiparea cu instalații de
semnalizare a incendiilor, conform art. 3.3.1 din Normativul P118/3- 2015 (clădire administrativă , cu
aria construit ă mai mare de 600 m2 sau mai mult de 4 niveluri supraterane sau cu peste 300 persoane ).
Sistemul de detecție semnalizare, avertizare și alarmare în caz de incendiu îndeplinește
următoarele cerințe:
– tip: acoperire total ă prin detectoare de incendiu și declanșatoare manuale;
– acționare: automat și manual;
– timp de alarmare:10 sec;
– timp de alertare: 180 sec ;
77
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– zone protejate: toate spații le din clădire (cu excepția gr upurilor sanitare);
Centrala de semnalizare a incendiilor este amplasată la etajul 1 al clădirii, în holul c entral în
zona de control acces; încăperea în care este montată centrala de detecție incendii îndeplinește
cerințele prevăzute de ar t. 3.9.2.1 din Normativul P118/3- 2015 :
– este amplasată cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei asigurând un grad de securitate
corespunzător.
– Accesul către încăpere se face ușor fără s ă existe obstacole care ar putea împiedica sau
întârzia intervenția personalului desemnat
– are iluminat natural și posibilități de aerisire, condiții normale de temperatură și
umiditate admise pentru clădiri civile;
– este ferită de praf și agenți corozivi iar riscul de avariere mecanică a echipamentelor este
minim;
– este ferită de propagarea din exterior a incendiilor, exploziilor trepidațiilor și
zgomotelor;
– nu este traversată de conductele principale ale instalațiilor utilitare (apă, canalizare,
gaze, încălzire);
– este prevăzută cu i nstalație de iluminat de securitate pentru continuarea lucrului;
Instalația de detecție și avertizare este structurată pe zone și bucle de detecție. Sistemul de
detecție, semnalizare avertizare și alarmare la incendii este compus din:
– centrala de detecție și avertizare la incendiu analog adresabilă;
– detectoare de f um adresabile;
– butoane adresabile pentru declanșarea manuală a alarmei:
– module adresabile pentru monitorizare contacte, detectoare convenționale și transmitere
comenzi;
– surse de alimentare a detectoarelor convenționale;
– dispozitive de izolare defect;
– unități interioare de avertizare acustică pentru incendiu;
– unitate de avertizare de exterior opto -acustică de incendiu;
Sistemul asigură următoarele funcții:
– afișarea stării sistemului și tuturor eveni mentelor pe un display LCD + semnalizarea
prin leduri pe panoul frontal al centralei;
– localizarea cu precizie a dispozitivului care a declanșat alarma;
– comanda elementelor acustice și opto- acustice la detectarea unui început de incendiu;
– comanda unor dispozitive cu rol de siguranță la foc (trape desfumare, uși acces) prin
78
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
intermediul unor ieșiri releu programabile11.
III.5.2. Caracteristicile sistemelor, instalațiilor și dispozitivelor de limitare și stingere a
incendiilor:
Instalația de hidranți interiori – clădirea se încadrează în categoria celor pentru care este
obligatorie echiparea cu instalație de hidranți de incendiu interiori conform prevederilor art. 4.1 litera
j din Normativul P1 18/2- 2013 (clădire civilă administrativă).
Instalația de hidranți de incendiu interiori îndeplinește următoarele cerințe:
– acționare: manuală:
– debit: 2 x 2,5 l/sec
– rezerv ă: 3,00 m3;
– surse de alimentare: gospodărie proprie de apă pentru incendiu;
– timp teoretic (normat) de funcționare: 10 min;
– zonele echipate: toate spațiil e din clădire.
Amplasarea hidranți lor interiori asigură stingerea fiecărui punct din interiorul încăperilor cu
două jeturi în funcțiune simultană.
Instalația cu hidranți de incendiu exteriori – clădirea se încadrează în categoria celor
pentru care este ob ligatorie echiparea cu instalație de hidranți exteriori conform prevederilor art. 6.1
al. 4 litera e din Normativul P 118/2- 2013 (clădire administrativă cu regim P +5 etaje și suprafața
construită mai mare de 600 mp).
Instalația cu hidranți de incendiu ext eriori îndeplinește următoarele cerințe:
– acționare: manuală;
– debit (conform An exa 7 din P118/2- 2013): 20 1/s (Vci = 41.400 m3< 50.000 m3);
– timp teoretic (normat) de funcționare: 3 ore;
– zonele echipate: compartimentul de incendiu;
– debitul și presiunea pent ru durata de timp normată de 3 ore sunt asigurat e de rețeaua
publică, pe baza de aviz12.
Rezerva de apă pentru stins incendii, stații de pompare a apei pentru stins incendii:
– rezerva de incendiu pentru hidranții interiori : V = 10 minute x 2,5 1/s x 2 jetur i =3,0 m3;
– alimentarea instalației de stins incendii cu hidranți interiori se asigură de o stație de
pompare amplasată adiacent pe latura de nord.
– stația de pompare este echipată cu un grup de două electropompe una activă și una de
11 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a III -a, Instalații de detectar e, semnalizare ș i avertizare
incendiu. Indicativ P118/3 – 2015
12 Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor. Partea a II -a Instalații de stingere, Indicativ P118/2 – 2013
79
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
rezervă ce asigură debit ul de minim 18 m3 1/s și o înălțime de pompare H = 8 bari ;
– alimentarea de rezervă a stației de pompare este asigurată din sursa de bază și din sursa
de rezervă (grupul electrogen );
Zonele echipate cu sisteme și dispozitive de limitare și stingere a incendi ilor:
Tabelul II I.1. Zonele echipate cu siste me și dispozitive de limitare și stingere a incendiilor
Zona echipată Tip instalație
Parter și Etaje curente Hidranți interiori
Compartiment incendiu Hidranți Exteriori
III.5.2. Caracteristicile stingătoare lor, utilajelor, uneltelor și mijloacelor de intervenție:
a) tipul și caracteristicile de stingere: – stingă toare presurizate cu praf tip P 6;
– stingătoare presurizate cu CO 2.
b) numărul și modul de amplasare;
Tabelul II I.2. Numărul și modul de amplasare al stingătoarelor
Tip stingător Buc Amplasare
Stingător portabil tip P6 42 7 buc nivel
Stingător cu C02 tip G3 30 5 buc nivel;
c) Pichet de incendiu exterior echipat cu:
Tabelul II I.3. Echiparea pichetului de incendiu
Tip Buc
Hidranți portativ 2 B cu robinet 2
Cheie hidrant subteran 2
Rolă furtun tip B cu racorduri (a 20 m. lungime) 4
Rolă furtun tip C cu racorduri (a 20 m. lungime) 6
Distribuitor BCBC 2
Țeavă de refulare tip C 4
Fașă pentru furtun 4
Cheie racord ABC 4
Topor târnăcop PSI 2
Cange cu coadă 7
Rangă PSI 2
Găleată PSI 2
Stingător portativ cu C02 tip G5 1
Stingător portativ cu pulbere tip P6 1
Stingător transportabil cu pulbere tip P50 1
80
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
III.6. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției
Specificarea surselor:
Sursa de alimentare cu ap ă – rețeaua publică a orașului ; rezerva proprie de apă – pentru
stingerea incendiilor cu hidranții interiori, acumulată într -un rezervor cu capacitatea de 3 m3,
amplasat în stația de pompe;
Alimentarea cu energie electrică se face prin i ntermediul a două posturi de transformare;
pentru asigurarea sursei de rezervă s -a prevăzut un grup electrogen amplasat în exteriorul clădirii;
Clădirea nu este racordată la rețeaua de alimentare cu gaze naturale (utilajele și echipamentele
din bucătărie f uncționează cu energie electrică);
Serviciul privat / propriu pentru situații de urgen ță:
Conform P118/ 1-99, art. 3.10.5 este necesar un serviciu privat pentru situații de urg ență (în
clădire se află mai mult de 500 de persoane); acest serviciu se constitu ie în conformitate cu criteriile
de performanță prevăzute de legislația în domeniu (Regulamentul de planificare, organizare,
desfășurare și finalizare a activității de prevenire a situațiilor de urgență prestate de serviciile
voluntare și private pentru si tuații de urgență, aprobat cu Ordinul Ministrului Administrației și
Internelor nr.160 din 23.02.2007 și Criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și
dotarea serviciilor private pentru situații de urgență, aprobate cu Ordinul Ministrului Administrației și
Internelor nr. 96 din 23.06.2016) și va fi categoria I(C1) formate dintr -un sef serviciu, compartiment
pentru prevenire sau specialiști pentru prevenire și cel puțin o echipa specializat ă13.
– timpii operative de intervenție sunt:
– T1. timpul d e alarmare se estimează la 30 secunde;
– T2. timpul de alertare se apreciază la 180 secunde.
– nu sunt necesare substanțe stingătoare sau alte mijloace specifice de stingere care să fie
aprovizionate de beneficiar pentru a fi păstrate și puse la dispoziția pom pierilor militari în caz de
intervenție la producerea unor începuturi de incendiu14.
III.7. Măsuri tehnico -organizatorice
Condițiile și măsurile necesare a fi luate, în funcție de situația existentă:
– organizarea activității de apărare împotriva incendiilor în conformitate cu prevederile
legislației în domeniu:
– asigurarea dotării corespunzătoare cu mijloace de intervenție, conform prevederilor
13 OMAI nr. 96/2016 privind Criteriile de performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor private
pentru situații de urgență
14 OMAI nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfășurare și finalizare a activității
de prevenire a situațiilor de urgență prestate de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență
81
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
Normelor Generale de Apărare Împotriva I ncendiilor;
– asigurarea pentru personalul care asigură prima intervenție în caz de incendiu a
materialelor și echipamentelor de protecție;
– verificarea periodică a mijloacelor inițiale de intervenție.
– verificarea periodică a instalațiilor electrice și sistemelor de detecție, semnalizare și
alarmare în caz de incendiu.
– menținerea în stare liberă a căilor de evacuare.
Modul de încadrare al construcției în nivelurile de performanță prevăzute de
reglementările tehnice:
Se asigură îndeplinirea nivelurilor de performanță stabilite în reglementările tehnice privind
siguranța la foc; În expl oatarea spațiilor conducerea societății are obligația să asigure respectarea
prevederilor reglementărilor tehnice specifice construcțiilor și instalațiilor utilitare aferente acestora.
Condițiile și recomandările care trebuie avute în vedere la întocmirea documentelor de
organizare a apărării împotriva incendii lor aferente construcțiilor/amenajărilor:
Personalul permanent va fi instruit pentru a cunoaște normele ce se impun în caz de
necesitate.
Activitatea de prevenire și stingere a eventualelor incendii constituie sarcini de serviciu care
se înscriu în fișa posturilor .
Persoanele cu atribuții de conducere trebuie să asigure salariaților din subordine, care au
stabilite în fișa postului sarcini și responsabilități de apărare împotriva incendiilor, timpul și condițiile
necesare desfășurării activităților aferente în condiții corespunzătoare.
Se va asigura obligatoriu:
– instruirea la angajare și instruirea periodică a salariaților privind normele, regulile și
măsurile specifice de prevenire și stingere a incend iilor, precum și a asupra sarcinilor ce le revin din
planurile de intervenții;
– participarea salariaților la instructajele și exercițiile privind prevenirea și stingerea
incendiilor stabilite conform legii;
Documentele de organizare a apărării împotriva incendiilor trebuie să corespundă
următoarelor cerințe:
– instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor, schemele de prevenire și stingere,
planurile de evacuare în caz de incendiu se actualizează permanent, se utilizează și afișează conform
prevederilor spec ifice;
– planurile de intervenție se întocmesc și se actualizează după caz, în situațiile
reglementate sau impuse de condițiile concrete privind apărarea împotriva incendiilor;
– punerea în aplicare a planurilor de evacuare și planurilor de intervenție este obligatorie
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
în situațiile de urgență publică de incendiu, precum și aplicațiile tactice de intervenție
Se vor întocmi și afișa planurile de evacuare.
Se va nominaliza o persoană care să coordoneze activitatea de apărare împotriva incendiilor și
care să întocmească planul de apărare împotriva incendiilor.15
III.8. Concluzii
Scenariul de securitate la incendiu reprezintă un element foarte important în ceea ce privește
măsurile prin care se asigură securitatea la incendiu a clădirilor, deoarece în acesta putem g ăsi toate
caracteristicile clădirilor (date de identificare, amplasare, mod de utilizare, program de lucru, dotare
cu instalații utilitare, modul prin care se asigură protecția activă și protecția pasivă etc.). Totodată, în
scenariul de securitate la incen diu putem găsi tipurile de riscuri care apar pentru clădirea la care se
referă scenariul respectiv, modul în care se execută evacuarea ocupanților, informații deosebit de importante, pentru că aceste date sunt utilizate pentru a dispune măsurile tehnico- organizatorice
optime realizării unei securități la incendiu care să evite sau cel puțin să diminueze pierderile de vieți omenești, cât și pagubele materiale.
15OMAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
CAPITOLUL IV
IDENTIFICAREA, CUANTIFICAREA ȘI EVALUAREA RISCULUI DE
INCENDIU
IV.1. Caracteristici le generale ale construcției
IV.1.1. Datele de identificare
A. Denumirea obiectivului:
– denumire: Imobil Birouri;
– beneficiar: SC DAGECO INVEST SRL;
– adresa amplasament : Bulevardul Expoziției nr, 2, sector 1 București
– proiectant general: SC ALL PLAN CONSTRUC TION SRL;
B. Profil de activitate/Programul de lucru al obiectivului:
– profilul de activitate: clădire pentru birouri.
– programul de lucru al obiectivului: este de 8 de ore într -un singur schimb.
IV.1.2. Destinația
– funcțiuni principale: birouri open space, birouri compartimentate, săli de ședințe, sală
fitness, bucătărie și săli de mese;
– funcțiuni secundare: spații de depozitare, spații tehnice spații de circulație, grupuri
sanitare;
IV.1.3. Categoria de importanță a construcției:
– categoria de importantă a cl ădirii, conform Hotărârii Guvernului României nr.
766/1997 este “C” – construcție de importantă normală.
– clasa de importantă a clădirii, potrivit reglementărilor tehnice este “III”.
IV.1.4 Particularități specifice construcției/amenajării
A. Se prezintă pr incipalele caracteristici ale construcției privind:
a) Tipul clădirii :
– în concordanță cu prevederile Normativului P118/1- 99, capitolul 4, clădirea se
încadrează în categoria “Clădirilor civile (publice) administrative, clădire cu regim normal de
înălțime, fără săli aglomerate ;
– regim de înălțime : Parter + 5 Etaje;
– înălțimea clădirii (la atic) față de terenul carosabil : + 18,00 m;
– volumul clădirii = 41.400 m3;
i) Aria construită, aria desfășurată, structura constructivă și principalele destinații
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
ale încăperilor și spațiilor:
– suprafața construită la sol = 2.300,00 mp;
– suprafața desfășurată = 11.500,00 mp;
Structura constructivă a clădirii;
– diafragme din beton armat;
– cadre (parțial) din beton armat;
– scări interioare închise în casă de scară proprie cu planșee, podește, rampe și trepte din
beton armat;
– rampe interioare pentru circulație pietonală din beton armat;
– pereți exteriori din zidărie de BCA;
– pereți interiori de compartimentare din zidărie de BCA și din plăci din ghips carton
fixate pe structură me talică:
– pardoseli din mochetă și parchet laminat în birouri și săli de conferințe; pardoseli
ceramice și din piatră naturală în spații de circulație, bucătărie, holuri, spații de depozitare, spațiu
expunere parter, grupurile sanitare; pardoseli din PVC în sala de mese, holul adiacent și rampele de
acces la etaje:
– acoperiș tip terasă necirculabilă cu hidroizolații din membrane bituminoase;
– plafoane false suspendate din ghips carton tip casetat și continuu;
– uși interioare pline, din lemn, profile din aluminiu și uși metalice rezistente la foc;
– tâmplărie exterioară din profile de aluminiu și geam dublu vitraj;
Riscul efectiv de incendiu R ef este rezultatul dat de produsul dintre pericolul de incendiu
factorul de activare și coeficientul privind gravitatea cons ecințelor posibile ale incendiului conform
relației de mai jos:
GAIDEFgeikrcqGAIDEFPRef ×××××××××××=×××××=
(IV.1)
IV.2. Cuantificarea factorilor de risc specifici P 1 și P2
• Cuantificarea factorului „ q” în funcție de densitatea de sarcină termică
− densitatea de sarcina termic a = 363 Mj/m2 → q = 1,30
• Cuantificarea factorului de combustibilitate
− periculozitate medie = P3 solide → c = 1,05
• Cuantificarea factorului „ r” de pericol dat de fum
− grad de pericol dat de fum – mediu → r = 1,10
− grad de pericol mediu → k= 1,10
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
• Cuantificare a factorului „ k”de pericol de coroziune și /sau toxicitate
• Cuantificarea factorului „ i” dat de sarcina termică fixă
− elemente structurale incombustibile →i = 1,00
• Cuantificarea factorului „ e” pentru construcții supraterane
− regim de înălțime P+5 – 18 m →e = 1,80
• Cuantificarea factorului „ g” în funcție de mărimea compartimentului
− raport L/l=54,16/43,86=1,24 și S=2.300 → g = 1,26
75,3 26,180,100,110,110,105,130,12 1 =××××××=××××××=×= geikrcq PPP (IV.2)
IV.3. Cuantificarea factorului privind măsurilor constructive de securitate la incendiu „F”
• Cuantificarea factorului „ f11” privind stabilitatea la foc a construcției
− grad II rezistenta la foc → f 11 = 1,40
• Cuantificarea factorului „ f12” privind corelarea intre nivel de stabilitate la foc,
destinația și capacitatea, aria construita, numărul de niveluri și amplasare
− corelare intre cei 5 parametri → f 12 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f13” privind separarea spațiului cu public fata de restul
construcției cu alte destinații
− pereți, planșee conform REI și goluri protejate → f 13 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f14” privind separarea încăperilor cu risc mare și mijlociu
de incendiu fata de spații le cu public
− pereți, planșee conform REI și goluri protejate → f 14 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f15” privind separările în interiorul spații lor cu public
− pereți, planșee conform REI și goluri protejate → f15 = 1,00
40,100,100,100,100,140,115 14 13 12 11 1 =××××=××××= f f f f f F (IV.3)
• Cuantificarea factorului „ f21” privind desfumarea spații lor cu public
− desfumarea nu este obligatorie → f 21 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f22” privind desfumarea casel or de scări
− desfumarea se asigură conform normativului → f 22 = 1,20
• Cuantificarea factorului „ f23” privind desfumarea spații lor de depozitare
− desfumarea nu este obligatorie → f 23 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f24” privind combustibilitatea finisajelor interioare
− finisaje incombustibile → f 24 = 1,00
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
• Cuantificarea factorului „ f25” privind combustibilitatea plafoanelor suspendate
− plafoane false casetate clasa de reacție A2 s1d0 → f 25 = 1,00
20,100,100,100,120,100,125 24 23 22 21 2 =××××=××××= f f f f f F (IV.4)
• Cuantificarea factorului „ f31” priv ind numărul căilor de evacuare
− se asigura numărul normat de căi de evacuare → f31 = 1,05
• Cuantificarea factorului „ f32” privind gabaritul căilor de evacuare
− se asigura gabaritul normat de căi de evacuare → f 32 = 1,05
• Cuantificarea factorului „ f32” privind alcătuirea constructivă a coridoarelor, ușilor
și scărilor de evacuare
− alcătuirea constructivă a coridoarelor, ușilor și scărilor de evacuare este
conformă → f 33 = 1,05
• Cuantificarea factorului „ f34” privind asigurarea cailor de evacuare în interiorul
spațiului cu public
− căi de evacuare conforme → f 34 = 1,05
• Cuantificarea factorului „ f35” privind timpul(lungimea) căilor de evacuare
− timpul(lungimea) căilor de evacuare conforme → f35 = 1,05
• Cuantificarea factorului „ f36” privind marcarea semnalizarea și iluminarea căilor de
evacuare
− marcarea semnalizarea și iluminarea sunt conforme → f 36 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ f37” privind accesul din drumurile publice
− accesul din drumurile publice este c onform → f 37 = 1,05
37 36 35 34 33 32 31 3 f f f f f f f F ××××××= (IV.5)
34,1 05,100,105,105,105,105,105,13 =××××××=F (IV.6)
25,2 34,120,140,13 2 1 =××=××= FFFF ( IV.7)
IV.4. Cuantificarea factorului privind instalațiile de semnalizare și stingere a
incendiilor „E”
• Cuantificarea factorului „ E1” privind observarea, semnalizarea, alarmarea și
alertarea în caz de incendiu
− instalație de detecție,semnalizare,avertizare și alarmare → E 1 = 1,30
• Cuantificarea factorului „ E2” privind echiparea cu instalații de limitare și stingere a
incendiilor
− instalație de hidranți interiori și exteriori → E 2 = 1,30
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
• Cuantificar ea factorului „ E3” privind asigurarea alimentarii cu apa pentru stingerea
incendiilor
− se asigura alimentarea cu apa conform Normativului P118/2 → E 3= 1,00
• Cuantificarea factorului „ E4” privind siguranța în alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor cu rol de securitate la incendiu
− se asigura alimentarea cu apa conform Normativului I7/2011 → E 4 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ E5” privind nivelul de performanta și starea operațională a
instalației de stingere
− parțial în funcțiune → E 5 = 0,90
52,1 90,000,100,130,130,15 4 3 2 1 =××××=××××= E EE EEE (IV.8)
IV.5. Cuantificarea factorului privind asigurarea intervenției la locul de muncă „D”
• Cuantificarea factorului „ D1” privind dotarea cu mijloace de intervenție
− dotarea cu mijloace de intervenție suficientă→ D 1 = 1,00
• Cuantificarea fact orului „ D2” privind organizarea intervenției personalului în caz de
incendiu și calitatea acestuia
− există organizarea intervenției și este conformă → D 2 = 1,00
• Cuantificarea factorului „ D3” privind existenta persoanelor disponibile pentru
intervenție și nivelul de instruire al acestora
− Exista personal disponibil dar nu sunt instruiți → D3= 0,90
90,0 90,000,100,13 2 1 =××=××= D DDD (IV.9)
IV.6. Cuantificarea factorului privind capacitatea de intervenție a serviciului de
pompieri „I”
• Cuantificarea factorului „ I1” privind categoria serviciului de pompieri civili propriu
sau a serviciului cu care s -a încheiat o convenție
− serviciu de pompieri privat – categoria I → I 1 = 1,10
• Cuantificarea factorului „ I2” privind categoria serviciului de pompieri militari care
intervin în caz de incendiu
− tipul serviciu de pompieri militari – detașament → I 2 = 1,40
• Cuantificarea factorului „ I3” privind timpul de începere a intervenției serviciului de
pompieri civili sau militari.
− timpul de începere a intervenției – maxim 10 minute → I 3= 1,00
54,1 00,140,110,13 2 1 =××=××= IIII (IV.10)
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
IV.7. Calculul riscului efectiv de incendiu respectiv evaluarea securității la incendiu
• Cuantificarea factorului de activare „A” .
− aproximarea pericolului de activare: normal → A= 0,85
• Cuantificarea factorului de gravitate „G” .
− in funcție de regimul de înălțime și nr. maxim de persoane → G= 1,65
• Cuantificarea coeficientului de ierarhizare „c i”.
− pericol normal pentru persoane → c i= 1,20
• Calculul riscului acceptat de incendiu „R a”.
20,100,120,1 =×=×=ir i a Rc R (IV.11)
• Calculul riscu lui efectiv de incendiu „R ef”.
11,1 65,185,054,190,0 52,125,275,3=×××××=×××××= GAIDEFPRef
(IV.12)
• Evaluarea securității la incendiu „S ig”.
11,1
11,120,1≥===
efa
iRRS
(IV.13)
Având în vedere că Sig ≥ 1, deci riscul acceptat este mai mare decât riscul de incendiu efectiv,
se consideră că avem realizate măsurile necesare pentru îndeplinirea cerinței esențiale „securitate la
incendiu” a construcției analizate.
IV.8. Măsuri tehnico- organizatorice
Dacă vor fi realizate măsurile înscrise în prezenta documentație, atunci construcția analizată
coresp unde nivelurilor minime ale criteriilor de performanță la foc. În conformitate cu prevederile din
legislația națională în vigoare privind securitatea la incendiu, documentele principale de organizare a apărării împotriva incendiilor pe durata exploatării c onstrucției sunt:
Beneficiarul va lua la cunoștință spre conformare de valoarea densității sarcinii termice și prin
grija lui, valorile menționate mai sus, în timpul utilizării spațiilor aflate în studiu, nu vor putea fi
depășite.
Se vor limita la strictu l necesar materialele combustibile ce se introduc în încăperi și care
constituie sarcina mobilă de incendiu.
Se interzice:
– executarea, întreținerea și repararea instalațiilor electrice de către personal necalificat și
neautorizat;
– folosirea în stare defectă a instalațiilor și echipamente lor electrice și consumatorilor de
energie electrică de orice fel precum și cele uzate sau improvizate;
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
– încărcarea instalațiilor electrice (conductor, cabluri, transformato are, întrerupătoare,
comutatoare, prize, etc.) pes te sarcina admisă;
– folosirea la corpurile de iluminat , a filtrelor de lumină (abajururi) improvizate din
carton, hârtie sau alte materiale combustibile;
– întrebuințarea radiatoarelor și reșourilor electrice, în alte locuri decât cele stabilite și în
condi ții care prezintă pericol de incendiu, precum și lăsarea sub tensiune a acestora după terminarea
programului de lucru;
– lăsarea neizolată a capetelor conductorilor electrici;
– lăsarea sub tensiune a mașinilor, aparatelor, utilajelor și echipamentelor electri ce, după
terminarea folosirii sau programului de lucru la acestea;
– folosirea siguranțelor fuzibile și a dispozitivelor de protecție defecte, improvizate sau cu
o rezistență electrică mai mare decât cea stabilită pentru instalațiile, mașinile, utilajele, ap aratele și
echipamentele respective.
– se interzice utilizarea focului deschis în încăperile în care există pericol de incendiu sau
explozie.
– se interzice depozitarea în obiectiv a lichidelor combustibile, inflamabile .
Se recomand a realizarea unei rezerve d e apă pentru alimentarea instalației de hidranți
exteriori cu capacitatea de 216 m3 în eventualitatea în care debitul ș i presiunea asigurate de rețeaua
publică – SC APA NOVA SRL, scad sub valorile admise.
Este interzisă efectuarea oricăror modificări const ructive, schimbări de destinație ale
construcțiilor, modificări ale instalațiilor tehnologice sau utilitare fără o documentație elaborată și
avizată conform prevederilor legale.
IV.9. Concluzii
În cadrul acestui capitol s -a realizat un calcul de evaluare a riscului pentru clădirea
administrativă . Pentru efectuarea acestui calcul s-a folosit o metodă de evaluare a riscurilor de
incendiu care reprezintă de fapt o transpunere în ghidurile naționale a metodei matematice S.I.A , o
metodă dezvoltată în Elveția. Î n urma calcului s -a constatat că măsurile de protecție activă și pasivă
adoptate pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor în cadrul clădirii analizate asigură o
securitate la incendiu optimă, deci se asigură o siguranță optimă a ocupanților și a bunurilor
materiale.
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
CONCLUZII
Asigurarea cerinței esențiale “securitatea la incendiu” pentru aceste clădiri administrative
devine o provocare din ce în ce mai mare deoarece dimensiunea acestora și destinațiile diferite ale
spațiilor ridică reale dificultăți din punctul de vedere al protecției pasive și active care trebuie
îndeplinite de proprietari sau în funcție de caz direct de către beneficiar, ei fiind constrânși de lege să
îndeplinească aceste cerințe esențiale pentru a asigura atât protecția per soanelor cât și evitarea
pagubelor materiale.
Având în vedere gradul de importanță al acestor clădiri și nivelul ridicat al eventualelor
consecințe privind siguranța ocupanților și evitarea eventualelor pagube materiale produse în urma unui eveniment nedor it, este necesar în primul rând, să se realizeze o actualizare a legislației naționale
în ceea ce privește securitatea la incendiu care să stabilească un nivel minim corespunzător al
parametrilor care s ă asigure această cerință esențială. România încearcă o actualizare a cadrului
legislativ prin noul normativ de securitate la incendiu a construcțiilor, P118, care se împarte pe trei
părți și este așteptată intrarea în vigoare a primei părți, pentru a se întregi cadrul legal în ceea ce
privește securitatea la incendiu a construcțiilor.
În capitolul III s -a realizat scenariul de securitate la incendiu, care reprezintă un element
foarte important în ceea ce privește măsurile prin care se asigură securitatea la incendiu a clădirilor,
deoarece în acesta putem găsi toate caracteristicile clădirilor precum ș i tipurile de riscuri care apar.
Aceste date sunt utilizate pentru a dispune măsurile tehnico -organizatorice optime realizării
unei securități la incendiu care să evite pierderile de vieți omenești și pagubele ma teriale.
De asemenea evaluarea riscurilor reprezintă o parte importantă pentru asigurarea securității la
incendiu, deoarece printr -un calcul de evaluare a riscurilor corect efectuat putem stabili dacă măsurile
folosite pentru asigurarea protecției privind securitatea la incendiu sunt suficiente și dacă nu sunt, se poate trece la revizuirea acestora precum și la elaborarea unor noi măsuri în vederea aducerii lor la un
nivel optim.
În cazul de față, în urma calcului realizat în capitolul IV, s -a constatat că măsurile de protecție
activă și pasivă adoptate pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor în cadrul clădirii analizate
asigură o securitate la incendiu optimă, deci se asigură o siguranță corespunzătoare a ocupanților și a
bunurilor materiale.
Consider că ar fi necesară elaborarea unei metode unice de evaluare a riscului de incendiu,
având la bază un soft informatic capabil să furnizeze automat nivelul siguranței la foc, în funcție de
datele introduse și care să aibă aplicabilitate la toate categor iile de obiective.
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
ANEXE
1. Plan p arter/subsol ( cota +0.17/ -1.50 m )
2. Plan etaj 1/parter (cota +3.00/+1.50 m)
3. Plan etaj 2/etaj 1 (cota +6.00/+4.50 m)
4. Plan etaj 3/etaj 2A (cota +9.00/+7.50 m)
5. Plan etaj 4/etaj 3A (cota +12.00/10.50 m)
6. Plan etaj 5/etaj 4A (cot a +15.00/+13.50 m)
7. Plan învelitoare
8. Plan vedere lateral ă (fațadă Vest)
9. Plan vedere lateral ă (fațadă Est)
10. Plan secțiune (S1- S1)
Gabriel -Dumitru MANOLE Identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor
de apărare împotriva incendiilor – Studiu de caz
BIBLIOGRAFIE
[1]. Legea nr. 307 /2006 (actualizată) privind apărarea împotriva incendiilor .
[2]. Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor
generale de apărare împotriva incendiilor.
[3]. Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr. 210/2007 pentru aprobarea
Metodologiei privind identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu.
[4]. Normativ de si guranță la foc a construcțiilor. Partea I -a, Indicativ P 118/1 -99.
[5]. Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II -a, Instalații de
Stingere. Indicativ P 118/2- 2013.
[6]. Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a III -a, Instalații de
detectare, semnalizare și avertizare incendiu. Indicativ P 118/3- 2015.
[7]. Ordinul ministerului administrației și internelor nr. 96/2016 privind Criteriile de
performanță privind constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor private pentru situații de urgență .
[8]. Ordinul ministerului administrației și internelor nr. 160/2007 pentru aprobarea
Regulamentului de planificare, organizare, desfășurare și finalizare a activității de prevenire a
situațiilor de urgență prestat e de serviciile voluntare și private pentru situații de urgență .
[9]. Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor Indicativ I7/2011.
[10]. Determinarea sarcinii termice în construcții STAS 10903/2- 79.
[11]. Ordinul mini sterului administrației și internelor nr. 269/2008 pentru modificarea și
completarea Regulamentului privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza
performantelor de comportare la foc .
[12]. Ordinul ministrului lucrărilor publice, transp orturilor și locuinței nr. 1613 /2001 pentru
aprobarea reglementării tehnice „ Ghid de evaluare a riscului de incendiu și a siguranței la foc la săli
aglomerate ”, indicativ GT -030-01, Editura IPCT -SA, București.
[13]. Ordinul ministerului administrației și intern elor nr. 262. din 02.12.2010 privind aprobarea
Dispozițiilor generale de apărare împotriva incendiilor la spații și construcții pentru birouri;
[14]. Ordinul ministerului administrației și internelor nr. 130/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a scen ariilor de securitate la incendiu.
[15]. SIA – Societé Suisse de ingénieurs et des architectes (1984), Evaluation du risque
d`incendie. Methode de calcul , Zurich.
[16]. Trache Stefan – Suport de curs „Evaluarea riscului la incendiu – Metoda S.I.A.”
[17]. http://www.termic asv.ro/SPSU/Masuri/EFRISC/Generalitati.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ACADEMIA DE POLIȚIE Alexandru Ioan Cuza [600441] (ID: 600441)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.