STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL ÎN ACIZI GRAȘI FUNCȚIONALI A GRĂSIMILOR DIN UNELE PRODUSE AGROALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALĂ Candidat: Prof. univ. dr. ing…. [600395]

UNIVERSITATEA D E ȘTIINȚE AGRICOLE
ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA

TEZĂ DE ABILITARE

STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL ÎN ACIZI GRAȘI FUNCȚIONALI
A GRĂSIMILOR DIN UNELE PRODUSE AGROALIMENTARE
DE ORIGINE ANIMALĂ

Candidat: [anonimizat]. univ. dr. ing. MIERLIȚĂ DANIEL

2016

1
CUPRINS

Rezumat ………………………………………………………………………………………… 4
Abstract ………………………………………………………………………………………… . 7

REALIZ ĂRI ȘTIINȚ IFICE ȘI PROFESIONALE ȘI PLANURI DE EVOLUȚ IE
ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI …………………………………………………… . 10

Sectiunea I. REALIZ ĂRI ȘTIIN ȚIFICE, PROFESIONALE Ș I ACADEMICE ….
11
Introducere ……………………………………………………………………………………… 11
a) Contextul științific ………………………………………………………………………… 11
b) Obiective și livrabile ……………………………………………………………………… 12
c) Prezentarea tezei de abilitare ……………………………………………………………… 12

Cap. 1.
Cercet ări știintifice privind îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași
functionali a grasimilor din lapte și produsele lactate ……………………………… 13

1.1.
Îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași functionali a grasimilor din laptele
de oaie …………………………………………………………………………………… … 13
1.1.1 . Influența factorilor genetici (rasa) și fiziologici (paritate și stadiul de lacta ție) asupra
profilului acizilor graș i și indicilor lipidici sanogeni ai gră simii din lapte …………… 13
1.1.2 . Influen ța factorilor nutri ționali asupra profilului acizilor gra și și indicilor lipidici
sanogeni ai gr ăsimii din lapte ………………………………………………………… 27
1.1.2.1. Influența nivelului energetic și proteic al rației furajere asupra profilului acizilor
grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte …………………………… . 27
1.1.2.2. Influența tipului de alimentație asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii din lapte ……………………………………………………… 33
1.1.2.3. Studii privind efectul metodei de conservare a furajelor asupra conținutului în
acizi grași funcționali și antioxidanți lipofili și stabilitatea oxidativă a laptelui ….. 38
1.1.2.3.1. Efectul metodei de conservare a furajelor asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte ……………………………… .. 40
1.1.2.3.2. Stabilitatea oxidativă a laptelui în relație cu conținutul acestuia în acizi grași
funcționali și antioxidanți lipofili nonenzimatici …………………………… … 44
1.1.2.4. Efectul utilizarii grăsimilor de tip by -pass asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte …………………………………… . 48
1.1.2.4.1. Studii privind stabilitatea rumenala a grasimilor de tip by -pass și efctul
acestora asupra fermentației rumenale ……………………………………… … 49
1.1.2.4.2. Efectul utilizării grăsimilor de tip by -pass asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte ……………………………… .. 52
1.1.2.5. Optimizarea alimentației oilor în perioada cu temperaturi ridicate în vederea
îmbunătățirii profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din
lapte ……………………………………………………………………………….. 59
1.1.2.5.1. Influența suplimentării rației pe pășune asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte ……………………………… .. 60
1.1.2.5.2. Influența limitării timpului de pășunat și suplimentării rației furajere asupra
profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte …… 65
1.2. Îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași funcționali a gr ăsimilor din
produsele lactate ………………………………………………………………………… .. 72
1.2.1. Influența metodelor de procesare a laptelui asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din produsele lactate ………………………… . 72
1.2.2. Influența structurii rației furajere asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii din brânzeturi …………………………………………………… 76

2
Cap. 2.
Cercet ări științifice privind îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași
func ționali a gr ăsimilor din carne ……………………………………………………
80
2.1. Îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași funcționali a gr ăsimilor din carnea
de ovine …………………………………………………………………………………… . 80
2.1.1. Influența factorilor genetici (rasă) și fiziologici (vârstă, sex) asupra profilului
acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit …. 80
2.1.2. Influența factorilor nutriționali asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit …………………………………… . 88
2.1.2.1. Influența structurii rației furajere asupra profilului acizilor grași și indicilor
lipidici sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit ……………………… . 88
2.1.2.2. Influența proporției de concentrate în combinație cu soia integrală de tip by –
pass asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii
intramusculare și de depozit …………………………………………………… … 96
2.2. Îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași funcționali a grasimilor din carnea
de pasăre. ……………………………………………………………………………… … 102
2.2.1. Influența diferitelor surse de grasime utilizate în alimentația puilor broiler asupra
profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din carne ………… .. 102
2.2.1.1. Influența diferitelor surse de grăsime utilizate în alimentația puilor broiler de
găină asupra calității grăsimilor din carne ……………………………………… 102
2.2.1.2. Influența diferitelor surse de grăsime utilizate în alimentația puilor broiler de
curcă asupra calității grăsimilor din carne …………………………………… …. 108
2.2.2. Influența unor macrocomponente din hrana puilor broiler asupra profilului acizilor
grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din carne ……………………………… 113
2.2.2.1. Influența utilizării boabelor de lupin alb liber de alcaloizi în alimentația puilor
broiler (găină și curcă) asupra calității grăsimilor din carne …………………… 113
2.2.2.2. Influența utilizării șroturilor de rapiță liberă de acid erucic și glucozizi în
alimentația puilor broiler de curcă asupra calității grăsimilor din carne ……… .. 117

Sectiunea II. PLANURI DE EVOLU ȚIE ȘI DEZVOLTARE A PROPIEI CARIERE
PROFESIONALE, ȘTIIN ȚIFICE Ș I ACADEMICE ……………………………………… …

121
Cap. 3. Sinteza realiz ărilor științifice, profesionale și academice …………………………… .. 122
Cap. 4. Planuri de evolu ție și dezvoltare a propriei carierei profesionale , științifice și
academice ……………………………………………………………………………………….. 123
4.1. Planuri de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale ……………………………… . 123
4.2. Planuri de evoluție și dezvoltare a carierei științ ifice și academice …………………… 124

Sectiunea III. REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE ASOCIATE ………………………………
126

3
Listă de abrevieri

ACC – Acetil -CoA carboxilză
AI – Index aterogen
ALA – Acid α -linolenic (C18:3n -3; corespunde C18:3 cis-9, cis-12, cis-15)
CLA – Acid linoleic conjugat (C18:2 cis-9, trans -11; C18:2 trans -10, cis-12)
DHA – Acid docosahexaenoic (C22:6n -3)
DI – Index de desaturare enzimatica (indexul Δ9-desaturaza)
DPA – Acid docosapentaenoic (C22:5n -3)
EPA – Acid eicosapentaenoic (C20:5n -3)
FA – Acid gras
FA n -3 – Acizi grasi Omega -3
FA n -6 – Acizi grasi Omega -6
FAME – Esteri de metil ai acizilor grasi
HDL – Lipoproteine cu densitate mare (colesterol bun)
HFA – Acizi grasi hipercolesterolemianti (C12:0 + C14:0 + C16:0)
hFA – Acizi grasi hipocolesterolemianti (C18:1 + PUFA)
LA – Acid linoleic (C18:2n -6; corespunde C18:2 cis-9, cis-12)
LCFA – acizi grasi cu lant lung (C17 – C24)
LDL – Lipoproteine cu densitate mica (colesterol rău)
MCFA – acizi grasi cu lant mediu (C12 – C16)
MUFA – Acizi grasi mononesaturati
PUFA – Acizi grasi polinesaturati
RA – Acid rumenic (C18:2 cis-9, trans -11 sau CLA c9,t11)
SCD – Steroil -CoA desaturază
SCFA – acizi grasi cu lant scurt (C4 – C11)
SFA – Acizi grasi s aturati
TI – Index trombogen
UFA – Acizi grasi nesaturati
VA – Acid trans -vaccenic (TVA; C18:1 trans -11)

4
REZUMAT

Prezenta t eză de abilitare se bazeaz ă pe contribu ții originale concretizate ca urmare a activit ății de
cercetare științifică desfășurată în perioada postdoctoral ă în cadrul USAMV Cluj -Napoca (2000 -2003) și
Universit ății din Oradea (2004 -2015).
Cercet ările științifice realizate în acord cu aptitudinile, competen țele și abilit ățile personale
dobâ ndite prin educa ție și experien ță profesional ă, descrise succint și documentat în aceast ă teză, sunt
grupate în trei direc ții principale:
– cercet ări științifice privind influența factorilor nutriționali asupra structurii , conținutului în acizi
grași (FA) func ționali și stabilității oxidative a grăsimilor de origine animală ;
– cercet ări științifice privind influenta factorilor genetici si fiziologici asupra structurii și
conținutului în FA func ționali a gr ăsimilor de origine animală ;
– cercet ări științifice privind influența metodelor de procesare a producției animale asupra structurii
și con ținutului în FA func ționali a gr ăsimilor .
În sec țiunea I "REALIZ ĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE Ș I ACADEMICE" sunt prezentate
cercet ările personale care au avut ca obiectiv principal studiul și optimizarea structurii și con ținutului în
FA func ționali și îmbun ătățirea indicilor lipidici sanogeni ai gr ăsimilor din lapte, produsele lactate și
carne în raport cu o serie de factori (nutri ționali , genetici, fiziologici și tehnologici), în vederea asi gurării
calității multidimensionale (nutritive și sanogene) a acestor produse pentru alimenta ția sanogen ă a
omului. Punctul central al acestor studii a constat în îmbun ătățirea calit ății sanogene a gr ăsimilor din
lapte, produsele lactate și carne prin cre șterea ponderii FA func ționali (omega -3, CLA -acid linoleic
conjugat și VA -acid trans -vaccenic), în detrimentul acizilor graș i satura ți (în special FA
hipercolesterolemian ți), dar ș i a con ținutului în antioxidan ți lipofili, put ând oferii consumatorilor
conștienți de importan ța calit ății, produse cu un con ținut ridicat în componente bioactive , care s ă
corespundă noului concept de “aliment func țional ș i sanogen”.
Secțiunea I cuprinde dou ă capitole dedicate prezent ării celor mai importante realiz ări științifice,
profesionale și academice în acord cu obiectivele urm ărite și direc țiile de cercetare științifică menționate.
Astfel, în capitolul 1, intitulat " Cercet ări științifice privind îmbun ătățirea structurii și con ținutului
în acizi gra și func ționali a gr ăsimilor din lapte și produsele lactate" sunt prezentate rezultatele ob ținute în
două direc ții principale de cercetare:
– structura, con ținutul în acizi gra și func ționali și indicii lipidici sanogeni ai gră simii din lapte,
produsele lactate acide și brânzeturi;
– stabilitatea oxidativ ă (capacitatea antioxidant ă) a laptelui î n rela ție cu conț inutul acestuia în FA
funcționali și antioxidan ți lipofili (β -caroten, retinol si α -tocoferol).
În prima parte a subcap. 1.1. " Îmbun ătățirea structurii ș i con ținutului în acizi gra și func ționali a
grăsimilor din laptele de oaie" este prezentat ă influen ța factorilor genetici (rasa) și fiziologici (paritate și
stadiul lacta ției) asupra profilului FA ș i indicilor lipidici sanogeni (indexul aterogen -AI, indexul
trombogen -TI, r aportul omega -6/omega -3, etc) ai gr ăsimii din lapte, rezult ând oportunitatea utiliz ării
sustenabile a re surselor genetice locale (rasa Ț urcan ă) în vederea imbun ătățirii conț inutului în FA
funcționali ( în special CLA c9,t11 ș i VA) și indicilor lipidici sano geni ai gr ăsimii din lapte.
În partea a doua a subcap. 1.1., sunt prezentate rezultatele privind influența factorilor nutriționali
(structura rației furajere, nivelul energo -proteic al dietei, metoda de conservare a furajelor, stabilitatea
rumenală și efec tul suplimentării rației furajere cu grăsimi saponificate, managementul furajării oilor în
perioada caniculară din timpul verii) asupra profilului FA și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din
lapte. În același context, având în vedere că îmbunătățirea stucturii și conținutului în FA funcționali al
grăsimii din lapte crește susceptibilitatea și riscul de oxidare, am stabilit asocierile și dependențele

5
funcționale dintre conținutul în FA funcționali, antioxidanți lipofili nonenzimatici și stabilitatea ox idativă
a laptelui, exprimată prin concentrația acestuia în MDA (malonildialdehidă). Rezultatele au demonstrat că
factorii nutriționali sunt suverani în manipularea profilului acizilor grași din lapte, astfel că adoptarea
unor strategii optime de furajare a oilor asigură îmbunătățirea structurii și conținutului în FA funcționali a
grăsimii din lapte, dar și a indicilor lipidici sanogeni și stabilității oxidative a acestuia. Prin gestionarea
corectă a tehnicilor de alimentație a oilor, laptelui i se pot adau ga, in mod natural, valențe nutriționale și
sanogene superioare, care sa -l califice ca "aliment funcțional".
Având în vedere faptul că o cantitate foarte mică din producția de lapte de oaie este consumată în
stare proaspată (1,4% din consumul mondial – Nudda, 2014), majoritatea fiind transformată în brânzeturi,
iar pe de altă parte, grăsimea este principalul component chimic al acestora, în subcap. 1.2. intitulat
"Îmbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi gra și func ționali a gr ăsimilor din produsele lactate" sunt
prezentate rezultatele cercetărilor realizate în acest domeniu, dezvoltând urmatoarele aspecte:
– influența metodelor de procesare a laptelui (pasteurizare, fermentație lactică și transformarea în
brânzeturi) asupra profilului FA și indicilo r lipidici sanogeni ai grăsimii din produsele lactate (lapte
pasteurizat, iaurt, telemea și cașcaval);
– influența factorilor nutriționali (structura rației furajere) asupra profilului FA și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii din brânzeturi (telemea ș i cașcaval).
Rezultatele obținute au demonstrat clar că aplicarea corectă a metodelor de procesare a laptelui nu
influentează structura și conținutul în FA funcționali al grăsimii din produsele lactate, însă factorii
nutriționali sunt cei care au un rol ho tărâtor în modelarea profilului acizilor grași și definirea calității
sanogene a grăsimilor din laptele procesat.
Pornind de la diferențele notabile existente între rumegătoare și monogastrice în privința digestiei
și metabolismului lipidelor, în capitolul 2, intitulat "Cercet ări științifice privind îmbun ătățirea structurii și
conținutului în acizi grași funcționali a l grăsimilor din carne " sunt prezentate rezultatele obținute în două
direcții principale de cercetare:
– structura și conținutul în FA funcționali a grăsimilor intramusculare și de depozit la rumegătoare
(ovine);
– structura și conținutul în FA funcționali a grăsimilor intramusculare și de depozit la monogastrice
(păsări).
În subcap. 2.1. "Î mbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași funcționali a gr ăsimilor din
carnea de ovine " sunt prezentate rezultatele cercetărilor obținute în acest domeniu, care au fost dezvoltate
în două direcții principale:
– influența factorilor genetici (rasă) și fiziologici (vârstă, sex, regiunea anato mică) asupra profilului
FA și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimilor intramusculare și de depozit;
– influența factorilor nutriționali (structura rației furajere, proporția de concentrate din hrană,
suplimentarea rației cu grăsimi saponificate bogate în FA esentiali) asupra profilului FA și indicilor
lipidici sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit.
Rezultatele obținute au demonstrat că factorii genetici și fiziologici au o influență relativ scăzută
asupra calității grăsimilor din carcasă, însă factorii de ordin nutrițional rămân cei mai importanți și mai
accesibili pentru creșterea ponderii FA funcționali și îmbunătățirea indicilor lipidici sanogeni ai
grasimilor intramusculare și de depozit.
În subcap. 2.2. "Î mbun ătățirea structurii și con ținutului în acizi grași funcționali a grasimilor din
carnea de pas ăre" sunt prezentate rezultatele cercetărilor științifice referitoare la influența factorilor
nutriționali asupra structurii și conținutului în FA funcționali a grăsimilor intramusculare și de depozit la
puii broiler de găină și curcă, detaliind următoarele aspecte:
– influența sursei și gradului de saturare a grăsimilor folosite în alimentația puilor broiler, asupra
profilului FA și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimilor din carcasă;

6
– influența unor macrocomponente (boabe de lupin liber de alcaloizi, șroturi de rapiță provenite din
semințe lieb ere de acid erucic și glucozizi ) din hrana puilor broiler, asupra profilului FA și indicilor
lipidici sanogeni ai grăsimii din carcasă.
Fiecare a spect menționat este susținut prin date concrete ale contribuțiilor știintifice originale,
argumentate în contextul actual al cunoașterii științifice pe plan național și internațional.
În secțiunea II. PLANURI DE EVOLU ȚIE Ș I DEZVOLTARE A PR OPIEI CARIERE
PROFESIONALE, Ș TIIN ȚIFICE ȘI ACADEMICE sunt prezentate: sinteza realizărilor științifice și
didactice, precum și direcțiile principale de dezvoltare profesională, menționând elementele concrete care
vor contribui la realizarea planurilor de viitor.
În plan didactic voi continua îmbunătățirea permanentă și armonizarea conținutului cursurilor
predate, cu nevoile concrete ale mediului economic, în strânsă corelație cu aspectele inovative apărute în
practica alimentației animalelor. În plan științific voi contin ua cercetările privind îmbunătățirea calității
nutriționale și sanogene a produselor agroalimentare de origine animală, prin abordarea și a altor
componente bioactive cu efect sanogen, astfel încât să putem elabora un concept nou pentru definirea
calității produselor de origine animală ca "alimente funcționale".
Secțiunea III. REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE ASOCIATE , cuprinde lista alfabetică a referințelor
folosite în cadrul tezei de abilitare.

7
ABSTRACT

This habilitation thesis is based on original contributions materialized as a result of scientific
research conducted during postdoctoral studies at USAMV Cluj -Napoca (2000 -2003) and the University
of Oradea (2004 -2015).
The scientific research, carried ou t in line with my personal skills and competencies acquired
through education and professional experience, briefly described and substantiated in the thesis, follows
three main strands:
– Scientific research on the influence of nutritional factors on the structure and composition of
functional fatty acids (FA) and oxidative stability of animal fats;
– Scientific research on the influence of genetic and physiological factors on the structure and
composition of functional FA of animal fats;
– Scientific research on the influence of processing methods of animal production on the structure and
composition of functional FA of fat.
In the Section I "SCIENTIFIC, PROFESSIONAL AND ACADEMIC ACHIEVEMENTS" there is
presented the personal research that had as main o bjective the studying and optimisation of the structure
and content in functional FA and improving sanogenic lipid indices of milk fat, dairy products and meat
in relation to a series of factors (i.e. nutritional, genetic, physiological, and technological) in order to
ensure the multidimensional quality (sanogenic and nutritional) of these food products for the human
sanogenic nutrition. The cornerstone of these studies was to improve the sanogenic quality of fat from
milk, dairy products and meat by increa sing the share of functional FA (omega -3, CLA -conjugated
linoleic acid and VA -trans -vaccenic acid) to the detriment of saturated fatty acids (especially
hypercholesterolemic saturated FA), and increasing the content in lipophilic antioxidants and thus bein g
able to provide to the consumers who are aware of the importance of quality, products with a high content
of bioactive components that meet the requirements of the new concept of "functional and sanogenous
food".
Section I contains two chapters allotted to the presentation of the most important scientific,
professional and academic achievements in line with the objectives and strands of scientific research
aforementioned.
Thus, in Chapter 1, entitled "Scientific research on improving the structure and con tent in
functional fatty acids of milk and dairy products’ fat" there are presented the results of two main research
strands, as follows:
– Structure, the composition in functional fatty acids and sanogenic lipid indices of milk, acidic dairy
products and ch eese’ fat;
– Oxidative stability (antioxidant capacity) of milk in relation to its contents in functional FA and
lipophilic antioxidants (β -carotene, retinol and α -tocopherol).
In the first part of the Subchapter 1.1.entitled "Improving the structure and con tent in functional
fatty acids of sheep's milk fat" it is presented the impact of various factors i.e. genetic (race) and
physiological (parity and stage of lactation) on the FA profile and sanogenic lipid indices (a therogenic
Index – AI, thrombogenic ind ex – TI, omega -6/omega -3 ratio, etc.) of milk fat, resulting the opportunity
for a sustainable use of local genetic resources (i.e. Turcana breed) in order to improve the contents in
functional FA (especially CLA c9, t11 and VA) and sanogenic lipid indices of milk fat.
In the second part of Subchapter 1.1. there are presented the results regarding the influence of
nutritional factors (feed ration structure, dietary energy and protein level , food preservation method,
rumen stability and the effect of supplem enting feed rations with salified fat, sheep -feeding management
during hot summer) on the FA profile and sanogenic lipid indices of milk fat. In the same context, given
that the improvement of the structure and composition of functional FA of milk fat incr eases the
susceptibility for and risk of oxidation, we have established associations and the functional dependence

8
between the functional FA composition, n on-enzymatic lipophilic antioxidants, and the oxidative
stability of milk expressed by the concentrat ion of the latter in MDA (m alondialdehyde ). The results
showed that the nutritional factors are dominant in handling FA profile of milk; therefore the adoption of
optimal strategies for sheep -feeding ensures improving the structure and contents in function al FA of
milk fat, and also of milk’ sanogenic lipid indices and oxidative stability. Through a proper sheep -feeding
management techniques, milk can be added, naturally, higher nutritional and sonegenic value in order to
raise milk at "functional food" sta tus.
Given the fact that a very small amount of production of sheep's milk is for fresh consumption
purposes (1.4% of global consumption – Nudda, 2014), the majority of milk being converted into cheese,
and, on the other hand, fat is the main chemical comp onent thereof, in the Subchapter 1.2. "Improving the
structure and composition in functional fatty acids of fat in dairy products" there are presented the results
of research carried out in this area, while elaborating on the following issues:
– Influence of milk processing methods (pasteurization, the lactic fermentation and transformation
into cheese) on the FA profile and sanogenic lipid indices of fat from dairy products (pasteurized
milk, yogurt, cheese and semi -hard yellow cheese);
– Influence of nutritio nal factors (feed ration structure) on the FA profile and sanogenic lipid indices
of fat from cheese (Romanian telemea cheese and semi -hard yellow cheese);
The results we obtained showed clearly that the sound processing methods of milk does not
influence the structure and composition of functional FA of fat from dairy products; however the
nutritional factors are those that have a decisive role in shaping the fatty acids profile and defining the
sanogenic quality of fat in the processed milk.
Starting from the notable differences between ruminant and monogastric animals in terms of
digestion and lipid metabolism, in the Chapter 2, entitled "Scientific research on improving the structure
and composition of the functional fatty acids of fat from meat" there a re presented the results of two main
areas of research, as follows:
– Structure and composition in functional FA of intramuscular and deposit fats in ruminants (sheep);
– Structure and composition in functional FA of intramuscular and deposit fats in monogastric
(poultry).
In the Subchapter 2.1. "Improving the structure and composition in functional fatty acids of fat in
sheep meat" there are presented research results obtained in this area which were developed in two main
strands, as follows:
– The infl uence of various factors i.e. genetic (race) and physiological (age, sex, anatomic region) on
FA profile and sanogenic lipid indices of intramuscular and deposit fats;
– The influence of nutritional factors (feed intake structure, share of concentrated feed, ration
supplementation with salified fat rich in essential FA) on the FA profile and sanogenic lipid indices
of intramuscular and deposits fat.
The results we obtained showed that genetic and physiological factors have a relatively low impact
on the quali ty of fat in the carcass; however the nutritional factors remain the most important and
accessible ones when it is about increasing the share of functional FA and improving the sanogenic lipid
indices of intramuscular and deposits fat.
In the Subchapter 2.2. "Improving the structure and composition of the functional fatty acids in
poultry" we present the results of scientific research on the influence of nutritional factors on the structure
and composition in functional FA of intramuscular and deposit fat s in chicken and turkey broilers, while
going in -depth with the following issues:
– Influence of the source and the degree of saturation of fats used in broiler diet on FA profile and
sanogenic lipid indices of fat in carcass;
– Influence of some macro -compone nts (alkaloid -free lupine beans, rape meals from erucic acid and
glucoside -free seeds) in broiler feed, on the FA profile sanogenic lipid indices of carcass fat.

9
Every aspect aforementioned is evidence -based by original scientific contributions, grounded i n the
current scientific knowledge nationally and internationally.
In the Section II "EVOLUTION AND DEVELOPMENT PLANS OF THE AUTHOR’S OWN,
SCIENTIFIC AND ACADEMIC CAREER" there are presented the following: the synthesis of the
scientific and academic accom plishments, as well as the main strands of professional development, while
mentioning specific elements that will contribute to the development of future plans.
In terms of teaching I shall continue the steady improvement and harmonization of the content o f
academic courses I teach with the concrete needs of the economy, in close correlation with the innovative
aspects occurred in animal nutrition in practice. In terms of scientific area I shall continue my research
work on improving nutritional and sanogen ic quality of food products of animal origin by addressing
other bioactive components with sanogenous effect, so that we can be able to develop a new concept for
defining the quality of animal products as a "functional food".
Section III "ASSOCIATED REFERE NCES" includes an alphabetical index of references used in
this habilitation thesis.

10

REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE ȘI PROFESIONALE
ȘI PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI

11
Sectiunea I. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI
ACADEMICE
Realizările științifice, profesionale și academice obținute în perioada postdoctorală (2000 -2015) s –
au focalizat pe studiul influenței factorilor nutriționali, genetici, fiziologici și tehnologici asupra caltății
nutriționale și s anogene a grăsimilor din produsele agroalimentare de origine animală (lapte, produse
lactate și carne), dar au existat preocupări și în alte domenii specifice creșterii și alimentației animalelor.
Cercetările științifice și activitățile didactice au fost î n corelație cu tematica disciplinelor predate: Nutriția
și alimentația animalelor, Tehnologia producerii nutrețurilor combinate.
Cercetarea științifică realizată în perioada postdoctorală și prezentată în această teză de abilitare
poate fi sistematizată as tfel:
– cercetări științifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali a
grăsimilor din lapte;
– cercetări științifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali a
grăsimilor din produsele lactate;
– cercetări științifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali a
grăsimilor din carnea la rumegătoare (ovine);
– cercetări științifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcțional i a
grăsimilor din carne la monogastrice (păsări).

INTRODUCERE

a) Contextul stiintific
In ultima perioada se manifesta tot mai pregnant tendinta consumatorilor de a se orienta spre
alimentele sanatoase si de buna calitate, ceea ce obliga cercetarea sa renunte la studiile referitoare la
aspectele cantitative ale productiei agroalimentare in f avoarea celor referitoare la calitate. In multe tari, in
prezent productia agroalimentara este platita pe baza unor parametrii de calitate (ex. la lapte se ia in
considerare continutul in grasime, proteine, uree, celule somatice) care au o prea mica legatu ra cu
conceptul de calitate perceput de consumatori. Consumatorul intelege prin calitate, un produs sigur pentru
sanatatea sa (nepoluat), care pe langa aportul de substante nutritive trebuie sa contina si o serie de
biocomponente active cu efect sanogen (a cizi grasi Omega -3, acid linoleic conjugat (CLA), acid trans –
vaccenic (TVA), antioxidanti, vitamine, microelemente, etc), cu rol important in asigurarea „calitatii
vietii”. In consecinta este necesara o abordare noua a conceptului de calitate a produselor agroalimentare,
care sa reprezinte cat mai fidel interesele si preferintele consumatorilor.
Fractiunea lipidica a laptelui si carnii a fost considerata a avea efecte negative asupra sanatatii
consumatorilor, datorita continutului ridicat in acizi grasi sa turati si in acizi grasi de tip trans , care se fac
responsabili pentru aparitia bolilor cardiovasculare si celor asociate obezitatii. Cu toate acestea numeroase
studii au demonstrat ca laptele integral este mai eficient in prevenirea bolilor cardiovascular e la om, decat
laptele degresat (Steinmetz et al., 1994). Aceste efecte pozitive sunt puse pe seama acizilor grasi (FA)
functionali prezenti in grasimea laptelui integral. Acizii grasi functionali sunt reprezentati de: acizii grasi
omega -3, acidul linoleic conjugat (CLA; izomerul C18:2 cis-9, trans -11; numit si acid rumenic -RA si
izomerul C18:2 trans -10, cis-12) si acidul trans -vaccenic (C18:1 trans -11; VA).
Acizii grași omega -3 sunt acizi grași polinesaturați care au în comun o dublă legătură carbon –
carbo n în poziția catenară 3. Cei mai importanti FA n -3 (omega -3) cu efect sanogen sunt: C18:3n -3
(acidul α -linolenic -ALA); C20:5n -3 (acidul eicosapentaenoic -EPA) si C22:6n -3 (acidul docosahexaenoic –
DHA). Importanta FA functionali rezida din rolul pe care acest ia il au in dieta omului. Acizii grasi n -3:
reduc nivelul LDL (colesterol rau) din sange si maresc nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL –

12
colesterol bun) care au rol important in prevenirea bolilor cardiovasculare; reduc hipertensiunea arteriala;
regleaza secretiile hormonale; intervin in terapia artritei si proceselor inflamatorii (Rubino et. al., 2006);
protejaza si pastreaza integritatea endoteliilor vasculare; stimuleaza dezvoltarea celulelor nervoase la
copii (Hu, 2001).
Acidul linoleic conjuga t (CLA) reprezinta de fapt un amestec de mai multi izomeri ai acidului
linoleic cu duble legaturi conjugate, amplasate in special pe atomii de carbon 9 si 11 ( cis-9, trans -11
C18:2 = acidul rumenic, care reprezinta 80 -90% din totalul izomerilor CLA). Cerce tarile efectuate pe
modele experimentale animale au demonstrat ca CLA are efect anticancerigen, previne obezitatea prin
reducerea capacitatii lipoformatoare a organismului, are rol antioxidant (reduce degradarea oxidativa a
acizilor grasi polinesaturati di n structura membranelor celulare) si in prevenirea aterosclerozei (Rubino et
al., 2006); are actiune imuno -modulatoare . Remarcabil este faptul că laptele de vacă conține de 9 ori mai
puțini acizi grași polinesaturați Omega 3 și CLA față de laptele de femei e; Rossant (2003) explicând în
acest fel dezvoltarea mai bună a creerului și nivelul de inteligență mai ridicat întâlnit la copii alăptați cu
lapte matern. O concluzie asemănătoare se desprinde și din cercetările lui Andrew (2004) care a constatat
că un co nsum scăzut de PUFA Omega 3 și CLA duce la creșterea frecvenței stărilor depresive (ex: în
Noua Zeelandă 6% din populație suferă de depresie față de numai 1% în Japonia unde consumul de FA
Omega 3 și CLA este de 4 ori mai mare).
CLA este asigurat in hrana omului prin produsele agroalimentare provenite de la rumegatoare, fiind
sintetizat fie prin biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi nesaturati din hrana, fie prin transformarea
endogena a acidului trans -vaccenic (C18:1 trans -11) in prezenta enzimei Δ9 – desaturaza , la nivelul
diferitelor tesuturi ale organismului. Acidul trans -vaccenic, care este substratul de sinteza enzimatica a
CLA, provine, ca produs intermediar, din biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi mono – si
poline saturati din hrana. Biohidrogenarea rumenala completa a VA conduce la formarea acidului stearic
(C18:0). Din totalul CLA c9,t11 prezent in lapte, 70 -90% provine din desaturarea enzimatica a VA
(C18:1 t11) la nivelul glandei mamare, in timp ce restul, inclu siv ceilalti izomeri CLA (in special CLA
cis-12, trans -10) rezulta ca intermediari in procesul de biohidrogenare rumenala a acizilor grasi nesaturati
din hrana (Chilliard et al., 2007). Nivelul de CLA din lapte si carne depinde in principal de nivelul de a cid
linoleic (C18:2n -6) si acid linolenic (C18:3n -3) din hrana animalelor si de intensitatea activitatii
desaturazei steroil -coenzima A, data de valoarea indexului de desaturare a substratului (DI 18:2 c9,t11).
Chiar daca acizii grasi de tip trans au efec te negative asupra sanatatii omului, totusi acidul trans –
vaccenic ( trans -11, C18:1), care reprezinta 60 -80% din totalul acizilor grasi de tip trans din lapte si carne,
s-a dovedit (in experiente pe linii celulare umane) ca are efecte benefice asupra organi smului uman,
deoarece la nivelul tesuturilor umane printr -un proces de elongare si desaturare se transforma in acid
linoleic conjugat (CLA).
Pentru a evalua calitatea nutritionala a grasimilor de origine animala, sub aspectul impactului
asupra sănătății co nsumatorilor, Pilarczyk et al., (2015) recomanda calcularea indicilor lipidici sanogeni:
raporturile PUFA/SFA, n -6/n-3 FA, indicele aterogenic (AI), indicele trombogenic (TI), indicele de
desaturare (DI) si raportul acizi grasi hipocolesterolemianti/hiperc olesterolemianti (h/H) . Nutritionistii
considera ca raportul acizilor grasi n -6/n-3, ar trebui să fie sub 4:1, iar cel al PUFA/SFA ar trebui sa fie
peste 0.45, pentru a evita aparitia bolilor cardiovasculare si celor asociate obezitatii (Simopoulos, 2006).
Grasimile care au un indice aterogenic (AI) si trombogenic mari au implicit un raport h/H scazut sunt sunt
recunoscute ca factori majori de risc pentru sanatatea umana (Bucher et. al., 2002; Sadation -Elahi et al.,
2004).
Continutul produselor agroaliment are in acizi grasi functionali si implicit valoarea indicilor lipidici
sanogeni sunt influentate pe de o parte de factorii genetici si fiziologici iar pe de alta parte de o serie de
factori de ordin nutritional. Cele mai multe studii au demonstrat ca facto rii nutritionali sunt suverani in
manipularea profilului acizilor grasi si imbunatatirea indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte si
carne (Chilliard et al., 2007).

13
b) Obiective si livrabile
In aceasta teza de abilitare sunt prezentate cercetari personale care au avut ca obiectiv principal
studiul si optimizarea structurii si continutului in acizi grasi functionali si imbunatatirea indicilor lipidici
sanogeni ai grasimilor din lapte si carne in raport cu o serie de factori (genetici, fiziologici, nutritionali si
tehnologici), in vederea asigurarii calitatii multidimensionale (nutritive si sanogene) a acestor produse
pentru alimentatia sanogena a omului. In acest context a fost stabilit profilul acizilor grasi si s -au calculat
indicii lipidici sanog eni ai grasimilor din lapte, produse lactate si carne. De asemenea a fost studiata
capacitatea antioxidanta a laptelui crud in raport cu continutul acestuia in acizi grasi functionali si
antioxidanti lipofili nonenzimatici, fiind stabilite asocierile si d ependentele functionale dintre acestia. In
paralel au fost determinati parametrii cantitativi si calitativi specifici productiei de lapte (ovine) si carne
(ovine si pui broiler).
Scopul final al cercetarilor efectuate a vizat dezvoltarea unor protocoale de crestere si alimentatie a
animalelor pentru a obtine lapte, produse lactate si carne cu valoare nutritiva consolidata care sa
corespunda noului concept de “aliment functional si sanogen”. Mai precis, punctul central al acestor
studii a constat in imbunata tirea calitatii sanogene a grasimilor din lapte si carne prin cresterea ponderii
acizilor grasi functionali (omega -3, CLA si VA), in detrimentul acizilor grasi saturati (in special FA
hipercolesterolemianti), dar si a continutului in antioxidanti lipofili, putand oferii consumatorilor
constienti de importanta calitatii, produse cu un continut ridicat in biocomponente active.

c) Prezentarea tezei de abilitare
Teza este stucturata in conformitate cu legislatia in vigoare, in trei sectiuni si respectiv patru
capitole importante.
Sectiunea I "REALIZARI STIINTIFICE, PROFESIONALE SI ACADEMICE" cuprinde doua
capitole dedicate prezentarii celor mai importante realizari stiintifice, profesionale si academice in acord
cu obiectivele urmarite si directiile de cercetare stiintifica abordate .
Astfel, in capitolul 1, intitulat " Cercetari stiintifice privind imbunatatirea structurii si continutului
in acizi grasi functionali a grasimilor din lapte si produsele lactate" sunt prezentate rezultatele obtinute in
doua d irectii principale de cercetare:
– influenta factorilor genetici (rasa) , fiziologici (paritate, faza de lactatie) si nutritionali (structura
rației furajere, nivelul energo -proteic al dietei, metoda de conservare a furajelor, stabilitatea rumenală și
efect ul suplimentării rației furajere cu grăsimi saponificate, managementul furajării oilor în perioada
caniculară din timpul verii) asupra structur ii, continutul ui in acizi grasi functionali si indici lor lipidici
sanogeni ai grasimii din lapte si produsele lactate;
– stabilitatea oxidativa (capacitatea antioxidanta) a laptelui in relatie cu continutul acestuia in FA
functionali si antioxidanti lipofili (β -caroten, retinol si α -tocoferol).
In capitolul 2, intitulat "Cercetari stiintifice privind im bunatatirea structurii si continutului in a cizi
grasi functionali a grasimilor din carne " sunt prezentate rezultatele obtinute in doua directii principale de
cercetare:
– influenta factorilor genetici (rasa) , fiziologici (varsta, sex, regiunea anatomica) si nutritionali
(structura ratiei furajere, pro portia de concentrate din hrana ) asupra profilului FA si indicilor lipidici
sanogeni ai grasimil or intramusculare si de depozit, la ovine
– influenta factorilor nutritionali (sursa si gradului de saturare a gra similor folosite in alimentatie,
utilizarea boabelor de lupin alb si a sroturilor de rapita libere de substante antinutritive in structura
nutretului combinat) asupra profilului FA si indicilor lipidici sanogeni ai grasim ii intramusculare si de
depozit, la păsări.

14
Cap. 1. Cercetări știintifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului
în acizi grași functionali a grasimilor din lapte și produsele lactate

1.1. Îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași functionali
a grasimilor din laptele de oaie

1.1.1.
Influența factorilor genetici (rasa) și fiziologici (paritate și stadiul de lactație)
asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte

Elabor area acestui subcapitol s-a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D., Daraban St. & Lup F. (2011) – Effects of breed on milk fatty acid profile in dairy ewes,
with particular reference to cis-9, trans -11 conjugated linoleic acid. South African Journal of
Animal Science 2011, 41 (no. 3): 223 -231. http://dx.doi.org/10.4314/sajas.v41i3.4 . (ISI, IF –
0.416).
MIERLITA D., Hilma E., Daraban St., Lup F. (2011) – Influence of Lactation Stage on Milk Yield and
Milk Fatty Acid Profile in Dairy Ewes. Bulletin UASVM Animal Science and Biotechnologies,
68(1-2): 217 – 224; http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/6701/6048 .
MIERLITA D., Padeanu I ., Maerescu C., Chereji I., Hilma E., Lup F. (2011) – Comparative study
regarding the fatty acids profile in sheep milk related to the breed and parity. Analele Univ. din
Oradea, Fascicula: Ecotox ., Zootehnie si Teh. Industrie Aliment ., vol. XA(10): 221-232.
http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/ecotox_zooteh_ind_alim/2011A/zoot/08.Mierlta% .pdf.

Contextul științific
Manipularea profilului acizilor grasi din grasimea din lapte cu ajutorul factorilor genetici si
fiziologici poate furniza beneficii pentru sanatatea umana, prin cresterea ponderii acizilor grasi functionali
(n-3FA, CLA si VA) implicati in prevenirea bolilo r cardiovasculare (Bucher et. al., 2002; Hu et. al., 2002;
Munday et. al., 2007), prevenirea unor forme de cancer (Rose et. al., 1999; Saadatian -Elahi et. al., 2004),
imbunatatirea functiei neurologice (Contreras et. al., 2002), si a sistemului imunitar (L ai et. al., 2005).
Este unanim recunoscut faptul ca factorii nutritionali sunt suverani in modularea profilului acizilor
grasi din lapte la vaci (Jensen, 2002; Rego et. al., 2004; Flori et. al., 2008), capre (Chilliard et. al., 2003;
Andrade et. al., 2006 ) si oi (Bocquier et. al., 2001; Addis et. al., 2005; Gomez -Cortes et. al., 2008; De La
Fuente et. al., 2009). Cu toate acestea , efectele factorilor genetici si fiziologici, cum ar fi rasa, paritatea si
stadiul lactatiei, asupra profilului FA din grasimea din lapte au beneficiat de putina atentie. Studiile citate
in literatura de specialitate sunt axate in principal pe vaci de lapte (Kelsey et. al., 2003; Kay et. al., 2005;
Pesek et. al., 2005, 2006; Ferlay et. al., 2006; Palladino et. al., 2010), in timp c e informatiile referitoare la
ovine, sunt in continuare limitate. De asemenea, sunt disponibile informatii limitate referitoare la profilul
acizilor grasi din lapte la rasele locale de ovine (Federica et. al., 2008; Talpur et. al., 2008). Nu există date
anterioare privind profilul acizilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai grasimilor din din lapte la oile din
rasele indigene din România (Țigaie, Țurcană, Spanca, Merinos, etc.) prezente în literatura de specialitate.
Influenta rasei asupra continutul ui in FA a laptelui la oi nu este unanima, deoarece unele studii au
demonstrat existenta unor diferente semnificative intre rase (Dhiman et. al., 2005; Mihaylova et. al.,
2004; Federica et. al., 2008) iar altele nu (Tsiplakou et. al., 2006). De asemenea ni ci efectele stadiului de
lactatie asupra continutului de n -3FA, CLA si VA nu sunt clare, deoarece unii autori vorbesc despre o
crestere a continutului laptelui in acizi grasi functionali cu inaintarea in lactatie (Melle et. al., 2007;
Gerchev et. al., 2009 ), iar altii nu (Tsiplakou et. al., 2006). De La Fuente et. al. (2009), realizand un

15
studiu privind factorii care influenteaza profilul acizilor grasi din grasimea din lapte la ovine (sezon,
varsta oilor si stadiul lactatiei), a obtinut rezultate contradi ctorii cu cele obtinute de Cranix et. al., (2008),
considerand ca studiile privind influenta factorilor legati de animal (varsta, stadiul lactatiei) asupra
calitatii grasimii din lapte trebuie extinse la mai multe rase de ovine, pentru a confirma rezultate le
obtinute. In multe studii alimentatia oilor s -a bazat pe pasuni naturale pe intrega perioada experimentala.
O astfel de alimentatie nu poate garanta rezultate comparabile, deoarece studii recente au demonstrat ca
compoziția botanică și stadiul vegetativ al plantelor pot afecta compoziția în acizi grași a grăsimii din
lapte (Cabiddu et. Al., 2003). Efectul sezonului este strans legat de hranire; cele mai semnificative variatii
au fost observate la PUFA, cu cele mai ridicate valori inregistrate primavara s i cele mai mici in timpul
iernii (De La Fuente et. al., 2009).
In studiul realizat ne -am propus sa determinam profilul acizilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai
grasimii din lapte la trei rase autohtone (Turcana – Tu, Tigaie – Tg si Spanca -Sp), in rap ort cu paritatea si
stadiul lactatiei, independent de efectele dietei sau sezonului. S -a acordat o atentie speciala continutului
grasimii din lapte in n -3FA si CLA si VA, datorita importantei lor pentru sanatatea umana, dar si a
faptului ca acestia ar pute a fi un indiciu in fundamentarea utilizarii sustenabile a acestor resurese genetice
animale locale in vederea imbunatatirii calitatii sanogene a grasimii din lapte si produsele lactate.

Desing experimental, animale și alimenta ție
A fost utilizat un plan e xperimental factorial de tipul 3 x 2, constituit din combinatia rasei
(Turcana -Tu, Tigaie -Tg, Spanca -Sp) si paritate (primipare si multipare – lactatia 3). Au fost alese aceste
rase pentru realizarea experimentului deoarece, impreuna reprezinta peste 80% d in efectivele de ovine
crescute in Romania, iar ponderea valorica a laptelui din totalul veniturilor obtinute la aceste rase este
ridicata (50,9 – 59,3%) (Pascal C., 2007). Oile au fost selectionate din turme private, echilibrat pentru
productia de lapte, greutatea vie si data fatarii si distribuite in 6 grupe a cate 13 animale. Fiecare grup a
fost adapostit in tarcuri amenajate in adaposturi inchise, fiind asigurate aceleasi conditii de mediu.
Studiul a fost realizat dupa intarcarea mieilor, in perioada ma i – august 2009. Primele doua
saptamani ale perioadei experimentale au fost pentru adaptarea microflorei rumenale la noul tip de dieta;
iar in aceasta perioada nu a fost facuta nici o determinare. Oile au fost hranite cu o ratie mixta formata din
nutreturi conservate administrate in adapost, pentru a elimina efectele confuze determinate de pasune
(modificarea compozitiei pasunii in timpul pasunatului) sau sezon (tabel 1). Ratia a asigurat cerintele
nutritionale (nivelul de energie si proteine) recomandate p entru oile in lactatie (Cannas et. al., 1998),
pentru a elimina orice interferente de nutritie la experimentul nostru. Dietele au fost oferite zilnic
aproximativ la h 900 si 1900.

Tabel 1. Structura si valoarea nutritiva a ratiei furajere (% din SU)

Structura (% din SU) Valoarea nutritiva1

Fan de lucerna
18.5
Proteina bruta (Nx6.25) (% din SU)
13.43
Fan de deal 16.5 NDF (Neutral detergent fibre) (% din SU) 38.7
Siloz de porumb 25.0 ADF (Acid detergent fibre) (% din SU) 23.6
Triticale 15.0 PDIE2 (g/kg SU) 83
Porumb 13.0 PDIN2 (g/kg SU) 84
Sroturi de soia 9.3 NE L3 (MJ/kg SU) 6.72
Carbonat de calciu 0.7
Premix vitamin -mineral 1.0
Bicarbonat de sodiu 1.0
Raportul furaje/concentrate 60:40
1Valori calculate (INRA, 1989).

16
Prelevarea probelor și metode de analiz ă
Productia individuala de lapte a fost inregistrata o data pe saptamana (in aceeasi zi a saptamanii),
timp de doua luni, fiind realizate cate 8 inregistrari pentru fiecare oaie. Oile au fost mulse manual de doua
ori pe zi, aproximativ la h 700 si 1700. Esantioanele de lapte pentru analize au fost de asemenea recoltate
saptamanal de la fiecare animal, fiind constituite doua probe: una a fost folosita pentru determinarea
componentel or din lapte (grasime, proteine – N x 6,38 si lactoza) si una pentru determinarea profilului FA
din grasimea din lapte. Pentru stabilirea influentei stadiului de lactatie asupra compozitiei chimice si
continutului FA din grasimea din lapte au fost recoltat e probe individuale de lapte de la oile multipare in
saptamanile 2, 6, 10 si 14 calculate dupa intarcarea mieilor. Pentru analize au fost folosite probe de lapte
compuse formate din lapte muls dimineata si lapte muls seara in raport constant de 60 : 40 (am : pm)
(Gomez -Cortes et al., 2009).
Probelor de lapte folosite pentru determinarea componentilor chimici, dupa recoltare pentru o mai
buna conservare li s -au adaugat cate două tablete de Bronopol® ( BroadSpectrum Micro -tabs II, D&F
Control Systems Inc., US A) si au fost pastrate la 4°C înainte de a fi analizate. Continutul in grasimi si
proteine s-a determinat prin analiza în infraroșu ( Milk Analyser System 4000, Foss Electric, Hillerod,
Denmark ), iar conținutul in lactoză a fost măsurat utilizând o metodă enzimatică (FIL, 1991).
Probele de lapte destinate determinarii profilului acizilor grasi, dupa recoltare au fost depozitate
imediat la -20°C, fără conservanți și mai târziu liofilizate și păstrate până la analiză. Pentru a determina
compozitia de acizi grasi din lapte, grasimea a fost extrasa cu un amestec de metanol si cloroform (2 :1),
dupa metoda descrisa de Palmquist & Jenkins, (2003). Analiza acizilor grasi s -a realizat in doua etape:
obtinerea esterilor metilici ai acizilor grasi (FAME) si separare a FAME prin gaz -cromatografie. Esterii
metilici ai acizilor grași (FAME) au fost pregătiti cu soluție de BF 3 în metanol, în conformitate cu metoda
propusă de Christie (1982) și Chouinard et al., (1999).
Separarea și cuantificarea esterilor metilici a fost efectuată utilizând un gaz cromatograf (Hewlett
Packard Co., modelul 5890) echipat cu un detector de ionizare în flacără și o coloană capilară CP -Sil-88,
Varian Inc., Palo Alto, CA, USA (lungimea coloane i 100 m, diametrul 0.25 mm și grosimea filmului 0.20
μm). Heliul a fost utilizat drept gaz purtător la un debit de 1 ml / minut. Temperaturile injectorului și
detectorului au fost stabilite la 270°C si respectiv 2900C. Parametrii coloanei au fost după cum urmează:
temperatura inițiala 70°C timp de 2 minute; gradient de temperatura de 15°C/minut până la 160°C si
menținere la această temperatură timp de 25 min, apoi gradient de temperatura de 3°C/minut până la
225°C si menținere la această temperatură timp de 15 minute. Acizii grasi au fost identificati prin
compararea timpilor de retenție cu cele ale standardelor pure (Sigma -AIdrich Quimica, Madrid, Spania) și
exprimate ca procente din totalul FA detectati ca esteri metilici ai acizilor grasi. Timpii de reten ție ai CLA
(izomerul cis-9, trans -11 C18:2) și izomeri C18:1 au fost verificate pe probe cu preparate comerciale
(Matreya Inc., State College, PA, USA ) ale acestor FA.

Calcule și analiz ă statistic ă
Datele privind profilul acizilor grasi din grasimea din lapte, in prealabil, au fost prelucrate pentru a
calcula continutul in acizi grasi cu lant scurt (SCFA; C4:0 – C10:0), acizi grasi cu lant mediu (MCFA;
C12:0 – C16:1), acizi grasi cu lant lung (LCFA; C17:0 – C22:6), acizi grasi saturati (STA), acizi grasi
mononesaturati (MUFA) si acizi grasi polinesaturati (PUFA) (Frelikh et al., 2009). In cazul PUFA au fost
calculate n-3 FA (C18:3n -3 + C20:5 + C22:3 + C22:5 + C22:6) si n-6 FA (C18:2n -6 + C18:3n -6 +
C20:4). si raportul n-6/n-3. De asemenea au fost calculati indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte:
 n-6/n-3: (C18:2n -6 + C18:3n -6 + C20:4n -6)/(C18:3n -3 + C20:5n -3 + C22:3n -3 + C22:5n -3 +
C22:6n -3) (Ellis et. al. 2006);
 Indexul aterogenic (AI): (C12: 0 + (C14:0 x 4) + C16:0 )/MUFA + PUFA) (Chilliard et al, 2003) ;
 Indexul trombogenic (TI): (12:0 + 16:0 + 18:0)/[(0.5 × MUFA)+(0.5 × n -6FA) + (3 × n -3FA) + (n –
3FA/n -6FA)], ( Ulbricht & Southgate 1991);

17
 Raportul acizilor grasi hipocolesterolemianti/hipercolesterolemianti (h/H): (C18:1 + PUFA)/(C12:0
+ C14:0 + C16:0) (Pilarczyk et al., 2015);
 DI (18): indexul Δ9-desaturaza (18) = 100(18:1/(18:1+18:0) (Pilarczyk et al., 2015);
 DI (18:2 c9,t11): indexul Δ9-desaturaza (18: c9,t11) = 100(18:2 c9,t11/(18:2 c9,t11 + 18:1 t11),
(Pilarczyk et al., 2015).
Datele privind parametrii productiei de lapte, profilul acizilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai
grasimii din lapte au fost analizate folosind modelul SAS ( versiunea 8.0; SAS Inst., Inc, Cary, NC) pentru
masuratori repetate. Modelul statistic cuprinde efectele fixe de rasa, paritate, interactiunea dintre rasa si
paritate, efectele aleatoare de origine animala si eroarea standard. Diferentele determinate de ra sa,
paritate, interactiunea dintre rasa si paritate si stadiul lactatiei au fost considerate semnificative pentru p
<0,05. Tendintele de semnificatie au fost considerate pentru p <0.10.

REZULTATE ȘI DISCUȚ II

Produc ția de lapte și compozi ția chimic ă a acest uia
Rezultatele medii privind productia de lapte, procentul de grasime, proteine si lactoza din lapte,
pentru oile primipare si multipare din rasele Tu, Tg si Sp, sunt prezentate in tabelul 2, iar modificariele
productiei de lapte si componentelor laptelui (gr asime si proteine) in raport cu stadiul lactatiei sunt
prezentate in figura 1. Productia de lapte si compozitia acestuia au fost caracteristice fiecarei rase; oile Tu
si Sp au avut o productie mai mare de lapte cu un continut de grasime si proteine (N x 6, 38) mai ridicat
comparativ cu rasa Tg, la care atat productia de lapte cat si componentele laptelui au fost mai scazute (Tu
> Sp > Tg). Aceste aspecte au fost constatate atat la oile primipare (lactatia 1) cat si la cele multipare
(lactatia 3), cu mentiune a ca atat productia de lapte cat si componentele laptelui au fost mai mici (p<0.10)
la oile aflate la prima lactatie. Nu au existat diferente semnificative in privinta continutului laptelui in
lactoza in raport cu rasa si paritatea. Rezultatele studiului a ctual sunt comparabile cu cele gasite de
Mihaylova et. al., (2004), Pascal C (2007) si Lujerdean et. al.(2009), atat in privinta productiei de lapte
cat si a componentelor acestuia. Studii anterioare au demonstrat ca rasa si paritatea sunt factori importan ti
care alaturi de dieta influenteaza cantitatea de lapte, dar si compozitia acestuia (Tsiplakou et. al., 2006).

Tabel 2 . Productia de lapte si compozitia chimica a acestuia in raport cu rasa si paritatea
Specificare Rasa1
SEM2 Efectul rasei
Tg Sp Tu Tg
vs.
Sp Tg
vs.
Tu Sp
vs.
Tu
Productia de
lapte, g/zi P
M 341a
388b 468A
590B 591A
782B 97.23 ** ** **
Grasime, % P
M 4.89c
5.40d 6.34A
6.91B 6.65A
7.16B 0.877 * * *
Proteina
(N x 6,38), % P
M 5.40a
5.80b 5.82
6.10 5.83A
6.23B 0.741 † † NS
Lactoza, % P
M 4.78
4.90 4.43c
4.76d 4.67a
4.87b 0.240 NS NS NS
P – primipare, M – multipare (lactatia a 3 -a); Tg = Tigaie; Sp = Spanca; Tu = Turcana
1(A, Bp < 0.01; a, bp < 0.05; c, dp < 0.10); 2 SEM =eroarea standard a mediei;
** p < 0.01; * p < 0.05; † p < 0.10; NS = nesemnificativ, p > 0.10.

Asa cum era de asteptat, efectul stadiului de lactatie asupra productiei de lapte si componentelor
laptelui au fost tipice pentru oile care au intarcat mieii si se pregatesc pentru un nou ciclu de reproductie
(fig. 1). Cresterea numarului de saptamani de lactatie (saptamana 2, 6, 10 si 14 dupa intarcarea mieilor) a
dus la scaderea productiei de lapte si la cresterea continutului acestuia in grasimi si proteine, in timp ce
continutul in lactoza a manifestat o usoara tendi ta de crestere fara ca diferentele sa fie asigurate statistic.

18
Schimbarile majore si in special cele referitoare la componentele laptelui au aparut dupa primele 6
saptamani de la intarcarea mieilor.

* – saptamani dupa intarcarea mieilor

Fig 1. Efectul stadiului de lactatie asupra productiei de lapte si compozitiei acestuia.

Efectul stadiului de lactatie asupra productiei si componentelor laptelui a facut obiectivul mai
multor studii (Gonzalo et. al., 1994; El -Saied et. al., 1998; Othmane et. al., 2002b; Kuchtik et. al., 2008;
Lujerdean et. al., 2009); rezultatele obtinute fiind in acord cu cele obtinute in acest studiu, precum si cu
cele obtinute in studii efectuate pe alte specii de rumegatoare: capre (Chilliard et. al., 1986; Sauvant et.
al., 2000; Guler et. al., 2007) si vaci de lapte (Jarrige et. al. 1978; Palmquist et. al., 2003). Pe masura ce
animalele se apropie de inceperea unui nou ciclu de reproductie (oile si caprele) sau de o noua lactatie
(vacile) o parte din componentele dietei su nt dirijate spre formarea de rezerve corporate si respectiv spre
produsul de conceptie (gestatie), astfel ca productia de lapte scade si se concentreaza in componente
chimice.

Profilul acizilor grasi al grasim ii din lapte

Efectul rasei
Am constatat diferente semnificative in compozitia grasimii din lapte, atat in cadrul FA saturati
(cele mai scazute valori fiind inregistrate la rasa Tu: 64.1 -68.1% din FAME; p < 0,01) cat si in cazul FA
nesaturati (cele mai ridicate valori fiind inregistrate la rasa T u: 24.09 -27.09% pentru FA mononesaturati
si 7.74 -8.81% pentru cei polinesaturati: p < 0,01). O proportie mai mica de FA saturati si mai ridicata in
FA nesaturati si in special in FA polinesaturati in grasimea din laptele oilor Turcana, pare a fi favorabila
pentru sanatatea umana datorita implicatiilor acestora in prevenirea si chiar terapia bolilor cardiovasculare
(Pfeuffer and Schrezenmeir, 2000). Cea mai mare concentratie de FA saturati si respectiv cea mai scazuta
proportie de FA nesaturati si in special FA polinesaturati in grasimea din lapte a fost inregistrata in cazul
rasei Tigaie (72.8 -75.9% SFA si respectiv 4.92 -5.98% PUFA) (tabel 3) .
Suma acizilor grasi cu lant scurt (SCFA) si mediu (MCFA) din lapte (< 16 carboni – Frelikh et. al.,
2009) a fost mai mare (p<0,05) la rasa Tg iar cea mai mica proportie a fost inregistrata la rasa Tu (Tg >Sp
>Tu). FA cu lant scurt si mijlociu (C4:0 – C14:0 si aproximativ jumatate din C16:0) sunt rezultatul
sintezei de novo in glanda mamara, pe baza acid acetic si ß – hidroxibutirat rezultati in fermentatia
rumenala, fiind influentate de balanta energetica a hranei dar si de specificul microflorei rumenale
(Chilliard et. al. 2001). Addis et. al. (2005) au constatat ca oile care au o productie de lapte mai mare au si
o con centratie mai mare de SCFA si MCFA in lapte. Aceasta concluzie nu a fost confirmata in studiile
noastre, unde nivelul cel mai ridicat de SCFA si MCFA in lapte a fost asociat cu cea mai mica productie
de lapte. Acizii grasi cu lant lung (LCFA: C18 -C22) din grasimea din lapte au avut o tendinta opusa
SCFA si MCFA. Aceasta grupa de acizi grasi a fost influentata semnificativ de rasa ; cea mai mare 2004006008001000
sapt. 2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14Productia de lapte (ml/zi)Tg Sp Tu
44,555,566,577,588,599,510
sapt. 2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14Grasime (%)Tg Sp Tu
55,566,57
sapt. 2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14Proteina (%)Tg Sp Tu

19
valoare fiind inregistrata in laptele oilor Tu, intermediar la Sp si cea mai mica in laptele oilor Tg
(p<0,001).
Date similare cu rezultatele noastre, privind grupurile de FA din grasimea din lapte, au fost
raportate la oile din rasele indigene Altamurana si Gentile di Puglia (din Italia) de catre Signorelli et al.,
(2008); la rasa Karakachan (din Bulgaria) de catre Mihaylova et al., (2004); la rasele Kooka si Kachi (din
Pakistani) de catre Talpur et al., (2008). O proportie mai mare de SFA in grasimea din lapte a fost
constatata la rasa Lacaune de catre Bouattour (2007) si la rasa Sarda de catre Addis et al., (2005) si
Cabiddu et al., (2006). Toate acestea sunt in acord cu rezultatele lui Kay et al., (2005) obtinute la vaci de
lapte, care indica ca selectia pentru productia de lapte a dus la cresterea ponderii SFA in profilul acizilor
grasi din grasimea laptelui.
In cadrul grupului SFA, acidul palmitic (C16:0) si miristic (C14:0) au inregistrat cele mai mari
proportii in grasimea din lapte la toate cele trei rase studiate, avand valori cuprinse intre 23.05 – 26.7% si
respectiv 9.7 -13.1% din totalul FA. Fata de datele r aportate de Mihaylova et al., (2004); Addis et al.,
(2005); Collomb et al., (2006); Talpur et al., (2008) si Signorelli et al., (2008), acidul stearic (C18:0) si
butiric (C4:0) din grasimea laptelui, au inregistrat valori mai mici la rasele locale studiate de noi (6.8 -8.1
si respectiv 1.1 -2.9% din total FA; fata de 10,59 -14,72% si respectiv 3,31 -4,38% gasite la diferite rase de
oi). Diferentele pot fi explicate partial prin ratiile furajere diferite, dar si prin variatiile in activitatea
acetyl -CoA carboxil azei si a altor enzime implicate in sinteza de novo a acizilor grasi saturati in glanda
mamara (Bernard et al., 2005), dar si prin intensificarea lipogenezei de novo a PUFA in celulele mamare
(Chilliard et al., 2007).
Diferente semnificative (p < 0,05) intre rase au fost constatate la cei mai multi dintre SFA (tabel 4)
si in special pentru cei care detin o pondere mai mare in compozitia FA din lapte: acidul palmitic,
miristic, capric, lauric, caprilic si caproic. Toti acesti FA saturati au avut o pondere mai mica in grasimea
din laptele obtinut de la rasa Tu ˂ Sp ˂ Tg. Diferentele inregistrate intre rase, in principal in C14:0 si
C16:0, ar putea influenta semnificativ caracteristicile branzeturilor obtinute, deoarece Engels et. al.,
(1997) au descoperit c a compusii organici volatili (COV) din branza, cum ar fi cetonele si alcoolii
secundari, provin din lipoliza acidului miristic si palmitic. Diferente semnificative in proportiile de acid
palmitic, miristic si capric in grasimea din lapte intre diferite ras e de oi, au fost raportate si de Bouattour,
2007 (Mancheg vs. Lacaune); Signorelli et al., 2008 (Sarda vs. Altamurana vs. Gentile di Puglia) si
Talpur et al., 2008 (Kachi vs. Kooka).
Din datele prezentate in tabelul 4 rezulta in mod clar ca suma acizilor g rasi mononesaturati
(MUFA) a fost semnificativ mai mare (p < 0,01) in grasimea laptelui oilor Turcana, comparativ cu oile
Spanca si Tigaie. Concentratia MUFA in laptele oilor Turcana a fost comparabila cu cea gasita de
Bouattour (2007) la rasa Lacaune si M ancheg si mai mare fata de cea mentionata in literatura de
specialitate pentru alte rase (Mihaylova et al., 2004; Signorelli et al., 2008; Talpur et al., 2008).
Izomerii acidului oleic (C18:1) din grasimea din lapte, au prezentat diferente semnificative statistic
(p < 0,01) intre cele trei rase de oi studiate. In grasimea din laptele oilor Turcana, acidul vaccenic (C18:1
trans -11; TVA) a avut o pondere mai mare cu 237.2% iar izomerul C18:1 n9c a fost mai mult cu 45,6%;
comparativ cu oile Tigaie. Valoarea inregistrata pentru TVA la rasa Turcana (5.28 – 6.17% din total FA)
ete mult mai mare decat cea specificata in literatura pentru alte rase (Mihaylova et al., 2004; Bouattour
M., 2007), fiind comparabila cu cea obtinuta prin suplimentarea dietei oilor Laca une cu ulei de soia (5,40 –
5,74% of total FA) (Bouattour M., 2007).
Concentratia mai mare de C18:1 trans -11 din lapte poate fi pusa pe seama reducerii proceselor de
biohidrogenare din rumen a PUFA din hrana, ceea ce este confirmat de ponderea mai mica a aci dului
stearic, care este produsul final de biohidrogenare a TVA (Carriquiry et al., 2008). Astfel, este creata
premisa cresterii concentratiei de acid linoleic conjugat (CLA) in lapte, deoarece TVA la nivelul glandei
mamare, in prezenta Δ9-desaturazei se t ransforma in acid rumenic (RA; C18:2 cis -9 trans -11), care este
cel mai important izomer al CLA (Chilliard et al., 2001).

20
Table 3 . Profilul acizilor grasi din lapte in raport cu rasa si paritatea
Acidul gras
(% din FAME)1 Tigaie Spanca Turcana SEM2 semnificatia3
P M P M P M R P R x P
C4:0 2.65b 2.76b 2.62b 2.93b 1.54a 1.11a 0.17 * NS NS
C6:0 2.11a 2.01a 3.03b 2.78b 1.87a 2.31a 0.22 * NS NS
C8:0 2.70 2.56 1.97 2.05 1.81 2.40 0.13 NS NS NS
C10:0 9.21b 9.58b 6.12a 6.57a 5.69a 6.07a 0.73 ** NS NS
C12:0 4.43c 4.41c 3.35ab 3.57b 2.60a 2.62a 0.17 *** NS **
C14:0 12.16bc 13.19c 10.23a 11.14b 9.76a 10.24a 0.33 ** * *
C15:0 1.40 1.45 1.42 1.56 1.29 1.44 0.07 NS NS NS
C16:0 23.05a 24.21b 23.73a 24.62b 24.87b 26.70c 0.40 * ** **
C17:0 0.49a 0.61ab 0.98b 0.96b 0.87b 0.92b 0.07 ** NS *
C18:0 7.61b 8.15b 7.74b 8.52b 5.80a 6.45ab 0.24 * NS NS
C14:1 0.43b 0.28a 0.23a 0.22a 0.19a 0.17a 0.03 NS * NS
C16:1 0.97b 0.72ab 0.53a 0.54a 0.89b 0.78ab 0.02 * NS NS
C18:1 trans -9 0.21a 0.16a 0.39a 0.33a 0.53b 0.49b 0.01 * NS NS
C18:1 trans -11
(VA) 2.02a 1.77b 4.52b 3.15b 6.17a 5.28ab 0.41 *** ** NS
C18:1 cis-9 9.09a 9.86a 14.55b 13.76b 14.20c 13.19b 0.55 ** NS NS
C18:1 cis-11 0.50a 0.35a 0.49a 0.42a 0.71b 0.49a 0.07 NS * NS
C18:2 n-6 trans 0.33a 0.22a 0.61b 0.44a 0.42ab 0.34a 0.06 * * NS
C18:2 n-6 cis 1.70a 1.73a 2.53b 2.20b 2.81b 2.48b 0.07 * NS NS
C18:2 c-9, t-11
CLA 1.52b 1.03a 1.55b 1.15a 3.17b 2.44b 0.05 *** * NS
C18:3 n -6 0.61b 0.55a 0.68b 0.60a 0.64b 0.57a 0.03 NS * NS
C18:3 n -3 (ALA) 0.99b 0.86a 1.10b 0.92a 1.33b 1.18a 0.04 NS * NS
C20:4 n -6 0.17 0.13 0.18 0.17 0.17 0.14 0.01 NS NS NS
C20:5 n -3, EPA 0.10a 0.11a 0.14b 0.09a 0.14b 0.12ab 0.01 NS * NS
C22:3 n -3 0.09 0.08 0.07 0.07 0.10 0.08 0.00 NS NS NS
C22:5 n -3, DPA 0.18 0.15 0.16 0.15 0.21 0.20 0.01 NS NS NS
C:22:6 n -3, DHA 0.09 0.07 0.08 0.09 0.12 0.09 0.00 NS NS NS
SCFA 18.67c 18.91c 15.74b 16.33b 12.91a 13.89a 1.02 *** * *
MCFA 55.54b 58.02c 53.21a 56.13b 51.27a 55.32b 0.64 ** * NS
LCFA 25.80a 23.07a 31.05c 27.54b 35.82c 30.79b 1.12 *** ** *
SFA 72,81c 75.93c 68.19b 71.70b 64.10a 68.17b 0.97 ** * *
MUFA 20.22ab 18.14a 23.71bc 21.42b 27.09c 24.09bc 0.68 ** * NS
PUFA 5.98b 4.92a 6.10bc 5.88ab 8.81c 7.74b 0.11 ** ** NS
n -3 FA
n – 6 FA 1.45a
2.81b 1.27b
2.63b 1.55a
4.00a 1.32b
3.41ab 1.60a
4.04a 1.37b
3.53ab 0.08
0.07 NS
* *
NS NS
NS
P – primipare, M – multipare (lactatia a 3 -a); 1FAME – esteri de metil ai acizilor grasi; 2 SEM = eroarea standard a
mediei; 3B – efectul determinat de rasa, P – efectul determinat de paritate, B x P – interactiunea determinat ă de
efectul rasei si paritatii; a, b, c: valorile care au ca indice litere dife rite au diferente semnificative;
NS p>0.05, *p<0.05, **p<0.01, ***p<0.001.

Diferente semnificative (p < 0,01) au fost inregistrate si in continutul laptelui in FA polinesaturati,
cu un nivel mai ridicat in grasimea din laptele oilor Turcana (7.74 -8.81% din FAME). Valorile
inregistrate de PUFA, in grasimea din lapte sunt comparabile uneori chiar mai mici decat cele citate in
literatura (Mele et al., 20 06; Bouattour M., 2007; Signorelli et al., 2008). Aceste diferente sunt
determinate de dieta, deoarece in toate aceste studii dieta oilor s -a bazat pe pasune, s -au dieta a fost
suplimentata cu diferite surse de grasime. Dietele bazate pe pasune sau suplime ntarea dietei oilor cu
grasimi, au ca efect cresterea ponderii PUFA in grasimea din lapte (Cabiddu et al., 2001; Pulina et al.,
2002; Addis et al., 2005; Valvo et al., 2006). Design -ul nostru experimental evita efectele confuze ale
dietei, oile consumand o ratie fara pasune si fara supliment de grasime. Chiar si in aceste conditii
nivelurile de PUFA in grasimea din laptele oilor Turcana au fost evident mai mari decat de cele citate in
literatura pentru alte rase (Sarda, Lacaune, Tigaie).
Proportiile medii a le acidului linoleic (C18:2 n -6) nu difera in mod semnificativ intre cele trei rase
si sunt comparabile cu datele din literatura (de exemplu, Valvo et al., 2006; Signorelli et al., 2008).

21
In acest studiu o atentie speciala a fost acordata continutului gras imii din lapte in n -3 FA si CLA,
datorita efectelor benefice pe care acesti FA le au pentru sanatatea umana (Sretenovic et al., 2009).
Continutul grasimii din lapte in n -3 FA nu a fost influentat de rasa. Acesti FA sunt de origine
alimentara, concentratia lor in lapte fiind dependenta de cantitatea lor in rumen. Design -ul nostru
experimental evita efectele confuze ale dietei, oile consumand acelasi regim alimentar iar probele de lapte
au fost obtinute in aceeasi zi. Micile diferente inregistrate intre rase (p>0,05) presupunem ca se datoteza
particularitatilor microflorei rumenale. Valorile obtinute in acest studiu pentru continutul grasimii din
lapte in n -3 FA si in special in ALA (C18:3) sunt comparabile cu cele raportate anterior de Dimitrov et.
al., (2001 ) la Corriedale; Mihaylova et. al., (2004) pentru Tigaie si Karakachan; Melle et. al., (2006) si
Federica et. al., (2008) la oile Sarda; Gerchev et. al., (2009) pentru Tigaie; de Fuente et al., (2009) si
Sanchez et. al., (2010) pentru Spanish Churra. Cu t oate acestea, Komprdaet al., (2000) a determinat un
nivel crescut de acid α -linolenic, în grăsimea din lapte la vaci in urma încrucișării Czech Pied x Ayrshire
x Red Holstein.
Rasa nu a influentat semnificativ nici continutul grasimii din lapte in EPA (C2 0:5n-3) si DHA
(C22:6n -3), deoarece acesti FA functionali provenind din metabolizare acidului α-linolenic (C18:3n -3,
ALA) la nivelul glandei mamare si altor tesuturi, sunt dependenti de continutul hranei in ALA si
intensitatea proceselor de biohidrogenarea rumenala a acestuia.
Rasa a influentat semnificativ concentratia grasimii din lalpte in CLA cis-9, trans -11, cele mai mari
valori fiind inregistrate la oile Turcana (p < 0,001). Am constatat ca exista o legatura stransa, pe de o
parte intre TVA (C18:1, trans -11) si CLA cis-9, trans -11, din grasimea laptelui, iar pe de alta parte intre
CLA cis-9, trans -11 si sistemul Δ9 – Desaturaza (tabel 2); aceste relatii fiind in acord cu cele stabilite de
Kay et. al., (2005) in grasimea din laptele de vaca (r = 0,16 – 0,63). Enzima Δ9 – Desaturase actioneaza la
nivelul grandei mamare si a altor tesuturi si ad auga o dubla legatura in pozitia Δ9 si astfel converteste
acidul miristic (14:0) la acid miristoleic (cis -9 14:1), acidul palmitic (16:0) la acid palmitoleic (cis -9
16:1), acidul stearic (18:0) la acid oleic (cis -9 18:1) si acidul vaccenic (VA; trans -11 18 :1) la izomerul
acidului linoleic conjugat, respectiv acid rumenic (RA; cis -9, trans -11 18:2). Garnsworthy et. al., (2010)
sugereaza ca activitatea enzimei Δ9 – Desaturase, are o importanta componenta genetica, ceea ce ne
permite sa conchidem ca nivelul ma i ridicat de CLA cis -9, trans -11 din grasimea din lapte la oile TU se
datoreaza activitatii mai intense a enzimei Δ9 – Desaturase, indicata de un index Δ9 – Desaturase mai
mare, dar si de aportului mai mare de VA din rumen determinat probabil de diferentel e microflorei
ruminale. Nivelul mai scazut de CLA cis -9, trans -11, in grasimea din laptele oilor Tg s -ar putea datora
bacteriilor rumenale care favorizeaza formarea acidului propionic si care sunt opuse celor care
favorizeaza productia de VA prin biohidrog enarea in special a acidului linoleic (Kucuk et. al. 2001). Oile
Tg avand un potential genetic mai ridicat pentru productia de carne comparativ cu Tu si Sp, bacteriile
rumenale favorizeaza producerea acidului propionic, care este specific sintezei tisulare .
Jahreis et al., (1999), mentioneaza ca cele mai mari concentratii de CLA in grasimea din lapte sunt
intalnite în timpul perioadei de pășunat, iar dintre specii, leptele de oaie este cel mai bogat in acest FA
functional. Chiar si in cazul unei diete fara pasune, nivelul de CLA -cis 9 trans -11, în grasimea laptelui de
la oile Țurcană, a inregistrat valori mai mari decat cele citate în literatura pentru alte rase (2.44 -3.17%
fata de: 1.61% la olie Sarda; 0.83% la rasa Kooka; 0,50 -0,53% la oile Lacaune si Awas si). Am constatat o
variatie mare intre indivizi in continutul grasimii din lapte in CLA cis-9 trans -11, aceasta variatie fiind
confirmata de valorile ridicate inregistrate de eroarea standard a mediei.

Efectul paritatii
Paritatea a influentat in principal continutul grasimii din lapte in acid miristic (C14:0), acid
palmitic (C16:0), acid miristoleic (C14:1), acid oleic (C18:1cis -9), acid vaccenic (VA; C18:1 trans -11),
acid linolenic (ALA; C18:3) si acid rumenic (RA; C18:2 cis-9, trans -11). Continutul in acizi grasi saturati
(SFA) a fost semnificativ mai mare (p< 0,05) in grasimea din laptele oilor multipare (lactatia 3)
comparativ cu primiparele (lactatia 1), la toate cele trei rase studiate (75,93 vs. 72,81% la Tg; 71,70 vs.

22
68,19% la Sp si respectiv 68,17 vs 64,10% la Tu). In cadrul SFA, acidul palmitic a inregistrat cea mai
mare pondere in grasimea din lapte, la toate cele trei rase, dar si cea mai mare diferenta (p<0,01) intre oile
multipare si primipare. Rezultate asem anatoare au fost obtinute de Kelsey et. al., (2003); Talpur et. al.,
(2006) si Yassir et. al., (2010), in cazul vacilor de lapte.
Cresterea numarului de lactatii a condus la cresterea (p<0,05) SCFA si MCFA in grasimea din
lapte, iar aceasta crestere a fost insotita de o scadere (p< 0,05) a continutului in MUFA si PUFA (tabel 2).
Continutul grasimii din lapte in n -3 FA, si mai ales in acid α -linolenic (ALA) care este principalul
reprezentat, a fost influentat de paritate; valorile inregistrate la oile primip are fiind mai mari (p<0,05)
comparativ cu cele multipare. Avand in vedere ca n -3FA sunt in general de origine alimentara,
presupunem ca diferentele inregistrate in raport cu paritatea sunt determinate de particularitatile
microflorei rumenale in corelatie cu varsta animalelor.
In general, acizii grasi hipercolesterolemianti (HFA) reprezentati de C12:0, C14:0 si C16:0, care
sunt sintetizati de novo de oaie, au crescut (p<0,05) odata cu cresterea numarului de lactatii, in timp ce
familia C18 FA, cum ar fi ac idul oleic, VA, acidul linoleic, RA si ALA, a inreegistrat o scadere (p<0,05)
consecutiv cresterii numarului de lactatii. Aceste modificari ale profilului acizilor grasi din grasimea din
lapte in raport cu paritatea oilor, au fost semnalate si de Tsiplakou et. al., (2006) and De La Fuente et. al.,
(2009), insa dimpotriva Kelsey et. al., (2003) si Cranix et. al., (2008) nu au constatat nici o modificare a
profilului acizilor grasi din grasimea din lapte in raport cu paritatea vacilor. Astfel cresterea numaru lui de
lactatii influenteaza negativ calitatea nutritionala a laptelui, deoarece in grasime scade ponderea acizilor
grasi functionali care au efecte benefice asupra sanatatii umane (n -3 FA, CLA, TVA) si cresc acizii grasi
saturati.
Valoarea medie a cis -9, trans -11 CLA a fost mai mare (p<0,05) in grasimea din lapte la oile
primipare fata de multipare cu 11.6 -24.1%. La oile primipare continutul grasimii din lapte in izomerii
trans 18:1 este mai mare fata de multipare, datorita unei biohidrogenari incomplete l a nivelul rumenului,
probabil determinata de diferentele de microflora rumenala sau ratei mai mari de trecere a furajelor prin
rumen. Acest aspect este in acord si cu concentratia mai mica de acid stearic (C18:0) din grasimea
laptelui la primipare; acidul stearic fiind precursorul final al biohidrogenarii rumenale a acizilor grasi
polinesaturati din hrana (Chilliard et. al., 2003).
Interactiunea rasa x paritate nu a fost o sursa importanta de variatie a profilului acizilor grasi din
grasimea din lapte, exc eptie facand unii FA saturati: acidul lauric (C12:0), acidul miristic (C14:0), acidul
palmitic (C16:0) si acidul margaric (C17:0).

Efectul stadiului de lactatie
Efectele pe care le are stadiul lactatiei asupra profilului acizilor grasi din grasimea din lapte, cu
referire speciala la continutul in acizi grasi functionali (n -3 FA, CLA si TVA), au fost putin studiate la
ovine (Tsiplakou et. al., 2006; De La Fuente et. al., 2009).
Compozitia in FA a grasimii din lapte in raport cu stadiul lactatiei este prez entata in tabelul 3
pentru oile din rasa Tu si fig. 2 si 3 pentru rasa Tg si respectiv Sp.
Odata cu inaintarea in lactatie (saptamana 2, 6, 16 si 14, calculate dupa intarcarea mieilor),
continutul grasimii din lapte in FA saturati a scazut (p<0,01) cu pana la 16.0% la rasa Tg, 7.09% la Sp si
8.93% la Tu. Cel mai afectat de stadiul lactatiei a fost acidul palmitic (C16:0) a carui proportie a scazut cu
valori cuprinse intre 6.44 – 17.95% in perioada experimentala.
Pe de alta parte, cresterea saptamanii de lactatie a dus la cresterea progresiva a proportiei n -3 FA
(p<0,05) si CLA cis -9, trans -11(p <0,001), ajungand la final sa aiba o concentratie in grasimea din lapte
mai mare cu 26,39 – 33,0% la rasa Tg, cu 44,97 – 26,82% la rasa Sp si respectiv cu 39.55 – 54,23% la Tu.
Aceste cresteri nu au fost rezultatul unor diferente in alimentatie, deoarece toate oile au consumat aceeasi
dieta fara pasune, in perioada de dupa intarcarea mieilor.

23
Table 4 . Profilul acizilor grasi din alpte in functie de stadiul lactati ei la rasa Turcana
Acidul gras
(g /100 g FAME)1 Stadiul de lactatie2 SEM3
2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14 sapt.
C4:0 4.11 4.01 3.91 3.64 0.18
C6:0 1.65b 1.85ab 2.70a 2.27a 0.14
C8:0 0.95b 0.50c 1.02b 1.84a 0.20
C10:0 6.21a 6.90a 5.81ab 5.57b 0.35
C12:0 2.67a 1.48b 2.51a 2.98a 0.41
C14:0 10.03a 9.53a 9.01ab 8.62b 0.83
C15:0 1.55 1.11 1.53 1.24 0.05
C16:0 25.52a 24.75a 24.1a 22.18b 0.96
C17:0 0.93 0.96 0.89 0.78 0.03
C18:0 13.23a 13.31a 12.11b 11.76b 0.38
C14:1 0.24a 0.27a 0.29b 0.29a 0.02
C16:1 0.52 0.63 0.78 0.95 0.02
C18:1 trans -11 (VA) 7.30b 7.59b 7.66b 8.88a 0.35
C18:1 ( cis si trans ) 17.88b 19.33a 19.34a 19.37a 0.27
C18:2 n -6 (cis si trans ) 2.91 3.18 3.24 3.30 0.23
C18:2 cis-9, trans -11
CLA 2.36b 2.43b 2.65b 3.64a 0.17
C18:3 n -3 0.51b 0.54b 0.67a 0.71a 0.07
C18:3 n -3 (ALA) 0.86b 0.92b 1.15ab 1.20a 0.13
C20:4 n -6 0.17b 0.20ab 0.17b 0.22a 0.02
C20:5 n -3, EPA 0.08b 0.12a 0.10ab 0.16a 0.04
C22:3 n -3 0.08 0.09 0.10 0.13 0.03
C22:5 n -3, DPA 0.18 0.18 0.17 0.18 0.03
C:22:6 n -3, DHA 0.06b 0.12a 0.09a 0.09a 0.02
SCFA 12.92 13.26 13.44 13.32 0.41
MCFA 40.53a 37.77b 38.22ab 36.26b 0.93
LCFA 46.55b 48.97ab 48.34ab 50.42a 1.73
SFA 66.85a 64.40a 63.59b 60.88c 3.71
MUFA 25.94b 27.82a 28.07a 29.49a 2.40
PUFA 7.21b 7.78ab 8.34a 9.63a 0.62
n -3 FA
n – 6 FA 1.26b
3.59 1.43ab
3.92 1.61a
4.08 1.76a
4.23 0.25
0.21
1FAME – esteri de metil ai acizilor grasi; 2saptamana de lactatie dupa intarcarea mieilor;
3SEM = eroarea standard a mediei; a, b, c: valorile care au ca indice litere diferite au diferente semnificative,

a) Tigaie b) Spanca
Fig.2. Influenta stadiului de lactatie asupra continutului in FA functionali a grasimii din lapte.

Cresterea concentratiei de C18:1 trans -11 din lapte odata cu inaintarea in lactatie poate fi pusa pe
seama reducerii proceselor de biohidrogenare din rumen a PUFA, ceea ce este confirmat de ponderea mai 5,177,28
1,021,312,032,76,377,75
0,51,52,53,54,55,56,57,58,5
2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14 sapt.PUFA total n-3 FA
CLA c9, t12 TVA
6,828,11
1,191,752,052,66,26,85
0,51,52,53,54,55,56,57,58,5
2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14 sapt.PUFA total n-3 FA
CLA c9, t12 TVA

24
mica a acidului stearic, care este produsul final de biohidrogenare a TVA (Tsiplakou, et al ., 2006). Astfel,
este creata premisa cresterii concentratiei de acid linoleic conjugat (CLA) in lapte, deoarece VA la nivelul
glandei mamare, in prezenta Δ9-desaturazei se transforma in acid rumenic (RA; C18:2 cis-9 trans -11),
care este cel mai important izomer al CLA (Chilliard et al., 2003).

Indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte
Raporturile PUFA/SFA, n -6/n-3 FA, indicele aterogenic (AI) și indicele trombogenic (TI) sunt de
obicei utilizate pentru a evalua calitatea nutritionala sub aspectul im pactului asupra sănătății
consumatorilor de grasimi animale (Pilarczyk et al., 2015). În general, un raport PUFA/SFA mai mare de
0.45 și un raport n -6/n-3 mai mic de 4.0 sunt necesare în dieta omului pentru a prevenii si chiar combate
"bolile stilului de v iață", cum ar fi boala coronariană și cancerul (Simopoulos, 2002). În studiul de față,
raporturile PUFA/SFA (0,078 – 0,137) au fost considerabil mai mici decât valorile recomandate, în timp
ce raporturile n -6/n-3 (1.94 – 2.58) au fost în nivelurile recoma ndate ( tabel 5). Un raport scazut
PUFA/SFA in grasimea din laptele oilor multipare si in special al celor din rasa Tg se datoreaza nivelului
ridicat de acizi grasi saturati (in special: C10: 0, C16: 0 și C14: 0). In studiile noastre raportul PUFA/SFA
în la pte au fost mai benefice pentru sanatatea consumatorilor, decât cele raportate la vacile de lapte
hrănite cu furaje conservate sau cu ratii bazate pe pasune (Nantapo et al, 2014; Pilarczyk et al, 2015).
Raportul n -6/n-3 inregistrat in laptele oilor Sp si T u (2.52 – 2.58) este mult mai bun comparativ cu
cel raportat de Thorsdottir et. al., (2004b) pentru laptele din tarile nordice (4.7) sau cel raportat de Ellis et.
al., (2006) pentru laptele de bovine provenit din fermele conventionale (3.66), insa a fost m ai mare fata de
laptele de vaca provenit din fermele organice (1.27 – 1.90). Astfel, sunt confirmate concluziile a
numeroase studii anterioare (Collomb et. al., 2006; Ferruzzi et. al., 2007; Addis et. al., 2007; Gerchev et.
al., 2009) care au demonstrat c a laptele de oaie este o sursa importanta de n -3 FA pentru om. In contrast
cu studiul nostru, Bouattour et. al., (2007), a gasit la rasa Lacaune un raport n -6/n-3 in grasimea din lapte,
mult mai mare, respectiv 3.87 – 4.47.
Indicele aterogenic (AI) si indi cele trombogenic (TI), care caracterizeaza grasimile alimentare sub
aspectul probabilitatii de creștere a incidenței fenomenelor patogene, cum ar fi formarea placilor de
aterom și / sau a trombilor sanguini (Pilarczyk et al., 2015), au fost mai scazuti (p< 0,001) in grasimea din
laptele oilor Tu (Tu < Sp < Tg) si la oile primipare comparativ cu cele multipare. Scaderea valorii AI si
TI se datoreaza scaderii ponderii SFA in structura grasimii din lapte si in special in C14:0 si C16:0. Addis
et. al., (2005) a u demonstrat ca exista o corelatie directa intre continutul in FA saturati si valoarea acestor
indici (AI si TI) in grasimile alimentare; grasimile care au un indice aterogenic si trombogenic mari sunt
mai daunatoare pentru sanatatea umana (Bucher et. al., 2002; Saadation -Elahi et. al. 2004).
Deoarece indexul de desaturate CLA (DI 18:2 c9,t11) este un indicator important de apreciere a
sintezei endogene de CLA cis -9, trans -11 (Peterson et. al., 2002), rezultatele nostre indica faptul ca
cresterea CLA in grasimea din lapte la oile Turcana se datoreaza cresterii activitatii enzimei Δ9 –
Desaturaza, aspecte care au fost constatate si de alti autori, atat la ovine (De La Fuente et. al., 2009) cat si
la bovine (Kelsey et. al., 2003; Kay et. al., 2005; Garnswor thy et. al., 2006). In plus, raportul TVA/CLA
din lapte (2.34 la oile Turcana vs. 3.33 la rasa Tigaie), sugereaza ca la oile Turcana o cantitate mai mare
de TVA a fost transformata prin desaturare in RA, acidul vaccenic fiind precursorul acidului rumenic,
care reprezinta peste 90% din totalul izomerilor CLA (Luna et al., 2005 ). Aceasta susține ipoteza ca
activitate Δ9 -desaturaza este un caracter de rasa.
Studii anterioare au demonstrat ca intre CLA si TVA din grasimea din lapte exista o corelatie inalta
(r = 0,47 la ovine; De La Fuente et. al., 2009; r = 0,61 la bovine; Peterson et. al., 2002) deoarece TVA
este precursorul CLA pentru sinteza endogena prin intermediul enzimei Δ9 – Desaturaza.

25
Tabel 5. Indicii lipidici ai grasmi din lapte in raport cu rasa si paritatea
Indicii lipidici Tigaie Spanca Turcana SEM2 semnificatia3
P M P M P M R P R x P
PUFA/SFA 0.096b 0.078a 0.119b 0.096b 0.137c 0.114b 0.01 ** * *
MUFA/SFA 0.278 0.239 0.348 0.299 0.423 0.353 0.03 ** ** *
n-6/n-3 PUFA 1.94a 2.07a 2.58b 2.58b 2.52b 2.58b 0.03 * NS NS
HFA 39.64 41.81 37.31 39.33 37.23 39.56 0.51 * * NS
HFA/UFA 1.46b 1.74c 1.17a 1.39b 1.03a 1.24b 0.04 * * †
AI 2.80b 3.38c 2.14a 2.57b 1.85a 2.20a 0.14 *** * †
TI 2.14c 2.32d 1.75b 2.04c 1.44a 1.75b 0.05 *** * *
h/H 0.65b 0.55a 0.83c 0.70b 0.94c 0.78b 0.03 ** * NS
LA/ALA 2.05a 2.27a 2.85ab 2.87ab 3.14b 3.20b 0.05 ** NS NS
VA/CLA 3.33b 3.13b 2.95ab 2.86ab 2.58a 2.34a 0.04 * NS NS
DI (18) 60.27a 57.83a 64.19ab 60.43a 68.56b 64.83ab 3.31 * NS NS
DI (18:2 c9,t11) 30.54b 27.26a 33.18ab 30.41a 36.15b 32.94ab 1.81 ** * NS
HFA: acizi grasi hipercolesterolemianti (C12:0 + C14:0 + C16:0) ; AI: indexul aterogenic ; TI: indexul trombogenic;
h/H: raportul acizilor grasi hipocolesterolemianti/hipercolesterolemianti (C18:1 + PUFA)/ HFA ); DI (18): indexul
Δ9-desaturaza (18) ; DI (18:2 c9,t11): indexul Δ9-desaturaza (18: c9,t11).
***: P <0.001, **: P <0.01, *: P <0.05, †: P <0.10, NS: P >0.10;

Cresterea CLA la primipare se datoreaza in principal cantitatii mai mari de VA ajunsa din rumen in
glanda mamara si nu schimbarilor inregistrate in sistemul Δ9 – desaturaza, care a inregistrat valori mai
mici comparativ cu oile multipare. Aceste rezultate sunt in acord cu cele obtinute de Garnsworthy et. al.,
(2010) la vaci, care mentioneaza ca activitatea enzimei Δ9 – desaturaza este mai mica la lactatia 1 fata de
lactatia 2 si 3. Indexul Δ9 – Desaturase pentru C18 a inregistrat valori mai mari la oile primipare, ceea ce
probabil explica concentratia mai mare de MUFA si PUFA din grasimea din la pte. Cresterea indexului de
desaturare (DI 18 si DI 18:2 c9,t11) odata cu inainterea in lactatie a condus la scaderea ponderii FA
saturati din grasimea din lapte si totodata la scaderea indexului aterogenic si indexului trombogenic, cu
posibile efecte bene fice asupra sanatatii umane (fig. 3).

Fig. 3. Efectul fazei de lactatie asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte la oile din rasa
Turcana.

2,85
2,4
2,06
1,522.0
1,463,09
2,4424.4429.11
1,22,23,2
2 sapt. 6 sapt. 10 sapt. 14 sapt.n-6/n-3 IA IT
TVA/CLA c9,t11 DI (18:2 c9,t11)

26
CONCLUZII

Pe langa factorii nutritionali, factorii genetici fiziologici cum ar fi rasa, paritatea si stadiul lactatiei,
influenteaza productia de lapte la ovine, componentele laptelui si mai ales continutul grasimii din lapte in
FA polinesaturati cu referire special a la acizii grasi functionali (n -3 FA, CLA si TVA), care au efecte
benefice asupra sanatatii umane. Rezultatele au demonstrat ca oile din rasa Turcana (Tu) au produs mai
mult lapte cu un continut mai mare in componente (grasime si proteine) in comparatie c u celelalte doua
rase (Tu > Sp > Tg). Grasimea din laptele oilor Tu a avut un continut mai ridicat in FA polinesaturati si in
special in CLA cis-9, trans -11, si mai scazut in FA saturati si HFA ( acizii grasi hipercolesterolemianti) ,
ceea ce a determinat un index aterogenic (AI) si trombogenic (TI) mai mici. Cu paritatea a crescut
productia de lapte si componentele laptelui, iar in grasimea din lapte a scazut ponderea n -3 FA (ALA,
EPA, DHA), CLA cis -9, trans -11 si VA, astfel incat a scazut calitatea nutritio nala a laptelui, analizata sub
aspectul influentei asupra sanatatii umane. Dupa intarcarea mieilor, odata cu inaintarea in lactatie, profilul
acizilor grasi din grasimea din lapte s -a modificat intr -un mod sanatos, scazand progrsiv continutul de FA
saturat i si HFA si implicit valoarea indexului aterogenic si trombogenic si crescand continutul in FA
functionali (n -3 FA, CLA si VA), fiind indeplinite astfel noile orientari nutritionale si asteptarile
consumatorilor. Concentratia mai mare de C18:1 trans -11 din lapte (Tu ˃ Sp ˃ Tg, primipare ˃ multipare
si odata cu inaintarea in lactatie) poate fi pusa pe seama reducerii proceselor de biohidrogenare din rumen
a PUFA, ceea ce este confirmat de ponderea mai mica a acidului stearic (C18:0), care este produsul final
de biohidrogenare a VA. Astfel, a fost creata premisa cresterii concentratiei de CLA cis-9, trans -11 in
lapte, prin desaturarea VA la nivelul glandei mamare in prezenta enzimei Δ9-desaturazei. Rezultatele
obtinute par sa indice faptul ca cresterea CLA cis-9, trans -11 in grasimea din lapte in raport cu rasa,
paritatea sau faza de lactatie se datoreaza cresterii aportului de C18:1 trans -11 din rumen dar si
intensificarii activitatii enzimei Δ9 – desaturaz ă.
Cea mai buna calitate nutritionala a laptelui, exprimata de valorile superioare inregistrate de indicii
lipidici sanogeni (raportul n -6/n-3, indicele aterogenic, indicele trombogenic) a fost inregistrata la oile din
rasa Turcana, la oile primipare si la oile aflate in faza avansata de lactatie.
Folosir ea rasei Tu in realizarea productiei de lapte sau in realizarea programelor de ameliorare a
ovinelor, poate imbunatati profilul FA din grasimea laptelui in contextul asteptarilor consumatorilor.
Continutul ridicat de FA functionali (in special in C18:1 trans-11, si C18:2 cis-9, trans -11) in grasimea
din lapte la oile Tu, confirma oportunitatea utilizarii sustenabile a acestei resurse genetice la realizarea
productiei de lapte de oaie.

27
1.1.2. Influența factorilor nutriționali asupra profilului acizilor grași și indicilor
lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte

1.1.2.1 . Influența nivelului energetic și proteic al rației furajere asupra profilului
acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte

Elaborarea acestui subcapitol s-a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D ., Maerescu C., Daraban St., Lup F. (2009) – Effects of energy and protein content in the
diet on milk yield and milk fatty acid profile in dairy ewes. Bulletin USAMV, Animal Sci .
Biotech ., 66(1 -2): 67 -73; http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/3326/3037 .
MIERLITA D., Maerescu C.; Daraban St.; Lup F. (2010) – Dietary effects on milk yield, rumen
fermentation and milk fatty acid composition in the milk of Turcana ewes. Analele Univ . Oradea,
Fascicula: Ecotox ., Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, vol. IX (9) : 615-624;
http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/ecotox_zooteh_ind_alim/2010/imapa/ 20Daniel.pdf.

Contextul științific
Tipul și proporția furajelor de volum și con centratelor în structura rațiilor furajere pot avea un efect
semnificativ asupra producției și compoziției laptelui de oaie (Kukuk et al., 2001; Mele et al., 2006;
Cannas et al., 1998; Guitard et al., 1996; Bocouier et al. 2001; Bencini et al., 1997).
Producția de lapte și concentrația acestuia în proteine și grăsimi pot fi crescute mărind conținutul
de proteine din hrană (Bencini et al. 1997). S -au făcut puține cercetări cu privire la densitatea energetică
și proteica a hranei asupra compoziți ei de acizi grași din laptele oilor, dar dieta pare importantă din acest
punct de vedere. Gargouri, 2005, a raportat că grăsimea din laptele oilor conține procente mari de acid
palmitic și acid oleic, în timp ce acizii grași esențiali, acidul linoleic și aci dul linolenic sunt scăzuți. Dacă
oile sunt subnutrite și își mobilizează rezervele din organism, proporțiile de acizi grași cu greutate
moleculară mare sunt crescute (Bocquier et al., 2001).
Obiectivul principal al acestui studiu constă în evaluarea efectu lui diferitelor niveluri de energie și
proteine din hrană asupra profilului acizilor grași din grăsimea laptelui de oaie, cu referire particulara la
continutul in acizi grasi functionali: n -3FA (C18:3n -3, EPA, și DHA), CLA (acid linoleic conjugat C18:2
c9, 11t) si TVA (acid trans -vaccenic, C18:1 t11) si la indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte (AI, TI,
DI, n -6/n-3, PUFA/SFA, etc). Un obiectiv secundar a fost reprezentat de stabilirea caracteristicilor
producției și componentelor laptelui.

Desing experimental, analize de laborator
A fost utilizat un plan experimental factorial de tipul 2 x 2, constituit din combinatia nivelului
energetic (Scăzut – 0,90 UFL/kg SU vs. Crescut – 0,97 UFL/kg SU) și nivelului proteic al hranei (Scăzut
– 14% PB vs. Cres cut – 16% PB). Cercetarile au fost efectuate pe 48 oi Turcana, in lactatie (greutatea
medie corporală a fost de 46,4 ± 4,2 kg iar producția medie de lapte de 0,61±0,12 l/zi), aflate la lactatia 3
si 4, respectiv luna 2 -4 de lactatie. Oile au fost repartiz ate in 4 loturi a cate 12 oi/lot, intr -o perioada
preexperimentala de 14 zile, cand alimentatia s -a facut cu o ratie de baza si s -a urmarit productia medie de
lapte pe lot, astfel incat aceasta sa nu difere semnificativ de la un lot la altul. Perioada expe rimentala
propriu -zisa, cand au fost recoltate probele de analiza, a durat 8 saptamani (mai -iunie, 2009). Animalele
au fost repartizate aleatoriu la una din cele 4 ratii furajere experimentale cu densitate energetica si
proteica diferita, respectiv cu rapo t furaje : concentrate (F:C) diferit (% din SU) (tabel 6):
– e/p: rație cu conținut scăzut de energie și proteine (F:C = 73 : 27);
– e/P: rație cu conținut scăzut de energie și crescut de proteine (F:C = 73 : 27);
– E/p: rație cu conținut crescut de energie și scăzut de proteine (F:C = 57 : 43);
– E/P: rație cu conținut crescut de energie și de proteine (F:C = 57 : 43).

28

Tabel 6. Structura rațiilor furajere experimentate la oile în lactație (% din SU)
Nivelul energetic scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL
Nivelul proteic 14% PB 16% PB 14% PB 16% PB
Fân natural 13,8 13,8 8,9 8,9
Pășune (nutreț verde cosit) 28,6 28,6 18,5 18,5
Lucernă masă verde 30,7 30,7 29,8 29,8
Purumb 18,8 13,3 32,6 29,2
Triticale 7,2 7,2 9,4 7,3
Șrot de soia – 5,5 – 5,5
Premix vitamino – mineral1 1,0 1,0 1,0 1,0
Furaje voluminoase : concentrate 73 : 27 73 : 27 57 : 43 57 : 43
1Continut: (g/kg) – I, 1,22; Mn, 103; Zn, 110; Fe, 137; Cu, 16; Co, 0,35; Se, 0,31; (IU/kg) – vitamin A, 11000;
vitamin D, 3200; vitamin E, 56.

Tehnica experimentală, prelevarea probelor de analiză (lapte), metodele folosite la analizele de
laborator si modul de calcul a indicilor lipidici sanogeni au fost similare cu cele descrise in subcap. 1.1.1.
Saptamanal au fost recoltate cate doua probe de furaj si depozitate la -200C, pana la efectuarea analizelor
de laborator in vederea stabilirii compozitiei chimice si profilului acizilor grasi al grasimilor din hrana.
Compoziția chimică a rațiilor a fost stabilită în conformitate cu metodele AOAC (AOAC, 1990).
Fracțiunile de fibre (NDF și ADF) au fost analizate în conformitate cu metoda descrisă de Van Soest et al.
(1991). Carbohidrații nestructurali (NSC) au fost calculați în conformitate cu metoda Van Soest et al.
(1991). Energia netă pentru lactație (NE L) și p roteina digestibilă în intestin (PDIN și PDIE) au fost
estimate din tabelele INRA (1989). Extracția lipidelor din hrană a fost efectuată în conformitate cu
metoda descrisă de Folch et al. (1957).
Datele privind parametrii productiei de lapte, profilul aciz ilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai
grasimii din lapte au fost analizate folosind modelul SAS (versiunea 8.0; SAS Inst., Inc, Cary, NC) pentru
masuratori repetate. Modelul statistic cuprinde efectele fixe de densitatea energetica si nivelul proteic al
hranei, interactiunea dintre nivelul energetic si proteic al hranei, efectele aleatoare de origine animala si
eroarea standard. Diferentele au fost considerate semnificative pentru p <0,05.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

Compozi ția ra țiilor furajere testate
Ratiile cu valoare energetica ridicata (0,97 UFL/kg DM) se caracterizeaza printr -un continut mai
mic de fibre (NDF și ADF) si un continut mai mare de grăsime brută (EE) și carbohidrați nestructurali
(NSC), fata de ratiile cu valoare energetica scazuta (tab le 7). Cresterea nivelului proteic al hranei de la
14% Pb la 16% Pb, prin introducerea șrotului de soia (5,5% din SU), indiferent de nivelul energetic,
determina o crestere a ponderii grăsimii brute (EE) si o scadere a proportiei carbohidraților nestructur ali
(NSC).
Cresterea valorii energetice a ratiilor furajere prin cresterea ponderii concentratelor in structura
acestora, a atras dupa sine o imbunatatire a profilului acizilor grasi din hrana prin cresterea ponderii
acizilor grași polinesaturați (PUFA) in detrimentu l acizilor grași saturați (SFA) (table 8). Aceste rezultate
sunt confirmate de cercetarile lui Gomez -Cortez et al., (2008), care mentioneaza ca nutereturile
concentrate au un continut mai mare in acizi grasi nesaturati (in special in acid oleic si linoleic ) in timp ce
nutreturile de volum si in special nutretul verde are un continut ridicat in acizi saturati, insa acestea raman
o sursa importanta de acid α -linolenic pentru animale.

29
Tabel 7. Compoziția chimică și caracteristicile nutritive ale rațiilor ex perimentale (% SU)1
Nivelul energetic scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL
Nivelul proteic 14% PB 16% PB 14% PB 16% PB
PB (proteină brută) 14,18 16,10 13,87 16,17
NDF 44,10 44,0 35,4 35,1
ADF 26,90 26,60 24,70 24,40
NSC 16,4 14,2 34,6 31,4
Grăsime brută 1,72 2,17 2,52 3,08
PDIE (g/kg S.U.) 90,1 98,6 94,3 112,8
PDIN (g/kg S.U.) 86,1 102,4 89,3 108,7
NE L (kcal/kg S.U.)2 1547 1561 1664 1678
1 n = 4 , 2 Valorile calculate (INRA, 1989).

Introducerea sroturilor de soia in structura ratiei furajere in scopul cresterii valorii proteice a
acesteia de la 14% la 16% a condus la cresterea ponderii PUFA si MUFA si la scaderea corespunzatoare a
SFA, ceea ce constituie premisa cresterii ponderii acizilor grasi functionali in structura grasimii din lapte.
Chilli ard et al. (2003) mentioneaza ca FA functionali din lapte provin, in parte din hrana, respectiv cei
care scapa proceselor de biohidrogenare rumenala; o alta parte provin in urma proceselor de desaturare
care au loc la nivelul glandei mamare si in alte tesu turi sub actiunea desaturazei steroil -coenzima A
(substratul proceselor de desaturare provine din biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi nesaturati din
hrana) si din metabolismul acidului α -linolenic scapat de biohidrogenarea rumenala (respectiv EPA si
DHA).

Tabel 8. Compoziția în acizi grași a ratiilor furajere (% din total acizi grași identificati) .
Nivelul energetic scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL
Nivelul proteic 14% PB 16% PB 14% PB 16% PB
C 14:0 0,79 0,39 0,46 0,21
C 16:0 17,89 9,95 16,39 8,45
C 16:1 0,40 0,32 0,27 0,32
C 18:0 1,90 1,69 3,87 1,62
C 18:1 35,1 38,16 30,51 34,96
C 18:2 19,50 23,40 24,41 32,16
C 18:3 20,90 23,36 15,45 19,56
SFA 20.58 12,03 20.72 10,28
MUFA 35.50 38,48 30,78 35,28
PUFA 40.4 46,76 39,86 51,72
Datele prezentate sunt mediile celor mai mici pătrate (n = 4 probe/rație).

Ingesta de SU, producția de lapte și compoziția acestuia
Ingesta medie de SU nu a diferit între loturile experimentale (tabel 9). Cresterea nivelului energetic
prin marirea proportiei concentratelor in structura ratiei a dus la cresterea semnificativa a ingestei de NE L
(kcal/kg) (p ≤ 0,01) dar si la imbunatatirea cantitativa si calitativa a productiei de lapte. A crescut
productia medie zilnica de lapte (p ≤ 0,05) si continutul acestuia in grasime, proteine si lactoza si a scazut
continutul in azot neproteic si cazeina, ceea ce ar putea influenta negativ performantele de procesare a
laptelui in branzeturi (table 9).
Nivelul proteic al hranei a influentat pozitiv productia de lapte (p ≤ 0 ,01) si continutul laptelui in
grasime (p ≤ 0,05), dar a marit continutul laptelui in azot neproteic (p ≤ 0,01).
Bencini R. (1997 ), Pulina et al. (1995), Bocquier et al. (2001), Gargouri, (2005); Schmidely et al.
(2001), toți au arătat că producția de lapt e și concentrația de grăsime în lapte pot fi mărite crescând
conținutul de proteine din hrană. In contrast, Sinclair et al. (1990), Lynh et al. (1991), Rossi et al. (1991)
și Cannas et al. (1995) au raportat că concentrații mari de proteine din hrană pot m ări concentrația de azot
neproteic și în special uree, ceea ce conduce la o performanță mai slabă de procesare a laptelui.
Alimentația rumegătoarelor cu rații cu conținut energetic ridicat determină în general o scădere a

30
nivelului de grăsime din lapte la vaci, oi și capre (Bauman et al., 2001; Sauvant et al., 2000). Atunci când
rațiile bogate în energie au și un nivel proteic ridicat efectul negativ asupra procentului de grăsime din
lapte este mult diminuat și în același timp scade cantitatea de azot nepro teic din lapte la oi și capre
(Chilliard et al., 2003; Schmidely et al., 2005).

Tabel 9. Efectul nivelului energetic si proteic al hranei asupra productiei si compozitiei laptelui la oi1
Nivelul energetic scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL SEM semnificația2
Nivelul proteic 14% PB 16% PB 14% PB 16% PB E PB E x PB
Ingesta de SU (kg/zi)
Ingesta NE L (kcal/zi)
Prod. de lapte (kg/zi)
Grasime lapte (g/l)
Proteină lapte (g/l)
Lactoză lapte (g/l)
Cazeină (g/l)
Prod. grăsime (g/zi)
Prod. proteină (g/zi)
Prod. lactoză (g/zi)
Azot neproteic, %
Cazeină, % din PB 1,828
2828
0,585
66,7
53,4
47,4
40,4
39,0
31,2
27,7
1,34
75,6 1,837
2867
0,671
66,5
54,6
46,8
38,6
44,6
36,6
31,40
1,86
73,82 1,890
3145
0,628
64,7
58,2
48,8
38,3
40,6
36,5
30,6
1,17
72,8 1,885
3163
0,643
67,3
57,6
48,3
37,6
43,3
37,0
31,0
1,40
68,7 0,08
174
0,18
0,82
0,41
0,40
0.44
2,61
1,02
0,74
0,06
0,91 NS
**
*
*
*
*
**
*
*
**
**
** NS
NS
**
*
NS
NS
NS
**
NS
NS
**
NS NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
**
NS
NS
***
*
1 n = 12 ; 2 E = efectul nivelului de energie, PB = efectul nivelului de proteină, E x PB = interacțiunea dintre energie
și nivelul de proteină din hrană. *** : p ≤ 0,001; ** : p ≤ 0,01; * : p ≤ 0,05.

Profilul acizilor grași din lapte
Compoziția rațiilor furajere a avut un efect marcant asupra profilului acizilor grași din laptele
produs (tabel 10). Cresterea nivelului energetic al hranei a dus la scaderea gradului de saturare a
grasimilor din lapte, in principal pe seama scaderii ponde rii acizilor C10:0, C14:0, C16:0 și C18:0,
rezultatele fiind in acord cu cele publicate de Rotunno et al. (1998), Dhiman et al., (1999), Martini et al
(2004), Mele et al. (2006), Andrade et al. (2006) și Mele et al. (2008); acest fenomen nu a fost constata t în
studiul efectuat de Antongiovanni et al. (2002) pe capre.
Cele mai importante modificari ale profilului acizilor grasi din lapte au fost inregistrate la nivelul
acizilor grasi polinesaturati (PUFA) a caror pondere a fost influentata semnificativ de ni velul energetic al
hranei (p ≤ 0,001), nivelul proteic (p ≤ 0,05), cat si de interactiunea celor doi factori (p ≤ 0,01). Cea mai
mare pondere a PUFA in structura grasimilor din lapte a fost inregistrata la oile hranite cu o ratie cu nivel
energetic si prot eic ridicat (0,97 UFL and 16% Pb). Astfel, ponderea PUFA in lapte a crescut cu pana la
52,1% in timp ce ponderea SFA a scazut cu pana la 21,2%. Dintre cei doi izomeri ai acidului linoleic,
C18:2 cis -6 este mai bine reprezentat in laptele oilor hranite cu r atii cu nivel energetic si proteic ridicat
(2,56 g/100 g FAME – esteri de metil ai acizilor grasi).
Cresterea ponderii PUFA n – 3, denimiti si Omega 3 (C18:3n -3, EPA și DHA) in structura
grasimilor din lapte, odata cu cresterea nivelului energetic si proteic al ratiei, duce la imbunatatirea valorii
nutritionale a laptelui, deoarece acizii grasi de tip Omega 3 contribuie la reducerea nivelului colesterolului
din sange, la prevenirea si chiar la combaterea afectiunilor cardiovasculare, obezitatii si boli lor asociate
acesteia (Jensen et al., 1990, Hornstra, 1999).
Cresterea nivelului energetic si proteic al hranei a condus la cresterea ponderii acidului linoleic
conjugat (CLA = C18:2 cis-9, trans -11) in structura acizilor grasi din lapte cu pana la 250% ( de la 0,79
g/100 g FAME – in cazul oilor hranite cu ratii e/p, la 2,77 g/100 g FAME in cazul oilor hranite cu ratii
E/P). Alimentele imbogatite in CLA sunt considerate – alimente functionale – datorita efectelor benefice
pe care le au asupra sanatatii omul ui; CLA avand, printre altele, efect anticancerigen si antidiabetic (Chin
et al., 1992).

31
Tabel 10. Efectele conținutului de energie și proteine din hrană asupra
profilului acizilor grași din lapte (% din FAME)1
Nivelul energetic scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL
SEM semnificația2
Nivelul proteic 14% PB 16% PB 14% PB 16% PB E PB E x PB
C 4:0
C 6:0
C 8:0
C 10:0
C 12:0
C 14:0
C 15:0
C 16:0
C 17:0
C 18:0
C 14:1
C 16:1
C 17:1
C 18:1 trans -9
C 18:1 trans -11
C 18:1 cis -9
C 18:1 cis -11
C 18:2 trans -6
C 18:2 cis -6
C18:2 c9, t11 (CLA)
C 18:3 n -3 (ALA)
C 20:4 n -6
C 20:5 n -3 (EPA)
C 22:3 n -3
C 22:5 n -3
C 22:6 n -3 (DHA)
SFA
UFA
MUFA
PUFA
PUFA, n -6
PUFA, n -3 2,57
1,60
2,56
9,18
2,41
14,19
0,45
34,21
0,61
9,15
0,28
0,72
0,18
0,16
0,85
14,78
0,35
0,22
2,56
0,79
1,60
0,17
0,11
0,08
0,15
0,07
76,93
23,07
17,32
5,75
2,95
2,01 2,65
2,11
2,70
9,21
5,43
10,16
0,40
32,05
0,49
9,61
0,21
0,97
0,16
0,18
0,93
16,21
0,30
0,33
2,70
1,22
1,41
0,13
0,10
0,07
0,18
0,09
74,81
25,19
18,96
6,23
3,16
1,85 3,51
2,31
2,40
8,07
3,12
12,15
0,44
26,70
0,42
11,45
0,16
0,48
0,10
0,29
1,24
18,83
0,49
0,34
2,88
2,34
1,65
0,14
0,12
0,08
0,20
0,09
70,57
29,43
21,59
7,84
3,36
2,14 2,94
1,08
2,81
7,69
3,60
8,76
0,29
25,11
0,37
10,80
0,09
0,59
0,11
0,53
3,19
22,58
0,71
0,42
3,21
2,77
1,67
0,11
0,14
0,10
0,21
0,12
63,43
36,55
27,80
8,75
3,74
2,24 0,095
0,04
0,32
0,31
0,12
0,01
0,014
0,67
0,02
0,21
0,02
0,04
0,01
0,04
0,17
1,34
0,31
0,01
0,05
0,311
0,02
0,014
0,01
0,01
0,01
0,01
1,62
1,31
1,40
0,92
0,17
0,14 *
**
NS
**
**
**
**
**
**
**
**
**
*
***
***
**
***
**
**
***
***
***
**
*
***
*
***
***
**
***
**
*** *
*
NS
**
**
**
NS
NS
*
NS
*
NS
*
**
**
NS
*
**
*
*
**
NS
*
NS
**
*
*
NS
*
*
*
* NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
NS
**
***
NS
*
NS
*
*
**
NS
*
*
**
NS
*
*
NS
**
*
*
1n = 8 ; 2 E = efectele nivelului de energie, PB = efectul nivelului de proteină, E x PB = interacțiunea dintre nivelul
energiei și nivelul proteinei în dietă. *** : p ≤ 0,001; ** : p ≤ 0,01; * : p ≤ 0,05.

O crestere importanta a fost inregistrata in cazul acidu lui trans -vaccenic (TVA, C18:1, trans -11), a
carui pondere in structura grasimii din lapte a crescut semnificativ atat in cazul cresterii nivelului
energetic al hranei cat si in cazul cresterii nivelului proteic. Cele mai mari cresteri ale concentratiei TV A
in grasimea din lapte au fost inregistrate prin cresterea nivelului proteic in cazul dietei cu valoare
energetica ridicata. Aceste rezultate sunt in concordanta cu profilul acizilor grasi al grasimii din hrana,
avand in vedere ca acizii grasi de tip trans din lapte provin din biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi
nesaturati (in special a acizilor grasi polinesaturati) din hrana. Cel mai important este acidul vaccenic
(C18:1 trans -11) care reprezinta 60 -80% din totalul FA de tip trans. Acest FA prezin ta importanta
deosebita, deoarece poate fi transformat in acid rumenic (RA, C18:2 c9, t11 CLA) sub actiunea
desaturazei steroil -coenzimaA. Astfel, cea mai mare concentratie de CLA (RA, C18:2 c9, t11 CLA)
inregistrata in laptele oilor hranite cu ratia E/P, este explicata prin aportul mai mare de TVA din rumen,
care la nivelul glandei mamare a fost supus proceselor de desaturare enzimatica. Mai mult, nivelul crescut
de TVA in lapte este avantajos pentru consumatori, deoarece acesta la nivelul tesuturilor uman e poate fi
desaturat enzimatic si transformat in CLA (Simopoulos si Lefrancois, 2005).

32
Indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte
Raporturile PUFA/SFA (0,07 – 0,14) au fost considerabil mai mici decât valorile recomandate
pentru alimentatia rationala a omului (peste 0.45 – Simopoulos, 2002), în timp ce raporturile n -6/n-3 (1.47
– 1.71) s -au incadrat în niv elurile recomandate (sub 4.0) (t abel 11). Raportul scazut PUFA/SFA in
grasimea din lapte se datoreaza nivelului ridicat de acizi grasi satu rati (in special: C10: 0, C14: 0,C16: 0 și
C18:0). Ratiile furajere cu nivel energetic ridicat au asigurat un raport PUFA/SFA, respectiv MUFA/SFA
in grasimea din lapte, mai bun datorita aportului mai mare de acizi grasi nesaturati din hrana, asigurat de
proportia mai mare de concentrate. Nivelul proteic al hranei nu a influentat semnificativ raportul intre
principalele grupe de acizi grasi in grasimea din lapte.

Tabel 11. Influenta nivelului energetic si proteic al hranei asupra
indicilor lipidici sanogeni ai grasmi din lapte .
Indicii lipidici scăzut – 0,90 UFL ridicat – 0,97 UFL
SEM semnificația2
14% PB 16% PB 14% PB 16% PB E PB E x PB
PUFA/SFA 0.07 0.08 0.11 0.14 0.02 * NS NS
MUFA/SFA 0.22 0.25 0.31 0.44 0.04 ** NS *
n-6/n-3 PUFA 1.47 1.71 1.57 1.70 0.04 NS * NS
HFA 50.81 47.64 41.97 37.47 1.86 ** * NS
HFA/UFA 2.20 1.89 1.43 1.03 0.27 ** NS NS
AI 4.05 3.10 2.66 1.75 0.21 *** ** NS
TI 2.72 2.74 2.01 1.61 0.02 *** * *
h/H 0.43 0.50 0.68 0.95 0.04 ** * *
LA/ALA 1.60 1.92 1.75 1.92 0.02 NS * NS
TVA/CLA 1.08 0.76 0.79 0.53 0.05 *** * NS
DI (18) 60.82 61.71 67.55 71.44 2.76 ** NS NS
DI (18:2 c9,t11) 48.17 56.74 55.85 65.36 2.12 ** * NS
HFA: acizi grasi hipercolesterolemianti (C12:0 + C14:0 + C16:0) ; AI: indexul aterogenic ; TI: indexul trombogenic ;
DI: indexul Δ9-desaturaza ; ***: P <0.001, **: P <0.01, *: P <0.05, †: P <0.10, NS: P >0.10;

Raportul n -6/n-3 nu a fost influentat seminificativ de nivelul energetic si proteic al hranei, insa este
mult mai bun (1.47 -1.71) comparativ cu cel ra portat de Thorsdottir et. al., (2004b) pentru laptele din tarile
nordice (4.7) sau cel raportat de Ellis et. al., (2006) pentru laptele de bovine provenit din fermele
conventionale (3.66), dar a fost comparabil cu cel inregistrat in laptele de vaca proveni t din fermele
organice (1.27 – 1.90). Astfel, sunt confirmate concluziile a numeroase studii anterioare (Collomb et. al.,
2006; Ferruzzi et. al., 2007; Addis et. al., 2007; Gerchev et. al., 2009) care au demonstrat ca laptele de
oaie este o sursa importan ta de n -3 FA pentru om. Indicele aterogenic (AI) si indicele trombogenic (TI),
care caracterizeaza grasimile alimentare sub aspectul probabilitatii de creștere a incidenței fenomenelor
patogene, cum ar fi formarea placilor de aterom și/sau a trombilor sang uini (Pilarczyk et al., 2015), au
fost mai scazuti in grasimea din laptele oilor hranite cu ratia E/P (E/P < E/p < e/P < e/p). Scaderea valorii
AI si TI se datoreaza scaderii ponderii SFA in structura grasimii din lapte si in special a HFA (C12:0,
C14:0 si C16:0). Ponderea mai mica a acizilor grasi hipercolesterolemianti (HFA) a condus la
imbunatatirea raportului h/H FA (hipocolesterolemianti/Hipercoelsterolemianti), acesta fiind corelat cu
valoarea A I si TI. Addis et. al., (2005) au demonstrat ca exista o corelatie directa intre continutul in FA
saturati si valoarea AI, TI si raportul h/H in grasimile alimentare; grasimile care au un indice aterogenic si
trombogenic mari au un raport h/H scazut si sunt daunatoare pentru sanatatea umana (Bucher et. al., 2002 ;
Saadation -Elahi et. al. 2004).
Indexul de desaturate CLA (DI 18:2 c9,t11) este un indicator important de apreciere a sintezei
endogene de CLA cis -9, trans -11 (Peterson et. al., 2002). Ratiile cu valoare energetica si proteica ridicata
au asigurat indici de desaturare (DI 18:2 c9,t11) mai ridicati, ceea ce demonstreaza ca nivelul mai ridicat
de CLA c9,t11 in grasimea din lapte se datoreaza cresterii activitatii enzimei Δ9 – Desaturaza, aspecte
care au fost constatate si de alti autori, atat la ovine (De La Fuente et. al., 2009) cat si la bovine (Kelsey
et. al., 2003; Kay et. al., 2005; Garnsworthy et. al., 2006). In plus, raportul TVA/CLA din lapte, sugereaza

33
ca in cazul ratiilor cu nivel energetic si proteic mai ridicat, o cantitate mai mare de TVA a fost
transformata prin desaturare in C18:2 c9,t11.
Indexul de desaturare pentru C18 (DI 18) a inregistrat valori mai mari la oile furajate cu ratiile cu
densitate energetica mai mare (E/p si E/P), ceea ce explica concentratia mai mare de MUFA si PUFA din
grasim ea din lapte, ca rezultat al desaturarii substratului C18:0.

CONCL UZII

Cresterea nivelului energetic al hranei oilor in lactatie (0,90 UFL/kg SU vs. 0,97 UFL/kg SU) prin
cresterea ponderii concentratelor in structura ratiei (de la 27% la 43% in SU) si a nivelului proteic (de la
14% PB la 16% PB din SU) prin introducerea srotu lui de soia in ratie (5,5% din SU), a influentat pozitiv
productia cantitativa si calitativa de lapte si in special profilul acizilor grasi. Astfel a crescut productia
medie zilnica de lapte cu pana la 14,7% (p ≤ 0,05) si continutul acestuia in proteine si lactoza, insa a
scazut continutul in grăsime, cazeina (ceea ce ar putea reduce performantele de procesare a laptelui in
branzeturi) si azot neproteic.
S-a imbunatatit calitatea nutritionala a laptelui de oaie ca urmare a scaderii gradului de saturare a
grasimilor, prin reducerea proportiei SFA si cresterea ponderi FA de tip Omega 3 (ALA, EPA si DHA),
CLA (acid linoleic conjugat – C18:2 c9,t11) si TVA (C18:1 t11). Cea mai buna calitate a laptelui,
analizata prin prisma influentei asupra sanatatii omului, d eterminata de un continut ridicat de FA Omega
3, CLA si TVA, a fost obtinuta la oile hranite cu rati E/P (0,97 UFL/kg si 16% Pb). La acelasi lot s -au
inregistrat si cele mai bune valori ale indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte: raportul PUFA/S FA,
raportul h/H, i ndicele aterogenic (AI), indicele trombogenic (TI), indici de desaturare (DI -18:2 c9,t11 si
DI-18) si raportul TVA/CLA (E/P < E/p < e/P < e/p).

1.1.2.2. Influența tipului de alimentație asupra profilului acizilor grași și indicilor
lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoare a publicați e:
MIERLITA D. (2012) – Effect of feeding type (pasture vs. total mixed rations) of Turcana ewes on animal
performance and milk fatty acid profile. Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.10
(3&4): 815-818. www.isfae.org/scientficjourna/2012/…../106.pdf (ISI, IF – 0.517).

Contextul științific
În mod tradițional, in tara noastra oile in perioada de vara sunt intretinute pe pasuni montane, fara
completarea ratie cu alte nutreturi. Pe de alta parte, este cunoscut faptul ca ratiile mixte formate din furaje
conservate si concentrate duc la cresterea productiei de lapte si cmponentelor laptelui ( Susin et al., 1995).
Cu toate acestea, cresterea productiei de lapte este asociata adesea cu alterarea profilului acizilor grasi ca
urmare a cresterii ponderii acizilor grasi saturati (SFA) in structura grasimii ( Federica et. al., 2 008;
Signorelli et al., 2008; Gomez -Cortes et al., 2009) . Pasunea este o sursa importanta de PUFA (in special
C18:3n -3) pentru rumegatoare, insa compoziția in acizi grasi a grasimii din lapte este influentata de
valoarea nutritivă a pășunii, compozitia floristica, stadiul de vegetatie (sezon) si cantitatea consumata
(Marques et al., 2001). Laptele de oaie este mult mai bogat in n -3 FA, CLA si VA decât laptele de vacă;
un posibil motiv ar putea fi faptul că oile in timpul lactatiei sunt intretinute pe păș une, în timp ce vacile de
lapte sunt de obicei hrănite cu ratii mixte formate din nutreturi conservate (siloz, fan) si concentrate.

34
Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga efectul tipului de alimentatie a oilor (ratii mixte pe
baza de fan si concen trate-TMR vs. pășune) asupra performanțelor productive și profilului acizilor grași
(FA) al grăsimii din lapte, cu referire particluara la continutul in acizi grasi functionali (C18:3n -3,
C20:5n -3; C22:6n -3; C18:2 c9,t11; C18:1 t11) si valoarea indicilor l ipidici sanogeni (AI, TI, n -6/n-3, h/H,
DI).

Desing experimental, analize de laborator
Studiul a durat 10 săptămâni, acesta fiind precedat de o perioada preexperimentala de 3 saptamani
(constituirea loturilor experimentale, trecerea treptata la furajarea specifica experimentului, etc). Douăzeci
oi Țurcană au fost împărțite în 2 grupe omogene (10 oi/lot), care au fost repartizate aleatoriu la una dintre
cele doua rații furajere testate:
 P: pășune, fără suplimentarea ratiei;
 TMR: rație mixtă compusă din 1.5 kg fân natural și 700 g amestec de concentrate (porumb 60%,
triticale 20%, sroturi de soia 18% și premix vitamino -mineral 2%).
Oile din lotul P au fost pășunate împreună pe o pășune submontana (1248 m altitudine), constând
dintr -un amestec de Festuca r ubra , Phleum pratense , Poa pratensis , Dactylis glomerata , Trifolim repens .
Lotul TMR a fost cazat intr -un adapost inchis, ratia furajera fiind administrata de doua ori pe zi in parti
egale (concentratele au fost administrate individual in timpul mulsului).
Oile au fost mulse manual de două ori pe zi (la orele 07:00 și 20:00), producția de lapte fiind
inregistrata individual in fiecare zi, timp de 10 saptamani. Saptamanal (in aceeasi zi) au fost recoltate
probe compuse de lapte (60:40, am:pm) in vederea sta bilirii compozitiei chimice (grăsimi, N x 6,38 și
lactoză); utilizand metodele descrise in subcap. 1.1.1. In saptamana 6 si 10 din perioada experimentala au
fost prelevate probe de lapte, cu scopul de a determina profilul FA al grăsimii din lapte.
Probe de furaje au fost colectate în săptămâna 3, 5, 7 și 10 din perioada experimentala (n = 4) și
apoi analizate pentru SU, NDF (Neutral Detergent Fiber) și ADF (Acid Detergent Fiber), Pb (N x 6.25) și
grasime bruta, utilizand metode de laborator consacrate.
Prob ele de lapte destinate determinarii compozitiei chimice au fost conservate cu cate 2
comprimate de Bronopol® (BroadSpectrum Micro -tabs II, D&F Control Systems Inc., USA) si păstrate la
4°C până la efectuarea analizelor de laborator. Probele de lapte destin ate stabilirii profilului acizilor grasi,
au fost înghețate la -200 C, fără conservanți si mai târziu liofilizate și păstrate până la analiză. P robe de
furaj au fost depozitate la -200C si mai târziu liofilizate și păstrate până la efectuarea analizelor de
laborator in vederea stabilirii profilului acizilor grasi al grasimilor din hrana.
Extractia grasimilor, metilarea, separarea și identificarea acizilor grași s -a realizat utilizând
aparatura și tehnica de lucru descrise in subcap. 1.1.1.
Datele obținute au fost analizate statistic prin ANOVA utilizând modelul SAS (versiunea 8.0; SAS
Inst., Inc, Cary, NC) pentru masuratori repetate. Pentru a discerne diferentele determinate de cele doua
tipuri de ratii furajere a fost aplicat testul Fisher. Nivelul de semnificație a fost declarat la p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCU ȚII

Ambele diete, dar in special ratia mixta (TMR) au fost surse bune de acid linoleic (C18: 2), iar
pășunea a fost mai bogată în acid α -linolenic (C18: 3) (41.32% vs. 16.87% din total FAME) (tabel 1 2).
Producția de lapte a fost afectată de structura rație; oile din grupul TMR au inregistrat o creștere a
producției de lapte (p <0,001), a conținutului de grăsimi din lapte si implicit a producției de lapte corectat
(ECM = energie la pte corectată) (tabel 13). Rata TMR avand un continut mai ridicat in NDF si ADF a
favorizat sinteza de grasime in lapte, peretii celulari fiind considerati a fi factorii cheie în atingerea unui
conținut mai ridicat de grăsime în lapte. Conținutul de protei ne și lactoză din lapte nu au fost afectate de
structura rație.

35
Tabel 1 2. Compoziția chimica si continutul in acizi grași a dietelor folosite în hrana oilor
Specificare Pășune TMR
Compozitia chimica (g/kg SU)
Substanta uscata (SU) 288 863
Proteina bruta (Pb) 153.7 148.75
Grasime bruta 26.6 24.15
NDF 478.5 309.2
ADF 293.1 186.4
Continutul in acizi grasi (% din FAME)
C12:0 0.69 0.55
C14:0 0.95 0.71
C16:0 18.77 14.58
C16:1 0.43 0.51
C18:0 2.57 4.08
C18:1 5.81 14.91
C18:2 24.63 39.26
C18:3 41.32 16.87
C20:1 0.74 0.87
SFA2 22.83 19.92
MUFA3 6.55 16.34
PUFA4 64.34 56.12
Altii 6.28 7.62

Tabel 13. Influenta structurii ratiei furajere asupra productiei de lapte si componentelor acestuia1
Tipul ratiei furajere2 P TMR SEM3 p4
Productia de lapte (g/zi) 521.4 730.3 27.2 <0.001
ECM5 (kg/zi) 0.481 0.720 0.122 <0.001
Grasime (g/L) 67.3 77.8 3.57 <0.01
Grasime (g/zi) 35.09 52.9c 1.96 <0.001
Proteine (g/L) 51.8 49.1 2.34 0.68
Proteine (g/zi) 27.00 35.86 1.12 <0.05
Lactoza (g/L) 48.3 48.6 2.02 0.28
Lactoza (g/zi) 25.18 35.49 1.28 <0.05
1n = 10 oi/lot ; 2P: pasune, fara suplimentarea ratiei, TMR: ratie mixta (1.5 kg fan natural si si 700 g amestec de
concentrate); 3SEM: eroarea standard a mediei. 4semnificatia diferentelor. 5 ECM (Energy Corrected Milk ) =
Productia de lapte (kg/zi) x (0.071 x Grasimea (%) + 0.043 x Proteina (%) + 0.2224).

Profilul acizilor grasi din lapte
Dieta pe bază de fân si concentrate (TMR), a condus la creșterea continutului grasimii din lapte in
acizi grași saturați (SFA: C6:0, C8:0, C10:0, C14:0, C16:0) in detrimentul acizilor grasi mononesaturati
(C16:1, t11 -C18:1 și c9 -C18:1) și polinesaturați (c 9,t11 -C18:2, C18:3n -3, C20:5n -3 si C22:6n -3) (tabel
14). Rezultatele sugereaza ca introducerea de fân si concentrate în hrana oilor a dus la schimbări
importante în populațiile de bacterii rumenale care au favorizat procesele de biohidrogenare, astfel ca o
parte a FA nesaturati din hrana au fost pe deplin hidrogenati si transformati in acizi grasi saturati. Acesta
constatare este confirmata de conținutul semnificativ mai mic al grăsimii din lapte in acid α -linolenic
(ALA), acid rumenic (c9,t11 -C18: 2) și a cid trans -vaccenic (t11 -C18: 1); indicând o activitate mai intensă
a microflorei rumenale responsabile pentru biohidrogenarea PUFA din ratia pe baza de fân și concentrate
(TMR). Creșteri ale concentrației de SFA (C12:0, C14:0, C16:0 si C18:0) și scăderea C 18:1 trans -11,
C18:2 c9,t11, C18:3 n -3 în grăsime din lapte au fost constatate atat la oile cat si la vacile care pasuneaza,
comparativ cu animalele hranite cu ratii mixte formate din furaje conservate si amestec de concentrate
(Gomez -Cortes et al., 2009; Morales -Almaraz et al., 2010).
In cazul oilor intretinute pe pasune (grupul P) in grasimea din lapte s -a inregistrat o scădere a
conținutului de acid linoleic (C18:2 n6c) și o crestere a conținutului de acid α -linolenic (ALA), CLA

36
c9,t11, EP A, DHA si TVA, în conformitate cu structura de FA din iarba. Conținutul ridicat al grasimii din
lapte in acizi grasi functionali, constituie un avantaj al sistemului de intretinere a oilor pe pasune, analizat
sub aspectul impactului asupra sanatatii umane , chiar daca productia de lapte si continutul acestuia in
grasimi sunt mai scazute.
Oile intretinute pe pasune fara suplimentarea ratiei au avut in grasimea din lapte cu peste 65% mai
mult CLA cis -9, trans -11, comparativ cu oile in hrana carora s -a folosi t o ratie mixta (TMR). Efectul
pozitiv al pășunilor asupra nivelului crescut de CLA cis -9, trans -11, in grasimea din lapte a fost găsit
anterior, atat la vacile de lapte, cat si la oi si capre ( Cabiddu et al., 2005; Gomez -Cortes et al., 2009;
Tsiplakou et al., 2006). Căile metabolice care duc la creșterea c9,t11 -CLA în grasimea din lapte la
animalele intretinute pe pasune, nu sunt bine cunoscute. Nu se știe cât acidul α -linolenic, care predomină
în grăsimea din pășune (55 -65% din totalul FA – Chilliard et al., 2001), participă în calitate de intermediar
la formarea c9,t11 -CLA, deși pășunea favorizează formarea de C18:1 trans -11 (Griinari et al., 1999).
Continutul laptelui in ALA (C18:3n -3) a fost semnificativ mai mare (p < 0.001) in cazul oilor
intretinute pe pasune, existand o corelatie stransa intre continutul hranei in acid α -linolenic si nivelul
acestuia in lapte (Chilliard et al., 2007).

Tabel 14. Influenta structurii ratiei furajere asupra profilului acizilor grasi d in lapte1 (% din FAME)
P TMR SEM2 P3
C4:0 2.50 2.17 0.230 0.10
C6:0 2.42 2.35 0.123 0.24
C8:0 2.49 2.52 0.316 0.12
C10:0 5.95 7.75 0.143 < 0.001
C12:0 3.60 4.87 0.101 <0.001
C14:0 8.08 10.18 0.249 <0.01
C14:1 0.10 0.13 0.017 0.14
C15:0 0.79 0.95 0.067 <0.01
C16:0 17.41 23.56 1.122 <0.001
C16:1 0.53 0.72 0.112 <0.01
C17:0 0.45 0.60 0.074 <0.05
C18:0 15.18 11.30 0.423 <0.001
C18:1 n9t 0.68 0.29 0.160 <0.001
C18:1 trans -11 (VA) 5.09 2.67 0.314 <0.001
C18:1 n9c 23.28 20.77 0.543 <0.05
C18:1 cis-11 0.94 0.62 0.094 0.27
C18:2 n6t 0.34 0.32 0.066 0.63
C18:2 n6c 2.49 2.76 0.213 0.41
cis-9, trans -11 CLA (RA) 2.29 1.39 0.198 <0.001
C18:3 n -3 (ALA) 2.02 1.34 0.3246 <0.001
C20:0 0.40 0.32 0.056 0.16
C20:4 0.14 0.21 0.092 0.08
C20:5 n -3 (EPA) 0.40 0.29 0.024 <0.05
C22:6 n -3 (DHA) 0.42 0.34 0.018 <0.05
Alți FA 1.94 1.58 0.317 0.12
SFA 59.45 66.58 0.578 <0.001
UFA 37.44 31.23 0.619 <0.001
MFA 30.10 25.20 0.354 <0.001
PUFA 7.34 6.02 0.271 <0.001
1n = 10 oi/lot ; P: pasune, fara suplimentarea ratiei, TMR: ratie mixta (1.5 kg fan natural si 700 g amestec de
concentrate); 2SEM: eroarea standard a mediei. 3semnificatia diferentelor.

37
Chiar daca aportul de ALA prin hrana a fost de cca. 2.5 ori mai mare in cazul oilor intretinute pe
pasune compara tiv cu cele furajate cu o ratie mixta, continutul grasimii din lapte in EPA si DHA nu a
inregistrat cresteri corespunzatoare, avand in vederea ca acesti FA n -3 sunt metaboliti intermediari ai
acidului linolenic. Rezulta ca transformarea ALA din hrana in EP A si DHA este ineficienta si in acelasi
timp neeconomica, astfel ca o imbunatatire a continutului grasimii din lapte printr -un aport suplimentar de
ALA in hrana nu este justificat.
Acidul trans -vaccenic (C18:1 t11) care se formeaza prin biohidrogenarea rum enala a acizilor grasi
nesaturati din hrana (in special prin biohidrogenarea C18:2 n -6 si C18:3 n -3), a inregistrat o pondere mai
mare cu cca. 90% in profilul acizilor grasi al grasimii din laptele oilor intretinute pe pasune comparativ cu
cel obtinut de l a oile din grupul TMR (5.09% vs. 2.67% din FAME). Aceasta proportie mai mare a TVA
in grasimea din lapte, consolideaza calitatea sanogena a laptelui obtinut pe pasune, deoarece C18:1 t11 la
nivelul tesuturilor umane sufera un proces de desaturare enzimatic a in prezenta steroil -coenzimei A si
astfel se transforma in C18:2 c9,t11 (Chilliard et al., 2007).

Indicii lipidici sanogeni ai gr ăsimii din lapte
Raporturile PUFA/SFA (0,09 – 0,12) au fost considerabil mai mici decât valorile recomandate
pentru alimentatia rationala a omului (peste 0.45 – Simopoulos, 2002), în timp ce raporturile n -6/n-3 (1.04
– 1.67) s -au incadrat în nivelurile recomandate (sub 4.0) ( tabel 15). Raportul scazut PUFA/SFA in
grasimea din lapte se datoreaza nivelului ridicat de aciz i grasi saturati (in special: C12:0, C16:0 și C18:0).
Laptele obtinut pe pasune a inregistrat un raport PUFA/SFA, respectiv MUFA/SFA, mai bun.

Tabel 15. Influenta structurii ratiei furajere asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasmi din lapte
Indicii lipidici P TMR SEM4 p5
PUFA/SFA 0.125 0.090 0.02 <0.05
MUFA/SFA 0.51 0.38 0.02 <0.05
n-6/n-3 PUFA 1.04 1.67 0.02 <0.01
HFA 29.09 38.61 1.61 <0.05
HFA/UFA 0.77 1.23 0.02 <0.001
AI 1.44 2.23 0.20 <0.001
TI 1.39 1.91 0.20 <0.001
h/H 1.28 0.78 0.03 <0.01
LA/ALA 1.23 2.06 0.02 <0.01
TVA/CLA 2.22 1.92 0.04 0.51
DI (18) 66.39 68.30 2.61 0.60
DI (18:2 c9,t11) 30.28 34.24 1.52 <0.05

Scaderea valorii AI si TI in grasimea laptelui obtinut pe pasune se datoreaza scaderii ponderii SFA
si in special a HFA (C12:0, C14:0 si C16:0), ceea ce denota ca acest lapte poate reduce frecventa
fenomenelor patogene, cum ar fi formarea placilor de atero m și/sau a trombilor sanguini la consumatori
(Pilarczyk et al., 2015). Aceasta calitate a laptelui obtinut pe pasune este intarita si de raportul FA n -6/n-
3, care a fost mai bun, analizat prin prisma influentei asupra sanatatii consumatorilor. Imbunatatire
indicilor lipidici sanogeni ai grasimilor din lapte este pusa, in special pe seama aportului crescut de α -acid
linolenic, asigurat de pasune, care s -a corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al grasimilor din lapte in
acizi grasi functionali (FA n -3, CLA si TVA). Astfel, sunt confirmate concluziile a numeroase studii
anterioare (Collomb et. al., 2006; Ferruzzi et. al., 2007; Addis et. al., 2007; Gerchev et. al., 2009) care au
demonstrat ca laptele de oaie este o sursa importanta de n -3 FA pentru om, ava nd in vedere ca in general
oile in lactatie sunt intretinute pe pasune.
Ponderea mai mica a acizilor grasi hipercolesterolemianti (HFA) a condus la imbunatatirea
raportului h/H FA (hipocolesterolemianti/Hipercoelsterolemianti), acesta fiind corelat cu val oarea IA si
TA. Addis et. al., (2005) au demonstrat ca exista o corelatie directa intre continutul in FA saturati si

38
valoarea AI, TI si raportul h/H in grasimile alimentare; grasimile care au un indice aterogenic si
trombogenic mari au un raport h/H scazut si sunt daunatoare pentru sanatatea umana (Bucher et. al., 2002;
Saadation -Elahi et al., 2004).
Indexul de desaturate CLA (DI 18:2 c9,t11) este un indicator important de apreciere a sintezei
endogene de CLA cis -9, trans -11 (Peterson et. al., 2002). Ratia mixta (TMR) a asigurat indici de
desaturare (DI 18:2 c9,t11) mai ridicati, ceea ce demonstreaza ca o proportie mai mare de CLA c9,t11 in
grasimea din lapte rezulta ca urmare a cresterii activitatii enzimei Δ9 – Desaturaza. In plus, raportul
TVA/CLA din lap te, sugereaza ca in cazul ratiei TMR, o cantitate mai mare de TVA a fost transformata
prin desaturare in C18:2 c9,t11. Indexul de desaturare pentru C18 (DI 18) a inregistrat valori mai mari la
oile furajate cu ratia mixta ceea ce explica concentratia mai m ica de acid stearic (C18:0) din grasimea din
lapte.

CONCLU ZII
Pășune s -a dovedit a fi o sursa importantă de acizi grasi polinesaturați, în special de acid α –
linolenic, care imbunatateste profilul acizilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai grasimilor din lapte. Oile
intretinute pe pasune și a căror rație nu a fost suplimentat cu alte furaje, a avut în grăsim ea din lapte cea
mai mică concentrație de FA saturati (in special de HFA: C12:0, C14:0 si C16:0) si cel mai mare continut
in FA functionali: C18:3 n-3 (ALA), C20:5 n -3 (EPA), C22:6 n -3 (DHA), C18:2 c9,t11 (CLA – acid
rumenic) și C18:1 t11 (VA -acid vaccenic ). Aceasta modificare a profilului acizilor grasi a condus la
imbunatatirea semnificativa a indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din laptele ob tinut pe pasune (FA n –
6/n-3, AI, TI, h/H). Dieta TMR a determinat o creștere semnificativă a producției de lapte și conținutului
de grăsime, dar conținutul crescut de FA saturați (in special HFA) in detrimentul celor nesaturati si in
special a celor functi onali a compromis calitatea sanogena a grasimilor din lapte.

1.1.2.3. Studii privind efectul metodei de conservare a furajelor asupra conținutului în
acizi grași funcționali și antioxidanți lipofili și stabilitatea oxidativă a laptelui

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D. (2015) – Effect of forage preservation method on the fatty acids profile and health lipid
indices in the sheep's milk. Analele Univ. Oradea, Fas .: Ecotox ., Zooteh . Teh. Ind. Alim ., XIVB:
317-323. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/ecotox_zooteh_ind_alim/2015B/imapa/42 .
MIERLITA D. (2015) – Research on oxidative stability of milk in relation to its content in functional fatty
acids and lipophilic antioxidants. Analele Univ. Oradea , Fas .: Ecotox ., Zooteh . Teh. Ind., XIVB:
325-334. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/ecotox_zooteh_ind_alim/2015B/imapa/42 .

Contextul științific
Imbunatatirea profilului acizilor grasi din lapte, prezinta dezavantajul cresterii sensibilitatii acestuia
la autooxidare si aparitia unor produsi toxici (aldehide, cetone), care pot modifica inclusiv calitatile
psihosenzoriale ale laptelui si produselor lactate (arome si gusturi straine) (Reklewska et al., 2002). De
aceea exista, un interes deosebit pentru cresterea continutului in antioxidanti lipofili nonenzimatici (β –
caroten, retinol si α -tocoferol), cu scopul cresterii stabilitatii oxidative a alimentelor care au un continut
ridicat in acizi grasi polinesaturati. Acestea sunt considerate strategii eficiente de imbunatatire a sanatatii
consumatorilor pe termen lung, cu impact economic pozitiv, prin reducerea povarei sociale implicite
tratarii afectiunilor cardiovasculare, in contextul in care Shingfield et al., (2008) mentioneaza ca
imbunatatirea co mpozitiei in acizi grasi a grasimii este mai eficienta in combaterea bolilor
cardiovasculare decat reducerea consumului de grasimi.

39
In cele mai multe studii, pentru imbunatatirea profilului acizilor grasi din lapte, hrana animalelor a
fost suplimentata cu diferite surse de acizi grasi polinesaturati (ulei de peste, diferite uleiuri vegetale si
seminte de oleaginoase), fiind neglijat faptul ca cea mai importanta sursa de grasime din hrana animalelor
o reprezinta furajele care constituie baza alimentatiei ace stora (nutretul verde, fanul, silozul,
concentratele).
Pasunea naturala este o sursa importanta de PUFA si in special de C18:3n -3, dar si de antioxidanti
lipofili, pentru hrana animalelor. Uscarea fanului la soare duce la pierderi semnificative de acizi gr asi
nesaturati din iarba (Boufaied et al., 2003). Shingfield et al., (2005) a stabilit ca laptele provenit de la
vacile furajate cu ratii pe baza de fan are un continut mai ridicat de C18:2n -6, C18:2 c9, t11 si C18:3n -3,
comparativ cu cel provenit de la va cile furajate cu ratii pe baza de siloz, cu toate ca aportul de PUFA a
fost mai mic.
Numeroase studii au demonstrat ca o crestere a ponderii PUFA in structura grasimilor din lapte este
asociata cu o sensibilitate crescuta la autooxidare si dezvoltare de ar ome straine in lapte (Kristensen et al.,
2004), deoarece PUFA favorizeaza captarea unui atom de hidrogen si astfel este initiat procesul de
oxidare a grasimilor.
Putine studii au fost initiate in vederea determinarii stabilitatii oxidative a laptelui de o aie in raport
cu continutul acestuia in acizi grasi functionali si antioxidanti naturali lipofili nonenzimatici. Mai mult, nu
au fost intreprinse studii referitoare la influenta metodei de conservare a nutretului verde din pajisti (fan
sau siloz) asupra pr ofilului acizilor grasi si continutului in antioxidanti lipofili din lapte si efectul
combinat al acestora asupra stabilitatii oxidative a laptelui crud de oaie.
Scopul acestui studiu a fost acela de a evalua influenta metodei de conservare a ierburilor di n
pajisti (pasuni) asupra continutului si structurii in acizi grasi a grasimii din lapte si respectiv asupra
continutului in antioxidanti lipofili nonenzimatici (β -caroten, retinol si α -tocoferol), la ovine. De
asemenea a fost urmarita stabilitatea oxidati va a laptelui in raport cu continutul acestuia in acizi grasi
functionali si antioxidanti lipofili. In final se urmareste maximizarea, pe cale naturala a concentratiei
laptelui in compusi bioactivi (acizi grasi functionali si antioxidanti lipofili) benefic i sanatatii umane si
pastrarea calitatilor acestuia o perioada cat mai lunga de timp.

Desing experimental, analize de laborator
Experimentul a fost organizat intr -o ferma privata din zona submontana (1248 m altitudine) a
judetului Bihor. Un corp de pasune de cca 8,6 ha a fost impartit in 3 parti aproximativ egale ca suprafata,
care au fost atribuite aleatoriu uneia din cele 3 modalitati de utilizare: pasunare, recoltare in faza de
inceput de inflorire a gramineelor si transformare in fan (uscat la soare si balotat) si respectiv in siloz
(ofilire prealabila -20 ore si depozitare in celule de siloz din beton). Din punct de vedere floristic pasunea
a fost formata din: Festuca rubra , Phleum pratense , Poa pratensis , Dactylis glomerata , Trifolim repens si
diferite specii de buruieni. 24 oi in lactatie (lactatia 3 -4) din rasa Turcana, au fost impartite in 3 grupe
relativ omogene, dupa care au fost repartizate aleator la una din cele 3 diete experimentale: P – intretinute
pe pasune, F – furajate cu o ratie pe baza de fan si S – furajate cu o ratie pe baza de siloz de ierburi. Ratia
furajera a fost completata la toate cele 3 grupe cu cate 300 g/zi amestec de concentrate. Furajul de baza al
ratiei a fost asigurat ad libitum , iar concentratele au fost administrate de dou a ori pe zi in parti egale cu
ocazia mulsului.
Durata experimentului a fost de trei saptamani, insa aceasta a fost precedata de o perioada
preexperimentala, in care au fost constituite cele trei loturi de oi relativ omogene si in acelasi timp a fost
facuta trecerea treptata la conditiile de intretinere si furajare specifice experimentului.
Prelevarea probelor de analiza (furaje si lapte), pregatirea si pastrarea pana la efectuarea analizelor
de laborator au fost similare cu cele prezentate in subcapitolele anterioare.
Compozitia chimica a laptelui a fost stabilita prin analiza automata in infrarosu cu ajutorul
aparatului Milkoscan FT -120 (Foss Electric).

40
Extractia grasimilor s -a facut cu un amestec de metanol si cloroform (2:1), dupa metoda descrisa de
Palm quist & Jenkins, (2003). Pentru analiza acizilor grasi, mai intai au fost obtinuti esterii metilici ai
acizilor grasi (FAME) si apoi a avut loc separarea acestora (FAME) prin gaz -cromatografie, folosind
tehnica de lucru mentionata in subcapitolele anterioa re.
Datele privind profilul acizilor grasi, in prealabil, au fost prelucrate pentru a putea calcula indicii
lipidici sanogeni ai grasimii din lapte , folosind relatiile de calcul recomandate de Chilliard et al., (2007) si
Pilarczyk et al., (2015).
Determinarea β-carotenului s -a facut prin metoda HPLC (High -Performance Liquid –
Cromatography), cu faza inversa, descrisa de La Terra et al., (2010). Extractia s -a facut cu metanol in
alicote de 20 µl, iar separarea extractului de carotenoide s -a facut prin repetarea procedurii pana la faza
incolora a filtratului. Saponificarea s -a facut cu solutie metanolica de KOH (10%), dupa care
carotenoidele au fost extrase cu eter de etil. Analiza β-carotenului s -a facut cu un aparat Parkin -Elmer
LC-295, prevazut cu co loana Alltech C18 (3 µm dimensiunea particulelor, 150 x 4,6 mm diametrul
interior). Faza mobila a fost de 85% acetonitril/15% metanol cu un adaos, dupa 8 min. de 2 -propanol
(30%).
Dozarea α-tocoferolului s -a facut dupa metoda descrisa de La Terra et al., (2 010): intr -o alicota s –
au adaugat 2 ml lapte, BHT, KOH, apa distilata si solutie etalon de α-tocoferol. Eprubetele au fost plasate
la 800C intr -o baie de apa cu agitare continua. Extractia α-tocoferolului s -a facut cu un amestec de hexan
si apa (2/1, v/v). Dupa evaporarea fazei hexan s -a adaugat metanol, dupa care s -a facut separarea α-
tocoferolului prin HPLC, utilizand coloana cu caracteristicile descrise anterior.
In acest studiu, MDA (malonildialdehida) a fost determinata ca un produs al peroxidarii lipi dice si
folosit ca un indice al oxidarii lipidelor din furaje si lapte. Concentratia MDA din furaje si lapte s -a
stabilit spectrofotometric, dupa metoda descrisa de Mroczek (1967).
Datele obținute au fost supuse analizei varianției utilizând procedura GLM (General Linear
Models), versiunea 9.1.3. (SAS Institute, Cary, NC, USA). Comparațiile multiple între valorile medii s -au
făcut cu testul Duncan. Nivelul de semnificație a fost stabilit pentru p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCU ȚII

1.1.2.3.1. Efectul metodei de conservare a furajelor asupra profilului acizilor gra și
și indicilor lipidici sanogeni ai gr ăsimii din lapte

Natura furajului de baza din hrana oilor a influentat productia zilnica de lapte dar si componentele
acestuia (tabel 1 6). Cea mai mare produc tie de lapte a fost inregistrata la oile intretinute pe pasune, in
timp ce continutul laptelui in grasime si proteine a fost mai mare la oile furajate cu ratia pe baza de fan.
Remarcabil este faptul ca in laptele oilor intretinute pe pasune s -a inregistrat cea mai mare concentratie de
uree, ceea ce inseamna ca ratia furajera a fost deficitara in energie, aceasta fiind obtinuta prin
dezaminarea proteinei (Pulina et al., 1994).

Tabel 1 6. Influenta metodei de conservare a furajelor asupra productiei de lapte si compozitiei acestuia.
Parametrii Tratamente
Pășune Fan Siloz
Productia de lapte (ml/zi) 575.2 ± 39.1a 466.5 ± 33.2c 528.4 ± 43.7b
Grasime – % 6.72 ± 0.19b 7.54 ± 0.26a 7.15 ± 0.33ab
– g/zi 38.6 35.1 37.7
Proteine – % 4.21 ± 0.14b 4.92 ± 0.11a 4.40 ± 0.21b
– g/zi 24.2 22.9 23.2
Uree (mg/dl lapte) 32.8 ± 1.9a 24.6 ± 2.2b 28.7 ± 3.4ab

41
In tabelul 17 este prezentat profilul acizilor grasi al grasimilor din furajele folosite in alimentatia
oilor in lactatie. Se poate constata ca, transformarea ierburilor din pasune in fan sau siloz a avut un efect
negativ asupra profilului acizilor grasi, fiind inregis trata o crestere semnificativa a ponderii acizilor grasi
saturati (SFA) si o scadere corespunzatoare a acizilor grasi polinesaturati (PUFA). Uscarea si respectiv
insilozarea ierburilor din pasune a dus la accelerarea proceselor de oxidare a grasimilor. In plantele verzi
majoritatea acizilor grasi se gasesc sub forma esterificata, in timp ce in siloz se gasesc sub forma de acizi
grasi liberi, care sunt mai usor oxidati sub actiunea lipoxigenazei (Garcia et al., 2007). Influenta negativa
asupra profilului FA a fost mai accentuata atunci cand conservarea nutretului verde s -a facut prin
insilozare, comparativ cu uscarea acestuia (fan).

Tabel 17. Profilul acizilor grasi, continutul in antioxidanti lipofili si stabilitatea oxidativa a
furajelor folosite in alime ntatia oilor
Acidul gras Tratamente
Pasune Fan Siloz Concentrate
Compozitia in acizi grasi (% din FAME)
C12:0 0.46 0.61 0.11 0.04
C14:0 0.50 0.70 1.53 0.21
C16:0 16.71 18.18 22.43 17.43
C16:1 0.18 0.72 0.42 0.64
C18:0 1.90 5.24 3.17 3.29
C18:1 3.71 6.97 3.32 24.69
C18:2 n -6 (LA) 16.4 20.18 19.43 41.20
C18:3 n -3 (ALA) 51.8 38.2 41.35 3.52
18:3/18:2 3.15 1.99 2.13 0.08
SFA (acizi grasi saturati) 19.57 24.73 27.24 20.97
MUFA (acizi grasi mononesaturati) 3.89 7.69 3.74 25.33
PUFA (acizi grasi polinesaturati) total 68.2 58.38 60.78 44.72

Lezarea mecanica a tesuturilor vegetale in timpul recoltarii si accesul oxigenului favorizeaza
oxidarea PUFA, sub actiunea lipazelor plantelor. In fan pierderile de acid linolenic (ALA) prin oxidare au
fost mai mari decat in siloz. Rezultate asemanatoare au fost raportate de Lee et al., (2006) si Van Ranst et
al., (2009), care mentioneaza ca pierderile de ALA din siloz sunt direct proportionale cu durata de ofilire
a plantelor inainte de insilozare. Spre deos ebire de fan in siloz se formeaza foarte multi acizi grasi liberi
care sunt oxidati la deschiderea silozului cand acesta vine in contact cu oxigenul si lumina (Kalac and
Samkova, 2010).
O crestere semnificativa a concentratiei de SFA in detrimentul acizilo r grasi nesaturati a fost
constatata in grasimea laptelui provenit de la oile furajate cu nutreturi conservate (fan sau siloz)
comparativ cu cel obtinut de la oil e intretinute pe pasune (tabel 18 ). Se poate constata existenta unei bune
corelatii intre prof ilul acizilor grasi al grasimii din lapte si cel al furajului de baza din hrana oilor. Astfel,
comparativ cu lotul P, ponderea PUFA in structura grasimii din lapte a scazut cu 35,3 – 46,3% la loturile
F si respectiv S. Dintre PUFA din lapte, cei mai afecta ti de natura furajului de baza din hrana au fost
acizii grasi omega -3, a caror pondere a scazut treptat de la 3,05% (% din FAME) in cazul oilor intretinute
pe pasune (P), la 2,11% si 1,70% in cazul celor hranite pe baza de fan (F) sau siloz (S). Pasunea
comparativ cu fanul si silozul a asigurat in compozitia grasimii din lapte o ponderee semnificativ mai
mare atat pentru acidul α -linolenic (2,17% vs. 1,63 -1,15%) cat si pentru metabolitii acestuia, respectiv
acidul eicosapentaenoic (C20:5n -3, EPA) si acidul docosahexaenoic (C22:6n -3, DHA).
Aspecte asemanatoare au fost inregistrate si in privinta acizilor grasi omega -6, insa diferentele intre
loturi au fost mai mici. Dintre n -6 FA, cele mai importante diferente au fost constatate in cazul acidului
linoleic (C 18:2n -6, LA), care a avut o concentratie aproape de 2 ori mai mare in grasimea laptelui obtinut
pe pasune.
Concentratia de CLA si VA din lapte a fost de cca 2 -3 ori mai mare in laptele obtinut de la oile
intretinute pe pasune, comparativ cu cele furajate cu ratii bazate pe nutreturi conservate (fan sau siloz) (P

42
˃ F ˃ S). Concentratia de CLA si VA din lapte a fost asociata direct cu aportul de C18:2n -6 si C18:3n -3
din hrana (Kalac and Samkova, 2010).

Tabel 18. Influenta metodei de conservare a furajelor asupra profilului acizilor grasi
al grasimilor din lapte (% din FAME)
Acidul gras Tratamente
Pasune Fan Siloz
C4:0 – C10:0 17.26b 21.52a 21.23a
C12:0 2.07c 2.81b 3.54a
C14:0 7.83b 9.37ab 10.99a
C16:0 18.12b 22.68a 21.44a
C18:0 9.76b 10.11ab 11.28a
C18:1 n9t 0.59 0.47 0.52
C18:1 trans -11 (VA) 5.69a 3.28b 3.05b
C18:1 n9c 24.51a 20.07b 19.46c
C18:1 cis -11 0.64a 0.41b 0.40b
C18:2 n6t 0.39 0.36 0.38
C18:2 n6c (LA) 2.87a 1.76b 1.52b
CLA cis -9, trans -11 (RA) 3.06a 1.81b 1.32c
CLA cis -12, trans -10 0.17a 0.11b 0.09b
CLA -total 3.23a 1.90b 1.43c
C18:3 n -3 (ALA) 2.17a 1.63b 1.15c
C20:4 n -6 0.28a 0.22b 0.24ab
C20:5 n -3 (EPA) 0.41a 0.20b 0.21b
C22:6 n -3 (DHA) 0.47a 0.28b 0.34b
Acizi grasi neidentificati 3.71 2.93 2.82
SFA (acizi grasi saturati) 55.04b 66.49a 68.48a
UFA (acizi grasi nesaturati) 41.25a 30.58b 28.70c
MUFA (acizi grasi mononesaturati) 31.43a 24.23b 23.43b
PUFA (acizi grasi polinesaturati) total 9.82a 6.35b 5.27c
PUFA n -6 3.54a 2.34b 2.14b
PUFA n -3 3.05a 2.11b 1.70c
HFA1 28.02b 34.86a 35.97a
DI (18:2 c9,t11)2 34.97a 35.56a 30.21b
1HFA (acizi grasi hipercolesterolemianti) = C12:0 + C14:0 + C16:0; DI =index de desaturare;

Numeroase studii au comunicat o imbunatatire a profilului acizilor grasi din lapte la oile si vacile
intretinute pe pasune (Dhiman et al., 1999; La Terra et al., 2010; Mierlita, 2012), comparativ cu cele
furajate cu o ratie mixta formata din nutreturi cons ervate. Iarba proaspata contine 1 -3% grasime (% din
SU) din care 45 -60% este reprezentata de acidul α -linolenic (C18:3n -3, ALA), cu cele mai mari
concentratii in sezonul de primavara si toamna (Dhiman et al., 1999). Cu toate acestea, in studiul nostru
continutul grasimii din lapte in ALA este scazut datorita proceselor de biohidrogenare a acestuia la
nivelul rumenului. Ratiile furajere pe baza de pasune asigura in rumen un pH superior care favorizeaza
dezvoltarea bacteriilor celulozolitice, acestea fiind re sponsabile de hidrogenarea C18:3n -3 si C18:2n -6 si
transformarea acestora in CLA (izomerii: cis-9, trans -11 si cis-12, trans -10) si VA (acid vaccenic, C18:1
trans -11) (Martin and Jenkins, 2002). In studiul nostru indexul de desaturare a acidului rumenic (D I 18:2
c9,t11) a fost mai mare in cazul oilor hranite pe pasune sau cu ratia pe baza de fan (tabel 3), ceea ce
sugereaza ca o cantitate mai mare de CLA c9,t11 din lapte s -a format endogen prin desaturarea VA la
nivelul glandei mamare in prezenta Δ9-desatur azei specifice (Griinari et al., 2000). Cantitatea mai mica de
CLA c9,t11 provenita din desaturarea VA, in cazul oilor furajate cu ratia pe baza de siloz, probabil se
datoreaza pH -ului rumenal scazut, favorizat de pH -ul silozului, care a influentat negativ dezvoltarea

43
bacteriilor celulozolitice si implicit productia de VA si CLA la nivelul rumenului, concluzie sustinuta si
de cantitatea mai mica de CLA c12,t10 din lapte la grupul S.
Grasimea din laptele oilor hranite cu ratii pe baza de siloz a inregistrat cea mai mare cantitate de
SFA si cel mai scazut continut in acizi grasi functionali. Lipoliza din timpul insilozarii, dar si oxidarea
acizilor grasi liberi, poate fi cauza acestor diferente (Key et al., 2005). In ciuda unui aport mai mare de
C18:3n -3 in c azul dietei bazate pe siloz, concentratia de FA n -3 (ALA respectiv EPA si DHA, ca
metaboliti ai acidului α -linolenic) din lapte a fost mai mica decat in laptele produs de oile hranite cu dieta
pe baza de fan. Aceste diferente sugereaza o reducere a procese lor de biohidrogenare rumenala a
grasimilor, in cazul dietei bazate pe fan (Collomb et al., 2008). Analizate prin prizma influentei asupra
profilului acizilor grasi din lapte, conservarea ierburilor prin uscare si transformarea lor in fan este mai
avantajo asa decat insilozarea.
Concentratia ridicata de ALA, EPA, DHA, CLA si VA in grasimea din laptele oilor P, arata
importanta pasunatului in obtinerea de lapte si produse lactate bogate in biomolecule care au efect benefic
asupra sanatatii umane, prevenind ap aritia bolilor cardiovasculare si a afectiunilor tumorale (Simplous,
2006). In plus, laptele obtinut pe pasune asigura si cei mai buni indici lipidici sanogeni, respectiv cel mai
mic raport n -6/n-3 FA, PUFA/SFA si HFA/UFA, dar si cele mai mici valori ale i ndexului aterogen (AI) si
trombogen (TI) (fig. 4).

Fig. 4. Influenta metodei de conservare a furajelor asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte

Concentratia mai ridicata de acizi grasi hipercolesterolemianti (C12:0, C14:0 si C16:0) si mai
scazuta in acizi grasi nesaturati (in special in acizi grasi functionali) a grasimii din lapte la oile hranite cu
ratia bazata pe siloz, a condus la cresterea se mnificativa a valorii indicelui aterogenic (AI) si trombogenic
(TI), care caracterizeaza grasimile alimentare sub aspectul impactului asupra sanatatii consumatorului;
grasimile cu AI si TI mare fiind mai daunatoare sanatatii umane. Valorile crescute ale AI si TI s -au
corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al grasimilor din lapte in acizi grasi saturati (SFA). Alimentatia
oilor cu ratii bazate pe fan au asigurat valori intermediare pentru principalii indici lipidici sanogeni ai
grasimii din lapte, compar ativ cu alimentatia pe baza de pasune sau siloz.

PUFA/SFAMUFA/SFAn-6/n-3 FAIndex trombogenicIndex aterogenic
00,511,522,5
Pasune Fan Siloz

44
1.1.2.3.2. Stabilitatea oxidativa a laptelui in relatie cu continutul acestuia in acizi grasi functionali
si antioxidanti lipofili nonenzimatici

Rezultatele arata in mod clar ca laptele obtinut pe pasune corespunde cel mai bine principiilor
alimentatiei sanogene a omului, avand un continut ridicat in acizi grasi functionali (omega -3, CLA si VA)
si antioxidanti lipofili (β -caroten, retinol si α -tocoferol), dar si cea mai buna stabilitate oxidativa,
demonstrata de concentratia mica a produsilor secundari de oxidare lipidica (MDA – malonildialdehida).
Uscarea si respectiv insilozarea ierburilor din pasune a dus la scaderea de 3 -4 ori a continutului de
provitamine liposolubile (β -caroten si α -tocoferol) dar si la accelerarea proceselor de oxidare a grasimilor
(tabel 19). Cantitatea mai mica de MDA inregistrata la siloz comparativ cu fanul (67,3 vs. 93,7 µmol/kg),
este cauzata de faptul ca activitatea lipoxigenazelor din plante este inhibata de pH -ul scazu t specific
nutretului murat (Lourenco et al., 2005; Zhong et al., 2006). In plus, procesul de oxidare a lipidelor
implica prezenta oxigenului, in timp ce procesul de insilozare se bazeaza pe anaerobioza, activitatea
lipoxigenazelor fiind astfel mult redusa (Charmley et al., 1994; Focant et al., 1998).

Tabel 19. Influenta metodei de conservare a ierburilor asupra continutui in antioxidanti lipofili si
stabilitatea oxidativa a furajelor folosite in alimentatia oilor
Tratamente
Pășune Fân Siloz Concentrate
Continutul in antioxidanti lipofili (µg/g SU)
β-caroten 63.7 27.2 31.7 3.6
α-tocoferol 46.8 21.9 15.1 24.1
Stabilitatea oxidativa
MDA (µmol/kg furaj) – 93.74 67.32 37.2

Se poate constata existenta unei bune corelatii intre profilul acizilor grasi al grasimii din lapte si cel
al furajului de baza din hrana oilor. Cei mai afectati de natura furajului de baza din hrana au fost acizii
grasi omega -3, a caror pondere a scazut t reptat de la 3,05% (% din FAME) in cazul oilor intretinute pe
pasune (P), la 2,11% si 1,70% in cazul celor hranite pe baza de fan (F) sau siloz (S). Pasunea comparativ
cu fanul si silozul a asigurat in compozitia grasimii din lapte o ponderee semnificativ mai mare atat pentru
acidul α -linolenic (2,17% vs. 1,63 -1,15%) cat si pentru metabolitii acestuia, respectiv acidul
eicosapentaenoic (C20:5n -3, EPA) si acidul docosahexaenoic (C22:6n -3, DHA) (tabel 20).

Tabel 20. Influenta metodei de conservare a furajelo r asupra continutului in acizi grasi functionali
si antioxidanti lipofili a laptelui
Tratamente
Pășune Fân Siloz
Acizi grasi functionali
(% din FAME) PUFA n -3 3.05a 2.11b 1.70c
C18:3 n -3 (ALA) 2.17a 1.63b 1.15c
C20:5 n -3 (EPA) 0.41a 0.20b 0.21b
C22:6 n -3 (DHA) 0.47a 0.28b 0.34b
CLA cis -9, trans -11 (RA) 3.06a 1.81b 1.32c
C18:1 trans -11 (VA) 5.69a 3.28b 3.05b
Antioxidanti lipofili
(µg/100 g grasime) β-caroten 40.3a 28.2b 35.8ab
Retinol 4.8 4.0 4.0
α-tocoferol 34.2a 22.1b 18.2c

Concentratia de CLA si VA din lapte a fost de cca 2 -3 ori mai mare in laptele obtinut de la oile
intretinute pe pasune, comparativ cu cele furajate cu ratii bazate pe nutreturi conservate (fan sau siloz) (P
˃ F ˃ S). Cu toate acestea, cresterea concentrati ei de CLA c9,t11 in laptele oilor a fost mai mica
comparativ cu datele raportata de Dhiman et al., (2005) la vacile de lapte, care mentioneaza o crestere de

45
5,7 ori a concentratiei CLA c9,t11 in laptele obtinut pe pasune comparativ cu cel obtinut cu o rati e bazata
pe fan si concentrate.
Exista numeroase cercetari care au vizat imbunatatirea structurii si compozitiei in acizi grasi a
grasimilor din lapte insa putine au luat in considerare continutul laptelui in antioxidanti lipofili si efectul
acestora asupr a stabilitatii oxidative a acizilor grasi nesaturati.
Imbunatatirea profilului acizilor grasi din lapte, prin cresterea ponderii acizilor grasi nesaturati si in
special a celor polinesaturati, prezinta dezavantajul cresterii sensibilitatii acestuia la auto oxidare si
aparitia unor produsi toxici (aldehide, cetone), care pot modifica inclusiv calitatile psihosenzoriale ale
laptelui si produselor lactate (arome si gusturi straine) (Reklewska et al., 2002). Componentii naturali ai
laptelui care pot proteja PUFA impotriva oxidarii sunt: β -carotenul, α -tocoferolul si retinolul ca produs de
sinteza endogena pe baza corotenoidelor (antioxidanti lipofili). Acestia actioneaza prin oferirea de radicali
liberi si/sau inactivarea factorilor prooxidanti (Waraho et al., 20 11).
Alimentatia oilor pe pasune a asigurat o concentratie de antioxidanti lipofili in lapte (β -caroten si α –
tocoferol) de 2 -3 ori mai mare fata de alimentatia cu ratii bazate pe fan sau siloz (P ˃ F ˃ S), confirmand
faptul ca continutul laptelui in β -caroten si α -tocoferol este corelat cu concentratia acestora in hrana,
deoarece aceste biomolecule nu pot fi sintetizate de animale (Marino et al., 2012). Nivelurile mai ridicate
de antioxidanti lipofili din lapte, ca raspuns la intretinerea oilor pe pasune su nt confirmate de Calderon et
al., (2006), Butter et al., (2008) si La Terra et al. (2010), care au subliniat importanta nutreturilor verzi
asupra continutului laptelui in provitamine si vitamine liposolubile. Potrivit studiilor realizate de Key et
al., (20 05) si Noziere et al., (2006), nutreturile verzi in timpul procesului de recoltare si conservare pierd
30-80% din cantitatea de β -caroten si α -tocoferol.
Desi concentratiile de β -caroten din hrana si din lapte au fost remarcabil mai mari la oile intretinut e
pe pasune, concentratiile de retinol din lapte, statistic nu au fost diferite fata de oile hranite cu ratii bazate
pe fan sau siloz, ceea ce sugereaza ca capacitatea organismului de a transforma β -carotenul in retinol este
limitata. S -a costatat ca la va ci carotenoidele din hrana pot trece intacte in lapte, putand influenta culoarea
branzeturilor, in timp ce la oi si capre sunt degradate in compusi cu greutate moleculara mica, influentand
stabilitatea oxidativa dar si culoarea si aroma branzeturilor ca o consecinta a oxidarii PUFA (Yang et al.,
2002). Astfel poate fi explicata concentratia mai mica de β -caroten din lapte comparativ cu cea din hrana
sau fata de cea mentionata in numeroase studii pentru laptele de vaca obtinut in conditii similare de
furajar e.
Continutul laptelui in α -tocoferol a fost cuprins intre 34,2 -18,2 µg/100g grasime, fiind mai mari
decat cele raportate de Jensen and Nielsen (1996) la vacile de lapte. Concentratia de α -tocoferol din lapte
a fost direct proportionala cu cea din hrana, f iind stabilita urmatoarea ierarhie: P > F > S. Studii anterioare
efectuate de La Terra et al., (2010) au confirmat rezultatele obtinute de noi, declarand o crestere a
concentratie de α -tocoferol in lapte cu 37% si respectiv cu 68% atunci cand pasunea a asi gurat 30% si
respectiv 70% din ratia furajera a vacilor, comparativ cu o ratie mixta formata din nutreturi conservate.
Stabilitatea oxidativa a laptelui a fost monitorizata pe baza produsilor secundari de oxidare a
lipidelor. Testul TBA (acidul tiobarbitur ic) ofera informatii cu privire la nivelul de MDA
(malonildialdehida) care este un compus secundar format in oxidarea lipidelor din lapte, alaturi de alti
compusi. Cu toate acestea exista o corelatie foarte buna intre valorile MDA si gradul de oxidare a
grasimilor din lapte (Guillen et al., 1998). Cea mai mare concentratie de MDA a fost inregistrata in
laptele oilor hranite cu ratia pe baza de siloz (0,746 mg/l), la polul opus fiind situate oile intrtinute pe
pasune (0,43 mg/l) (S > F > P). Pe parcursul per ioadei de depozitare a laptelui la 20C (2 -24 ore) s -a
inregistrat o crestere considerabila a MDA in lapte la toate cele trei loturi; la 24 ore de la muls
concentratia MDA in lapte a fost de cca 2 ori mai mare fata de cea inregistrata la 2 ore de la muls.
Procesele de oxidare a acizilor grasi din lapte au fost mai intense in primele 6 ore, cand concentratia
MDA, practic s -a dublat la toate cele trei variante experimentale (fig. 5). Pe de alta parte concentratia
MDA in lapte, in intervalul de timp 12 -24 ore (ore de la muls), a inregistrat creste ri relativ mici: de 8,5%
la oile intretinute pe pasune; 9,5% la lotul hranit cu ratia pe baza de siloz si 35,8% in cazul lotului hranit

46
cu fan. Cresterea concentratiei MDA in lapte se datoreaza faptului ca in laptele crud lipaza initiaza
procese de lipoliz a a grasimilor, astfel ca in lapte apar acizii grasi liperi care sunt oxidati si transformati
initial in peroxizi lipidici si apoi in aldehide (inclusiv MDA), influentand calitatea nutritionala, si
sanogena a laptelui dar si proprietatiele tehnologice ale acestuia (Deeth et al., 2006).

Havemose et al., (2006) a costatat un grad mai ridicat de oxidare a grasimilor din laptele vacilor
hranite cu siloz fata de cele hranite cu fan, in ciuda nivelului mai ridicat de PUFA in laptele vacilor
hranite cu fan car e a avut insa o concentratie mai mare de antioxidanti naturali (in special α -tocoferol).
Concentratia mai mare de C18:3n -3 in laptele vacilor hranite cu fan a favorizat absorbtia si transferul α –
tocoferolilor in lapte, reducand astfel oxidarea acizilor gra si (Havemose et al., 2006). Prin urmare, in
studiul nostru, concentratiile mai mari de C18:3n -3 din pasune au favorizat absorbtia si transferul α –
tocoferolului in lapte unde concentratia acestuia a fost aproape dubla fata de lotul hranit cu fan sau siloz.
In consecinta nivelul MDA in laptele oilor intretinute pe pasune a fost considerabil mai mic.
Concentratia MDA din lapte a fost corelata invers (negativ) cu continutul laptelui FA functionali si
pozitiv cu continutul in antioxidanti lipofili si in special in α-tocoferol (tabel 21, fig. 6). Astfe, laptele
oilor intretinute pe pasune chiar daca a avut cel mai mare continut de acizi grasi functionali si in
consecinta o predispozitie la oxidare mai mare, totusi a avut cea mai buna stabilitate oxidativa, respect iv
cea mai mica concentratie de MDA, datorita continutului ridicat in antioxidanti lipofili naturali si in
special de α -tocoferol. La polul opus s -a situat laptele obtinut de la oile hranite cu siloz, in timp ce la cele
hranite cu fan au fost inregistrate rezultate intermediare. Prezenta antioxidantilor lipofili in lapte, chiar si
in concentratii mari nu au putut stopa procesele de oxidare lipidica si respectiv cresterea MDA in lapte,
insa au avut un rol important in limitarea acestora. A fost stabilita o c orelatie pozitiva intre continutul
total de FA functionali si componentele acestuia, respectiv de FA omega -3, CLA si VA, ceea ce
sugereaza ca un aport crescut de acizi grasi functionali in hrana oilor contribuie la cresterea proportianala
a tuturor acizilo r grasi functionali din lapte, chiar daca in general nu exista o corelatie directa intre aportul
de ALA din hrana si continutul laptelui in metabolitii acestuia (EPA si DHA) (Chilliard et al., 2007).
Stabilitatea oxidativa a laptelui a fost corelata negati v (invers) cu continutul in acizi grasi
functionali si pozitiv cu concentratia de α -tocoferol. Concentratia in caroten si retinol nu a contribuit
semnificativ la asigurarea stabilitatii oxidative a laptelui, insa carotenul a fost corelat pozitiv cu
concent ratia de α -tocoferol din lapte, probabil datorita proprietatilor antioxidante ale tocoferolului si
protejarea carotenului. Nu a putut fi stabilita o corelatie intre continutul laptelui in retinol si stabilitatea
oxidativa, respectiv continutul acestuia in MDA (malonildialdehida). 2 ore 6 ore 12 ore 24 ore
Pasune 0,172 0,296 0,35 0,382
Fan 0,165 0,382 0,412 0,475
Siloz 0,239 0,455 0,531 0,636R² = 0,9625y = 0,1267x + 0,1485
0,10,20,30,40,50,60,7MDA (mg/l lapteFig. 5. Influenta metodei de conservare a furajelor asupra stabilitatii
oxidative a grasimii din lapte

47

Tabel 21. Corelatiile matrix (Pearson) ale continutului in componente bioactive
si stabilitatea oxidativa (MDA) a laptelui
Variabile MDA Total FA
functioali FAn-3 VA CLA Caroten Retinol Tocoferol
MDA 1 -0,5971 -0,6351 -0,5792 -0,5374 0,1076 -0,1389 -0,1988
FA funct. -0,5971 1 0,9462 0,9864 0,9585 0,2036 0,3510 0,5196
FAn-3 -0,6351 0,9462 1 0,9165 0,8584 0,1127 0,3790 0,4747
VA -0,5792 0,9864 0,9165 1 0,9155 0,1425 0,3210 0,5068
CLA -0,5374 0,9585 0,8584 0,9155 1 0,3429 0,3423 0,5191
Caroten 0,1076 0,2036 0,1127 0,1425 0,3429 1 0,3730 0,4970
Retinol -0,1389 0,3510 0,3790 0,3210 0,3423 0,3730 1 -0,0217
Tocoferol -0,1988 0,5196 0,4747 0,5068 0,5191 0,5970 -0,0217 1
Valorile bold prezinta diferente semnificative p <0.05

Fig. 6. Asocierile și dependen țele func ționale stabilite între con ținutul în FA func ționali și antioxidan ți
lipofili și stabilitatea oxidativ ă (MDA) a laptelui.

Pe baza relatiilor de asociere si dependenta functionala stabilite intre continutul laptelui in compusi
bioactivi si stabilitatea oxidativa a acestuia, a fost elaborata ecuatia de regresie pentru continutul laptelui
in MDA, ca produs secundar de oxidare a acizilor grasi nesaturati:

MDA = 3.83326 – 0.75746 x FA n -3 + 1.13147 x Caroten

Rezultate asemanatoare au fost obtinute de Puppel et al. (2013) si Gladine et al., (2007) care au
declarat ca in cazul suplimentarii dietei vacilor cu grasimi bogate in PUFA, adaosul de tocoferoli, reduce
semnificativ procesele de oxidare lipidica di n lapte, respectiv concentratia de MDA. Sawsz (2000) a
observat ca atunci cand hrana porcilor a fost suplimentata cu grasimi bogate in PUFA, a scazut
concentratia de vit. E din tesutul muscular, dovedind implicarea acesteia in protejarea acizilor grasi
impotriva oxidarii.

48
Dintre strategiile de imbunatatire a calitatii nutritionale a laptelui, pasunea este singurul furaj care
asigura concomitent cresterea continutului laptelui in acizi grasi functionali si antioxidanti lipofili
nonenzimatici. In consecinta se impun studii suplimentare pentru a stabilii daca acesti compusi bioactivi
din lapte pot fi utilizati ca biomarkeri pentru identificarea "laptelui si produselor lactate cu origine
declarata".

CONCLUZII

Natura furajului de baza din hrana (pasune, fan, s iloz) a determinat modificari profunde in profilul
acizilor grasi, valoarea indicilor lipidici sanogeni, continutul de antioxidanti lipofili si MDA care a fost
utilizata pentru a monitoriza stabilitatea oxidativa a laptelui.
Pasunea proaspata a asigurat c ele mai mari concentratii ale acizilor grasi functionali in lapte (C18:1
trans -11; C18:2 c9,t11; C18:3n -3; C20:5n -3 si C22:6n -3), cea mai mare cantitate de antioxidanti lipofili
(β-caroten, retinol si α -tocoferol) si respectiv cea mai buna stabilitate oxid ativa a laptelui demonstrata de
continutul scazut de malonildialdehida (MDA). Dintre cele doua metode de conservare a ierburilor din
pasune (uscare sau insilozare), fanul a asigurat o concentratie mai mare de acizi grasi functionali si
antiozidanti lipofil i in lapte dar si o stabilitate oxidativa mai buna a laptelui, comparativ cu silozul. Indicii
lipidici sanogeni (raportul FA n-6/n-3, AI si TI) ai grasimii din lapte s -au corelat pozitiv cu conținutul în
acizi grași funcționali, cele mai bune valori fiind înregistrate la laptele obținut pe pășune .
Stabilitatea oxidativa a laptelui a fost corelata negativ (invers) cu continutul in acizi grasi
functionali si pozitiv cu concentratia de α -tocoferol. Concentratia in retinol nu a contribuit semnificativ la
asigu rarea stabilitatii oxidative a laptelui, insa a fost corelata pozitiv cu concentratia de α -tocoferol din
lapte, probabil datorita proprietatilor antioxidante ale tocoferolului si protejarea retinolului. Nu a putut fi
stabilita o corelatie intre continutul laptelui in β -caroten si stabilitatea oxidativa, respectiv continutul
acestuia in MDA (malonildialdehida).
Rezultatele obtinute demonstreaza ca pasunea este o sursa importanta de biocomponente active
care poate adauga laptelui, in mod natural un plus de v aloare nutritionala si o crestere a stabilitatii
oxidative care sa -l califice ca "aliment functional".

1.1.2.4. Efectul utilizarii grăsimilor de tip by -pass asupra profilului acizilor grași și
indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte.

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D., Daraban St., Lup F.G. (2010) – Influence of bypass fats used in ewes’ diets on intake and
on rumenal metabolism. Bulletin of U ASVM Cluj-Napoca; Animal Science and Biotechnologies,
67(1-2): 468; http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/5353/4783 .
MIERLIȚĂ D., Dărăban St., Lup F., Maerescu C. (2010) – The influence of by -pass fats used in ewes diet
on the productive performances and on the fatty acids profile from milk . Lucrari stiintifice, seria
Agronomie, 53(2): 200 -204. http://www.revagrois.ro/PDF/2010_2_202.pdf .
MIERLI TA D., Beteg F., Hebtein T., Salajan Gh. (2002) – Research concerning the ruminal stability of
fats treated with Ca salts (by – pass) used in cows fodder. Bulletin UASVM , Animal Science and
Biotech ., 57: 258 – 262. www.cababstractsplus.org/google/abstract.asp.AcNo=20043102350 .

49
1.1.2.4.1. Studii privind stabilitatea rumenala a grasimilor de tip by -pass si efctul acestora
asupra fermentatiei rumenale

Contextul științific
Este bine cunoscut faptul ca introducerea grasimilor furajere in stare nativa in hrana rumegatoarelor
au o influenta negativa asupra populatiei microbiene din rumen si respectiv asupra proceselor de digestie.
60-90% din acizii grasi polinesaturati (PUFA) d in hrana sunt biohidrogenati in rumen, fiind transformati
in acizi grasi saturati (SFA). Efectele negative ale grasimilor asupra proceselor de fermentatie rumenala
se pot minimiza prin transformarea in saruri de calciu ale acizilor grasi (saponificare) (Ha shem et. al.,
2000). Deoarece sărurile de calciu nu vor fi afectate în rumen, în cele din urmă vor fi supuse digestiei
enzimatice si absorbtiei în abomasum și duoden, sub forma de acizi grasi (Asgari si Daghigh, 2013). Mai
mult decât atât, prevenirea biohi drogenarii acizilor grași esențiali polinesaturați în rumen, crește ulterior
absorbția lor in intestinul subțire si astfel creste oferta metabolica de PUFA, ceea ce poate conduce la o
crestere a concentratiei de acizi grasi functionali in lapte si carne. Sapunurile de calciu sunt cel mai
simplu si economic de obtinut, si in acelasi timp pot fi incorporate cu usurinta in hrana animalelor, fiind
„grasimi uscate” (Jenkins, 1993).
Scopul acestui studiu a fost de a determina stabilitatea rumenala a sarurilor de calciu ale acizilor
grasi prin metoda “in situ ”, precum si a efectului acestora asupra ingestei, productiei de lapte si
metabolismului rumenal la ovine.

Desing experimental, analize de laborator
Pentru obtinerea săpunurilor de calciu (Cs) a fost utilizat uleiul de floarea -soarelui. Saponificarea a
fost realizata în laborator, pe baza de hidroxid de sodiu și soluție de clorură de calciu, folosind metoda de
precipitare descrisă si brevetata de Alexander et al., (2002). Săpunul de calciu format dupa precipitare a
fost spalat cu apa de robinet (pentru inlaturarea excesului de hidroxid de sodiu), apoi a fost uscat la
temperatura camerei si pastrat la frigider pana in momentul folosirii.
Pentru determinarea stabilitatii rumenala a sarurilor de calciu ale acizilor grasi, au fost folosite 3
vaci prevazute cu fistula rumenala permanenta, la Universitatea Godollo din Ungaria. Gradul de
stabilitate rumenala a grasimilor protejate impotriva fermentatiei rumenale (de tip by -pass) a fost stabilit
prin metoda “ in situ” folosind saculeti de poliester “Scrynel” cu textura de 40 microni. Durata de
incubatie a saculetilor in care au fost introduse cca. 6 g grasime saponificata, a fost de: 2, 4, 8 si 12 ore.
Cantitatea de grasime scindata la nivelul rumenului s -a stabil it facand diferenta intre cantitate a de grasime
introdusa in saculeti si cea ramasa dupa incubatie. In paralel, s -a urmarit si modificarea profilul acizilor
grasi din grasimea ramasa in saculeti, prin gaz -cromatografie.
De asemenea, a fost stabilit efectu l suplimentarii dietei oilor in lactatie, cu diferite cantitati de
grasimi protejate, asupra ingestei de SU, productiei de lapte si metabolismului rumenal. 32 oi in lactatie
au fost repartizate randomizat in 4 loturi (8 oi/lot) si alocate aleator la 4 rati i furajere, respectiv 4 doze de
grasime protejata: 0%; 3%; 6% si 9% (% din SU a ratiei). Experimentul a durat patru saptamani din care
primele doua au fost de acomodare a microflorei digestive la noua dieta. Alimentatia s -a facut cu o ratie
formata din fan de deal si 800 g/cap amestec de concentrate, grasimea protejata fiind introdusa in
concentrate (% din SU). Dupa perioada de acomodare, zilnic a fost inregistrata ingesta de SU si productia
de lapte si saptamanal au fost recoltate probe de lapte pentru det erminarea compozitiei chimice a laptelui.
Probele de lapte au fost conservate cu 2 -bromo -2-nitropropan -1-2-diol si depozitate la 40C. Lichidul
rumenal a fost recoltat saptamanal (in aceeasi zi a saptamanii) la 2, 4, 8, 12 si 16 ore dupa furajare cu
ajutor ul sondei bucoesofagiene. Determinarea AGV s -a facut prin gazcromatografie, folosind metoda
descrisa de Frutos et. al. (2004); cantitatea lor fiind exprimata in mg/dl, iar concerntratia lor fiind
exprimata procentual din totalul acizilor grasi volatili ide ntificati.
Datele privind ingesta de SU, productia si compozitia chimica a laptelui si respectiv indicii
specifici proceselor metabolice rumenale au fost prelucrate statistic prin analiza de varianta, folosind

50
testul ANOVA. Diferentele determinate de suplimentarea dietei oilor cu diferite proportii de grasimi
saponificate au fost considerate semnificative pentru p < 0.05.

REZULTATE SI DISCUTII

Prin saponificarea uleiului de floarea -soarelui, profilul acizilor grasi nu s -a modificat in mod
semnifica tiv (fig. 7).

Fig. 7. Influenta saponificarii asupra compozitiei in acizi grasi a uleiului de floarea -soarelui (%)

Dupa 12 ore de incubatie (considerata durata medie de stationare a furajelor in rumen), gradul de
scindare a sapunului de calciu in rumen a fost in medie de 23,19% iar dintre acizii grasi, cel mai afectat a
fost acidul linoleic a carui pondere din totalul acizilor grasi a scazut cu 19,72% (fig. 8). Modificarea
profilului acizilor grasi se datoreaza proceselor de biohidrogenare din rumen prin care sunt saturate
dublele legaturi si respectiv, transferarii gruparii OH- din pozitia cis, forma naturala a PUFA i n pozitia
trans . Asa se explica scaderea ponderii acidului linoleic si cresterea ponderii acidului stearic. Acidul
linoleic (C18:2 cis-9, cis-12) prin biohidrogenare rumenala se transforma mai intai in acid rumenic
(C18:2 cis-9, trans -11, acesta fiind cel mai important izomer al CLA), apoi in acid trans -vaccenic (C18:1
trans -11), iar in final se formeaza acidul stearic (C18:0) ( Griinari si Bauman, 1999).
Suplimentarea dietei oilor cu grasimi saponificate (Cs) a determinat o scadere direct proportionala
a ingestei de SU cu pana la 20,17%. Productia de lapte si continutul in grasime a inregistrat cele mai bune
valori la suplimentarea dietei cu 6% Cs. Prezenta Cs in hrana oilor a avut ca rezultat o scadere a
concentratiei de NH 3 – N din rumen, ceea ce denota o reducere a gradului de scindare a proteinei din
hrana la nivelul rumenului si respectiv o mai buna utilizare a acesteia (fig. 9). Astfel, se poat e concluziona
ca suplimentarea hranei cu Cs a redus intensitatea proceselor de fermentatie rumenala, ceea ce explica si
scaderea cantitatii de metan formata in rumen, calculata pe baza recomandarilor facute de Gomez -C. et.
al. (2007). Toate acestea au asi gurat o mai buna utilizare a proteinei si energiei din hrana, dar si un
impact pozitiv asupra mediului prin reducerea cantitatii de metan formata si eliminata in atmosfera.
Cantitatea de AGV (mM) a scazut in prezenta Cs, iar raportul acetat/propionat a de venit tot mai
putin favorabil productiei de lapte si sintezei de grasime in lapte (tabel 22). Astfel, cresterea cantitatii de
grasimi saponificate in hrana a condus la scaderea proportiei de acid acetic, care are un rol important in
procesul de formare a l aptelui, si a crescut proportia de acid propionic, cu rol important in procesele de
sinteza tisulara. Aceasta modificare se datoreaza faptului ca bacteriile propionice sunt mai rezistente la
actiunea negativa a acizilor grasi nesaturati decat cele acetice (Lebzien, 1998).
110100
A. palmitic A. stearic A. oleic A. linoleic A. linolenic
Ulei de floarea-soarelui Grasimi saponificate

51

Fig. 8. Stabilitatea rumenală a săpunului de calciu
Aceste rezultate sunt in acord cu cele raportate de Manso et. al. (2005) care mentioneaza ca
suplimentul de grasimi din hrana rumegatoarelor contribuie la prevenirea acidozei rumenale, faciliteaza
digestia si absorbtia nutrientilor liposolubili si reduce rata de formare a gazelor de fermentatie.
Trigliceridele care constituie baza grasimilor se hidrolizeaza in rumen si formeaza acizi grasi liberi si
glicerina. Glicerina fermenteaza si se transforma in acid propionic, care este precursor al glucozei si al
unor aminoacizi, intensificand astfel sinteza proteica. In acelasi timp grasimile din hrana rumegatoarelor
conduc la reducerea substantiala a gazelor formate in rumen si eliberate in medi ul inconjurator.

Metan ( CH 4) = 0,5 x Acetate – 0,25 x Propionate + 0,5 x Butyrate (Gomez, 200 0)
Fig. 9. Influența grăsimilor saponificare asupra ingestei si metabolismului ruminal

0102030405060
initial 2 4 8 12ore gradul de scindare acid palmitic acid stearic
acid oleic acid linoleic
152535455565
control 3% CSO 6% CSO 9% CSOmetan A. acetic/A. propionic NH3-N ingesta de SU

52
Table 22. Influenta grasimilor saponificate (Cs) asupra ingestei, productiei de lapte
si metabolismului rumenal.
Treatment SEM Control 3% Cs 6% Cs 9% Cs
Ingesta de SU (kg/zi) 2,23 ± 0,02a 2,05 ± 0,05a 1,90 ± 0,04b 1,78 ± 0,04c 0,17
Productia de lapte
(ml/zi) 587,2 ± 16,21b 608,5 ± 19,92a 634,3 ± 11,97a 505,1 ± 10,13c 26,6
% grasime in lapte 6,09 ± 0,05ab 6,3 ± 0,11a 6,26 ± 0,09a 5,89 ± 0,09b 0,10
pH – rumenal1 5,85 ± 0,04c 6,04 ± 0,05b 6,24 ± 0,02a 6,38 ± 0,08a 0,07
NH 3 – N, mg/dl1 6,00 ± 0,23a 4,80 ± 0,67ab 3,20 ± 0,65b 3,80 ± 0,45b 0,08
Total AGV, mM1 130,8a 124,7b 114,5bc 108,3c 0,69
Acetat1 79,1a 77,4a 65,4b 60,9c 0,62
Propionat1 24,7c 28,2b 31,5a 32,7a 0,17
Butirat1 21,4a 16,4b 13,8b 13,2b 0,12
Acetat/Propionat 3,20a 2,75b 2,07bc 1,86c 0,10
Metan2 44,07a 39,85b 31,72c 28,87c 0,03
Cs-grasimi saponificate (% in SU a concentratelor) ; 1 valorile reprezinta media recoltarilor la 2, 4, 8, 12 si 16 h dupa furajare;
2 CH4 = 0,5 x Acetate – 0,25 x Propionate + 0,5 x Butyrate (Gomez -Cortes et. al. 200 0);
– literele plasate ca exponenti indica diferen te semnificative ale valorilor : a>b>c.

In concluzie, proportia maxima de grasime saponificata ce poate fi folosita in hrana oilor in
lactatie, fara a influenta semnificativ procesele de fermentatie rumenala, este de 6% din SU a ratiei.
Cresterea ponderii grasimilor saponificate la 9% din SU a ratiei furajere, are o influenta negativa asupra
ingestei si productiei cantitative si calitatii laptelui, dar si asupra activtatii bacteriilor celulozolitice si
productiei de acid acetic din rumen, met abolismul rumenal devenind astfel favorabil sintezelor tisulare.

1.1.2.4.2. Efectul utilizarii grasimilor de tip by -pass asupra profilului acizilor grasi si indicilor
lipidici sanogeni ai grasimii din lapte

Contextul științific
Efectul grăsimilor introduse în hrana rumegătoarelor este determinat de nivelul lor, sursa și tipul
acestora, structura rației și sursa de glucide din hrana (Malgorzata et. al., 2001). Grăsimile utilizate în
hrana rumegătoarelor sunt hidrogenate în rumen ceea ce duce la creș terea gradului de saturare a acestora.
O soluție pentru îmbunătățirea gradului de valorificare a grăsimilor și mai ales pentru creșterea gradului
de absorbție a PUFA în intestinul subțire ar fi protejarea acestora împotriva fermentației rumenale. Cea
mai eficientă metodă de protejare a grăsimilor o reprezintă tratarea acestora cu săruri de calciu (Chilliard
et. al., 1993).
Sub formă neprotejată grăsimile sunt recomandate în hrana oilor în cantitate de 20 -25 g/zi (Mele
M., et. al. 2007), iar sub formă prote jată pot fi introduse în hrană în cantități maxime de 190 g/zi, in
functie de nivelul productiei de lapte (peste 2 l/zi) si structura ratiei furajere (Gargouri A., 2005).
Cercetari efectuate anterior au demonstrat ca suplimentarea hranei rumegatoarelor cu grasimi
protejate sau in stare nativa, influenteaza productia si compozitia laptelui (Banks et. al., 1990; Rotunno et.
al., 1998; Antongiovanni et. al., 2002; Martini et. al., 2004; Gargoni et. al., 2006), insa exista si rezultate
contradictorii determinat e de complexitatea mecanismelor fiziologice si a factorilor implicati in sinteza si
controlul acizilor grasi din lapte.
Scopul cercetarilor efectuate a constat in evaluarea efectelor suplimentarii hranei oilor in lactatie cu
diferite tipuri de grasimi sap onificate (ulei de floarea -soarelui, ulei de rapita si untura de porc), asupra
performantelor productive, profilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte.

53
Desing experimental, analize de laborator
Pentru realizarea obiective lor cercetarii, 48 oi Turcana in lactatie, relativ omogene ca varsta
(lactatia 2 – 4), productie de lapte si masa corporala au fost repartizate randomizat in 4 grupe alocate
aleatoriu la una din cele 4 ratii furajere:
 C –ratie standard (de control – fara supliment de grasimi sponificate);
 SO – ratie suplimentata cu 6% ulei de floarea -soarelui saponificat (% din SU);
 RO – ratie suplimentata cu 6% ulei de rapita saponificat (% din SU);
 GR – ratie suplimentata cu 6% untura de porc saponificata (% din SU).
Saponificarea grasimilor s -a facut in laborator, dupa metoda descrisa in subcapitolul anterior
(Alexander et al., 2002) , acestea fiind zilnic introduse in amestecul de concentrate. Alimentatia s -a facut
ad libitum cu fan (fan de lucerna si fan de deal in r aport de 1:1) si 800 g/zi amestec de concentrate,
asigurand astfel pentru oile din loturile experimentale un supliment de cca. 124 g grasime
saponificata/cap/zi. Ratia furajera a asigurat cerintele nutritionale (nivelul de energie si proteine)
recomandate pentru oile in lactatie (Cannas et. al., 1998), pentru a elimina orice interferente de nutritie la
experimentul realizat. Ratia de concentrate a fost administrata de doua ori pe zi, aproximativ la h 900 si
1900.
Experimentul a durat 14 saptamani din care p rimele doua au fost de acomodare a microflorei
digestive la noua ratie furajera, iar in aceasta perioada nu a fost facuta nici o determinare. Dupa perioada
de acomodare, zilnic a fost inregistrata ingesta de SU si productia de lapte si saptamanal au fost r ecoltate
probe de lapte pentru determinarea compozitiei chimice si profilului acizilor grasi (FA) din grasimea din
lapte. Pentru analize au fost folosite probe de lapte compuse formate din lapte muls dimineata si lapte
muls seara in raport constant de 60 : 40 (am : pm). Probele de lapte pentru analiza FA au fost congelate
imediat la – 200C pana la analiza, iar esantioanele de lapte pentru analiza componentelor chimice au fost
conservate cu 2 -bromo -2-nitropropan -1-2-diol si depozitate la 40C.
Probele de suc rumenal pentru stabilirea profilului acizilor grasi au fost recoltate individual in
saptamana a zecea dupa inceperea experimentului, dupa 2, 4, 8 si 12 ore de la furajare. Extractia lipidelor
din sucul rumenal, filtrat in prealabil, s -a realizat dupa meto da descrisa de Bigh (1979) iar purificarea a
fost realizata cu o solutie de 20% HCl, hexan si standard intern (Sigma -Aldrich) si centrifugare la 200 g
timp de 5 min. Identificarea s -a facut prin gaz -cromatografie. Paralel au fost recoltate si probe de sang e
prin metoda vacuutainer.
Extracția grasimilor din biofluide (lapte si suc rumenale), metilarea, separarea si cuantificarea
acizilor grasi pe baza timpilor de retentie s -a facut folosind aparatura, metodele de laborator si parametrii
de functionare ai gaz cromatografului, descrise in subcapitolele anterioare.
Rezultatele obtinute (ingesta de Su, productia si compozitia chimica a laptelui, indicii metabolici
sangvini si rumenali, profilul acizilor grasi din rumen, continutul in FA si indicii lipidici sanogeni ai
grasimii din lapte) au fost analizate prin procedu ra SAS (versiunea 8.0; SAS Inst., Inc, Cary, NC) pentru
masuratori repetate si comparate cu testul ‘t’. Efectele incluse in modelul statistic au fost: control vs.
grasimi saponificate; grasimi vegetale vs. grasimi animale si ulei de floarea -soarelui vs. ul ei de rapita.
Diferentele determinate de suplimentarea dietei oilor cu grasimi saponificate au fost considerate
semnificative pentru p < 0.05.

REZULTATE SI DISCUTII

Ingesta de SU, productia de lapte si fermentatia rumenala
Grasimile protejate testate in alimentatia oilor in lactatie s -au caracterizat printr -un continut ridicat
in acizi grasi polinesaturati si in special in acid linoleic, in cazul SO (ulei de floarea -soarelui) si RO (ulei
de rapita). Fata de acestea untura de porc saponificata (GR) a avut un continut mai ridicat in acizi grasi
saturati, in special acid palmitic si stearic, dar si mononesaturati, in principal in acid oleic (tabel 23).

54
Tabel 23. Structura în acizi grași a surselor de grăsime saponificata utilizate
Acizi grasi (% din FAME) SO RO GR
C16:0 palmitic 7,45 5,44 18,12
C16:1 palmitoleic 0,30 NI 1,74
C18:0 stearic 4,29 3,40 15,50
C18:1 oleic 21,35 20,10 34,20
C 18:2 n -6 linoleic 60,45 61,60 16,60
C 18:3 n -3 linolenic 1,21 7,40 1,12
C 20:1 eicosenoic 0,52 1,96 0,72
SFA 11,86 10,05 40,34
MUFA 21,89 22,56 36,66
PUFA 66,25 67,39 23,00
SO – ulei de floarea -soarelui saponificat; RO – ulei de rapita saponificat; GR – untura de porc saponificata.

Suplimentarea hranei oilor cu grasimi saponificate a determinat o scadere a ingestei zilnice de SU,
cu pana la 5,72%, dar a crescut productia de lapte in zilele de testare cu pana la 14,6% (551 ml/zi vs. 631
ml/zi) si continutului laptelui in grasime cu pa na la 7,2% (72,1 g/l vs. 77,3 g/l) in timp ce continutul in
proteina (N x 6,38) a scazut semnificativ, in principal pe seama scaderii nivelului de uree cu cca. 4,6 –
12,3% (tabel 24).
Cele mai evidente modificari fata de lotul de control, au fost constatat e in cazul folosirii sarurilor
de calciu ale acizilor grasi proveniti din uleiurile vegetale; intre cele doua surse nefiind inregistrate
diferente semnificative.
Indicii metabolici investigati au scos in evidenta o crestere semnificativa a trigliceridelor sangvine
si a calcemiei in prezenta grasimilor saponificate, mai ales in cazul utilizarii grasimii de porc (tabel 25).

Tabel 24. Influenta diferitelor surse de grasimi protejate din hrana oilor asupra ingestei de SU, productiei
de lapte si compozitiei ac esuia.
Treatmente SED Semnif. diferente
C SO RO GR 1 2 3
Ingesta de SU (g/zi) 2183 2057 2024 2079 141,4 * NS NS
Productia de (g/zi):
– – lapte
– – proteina (Nx6,38)
– – grasime
– – lactoza
551
35,60
48,16
25,84
623
36,51
48,16
30,02
631
37,16
48,33
30,22
597
34,27
44,23
27,64
83,54
12,32
9,47
5,89
*
NS
**
*
NS
NS
*
NS
NS
NS
NS
NS
Compozitia, g/L lapte
– – proteina (Nx6,38)
– – grasime
– – lactoza 64,6
72,1
46,9 58,6
77,3
48,2 58,9
76,6
47,9 57,4
74,1
46,3 0,87
0,73
0,37 *
*
NS NS
NS
NS NS
NS
NS
Uree g/L lapte 0,65 0,59 0,57 0,62 0,03 * NS NS
C = control; SO = ulei de floarea -soarelui saponificat; RO = ulei de rapita saponificat; GR = untura de porc
saponificata; 1 = Control vs. Grasimi saponificate ; 2 = grasimi vegetale saponificate (SO si RO) vs. Grasimi
animale saponificate (GR) ; 3 = SO vs. RO. NS – p>0,05 ; * p<0,05 ; ** p<0,01.

Tabel 25. Influența diferitelor tipuri de grăsimi utilizate în hrană asupra ind icilor metabolici sanguini
Tratament
C SO RO GR
Glucoză (mg/dl) 72,48±1,59a 67,51±1,39b 68,29±2,18ab 70,18±2,34a
Uree (mg/dl) 33,14±1,73 32,95±2,01 32,48±1,61 32,87±2,10
TG (mg/dl) 28,73±1,34c 69,5±2,07ab 60,4±3,71b 74,81±6,93a
Proteine (g %) 7,12±0,18 6,69±0,43 6,28±0,32 6,84±0,29
Ca (mg/dl) 8,32±1,74b 10,01±1,03a 11,32±2,14a 10,76±2,12a
Creatină (mg/dl) 0,70±0,04 0,63±0,11 0,63±0,05 0,67±0,07
G.O.T. (mUI/ml) 4,93±0,21 4,76±0,14 4,70±0,30 4,27±0,29
G.P.T. (mUI/ml) 5,89±0,45 5,27±0,32 5,30±0,19 5,81±0,32
a,b literele plasate ca exponenti indica diferente semnificative ale valorilor, a > b.
C = control; SO = ulei de floarea -soarelui saponificat; RO = ulei de rapita saponificat; GR = untura de porc
saponificata;

55
Cea mai mare concentratie de acid stearic in lichidul rumenal a fost inregistrata la 8 ore dupa
hranire, iar cea de acid vaccenic (VA) si CLA la 4 ore dupa furajare. Concentratia de acid linoleic
(C18:2n -6) a scazut treptat ca urmare a biohidrogenarii acestuia, si tran sformarii succesive in acid
rumenic (C18:2 c9,t11 –cel mai important izomer al CLA) apoi in acid trans -vaccenic (C18:1 trans -11) si
in final in prin saturare in acid stearic (C18:0) ( Griinari si Bauman, 1999) . Cele mai mari concentratii de
VA si CLA in suc ul rumenal au fost obtinute in cazul utilizarii uleiurilor vegetale saponificate (SO si
RO), in structura carora acidul linoleic reprezinta peste 60% din totalul acizilor grasi (fig. 1 0).

Fig. 1 0. Dinamica profilului acizilor grasi din lichidul rumenal, dupa furajare

La nivelul rumenului, grasimile saponificate din hrana au condus la reducerea cantitatii de AGV si
de metan si la ingustarea raportului acid acetic : acid propionic, acesta devenind m ai putin favorabil
productiei de lapte.
Trigliceridele care constituie baza grasimilor se hidrolizeaza in rumen si formeaza acizi grasi liberi
si glicerol. Glicerolul fermenteaza si se transforma in acid propionic, fiind explicata astfel coreletia
pozitiva intre prezenta garasimilor saponificate in hrana si modificarea raportului principalilor acizi grasi
volatili formati in rumen, in favoarea acidului propionic. In acelasi timp grasimile din hrana
rumegatoarelor conduc la reducerea substantiala a gazelor formate in rumen si eliberate in mediul
inconjurator. Astfel, compoarativ cu lotul de control, suplimentarea hranei oilor cu grasimi saponificate a
dus, la nivelul rumenului, la reducerea aciditatii (valoarea pH a crescut) cu pana la 6,6%; la reducerea
cantitatii de AGV formata in timpul procesel or de fermentatie cu pana la 27,4%; la reducerea cantitatii de 0,51,52,53,54,5
2 ore 4 ore 8 ore 12 oreC 18:2 cis 9, trans 11 (CLA)
161116212631
2 ore 4 ore 8 ore 12 oreC 18:1 trans -11 (VA)
152025303540
2 ore 4 ore 8 ore 12 oreC 18:0 (A. stearic)
0,51,52,53,54,5
2 ore 4 ore 8 ore 12 oreC 18: 2n-6(LA)

56
metan formata in rumen cu pana la 12,5% si la reducerea raportului a. Acetic / a. Propionic cu pana la
31,2% (tabel 26). Cele mai importante modificari au fost constatate in cazul utilizarii sa rurilor de calciu
ale acizilor grasi proveniti din uleiurile vegetale si in special din uleiul de rapita (RO).

Tabel 26. Efectul diferitelor surse de grăsime asupra proceselor de fermentație rumenală
C SO RO GR
pH rumenal 6,08±0,09 6,45±0,06 6,48±0,05 6,24±0,08
Total AGV (mg/100 ml)1
Acetat (%)
Propionat (%)
Butirat (%)
Acetat/Propionat
Metan2 12,91a±0,12
62,33±0,81a
19,04±0,52c
13,20±0,38b
3,27/1a
33,00a 11,42ab±0,09
54,73±0,49b
23,29±0,41b
15,00±0,51a
2,35/1b
29,04b 11,07ab±0,09
55,60±0,39b
24,71±0,73a
14,50±0,33a
2,25/1b
28,87b 9,37b±0,11
54,58±0,73c
25,17±0,56a
15,38±0,38a
2,35/1b
29,19b
1valori medii obtinute la 2, 4, 8 si 12 ore dupa furajare; 2CH 4 = 0,5 x Acetat – 0,25 x Propionat + 0,5 x Butirat
a,b literele plasate ca exponenti indica diferente semnificative ale valorilor, a = valoarea cea mai mare: a>b. C =
control; SO = ulei de floarea -soarelui saponificat; RO = ulei de rapita saponificat; GR = untura de porc saponificata;

Profilul acizilor grasi din lapte
Oile care au primit in hrana grasimi saponificate au produs lapte cu un continut mai scazut de FA
saturati, in special de acid capric (C10:0), acid lauric (C12:0), acid miristic (C14:0) si mai ridicat in FA
polinesaturati, in principal in CLA cis -9, trans -11 si acid α-linolenic (ALA, C18:3n -3), ca reprezentant
principal al familiei n -3 FA (tabel 27).
Astfel, cu cat grasimile saponificate utilizate in hrana au avut un continut mai ridicat in acid
linoleic (C18:2), cu atat la nivelul rumenului s -a format o cantitate mai mare de CLA si VA (precursor
pentru sinteza CLA), iar in profilul acizilor grasi din lapte a crescut ponderea FA functionali si in special
a CLA si VA.
FA cu lant scurt si mij lociu (C4:0 – C14:0 si aproximativ jumatate din C16:0) care sunt rezultatul
sintezei de novo in glanda mamara, pe baza acidului acetic si ß – hidroxibutirat rezultati in fermentatia
rumenala, au avut o pondere semnificativ mai mica in prfilul acizilor gras i din grasimea laptelui provenit
de la oile in hrana carora s -au folosit grasimi saponificate si in special de origine vegetala. Aceste
rezultate sunt in acord cu cele gasite de Chilliard Y (2003) si Addis et. al. (2005) care mentioneaza ca
ponderea acizi lor grasi cu lant scurt si mijlociu in grasimea din lapte este direct proportionala cu nivelul
productiei, concentratia energetica a hranei dar depinde si de specificul microflorei rumenale. Acizii grasi
cu lant lung (LCFA) din grasimea din lapte au avut o tendinta opusa SCFA si MCFA. Aceasta grupa de
acizi grasi a fost influentata semnificativ de suplimentul de grasime saponificata din hrana; cea mai mare
valoare fiind inregistrata in laptele oilor din lotul RO, in hrana carora s -a folosit ulei de rapita s aponificat
(p<0.01).
Continutul grasimii din lapte in n -3 FA a fost influentat de suplimentul de grasime saponificata din
hrana; acesti FA sunt de origine alimentara, concentratia lor in lapte fiind dependenta de cantitatea lor in
rumen. Cele mai mari concentratii de acid lino lenic in lapte au fost inregistrate la oile din lotul RO, acesta
fiind corelat cu aportul mai mare de ALA din hrana. Valorile obtinute in acest studiu pentru continutul
grasimii din lapte in n -3 FA si in special in ALA (C18:3n -3) sunt comparabile cu cele r aportate in studii
anterioare (Dimitrov T., 2001; Mihaylova G., 2004; Mele M., 2006; Federica S., 2008; Gerchev G., 2009;
De La Fuente L.F., 2009; Sanchez J.P., 2010).
Desi EPA, DPA si DHA provin din metabolizarea acidului linolenic din hrana, care a scap at
proceselor de biohidrogenare rumenala, aportul mai mare de ALA prin hrana (lotul RO) nu a asigurat o
crestere semnificativa a EPA, DPA si DHA in grasimeadin lapte, fata de cazul suplimentarii dietei cu ulei
de floarea -soarelui bogat in acid linoleic (lo tul SO). Se poate concluziona ca sinteza EPA, DPA si DHA
din acidul α -linolenic in organismul animal pare a fi limitată si ineficienta și, astfel, uleiurile bogate in
ALA, chiar si protejate impotriva biohidrogenarii rumenale, nu sunt o sursa buna de acizi grasi atunci

57
când obiectivul este de a crește concentratia de EPA, DPA și DHA în grasimea din lapte. Suplimentarea
hranei rumegatoarelor cu ulei de pește s -a dovedit a fi mai eficienta pentru a creste concentratia de EPA,
DPA și DHA in grasimea din lapte comparativ cu uleiul de in, desi ambele surse de grasime sunt bogate
in ALA, precursorul acestor acizi grasi (Cooper et al., 2004; Ribeiro et al., 2011).

Tabel 27. Influenta suplimentului de grasimi saponificate din hrana asupra
profilului acizilor grasi din lapte (% din FAME)
Acidul gras Loturi SEM Semnif. difer.
C SO RO GR 1 2 3
C4:0 2,18 2,05 2,14 2,21 0,069 NS NS NS
C6:0 2,29 2,23 2,66 2,99 0,087 NS NS NS
C8:0 1,55 1,63 2,07 2,23 0,123 * * *
C10:0 9,86 8,81 9,67 9,18 0,481 NS * *
C12:0 7,65 6,34 6,01 7,03 0,533 * * NS
C14:0 10,21 9,48 8,78 10,35 0,478 * NS NS
C15:0 1,22 1,23 0,82 1,52 0,035 NS NS NS
C16:0 28,62 25,99 22,69 26,76 1,694 ** ** *
C17:0 0,42 0,55 0,64 0,82 0,027 ** ** NS
C18:0 13,36 11,44 9,94 13,17 0,580 * ** *
C14:1 0,44 0,70 0,81 0,44 0,047 ** *** *
C16:1 1,57 2,06 2,02 1,90 0,364 ** NS NS
C18:1 trans -11 (VA) 4,31 5,70 7,42 5,13 0,537 ** ** *
C 18:1 cis si trans 11,02 14,99 15,92 10,52 0,714 ** *** NS
C 18:2 n -6 cis si trans 1,89 2,54 2,65 2,03 0,15 * * NS
C 18:2 c-9, t-11 CLA 1,86 2,12 2,56 1,91 0,145 ** * *
C 18:3 n -6 0,45 0,83 0,85 0,70 0,178 ** NS NS
C 18:3 n -3 (ALA) 0,54 1,26 2,27 0,56 0,225 *** *** ***
C 20:4 n -6 0,16 0,18 0,19 0,16 0,02 * * NS
C 20:5 n -3, EPA 0,11 0,13 0,15 0,10 0,04 NS NS NS
C 22:3 n -3 0,07 0,07 0,07 0,07 0,02 NS NS NS
C 22:5 n -3, DPA 0,13 0,15 0,15 0,12 0,03 NS NS NS
C 22:6 n -3, DHA 0,09 0,12 0,12 0,10 0,03 * NS NS
SCFA 15,88 14,72 16,54 16,61 0,428 NS NS NS
MCFA 49,71 45,80 42,13 48,00 1,031 * ** *
LCFA 34,41 39,48 41,33 35,39 0,673 * ** NS
SFA 77,36 69,75 65,42 76,26 0,958 * ** *
MUFA 17,34 23,45 26,17 17,99 0,597 ** ** *
PUFA 5,30 6,80 8,41 5,75 0,390 ** ** *
n-3 FA 0,94 1,73 2,76 0,95 0,073 * * **
n-6 FA 2,50 3,55 3,69 2,39 0,091 * * NS
C=control; SO = ulei de floarea -soarelui saponificat; RO = ulei de rapita saponificat; GR = untura de porc
saponificata;
1 = Control vs. Grasimi saponificate ; 2 = grasimi vegetale saponificate (SO si RO) vs. Grasimi animale saponificate
(GR) ; 3 = SO vs. RO. NS – p>0,05 ; * p<0, 05 ; ** p<0,01; *** p<0,001.

Indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte
Raporturile PUFA/SFA (0,07 – 0,13) au fost considerabil mai mici decât valorile recomandate
pentru alimentatia rationala a omului (peste 0.45 – Simopoulos, 2002) ca urmare a nivelului ridicat de
acizi grasi hipercolesterolemianti (HFA: C12:0, C14:0, C16:0) . Cu toate acestea suplimentarea ratiei oilor
cu uleiuri vegetale saponificate, dar mai ales cu ulei de rapita saponificat, a condus la o imbunatatire
semnificativa a calitatii sanogene a grasimii din lapte, prin cresterea raportului PUFA/SFA (tabel 28).
Uleiurile vegetale saponificate din hrana oilor in lactatie (SO si RO) au condus la imbunatatirea
semnificativa a raportului n -6/n-3 FA din grasimea laptelui (2,05 – 1,33/1, fata de 2,66 – 2,51/1 cat s -a
inregistrat in cazul lotului de control si lotului i n hrana carora s -a folosit grasime de porc saponificata).
Astfel, raportul omega -6/omega -3 in grasimea din lapte, obtinut in studiul nostru fiind mai bun decat
valoarea recomandata de nutritionisti, respectiv sub 4:1 ( Simopoulos, 2006) .

58
Scaderea continut ului in FA saturati a grasimii din lapte in cazul oilor in hrana carora s -au folosit
uleiuri vegetale sponificate (SO si RO) a dus la scaderea semnificativa (p<0,01) a indexului aterogenic
(AI) si trombogenic (TI), care caracterizeaza grasimile alimentare sub aspectul impactului asupra sanatatii
consumatorului; grasimile cu indice aterogenic si trombogenic mare fiind mai daunatoare sanatatii umane.
Astfel, comparativ cu lotul de control, valoarea indexului aterogenic a scazut cu 43,4%; 31,96% si 7,03%
prin utilizarea grasimilor saponificate in hrana (ulei de rapita, ulei de floarea -soarelui si respectiv untura
de porc). Imbunatatire AI si TI este pusa, in special pe seama aportului crescut de acid linoleic si acid α –
linolenic, asigurati de uleiurile vegetale saponificate, care s -a corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al
grasimilor din lapte in acizi grasi functionali (FA n -3, CLA si TVA).

Tabel 28. Influenta suplimentului de grasimi saponificate din hrana asupra
indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte
Indicii lipidici sanogeni Loturi SEM Semnif. Difer*.
C SO RO GR 1 2 3
PUFA/SFA 0.07 0.10 0.13 0.08 0.02 * * *
MUFA/SFA 0.64 0.66 0.64 0.63 0.05 NS NS NS
n-6/n-3 PUFA 2.66 2.05 1.33 2.51 0.25 * * **
HFA 46.48 41.81 37.48 44.14 1.14 * ** *
HFA/UFA 2.05 1.38 1.08 1.86 0.17 * ** NS
AI 3.41 2.32 1.84 3.17 0.12 ** ** *
TI 3.78 2.28 1.61 3.50 0.23 ** *** **
h/H 0.44 0.66 0.85 0.48 0.03 * ** **
LA/ALA 3.50 2.02 1.17 3.62 0.32 ** *** **
VA/CLA 2,31 2,68 2,89 2,68 0,196 * NS NS
DI (18) 53.43 64.39 70.13 54.30 1.24 * ** *
DI (18:2 c9,t11) 30.14 27.11 25.65 27.13 0.78 * NS NS
*1 = Control vs. Grasimi saponificate ; 2 = grasimi vegetale saponificate (SO si RO) vs. Grasimi animale
saponificate (GR) ; 3 = SO vs. RO. NS – p >0,05 ; * p <0,05 ; ** p <0,01; *** p <0,001.

Introducerea grasimilor saponificate in hrana oilor a condus la reducerea intensitatii proceselor de
desaturare cu pana la 14,9%. Toate aceste modificari sunt in acord cu concentratia mai mica de acid
stearic (C18:0) din lapte la oi le in hrana carora s -au folosit grasimi saponificate bogate in acid linoleic;
acidul stearic fiind produsul final al al biohidrogenarii rumenale a acizilor grasi polinesaturati din hrana si
in special a acidului linoleic (Chilliard et al., 2007). In plus, raportul TVA/CLA din lapte, sugereaza ca in
cazul ratiei SO si RO, o cantitate mai mica de VA a fost transformata prin desaturare in C18:2 c9,t11.
Indexul de desaturare pentru C18 (DI 18) a inregistrat valori mai mari la oile furajate cu ratii
suplimentate cu grasimi vegetale saponificate ceea ce explica concentratia mai mare de acid vaccenic
(C18:1, t11) si mai mica de acid stearic (C18:0) din grasimea din lapte.

CONCLUZII

Proportia maxima de grasime protejata ce poate fi folosita in hrana oilor, fara a influenta
semnificativ procesele de fermentatie rumenala, este de 6% din SU a ratiei.
Prezenta grasimilor in hrana a dus la scaderea ingestei de SU, insa productia de lapte si continutul
acestuia in grasime au crescut, chiar daca raportul acid acetic/acid propionic s -a modificat in favoarea
acidului propionic, devenind astfel tot mai putin favorabil productiei de lapte. Valoarea pH -ului rumenal a
crescut, devenind favorabil activitatii microflorei rumenale. Remarcabil este faptul ca in prezenta
grasimilor p rotejate, a scazut concentratia de N -NH 3 din rumen, ceea ce denota o reducere a intensitatii
proceselor de degradare rumenala a proteinei si o mai buna utilizare a acesteia prin digestie enzimatica.
De asemenea s -a inregistrat o scadere a cantitatii de met an formata in rumen, ceea ce semnifica o mai
buna utilizare a energiei din hrana dar si o reducere a impactului asupra mediului.
Suplimentarea hranei oilor in lactatie cu diferite tipuri de grasimi saponificate a determinat o
scadere a ingestei zilnice de SU, cu pana la 5,72%, dar a crescut productia de lapte in zilele de testare cu

59
pana la 14,6% si continutul laptelui in grasime cu pana la 7,2%, in timp ce continutul in proteina (N x
6,38) a scazut semnificativ, in principal pe seama scaderii nivelului de uree cu cca. 4,6 – 12,3%.
Oile care au primit in hrana grasimi saponificate au prezentat tendinta de a produce lapte cu un
continut mai scazut de FA saturati si mai ridicat in FA polinesaturati (cu pana la 39,8% ), in principal in
FA functionali (CLA cis-9, trans -11; FA n -3 si C18:1 trans -11).
Cu cat grasimile saponificate utilizate in hrana au avut un continut mai ridicat in acid linoleic
(C18:2), cu atat la nivelul rumenului s -a format o cantitate mai mare de CLA si VA (precursor pentru
sinteza CLA), ia r in profilul acizilor grasi din lapte a crescut ponderea FA n -3 (ALA, EPA si DHA), CLA
si VA.
Aportul crescut de acid linoleic si acid α -linolenic, asigurati de uleiurile vegetale saponificate, care
s-au corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al grasi milor din lapte in acizi grasi functionali (FA n -3,
CLA si TVA) a dus la scaderea semnificativa (p<0,01) a raportului n -6 / n -3 FA, dar si a indexului
aterogenic (AI) si trombogenic (TI), care demonstreaza imbunatatirea calitatii sanogene a grasimilor din
lapte.
Introducerea grasimilor saponificate in hrana oilor a condus la reducerea intensitatii proceselor de
desaturare DI (18:2 c9,t11) cu pana la 14,9%, ceea ce explica concentratia mai mica de acid stearic
(C18:0) din lapte la oile in hrana carora s -au folosit grasimi sapon ificate bogate in acid linoleic . In plus,
raportul VA/CLA din lapte, sugereaza ca in cazul ratiei SO si RO, o cantitate mai mica de VA a fost
transformata prin desaturare in C18:2 c9,t11. Indexul de desaturare pentru C18 (DI 18) explic a
concentratia mai mare de acid vaccenic (C18:1, t11) si mai mica de acid stearic (C18:0) din grasimea din
lapte.

1.1.2.5. Optimizarea alimentației oilor în perioada cu temperaturi ridicate în vederea
îmbunătățirii profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lap te

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D., Daraban St., Lup F., Chereji A. (2011) – The effect of grazing management and camelina
seed supplementation in the diet on milk performance and milk fatty acid composition of dairy ewes.
J. Food, Agric . & Environ ., 9 (3&4): 368 -373. www.isfae.org/scientficjourna/2011/issue3.php (IF –
0.425).
MIERLITA D. (2013) – Grazing management of dairy ewes improves fatty acid profile of milk fat.
Wulfenia Journal, 26(2): 280 -300. www.multidisciplinarywulfenia.org (IF – 0,267).
MIERLITA D. (2015) – Effects of part -time grazing and feeding management on the fatty acid
composition and antioxidant capacity in the milk of Turcana ewes. Journal of Food, Agriculture &
Environment Vol.13 (2): 130 -137; http://world -food.net/download/journals/2015 -issue_2/2015 –
issue_2 -agriculture%20/a8.pdf . (IF – 0,44).
MIERLITA D. (2015) – Conjugated linoleic acid and ω -3 fatty acid in sheep milk was increased by part –
time grazing and camelina seed diet. Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.13 (2): 76 -81;
http://world -food.net/download/journals/2015 -issue_2/2015 -issue_2 -food/f9.pdf. (IF – 0,44);

Contextul științific
Creșterea oilor de lapte pe pășune este justificată nu numai de costul redus de hrănire, dar mai ales
de calitatea nutrițională și sanogena superioara a laptelui obținut, în comparație cu cel obținut de la oile
hranite cu ratii mixte formate din furaje con servate (Mierlita, 2012; Renobales et al., 2012). Alimentatia
oilor numai pe pasune fara niciun supliment, crește proporția de acizi grasi benefici din grasimea laptelui,
insa productia zilnica de lapte este redusa (Kalac și Samkova, 2010).
In timpul veri i (iulie -august), datorita temperaturilor ridicate si reducerii cantitatii de precipitatii,
productia si calitatea pasunii scad, astfel ca pentru sustinerea productiei de lapte, completarea ratiei cu

60
furaje conservate (in special concentrate si/sau fan) es te o practica frecvent intalnita in fermele de profil,
realizata cu scopul de a creste ingesta de SU si respectiv productia de lapte (Molle et al., 2008). Această
practica a alimentatiei oilor in perioada de pasunat are o influenta negativă asupra calități i sanogene a
grăsimi din lapte (Addis et al., 2009; Gomez -Cortes et al., 2009; Harvas et al., 2009; Valvo et al., 2006;
Marques et al., 2005). Pentru a îmbunătăți caracteristicile nutriționale și impactul grăsimii din lapte
asupra sănătății umane, profilul acizilor grași (FA) trebuie să fie modificat prin creșterea procentului de
acizi grași functionali (omega -3, CLA si VA) în detrimentul acizi grași saturați (SFA). Cresterea ponderii
acizilor grasi functionali din lapte se realizează prin creșterea aportul ui de acid linoleic (C18:2n -6) și acid
α-linolenic (C18:3n -3) in hrana ( AbuGhazaleh et al. , 2002, 2003; Rego et al., 2005).
De aceea s -a propus utilizarea semintelor /uleiului de camelina ( Camelina sativa ) ca strategie pentru
a evita compromiterea profilului FA din lapte , datorita continutul ui lor ridicat in acid linoleic si linolenic,
si pentru ca s -au dovedit eficace in consolidarea CLA c9,t11; FA n -3 si VA in grasimea din lapte la vaci
(Hurtaud and Peyraud, 2007). In plus, sunt limitate datele di sponibile privind efectul semintelor /uleiului
de camelina asupra profilului FA din grasimea din lapte la oi.

1.1.2.5.1. Influența suplimentării rației pe pășune asupra profilului acizilor grași
și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte.

Acest studiu a fost realizat cu scopul de a studia efectele suplimentarii dietei oilor pe pasune (P), cu
fan si concentrate standard (PH) sau fan si concentrate ce contin seminte de camelina (PHCs) asupra
productiei de lapte, compozitiei laptelui, continutu lui in FA functionali si indicilor lipidici sanogei ai
grasimii din lapte.

Desing experimental, analize de laborator
Treizeci oi Țurcană multipare (BW = 44,6 ± 1.12 kg) la mijlocul lactației (60 -80 zile de lactație) au
fost împărțite în 3 grupuri omogene (n=10), echilibrat pentru producția de lapte, BW, zile de lactatii,
numărul de lactații (lactatia 2 -3) și numărul de miei fatati (n=1). Cele trei grupuri au fost alocate aleatoriu
la una din cele trei diete experimentale: P – pasune, PH – pasune + fan + co ncentrate, PHCs – pasune + fan
+ concentrate in care s -au introdus seminte de camelina (100 g/cap).
Toate oile au fost pășunate împreună 12 ore/zi pe o pășune de munte (1248 m altitudine). Fanul a
fost asigurat ad libitum de doua ori pe zi, cate 60 min., dupa muls. Concentratele (500 g/zi) au fost
administrate de doua ori pe zi, in parti egale, in timpul mulsului. Semintele de camelina au fost folosite ca
sursă de grăsime (38,2% grăsime brută) bogata in FA polinesaturați (65,8% din FAME) (Hurtaud și
Peyrau d, 2007). Semințele de camelina au fost incluse în amestecul concentrat în proportie de 20%, adică,
100 g/cap/zi, care a oferit un supliment de grăsime de circa 38 g/zi pentru oile din grupa corespunzătoare.
Amestecurile de concentrate au fost izoenergetic e și izoproteice (tabel 29).

Table 29. Compozitia si caracteristicile nutritive calculate ale amestecului de concentrate.
Concentrat standard Concentrat cu seminte
de camelina
Ingrediente amestec de concentrate (g/kg)
Porumb 605 215
Triticale 190 435
Sroturi de soia 155 100
Seminte de camelina – 200
Premix vitamino -mineral 50 50
Valoarea nutritiva calculata
PDIE (g/kg SU) 131.5 130.8
PDIN (g/kg SU) 123.2 124.7
EN L (kcal/kg SU) 2032 2086

61
Durata experimentului a fost de zece saptamani, insa aceasta a fost precedata de o perioada
preexperimentala, in care au fost constituite cele trei loturi de oi relativ omogene si in acelasi timp a fost
facuta trecerea treptata la conditiile de intretinere si furajare specifice experimentului .
Prelevarea probelor de analiza (furaje si lapte), pregatirea si pastrarea pana la efectuarea analizelor
de laborator au fost similare cu cele prezentate in subcapitolele anterioare. Compozitia chimica a laptelui
a fost stabilita prin analiza automata in infrarosu cu ajutorul aparatului Milkoscan FT -120 (Foss Electric).
Extractia grasimilor s -a facut cu un amestec de metanol si cloroform (2:1), dupa metoda descrisa de
Palmquist & Jenkins, (2003). Pentru analiza acizilor grasi, mai intai au fost obtinuti es terii metilici ai
acizilor grasi (FAME) si apoi a avut loc separarea acestora (FAME) prin gaz -cromatografie, folosind
tehnica de lucru mentionata in subcapitolele anterioare.
Datele privind profilul acizilor grasi, in prealabil, au fost prelucrate pentru a putea calcula indicii
lipidici sanogeni ai grasimii din lapte, folosind relatiile de calcul recomandate de Chilliard et al., (2007) si
Pilarczyk et al., (2015).
Toate datele au fost analizate ca un plan experimental complet randomizat, folosind modelul l iniar
(GLM), procedeul SAS (versiunea 9.1.3., SAS Institute Inc., Cary, NC, SUA). A fost utilizat urmatorul
model liniar: Yij = μ + Di + eij, unde Yij este observația, μ valoarea medie, D i-dieta (i = 1,3), iar e ij este
eroarea reziduală. Comparațiile multiple între medii au fost efectuate prin testul Duncan. Diferența între
volorile medii au fost considerate semnificative la p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCUȚ II
Toate furajele, dar in special amestecul de concentrate, au fost surse bune de acid linoleic (C18:2n –
6), iar semințele de camelina și pășunea au fost mai bogate în acid α -linolenic (C18:3n -3) (44.12% –
44.58% din FAME) (tabel 30). Deși Camelina sativa este o specie din familia cruciferelor, semințele au
avut un continut in acid linoleic (C18:2n -6) si acid α -linolenic (C18:3n -3) similar celui din semințele de
in (AbuGhazaleh et al., 2002). Uleiul din semințele de camelina este mai bogat în FA polinesaturați
(73%), comparativ cu alte semințe oleaginoase (floarea soarelui 66%, soia 60% și rapiță 31%) (Hurtaud și
Peyraud, 2007).
Lipidele din amestecul de concentrate (standard si cel cu seminte de camelina) conțin cele mai mari
concentrații de acid linoleic (C18: 2n-6, LA) (52.27 și 44.78% din FAME), provenit in principal din
porumb. Introducerea semințelor de camelina in structura amestecului de concentrate a crescut conținutul
total de PUFA si în special de C18:3n -3 de aproximativ cinci ori în comparație cu conce ntrat de
standardul (2,98 vs. 14,35% din FAME).
Productia zilnica de lapte a fost mai mare (p <0,01) la oile la care ratia a fost completata cu fan si
concentrate (764.6 și 788.2 ml/zi), decât la oile intretinute pe pasune (621.3 ml/zi) (tabel 3 1), probab il
datorita imbunatatirii echilibrului nutritiv al dietei (Grummer și Carrol, 1991). Producția de lapte nu a fost
afectată de suplimentarea dietei cu seminte de camelină, deși amestecul de concentrate a avut o valoare
energetica mai ridicata. Hrănire supli mentară a oilor pe pășune, cu fân și amestec concentrat (grupul PH
și PHCs) a crescut conținutul laptelui in grăsime și productia de lapte corectat (ECM -dupa continutul in
energie și FPCM -dupa continutul in grasime si proteine) (p <0,01). Rezultate simila re au fost obtinute de
Rego et al., (2004) la vacile de lapte prin suplimentarea dietei cu fan in perioada pasunatului.
Grasimile cu degradabilitate rumenala ridicata influenteaza negativ continutul de grasime din lapte,
fata de unele seminte de oleaginoas e (ex. semintele de in) care au o degradabilitate rumenala scazuta
(Mustafa et al., 2003b). Prin urmare, probabil ca eliberarea lenta a FA nesaturati din semintele de
camelina in rumen, a redus cantitatea de FA trans si astfel a fost evitata depresia grasimilor din lapte
(Zhang et al., 2006).

62
Table 30. Compozitia chimica si profilul acizilor grasi al grasimilor din
furajele folosite in alimentatia oilor.
Seminte de
camelina Pasune Fan de
lucerna Concentrate
standard Concentrate
cu seminte de
camelina
Compozitia chimica (g/kg SU)
Substanta uscata (SU) 889 210 903 879 881
Proteina bruta (Pb) 270 162 194 189 190
Grasime bruta 386 32 24 34 95
NDF 274 519 432 127 173
ADF 169 254 325 34 68
EN L (kcal/kg SU) 2584 1380 1136 2040 2091
Compozitia in acizi grasi (% din FAME)
C12:0 0.26 0.45 0.52 0.05 0.05
C14:0 0.19 0.52 0.69 0.14 0.12
C16:0 5.12 17.05 15.18 15.31 13.53
C16:1 0.18 0.14 0.85 0.14 0.12
C18:0 2.47 1.72 6.58 4.21 3.72
C18:1 14.74 3.07 5.62 20.68 17.01
C18:2 n -6 23.06 27.83 24.70 52.27 44.78
C18:3 n -3 44.12 44.58 38.72 2.98 14.35
C20:1 4.17 0.88 1.24 0.52 1.27
C22:1 2.21 0.09 0.43 ND 0.76
FA saturati 8.04 19.74 22.97 19.71 17.42
FA mononesaturati 21.30 4.18 8.14 21.34 19.16
FA polinesaturati 67.18 72.41 63.42 55.25 59.13
FA neidentificati 3.48 3.67 5.47 3.70 4.29

Tabel 31. Efectul completarii ratiei pe pasune, asupra productiei de lapte si compozitiei acestuia.
Parametri Tratamente1
SEM2 p-values P PH PHCs
Productia de lapte (ml/zi) 621.3b 764.6a 788.2a 22.17 <0.01
ECM3 (kg/zi) 0.581b 0.739a 0.772a 0.087 <0.01
FPCM4 (kg/zi) 0.632b 0.808a 0.844a 0.073 <0.01
Compozitia laptelui:
– Grasime (%)
– Proteine (%)
– Uree (mg/dl)
– Lactoza (%)
6.82b
5.34
73.81a
4.76
7.41a
5.07
52.86b
4.82
7.52a
5.18
50.38c
4.80
0.098
0.067
1.54
0.092
<0.01
0.21
<0.01
0.38
Productia zilnica de (g/zi):
– Grasime
– Proteine
– Lactoza
42.24c
33.17b
29.57b
56.65b
38.76a
36.85a
59.27a
40.82a
37.83a
2.07
1.83
1.09
<0.01
<0.01
<0.05
a,b,c Valorile din acelasi rand care au indici diferiti au inregistrat diferente semnificative; 2Eroarea standard a mediei;
3Energy Corrected Milk: ECM = Productia de lapte (kg/d) x (0.071 x Grasime,% + 0.043 x Proteine,% + 0.2224);
4Fat (6.5%) and Protein (5.8%) Corrected Milk: FPCM (1047 kcal/kg) = Productia de lapte, kg x (0.25 + 0.085 x
Grasimea,% + 0.035 x Proteina,%).

Completarea dietei cu fan si concentrate standard a dus la cresterea continutului grasimii din lapte
in FA saturati (tabel 32), sintet izati de novo la nivelul glandei mamare (C6:0, C8:0, C14:0) din acetat si ß –
hidroxybutirat (Chilliard et al., 2000). Continutul mai mic in FA sintetizati de novo in laptele oilor hranite
pe pasune (P) si la care dieta a fost suplimentata cu concentrate bogate in seminte de camelina (PHCs) se
explica prin faptul ca FA cu lant lung (cu 18 sau mai multi atomi de carbon) din hrana inhiba sinteza de
acetyl -CoA carboxyl aza, reducand astfel sinteza de FA in celulele glandei mamare (Palmquist, 1993).
Indirect, uleiul din semintele de camelina ar fi putut avea un efect negativ asupra sintezei de novo a FA in
glanda mamara, prin modificarea fermentatiei rumenale si reducerea proportiei de acetat si ß –

63
hidroxybutirat care sunt precursori pentru sinteza de FA in glanda mamara (Chilliard et al., 2000; Lock et
al., 2002).
La oile din grupul PH s -a observat o scadere in continutul grasimii din lapte in FA polimesaturati
(p <0.001) comparativ cu oile din grupul P, ceea ce sugereaza o intensificare a proceselor de hidrogenare
rumenala a FA din hrana. Acest lucru este confirmat de continutul mai mic al grasimii din laptele oilor
din grupul PH, in acid α -linolenic (C18:3n -3; ALA), acid rumenic ( cis-9, trans -11 C18:2; RA) si acid
stearic (C18:0), care indica o activitate mai intensa a microflorei rumenale responsabile de
biohidrogenarea FA polinesaturati (PUFA) din dieta suplimentata cu fan si concentrate standard.

Table 32. Compozitia in acizi grasi a grasimii din lapte (% din FAME)
Acidul gras (FA) Ratia
SEM p-values P PH PHCs
C4:0 3.02 2.91 2.77 0.228 0.10
C6:0 2.87b 3.58a 2.69b 0.207 <0.05
C8:0 1.85b 2.55a 2.43a 0.114 <0.01
C10:0 6.65a 6.96a 5.21b 0.305 <0.01
C12:0 3.22a 3.45a 2.07b 0.202 <0.001
C14:0 8.76b 10.07a 6.67c 0.330 <0.001
C14:1 0.13ab 0.15a 0.10b 0.024 <0.01
C15:0 0.91a 0.71b 0.64c 0.045 <0.01
C16:0 23.19a 24.80a 21.65b 1.191 <0.01
C16:1 0.52a 0.38b 0.42ab 0.168 <0.05
C17:0 0.64 0.44 0.51 0.188 0.25
C18:0 11.27b 9.06c 15.25a 0.394 <0.001
C18:1 trans -9 0.59 0.70 0.77 0.079 0.37
C18:1 trans -11 (VA) 3.44c 4.15b 5.05a 0.171 <0.001
C18:1 cis-9 22.62 22.31 22.47 0.527 0.24
C18:1 cis-11 0.50b 0.51b 0.73a 0.064 <0.05
C18:2 n6t 0.31 0.22 0.32 0.042 0.38
C18:2 n6c ( LA) 1.87b 2.32a 2.42a 0.085 <0.01
cis-9, trans -11 CLA ( RA) 2.01b 1.08c 2.68a 0.141 <0.001
C18:3 n -3 (ALA ) 2.09a 1.34b 2.12a 0.203 <0.001
C20:0 0.29 0.31 0.31 0.027 0.41
C20:4 0.18 0.17 0.22 0.036 0.23
C20:5 n -3 (EPA ) 0.30b 0.21c 0.43a 0.094 <0.01
C22:6 n -3 (DHA ) 0.37b 0.28c 0.54a 0.017 <0.01
FA neidentificati 2.40a 1.34b 1.53b 0.154 <0.01
FA saturati (SFA) 62.85b 65.01a 60.42c 0.796 <0.001
FA nesaturati (UFA) 34.75b 33.65b 38.05a 0.509 <0.01
FA mononesaturati (MUFA) 27.80b 28.20b 29.54a 0.391 <0.05
FA polinesaturati (PUFA) 6.95b 5.45c 8.51a 0.176 <0.001
Total n -3 FA 2.76b 1.83c 3.09a 0.121 <0.001
Total n -6 FA 2.36b 2.71ab 2.96a 0.120 <0.05
HFA (12:0+14:0+16:0) 35.17b 38.32a 30.39c 0.426 <0.001
DI (18:2 c9,t11) 37.08a 20.65b 35.67a 1.487 <0.01
a,b,c Valorile din acelasi rand care au indici diferiti au inregistrat diferente semnificative

Grasimea din laptele oilor din grupul P, comparativ cu grupul PH, a avut un continut mai ridicat in
PUFA (6.95 vs. 5.45% din FAME; p <0.01) si in special in C18:3n -3 (2.09 vs. 1.34% din FAME; p
<0.01) si CLA c9,t11 (2.01 vs. 1.08% din FAME; p <0.01). Cresterea continutului in C18:3n -3 si
scaderea continutului in C18:2n -6 in grasimea din laptele oilor hranite cu dieta P comparati v cu oile
hranite cu dieta PH, este in acord cu rezultatele obtinute de Dhiman et al. (1999a) si Khanal et al. (2003),
in cercetarile efectuate pe vaci de lapte.
Suplimentarea dietei cu seminte de camelina a dus la cresterea nivelului de CLA c9,t11 in lapt ele
oilor din grupul PHCs atat fata de grupul PH (2.68 vs. 1.08%) cat si fata de grupul P (2.68 vs. 2.01%),
ceea ce indica faptul ca suplimentarea dietei oilor cu surse bogate in C18:2n -6 si C18:3n -3 ( seminte de
camelina) pot consolida in continuare conti nutul grasimii din lapte in CLA c9,t11 la oile care pasuneaza.

64
Rezultate asemanatoare au fost obtinute de Addis et al. (2009) prin suplimentarea dietei oilor care
pasuneaza cu un concentrat bogat in seminte de in.
Khanal and Olsan (2004) and Malgorzata et al. (2008) sugereaza faptul ca FA cu lant lung (LCFA)
pot inhiba biohidrogenarea rumenala a LA (C18:2n -6) si ALA (C18:3n -3); prin urmare semintele de
camelina care sunt o sursa bogata de LCFA pot intensifica formarea de CLA c9,t11 in rumen si glanda
mamar a (Whitlock et al., 2002).
La cresterea continutului grasimii din lapte in CLA c9,t11 (RA) la oile din grupul PHCs,
comparativ cu grupul PH si P, a contribuit si cresterea continutului laptelui in C18:1 trans -11 (acid
vaccenic; VA) cu 21.6 si respectiv 46 .8% (p <0.001), deoarece VA este convertit in RA endogen la
nivelul glandei mamare prin desaturare cu Δ9-desaturaza (Griinari et al., 2000).
Desi a existat o crestere liniara a continutului in VA a grasimii din lapte, de la tratamentul P la PH
la PHCs, cel mai mic continut in CLA c9,t11 a fost gasit la tratamentul PH, ceea ce indica faptul ca un
continut mai ridicat in VA nu duce neaparat la un continut mai mare in CLA c9,t11 in lapte. Aceste
rezultate sugereaza, ca sistemul enzimatic Δ9-desaturaza prezinta saturatie cinetica si astfel numai
anumite cantitati de VA ajung sa fie convertite la nivelul grandei mamare in RA (Khanal et al., 2007).
Continutul mai ridicat in C18:1,t11 in grasimea din laptele oilor de la tratamentul PHCs, are o
semnificatie practic a pentru producatorii de produse lactate deoarece VA poate fi convertit in CLA c9,t11
in organismul uman (Salminen et al., 1998; Adolf et al., 2000), asigurand astfel beneficiile de sanatate
asociate CLA. Pe de alta parte, suplimentarea dietei oilor cu sem inte de camelina, a asigurat o
concentratie mai mare de CLA c9,t11 in grasimea din lapte, comparativ cu valorile raportate de alti
cercetatori care au folosit seminte de in sau rapita in dieta oilor (Zhang et al., 2006; Bouattour, 2007;
Mele et al., 2007; Gomez -Cortes et al., 2009; Mele et al., 2010; Antongiovanni et al., 2012).
FA cu 20 si mai multi atomi de carbon au fost detectati in cantitati mici in grasimea din lapte, cu o
diferenta (p <0.01) intre tratamente , pentru continutul in C20:5n -3 (acid eicos apentaenoic; EPA) si
C22:6n -3 (acid docosahexaenoic; DHA), cel mai mare continut fiind inregistrat la oile hranite cu dieta
PHCs. Acest lucru reflecta continutul mai ridicat al semintelor de camelina in C18:3n -3. Rezultate
similare au fost obtinute de Malg orzata et al. (2008) cand dieta oilor a fost suplimentata cu un amestec de
seminte de in si ulei de peste. Introducerea semintelor de camelina in dieta oilor a consolidat continutul
grasimii din lapte in EPA si DHA, chiar si fata de oile care au pasunat fa ra o suplimentare a dietei.
Nivelul mai ridicat de c9,t11 CLA in laptele oilor din grupul P, comparativ cu cele din grupul PH
poate fi atribuit unei activitati mai ridicate a enzimei Δ9-desaturaza la nivelul glandei mamare. Valorile
mai ridicate de c9, t11 CLA gasite in grasimea din laptele oilor din grupul PHCs, comparativ cu cele din
grupul P, fara a inregistra nici o crestere semnificativa in activitatea enzimei Δ9-desaturazei, ci chiar o
scadere a indexului de desaturare (37.08 vs. 35.67) sugereaza o intensificare a biohidrogenarii rumenale a
PUFA proveniti din semintele de camelina. O diminuare a activitatii Δ9-desaturazei a fost raportata de
Malgorzata et al. (2008) cand dieta oilor a fost suplimentata cu un amestec de ulei de in + ulei de peste,
care au un continut ridicat in PUFA.
Au fost constatate schimbari avantajoase ale principalilor indici lipidici sanogeni (HFA/UFA; n –
6/n-3; indexul aterogen -AI si trombogen -TI) in grasimea din lapte, atunci cand dieta oilor a fost
suplimentata cu concentrate bogate in seminte de camelina (grupul PHCs) (fig. 1 1), datorita concentratiei
ridicate de FA functionali care au proprietati antiaterogene si antitrombogene (Cieslak et al., 2010).
Raporturile PUFA/SFA (0.08 – 0.14) au fost considerabil mai mici decât va lorile recomandate, în
timp ce raporturile n -6/n-3 FA (0.85 – 1.48) au fost chiar mai bune decat nivelurileconsiderate optime
pentru alimentatia sanogena a omului. Un raport scazut PUFA/SFA la oile din grupul PH a rezultat dintr –
un conținut ridicat de SFA în lapte, mai ales de C12:0, C16:0, C14:0 si C18:0, care au determinat un
raport HFA/UFA si o valoare a TI si AI mai mari decat la celelalte grupuri. Indicii lipidici sanogeni ai
grasimii din laptele oilor intretinute pe pasune au inregistrat valori interm ediare, mult apropiate de cele
specifice gpupului hranit suplimentar cu seminte de camelina.

65
In studiul actual indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte au fost mai favorabili sanatatii umane
decat cei declarati la vacile de lapte intretinute pe pasune sau hranite cu ratii mixte formate din furaje
conservate (TMR) (Nantapo et al, 2014;.. Pilarczyk et al, 2015).

Fig. 1 1. Influenta suplimentarii ratiei pe pasune asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte

CONCLUZII

Suplimentarea ratiei oilor pe pasune a imbunatatit productia de lapte (p <0.01), fara sa compromita
compozitia acestuia, care din contra a inregistrat o crestere in privinta continutului in grasime (p <0.01).
Completarea dietei cu fan si concentrate standa rd a influentat negativ profilul FA din lapte, crescand
proportia FA saturati sintetizati de novo la nivelul glandei mamare si scazand ponderea celor
polinesaturati. Cand dieta a fost suplimentata cu fan si concentrate bogate in seminte de camelina, profil ul
FA din lapte s -a imbunatatit, prin scaderea continutului in FA saturati (in special FA
hypercolesterolemianti: C12:0, C14:0, C16:0) si cresterea continutului in acid linoleic conjugat (CLA
c9,t11), FA omega -3 (C18:3n -3, C20:5n -3 si C22:6n -3) si acid vac cenic (C18:1 t11), cunoscuti pentru
efectele lor benefice asupra sanatatii consumatorilor. Rapotul PUFA/SFA si n -6/n-3 FA, precum si intexul
aterogen si trombogen au inregistrat valor mai favorabile sanatatii consumatorilor, atunci cand dieta oilor
a fost suplimentata cu seminte de camelina: PHCs > P > PH.
Rezultatele obtinute in acest studiu sugereaza ca utilizarea semintelor de camelina in strategiile de
suplimentare a dietei oilor, atunci cand iarba este deficitarea, este o alegere buna atat pentru productia
zilnica de lapte cat mai cu seama pentru calitatea sanogena a grasimilor din lapte.

1.1.2.5.2. Influența limitării timpului de pășunat și suplimentării rației furajere asupra
profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din lapte

Obiectivul acestui studiu a fost de a evalua efectul limitarii timpului de pasunat si completarea
ratiei oilor, in adapost, cu diferite furaje, asupra continutului de acizi grasi functionali (omega -3, CLA si
VA), indicilor lipidici sanogeni si activitatii antioxidante a laptelui, ca o strategie de furajare a oilor in
perioadele caniculare din timpul verii.

Desing experimental, analize de laborator
Experimentul a durat 10 săptămâni (iulie -august, 2012), din care primele 3 saptamani au fost
considerate perioada preexperimentala, cand au fost formate loturile de animale si s -a facut trecerea
PUFA/SFAMUFA/SFAHFA/UFAn-6/n-3 FAIndex trombogenicIndex aterogenic
00,511,522,5
P PH PHCs

66
treptata la conditii experimentale. Patruzeci oi Țurcană multipare au fost împărțite în 4 grupuri relativ
omogene (n=10), care apoi au fost repartizate aleatoriu la una din cele patru diete experimentale
(tratamente): grupul de control (P) care a avut acce s permanent la pășune fara suplimentarea ratiei si 3
grupuri la care perioada de pasunat a fost limitata la 6 ore/zi, impartita in 2 reprize ( 08:00 – 11:00 h si
19:00 – 22:00 h ), cu scopul de a evita temperaturile ridicate din timpul zilei. Ratia oilor din grupurile cu
timp limitat de pasunat a fost suplimentata in adapost cu: 500 g amestec de concentrate (grupa C); 1000 g
fân de munte (grupa H); sau 500 g fân de munte + 200 g amestec de concentrate + 180 g grasimi
saponificate (sapun de calciu obtinut din ulei de camelina (grupa Sc). Ratiile furajere administrate in
interior au asigurat 0.70 -0.72 UFL și 97 -104g Pb, raportat la SU.
Toate oile au fost pășunate împreună pe o pășune de munte (1248 m altitudine). Saponificarea
uleiului de camelina s -a facut prin precipitarea acizilor grasi sub forma de saruri de calciu, folosind
CaOH, conform metodei descrse de Alexander et al., (2002). Sapunul de calciu a fost introdus zilnic in
amestecul de concentrate ( porumb 58%, triticale 20%, sroturi de soia 18% și premix vitamino -mineral
5%). Concentratele au fost administrate de doua ori pe zi la muls, iar fanul a fost asigurat in doua parti
egale dupa fiecare repriza de pasunat.
Prelevarea probelor de analiza (furaje si lapte), aparatura si tehnicile de laborator folosit e au fost
similare cu cele prezentate in subcapitolele anterioare. Indicii lipidici sanogeni ai grasimii din lapte, au
fost calculati folosind relatiile de calcul recomandate de Chilliard et al., (2007) si Pilarczyk et al., (2015).
Activitate antioxidantă a furajelor folosite in alimentatia oilor si a laptelui a fost estimată prin
metoda TEAC ( Trolox equivalent antioxidant capacity ) (cunoscuta si ca metoda de inactivare a radicalilor
ABTS), descrisa de Renobales et al. (2012). Aceasta metoda măsoară capacit atea compușilor de a capta
radicalul cation ABTS•+ (2,2'-azino -bis 3 -etilbenzo -tiazolin -6-sulfonat) în raport cu trolox. TEAC,
reprezinta concentratia micromolara a echivalentilor trolox care au aceeasi activitate antioxidanta cu cea a
compusului testat. A BTS•+ s-a dizolvat în apă distilată la o concentrație 7 mM. ABTS•+ a fost obținut prin
reacția soluției stoc de ABTS cu 2.45 mM persulfat de potasiu , pastrat în întuneric la temperatura camerei
timp de 12 – 16 ore înainte de utilizare. Soluție stoc de ABTS a fost diluată cu soluție tampon fosfat salin
(pH 6.7) pentru a obține o absorbanță de 0,70 ± 0,02 la 730 nm. Absorbanța a fost determinata la 730 nm
după 1 0 minute la 25°C. O probă martor s -a folosit pentru a corecta turbiditatea reziduala. In probele de
lapte, rezultatele au fost exprimate ca µmol echivalenti trolox în funcție de conținutul de proteine din
fiecare probă de lapte (µmol echivalenti trolox/g proteină), iar pentru furaje ca µmol echivalenti
trolox/100 g furaj. pH -ul probelor de lapte a fost ajustat la 6.7 și înainte de efectuarea măsurătorilor s -a
diluat de 10 ori.
Analiza statistica a datelor s -a facut utilizând procedura statistică Mix SAS ( 1999). Analiza datelor
a fost realizata cu ajutorul testului Proc Mixed specific planului experimental de măsuratori repetate.
Nivelul de semnificație a fost declarat la p <0,05, iar tendința de semnificație a fost declarata la p = 0.05 –
0.10.

REZULTATE ȘI DISCUȚ II

Concentratele au fost bune surse de acid linoleic (C18:2n -6), iar pășunea a fost bogata în acid α –
linolenic (C18:3n -3) (38.82% din total FAME), aceste rezultate fiind în concordanță cu cele menționate în
literatura de specialitate (Cabiddu et al., 2005; Gomez -Cortes et al., 2008; Kalac & Samkova, 2010).
Acidul α -linolen ic a fost acidul gras major în sapunul de calciu (Cs) reprezentând aproximativ 39.8% din
totalul esterilor metilici ai acizilor grași ( tabel 33).
Limitarea timpului de pasunat si completarea ratiei cu cantitati moderate de concentrate, fan si
grasimi sapon ificate (lotul Sc) a asigurat o producție de lapte corectata (ECM -corectie realizata in functie
de valoarea energetica; FPCM -corectie realizata in functie de continutul in grasime si proteine)
semnificativ mai mare comparativ cu oile din alte grupuri (tabe l 34), datorita aportului mai mare de
energie asigurat de grasimile saponificate (Castro et al., 2009; Cieslak et al., 2010; Manso et al., 2011).

67
Ureea din lapte (mg/dl) a inregistrat concentratii mai mari la oile intretinute pe pasune comparativ cu cele
la care timpul de pasunat a fost limitat, ceea ce sugereaza ca pasunea a limitat aportul de energie din
hrana (Cannas, 2002).

Tabel 33. Compozitia chimica, continutul in FA si capacitatea antioxidanta a furajelor
Pășune Fân Amestec de
concentrate Grasimi
saponificate
(sapun de calciu)
Compozitia chimica (g/kg SU)
Substanta uscata (SU) 276 842 883
Proteina bruta (Pb) 149.4 103.7 193.8
Grasime bruta 28.7 15.8 32.5
NDF 497.4 512.4 106.1
ADF 284.1 336.6 35.4
UFL ND 0.71 1.38
Continutul in acizi grasi (% din FAME)
C12:0 0.68 0.53 0.04 0.23
C14:0 0.89 0.68 0.21 0.18
C16:0 17.57 17.39 17.43 5.21
C16:1 n -9 0.38 0.93 0.64 0.12
C18:0 2.39 7.04 3.29 2.93
C18:1 n -9c 5.34 15.93 23.17 12.73
C18:1 c11 2.43 0.72 1.52 1.59
C18:2 n -6c 24.93 31.11 49.20 20.18
C18:3 n -6 3.76 0.46 0.27 1.54
C18:3 n -3 38.82 24.18 3.52 39.84
C20:1 0.67 1.03 0.71 12.33
C22:1 ND ND ND 3.12
FA saturati 21.53 25.64 20.97 8.55
FA mononesaturati 6.39 18.61 26.04 29.89
FA polinesaturati 65.54 55.75 52.99 61.56
TEAC (µmol TE/100 g
furaj) 189.76 106.54 86.11 134.80
TEAC: Capacitatea antioxidanta exprimata in echivalenti Trolox (Trolox equivalent antioxidant capacity) ( µmol
echivalenti Trolox /100 g furaj).

Table 34. Influenta limitarii timpului de pasunat asupra productiei si componentelor din lapte
Timp limitat de pasunat (6 ore/zi)
P C H Sc SEM P
Productia de lapte (g/zi) 721.4 737.3 743.4 763.7 21.3 0.21
ECM1 (kg/zi) 0.714b 0.706b 0.756ab 0.802a 0.019 <0.01
FPCM2 0.783b 0.773b 0.831ab 0.884a 27.1 <0.01
Grasime (g/L) 77.3a 73.8b 81.4a 85.6a 2.93 <0.01
Grasime (g/day) 55.7b 54.4b 60.5ab 65.3a 2.01 <0.01
Proteine (g/L) 50.8 49.1 50.4 51.2 1.91 0.68
Proteine (g/day) 36.6 36.2 37.4 39.1 0.97 0.16
Lactoza (g/L) 48.3 48.6 48.2 48.4 1.31 0.28
Lactoza (g/day) 34.8 35.8 35.8 36.9 0.95 0.12
Uree (mg/dl) 32.9a 25.1b 29.3ab 24.2b 0.83 <0.05
P-acces permanent la pășune fara suplimentarea ratiei; C- timp de pasunat limitat + 500 g amestec de concentrate; H- timp de pasunat limitat +
1000 g fân; Sc- timp de pasunat limitat + 500 g fân de munte + 200 g amestec de concentrate + 180 g grasimi saponificate.
1Energy Corrected Milk: ECM = Productia de lapte (kg/d) x (0.071 x Grasime,% + 0.043 x Proteine,% + 0.2224);
2Fat (6.5%) and Protein (5.8%) Corre cted Milk: FPCM (1047 kcal/kg) = Productia de lapte, kg x (0.25 + 0.085 x Grasimea,% + 0.035 x
Proteina,%).

Suplimentarea ratiei vacilor de lapte cu grasimi bogate in PUFA a dus la scăderea producției de
lapte și conținutului de grăsime, acest efect fiind cunoscut sub numele de Sindromul Depresie Laptelui
(MFD). Exact opusul pare să apară la ovine și caprine, la care suplimentarea ratiei cu grasimi genereaza o

68
creștere a productiei de lapte si conținutului de grăsime (Andrade & Schmidely, 2006; Chilliard e t al.,
2003; Pulina et al., 2006), aceste aspecte fiind confirmate si in studiile noastre.
Grupul de oi la care timpul de pasunat a fost limitat si ratia a fost suplimentata cu cantitati
moderate de fan, concentrate si grasimi saponificate (Sc) au avut cea mai mare concentratie de acizi grasi
omega -3 in grasimea din lapte: acid α -linolenic (ALA, C18:3n -3), acid eicosapentaenoic (EPA) și acid
docosahexaenoic (DHA) (tabel 35).

Tabel 35. Influenta limitarii timpului de pasunat asupra profilului acizilor grasi (% din FAME)
si capacitatii antioxidante a laptelui
Tratamente1 P C H Sc SEM4 P5
C4:0 2.52 2.13 2.21 2.80 0.340 0.10
C6:0 2.18 2.61 2.09 2.72 0.323 0.24
C8:0 2.14 2.92 2.12 2.46 0.286 0.12
C10:0 5.37c 8.89a 6.61b 5.27c 0.172 < 0.001
C12:0 3.51b 5.04a 4.70a 2.09c 0.081 <0.001
C14:0 7.83b 10.99a 9.37a 6.75c 0.440 <0.001
C14:1 0.07b 0.14a 0.12a 0.11a 0.012 <0.10
C15:0 0.86b 0.83b 1.07a 0.65c 0.054 <0.01
C16:0 16.62c 24.81a 23.68a 20.93b 1.202 <0.001
C16:1 0.59b 0.62ab 0.83a 0.44bc 0.027 <0.01
C17:0 0.50b 0.49b 0.71a 0.50b 0.084 <0.05
C18:0 16.05a 10.37b 12.23ab 15.44a 0.531 <0.001
C18:1 n9t 0.59ab 0.32b 0.27b 0.75a 0.067 <0.001
C18:1 trans -11 (VA) 6.69a 2.05c 3.28b 5.11a 0.248 <0.001
C18:1 n9c 23.69a 19.46b 21.28ab 22.76a 0.603 <0.05
C18:1 cis-11 0.97 0.60 0.63 0.70 0.064 0.27
C18:2 n6t 0.36 0.26 0.39 0.31 0.036 0.63
C18:2 n6c 2.14 3.06 2.47 2.45 0.143 0.41
trans -10, cis-12 CLA 0.03 0.02 0.02 0.05 0.011 0.22
cis-9, trans -11 CLA (RA) 2.33a 0.95c 1.79b 2.02a 0.165 <0.001
C18:3 n -3 (ALA) 2.17b 1.05c 1.43c 2.85a 0.366 <0.001
C20:0 0.37 0.33 0.31 0.28 0.042 0.16
C20:4 0.12 0.20 0.22 0.20 0.029 0.08
C20:5 n -3 (EPA) 0.38a 0.29b 0.35ab 0.41a 0.024 <0.05
C22:6 n -3 (DHA) 0.44ab 0.34b 0.44ab 0.50a 0.017 <0.01
FA neidentificati 1.48 1.22 1.36 1.45 0.278 0.12
FA saturati (SFA) 58.05c 69.42a 65.10b 60.09c 0.617 <0.001
FA nesaturati UFA) 40.45a 29.41c 33.54b 38.46a 0.597 <0.001
FA mononesaturati
(MUFA) 32.60a 23.20c 26.42b 29.87ab 0.474 <0.001
FA polinesaturati (PUFA) 7.85ab 6.21c 7.12b 8.59a 0.315 <0.001
Total n -3 FA 2.99b 1.68d 2.22c 3.76a 0.248 <0.001
Total n -6 FA 2.62b 3.52a 3.08ab 2.96ab 0.186 <0.05
FA hipercolesterol. (HFA) 27.96b 40.84a 37.75a 29.77b 0.634 <0.001
DI (18:2 c9,t11) 25.83c 31.66b 35.30a 28.33b 0.418 <0.05
TEAC (µmol TE/g
proteina)2 3771.6a 2627.4c 2882.1b 3671.8a 189.6 <0.001
1P-acces permanent la pășune fara suplimentarea ratiei; C- timp de pasunat limitat + 500 g amestec de concentrate; H- timp de pasunat limitat +
1000 g fân; Sc- timp de pasunat limitat + 500 g fân de munte + 200 g amestec de concentrate + 180 g grasimi saponificate (ulei de camelina);
2TEAC: Capacitatea antioxidanta exprimata in echivalenti Trolox (µmol echivalenti Tr olox /g proteina).

Cantitatea de CLA c9,t11 în grasimea din lapte a fost de 2,4 ori mai mare la oile din grup P decât
cea prezentă în laptele oilor din grupul C și cu peste 30% mai mare comparativ cu grupul H. Efectul

69
pozitiv al pășunii asupra conținutului de CLA cis-9, trans -11 al grăsimii din lapte, a fost semnalat si in
alte studii anterioare, atat la oi cat și la capre (Cabiddu et al., 2005; Gomez -Cortes et al., 2009; Tsiplakou
et al., 2006). Căile metabolice care d uc la creșterea concentratiei de CLA c9,t11 in grasimea din laptele
obtinut pe pasune nu sunt bine cunoscute. Nu se știe cat din acidul α -linolenic, care predomină în pășune
(55-65% din total FA, Chilliard et al., 2001), participă în calitate de intermedia r la formarea de CLA
c9,t11, deși pășunea favorizează formarea C18:1 trans -11 (Griinari & Bauman, 1999).
Concentrația de acid vaccenic (VA) în laptele oilor din grupul P a fost de 3,2 ori mai mare decât
cea a grupului C și 2,0 ori decât cea a grupului H. Couvreur et al., (2006) a raportat o relație liniară între
proporția de iarbă proaspătă din ratiile vacilor si concentratia de VA din grasimea laptelui.
Limitarea timpului de pasunat si completarea ratiei cu concentrate (grupul C) sau fân (grupul H), a
condus la creșterea ponderii acizilor grași saturați (SFA: C6:0, C8:0, C10:0, C14:0, C16:0) și scăderea
semnificativ a a acizilor α-linolenic (ALA), rumenic (CLA c9,t11) și vaccenic (C18:1 t11) in grasim ea din
lapte, indicând activitate mai intensă a microf lorei rumenale responsabile de biohidrogenarea PUFA din
ratia completata cu concentrate (grupa C) sau fân (grupa H).
Limitarea timpului de pasunat si completarea ratiei cu cantitati moderate de fan si concentrate in
asociere cu un supliment de grasimi sapo nificate, a dus la creșterea semnificativă a concentrației de acid
trans -vaccenic (C18:1, t11), acid rumenic (CLA c9,t11) și acid α -linolenic (C18:3n -3) în grăsime din
lapte, confirmând că, prin adoptarea unei strategii de alimentatie adecvata, poate fi î mbunătățit calitatea
nutritivă și dietetica a laptelui de oaie.
Creșterile de acid α -linolenic din lapte prin suplimentarea ratiei cu grasimi saponificate (Cs) au fost
relativ mici in comparatie cu aportul acestui acid prin hrana. Acest transfer scăzut de FA n -3 din hrana in
grasimea din lapte pot fi explicate prin biohidrogenarea ruminala excesiva a acidului α -linolenic (Harfoot
and Hazlewood, 1997; Florile et al., 2008) sau prin dirijarea acestora spre alte țesuturi din organism.
Creșterea nivelului de ac id stearic (C18:0) in grasimea din laptele oilor a caror hrana a fost suplimentata
cu Cs este dovada biohidrogenarii rumenale totale a unei părți din C18:2n -6 si C18:3n -3 din hrana (Zhang
et al., 2006a; Gomes -Cortes et al., 2008).
La oile intretinute pe pa sune si a caror rație nu a fost suplimentata cu alte furaje (grupa P),
grăsimea din lapte a avut cea mai mică concentrație de FA saturati (C10:0, C14:0, C16:0 și C17:0 (p
<0.10 -0.05), dar au avut cea mai mare concentrație de FA functionali (t11-C18:1, C18:2 c9,t11 și C18:3 n-
3) (p <0.05 -0.001).
Scăderea conținutului în HFA (C12:0, C14:0 și C16:0) a dus la scăderea indicelui aterogen (AI) al
grăsimii din lapte la oaile menținute pe pășune (grupa P) și la cele pășunate part -time si a căror ratie a fost
completata cu cantitati moderate de concentrate, fan si Cs (grupa Sc) . Prin urmare, indicele aterogen la
oile din lotul P si Sc a inregistrat cele mai mici valori (1.27 -1.30), in timp ce, cea mai mare valoare a fost
inregistrata la oile din lotul C (2.51) (f ig. 12). Rezultatele noastre sunt comparabile cu cele raportate de
Renobales et al., (2012) pentru laptele obtinut de la oile pasunate 4 ore/zi si ratia a fost completata cu fan
si concentrate comerciale (2.25 -2.72). Aspecte asemanatoare au fost constatate si in privinta celorlalti
indici lipidici care caracterizeaza valoarea sanogena a laptelui: raortul PUFA/SFA, MUFA/SFA,
HFA/UFA, n -3/n-6 FA si indicele trombogen (TI).
Creșterea conținutului de acizi grasi functionali în grăsime din lapte, este de dorit datorită
multiplelor efecte benefice pe care la au asupra organismului uman, insa duce la scaderea stabilitatii
oxidative a grăsimilor din lapte (Reklewska et al. 2002), afectand calitatea nutritionala, sanogena si
tehnologica a acestuia. În acest context, este important să se evalueze statusul oxidativ al laptelui prin
măsurarea capacitatii antioxidante a acestuia prin metoda TEAC. Capacitatea antioxidanta a laptelui
reflecta prezenta si activitatea unor biocomponente din lapte care impiedica/reduc degrada rea oxidativa a
acizilor grasi nesaturati.

70

Fig. 1 2. Influenta limitarii timpului de pasunat asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din lapte

Valoarea TEAC (capacitatea antioxidanta exprimata in echivalenti trolox – TE) a fost semnificativ
mai mare în laptele obtinut de la oile din lotul P (p <0,001), comparativ cu lotul C și H (3771.6 vs. 2627.4
– 2882.1 µmol echivalenti Trolox/g proteină) datorita concentrației mai mari de CLA c9,t11, care s -a
dovedit a avea o activitate antioxidantă ridicata (Park et al., 2007) , dar si a concentrație ridicate de
antioxidanti naturali (α -tocoferol, retinol și β -caroten) (Havemose et al., 2004; Slots et al., 2009), care
sunt in concordanta cu capacitatea antioxidanta a nutretului verde din pasune. Tendința de sc ădere a
stabilității oxidative a laptelui în cazul oilor pasunate part -time si a caror ratie a fost completata cu
concentrate, se datoreaza aportului ridicat de acid linoleic (C18:2n -6, LA) din concentrate care au
favorizat un nivel mai ridicat de LA in la pte, iar acesta fiind un acid gras polinesaturat are o predispozitie
ridicata la oxidare.
Limitarea timpului de pasunat si completarea ratiei cu cantitati moderate de concentrate, fan si
grasimi saponificate a condus la o creștere a valorilor TEAC in probe le de lapte cu 34.6 -27.4% (p
<0,001), comparativ cu pasunatul part -time si completarea ratiei cu concentrate sau fan (loturile C și H).
Această creștere a capacității antioxidante a laptelui a fost determinată de nivelurile crescute de
antioxidanti natural i (tocoferoli și fitosteroli) continute de uleiul de camelină (Budin et al., 1995; Zubr &
Matthaus, 2002), care oferă o stabilitate oxidativă mai bună FA polinesaturati în uleiul de camelină în
comparație cu uleiul de pește și alte uleiuri vegetale bogate în PUFA (Ni Eidhin et al., 2011). Chiar dacă
concentrațiile de PUFA in laptele oilor din lotul Sc au fost mai mari decat la lotul P, nu au fost
inregistrate diferente semnificative ale activitatii antioxidante, probabil datorita continutului ridicat de α –
tocoferol din Cs, care s -a dovedit ca are o activitate antioxidanta ridicata (Havemose et al., 2006).

CONCLUZII

Pășunea este o sursă importantă de FA polinesaturați, în special de acid α -linolenic, imbunatatind
profilul FA din lapte, prin cresterea ponderii FA functionali (C18:3n -3, C20:5n -3, C22:6n -3, CLA c9,t11
si C18:1 t11) și reducerea concentratiei de acizi gra și hipercolesterolemianti (HFA: C12:0, C14:0, C16:0).
Limitarea timpului de pasunat si completarea ratiei cu concentrate sau fan, chiar daca au dus la cresterea
productiei de lapte, a compromis profilul acizilor grasi din lapte, prin cresterea ponderii SFA .
Sistemul de furajare a oilor in perioadele caniculare din timpul verii, prin limitarea timpului de
pasunat (6 ore/zi, in doua reprize) si completarea ratiei, in adapost, cu cantitati moderate de concentrate,
fan si grasimi saponificate bogate in FA esen tiali, permite cresterea productiei de lapte fara sa modifice
PUFA/SFAMUFA/SFAHFA/UFAn-6/n-3 FAIndex trombogenicIndex aterogenic
00,511,522,53
P C H Sc

71
profilul acizilor grași din lapte, comparabil cu cel al laptelui obtinut pe pasune fără suplimentarea ratiei.
Cresterea concentratiei FA functionali in structura grasimii din lapte si scaderea p onderii HFA, au condus
la scaderea indexului aterogen si trombogen si la imbunatatirea raportului n -6/n-3 FA, ceea ce sugereaza
o imbunatatire a efectelor asupra sanatatii consumatorilor.
Capacitatea antioxidanta a laptelui (exprimata in echivalenti trolox /g proteina) a fost semnificativ
mai mare în laptele obtinut de la oile din lotul P si Sc (p <0,001), comparativ cu lotul C și H probabil
datorita continutului ridicat de antioxidanti naturali din lapte (α -tocoferol, retinol și β -caroten), fiind astfel
in concordanta cu capacitatea antioxidanta a furajelor folosite in alimentatia oilor.

72
1.2. Îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali
a grăsimilor din produsele lactate .

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D. (2012) – Effects of Ewe Feeding System on Fatty Acid Profile of Cheese. Bulletin of
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca; Animal Sci . Biotech .,
69(1-2): 149 -156, http://journal s.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/8477/7626 .
MIERLITA D. , Lup F. (2009) – Researches regarding the influence of ewe milk processing methods on
the structure and the content in PUFA Omega 3 and CLA of milk products. Lucrari stiintifice, seria
Agronomie, Iasi, 52(1) : 710 -714. http://www.revagrois.ro/PDF/2009_1_712.pdf.

Contextul stiințific
Laptele de oaie reprezinta doar 1,4% din consumul mondial de lapte dulce (lapte proaspat), cea mai
mare parte a productiei de lapte fiind transformata in produse lactate, in special iaurt si branzeturi (Nudda
et al., 2014). Din aceste considerente, numeroase studii au evaluat calitatea laptelui de oaie sub aspectul
proprietăților sale tehnologice și de coagulare, care depind în primul rând de continutul in grăsime și
proteine. Cu toate acestea, recent, ca urmare a cresterii interesului consumatorilor fata de aspectele
sanogene ale produselor alimentare, producătorii de lapte de oaie acorda o atentie deosebita profilului
acizilor grasi al grasimii din lapte s i produsele lactate, deoarece acestia au o influenta directa asupra
sanatatii umane, iar pe de alta parte influenteaza aroma si gustul branzeturilor, determinate de produsii de
oxidare a i acizilor grasi.
Nivelul CLA in branzeturi este determinat de continutul laptelui in acest acid gras, dar si de
conditiile de prelucrare si maturare a branzeturilor. Mai multi autori au demonstrat ca multe tulpini de
Lactobacilli, Lactococci si Streptococci, folosite adese a ca culturi starter, produc CLA din acid linoleic
(Sieber et al., 2004; Kim and Liu, 2002; Buccioni et al., 2010). Pasteurizarea laptelui de oaie si inocularea
acestuia cu culturi de bacterii lactice a condus la scaderea proportiei de C18:1 trans 11 (VA), iar procesul
de maturare a branzeturilor a avut o influenta pozitiva asupra profilului acizilor grasi, conducand la
cresterea cu cca 10% a continutului total de CLA si in special de C18:2 cis-9, trans -11 (Buccioni et al.,
2010).

1.2.1. Influența metodelor de procesare a laptelui asupra profilului acizilor grași
și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din produsele lactate

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a producției de lapte de oaie este transformată și
consumată sub fo rma de produse lactate, cercetarile efectuate au avut ca obiectiv principal stabilirea
impactului unor metode de procesare a laptelui (pasteurizare, fermentatie lactica , transformarea in
telemea si cascaval) asupra profilului acizilor grasi si in special a continutului in acizi grasi functionali:
Omega -3 (ALA -C18:3, EPA -C20:5 si DHA -C22:6), CLA (acid linoleic conjugat, i n special izomerul
C18:2 c9,t11 ) si VA (acidul trans -vaccenic, C18:1 t11). De asemenea, a u fost calculați indici i lipidici
sanogeni ai gras imii din produsele lactate: raportul intre principalele grupe de acizi grasi (PUFA/SFA,
HFA/UFA, n -6/n-3 FA) si valoarea indexului aterogen (AI) si trombogen (TI), care caracterizeaza
calitatea grasimilor, sub aspectul impactului asupra sanatatii umane.

73
Condiții experimentale, calcule și analize de laborator
Scopul principal al acestui studiu a constat în studierea efectului metodelor de procesare a laptelui
asupra eficienței de transfer a acizilor grași functionali din laptele crud în produsele lactate. În acest sens
au fost luate în considerare următoarele metode de procesare a laptelui:
– pasteurizarea laptelui ;
– transformarea laptelui in iaurt;
– transformarea laptelui în brânzeturi (telemea si cașcaval).
Laptele de oaie, provenit din ferme comercia le din zona de vest a țării, în condiții de fabrică a fost
pasteurizat la temperatura de 730C timp de 20 secunde, după care a fost transformat în iaurt, telemea si
cașcaval (durata de maturare a fost de 60 zile).
Pentru prepararea produselor s -au folosit culturi lactice selectionate, sub forma liofilizata, specifice
pentru fiecare produs: YCX11 ( Streptococcus thermophilus, Lactobacillus delbruieckii , subsp.
bulgaricus ) pentru iaurt și R703 ( Lactococcus lactis ) pentru branzeturi.
Pentru a cuantifica efectu l acestor metode de procesare a laptelui, asupra calității grăsimilor din
produsele lactate, am stabilit profilul acizilor grași în laptele proaspăt (la 2 ore după muls) și respectiv în
produsele lactate obținute: lapte pasteurizat, iaurt, telemea si casca val.
Probele de lapte si produse lactate au fost prelucrate dupa metoda Folch (1957) in tuburi Pyrex
pana la obtinerea acizilor grasi sub forma de esteri de metil (FAME), care au fost conservati la -200C pana
la identificarea FA prin cromatografie cu gaz. Exractul lipidic a fost transesterificat cu metanol saturat si
identificati izotermal sub forma de FAME cu un gazcromatograf HP 5890 II/5972 GC -MSD cuplat cu
spectrofotometru de masa. Pentru identificare a fost folosit chitul PUFA No. 2 (Animal Source).
Tehnicile de laborator și relațiile de calcul folosite au fost prezentate in subcapitolele anterioare.
Datele au fost prelucrate și interpretate statistic folosind testul ”t„. Pentru a marca semnificațiile au
fost folosite litere mici plasate ca exponenți a i valorilor analizate; valorile marcate cu litere diferite
prezintă diferențe semnificative, pentru litera ”a„ fiind stabilită concentarația cea mai mica (a < b < c).

REZULTATE SI DISCUTII

În general, procesarea laptelui de oaie prin metode specifice executate corect, nu influențează
conținutul produselor lactate în acizi grași functionali (Omega 3, CLA si VA), ci în unele cazuri asigură
chiar o îmbunătățire a calităților grăsimilor prin cre șterea ponderii acizilor grași cu activitate biologica
ridicată (tabel 36).
În comparație cu laptele crud, în laptele pasteurizat se constată o tendință de creștere a ponderii
acizilor grași saturați (50.33 vs. 52.70% din FAME), datorită faptului că la te mperaturi ridicate unii acizi
grași nesaturați suferă procese de hidrogenare și saturare. Acizii grași polinesaturați din seria Omega 6,
Omega 3 și Omega 7 (CLA) nu au prezentat diferențe notabile între cele două forme de prezentare a
laptelui de oaie, res pectiv crud sau pasteurizat.
Transformarea laptelui pasteurizat în iaurt, telemea sau cașcaval a determinat o creștere
nesemnificativă a ponderii acizilor grași saturați, în schimb s -a îmbunătățit calitatea grăsimilor prin
creșterea can tității de CLA (p <0 .05) (fig. 13 ). Este de remarcat totuși faptul că modificările survenite în
profilul acizilor grași din produsele lactate obținute prin aplicarea metodelor tehnologice de procesare a
laptelui de oaie, au fost mici și de cele mai multe ori neasigurate stati stic.
Rezultatele obținute de noi sunt confirmate de cercetările efectuate de Claps S., et. al. (2007);
Buccioni A., et. al. (2007); Mele M., et. al. (2007); Nudda A., et. al. (2007); Addis M., et. al. (2005) care
au demonstrat că între profilul acizilor grași din lapte și brânzeturi sunt diferențe relativ mici.
Mai multi autori au demonstrat ca multe tulpini de Lactobacilli, Lactococci si Streptococci, folosite
adesea ca și culturi starter, produc CLA din acid linoleic (Sieber et al., 2004; Kim si Liu, 2 002; Buccioni
et al., 2010). Pasteurizarea laptelui de oaie si inocularea acestuia cu culturi de bacterii lactice a condus la
scaderea proportiei de C18:1 trans 11 (VA), iar procesul de maturare a branzeturilor a avut o influenta

74
pozitiva asupra profilului acizilor grasi, conducand la cresterea cu cca 10% a continutului total de CLA si
in special de C18:2 cis-9, trans -11 (Buccioni et al., 2010). Si in studiile noastre a fost constatata o crestere
a concentratiei CLA c9,t11 si o scadere a nivelului VA in iau rt, telemea si cascaval, ceea ce confirma
faptul ca culturile de lactobacili folosite au transformat o parte din VA in CLA c9,t11, insa modificarile
inregistrate fata de lapte au fost mult mai mici decat cele constatate in studiile anterioare efectuate de
Buccioni et al., 2010. Transformarea VA in CLA c9,t11 in produsele lactate, sub actiunea bacteriilor
lactice folosite la prelucrarea laptelui, este dovedita si de valoarea semnificativ mai mare a indicelui de
desaturae (DI, 18:2 c9,t11) (p <0.05) inregistr ata la iaurt si branzeturi comparativ cu laptele crud sau
pasteurizat (tabel 36).

Tabel 36. Profilul acizilor grași din laptele supus diferitelor metode de procesare (g/100g FAME)
Specificare Lapte
crud Lapte pasteurizat Iaurt Telemea Cașcaval
C 4 : 0 2.87a 2.94a 2.82a 3.38b 3.64b
C 6 : 0 2.07 2.04 2.81 2.12 2.27
C 8 : 0 1.64 1.63 1.87 1.71 1.84
C 12 : 0 2.86 2.94 3.18 2.96 2.98
C 14 : 0 8.46 8.87 9.07 8.24 9.22
C 15 : 0 1.18 1.18 1.26 1.26 1.24
C 16 : 0 20.36 21.72 21.81 22.44 21.88
C 17 : 0 0.75 0.76 0.87 0.78 0.78
C 18 : 0 10.14 10.62 10.53 10.79 10.31
C 14 : 1 0.15 0.16 0.16 0.19 0.19
C 16 : 1 1.13 1.17 1.16 1.18 1.15
C 17 : 1 0.14 0.15 0.15 0.15 0.15
C 18 : 1 trans -9 0.32 0.34 0.33 0.32 0.36
C 18 : 1 trans -11 (VA) 1.55 1.41 1.11 1.18 1.11
C 18 : 1 cis-9 14.27 14.48 15.46 15.92 15.54
C 18 : 1 cis -11 0.48 0.44 0.51 0.34 0.36
C 18 : 2 n -6 trans 0.62 0.66 0.64 0.66 0.64
C 18 : 2 n -6 cis (LA) 1.75 1.72 1.77 1.84 1.86
CLA cis-9, trans -11 (RA) 2.20a 2.18a 2.75b 2.71b 2,84b
CLA trans -11, trans -13 0.14 0.20 0.21 0.25 0.15
CLA trans -11, cis-13 0.36a 0.28a 0.37a 0.51b 0.65c
CLA total 2.70a 2.66a 3.03b 2.97b 3.04b
C 18 : 3, n -3 1.55a 1.44a 1.65b 1.61b 1.61b
C 20 : 2, n -6 0.03 0.03 0.03 0.03 0.03
C 20 : 4, n -6 0.17 0.16 0.16 0.17 0.16
C 20 : 5, n -3 – EPA 0.18a 0.20ab 0.24b 0.23b 0.22b
C 22 : 3, n -3 0.10 0.12 0.18 0.14 0.13
C 22 : 5, n -3 – DPA 0.14 0.17 0.18 0.19 0.18
C 22 : 6, n -3 – DHA 0.07 0.08 0.10 0.10 0.09
FA saturati (SFA) 50.33a 52.70ab 54.13b 53.68b 54.16b
FA nesaturati UFA) 28.30 28.65 29.05 30.59 30.36
FA mononesaturati (MUFA) 18.29 18.19 19.08 19.62 19.26
FA polinesaturati (PUFA) 7.31a 7.44a 7.98b 8.04b 8.06b
PUFA n -6 2.57 2.57 2.60 2.80 2.79
PUFA n -3 2.04 2.01 2.35 2.27 2.23
FA hipercolesterolemianti (HFA) 31.68 33.53 34.06 33.64 34.08
Σ izomeri trans 2,29 2,41 2,28 2,46 2,51
Σ izomeri cis 16.95 16.64 17.74 18.20 17.86
DI (18:2 c9,t11) 58.66a 60.72a 71.24b 69.66b 71.90b
literele plasate ca exponenți indică diferențele semnificative ale valorilor (a < b < c).

Mai multi autori au demonstrat ca multe tulpini de Lactobacilli, Lactococci si Streptococci, folosite
adesea ca culturi starter, produc CLA din acid linoleic (Sieber et al., 2004; Kim si Liu, 2002; Buccioni et
al., 2010). Aceasta concluzie nu a fost confirmata in prezentul studiu, concentratia acidului linoleic din
produsele lactate fiind nemodificata comparativ cu cea constatata in laptele materie prima.

75

Fig. 1 3. Influența metodei de procesare a laptelui asupra continutului in acizi grasi functionali

Principalii indici lipidici sanogeni (raportul PUFA/SFA, HFA/UFA, n -6/n-3 FA, indicele aterogen –
AI si indicele trombogen -TI), care caracterizeaza calitatea grasimilor sub aspectul impactului asupra
sanatatii consumatorilor, nu au fost influent ati de metodele de procesare a laptelui (fig. 14).

Fig. 14. Influenta metodelor de procesare a laptelui asupra indicilor lipidici sanogeni
ai grasimii din produsele lactate

CONCLUZII

Modificările survenite în profilul acizilor grași din produsele lactate obținute prin aplicarea
metodelor tehnologice de procesare a laptelui de oaie, au fost mici și de cele mai multe ori neasigurate
statistic. Pasteurizarea laptelui si inocularea acestui a cu culturi de bacterii lactice a condus la scaderea
proportiei de C18:1 trans 11 (VA) si la cresterea continutului total de CLA si in special de C18:2 cis-9,
trans -11, ceea ce sugereaza ca lactobacilii utilizati au transformat o parte din acidul vaccenic , prin
desaturare, in acid linoleic conjugat , aspect dovedit de valoarea semnificativ mai mare a indicelui de
desaturae (DI, 18:2 c9,t11) (p <0.05) inregistrata la iaurt si branzeturi comparativ cu laptele crud sau
pasteurizat. Indici i lipidici sanogeni (r aportul PUFA/SFA, HFA/UFA, n -6/n-3 FA, AI si TI), care
caracterizeaza calitatea grasimilor sub aspectul impactului asupra sanatatii consumatorilor, nu au fost
influentati de metodele de procesare a laptelui.
0,81,31,82,32,83,3
lapte crud lapte
pasteurizatiaurt telemea cascavalVA, 18:1 t11 Omega-3 CLA
PUFA/SFAHFA/UFAn-6/n-3 FATIAI
00,511,522,5
lapte crud lapte pasteurizat iaurt telemea cascaval

76

1.2.2. Influența structurii rației furajere asupra profilului acizilor grași
și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din brânzeturi

Având în vedere faptul că laptele de oaie este consumat, în general sub formă de branzeturi, iar pe
de alta parte grasimea es te principalul component al branzeturilor, cercetarile efectuate au avut ca obiectiv
principal stabilirea efect ului structurii ratiei furajere bazate pe pasune, asupra continutului in acizi grasi
functionali si indicilor lipidici sanogeni ai grasimii din b ranzeturi (telemea si cascaval) .

Condiții experimentale, calcule și analize de laborator
Ratiile furajere supuse testarii au fost urmatoarele: P – pasunat, fara suplimentarea ratiei; PC:
pasunat si completarea ratiei cu 400 g concentrate/zi; PCGs: ratia PC suplimentata cu 80 g/zi grasime
saponificata (4% din SU). Ca sursa de grasime am folosit ulei de floarea -soarelui saponificat dupa metoda
descrisa de Alexander et al., (2002).
Toate oile au fost pascute impreuna, pe o pasune montana (1248 m altitudine). Concentratele au
fost administrate in parti egale de doua ori pe zi in timpul mulsului. Amestecul de concentrate, format din
cereale si sroturi, a asigurat: 2067 kcal ENL, 124 g PDIE si 128 g PDIN/kg SU. Grasimea saponificata a
fost preparata zilnic si a fost introdusa in amestecul de concentrate.
Laptele materie prima utilizat la obtinerea branzeturilor (telemea si cascaval) a fost recoltat separat
pe loturi si transformat, cu r espectarea fazelor tehnologice specifice in branzeturi, la unitatea de productie
SC Trinitron SRL Gepiu. Pentru prepararea branzeturilor s -au folosit culturi lactice selectionate (R703 –
Lactococcus lactis ).
Pentru stabilirea profilului acizilor grasi din branzeturi, grasimea a fost extrasa cu un amestec de
metanol si clorura de metilen, utilizand metoda descrisa de Garcia -Lopez et al., (1994). Esterii metilici ai
acizilor grași (FAME) au fost pregătiti în conformitate cu metoda propusă de Christie (1982) și Chouinard
et al., (1999). FAME au fost determinati prin cromatografie de gaz folosind un Varian GC 3600 echipat
cu o coloană capilară din silica topită (SP Supelco 2560 ), de 100 m × 0,25 mm i.d. si grosimea filmului de
0.20 micrometri. Parametrii de lucru ai gazcromatografului au fost similari cu cei descrisi in subcapitolele
anterioare.
Toate datele au fost analizate ca un plan experimental complet randomizat, folosind modelul liniar
SAS (versiunea 9.1, SAS Institute Inc., Cary, NC, USA). Modelul statistic folosit a fost urmatorul: Y ij = µ
+ D i + e ij , in care: µ = valoarea medie, D i = efectul dietei (i = 3) si e ij = eroarea standard a mediei. Pentru
compararea valorilor medii s -a folosit testul Duncan. Diferentele au fost c onsiderate semnificative la p
<0,05.

REZULTATE SI DISCUTII

Continutul branzeturilor (telemea si cascaval) in SU, grasime si substante proteice a fost
asemanator pentru cele trei ratii diferite (P, PC, PCGs) (tabel 37), fiind in acord cu datele citate in
literatura de specialitate (Dihman et al., 1999; Lightfield et al., 1993; Zhang et al., 2006; Buccioni et al.,
2010).

Tabel 37. Caracteristicile chimice ale branzeturilor (%)
Lotul Telemea Cascaval
SU Proteina Grasime Sare SU Proteina Grasime Sare
P 51,92 16,90 50,20 0,52 54,82 22.75 51,72 3,22
PC 50,84 16,0 51,34 0,64 55,45 21,94 52,51 3,43
PCGs 51,39 16,10 51,45 0,48 55,73 22,37 51,96 3,19

77
Grasimea din branzeturile obtinute din laptele oilor a caror dieta a fost suplimentata cu concentrate
(PC) a avut o concentratie semnificativ mai mare de acizi grasi saturati (SFA) si mai mica in acizi grasi
mononesaturati (MUFA) si acizi grasi polinesatur ati (PUFA), comparativ cu celelalte doua diete,
respectiv cea formata numai din pasune (P) si cea la care in structura concentratelor a fost introdusa
grasimea saponificata (PCGs) (tabel 38 si 39). Aceasta structura a acizilor grasi din grasimea produselor
lactate sugereaza un efect inhibitor pe care l -au avut PUFA din concentrate si in special C18:2n -6
(prezent in proportii mari in porumb) asupra sintezei de novo a acizilor grasi din lapte (Addis et al.,
2009).

Tabel 38. Profilul acizilor grasi al grasimii din branza telemea (% din FAME)
Telemea (n = 4) SEM3 P PC PCGs
C4:0 4,69a 4,63a 2,92b 0,214
C6:0 2,23a 2,88a 1,69a 0,130
C8:0 1,06b 1,65a 0,94b 0,070
C10:0 2,11b 3,23a 1,95b 0,142
C12:0 2,28b 3,49a 2,27b 0,144
C14:0 9,67b 11,95a 9,41b 0,377
C14:1 0,85 1,08 0,73 0,072
C16:0 23,22c 30,17a 26,65b 1,141
C16:1 1,11 1,51 1,31 0,062
C18:0 13,61a 7,46c 11,30b 0,477
C18:1 cis-9 24,41a 18,80c 23,20b 0,803
C18:1 trans -11 (VA) 1,86c 2,98b 4,27a 0,389
C18:2 n -6 1,44c 1,80ab 2,08a 0,105
C18:3 n -3 0,68b 0,69b 1,08a 0,045
C18:2 cis-9, trans -11 (CLA) 1.05b 0,81b 1,78a 0,252
FA neidentificati 9,73a 6,87b 8,42ab 0,373
FA saturati (SFA) 50,87c 65,46a 57,13b 1,617
FA nesaturati (UFA) 31,40ab 27,67b 34,45a 0,585
FA mononesaturati (MUFA) 28,23a 24,37b 29,51a 0,784
FA polinesaturati (PUFA) 3,17b 3,30b 4,94a 0,387
FA hipercolesterolemianti (HFA) 35,17a 45,61a 38,33a 0,818

Este general acceptat faptul ca dietele cu un nivel ridicat de PUFA inhiba sinteza “de novo” a
grasimii din lapte, care duce la scaderea proportiei de grasime din lapte. Palmquist et al., (1993) a sugerat
ca reducerea sintezei “de novo” a acizilor grasi di n lapte se datoreaza cresterii absorbtiei acizilor grasi
nesaturati din hrana. Acesti acizi grasi concura pentru esterificare cu acizii grasi cu lant scurt sintetizati la
nivelul glandei mamare, care pot duce prin feedback la inhibarea enzimelor lipogenice . Alti autori
considera ca scaderea sintezei “de novo” a grasimii din lapte se datoreaza cresterii productiei de
intermediari rezultati in procesul de biohidrogenare a grasimilor din rumen (Morales et al., 2000; Loor
and Herbein, 2003). Bauman and Griinari (2001) au gasit o relatie pozitiva intre scaderea proportiei de
grasime din lapte si cresterea proportiei de C18:1 trans -11 si CLA trans -10, cis-12.
Se constata existenta unei corelatii stranse intre nivelul de C18:1 t11 (VA) si cel de C18:0 (acid
stearic) in grasimea din branzeturi, daca avem in vedere ca C18:1 t11 prin procesul de biohidrogenare
rumenala realizat in prezenta unor reductaze se transforma in acid stearic (C18:0) (Addis et al., 2009).
Cea mai mare concentratie de PUFA in grasimea bra nzeturilor studiate, a fost constatata la lotul in
hrana caruia s -au introdus grasimile saponificate (PCGs), in timp ce intre celelalte doua tratamente (dieta
P si PC) nu au fost constatate diferente semnificative. Cresterea concentratiei de C18:2 cis-9, trans-11,
C18:3n -3 si C18:2n -6 din grasimea branzeturilor s -a produs prin introducerea grasimilor saponificate in
amestecul de concentrate, astfel ca, de exemplu, la telemea, fata de lotul martor s -au inregistrat cresteri cu
69,5%; 58,8% si respectiv 44,4%. Introducerea concentratelor in hrana oilor intretinute pe pasune (cazul
lotului PC) a avut influenta negativa asupra calitatii nutritionale a grasimii din branzeturi, ducand la
scaderea proportiei de CLA cis-9, trans -11 si C18:3n -3. Concluzii asemanatoare cu cele obtinute de noi,

78
referitoare la influenta grasimilor saponificate din hrana asupra profilului acizilor grasi din grasimea
branzeturilor au fost obtinute si de alti autori, atat la oi (Baldi et al., 1992) cat si la caprine (Chiofalo et
al., 2004) s i vaci (Mustafa et al., 2003a; Sarrazin et al., 2004).

Tabel 39. Profilul acizilor grasi al grăsimii din cașcaval (% din FAME)
Cascaval (n = 4) SEM3 P PC PCGs
C4:0 4.81a 4.43ab 3.08b 0.194
C6:0 2.37ab 2.71a 1.69b 0.136
C8:0 1.14ab 1.48a 0.94b 0.078
C10:0 2.35ab 3.00a 1.98b 0.152
C12:0 2.57b 3.22a 2.26bc 0.153
C14:0 10.39b 11.51a 9.06c 0.340
C14:1 0.93a 0.90a 0.72b 0.040
C16:0 29.24a 30.15a 25.34b 0.625
C16:1 1.27 1.32 1.40 0.035
C18:0 11.44a 8.36b 10.95a 0.418
C18:1 cis-9 20.43b 20.25b 24.10a 0.584
C18:1 trans -11 (VA)4 1.82b 1.66b 4.12a 0.293
C18:2 n -6 1.40b 1.47b 2.30a 0.076
C18:3 n -3 0.65b 0.56b 1.16a 0.065
C18:2 cis-9, trans -11 (CLA)5 0.93b 0.80b 1.92a 0.142
FA neidentificati 8.26 8.18 8.98 0.388
FA saturati (SFA) 64.31a 64.86a 55.30b 1.189
FA nesaturati (UFA) 27.43b 26.96b 35.72a 0.545
FA mononesaturati (MUFA) 24.45b 24.13b 30.34a 0.804
FA polinesaturati (PUFA) 2.98b 2.83b 5.38a 0.287
FA hipercolesterolemianti (HFA) 42,2a 44,88a 36,66b 0,764

Concentratiile mai mari de C18:1 t11 in grasimea din produsele lactate obtinute de la oile in hrana
carora s -au folosit grasimile saponificate este determinata pe de o parte de biohidrogenarea rumenala a
acizilor grasi iar pe de alta parte de desaturarea acidului stearic (C18:0) la nivelul g landei mamare sub
actiunea enzimei Δ9 –desaturaza (Dihman et al., 2000).
Un rol important in aprecierea calitatii grasimilor din brânzeturi î l au indicii lipidici sanogeni, in
principal raportul PUFA/SFA, HFA/UFA, n -6/n-3 FA, dar si indexul aterogenic (AI) si trombogenic (TI)
(Pilarczyk et al., 2015). Cel mai bun raport PUFA/SFA, HFA si n -6/n-3 FA a fost inregistrat de grasimile
din produsele lactate obtinute de la oile hranite numai cu pasune (P) si de cele a caror dieta a fost
suplimentata cu grasime sapo nificata (PCGs) (tabel 4 0). Aspecte asemanatoare au fost constatate si in
privinta inexului aterogenic (AI) si trombogenic (TI), ceea ce sugereaza ca cea mai buna calitate a
grasimii din branzeturi, analizata sub aspectul impactului asupra consumatorilor, se obtine pe pasune.
Atunci cand, pentru cresterea productiei de lapte obtinute pe pasune, ratia oilor este suplimentata cu
concentrate, este necesara suplimentarea ratiei cu grasimi saponificate bogate in PUFA, pentru a nu altera
calitatea sanogena a gras imilor din branzeturi.

Tabel 4 0. Efectul structurii ratiei furajere asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimilor din branzeturi
Telemea Cascaval
P PC PCGs P PC PCGs
PUFA/SFA 0,06b 0,05b 0,09a 0,05b 0,04b 0,10a
HFA/UFA 1,12b 1,65a 1,11b 1,54a 1,66a 1,03b
n-6/n-3 FA 2,12b 2,61a 1,92b 2,15b 2,63a 1,98b
Index aterogen (AI) 2,04b 2,94a 1,93b 2,67a 2,95a 1,79b
Index trombogen (TI) 2,25ab 2,65a 2,06b 2,82a 2,81a 1,90b

79
CONCLUZII

Întretinerea oi lor pe pasune, fara suplimentarea dietei, chiar daca asigura performante de productie
mai scazute, are o influenta pozitiva asupra profilului acizilor grasi din branzeturi (proportii mai mari de
acizi grasi functionali: Omega 3, CLA c9,t11 si VA) rezultand produse mai sanatoase pentru consumatori.
Efecte pozitive asupra profilului acizilor grasi din branzeturi, a avut suplimentarea dietei bazate pe
pasune, cu grasimi saponificate alaturi de concentrate. Grasimile protejate impotriva proceselor de
biohidroge nare rumenala au asigurat in brânzeturi un aport considerabil crescut de FA n -3 (in special acid
α-linolenic), CLA cis-9, trans -11 si VA, un raport favorabil FA n -6/n-3, dar si valori scazute pentr u AI si
TI, facand posibila obtinerea unor produse agroalimentare sanatoase pentru consumatori, similare cu cele
obtinute pe pasune.

80
Cap. 2. Cercetări științifice privind îmbunătățirea structurii și conținutului în
acizi grași funcționali a grăsimilor din carne

2.1. Îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali a
grăsimilor din carnea de ovine

2.1.1. Influența factorilor genetici (rasă) și fiziologici (vârstă, sex) asupra profilului
acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii intramusculare
și de depozit

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D. (2015) – The effects of breed on conjugated linoleic acid (CLA) and other functional lipid
components of sheep meat and adipouse tissue . Anal. Univ. Oradea, Fas. : Ecotox . Zooteh ., XIVA:
351-362. http://protmed.uoradea.ro/facultate/publicatii/ecotox_zooteh_ind_alim/2015A/.
MIERLITA D., Stanciu A . (2012) – Effect of physiological factors (age and sex) on the fatty acid profile
of muscle tissue in sheep. Analele Univ. din Oradea, Fascicula: Ecotox ., Zooteh ., XIB: 493 -500.
http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/ecotox_zooteh_ind_alim/2012B/zoot/07.pdf .

Contextul științific
Studiile clinice controlate au demonstrat ca inlocuirea grasimilor saturate si bogate in acizi grasi
trans, cu grasimi nesaturate si in special acizi grasi functionali (CLA, n -3 FA si VA) este mult mai
eficienta in prevenirea bolilor cardiovasculare decat reducerea consumului de grasimi (Renaud and
Lanzmann -Petithory, 2002; Hu and Willett, 2002; San ders, 2003). Principala sursa de CLA pentru
organismul uman si in special de acid rumenic care reprezinta 80 -90% din totalul izomerilor CLA, o
reprezinta alimentele provenite de la rumegatoare (lapte, produse lactate si carne).
Ponderea și proporția de ac izi grași din grasimile animale sunt determinate in principal de factorii
nutritionali, insa pot fi influentati si de o serie de factori genetici (rasa) sau fiziologici (varsta si greutatea
corporala la sacrificare, sexul, tipul de grasime: intramusculara sau de depozit, regiunea corporala, etc)
(Wood et al., 2008; Smith et al. 2009 ). Danc et al., (2009) a raportat diferențe în conținutul CLA din
grasimea intramuculara si subcutanata la rasele de bovine de carne. Nürnberg et al., (1996) si Wachira et
al., (2002) au raportat, de asemenea, diferențe în compozitia in acizi grasi a grasimii intramusculare si de
depozit la rasele de ovine. Fischer et al. (2000) mentioneaza ca mieii din rasele care depun mai putina
grasime in carcasa au o proport ie mai mare de PUFA in grasimea intramusculara. Aceasta concluzie nu a
fost confirmata de Radzik -Rant et al. (2014) care au constatat ca rasa (genotipul) a influentat concentratia
MUFA (acizi grasi mononesaturati) din grasimea intramusculara a mieilor si n u pe cea a PUFA cum era
de asteptat. Autorii au ajuns la concluzia ca rasele primitive depun mai putina grasime intramusculara, iar
profilul acizilor grasi este mai favorabil sanatatii consumatorilor, comparativ cu genotipurile ameliorate
care depun mai mu lta grasime in carcasa, iar aceasta este mai bogata in MUFA si SFA.
Din punct de vedere nutritional, grasimea provenita de la mieii ingrasati este mai adecvata fata de
cea provenita de la oile adulte, deoarece contine o proportie mai mare de acizi grasi p olinesaturati n -3
(PUFA n -3) si CLA si un raport n -6/n-3 mai mic (Santos Silva et al., 2002; Nuernberg et al., 2008; Guler
and Aktumsek, 2011 ).
Obiectivul principal al acestei cercetări a constat în studierea efectului factorilor genetici (rasa) si
fiziolo gici (varsta, sex, tipul tesutului si regiunea corporala), in conditii identice de hranire, asupra
conținutul în acizi grași functionali (Omega 3, CLA si VA) si indicilor lipidici sanogeni ai grăsimilor
intramusculare si de depozit la ovine.

81
Desing experimental, analize de laborator
Pentru recoltarea probelor de analiza (țesut muscular și țesut adipos) s -au folosit 24 capete tineret
ovin (24,3 ± 2,1 kg) provenit din fermele comerciale, repartizat astfel: 4 berbecuți și 4 femele pentru
fiecare din cel e 3 rase luate în studiu: Țigaie -Ti, Țurca nă-Tu, Merinos Transilvănean -MT, la care s -au
adaugat 4 oi adulte (reforma ) din rasa Tigaie . Pentru a elimina influența alimentației asupra profilului
acizilor grași din carcasă , cu 60 zile înainte de sacrificare, în alimentație au fost folosite rații furajere
uniforme ca stuctură, bazate pe fân natural și nutrețuri combinate, cu respectarea cerințelor nutriționale
specifice .
Pentru stabilirea profilului acizilor grasi din carcasa au fost recoltate probe individual e din tesutul
muscular ( longissimus dorsi (LD) – zona lombara si biceps femoris – BF) si adipos (subcutanat – zona
lombara si perirenal). Probele au fost ambalate în pungi de plastic individualizate și depozitate la -20° C
până la analiză.
Extractia lipid elor s -a facut cu un amestec de cloroform : metanol (2:1, vol./vol.) iar esterii metilici
ai acizilor grasi (FAME) au fost obtinuti utilizand triflorura de bor (BF 3) si metanol (14% w/w), conform
procedurii descrise de Watkins et. al. (1997). Pentru cuanti ficarea izomerului acidului linoleic conjugat
(CLA), lipidele extrase din probele tisulare au fost metilate (metoxid de sodiu) pe baza procedeului
descris de Li si Watkins (1998). Lipidele au fost dizolvate in toluen (1ml) intr -o eprubeta cu capac cu filet
teflonat. FAME au fost identificati utilizand gaz -cromatograful HP 5890, prevazut cu o coloana DB23 de
30 m lungime. Gaz -cromatograful a functionat la 1400C timp de 2 min., temperatura crescand cu
1,50C/min., pana la 1980C si apoi mentinuta constant timp de 7 minute. Izomerii CLA au fost analizati in
continuare, utilizand o coloana capilara SP2560 de 100 m lungime. Pentru fiecare operatiune cu gaz –
cromatograful injectorul si detectorul cu ionizare in flacara au indicat temperaturi de 2250C si respectiv
2500C. FAME au fost identificati prin compararea timpului lor de retentie cu standardele.
Toate rezultatele analizelor de laborator au fost prelucrate și interpretate statistic, folosind
procedura SAS (versiunea 8.0; SAS Inst., Inc, Cary, NC) pentru ma surator i repetate si testul ‘t’, pentru
stabilirea semnificatiilor ( p < 0.05 ).

REZULTATE SI DISCUTII

a) Influenta rasei asupra profilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni
ai grasimii intramusculare

Efectul rasei asupra profilului acizilor grasi a fost stabilit pentru grasimea intramusculara din
muschiul longissimus dorsi (LD). Carnea mieilor din rasa MT a avut un continut aproape dublu de
grasime intramusculara comparativ cu cei din rasa Ti, care au inregistrat cea mai mica proportie de
grasime in LD. Rezultate asemanatoare au fost obtinute de Borys et al. (2005) la rasele primitive
comparativ cu cele ameliorate, insa acestea nu au fost confirmate de Martinez -Cereso et al. (2005) care nu
au constatat diferente intre diferite genotipuri cu privire la continutul muschiului LD in grasime. Canitatea
de colesterol, raportata la 100 g grasime intramuscular a nu a fost influentata de rasa (tabel 41).
Acizii grasi predominanti in grasimea intramusculara, la toa te cele trei rase au fost: acidul palmitic
(C16:0), acidul stearic (C18:0) si acidul oleic (C18:1 cis).
Conținutul total de SFA a fost mai mic in grasimea intramusculara la rasele cu un grad de
ameliorare scazut, respectiv Ti si Tu, intre acestea nefiind inregistrate diferente semnificative.
Între cele trei rase nu au fost inregistrate diferente semnificative in privinta continutului total de
MUFA, in grasimea intramusculara. In contrast cu rezultatele noastre, Radzik -Rant et al. (2014) au
constatat ca ras a (genotipul) a influentat concentratia MUFA (acizi grasi mononesaturati) din grasimea
intramusculara a mieilor si nu a afectat continutul in PUFA cum era de asteptat.

82
Din datele prezentate în tabelul 1 se poate constata că, dintre cele trei rase luate î n studiu, cea mai
mare proporție de acizi grași functionali (n -3 FA si CLA) la nivelul mușchiului longissimus dorsi , a fost
înregistrată la rasa Țigaie; la polul opus situându -se rasa Țurcană. Continutul grasimii intramusculare in
acid trans -vaccenic (VA, C18:1, trans -11) nu a fost influentat de rasa, acesta fiind un acid gras rezultat in
timpul biohidrogenarii rumenale a acizilor grasi polinesaturati, si in special a acidului linoleic (C18:2n -6)
si linolenic (C18:3n -3) din hrana (Chilliard et al., 2003).

Tabel 41. Influența rasei asupra profilului acizilor grași si indicilor lipidici sanogeni
ai grasimii intramusculare ( longissimus dorsi )
Specificare Merinos Țurcană Țigaie
Total lipide g/100g 6,71b 5,17ab 3,76a
Colesterol mg/100g 63,6 62,4 61,2
Profilul acizilor grasi (% din FAME)
C12:0 2,17 1,95 1,81
C 14:0 5,04 4,90 5,13
C 16:0 18,67b 16,64a 16,79a
C 18:0 23,83 22,91 22,05
C 16:1 4,59b 3,36a 3,22a
C 18:1 cis 1 27,62b 25,41a 25,06a
C 18:1 trans -11 (VA) 3,33 3,68 3,69
C 18:2 n -6 trans 3,29ab 2,91a 3,74b
C 18:2 n -6 cis 4,80 4,28 4,95
C 18:2 c9, t11 (CLA) 0,89a 1,04a 1,94b
C 18:2 t11, t13 0,15 0,18 0,21
C 18:2 t10, c12 0,35 0,29 0,23
C 18:3 c9, c12, c15 n -3 2,88a 2,80a 3,79b
C 20:2 n -6 1,81a 2,27b 1,68a
C 20:4 n-6 2,92b 2,18a 3,04b
C 20:5 n -3 EPA 1,88ab 1,42a 2,01b
C 22:3 n -3 0,36 0,36 0,41
C 22:5 n -3 DPA 0,33 0,35 0,33
C 22:6 n -3 DHA 1,58ab 1,04a 1,90b
SFA 47.54b 44.45a 43.97a
MUFA 30.95b 29.09ab 28.75a
PUFA 19,85b 17,61a 22,25b
PUFA n -6 12,82b 11,64a 13,41b
PUFA n -3 7,03b 5,97a 8,84b
CLA – total 1,39a 1,51a 2,38b
Indicii lipidici sanogeni
PUFA/SFA 0,42a 0,40a 0,51b
n-6/n-3 PUFA 1,82b 1,95b 1,52a
HFA 25,88b 23,49a 23,73a
h/H 1,96 1,99 2,15
AI 0,81b 0,82b 0,76a
TI 1,03b 1,07b 0,84a
DI (18:2 c9,t11) 21,08a 22,03a 34,47b
1 C 18:1 cis = C 18:1 cis 9 + C 18:1 cis 11 + C 18:1 cis 12

Cantitățile diferite de acizi grasi omega -3 in grasimea intramusculara la mieii din cele trei rase
studiate indica prezenta unor cantitati diferite de fosfolipide in muschi si un metabolism diferit al acidului
linolenic (C18:3n -3) pentru a produce acizii grasi cu catena lunga din seria n -3 FA (C20:5n -3, C22:3n -3,
C22:5n -3 si C22:6n -3). Grasimea intramusculara a avut un continut mai mare de acid α -linolenic
(C18:3n -3) la rasa Ti, comparativ cu celelalte doua rase (3.79 vs. 2.80 -2.88%). Aspecte asemanatoare au
fost constatate si in privinta continutului in acizi grasi cu catena lunga din seria omega -3 (EPA -acidul
ecosapentaenoic, C20: 5n-3 si DPA -acidul docohexaenoic, C22:6n -3), pentru care s -au inregistrat valori
semnificativ mai mari la rasa Ti (tabel 41). Mieii din rasele Ti si MT au avut proportii mai mari de acizi

83
grasi omega -6 in grasimea intramusculara, fata de cei din rasa Tu la care s -au inregistrat cele mai scazute
concentratii ale componentelor lipidice functionale.
Rasa a influentat semnificativ continutul grasimii intramusculare in CLA si in special in acid
rumenic (c9,t11 CLA), acesta inregistrand valori semnificativ mai ma ri la mieii din rasa Ti (Ti ˃ Tu ˃
MT). Izomerul t10,c12 CLA a inregistrat concentratii mai mari la mieii din rasa MT insa diferentele nu au
fost asigurate statistic.
Cele mai bune valori ale indicilor lipidici sanogeni ai grasimii intramusculare au fost obtinute la
mieii din rasa Tigaie, diferentele fiind asigurate statistic. Astfel, comparativ cu mieii din rasa MT si Tu, la
cei din rasa Ti raportul PUFA/SFA a fost mai mare cu 30%, in timp ce raportul n -6/n-3 a fost mai mic cu
22%, ceea ce sugereaza un efect mai favorabil asupra sanatatii consumatorilor. Acest lucru se datoreaza
proportiei mai ridicate de acizi grasi din seria omega -3 in structura grasimii intramusculare a mieilor din
rasa Tigaie.
În general, un raport de PUFA/SFA peste aproximativ 0.45 și un raport n -6/n-3 mai mic de 4.0 sunt
necesare în dieta omului pentru combaterea bolilor care tin de stilul de viață, cum ar fi boala coronariană
și cancerul (Simopoul os, 2002). Grasimea intramusculara a mieilor din rasa Tigaie s -a incadrat in
acestesti parametrii ce definesc calitatea sanogena a grasimii, inregistrand o valoare de 0.51 pentru
raportul PUFA/SFA si respectiv 1.52 pentru raportul n -6/n-3. Concentratia ma i scazuta de acizi grasi
hipercolesterolemianti (C12:0, C14:0 si C16:0) si mai ridicata in acizi grasi polinesaturati (in special din
seria omega -3) la mieii din rasa Tigaie, a condus la scaderea semnificativa a valorii indicelui aterogenic
(AI) si trombog enic (TI). Imbunatatire AI si TI s -a corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al grasimilor
intramusculare in acizi grasi functionali (FA n -3, CLA).
Pentru a cuantifica cantitatea de CLA provenita prin transformarea acidului trans -vaccenic sub
actiunea enzimei Δ9 – desaturazei, am estimat activitatea acestei enzime cu ajutorul indicelui de
desaturare (DI 18:2 c9,t11) pe baza ecuatiei propuse de Pilarczyk et al., (2015). Cea mai mare activitate
enzimatica si in consecinta o cantitate mai mare de CLA c9,t1 1 format a prin desaturarea VA (C18:1 t11)
la nivelul diferitelor tesuturi , a fost inregistrata la rasa Ti . Astfel, aceste rezultate sunt confirmate de
studiile realizate de Chilliard et al., (2003) care mentioneaza ca activitatea desaturazelor este un cara cter
de rasa, avand un puternic determinism genetic. Toate aceste modificari sunt in acord cu concentratia mai
mica de acid stearic (C18:0) din grasimea intramusculara a mieilor Ti; acidul stearic fiind produsul final
al al biohidrogenarii rumenale a acizi lor grasi polinesaturati din hrana si in special a acidului linoleic
(Chilliard et al., 2007).
In concluzie, rasa are o influenta semnificativa asupra profilului FA, grasimea intramusculara a
mieilor din rasa Tigaie inregistrand cea mai mare concentratie de acizi grasi functionali (in special de
ALA, CLA, EPA si DHA), cel mai scazut continut de acizi grasi saturati (SFA) si cei mai buni indici
lipidici sanogeni (cel mai bun raport PUFA/SFA si n -6/n-3 FA, respectiv cea mai mica valoare a AI si
TI). In cons ecinta, rasa Tigaie constitue o resursa genetica care ar putea fi utilizata eficient in sistemele
de productie sustenabile pentru a produce carne de miel sanogena.

b) Influenta unor factori fiziologici (varsta, sex, tipul tesutului si regiunea anatomic a) asupra
profilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni ai grasimii intramusculare

Deoarece la rasa Tigaie am obtinut cele mai mari concentratii de acizi grasi functionali in grasimea
intramusculara, am continuat studiile la aceasta rasa pentru a stabili daca profilul acizilor grasi si
respectiv indicii lipidici sanogeni sunt influentati de: varsta (tineret vs. oi adulte), sex (masculi vs.
femele), tipul tesutului (grasime intramusculara vs. grasime de depozit) sau regiunea anatomica (m.
longissimus dorsi vs. m. biceps femoris , respectiv tesut adipos subcutanat vs. tesut adipos perirenal).

84
Rezultatele prezentate in tabelele 42 si 43 releva o influenta semnificativa a varstei si a sexului
asupra calitatii nutritionale a grasimilor din tesut ul muscular, respectiv asupra profilului acizilor grasi.
Cea mai mare proportie de FA n -3 si CLA (izomerul cis-9, trans -11 C18:2) in grasimea din muschiul
longissimus dorsi (LD), a fost gasita la masculii ingrasati in sistem intensiv, comparativ cu femelel e
ingrasatate in sistem intensiv (tabel 42) si respectiv oile adulte reconditionate (tabel 43). Ponderea FA
saturati (SFA) si FA mononesaturati (MUFA) in grasimea intramusculara a fost mai mare cu 10.0% si
respectiv 18,2% la oile adulte reconditionate comp arativ cu tineretul ingrasat intensiv, in timp ce
ponderea FA polinesaturati (PUFA) a fost mai mica cu 32,5%. Odata cu inaintarea in varsta energia
disponibila pentru sinteza de novo a acizilor grasi creste, iar rezultatul acestor sinteze este reprezentat de
acizii grasi saturati, in special de acidul palmitic si acidul stearic (Nürnberg et al ., 1996) . Aspecte
asemanatoare au fost constatate si in privinta influentei sexului, in sensul ca cea mai mare pondere a SFA
si MUFA in grasimea intramusculara si cea mai scazuta proportie de PUFA au fost identificate la femele
comparativ cu masculii (fig. 1). Aceste rezultate sunt in acord cu concluziile anterioare stabilite in studiile
realizate pe taurasi la ingrasat (Williams et al., 1983; Marmer et al., 1984; Steen et al., 2010).

Tabel 42. Influenta varstei asupra profilului acizilor grasi din tesutul muscular (% din FAME)
Vârsta
SEM p Tineret îngrășat
intensiv Adulte
recondiționate
Total lipide 6,25 8,45 0,54 ***
C 12:0 0,02 0,03 0,01 *
C 14:0 4,60 5,97 0,10 **
C 16:0 18,87 21,48 0,41 ***
C 18:0 12,29 11,94 0,37 NS
C 20:0 0,12 0,13 0,10 NS
C 18:1 cis 28,30 33,46 0,71 ***
C18:1 trans -11 (VA) 2,24 3,61 0.12 *
C 18:2 n -6 9,74 6,45 0,69 **
C 18:3 n -3 3,71 2,44 0,15 ***
CLA (cis-9, trans -11 C18:2) 2,64 1,31 0,20 ***
C 20:2 n -6 0,75 0,82 0,07 NS
C 20:4 n -6 3,80 3,48 0,23 NS
C 20:5 n -3, EPA 2,69 1,45 0,18 ***
C 22:3 n -3 0,74 0,32 0,07 ***
C 22:5 n -3 DPA 0,58 0,41 0,02 **
C 22:6 n -3 DHA 2,64 1,73 0,11 ***
SFA 35,95 39,55 0,65 **
MUFA 28,30 33,46 0,71 ***
PUFA 27,29 18,41 1,16 ***
FUFA n -3 10,36 6,35 0,29 ***
PUFA n -6 14,29 10,75 0,97 *
DI (18:2 c9,t11) 54,09 26,62 1,21 ***
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001
Tineretul ingrasat intensiv si in principal mieii de sex mascul au avut in grasimea intramusculara
proportii semnificativ mai mari de FA n -3 (p <0.005), in special in C18:3n -3 (fig. 1 5), a carui pondere a
fost mai mare cu 52,0% la tineret si cu 30,8% la masculi comparativ cu animalele adul te si respectiv
tineretul femel.
Continutul ridicat al grasimilor intramusculare in C20:5n -3 (EPA), C22:5n -3 (DPA) si C22:6n -3
(DHA) la tineretul ingrasat intensiv comparativ cu adultele si respectiv la masculi comparativ cu femelele
sugereaza o biodisponibilitate mai ridicata de C18:3n -3 care a favorizat sinteza acestor acizi grasi
polinesaturati cu lant lung de atomi de carbon.
Concentratia de VA in grasimea intramusculara a fost semnificativ mai mare la oile adulte fata de
tineret (3,61% vs. 2,24%), probabil datorita diferentelor existente in structura microecosistemului
rumenal, avnd in vedere ca VA rezulta din biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi polinesaturati din

85
hrana, iar structura ratiei furajere a fost identica. Aceasta concluzie este sustinuta si de faptul ca nu au fost
constatate diferente intre masculi si femele in privinta continutului de VA din grasimea intramus culara.

Tabel 43. Influenta sexului asupra profilului acizilor grasi din tesutul muscular (% din FAME)
Sexul SEM p Masculi Femele
Total lipide 5,41 7,39 0,35 **
C 12:0 0,02 0,02 0,01 NS
C 14:0 3,72 5,02 0,12 **
C 16:0 18,25 19,30 0,51 **
C 18:0 12,49 13,74 0,45 NS
C 20:0 0,10 0,14 0,01 *
C 18:1 cis 24,01 26,88 0,86 **
C18:1 trans -11 (VA) 2,52 2,31 0,09 NS
C 18:2 n -6 9,50 7,87 0,85 **
C 18:3 n -3 4,08 3,12 0,18 **
CLA (cis-9, trans -11 C18:2) 2,97 2,18 0,13 **
C 20:2 n -6 1,28 0,85 0,08 *
C 20:4 n -6 4,17 3,43 0,19 **
C 20:5 n -3, EPA 2,58 1,74 0,08 ***
C 22:3 n -3 0,95 0,67 0,03 *
C 22:5 n -3 DPA 0,50 0,37 0,01 *
C 22:6 n -3 DHA 2,18 1,95 0,05 NS
SFA 34,58 38,22 0,80 **
MUFA 26,53 29,19 0,86 **
PUFA 28,31 20,72 1,12 ***
FUFA n -3 10,29 7,85 1,19 **
PUFA n -6 15,05 10,69 0,69 **
DI (18:2 c9,t11) 54,08 48,55 1,35 *
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

Profilul acizilor grasi
Continutul in FA functionali
Fig. 1 5. Influenta unor factori fiziologici (varsta si sex) asupra profilului FA si continutului in FA
functionali a grasimii intramusculare (LD) .
Proportia de cis-9, trans -11 CLA in grasimea intramusculara a fost mai mare la tineretul ingrasat
intensiv si la masculi comparati v cu femelele. Un studiu realizat de Oriani et al. (2005), a demonstrat că
femele au un continut mai ridicat de grasime in carcasa, care este asociat cu o crestere a ponderii acizilor
grasi saturati in defavoarea celor polinesaturati; aceste aspecte nefiin d comfirmate de Zygoyiannis et al.,
(1990). Malau -Aduli et al., (1998) au raportat diferențe în compoziția in acizi grasi a grasimii 35,9539,55
34,5838,22
27,29
18,4128,31
20,72
1520253035404550
Tineret Adulte Masculi FemeleSFA MUFA PUFA
10,36
6,3510,29
7,85
2,64
1,312,97
2,183,71
2,444,08
3,12
123456789101112
Tineret Adulte Masculi FemeleFA n-3 c9,t11 CLA C18:3 n-3

86
intramusculare intre taurasi si vitele, sugerand ca diferentele hormonale dintre cele doua sexe au
determinat, pentru acee asi greutate corporala, un continut mai ridicat de grasime in muschiul BF, care s -a
corelat negativ cu ponderea PUFA in structura grasimii. In plus, Nürnberg et al., (1995) studiind profilul
acizilor grasi din grasimea intramusculara la porci (masculi vs. femele vs. masculi castrati), nu au gasit
diferente intre femele si masculii castrati, insa diferentele au fost semnificative fata de masculii necastrati.
Rezultatele noastre sunt confirmate de Cividini et al., (2008) care au inregistrat diferențe
semnificative între masculi si femele in privinta continutului de C18:2n -6, C18:3n -3, EPA, DHA si CLA
c9,t11, care au fost mai mici la femele decât la masculi.
Raportul PUFA/SFA in grasimile intramusculare a inregistrat valori cuprinse intre 0,81 si 0,46 c are
sunt mult mai mari fata de cele mentionate in studii similare . Cel mai bun raport PUFA/SFA, sub aspectul
impactului asupra sanatatii omului, a fost obtinut in grasimea intramusculara provenita de la berbecutii
ingrasati intensiv (fig. 16).
Fig. 16. Influenta unor factori fiziologici (varsta si sex) asupra indicilor lipidici sanogei
ai grasimii intramusculare (LD)

Activitatea desaturazelor, estimata cu ajutorul indicilor de desaturare, scad cu inaintarea in varsta
(Smith et al., 2009), ceea ce justif ica o proportie mai mare de MUFA si in special de acid oleic in
grasimea intramusculara LD si o scadere a ponderii acidului stearic, in cazul oilor adulte, fata de mieii
ingrasati intensiv.
In concluzie, tineretul mascul din rasa Tigaie ingrasat in sistem intensiv a inregistrat in grasimea
intramusculara concentratii crescute de FA polinesaturati n -3 (C18:3n -3, C20:5n -3 si C22:6n -3), de cis-9,
trans -11 CLA, cele mai bune raporturi PUFA/SFA si n -6/n-3 FA, respectiv cele mai mici valori AI si TI.
Compozitia in acizi grasi a grasimii intramusculare, comparativ cu cea de depozit se caracterizeaza
printr -un continut mai scazut in acizi grasi saturati (SFA) si mononesaturati (MUFA) si o pondere mai
mare a acizilor grasi polinesaturati (PUFA) (tabel 4 4).
In gener al, in grasimea intramusculara cantitatea de acizi grasi omega -3 a fost de cca. 3 ori mai
mare iar cea a CLA de cca 2 ori mai mare decat in grasimea de depozit. Acizii grasi polinesaturati cu
catena lunga (C20 – C22) au inregistrat concentratii mult mai mi ci in tesutul adipos fata de cel muscular,
chiar si de 10 -20 de ori. Acest lucru poate fi atribuit proporției scăzute de fosfolipide in tesutul adipos dar
si ratei scazute de încorporare a acizilor grași polinesaturati cu catenă lungă în fracțiunea triacil glicerol la
rumegătoare (Ashes et al. 1992; Enser et al. 1996).
Cele mai importante diferente in profilul acizilor grasi al grasimii intramusculare, au fost constate in
continutul de ALA, CLA si EPA, in favoarea muschiului BF, ceea ce a permis si obtinere unor indici
lipidici sanogeni (raportul PUFA/SFA, n -6/n-3 si val oarea AI, TI) mai buni comparativ cu muschiul LD
(fig. 17).
00,20,40,60,811,21,41,61,8
PUFA/SFA n-6/n-3 Index Aterogenic Index TrombogenicTineret Adulte
Masculi Femele

87
Tabel 4 4. Profilul acizilor grași din grasimile intramusculare si de depozit provenite diferite regiuni
anatomice, la tineretul ovin îngrășat, rasa Țigaie (g/100g FAME)
Specificare Grăsime intramu sculară Țesut adipos
Longissimus
dorsi Biceps
femoris p perirenal subcutanat p
Lipide totale (%) 6,25 11,21 *** 94,9 93,6 NS
C 12:0 0,02 0,02 NS 0,03 0,03 NS
C 14:0 4,60 4,24 NS 2,99 2,45 *
C 16:0 18,87 20,39 * 23,62 17,58 ***
C 18:0 12,29 11,77 NS 18,60 19,64 *
C 20:0 0,12 0,10 NS 0,40 0,36 NS
C 18:1 cis 25,16 27,88 * 35,62 43,95 ***
C 18:1 trans -11 (VA) 3,14 3,48 NS 3,56 3,29 NS
C 18:2 n -6 9,74 10,30 NS 4,29 2,78 **
C 18:3 n -3 3,71 5,91 *** 2,68 4,55 ***
CLA cis-9, trans -11 2,64 2,04 * 1,01 1,98 ***
C 20:2 n -6 0,75 0,81 NS 0,30 0,38 NS
C 20:4 n -6 3,80 5,12 ** 0,83 0,51 **
C 20:5 n -3 EPA 2,69 3,53 * 0,21 0,10 ***
C 22:3 n -3 0,74 0,81 NS 0,04 0,05 NS
C 22:5 n -3 DPA 0,58 0,94 ** 0,21 0,15 **
C 22:6 n -3 DHA 2,64 2,74 NS 0,12 0,07 *
SFA 35,90 36,52 NS 45,64 40,06 **
MUFA 28,30 31,36 * 39,18 47,24 ***
PUFA 27,29 32,20 ** 9,69 10,57 NS
PUFA n -3 10,36 13,93 ** 3,26 4,92 ***
PUFA n -6 14,29 16,23 * 5,42 3,67 ***
DI (18:2 c9,t11) 45,67 36,95 * 22,10 37,57 **
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

In cazul grasimii de depozit, in tesutul adipos subcutanat s -a inregistrat un profil al acizilor grasi
mai favorabil sanatatii omului, avand un continut mai mic de acid palmitic (C16:0) si mai mare in acizi
grasi functionali (C18:3n -3, FA n -3 cu catena lunga si CLA), fata de tesutul adipos perirenal.

Fig. 17. Influenta unor factori fiziologici (tipul tesutului si regiunea anatomica) asupra indicilor lipidici
sanogei ai grasimii din carcasa (LD – Longissimus dorsi ; BF- Biceps femoris )

In studiul realizat nu am gasit diferente semnificative pentru continutul de acid vaccenic (18:1
trans -11) al grasimii intramusculare fata de cea de depozit, dar nici in functie de regiunea anatomica a
provenientei grasimii. Rezultatele obtinute de noi la miei au fost confirmate de Maleki et al., (2015) dar
sunt in contradictoriu cu cele raportate de Schen et al. (2007), care au gasit diferente semnificative ale
00,20,40,60,811,21,41,61,8
PUFA/SFA n-6/n-3 Index Aterogenic Index TrombogenicGrasime intramusculara LD
Grasime intramusculara BF
Grasime perirenala
Grasime subcutanata

88
concentratiei de C18:1 trans -11 in grasimea intramusculara si subcutanata a viteilor, in functie de rasa si
tipul tesutului.

CONCLUZII

Deoarece toate animalele din acest studiu au consumat aceleasi ratii furajere, diferențele
înregistrate cu privire la profilul acizilor grasi si valoarea indicilor lipidici sanogeni din grasimile
intramusculare si de depozit sunt, probabil, determinat e de factorii genetici si fiziologici st udiati (rasa,
varsta, sex, tipul tesutului si regiunea anatomica). Cea mai mare proporție de acizi grasi functionali ( cis-9,
trans -11 CLA, C18:3n -3 si n -3 FA cu catena lunga) in compozitia grasimii intramusculare (LD), a fost
înregistrată la mieii din rasa Țigaie și în special la berbecuții îngrășati în sistem intensiv. Urmărind
distribuția acizilor grași în diferite țesuturi din carcasă ( longissimus dorsi -LD, biceps femoris -BF, țesut
adipos perirenal și subcutanat ) s-a constatat că PUFA si in special acizi i grasi functionali se găsesc în
proporții mai mari în țesutul muscular iar SFA (mai ales acidul palmitic) în grăsimea de depozit si in
special in grasimea perirenala. Dintre cei doi muschi analizați cea mai mare cantitate de acizi grași
Omega 3 a fost înt âlnită in grasimea provenita din m. BF (pulpă) iar CLA la grasimea provenita din m.
LD. Continutul grasimii intramusculare si de depozit in acid trans -vaccenic (VA, C18:1, trans -11),
considerat benefic pentru sanatatea omului deoarece este precursorul CLA, nu a fost influentat de rasa,
sex, tipul tesutului sau regiunea corporala (exceptie face varsta: la adulte au fost inregistrate concentratii
mai mari de VA).

2.1.2. Influența factorilor nutriționali asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLITA D. , Pascal C., Daraban St., Lup F., Maerescu C. (2011) – The Influence of
Forage/Concentrate Ratio and Full Fat Soya By -Pass Supplementation on the Fatty Acids Profile
from the Carcase of Fatting Lambs. J . Agric . Sci. Tech ., USA, 5(32): 67 -76; Indexing Thomson
Reuters. file:///D:/Utilizator%20Windows8/Downloads/509232011081777910193.pdf
MIERLITA D. , Lup F. (2011) – The effects of supplementary feeding of lambs grazing on growth rate
and carcass characteristics. Lucrari Stiintifice, Seria Agronomie, Iasi, 54 (2), p: 252 -257.
http://www.revagrois.ro/PDF/2011 -2/paper/pagini_252 -257_Mierlita.pdf
MIERLITA D., Padeanu I., Daraban St., Maerescu C., Halma E., Lup F. (2011) – Effect of ration
structure on the content of Omega -3 polyunsaturated fatty acids and CLA of muscle and adipose
tissue in lambs. Analele Univ. din Oradea, Fascicula: Ecotox ., Zoote h. Tehn . Ind. Alim., XB: 404 –
411. http://protmed.uoradea.ro/facultate/anale/ecotox_zooteh_ind_alim/2011B/imapa/pdf .

2.1.2.1. Influența structurii rației furajere asupra profilului acizilor grași și indicilor lipidici
sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit.

Contextul științific
Multe studii au fost efectuate cu privire la ingrasarea ovinelor pe pasune, motivand necesitatea
acestei tehnici de alimentatie, nu prin performantele de productie care sunt modeste, ci prin costurile de
productie scaz ute, utilizarea suprafetelor de pasune disponibile si pentru a beneficia de produse
agroalimentare de calitate superioara (imaginea produselor “hranit cu iarba” mult apreciata in tarile
vestice). Schiere et al. (2000) au constatat ca sporul in greutate est e mai mare la mieii care pasuneaza si
dieta a fost suplimentata cu concentrate si este mai economica decat ingrasarea intensiva bazata pe

89
nutreturi combinate, insa profilul acizilor grasi din grasime se inrautateste (Andrade et al., 2007; Addis et.
al., 2005; Abu Ghazaleh et. al., 2007; Mikolayunas et. al., 2008; Herves et. al., 2009) . Mieii hraniti pe
pasune au un continut mai mare de ALA in grasimea din carcasa, fata de cei hraniti ad -libitum cu
concentrate (Nuernberg et al., 2008; Guler and Aktumsek, 2 011).
Cu toate acestea, exista putine informatii privind strategiile de suplimentare a ratiei mieilor supusi
ingrasarii pe pasune. Imbogatirea grasimii din carne in PUFA si in special in FA omega -3 (ALA, EPA si
DHA); c9,t11 -CLA (acid rumenic) si t11 -C18:1 (acid trans -vaccenic, VA) se realizeaza prin cresterea
aportului de acid linoleic si acid linolenic prin hrana (Rego et al., 2005).
Scopul acestui studiu a fost de a investiga efectul suplimentarii ratiei mieilor supusi ingrasarii pe
pasune, cu concentrate, fan natural si grasimi saponificate asupra performantelor de productie (spor in
greutate, calitatea carcasei si a carnii), dar i n principal asupra continutului in acizi grasi functionali si
indicilor lipidici sanogeni ai grasimilor intramusculare (longissimus dorsi si biceps femoris ) si de depozit
(subcutanat si perirenal).

Desing experimental, analize de laborator
Studiul a durat 150 zile, din care primele 15 zile au fost folosite pentru adaptare la tipurile de ratii
furajere supuse testarii. 80 berbecuti din rasa Tigaie, au fost impartiti in 4 grupe omogene, care au fost
repartizate aleatoriu la una din cele 4 rati i furajere (tratamente) supuse testarii:
 P: pasunat, fara suplimentarea ratiei;
 PC: pasunat si completarea ratiei cu nutret combinat asigurat ad libitum pe pasune;
 PCF: ratia PC completata cu fan natural asigurat ad libitum pe pasune;
 PCFG: ratia PCF insa in structura nutretului combinat s -a introdus grasime saponificata in
proportie de 6% (% din SU). Ca sursa de grasime am folosit ulei de floarea -soarelui saponificat dupa
metoda descrisa de Alexander et al., (2002).
Mieii au fost pasunati pe o pasune mont ana (1248 m altitudine), care î n toamna premergatoare
experimentului a fost fertilizata cu cca 25 t/ha gunoi de grajd fermentat.
Cu ocazia sacrificarilor de control (n=6) au fost recoltate probe individuale din carcasa pentru
stabilirea profilului acizilor grasi din grasimea intramusculara si de depozit. Probele au fost recoltate dupa
24 ore de depozitare a carcaselor la 40C, din muschiul Longissimus dorsi (zona lombara), muschiul Biceps
femoris din regiunea jigoului, seul subcutanat (regiunea lombara) si seul perirenal.
Probele recoltate au fost ambalate in pungi de plastic, congelate si depozitate la -250C, pentru
analiza compozitiei de acizi grasi a grasimilor intramuscu lare si de depozit. Dupa decongelare, probele au
fost tocate cu o masina de tocat carne. Extractia lipidelor totale s -a facut dupa metoda descrisa de Folch et
al., (1957), folosind un amestec 2:1 (v:v) cloroform:metanol. Extract ia grasimilor, s epararea si
cuantificarea esterilor metilici ai acizilor grasi s -a facut folosind aparatura si tehnica de lucru descrise în
subcapotolul anterior.
Testul ANOVA a fost utilizat pentru a evalua efectul ratiilor diferite asupra profilului acizilor grasi
din grasimile in tramusculare si de depozit, in conformitate cu relatia: Y i = µB i + ε i , unde µ este valoarea
medie, B i – efectul diferitelor ratii (i=4) si ε i – eroarea reziduala. Caompararea valorilor medii a fost
realizata folosind testul Duncan. Diferentele dintre medi i au fost considerate semnificative pentru p
<0.05.

REZULTATE ȘI DISCU ȚII

Suplimentarea ratiei mieilor supusi ingrasarii pe pasune, cu concentrate (PC), concentrate si fan
(PCF) si respectiv cu concentrate, fan si grasime saponificata (PCFG) a condus la imbunatatirea
semnificativa (p< 0.05) a principalelor performante bioproductive, concretizate in cresterea masei
corporale finale cu pana la 11.40 kg si respectiv a sporului in greutate cu pana la 67.8% (fig. 1 8). Efecte

90
pozitive au fost înregistrate si in privinta calitatii carcasei, conceretizata in cresterea proportiei de carne
fig. 19).

Fig. 1 8. Evolutia sporului in greutate (g/zi) Fig. 19. Variatia raportului carne : oase

Nutretul combinat a avut cel mai mare continut de proteina bruta, in timp ce fanul si pasunea au
avut cel mai mare continut in componentele peretelui celular (NDF si ADF). Toate furajele si in special
nutretul combinat au fost surse bune de acid linoleic (C18:2), dar pasunea a fost mai bogata in acid α –
linolenic (C18:3) (40.61% din totalul FAME) (tabel 45) .

Tabel 45. Compozitia chimica si continutul in acizi grasi al nutreturilor folosite
in alimentatia mieilor supusi ingrasarii
Specificare Pasune Fan natural Nitret combinat Ulei de
floarea –
soarelui
saponificat
Compozitia chimica (g/kg SU)
Substanta uscata (SU) 276 842 883
Proteina bruta (CP) 149.4 113.7 184.3
Grasime bruta 28.7 15.8 32.5
NDF 497.4 512.4 106.1
ADF 284.1 336.6 35.4
Continutul in acizi grasi (% din FAME)
C12:0 0.68 1.07 0.04 0.21
C14:0 0.89 1.31 0.11 0.16
C16:0 17.57 16.75 12.42 22.08
C16:1 0.38 0.90 0.21 0.13
C18:0 2.39 4.91 3.25 3.14
C18:1 5.34 7.46 22.37 23.22
C18:2 24.93 26.71 51.80 40.10
C18:3 40.61 31.40 2.34 3.74
C20:1 0.67 1.32 0.41 0.53
SFA2 21.53 24.04 15.81 25.59
MUFA3 6.39 9.68 23.00 23.88
PUFA4 65.54 58.11 54.14 43.84
Altii 6.54 8.18 7.06 5.69

In tabelele 46, 47, 48, 49 este prezentat efectul suplimentarii dietei mieilor supusi ingrasarii pe
pasune, asupra compozitiei in acizi grasi a grasimilor intramusculare ( longissimus dorsi si biceps femoris )
si de depozit (subcutanat si perirenal). Suplimentarea dietei mieilor cu c oncentrate, care sunt surse 50100150200250300
Mai Iunie Iulie August Sept.P PC PCF PCFG
2,833,23,43,63,84
Jigou Spata Cotlet CarcasaP PC PCF PCFG

91
importante de acizi grasi mononesaturati (MUFA), a determinat o crestere semnificativa a nivelului de
MUFA atat in grasimile intramusculare cat si de depozit. Folosirea fanului in hrana alaturi de concentrate
nu a influentat con tinutul grasimilor din carcasa in acizi grasi, chiar daca grasimea din fan are un continut
ridicat in acizi grasi saturati (SFA). Aceasta influenta nesemnificativa a fanului asupra continutului in
acizi grasi a grasimilor intramusculare si de depozit se da toreaza probabil cantitatilor mici de grasime care
se gasesc in acest furaj.

Tabel 46. Influenta suplimentarii dietei mieilor supusi ingrasarii pe pasune, asupra profilului acizilor grasi
din m. longissimus dorsi (% din FAME)
Loturi
SEM Semnif.
P PC PCF PCFG
Continutul in grasime
(% din SU) 12.76c 14.11b 14.44b 19.60a 0.43 ***
Total SFA : 41.28a 39.60b 40.70b 35.43c 0.56 ***
C14:0 2.63a 2.01ab 1.98ab 1.72b 0.12 *
C16:0 21.14b 24.68a 24.76ab 23.08ab 0.64 **
C18:0 17.51a 12.91b 13.96b 10.63c 0.39 ***
Total MUFA 34.51b 38.23a 37.12a 37.74a 0.73 *
C16:1 1.78c 2.75b 2.39b 3.18a 0.14 ***
C18:1 32.73b 35.48a 34.73a 34.56a 0.64 *
Total PUFA 24.21b 22.17c 22.18c 26.83a 0.42 **
PUFA n -3 6.75a 5.33b 5.12b 6.47a 0.86 *
C18:3 n -3 2.51a 2.18ab 1.91b 2.74a 0.12 **
C20:5 (EPA) 2.03 1.73 1.78 1.98 0.24 NS
C22:3 0.42 0.44 0.41 0.47 0.13 NS
C22:5 (DPA) 0.93a 0.54b 0.50b 0.52b 0.09 ***
C22:6 (DHA) 0.86a 0.44b 0.52b 0.76a 0.09 **
PUFA n -6 14.84c 16.27b 15.78b 18.46a 0.46 ***
C18:2 n -6 12.08c 13.41b 13.27b 15.80a 0.52 ***
C20:2 0.41 0.39 0.38 0.46 0.07 NS
C20:4 2.35 2.47 2.13 2.20 0.10 NS
CLA c-9,t-11 1.92a 1.37b 1.28b 1.90a 0.24 **
Indicii lipidici sanogeni
PUFA/SFA 0.58b 0.56b 0.54b 0.76a 0.07 ***
n-6/n-3 FA 2.19b 3.05a 3.08a 2.85ab 0.14 ***
Index aterogen (AI) 0.57b 0.68a 0.68a 0.59b 0.07 *
Index trombogen (TI) 0.90b 1.07a 1.06a 0.82b 0.11 *
a,b,cliterele plasate ca exponenți indică diferențele semnificative ale valorilor (a> b > c);
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

Grasimile saponificate din hrana au avut ca efect scaderea ponderii SFA si cresterea ponderii
MUFA in compozitia grasimilor intramusculare si perirenale, in timp ce la nivelul grasimilor subcutanate
a fost sta bilita o evolutie inversa, crescand ponderea SFA si scazand ponderea MUFA. Proportia mai
mare de MUFA si PUFA in grasimile intramusculare si de depozit, la mieii la care hrana a fost
suplimentata cu concentrate si grasime saponificata, comparativ cu cei hr aniti numai pe pasune, sunt in
acord cu concluziile anterioare stabilite in studii pe taurasi la ingrasat (Williams et al., 1983; Marmer et
al., 1984; Steen et al., 2010).
Mieii hraniti pe pasune (P) si cei in hrana carora s -au introdus grasimi saponificat e (PCFG) au
inregistrat un procent mai ridicat de acizi grasi polinesaturati (PUFA) atat in grasimile intramusculare cat
si in cele de depozit. Proportia de PUFA n -6, a fost mai mare la mieii a caror hrana a fost suplimentata cu
concentrate, fan si grasime saponificata (PC, PCF si PCFG) iar intre mieii din aceste loturi, in general, nu
au fost inregistrate diferente semnificative (fig. 20 si 21). In contrast cu aceste rezultate, Scerra et al.,
(2007) nu au gasit diferente semnificative intre mieii ingrasati pe pasune si cei hraniti in adapost cu ratii
bazate pe concentrate, in privinta continutului in C18:2 n -6 a grasimii intramusculare. Totusi Cividini et

92
al. (2008) precizeaza ca C18:2 n -6 este unul din principalii acizi grasi din cereale, prin urmare, este
prezent in proportie ridicata in carnea mieilor ingrasati pe baza de cereale sau concentrate.

Tabel 4 7. Profilul acizilor grasi si indicii lipidici sanogeni ai grasimii
din m. biceps femoris (regiunea jigoului) (% din FAME)
Loturi
SEM Semnif.
P PC PCF PCFG
Continut in grasime
(% din SU) 13.98b 15.78ab 15.00ab 16.74a 0.40 **
Total SFA : 48.63a 45.43b 45.05b 42.74c 1.06 *
C14:0 1.78 1.14 1.09 1.12 0.11 NS
C16:0 27.13a 26.72ab 25.86b 25.31b 0.52 *
C18:0 19.72a 17.57ab 18.10ab 16.31b 0.43 *
Total MUFA 23.50c 30.63a 31.23a 27.43b 0.81 ***
C16:1 2.18a 2.73a 2.65a 1.83b 0.14 *
C18:1 21.32c 27.90a 28.58a 25.60b 0.87 ***
Total PUFA 27.87b 23.94c 23.72c 29.83a 0.81 **
PUFA n -3 8.41a 5.37b 5.48b 8.13a 0.47 ***
C18:3 n -3 4.28a 2.71b 2.60b 3.93a 0.18 *
C20:5 (EPA) 1.47 0.84 0.89 1.07 0.14 NS
C22:3 0.30a 0.16b 0.21ab 0.39a 0.10 *
C22:5 (DPA) 1.74ab 1.32b 1.37b 2.35a 0.17 *
C22:6 (DHA) 0.62a 0.34b 0.41b 0.39b 0.12 *
PUFA n -6 17.84b 17.81b 17.44b 20.29a 0.63 *
C18:2 n -6 12.83b 14.71ab 14.35ab 16.74a 0.96 **
C20:2 0.32 0.30 0.34 0.41 0.08 NS
C20:4 4.72a 2.81c 2.80c 3.18b 0.24 **
CLA c-9,t-11 1.62a 0.76b 0.80b 1.41a 0.11 **
Indicii lipidici sanogeni
PUFA/SFA 0.57b 0.53b 0.53b 0.70a 0.10 *
n-6 / n-3 2.12b 3.31a 3.18a 2.50b 0.45 **
Index aterogen (AI) 0.70b 0.81a 0.79a 0.67b 0.10 *
Index trombogen (TI) 1.04b 1.22a 1.20a 1.01b 0.14 *
a,b,cliterele plasate ca exponenți indică diferențele semnificative ale valorilor (a> b > c);
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

Tabel 48. Influenta suplimentarii dietei mieilor supusi ingrasarii pe pasune, asupra profilului acizilor grasi
din grasimea subcutanata (% din FAME)
Loturi
SEM Semnif.
P PC PCF PCFG
Total SFA: 39.41b 43.21ab 44.15a 45.21a 0.845 **
C16:0 16.60b 23.48ab 24.01ab 26.62a 0.485 ***
C18:0 22.81a 19.73ab 20.14ab 18.59b 0.512 **
Total MUFA 52.21a 48.84b 48.53b 43.46c 0.878 ***
C16:1 13.36a 12.43a 12.94a 9.28b 0.283 *
C18:1 38.85a 36.41b 35.59c 36.18b 0.786 **
Total PUFA 8.38ab 7.95b 7.32b 9.33a 0.351 **
PUFA n -3 2.21a 1.37b 1.10b 1.72ab 0.126 ***
C18:3 n -3 0.87a 0.63b 0.61b 0.84a 0.061 *
PUFA n -6 4.91b 5.83b 5.54b 6.47a 0.350 *
C18:2 n -6 2.86a 1.66b 1.72b 2.77a 0.012 **
CLA c-9,t-11 1.26a 0.75b 0.68b 1.14a 0.162 **
PUFA/SFA 0.21a 0.18ab 016b 0.20a 0.021 **
n-6/n-3 2.22c 4.26a 5.03a 3.76b 0.224 ***
a,b,cliterele plasate ca exponenți indică diferențele semnificative ale valorilor , a = concentrația cea mai mare (a> b >
c); NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

93
Tabel 49. Influenta suplimentarii dietei mieilor supusi ingrasarii pe pasune, asupra profilului acizilor grasi
din grasimea perirenala (% din FAME)
Loturi
SEM Semnif.
P PC PCF PCFG
Total SFA: 47.96a 46.16ab 46.45ab 45.05b 1.071 *
C16:0 20.18c 22.35b 22.73b 24.54a 0.834 **
C18:0 27.78a 23.81b 23.72b 20.51c 0.976 **
Total MUFA 42.34b 46.38a 46.36a 44.11ab 0.954 *
C16:1 5.64a 4.96ab 4.00b 5.52a 0.554 *
C18:1 36.70c 41.42a 42.36a 38.59b 0.984 ***
Total PUFA 9.70a 7.46b 7.19b 10.84a 0.493 **
PUFA n -3 2.77a 1.79b 1.77b 2.43a 0.089 **
C18:3 n -3 1.86a 0.90b 0.86b 1.13ab 0.091 **
PUFA n -6 5.71b 4.98b 4.81b 7.23a 0.367 **
C18:2 n -6 2.65 3.05 2.97 2.81 0.163 NS
CLA c-9,t-11 1.22a 0.69b 0.61b 1.18a 0.087 **
PUFA/SFA 0.20ab 0.16b 0.15b 0.24a 0.012 **
n-6/n-3 2.06b 2.78ab 2.72ab 2.97a 0.175 *
a,b,cliterele plasate ca exponenți indică diferențele semnificative ale valorilor (a > b > c);
NS = nesemnificativ, * = p ≤ 0,05; ** = p ≤ 0,01; *** = p ≤ 0,001

Mieii in hrana carora s -au folosit concentrate (PC, PCF) au avut in carcasa proportii semnificativ
mai mici de FA omega -3, in special in C18:3n -3, decat mieii hraniti numai cu pasune. Introducerea
grasimilor saponifica te in hrana mieilor a avut o influenta pozitiva asupra continutului grasimilor
intramusculare si de depozit in acizi grasi omega -3 si mai ales in C18:3n -3, C20: 5n-3 si C22:6n -3, a caror
pondere a fost mai mare cu pana la 51.4% (cazul m. BF).

Fig. 20. Influenta structurii rației asupra profilului FA din grasimile intramusculare
(m. longissimus dorsi ).
41,28
39,6 40,7
35,43
24,21
22,17 22,1826,83
1520253035404550
P PC PCF PCFGSFA MUFA PUFA
6,75
5,335,126,47
1,92
1,37 1,281,92,193,05 3,08 2,85
0123456789
P PC PCF PCFGOmega 3 CLA
C18:3 n-3 ALA n-6 / n-3

94

Fig. 21. Influenta structurii dietei asupra profilului FA din grasimile de depozit
(grasime subcutanata).

In ciuda biohidrogenarii rumenale a acidului linolenic (ALA, C18:3n -3), care se gaseste in cantitate
mare in iarba, acesta s -a acumulat in proportie mai mare in grasimile intramusculare la mieii ingrasati pe
pasune fara suplimentarea dietei sau la care die ta a fost suplimentata cu grasimi saponificate. Se poate
conchide ca suplimentarea diete cu concentrate si fan a marit rata de biohidrogenare rumenala a ALA din
hrana, reducand nivelul acestuia in grasimile intramusculare (fig. 22).

Fig. 22. Structura si continutul in FA functionali (in stanga: omega -3;
in dreapta: CLA c9,t11) a grasimilor intramusculare si de depozit.

Continutul ridicat al grasimilor intramusculare in C20:5 n -3 (EPA), C22:5 n -3 (DPA) si C22:6 n -3
(DHA) la mieii hraniti cu iarba sugereaza faptul ca o biodisponibilitate ridicata de C18:3n -3 in dieta a
favorizat sinteza acestor acizi grasi polinesaturati cu lant lung din grupa omega -3.
Suplimentarea dietei cu concentrate sau fan a favorizat biohidrogenarea rumenala a acizilor grasi,
ducand la scaderea proportiei de C18:2 cis-9, trans -11 (acid rumenic) din grasimile intramusculare.
Aceste efecte au fost semnalate, de asemene, si in alte studii, procesul de biohidrogenare a acizilor grasi
in rumen fiind influentat de o serie de factori cum ar fi structura dietei, tipul si sursa de carbohidrati 39,4143,21 44,1545,21
8,38 7,957,329,33
051015202530354045505560
P PC PCF PCFGSFA MUFA PUFA
2,21 1,37
1,11,72
1,26 1,142,224,265,03
3,76
0123456
P PC PCF PCFGOmega 3 CLA
C18:3 n-3 ALA n-6 / n-3
6,75
5,335,126,478,41
5,37 5,488,13
2,21
1,37 1,11,72
012345678910
P PC PCF PCFGLD BF
gas subc Gras perirenala
1,92
1,371,281,9
1,62
1,41
1,22
0,690,611,18
0123
P PC PCF PCFGLD BF
Gras subc Gras periren.

95
(Dhiman et al., 1999; Piperova et al., 2000; Chouinard et al., 2001; Chilliard et al., 2001; Song and
Kenelly, 2003; Realini et al., 2004; Nuernberg et al., 2005; Alfaia et al., 2006).
Prop ortia de cis-9, trans -11 CLA in grasimea intramusculara si de depozit a fost mai mare la mieii
hraniti pe pasune si in hrana carora s -au folosit grasimi saponificate, cu nici o diferenta intre celelalte
doua tratamente. Proportia de c9, t11 -CLA in tesuturi le adipoase (subcutanat si perirenal) a fost de mai
mare de cca 2 ori la mieii hraniti pe pasune si in hrana carora s -au introdus grasimile saponificate (1.22%
si respectiv 1.18%), fata de cei la care dieta a fost suplimentata cu concentrate si fan (0.69 s i respectiv
0.61%) (fig. 5).
Mieii hraniti numai cu pasune au avut in grasimea intramusculara si de depozit un continut in acizi
grasi omega -3 si cis-9, trans -11 CLA similar cu cele oferite de mieii a caror dieta a fost suplimentata cu
concentrate si grasi mi saponificate bogate in acizi grasi cu lant lung. Aceasta depreciere aparenta a
acizilor grasi PUFA n -3 din iarba prin procese de desaturare este in acord cu cerectarile facute anterior
(Wachira et al., 2002). Modificarile mai mari in compozitia in acizi grasi a grasimilor intramusculare si de
depozit la mieii PCFG comparativ cu cei din lotul P s -au datorat diferentelor in cantitatea de grasimi
consumate (cu compozitie in acizi grasi diferita), fiind justificate concluziile lui Jenkins and Lundy
(2001), c are mentioneaza ca la rumegatoare calitatea produselor alimentare (carne si lapte) depinde mai
de graba de cantitatea de acizi grasi consumati decat de profilul acestora in acizi grasi.
Cresterea concentratiei acizilor grasi functionali (FA omega -3, CLA c9,t11 si VA) in grasimile
intramusculare si de depozit este considerata benefica pentru sanatatea consumatorului, dar aceasta
crestere a condus la scaderea punctului de topire si la crest erea valorii de iod (tabel 50), ceea ce presupune
o crestere a riscului de peroxidare a PUFA ( Gill et al, 1995; Warnants et al. , 1996 ), cu formarea
produsilor de peroxidare cu potential toxic, dar si aparitia unor gusturi si arome straine care pot
comprom ite calitatea carnii. Cea mai mare valoare a indicelui iod si a indicelui de saponificare a fost
inregistrata la grasimea (subcutanata si perirenala) provenita de la mieii a caror hrana a fost suplimentata
cu grasime saponificata ( tabel 50).

Tabel 50. Indicii seului aderent (subcutanat si perirenal)
Seu Lotul Indicii analizati
Punct de topire (0C) Indicele iod (g%) Indicele de
saponificare (mg
KOH/g)
Subcutanat P 46,7 30,19 115,24
PC 45,2 33,27 142,92
PCF 45,8 33,71 140,15
PCFG 44,1 37,18 143,77
Perirenal P 49,7 25,81 177,39
PC 48,3 25,70 188,14
PCF 48,9 24,54 183,48
PCFG 47,2 29,71 197,35

La toate cele patru tratamente, raportul PUFA/SFA si n -6/n-3 FA, in grasimile intramusculare, a
inregistrat valori cuprinse intre 0.53 -0.76, respectiv 2.12 -3.08, care sunt cu mult mai bune (sub aspectul
impactului asupra sanatatii umane) fata de cele mentionate in studii similare (Enser et al., 1998; Cooper et
al., 2004 ; Ponnampalam et al., 2001; Wachira et al., 2002; Demirel, 2000). In acest studiu s -a depasit
chiar si valoare de 0.45 pentru raportul PUFA/SFA, respectiv sub 4.0 pentru raportul n -6/n-3 FA,
recomandate pentru alimentatia sanogena a omului, ceea ce sugereaza ca rasa Tigaie reprezinta o resursa
genetica valorosa care poate fi util izata pentru imbunatatirea sustenabila a calitatilor nutritive si sanogene
ale carnii la ovine.
Rația formata numai din pasune (P) si cea suplimentata cu grasime saponificata (PCFG), au
asigurat concentratii crescute de acizi grasi functionali (omega -3, CL A si VA), si indici lipidici sanogeni
mai buni (raporturi scazute de n -6/n-3 si valori mai mici pentru indexul aterogen si trombogen) in
grasimile intramusculare. In schimb, mieii hraniti cu dietele suplimentate cu concentrate (PC) sau

96
concentrate si fan ( PCF) au asigurat proportii mai mari de FA n -6 si raporturi mai mari n -6/n-3, respectiv
valori mai ridicate pentru AI si TI , în grăsimea din carcasa . Aceste rezultate sunt in acord cu cele obtinute
de Aurousseau et al., (2007b); French et al., (2000) care a u declarat ca, pasunatul a redus proportia de FA
n-6 si a crescut proportia de FA n -3 si C18:2 c9,t11 in comparatie cu mieii hraniti cu concentrate.

CONCLUZII

Suplimentarea dietei mieilor supusi ingrasarii pe pasune influenteaza pozitiv performantele de
productie si calitatea carcasei; solutia tehnologica fiind dependenta de pretul de piata al carnii, astfel incat
costurile suplimentare ocazionate de furajarea mi eilor sa fie eficiente. Rezultatele acestui studiu au
demonstrat ca ingrasarea mieilor pe pasune, fara suplimentarea dietei, chiar daca a asigurat un spor de
crestere in greutate mai scazut, are o influenta pozitiva asupra profilului acizilor grasi din car ne (proportii
mai mari de FA functionali: Omega -3; c9,t11 -CLA si VA), dar si asupra indicilor lipidici, rezultand un
produs mai sanatos pentru consumator. Efecte pozitive asupra continutului in acizi grasi functionali si
indicilor lipidici sanogeni a avut suplimentarea dietei bazate pe pasune, cu grasimi saponificate alaturi de
concentrate si fan, cand in plus au fost inregistrate si cresteri semnificative ale sporului in greutate si
calitatii carcaselor. Aceste grasimi protejate, bogate in acid linoeloic s i linolenic, au asigurat un raport
favorabil FA n -6/n-3 si un nivel considerabil crescut de FA omega -3 (in special acid α -linolenic) si cis-9,
trans -11 CLA , dar și o scadere a indexului aterogen si trombogen al grasimilor din carcasa .

2.1.2.2. Influența proporției de concentrate în combinație cu soia integrală de tip by -pass asupra
profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii intramusculare și de depozit

Contextul stiințific
Carnea de miel se caracterizează prin cel mai mare conținut de acid linoleic conjugat (CLA ) dintre
toate produsele agroalimentare de origine animala . Intr-un studiu realizat pe carnea provenita din diferite
supermarketuri proportia de C18:3n-3 și CLA în carnea de miel a fost dublă față de cea din carne de vită
(Wood et al., 2008 ). Carnea de miel are raporturi mai favorabile ale acizilor grasi n-6/n-3 decât carnea de
porc.
Continutul carnii de miel in acizi grasi functionali (n -3 FA, CLA si TVA) este influentat de o serie
de factori, insa cei nutritionali j oaca rolul cel mai important. Astfel, consolidarea efectelor benefice ale
carnii de miel pentru sanatatea omului se poate realiza prin manipularea alimentatiei, cum ar fi tipul si
structura ratiei si suplimentarea acesteia cu uleiuri vegetale bogate in aci d linoleic (C18:2n -6), linolenic
(C18:3n -3) sau oleic (C18:1n -9) (Manso et al, 2006).
Obiectivul principal al acestui studiu constă în stabilirea influenței densității energetice și raportului
energo -proteic al rației furajere asupra conținutului în FA fun ctionali (FA Omega -3, CLA si VA) si
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din țesutul muscular și adipos la tineretului ovin supus îngrășării
intensive. Secundar a fost stabilită influența unor sisteme diferite de furajare a mieilor supuși îngrășării
asupra performanțelor de producție și consum, precum și asupra calității carcasei și a cărnii obținute.

Desing experimental, analize de laborator
În concordanta cu obiectivele propuse a fost organizată o experiență factorială de tipul 2 x 2 (tabel
1):
– două nivele energetice, respectiv două raporturi diferite între fibroase (F) și concentrate (C) în
structura amestecului de nutrețuri unice utilizate în îngrășare (raportul F:C a fost de 35:65, respectiv
65:35).
– fiecare din cele două tipuri de amestecuri de nut rețuri unice conține sau nu soia integrală de tip
by-pass, în proporție de 5% din greutate.

97
Cercetările au fost efectuate pe un efectiv de 32 miei masculi în vârstă de 70 -78 de zile (imediat
după înțărcare) din rasa Țigaie, impartiti in 4 loturi repartiza te randomizat celor patru tipuri de amestecuri
de nutrețuri unice luate în studiu.
Soia integrală în prealabil a fost tratată cu aldehidă formică pentru a evita scindarea rumenală a
proteinei și grăsimilor și a favoriza utilizarea acestora la nivelul cheag ului și duodenului prin scindare
enzimatică care este mult mai eficientă. Densitatea energetică a rației a fost de 1,0 – 1,15 UNC/kg SU în
cazul amestecurilor bazate pe concentrate (65% din SU) și de 0,9 – 0,95 UNC/kg SU în cazul celor bazate
pe fibroase ( 65% din SU), iar raportul energo -proteic a fost cuprins între 5,3 – 6,8 și respectiv 4,8 – 5,7,
corespunzător celor două faze de creștere (tabel 51).

Tabel 51. Structura și valoarea nutritivă a amestecurilor de nutrețuri unice folosite
Raportul
Fibroase : Concentrate Faza de creștere (90 zile) Faza de finisare (20 zile)
35 : 65 65 : 35 35 : 65 65 : 35
L1 – Fără SFF1 L2 – Cu SFF1 L3 – Fără SFF1 L4 – Cu SFF1
a)Structura (g/kg SU)
– fân natural măcinat 250 250 – – 250 250 – –
– fân de lucernă măcinat 100 100 650 650 100 100 650 650
– nutreț combinat* 650 600 350 300 650 600 350 300
– soia integrală by -pass – – – 50 – 50 – 50
TOTAL 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 100
0
b) Caracteristici nutritive
– UNC/kg SU 1,00 1,02 0,90 0,91 1,14 1,15 0,95 0,96
– PB (% din SU) 18,7 19,1 18,8 19,3 16,5 16,8 16,7 17,0
– PDIN (g/kg SU) 118 123 110 116 106 112 104 110
– PDIE (g/kg SU) 104 106 88 91 101 103 87 90
Densitatea energetică 1,0 0,9 1,15 0,95
Raportul energo -proteic 5,3 4,8 6,8 5,7
*Structura NC (%)
– porumb 45,5
20,0
20,0
10,0
4,5 53,5
20,0
12,0
10,0
4,5 – triticale
– șroturi soia
– șroturi floarea -soarelui
– pemix vit. – min.
Caracteristici nutritive
1,35
20,33
146,6
121,7
1,41
17,31
127,3
116,7 – UNC/kg SU
– PB (%)
– PDIN (g/kg SU)
– PDIE (g/kg SU)
1SFF – soia full -fat de tip by -pass.

Recoltarea probelor pentru stabilirea profilului acizilor grași din țesutul muscular și adipos ,
conservarea , metilarea, identificarea si cuantificarea acizilor grasi s -a facut utilizand aparatura si tehnicile
de laborator descrise in subcapitolele anterioare.
Datele au fost prelucrate și interpretate statistic folosind modelul SAS (versiunea 8.0; SAS Inst., Inc,
Cary, NC) pentru masuratori repetate și au fost prezentate ca valo ri medii, alături de semnificația
diferențelor determinate de densitatea energetică a hranei (C), prezența soiei integrale de tip by -pass (S),
precum și de efectul interacțiunii dintre densitatea energetică a hranei și prezența soiei integrale protejate
(C x S). Diferentele au fost considerate semnificative pentru p <0,05.

REZULTATE SI DISCUTII

Tipul alimentației definit de structura (raportul fibroase : concentrate), densitatea energetică și raportul
energo -proteic al amestecurilor de nutrețuri unice des tinate ingrasarii tineretului ovin, au influentat
performanțele bioproductive și calitatea carcaselor (datele nu sunt prezentate) dar in special profilul

98
acizilor grași si indicii lipidici sanogeni ai grasimii intramusculare (tabel 52 și 53) și de depozit (tabel 54
si 55).
Grăsimile din m. longissimus dorsi au un grad de saturare mai ridicat decât cele din m. biceps femoris .
Rațiile bogate în concentrate, respectiv cele cu densitate energetică ridicată, precum și prezența soiei
integrale pro tejate au determinat o scădere a proporției acizilor grași saturați în favoarea celor
polinesaturați.
Tipul alimentației nu a modificat în mod esențial proporția acizilor grași mononesaturați (MUFA) din
țesutul muscular, fiind evidentă totuși o tendință de scădere a ponderii acestora în cazul loturilor hrănite
cu rații cu densitate energetică scăzută (mai ales în m. biceps femoris ) sau în cazul în care în hrană a fost
prezentă soia integrală de tip by-pass.

Tabel 52. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra profilului acizilor grași din mușchiul longissimus dorsi (% din FAME)
Raportul
fibroase:concentrate 35 : 65 65 : 35 Semnificația
L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF C S CxS
Grăsime (% din SU) 19,17 20,28 16,63 19,96 ** * NS
Total SFA
– C 16:0
– C 18:0 43,84
22,08
14,39 40,13
20,19
15,21 47,92
26,24
16,22 45,78
24,76
17,71 **
**
* *
NS
NS NS
NS
NS
Total MUFA
– C 16:1
– C 18:1 36,47
1,09
30,86 35,40
1,36
33,74 37,35
1,22
29,71 35,89
1,40
31,18 NS
NS
NS NS
NS
* NS
NS
*
– Total PUFA
Total PUFA n -3
– C 18:3 n -3
– C 20:5 n -3, EPA
– C 22:3 n -3
– C 22:5 n -3 DPA
– C 22:6 n -3 DHA
Total PUFA n -6 19,69
5,16
1,90
1,03
0,44
0,56
1,23
12,99 24,47
6,70
2,38
1,42
0,47
0,62
1,81
15,80 14,73
3,56
1,13
0,78
0,35
0,40
0,90
10,41 18,33
5,12
2,12
1,10
0,41
0,38
1,11
12,24 ***
**
**
*
NS
*
*
** *
***
**
NS
NS
NS
*
** *
*
NS
NS
NS
NS
NS
*
C 18:2 n -6
C 20:2 n -6
C 20:4 n -6 9,21
0,60
3,18 11,71
0,83
3,26 7,24
0,49
2,68 8,53
0,96
2,75 **
*
NS *
*
NS **
NS
NS
CLA2 1,54 1,97 0,76 0,97 *** * NS
1SFF – soia full fat C – efectul proporției de concentrație; S – efectul prezenței soiei integrale protejate; CxS –
efectul interacțiunii dintre proporția de concentrate și prezența soiei integrale protejate;
2CLA – acid linoleic conjugat (C18:2 c9,t11 + C18:2 t10,c12).

Rațiile cu densitate energetică ridicată precum și cele care au conținut în structura lor soia integrală
protejată au asigurat o proporție mai mare de acizi grași polinesaturați (PUFA) în grăsimea musculară,
diferențele fiind asigurate statistic. Comparati v, PUFA au avut o pondere mai ridicată în mușchiul biceps
femoris decât în m. longissimus dorsi.
Cele mai însemnate diferențe au fost înregistrate în privința FA functionali din seria Omega -3
(C18:3n -3, C20:5n -3, C22:6n -3), CLA (C18:2 c9,t11; C18:2 t10,c12 ) si VA (C18:1 t11). Cea mai mare
cantitate de FA Omega -3 a fost găsită în țesutul muscular provenit de la mieii furajați cu rația cu cea mai
mare densitate energetică și care conține soia integrală protejată (lotul 2) (6,70 – 7,65% din FAME), iar
cea mai mică proporție de FA Omega -3 s-a înregistrat la lotul hrănit cu rația cu densitate energetică
scăzută și care nu conținea FFS (lotul L 3) (3,56 – 3,71%). O evoluție asemănătoare a înregistrat -o și
acidul linoleic conjugat (CLA), în sensul că cea mai mare ca ntitate de CLA a fost înregistrată în țesutul
muscular provenit de la lotul 2 (1,97 – 2,41%) iar cea mai scăzută la cel provenit de la lotul 3 (0,76 –
1,30%). Dacă concentrația FA Omega -3 nu a prezentat diferențe sesizabile între cele două țesuturi
muscula re analizate ( longissimus dorsi și biceps femoris ), proporția de CLA s -a dovedit a fi mai mare în

99
mușchiul BF în cazul tuturor loturilor. Astfel, cea mai mare concentrație de CLA în m. longissimus dorsi
a fost de 1,97% (cazul L 2), în timp ce în m. biceps f emoris a fost de 2,41% (cazul L 2).
Cel mai bun raport n -6/n-3 FA, considerat un criteriu important de apreciere a calității grăsimilor
din dieta omului, a fost înregistrat în general în cazul mieilor din loturile hrănite cu rații cu densitate
energetică ri dicată și mai ales atunci când în structura rației a fost prezentă FFS.

Tabel 53. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra profilului acizilor grași din m. biceps femoris (% din FAME)
Raportul
fibroase:concentrate 35 : 65 65 : 35 Semnificația
L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF C S C x S
Grăsime (% din SU) 17,74 48,06 13,98 15,78 ** * NS
Total SFA
– C 16:0
– C 18:0 36,22
20,15
12,50 35,32
18,48
14,29 44,51
21,80
20,19 40,89
20,39
17,66 ***
NS
*** *
*
** *
*
*
Total MUFA
– C 16:1
– C 18:1 37,21
1,97
27,48 31,36
1,60
24,66 34,93
2,17
31,66 31,77
1,95
28,30 *
NS
* **
NS
* NS
NS
*
Total PUFA
Total PUFA n -3
– C 18:3 n -3
– C 20:5 n -3, EPA
– C 22:3 n -3
– C 22:5 n -3 DPA
– C 22:6 n -3 DHA
Total PUFA n -6 26,57
6,10
2,83
0,70
1,30
1,19
0,08
18,45 33,32
7,65
3,93
1,03
1,28
1,26
0,15
23,26 20,56
3,71
1,71
0,21
0,97
0,77
0,05
15,55 27,34
6,84
3,47
1,06
1,27
0,93
0,11
19,08 **
**
**
*
NS
**
**
** **
**
***
NS
NS
*
**
** **
NS
*
NS
NS
NS
NS
NS
– C 18:2 n -6
– C 20:2 n -6
– C 20:4 n -6 12,62
0,97
4,86 16,38
1,14
5,74 11,45
0,62
3,48 14,47
0,54
3,80 *
NS
* **
NS
* *
*
*
CLA2 2,02 2,41 1,30 1,42 ** NS NS
1SFF – soia full fat C – efectul proporției de concentrație; S – efectul prezenței soiei integrale protejate; CxS –
efectul interacțiunii dintre proporția de concentrate și prezența soiei integrale protejate;
2CLA – acid linoleic conjugat (C18:2 c9,t11 + C18:2 t10,c12).

In comparație cu țesutul muscular, grăsimea de depozit (subcutanată și perirenală) se caracterizează
printr -un conținut mai ridicat în acizi grași saturați și mononesaturați (în special grăsimea perirenală) și
proporțional mai scăzut în acizi grași polines aturați și în special din seria FA Omega -3 (tabelul 54 și 55,
fig. 23); aspecte similare fiind raportate si in cercetarile efectuate de Santos -Silvia et al., (2002). Influența
densității energetice a hranei și respectiv incorporarea FFS în structura rației , au avut o influență similară
asupra profilului acizilor grași din grăsimile de depozit, ca și în cazul grăsimilor intramusculare.

Tabel 54. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație asupra profilului acizilor
grași din depo zitul de grăsime subcutanat (regiunea lombară) (% din FAME)
Raportul
fibroase:concentrate 35 : 65 65 : 35 Semnificația
L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF C S C x S
Acizi grași saturați (SFA) 47,96 47,06 51,70 48,50 * NS *
Acizi g. mononesaturați
(MUFA) 46,20 45,70 43,39 45,79 * NS *
PUFA total:
– PUFA n -3
– PUFA n -6
– CLA2 5,84
1,77
2,91
1,16 7,24
2,06
3,55
1,63 4,91
1,51
2,70
0,70 5,71
1,66
3,09
0,96 *
*
NS
** **
*
**
* **
*
NS
*
1SFF – soia full fat C – efectul proporției de concentrație; S – efectul prezenței soiei integrale protejate; CxS –
efectul interacțiunii dintre proporția de concentrate și prezența soiei integrale protejate;
2CLA – acid linoleic conjugat (C18:2 c9,t11 + C18:2 t10,c12)

100

Grasime intramusculara Grasime de depozit

Fig. 23. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra conținutului în FA Omega -3 și CLA a țesutului muscular si adipos

Ccea mai mare concentrație de acizi grași FA Omega -3 si CLA a fost găsită în țesutul adipos
provenit de la mieii furajați cu rația cu cea mai mare densitate energetică și care conține SFF (lotul 2), iar
cea mai mică proporție s -a înregistrat la lotul hrănit cu rația cu densitate energetică scăzută și care nu
conținea soia integrală protejată (lot ul L 3).

Tabel 55. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra profilului acizilor grași din depozitul de grăsime perirenal (% din FAME)
Raportul
fibroase:concentrate 35 : 65 65 : 35 Semnificația
L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF C S C x S
Acizi grași saturați (SFA) 44,43 45,43 48,40 53,35 ** * **
MUFA 48,51 46,67 46,18 47,15 * * NS
PUFA total:
– PUFA n -3
– PUFA n -6
– CLA2 7,06
1,52
4,71
0,83 7,90
1,77
5,23
0,90 5,42
1,09
3,57
0,76 6,20
1,43
3,90
0,87 *
*
*
NS NS
*
*
NS *
NS
**
NS
1SFF – soia full fat C – efectul proporției de concentrație; S – efectul prezenței soiei integrale protejate; CxS –
efectul interacțiunii dintre proporția de concentrate și prezența soiei integrale protejate;
2CLA – acid linoleic conjugat (C18:2 c9,t11 + C18:2 t10,c12).

Cele mai bune valori ale indicilor lipidici sanogeni ai grasimii intramusculare au fost obtinute la
mieii in hrana carora s -a introdus soia integrala tratata cu aldehida formica (lotul L 2 si L 4) (tabel 56).
Comparativ cu mieii din loturile L 1 si L 3, la cei din loturile L 2 si L 4, in hrana carora s -a introdus soia
integrala protejata, raportul PUFA/SFA a fost mai mare cu 29 – 35,5%, in timp ce raportul n -6/n-3 a fost
mai mic cu 6 – 33%, datorita proportiei mai ridicate de ac izi grasi din seria omega -3 in structura grasimii
intramusculare. Concentratia mai scazuta de acizi grasi hipercolesterolemianti (C12:0, C14:0 si C16:0) si
mai ridicata in acizi grasi polinesaturati la mieii din loturile L 2 si L 4, a condus la scaderea val orii indicelui
aterogenic (AI) si trombogenic (TI). Imbunatatire AI si TI s -a corelat pozitiv cu un continut mai ridicat al
grasimilor intramusculare in acizi grasi functionali (FA omega -3, CLA). Densitatea energetică a hranei și
respectiv incorporarea soi ei integrale protejate în structura rației, au avut o influență similară asupra
indicilor lipidici sanogeni ai grăsimilor de depozit, ca și în cazul grăsimilor intramusculare (fig. 2 4).

0123456789
L1 L2 L3 L4
Omega 3 longissimus d. CLA longissimus d.
Omega 3 b. femoris CLA b. femoris00,511,522,5
L1 L2 L3 L4
Omega 3 subcutanat CLA subcutanat
Omega 3 perirenal CLA perirenal

101

Tabel 56. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimilor intramusculare (% din FAME)
Longissimus dorsi Biceps femoris
35 : 65 65 : 35 35 : 65 65 : 35
L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF L1
-SFF L2
+SFF
PUFA/SFA 0.45 0.61 0.31 0.40 0.73 0.94 0.46 0.67
MUFA/SFA 0.83 0.88 0.78 0.78 1.03 0.89 0.78 0.78
HFA/UFA 0.65 0.59 0.82 0.79 0.51 0.50 0.75 0.65
n-6/n-3 FA 2.51 2.36 2.92 2.39 3.02 3.04 4.19 2.79
Index aterogenic 1.43 1.21 1.30 1.11 1.32 0.93 1.09 1.01
Index
trombogenic 1.80 1.54 1.70 1.62 1.40 0.94 1.27 1.14

Grasime subcutanata Grasime perirenala

Fig.2 4. Influența densității energetice și încorporării SFF în structura rație
asupra unor indici lipidici sanogeni ai grasimii de depozit.

CONCLUZII

Rațiile cu densitate energetică ridicată precum și cele care au conținut în structura lor soia integrală
protejată au asigurat o proporție mai mare de acizi grași polinesaturați (PUFA) în grăsimea
intramusculară, pondere a acestora fiind mai ridicată în mușchiul biceps femoris decât în m. longissimus
dorsi .
Cea mai mare cantitate de acizi grași Omega -3 a fost găsită în țesutul muscular provenit de la mieii
furajați cu rația cu cea mai mare densitate energetică și care conține soia integrală protejată. O evoluție
asemănătoare a înregistrat -o și acidul linoleic conjugat (CLA). Dacă concentrația de Omega -3 nu a
prezentat diferențe sesizabile între cele două țesuturi musculare analizate ( longissimus dorsi și biceps
femoris ), proporția de CLA s -a dovedit a fi mai mare în mușchiul biceps femoris în cazul tuturor loturilor.
Cele mai bune valori ale indicilor lipidici sanogeni (raportul PUFA/SFA, n -6/n-3 FA si valoarea AI
si TI) ai grasimii intramusculare au fost obtinute la mieii in hrana carora s -a introdus soia integrala tratata
cu aldehida formica, respectiv la cei la care ratia furajera a fost mai bogata in concentrate.
In comparație cu țesutul muscular, grăsimea de depozit (subcutanată și perirenală) se caracterizează
printr -un conținut mai ridicat în acizi grași saturați și monon esaturați (în special grăsimea perirenală) și
proporțional mai scăzut în acizi grași functionali și în special FA Omega -3.
00,511,522,533,5
n-6/n-3 FA Index aterogenic n-6/n-3 FA Index aterogenicL1 L2 L3 L4

102
2.2. Îmbunătățirea structurii și conținutului în acizi grași funcționali a
grasimilor din carnea de pasăre

2.2.1. Influența diferitelor surse de grasime utilizate în alimentația puilor broiler asupra
profilului acizilor grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din carne

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLIȚĂ D. , Chereji I. , Maerescu C. (2008) – Effects of different dietary fat sources on growth
performances and carcass fatty acid composition of broiler turkey. USAMV Iași, Lucrări științifice
– Seria Zootehnie, 51 (13): 496 -504. http://www.uaiasi.ro/revista_zoo/ro/documente/Vol -51.pdf
MIERLIȚĂ D. , Chereji I., Maerescu C. (2007) – The effects of different fat sources on the performance
of broiler chickens and on the fatty acid composition of selected tissues . Bulletin of Univ. of Agr.
Sciences and Vet. Medicine, Cluj -Napoca; Ser. Animal Science and Biotechnologies, vol. 63 -64:
130-138. http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/2224/2137

Contextul stiintific
Grasimile sunt introduse in hrana puilor de carne in proportie de 4 -6% cu scopul maririi nivelului
energetic al nutretului combinat. Mussadeq et al., (2001); Rondelli et. al., (2004); Palfy et. al., (2005),
testand efectul diferitelor surse de grasime utilizate in alimentatia puilor de carne, au ajuns la concluzia ca
provenienta grasimii (vegetala sau animala) nu influenteaza performantele de productie si proportia de
grasime ab dominala, in schimb modifica semnificativ calitatea grasimii, respectiv structura in acizi grasi a
acesteia. Balevi et al., (2000) au inregistrat performante de productie mai bune in cazul utilizarii uleiului
de porumb in hrana puilor de carne, fata de caz ul cand s -a utilizat ulei de floare -soarelui, seu sau un
amestec al acestora. Azman et al., (2004) au constatat o crestere a ingestei de hrana in cazul utilizarii
seului in hrana puilor de carne si o crestere a consumului de nutreturi pentru un kg spor in greutate.
Zollitsch et. al., (1996) au constatat o imbunatatire a performantelor de productie ale puilor atunci cand in
hrana s -au utilizat grasimi bogate in acizi grasi polinesaturati (ulei de soia, de in si de rapita). In contrast,
Al-Athari et. al (1988 ) nu au inregistrat diferente in privinta consumului si gradului de valorificare a
hranei atunci cand in hrana puilor de carne s -a introdus 5% seu sau ulei de soia.

2.2.1.1. Influența diferitelor surse de grăsime utilizate în alimentația puilor broiler d e găină asupra
calității grăsimilor din carne

Obiectivele prezentului studiu vizeaza stabilirea influentei diferitelor surse de grasime cu grad
diferit de saturare (seu de bovine, untura de porc, grasime de pasare, ulei de floarea -soarelui, ulei de soia
si soia full -fat) utilizate in hrana puilor de carne, asupra performantelor de productie, dar in special asupra
structurii in acizi grasi si indicilor lipidici sanogeni ai grasimilor din carcasa (grasime abdominala, pulpa
inferioara si piept).

Desing expe rimental, analize de laborator
Experimentul a fost realizat in conditii de productie pe 180 pui broiler de gaina in varsta de o zi,
hibridul Ross -308, repartizati randomizat in 6 loturi a cate 30 capete fiecare si alocate aleator la una din
cele 6 diete ex perimentale (cate una pentru fiecare tip de grasime).
In hrana puilor din toate cele 6 loturi experimentale au fost utilizate nutreturi combinate (NC)
izocalorice si izoproteice, corespunzatoare fazei de crestere, s ingura diferenta intre loturile de pui fiind

103
reprezentata de sursa de grasime utilizata: seu de bovine, untura de porc, grasime de pasare, ulei de
floare -soarelui, ulei de soia si soia full -fat (tabel 57).

Tabel 57. Schema experimentala
Lotul n Tratamen t Rata de incorporare a
grasimii Obiective urmarite
L1 30 NC cu seu de bovine • 4% (% din greutatea NC)
la toate loturile pe toata
perioada experimentala;
• in cazul L 6 la stabilirea
proportiei de soia full -fat, ca
sursa de grasime s -a tinut
seama ca aceasta contine
18% grasime. • evolutia greutatii corporale si a
sporurilor realizate;
• consumul de NC si gradul de
valorificare a hranei pe loturi si
perioade;
• structura si continutul in acizi grasi
polinesaturati (C18:2n -6 si C18:3n -3)
a grasimilor intramusculare si de
depozit . L2 30 NC cu untura de porc
L3 30 NC cu grasime de
pasare
L4 30 NC cu ulei de floarea –
soarelui
L5 30 NC cu ulei de soia
L6 30 NC cu soia full -fat
NC – nutret combinat

Nutretul combinat utilizat in experienta a fost realizat pe baza de porumb si sroturi de soia,
asigurand in functie de faza de crestere 3030 – 3135 kcal EM/kg, 22,3 – 19% Pb (1,35 – 0,98% lizina) si
6,8 – 7,3% grasime bruta.
La virsta de 42 zile, au fost sacrificati 6 pui/lot (3 cocosei + 3 puicut e), cu o greutate medie
apropiata mediei lotului din care au provenit. Au fost recoltate probe individuale din grasimea
abdominala, pulpele inferioare si piept in vederea stabilirii structurii in acizi grasi a lipidelor continute de
acestea. Probele au fos t ambalate in pungi de plastic si pastrate in congelator la -200C, pana la efectuarea
analizelor de laborator.
Extractia grasimilor totale din probele medii de tesuturi si nutreturi s -a realizat cu ajutorul unei
solutii in exces de cloroform : metanol (2: 1, vol./vol.), iar esterii metilici ai acizilor grasi (FAME) au fost
obtinuti utilizand triflorura de bor (BF 3) si metanol (14% w/w), conform procedurii descrise de Watkins
et. al. (1997). Lipidele au fost dizolvate in toluen (1ml) intr -o eprubeta cu capac cu filet teflonat. FAME
au fost identificati utilizand gaz -cromatograful HP 5890, prevazut cu o coloana DB23 de 30 m lungime.
Gaz-cromatograful a functionat la 1400C timp de 2 min., temperatura crescand cu 1,50C/min., pana la
1980C si apoi mentinuta const ant timp de 7 minute. Pentru fiecare operatiune cu gaz -cromatograful
injectorul si detectorul cu ionizare in flacara au indicat temperaturi de 2250C si respectiv 2500C. FAME
au fost identificati prin compararea timpului lor de retentie cu standardele.
Datele obținute au fost supuse analizei varianței utilizând procedura GLM (General Linear
Models), versiunea 9.1.3. (SAS Institute, Cary, NC, USA). Comparațiile multiple între valorile medii s -au
făcut cu testul Duncan. Nivelul de semnificație a fost stabi lit pentru p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCUȚ II

Grasimile de origine animala au un continut mult mai ridicat de acizi grasi saturati (33,44% –
46,77%) fata de grasimile vegetale (10,05% – 11,86%); acestea din urma caracterizandu -se printr -un
continut ridicat in acizi grasi polinesaturati (60,88% – 63,92%) (tabel 58).
Cea mai mare masa corporala finala si cel mai bun grad de valorificare a hranei au fost inregistrate
de puii in hrana carora s -a folosit soia full -fat ca sursa de grasime. De asemenea se poate constata ca masa
corporala a fost mai mare la puii in hrana car ora s -au folosit grasimi de origine vegetala, fata de cei la
care s -au folosit grasimi de origine animala; diferentele intre loturi fiind insa relativ mici (fig. 25).

104
Tabel 58. Compozitia in acizi grasi a surselor de grasime folosite
in alimentatia pui lor de carne (% din FAME).
Specificare Seu de
bovine Untura de
porc Grasime
de pasare Ulei de
floarea -s. Ulei de soia Soia full -fat
C14:0
C16:0
C18:0 Miristic
Palmitic
Stearic 3.25
23.23
20.29 2.72
20.12
17.50 1.08
21.16
11.20 0.12
7.45
4.29 0.21
6.44
3.40 0.20
7.12
3.83
Total SFA 46.77 40.34 33.44 11.86 10.05 11.15
C16:1
C18:1
C20:1 Palmitoleic
Oleic
Gadoleic 2.30
29.70
0.85 1.74
34.20
0.72 0.93
36.12
0.54 0.42
21.35
0.12 0.30
20.10
0.96 NI
19.54
0.87
Total MUFA 32.85 36.66 37.59 21.89 21.36 20.41
C18:2
C18:3
C20:4 Linoleic
Linolenic
Arahidonic 14.82
0.84
NI 16.60
1.12
0.13 23.52
1.47
0.19 60.45
0.36
0.07 59.6
4.20
0.12 53.27
9.78
0.34
Total PUFA 15.66 17.85 25.18 60.88 63.92 63.39
FA neidentificati 4.72 5.15 3.79 5.37 4.67 5.05
Total UFA 48.51 54.51 62.77 82.77 85.28 83.80
PUFA/SFA 0.33 0.44 0.75 5.13 6.36 5.68
MUFA/SFA 0.70 0.91 1.12 1.85 2.12 1.83
C18:2/C18:3 17.64 14.82 16.00 167.9 14.19 5.44
NI – acizi grasi neidentificati;

Fig. 2 5. Influenta diferitelor surse de grasimi din hrana asupra principalelor performante productive la puii de carne

Rezultatele obtinute de noi au fost in parte confirmate in alte cercetari. Azman et. al., (2004) au
constatat ca fata de uleiul vegetal, grasimi le de origine animala (grasime de pasare si seu de bovine) au
determinat un spor in greutate si respectiv o masa corporala finala semnificativ mai mici, o scadere a
ingestei zilnice si a gradului de valorificare a hranei; aspecte care nu au fost constatate de Palfy et al.,
(2005) care mentioneaza ca originea grasimii nu influenteaza semnificativ performantele productive ale
puilor de carne.
Sursa de grasime utilizata in alimentatia puilor de carne, respectiv structura acestora in acizi grasi
s-a reflectat asupra compozitiei in acizi grasi a lipidelor din carcasa (grasime abdominala, pulpe si piept).
Proportia de acizi grasi saturati (acid miristic, palmitic si stearic) a fost mult mai mare in cazul
puilor din loturile la care s -au folosit grasimi de origine animala in hrana (in special seu de bovine), in
toate cele trei tesuturi din carcasa analizate. Cea mai mica proportie de acizi grasi saturati in structura 2,07 2,059 2,073
2,0072,082,187
1,751,851,952,052,152,25
L1 L2 L3 L4 L5 L6Greutatea finala (kg) Consumul specific (kg NC/kg spor)
Grasimea abdominala (% din carcasa)

105
lipidelor din carcasa a fost inregistrata la puii din lotul la care in hrana s -a utilizat soia full -fat, iar dintre
tesuturi, cea mai mica proportie de acizi grasi saturati s -a inregistrat in gra simea din piept (tabel 59).

Tabel 59. Structura in SFA a lipidelor din carcasa (% din FAME)
Specificare C14:0 C16:0 C18:0 Total SFA
Grasime abdominal a:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
7.390.32
5.860.73
5.210.80
2.170.32
1.350.16
0.930.04
40.976.23
35.211.98
32.721.57
36.772.12
25.524.70
23.980.31
7.481.37
7.843.28
9.900.09
2.780.09
3.180.07
3.260.08
55.84
48.91
47.83
41.72
30.05
28.17
Pulpa:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
4.352.12
1.270.35
1.310.29
1.270.41
0.900.04
0.970.09
34.094.01
31.142.72
25.133.23
24.474.81
27.563.50
26.412.95
9.140.93
10.711.70
11.532.13
8.511.23
6.221.33
4.730.76
47.58
40.58
37.97
34.25
34.68
32.11
Piept:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
2.940.44
0.740.04
NI
0.430.02
0.490.06
0.430.08
31.121.75
25.910.72
26.140.70
19.310.54
21.794.53
21.032.72
9.060.12
7.180.62
6.140.17
9.200.31
5.180.81
3.820.43
43.12
33.83
32.28
28.94
27.46
25.28

Continutul in acizi grasi mononesaturati, reprezentati in principal prin acidul oleic a fost mai
mare in grasimea puilor din loturile care au primit in hrana grasimi de origine vegetala. Dintre tesuturile
analizate, o proportie mai mare de MUFA a fost inre gistrata in cazul grasimii abdominale; ponderea
acestora scazand in cazul lipidelor din pulpa si piept (tabel 60). Acidul palmitoleic (C18:1) si gadoleic
(C20:1) au o pondere relativ mica in structura lipidelor din carcasa, aceasta fiind influentata de tip ul
grasimii din carcasa, urmand in general o evolutie asemanatoare cu cea a acidului oleic.
Daca SFA si MUFA s -au concentrat in grasimea abdominala, PUFA s -au concentrat in lipidele din
tesutul muscular, mai ales din piept. Cea mai buna calitate a grasimi i, data de un continut mare in PUFA
si un continut mic de SFA s -a inregistrat la carnea din piept, in cazul puilor din lotul in hrana carora s -a
folosit soia full -fat, urmand cei din lotul la care s -a folosit uleiul de soia (tabel 61 ). Dintre acizii grasi
polinesaturati, cel mai bine reprezentat este acidul linoleic (C18:2n -6) in timp ce acidul linolenic (C18:3n –
3) si acidul arahidonic (C20:4n -6) au o pondere relativ scazuta in structura grasimilor corporale. Este
demn de remarcat faptul ca acidul linolenic (C18:3n -3), considerat deficitar in alimentatia rationala a
omului, are o pondere de pana la 9 ori mai mare in carnea puilor in hrana carora s -a folosit soia full -fat,
fata de cei care au primit in hrana grasimi de origine animala (seu, untura, grasime de pasare) (fig. 26) .
Hridinka et. al., (1996) utilizand uleiul de soia in hrana puilor, au obtinut in carnea din piept
48,24% SFA, 40,68% MUFA si 7,12% PUFA, in timp ce Crespo and Esteve -Garcia (2001) inregistreaza
o proportie de 37,95% PUFA, iar Azman et a l., (2004) 30,58%; valori care sunt confirmate si de
cercetarile noastre. Valori mai mari ale ponderii acizilor grasi polinesaturati in carnea din piept au fost
obtinute prin utilizarea uluiului de peste in hrana puilor (Lopez -Ferrer et al., 1999).

106
Tabel 60. Structura in MUFA a lipidelor din carcasa (% din FAME)
Specificare C16:1 C18:1 C20:1 Total MUFA
Grasime abdominal a:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
2.370.12
2.800.09
2.970.17
3.370.40
4.610.32
3.720.21
18.831.17
20.720.80
22.180.58
25.371.93
27.101.14
30.532.12
1.170.10
1.180.12
1.180.07
1.030.11
0.820.04
0.780.03
22.37
24.70
26.33
29.77
32.53
35.03
Pulpa:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
4.740.41
4.210.32
3.650.73
2.510.28
4.020.18
3.130.12
20.693.13
25.182.10
25.341.45
30.532.80
24.531.92
22.611.10
0.920.04
0.800.02
0.820.04
0.490.08
0.400.07
0.270.09
26.35
30.19
29.81
33.53
28.95
26.01
Piept:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
6.590.64
5.400.31
3.720.29
2.480.18
3.910.42
1.720.08
27.311.04
31.002.72
34.903.01
24.182.54
21.432.12
17.571.83
0.440.03
0.470.06
0.440.05
0.460.04
0.310.02
0.330.05
34.34
36.87
39.06
27.12
25.65
19.62

Tabel 61. Structura in PUFA a lipidelor din carcasa (% din FAME)
Specificare C18:2 C18:3 C20:4 Total PUFA
Grasime abdominala:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
10.781.10
14.623.27
18.341.17
20.072.18
22.681.29
23.722.07
1.310.06
2.160.21
1.870.15
1.910.07
3.600.27
5.270.71
NI
0.840.06
0.700.04
0.720.07
1.200.07
1.230.09
12.09
17.62
20.91
22.70
27.48
30.22
Pulpa:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
13.451.21
17.583.41
20.462.18
21.071.12
23.242.91
24.801.83
2.010.09
1.760.19
1.680.17
1.930.21
3.800.16
4.550.12
1.370.10
1.800.07
1.820.09
2.720.45
2.140.05
3.910.56
16.83
21.14
23.96
25.72
29.18
33.26
Piept:
L1
L2
L3
L4
L5
L6
14.40.32
19.631.29
21.531.52
30.232.79
33.191.93
35.872.21
0.600.14
1.030.12
0.910.08
1.340.10
2.730.16
5.420.39
3.800.31
2.140.32
3.210.17
4.870.37
4.950.24
6.181.12
18.80
22.80
25.65
36.44
40.87
47.47

Tipul si provenienta grasimii din hrana puilor de carne a influentat indicii lipidici sanogeni ai
grasimilor intramusculare si de depozit, fiind stabilita o legatura directa intre concentratia de FA
polinesaturati din hrana, nivelul acestora in grasimile d in carcasa si valoarea indicilor lipidici sanogeni
(fig. 27). Astfel, grasimile vegetale si in special cele provenite din soia (L5 si L6) au asigurat cea mai
mare concentratie de FA polinesaturati in carne si respectiv cele mai bune rapoturi PUFA/SFA si FA n-
6/n-3 in grasimea intramusculara, analizate prin prisma influentei asupra sanatatii umane.

107

Fig. 26. Conținutul lipidelor din carcasă (piept si pulpă) în PUFA (acid linoleic -LA, linolenic -ALA si arahidonic –
AA)

De asemenea, concentratia scazuta de FA
nesaturati si in special a celor cu efect
hipercolesterolemiant ( acidul lauric, acid
miristic și acid palmitic ) in grasimile provenite
din soia si mai ales sub forma de SFF, au
condus la scaderea valorii indexului aterogen
(AI) si trombogen (TI). Grasimile care au un
indice aterogenic si trombogenic mari (cazul
loturilor in hrana carora s -au folosit grasimi de
origine animala si in special seu de vita) sunt
mai daunatoare pentru sanatatea umana
(Bucher et. al., 2002; Saadation -Elahi et al.,
2004).

Fig. 27. Indicii lipidici sanogeni ai grasimii
intramusculare din piept

CONCLUZII

Performantele de productie ale puilor de carne au fost influentate de sursa de grasime folosita in
hrana, insa la un nivel relativ redus. In general, fata de grasimile de origine animala, cele vegetale au
asigurat o masa corporala finala mai mare si un grad mai bun de valorificare a hranei, la care se adauga o
proportie mai mica de grasime abdominala (% din carcasa).
Structura in acizi grasi a surselor de grasi me utilizate in alimentatia puilor de carne s -a reflectat in
compozitia grasimilor din carcasa (grasime abdominala, pulpa si piept). Astfel, cea mai mare proportie de
acizi grasi saturati in structura lipidelor din carcasa s -a inregistrat in cazul puilor c are au primit in hrana
grasimi de origine animala (seu > untura de porc > grasime de pasare). Daca SFA si MUFA s -au
concentrat in grasimea abdominala , PUFA si mai ales omega -3 (ALA -C18:3n -3) s-au concentrat in
lipidele intramusculare din pulpa si in specia l in cele din piept. Cea mai buna calitate a grasimii din
carnea de pui, determinata de un continut mare in acizi grasi omega -3 si un continut mic de SFA, dar si
ALA-pulpaALA-pieptAA-pulpaAA-pieptLA-pulpaLA-piept
0510152025303540
L1 L2 L3 L4 L5 L6
0123
L1 L2 L3 L4 L5 L6PUFA/SFA FA n-6/n-3
AI TI

108
indici lipidici favorabili sanatatii umane (indice aterogen si trombogen scazuti si un raport n-6/n-3 in
favoarea FA omega -3) s-a inregistrat la carnea din piept, in cazul puilor in hrana carora s -a folosit soia
full-fat, urmand cei in hrana carora s -a folosit ulei de soia. La extrema opusa s -a situat grasimea de
depozit, provenita de la puii in hr ana carora s -au folosit grasimi de origine animala (in special seu de
vita).

2.2.1.2. Influența diferitelor surse de grăsime utilizate în alimentația puilor broiler de curcă asupra
calității grăsimilor din carne

Avand in vedere contextul științific, precum si faptul ca cercetarile efectuate pe pui de curca sunt
relativ putine (Mirroslawa et. al., 2004; Serdaroglu et al., 2005), prin investigatiile efectuate ne -am propus
sa studiem efectul concentratiei si sursei de asigurare a PUFA in hrana puilor de curca asupra
performantelor de productie, dar in special asupra profilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni ai
grasimilor intramusculare (piept si pulpa), utilizand diferite surse de grasime cu grad diferit de saturare
(UP-untura de porc, UFS -ulei de floarea -soarelui, US -ulei de soia, SFF -soia full -fat).

Desing experimental, analize de laborator
Investigatiile au fost efectuat pe un numar de 100 pui broiler de curca, masculi, din hibridul BUT
Big 6, in varsta de 21 zile, repartizati randomizat in patru loturi a cate 25 indivizi. Experienta a avut o
durata de 120 zile si a cuprins 5 faze a cate 4 s aptamani, cu exceptia primei faze care a durat doar o
saptamana (21 -28 zile). Sistemul de intretinere, parametrii de confort tehnologic si nivelul factorilor de
microclimat au fost identici pentru toate loturile experimentale (Verstegen, 2002).
Structura s i valoarea nutritiva a nutretului combinat a corespuns, pentru fiecare faza, cerintelor
nutritionale recomandate (Veldkamp, 2002) si a u fost asemanatoare la cele patru loturi, cu mentiunea ca
sursa de grasime, respectiv de asigurare a PUFA a diferit de la un lot la altul astfel: untura de porc -UP;
UFS-ulei de floarea soarelui, US -ulei de soia, SFF – soia full -fat (tabel 62).

Tabel 62. Schema experimentală
Lotul n Tratament Rata de incorporare Obiective

G1
25 Untură de porc
(UP)
• 3 – 5% (% din NC, in
functie de faza de crestere)
la primele trei loturi;
• la L 4 ca sursa de grasime
s-a folosit soia full -fat luând
în considerare un conținut
mediu de 18% grasime.
• evolutia principalilor indici de
productie si consum (spor in greutate,
grad de valorific are a hranei etc);
• influenta naturii grasimii din hrana
asupra structurii in acizi grasi a
lipidelor din carcasă, plasma sanguina
si ficat.
G2
25 Ulei de floarea
soarelui ( UFS )
G3
25
Ulei de soia ( US)
G4 25 Soia full fat
(SFF)

La finalul perioadei experimentale au fost efectuat e sacrificari de control (n=4) si au fost recoltate
probe de sange si tesuturi (din piept, pulpa si ficat) pentru stabilirea profilului acizilor grasi. Probele de
sange au fost recoltate inainte de sacrificare, din aripa, in vacuutainere specifice, dupa care au fost
liofilizate si pastrate la -200C pana la analiza. Pentru analiza acizilor grasi s -au folosit metode de lucru in
doua etape (eterificare si identificare) specifice biofluidelor si descrise amanuntit in subcapitolele
anterioare pentru analizele de lapte .
Aparatura si metodele de analiza folosite pentru determinarea profilului acizilor grasi din
grasimile din hrana si intramusculare au fost similare cu cele prezentate in cazul puilor broiler de gaina.

109
Datel e obținute au fost supuse analizei varianței utilizând procedura GLM (General Linear
Models), versiunea 9.1.3. (SAS Institute, Cary, NC, USA). Comparațiile multiple între valorile medii s -au
făcut cu testul Duncan. Nivelul de semnificație a fost stabilit p entru p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

La toate loturile alimentatia a fost izocalorica si izoproteica, core spunzatoare fazei experimentale
(tabel 63).

Tabel 63. Structura nutrețurilor combinate folosite în alimentația puilor broiler de curca,
în perioada experimentală (21 – 140 zile).
Ingrediente (%) 21 – 28 zile 29 – 56 zile 57 – 84 zile 85 – 112 zile 113 – 140 zile
Porumb 41.34 (36.64)2 41.90 (35.60) 50.71 (44.91) 56.90 (49.6) 66.00 (64.7)
Șroturi de fl -s. 8.00 10.00 10.00 12.00 5.00
Făină de pește 7.00 2.50 – – –
Șroturi de soia 37.00 (25.0) 38.00 (22.00) 32.00 (15.50) 23.50 (3.00) 21.50 ( -)
Soia full fat – (16.70) – (22.30) – (22.30) – (27.80) – (27.80)
UP, UFS, US1 3.00 ( -) 4.00 ( -) 4.00 ( -) 5.00 ( -) 5.00 ( -)
L-Lizină HCl 0.29 0.20 0.14 0.10 –
DL-Metionină 0.27 0.20 0.15 – –
Fosfat monocalcic 1.20 1.30 1.50 1.00 1.00
Sare (NaCl) 0.30 0.30 0.40 0.40 0.40
Antioxidant 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10
Avatec 0.50 0.50 – – –
Premix 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00
Valoarea nutritivă calculată
E.M. (kcal/kg) 2824 2920 2965 3074 3221
Proteină brută – % 28.22 26.06 22.11 19.14 16.94
Lizina -% 1.90 1.64 1.30 1.00 0.84
Metionină + cistină -% 1.22 1.04 0.87 0.71 0.67
Grăsime brută -% 5.30 6.35 6.49 7.71 7.62
Celuloză brută -% 4.10 4.21 4.54 3.91 4.75
1UP-untură de porc, UFS – ulei de floarea soarelui, US -ulei de soia;
2Valorile din paranteze corespund pentru puii de curcă in hrana carora s -a folosit SFF ca sursa de grasime.

Analizand influenta diferitelor surse de grasime din hrana puilor de curca asupra performantelor de
productie se poate remarca influenta pozitiva a grasimilor vegetale si in special a celor provenite din
FFS, asupra masei corporale finale (p<0.05) si a gr adului de valorificare a hranei (fig. 28). Aceste
rezultate sunt in concordanta cu afirmatiile lui Lessire et al. (2001), care mentioneaza ca grasimile
vegetale adaugate in hrana pasarilor imbunatatesc sporul in greutate si gradul de valorificare a hranei.
Cresterea ponderii PUFA in structura grasimilor din hrana puilor de curca nu a influentat randamentul la
sacrificare, in schimb a condus la cresterea ponderii pieptului din structura carcasei (p<0.05) si la
scaderea depozitelor de grasime (grasimea abdomi nala si din jurul pipotei) (p<0.05). Cele mai bune
rezultate au fost obtinute cand sursa de grasime din hrana a fost reprezentata de soia full -fat.
Structura in acizi grasi a surselor de grasime utilizate in hrana puilor de curca (UP, UFS, US, SFF)
s-a reflectat la nivelul pasmei sanguine, inregistrandu -se o scadere (p<0.01) a nivelului de trigliceride,
colesterol total si SFA (C16:0, C18:0) odata cu cresterea concentratiei PUFA in hrana, efectele fiind mai
evidente in cazul cand PUFA au fost asigurati in hrana sub forma de soia full fat. O situatie similara s -a
constatat si la nivelul ficatului, unde s -a inregistrat o crestere semnificativa a ponderii acizilor grași
polinesaturați (PUFA) in detrimentul celor saturați (SFA) in structura grasimii acestuia; mentionand
faptul ca nivelul PUFA din hrana nu a influentat greutatea ficatului si continutul acestuia in grasime (tabel
64).

110

Fig. 28. Efectul dife ritelor surse de grăsime din hrană asupra performanțelor productive ale puilor de
curcă .

Tabel 64. Trigliceridele plasmatice, colesterolul total, greutatea ficatului și conținutul acestuia în acizi
grași
Specificare Sursa de grasime din hrană Sursa de grasime din hrană
UP UFS US SFF UP UFS US SFF
Plasma Ficat
Trigliceride
Colesterol 51.42a
181.6a 48.19a
171.2b 47.23a
170.2b 44.06b
123.29c –
– –
– –
– –
–
Gr. ficatului (g)
Grăsime br. % –
– –
– –
– –
– 581.4
3.31 590.3
3.32 576.1
3.60 583.6
3.42
Structura în acizi grași a grăsimii (μg/ml plasama) Structura în FA a grăsimii (% din FAME)
C 18:0
C 16:0
C 18:1
C 18:2 n -6
C 18:3 n -3
C 20:4 n -6 104.3a
143.0a
127.4b
52.9c
9.12b
– 102.8a
151.9a
163.5a
86.4b
17.31c
– 96.1a
144.5a
164.6a
82.6b
18.13c
– 81.4b
93.7b
141.3a
102.7a
21.17a
– 22.1a
–
19.21
16.1b
1.12b
2.78b 17.52c
–
20.43
19.21c
1.75c
4.12a 18.19c
–
19.87
20.43a
1.93c
3.98c 11.4b
–
17.67
24.2a
2.79a
5.29a
a,b,c,d: valorire dintr -un rând care nu au aceeași valoare diferă semnificativ.

Cresterea concentratiei PUFA in structura grasimii din hrana puilor de curca a condus la scaderea
proportiei de grasime intramusculara (cu pana la 32.17% in piept si 21.35% in pulpa) si imbunatatirea
radicala a profilului FA, in sensul cresterii ponderii PUFA cu pana la 60.7% in piept si 74.2% in pulpa, in
special in detrimentul SFA (tabel 65).
Dintre cele doua surse de grasime bogate in acizi PUFA (ulei de soia si soia full fat) SFF a asigurat
o calitate mai buna a carnii, aceasta având un continut mai ridicat in acizi grasi din seria omega -3 (cu
33.03%) si respectiv 29.17%), considerati deficitari in alimentatia omului, precum si un rap ort mai bun
intre acizii grasi n -6/n-3. Rezultatele mai bune asigurate de SFF fata de US (desi au aceeasi concentratie
totala de PUFA), se datoreaza, in principal faptului ca in cazul US in timpul rafinarii prin incalzire la
temperaturi ridicate (peste 1500C) o parte din PUFA isi modifica configuratia din cis- (cea naturala) in
trans -, acestia din urma comportandu -se in organism ca si acizii grasi saturati (Khanal et. al. , 2004).

110100
greutatea final(kg) kg nutret/kg spor % grsime de depozit piept (% din carcasa)19,36
2,55
2,43
35,1119,61
2,53
2,16
34,819,74
2,5
2,2
35,3620,29 *
2,44
2,1*
36,43 *G1-UP G2-UFS G3-US G4-SFF

111
Tabel 65. Structura în acizi grași a grăsimilor intramusculare din piept și pulpa (% dinFAME)
Grăsimi din musculatura pieptului Grăsimi din musculatura pulpei
UP UFS US SFF UP UFS US SFF
Grăsime br. % 3.17b 2.92ab 2.85ab 2.15a 8.43b 7.82ab 8.11ab 6.63a
S
SFA C 14:0
C 16:0
C 18:0
TOTAL 3.86b
23.31b
13.50b
40.67b 2.80b
21.40c
10.12ca
34.32c 1.57a
21.54c
10.43c
33.54ca 1.70a
19.1a
8.40a
29.2a 0.77
21.46a
15.91a
38.14a 0.70
20.38b
11.70c
32.78b 0.70
19.95b
10.8cb
31.5bc 0.66
19.36c
10.23b
30.25c

MUFA C 16:1
C 18:1
C 20:1
TOTAL 4.62b
22.14b
0.73
27.49c 4.20b
24.90b
0.54
29.64c 2.41a
21.53b
0.59
24.53b 2.53a
18.4a
0.46
21.4a 5.92a
29.31a
0.72a
35.95a 3.59b
26.71b
0.55b
30.8ab 3.98b
27.05b
0.48b
31.5ab 2.75b
22.82c
0.50b
26.07b

PUFA C18:2n -6
C20:4n -6
Total n -6
C18:3n -3
C20:5n -3
C22:6n -3
Total n -3
TOTAL 14.80
3.67b
18.47b
1.76b
4.83
2.50b
9.09b
27.56b 15.34
3.84b
19.18ab
1.93b
5.12
4.32c
11.37c
30.55b 14.74
6.00a
20.74a
3.80ca
7.46ab
4.33c
15.59d
36.33c 14.81
7.74a
22.5a
4.55a
9.37a
5.82a
20.7a
44.3a 14.61b
1.52b
16.13b
2.32b
1.22c
2.60b
6.14b
22.27b 19.40c
2.77dc
22.2ac
4.17a
1.80b
3.10b
9.07c
31.24c 20.5ac
3.36d
23.8ac
5.00c
1.99a
2.40b
9.39c
33.22c 22.49a
4.18a
26.67a
5.78a
2.05a
4.30a
12.13a
38.80a
Indicii lipidici sanogeni
PUFA n -6/n-3 2.03a 1.69a 1.33ab 1.09b 2.62a 2.44ab 2.53ab 2.20b
PUFA/SFA 0.68b 0.89b 1.08ab 1.52a 0.58b 0.95b 1.06a 1.28a
Index aterogenic 0.67a 0.65a 0.57b 0.55b 0.74a 0.71a 0.63b 0.60b
Index tombogenic 1.20a 1.18a 1.15ab 1.10b 1.49a 1.48a 1.37ab 1.30b
a,b,c,d valorire dintr -un rând care nu au aceeași valoare diferă semnificativ.

Continutul carnii in FA functionali (omega -3: C18:3n -3, ALA; C20:5n -3, EPA si C22:6n -3, DHA),
precum si indicii lipidici sanogeni (raportul PUFA/SFA, FA n -6/n-3, AI si TI) au fost influentati
semnificativ de tipul si provenienta grasimilor din hrana puilor . Cele mai mari concentratii de FA
functionali au fost inregistrate in cazul puilor in hrana carora sa folosit SFF ca sursa de grasime, atat la
nivelul grasimii intramusculare din piept cat si in cea din pulpa (fig. 29). Grasimea intramusculara din
piept a avut o concentratie de FA functionali aproape dubla fata de cea din pulpa, chiar daca concentratia
de C18: 3n-3 a fost egala sau chiar mai mare in pulpa, in cazul puilor din G 4. Aceste rezultate sunt in
acord cu cele obtinute in studii anterioare efectuate de Azman et al. (2004) pe pui broiler de gaina,
sugerand ca rata de transformare a acidului linolenic in EPA si DHA, prin procese de elongare si
desaturare enzimatica endogena, este mai mare la nivelul musculaturii pieptului.
Pe langa continutul in acizi grasi functionali un alt aspect important al valorii nutritive si sanogene
a carnii se refera la indicii lipidici sanogeni ai grasimii continute. În studiul nostru raportul FA n -6/n-3, in
toate probele, indiferent de tipul si sursa de grasime din hrana pui lor, a inregistrat valori cu mult mai bune
(1.09 -2.62) decat cele recomandate de nutritionisti pentru o alimentatie sanogena a omului (sub 4:1;
Simopoulos, 2006). Cele mai bune raporturi FA n -6/n-3 au fost inregistrate la grasimile intramusculare
din piept si mai ales la puii in hrana carora s -a folosit SFF ca sursa de grasime (1.09) (tabel 4).
Raporturile PUFA/SFA (0.68 -1.52 in grasimea din piept si 0.58 -1.28 in grasimea din pulpa) au fost
considerabil mai mari, mai ales in cazul puilor in hrana carora s -a folosit UF sau SFF, decât valorile
recomandate pentru alimentatia rationala a omului (peste 0.45 – Simopoulos, 2002), chiar daca nivelul de
acizi grasi saturati (in special hipercolesterolemianti: C14:0, C16:0 și C18:0) a fost relativ ridicat.
Utilizarea SFF ca sursa de grasime in hrana puilor broiler de curca a asigurat cele mai bune (sanogene)
raporturi PUFA/SFA, respectiv FA n -6/n-3.
Cresterea aportului de PUFA in hrana puilor de curca (G3 -ulei de soia si G4 -soia full fat) a avut ca
raspuns o scădere s emnificativă a indicelui aterogen (AI) și indicelui trombogen (TI) al grăsimii
intramusculare. Pe de altă parte, grasimea intramusculara din piept pare să fie mai receptiva la
suplimentarea ratiei cu PUFA decât grăsimea intramusculară din pulpa, astfel înc ât AI și TI a înregistrat
valori mai mici.

112

Piept Pulpa

Fig. 2 9. Structura si continutul in FA functionali a grasimii intramusculare

CONCLUZII

Cresterea proportiei PUFA in structura grasimilor din hrana puilor de curca a condus la
imbunatatirea performantelor productive (spor in greutate, gradul de valorificare a hranei, ponderea
pieptului si a depozitelor de grasime in structura carcasei).
Cea mai buna calitate a carnii, analizata prin prisma influentei asupra sanatatii omului (continut
scazut d e grasime, pondere ridicata a FA functionali si un raport optim al acizilor grasi n -6/n-3) s-a
inregistrat la carnea din piept, atunci cand concentratia PUFA in hrana a fost mare (cazul US si SFF); iar
dintre cele doua surse de grasime bogate in PUFA, rezu ltatele obtinute in cazul utilizarii SFF au fost net
superioare celor asigurate de US, mai ales in privinta acizilor grasi omega -3 (ALA, EPA si DHA), ceea ce
a asigurat o scăderea semnificativă a indicelui aterogen (AI) și indicelui trombogen (TI) al grăsimii
intramusculare .
Grasimile intramusculare, (in special cele din piept), obtinute de la puii in hrana carora s -a folosit
SFF sau US, sunt mai favorabile sanatatii umane, datorita continutului mai ridicat in acizi grasi omega -6
(efect antiateratogeni c), omega -3 (efect antitrombogenetic) si FA n -3 cu lant lung (EPA și DHA – efect de
scădere a colesterolului din sânge).

0246810121416182022
G1-untura de porc G2-ulei de fl-s G3-ulei de soia G4-soia full fatTotal Omega-3 ALA, C18:3
EPA, C20:5 DHA, C22:6
02468101214
G1-untura de porc G2-ulei de fl-s G3-ulei de soia G4-soia full fatTotal Omega-3 ALA, C18:3
EPA, C20:5 DHA, C22:6

113
2.2.2. Influența unor macrocomponente din hrana puilor broiler asupra profilului acizilor
grași și indicilor lipidici sanogeni ai grăsimii din carne

Elaborarea acestui subcapitol s -a baza pe urmatoarele publicații:
MIERLI ȚĂ D. (2015) – The effect of lupine seed in broiler diet on animal performance and fatty acids
profile of their meat. Bulletin UASVM Animal Sci. Biotech., 72(2)/2015: 188 -193.
http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/11375/9471 .
MIERLIȚĂ D. (2015) – The effect of replacement of soybean meal with rape meal free of erucic acid and
glucosides on growth performance and fatty acids profile of meat in turkeys. ABAH Bioflux
7(2):188 -195. http://www.abah.bioflux.com.ro/docs/2015.188 -195.p df
Brevet de inven ție (RO 129052 A0, A23K 1/14 – cerere publicata): Nutret combinat destinat alimentatiei
faziale a puilor de carne. Autor: Mierlita D. http://pub.osim.ro/publication –
server/pdf=RO129052.pdf.
Brevet de inven ție (RO 130201 A0, A23K 1/24 – cerere publicata): Nutret combinat pentru furajarea
faziala a puilor broiler de curca. Autor: Mierlita D. http://pub.osim.ro/publication –
server/pdf=RO130201 .pdf.

2.2.2.1. Influența utilizării boabelor de lupin alb liber de alcaloizi în alimentația puilor broiler
(găină și curcă) asupra calității grăsimilor din carne.

Contextul științific
In contextul interzicerii fainurilor de origine animala in alimentatia puilo r broiler si pretului ridicat
al produselor si subproduselor din soia, boabele de lupin pot reprezenta o alternativa promitatoare pentru
asigurarea din productie proprie a proteinei vegetale in hrana pasarilor din tara noastra. Interesul pentru
utilizarea boabelor de lupin in alimentatia puilor broiler, se justifica in primul rand prin continutul ridicat
in proteine (40,08% Pb.), dar si prin continutul ridicat in grasimi (9.7%) si ponderea ridicata a acizilor
grasi polinesaturati (C18:2 n -6, C18:3 n -3) in s tructura acestora (Mierlita, 2012).
Cele mai multe studii au demonstrat ca lupinul nu poate substitui in totalitate sroturile de soia in
dieta puilor. Moschini et al. , (2004) si Nalle et al., (2010) au ajuns la concluzia ca puii de carne, pana la
varsta de 21 zile nu pot tolera cantitati mai mari de 200 g lupin/kg nutret combinat.
Utilizarea lupinului ca sursa unica de proteine pentru cresterea puilor broiler (gaina si curca) este
limitata pe de o parte de valoarea biologica a proteinei (continutul modest in metionina, lizina, triptofan si
treonina – Strakova et al., 2006), dar si de continutul ridicat in PNA (poliglucide neamidonoase) care
influenteaza negativ procesele de digestie si valorificare a hranei (Kocker et al., 2000; Brenes et al., 2002;
Steenfeldt et al., 2003; Mieczkowska et al., 2004; Choct, 2006; Mierlita et al., 2013, 2014).
Avand in vedere ponderea dar mai ales locul si rolul grasimilor in mentinerea sa natatii
consumatorului, in cercetarile efectuate am urmarit efectul substituirii partiale a sroturilor de soia cu
boabe de lupin liber de alcaloizi in hrana puilor broiler de gaina si curca, asupra performantelor
bioproductive si in mod special asupra prof ilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni ai grasimii
intramusculare din piept.

Desing experimental, analize de laborator
Experimentul a fost realizat ca un plan experimental complet randomizat care a constat din doua
tratamente, care implica o dieta de control formata din porumb – sroturi de soia (Lc) si o dieta
experimentala (E) la care proteinele provenite din sroturile de soia au fost inlocuite cu faina de lupin liber
de alcaloizi. Proportiile optime de substituire a proteinelor din srotur i de soia cu lupin au fost optimizate
de Mierlita et al. (2012 si 2013) in cadrul a doua proiecte finantate de UEFISCDI ( PN-II-IN-CI-2012 -1-
0257 si PN -II-IN-CI-2013 -1-0080 ). Astfel, la puii broiler de gaina proteinele provenite din sroturile de

114
soia au fo st inlocuite cu faina de lupin liber de alcaloizi in proportie de 30% in perioada 1 -21 zile si 60%
in perioada 22 -42 zile (14.0 -25.7% lupin in structura nutretului combinat). La puii broiler de curca,
lupinul a reprezentat 30% din structura nutretului comb inat, acesta substituind intre 40% (faza 0 -3
săptămâni), si 75% (faza 15 -18 săptămâni) din proteinele asigurate de șroturile de soia.
In experiment au fost utilizate boabe de lupin alb libere de alcaloizi, soiul Energy, cultivat in
conditiile pedoclimatice specifice zonei de vest a Romaniei. Toate dietele au fost formulate sa contina
niveluri similare de energie metabolizabila, prteina bruta si aminoacizi limitanti (lizina si metionina).
Pe langa performantele bioproductive a fost stabilit prof ilul acizilor grasi din grasimea
intramusculara din piept (n=8) si au fost calculati indicii lipidici sanogeni care caracterizeaza calitatea
sanogena a grasimilor intramusculare.
Extractia grasimilor totale, esterificarea, separarea si identificarea acizi lor grasi s -a facut folosind
aparatura si tehnica de lucru descrisa in subcapitol ele anterioare.
Datele obținute au fost supuse analizei varianței utilizând testul ANOVA (Pallant, 2007) .
Comparațiile multiple între valorile medii s -au făcut cu testul Tukey. Nivelul de semnificație a fost
stabilit pentru p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCU ȚII

Boabele de lupin (boabe intregi) au avut un continut ridicat in proteina bruta (44,00% in SU),
grasime b ruta (10,69% in SU) dar si in celuloza bruta (16,10 % in SU) (tabel 66). Proportia ridicata a
invelisului boabelor este cauza principala a continutului ridicat de celuloza bruta, astfel ca indepartarea
invelisului ar reduce semnificativ continutul de celul oza bruta (Brenes et al., 1993a), facand comparabil
continutul nutritiv al boabelor de lupin cu cel al boabelor de soia (Vecerek et al., 2008; Nalle, 2009).

Tabel 66. Compozitia chimica bruta si valoarea energetica a boabelor de lupin (% din SU)
Media Max. Min.
Proteina bruta 44,00 44,90 41,93
Grasime bruta 10,69 13,27 9,59
Celuloza bruta 16,10 17,46 14,31
SEN 24,92 26,51 22,38
Cenusa bruta 4,00 4,94 3,66
MEAn (kcal/kg) * 3326,9 3482,3 3158,6
Alkaloizi (mg / kg) 110,6 174,4 96,7
*calculata dupa relatia stabilita de Sibbald: EMAn = 3951 + 54,4 MG – 88,7CB – 40,8Ce;
unde MG = grasime bruta; CB = celuloza bruta si Ce = cenusa bruta.

Grasimile din boabele de lupin au un continut ridicat in acizi grasi cu lant lung de atomi de carbon,
mai bine repre zentati fiind acidul oleic (C18:1; 40,05% din totalul acizilor grasi identificati), acidul
linoleic (C18:2n -6; 24, 81% din total FA identificati) si acidul α -linolenic (C18:3n -3; 8,88% din totalul
FA identificati) (tabel 67). Rezultatele obtinute in aceste studii sunt in acord cu cele obtinute in alte sudii
(Diaz et al., 2006; Sujak et al., 2006; Uzun et al., 2007; Vecerek et al., 2008) si confirma faptul ca
boabele de lupin pot contribui la imbunatatirea profilului FA din carnea de pasare, prin cresterea p onderii
acizilor grasi benefici pentru consumatori.
Rezultatele de efect productiv demonstreaza ca atunci cand nutreturile combinate sunt corect
echilibrate in energie, proteine si aminoacizi limitanti, substituirea proteinelor din sroturile de soia in
hrana puilor broiler, cu faina de lupin alb liber de al caloizi, nu are nici un efect negativ asupra sporului in
greutate, gradului de valorificare a hranei, calitatii carcasei si a carnii (table 68). Cresterea ponderii fainii
de lupin in hrana puilor broiler de gaina si curca a determinat o scadere semnificati va a proportiei de acizi
grasi saturati (SFA) in structura grasimii din musculatura pieptului si o crestere a ponderii acizilor grasi
mononesaturati (MUFA) si polinesaturati (PUFA). Dintre SFA cea mai importanta scadere a fost

115
constatata in cazul acidului stearic, iar in cazul MUFA o crestere semnificativa a fost constatata in cazul
acidului oleic, care este cel mai important acid gras din aceasta grupa (tabel 69).

Tabel 67. Profilul acizilor grasi al grasimii din boabele de lupin (% din total acizi grasi identificati)
Specificare X mediu X min. X max.
C12:0 0,78 0,63 1,07
C14:0 0,15 0,08 0,23
C16:0 6,79 4,30 11,64
C16:1 1,03 0,34 1,73
C18:0 4,60 2,58 6,93
C18:1 n -9 40,05 36,20 49,61
C18:2 n -6 24,81 22,19 30,98
C18:3 n -3 8,88 6,36 12,14
C20:0 1,25 0,99 1,69
C20:1 n -9 6,57 6,20 8,07
C20:2 n -6 1,15 0,81 1,72
C20:4 3,94 2,83 4,88
Total SFA 17,51 8,58 21,56
Total MUFA 47,65 42,74 59,41
Total PUFA 34,84 32,19 49,72
PUFA n -6 25,96 23,00 32,70
PUFA n -3 8,88 6,36 12,14
PUFA n -6/n-3 2,92/1 3,61/1 2,69/1

Table 68. Efectul inlocuirii partiale a sroturilor de soia cu boabe de lupin in hrana puilor broiler
(gaina si curca) asupta performantelor de productie
Broiler de gaina Broiler de curca
Lc Ec Lc Et
Greutatea vie Initiala (g) 41.6 ± 0.67 41.9 ± 0.49 50.7 ± 0.23 50.4 ± 0.53
Finala (kg) 2.598 ± 0.043 2.493 ± 0.048 19.87 ± 0.28 19.07 ± 0.25
Sporul mediu zilnic (g) 60.85 58.36 157.29 150.95
Consumul de furaj (g/zi) 108.63 105.49 419.0 405.9
Consumul specific (kg NC/kg spor) 1.785 1.807 2.664 2.689
Pretul furajului (Ron/kg NC) 2.77 2.27 4.29 3.83
Rand. la
sacrificare (%) Carcasa gril 68.65 ± 4.73 67.07 ± 3.72 72.47 ± 0.57 72.54 ± 0.72
Comercial 75.69 ± 7.31 74.16 ± 6.18 74.71 ± 0.62 74.64 ± 0.64
Calitatea
carcasei (%) Piept 35.72 ± 1.71 35.43 ± 0.43 37.08 ± 2.05 36.43 ± 0.77
Pulpa cu coapsa 30.81 ± 1.10 30.72 ± 0.84 17.59 ± 0.67 18.74 ± 0.52

Cele mai mari concentratii de FA functionali au fost inregistrate in cazul puilor de curca, fiind de
cca 2 -3 ori mai mari comparativ cu cei de gaina. Comparativ cu loturile de control, introducerea boabelor
de lupin in hrana puilor a dus la cresterea concentratiei de FA omega -3 in grasimea intramusculara cu
35.7% in cazul broilerilor de gaina si cu 90.3% in cazul celor de curca, fiind astfel s tabilita o relatie
directa intre proportia de lupin din hrana si nivelul de omega -3 din grasimea pieptului.
Dintre FA n -3, cea mai mare pondere o detine ALA, a carui concentratie in grasimea
intramusculara a pieptului a crescut cu 39.3% in cazul puilor de gaina si respectiv cu 91.04% la puii de
curca. Metabolitii acidului linolenic (ALA), reprezentati in principal de EPA si DHA, au inregistrat
cresteri de concentratie atunci cand in hrana puilor au fost introduse boabele de lupin, insa acestea nu au
fost as igurate statistic si nu au fost corelate cu aportul de C18:3n -3 din hrana. Astfel, se confima
concluzia unor studii anterioare (Chilliard et al., 2007; Mierlita et al., 2012) care au stabilit ca capacitatea
organismului de a transforma endogen ALA in EPA s i DHA este limitata si in acelasi timp este selectiva
si specifica fiecarui tesut. Rezultate asemanatoare au fost obtinute de Mieczkowska and Smulikowska
(2005) si Strakova et al., (2010) care au aratat ca introducerea fainii de lupin in dieta puilor de ca rne a dus
la cresterea concentratiei de acid oleic si acid α -linolenic in grasimea din carne.

116
Table 69. Influenta boabelor de lupin din hrana asupra profilului acizilor grasi ai grasimii intramusculare
din piept la puii broiler de gaina si curca (% din FAME)
Specificare Broiler de gaina Broiler de curca
Lc Ec Lc Et
Grasime bruta (%) 8.61 8.47 2,85 2,66
Lauric, C12:0
Miristic, C14:0
Pentadecanoic, C15:0
Palmitic, C16:0
Stearic, C18:0
Total SFA 0, 12
0,47
0,09
22,60
6,58
29,86 0,21*
0,45
0,12
19,27**
5,75
23,80** 0,62
0,72
0,19
36,53
9,09
47,16 1,34**
0,82
0,24
24,66**
9,39
36,45**
Palmitoleic, C16:1
Oleic C18:1 n -9
Trans -vaccenic C18:1 t -11 (VA)
Eicosenoic, C20:1 n -9
Total MUFA 3.10
29.26
0.28
0.45
33.09 3.50
33.10*
0.23
0.45
37.28** 8,04
19,02
0,37
0,45
27,88 6,73*
17,02*
0,26
1,00**
25,01*
Linoleic, C18:2 n -6
Arahidonic, C20:4 n -6
Total PUFA n -6 22.86
4.04
26.90 24.09*
3.98
28.07* 6,32
8,59
14,91 9,76*
9,80
19,56*
Linolenic, C18:3 n -3 (ALA)
Eicosapentaenoic, C20:5 (EPA)
Docosapentaenoic, C22:5 (DPA)
Docosahexaenoic, C22:6 (DHA)
Total PUFA n -3 1.12
0.67
1.62
0.73
4.14 1.56**
1.09*
2.19*
0.78
5.62* 2,79
1,07
1,95
1,73
7,54 5,33**
1,89*
4,82**
2,30
14,35**
Total PUFA (n -3 + n -6) 31.04 33.70* 22,45 33,91**
Acizi grasi neidentificati 2.51 4.63* 2,51 4,63*
UFA 64.13 70.98* 50.33 58.92*
* p <0,05; ** p <0,01.

Concentratia ridicata in PUFA n -3 a grasimilor din boabele de lupin au condus la imbunatatirea
raportului FA n -6/n-3 in grasimile intramusculare din piept in favoarea FA omega -3, atat la puii de gaina
cat si la cei de curca (tabel 70). Raporturile PUFA/SFA in grasimea din piept au fost considerabil mai
mari, la puii in hrana carora sroturile de soia au fost substituite partial cu boabe de lupin alb liber de
substante aninutritive. Cresterea aportului de PUFA in hrana puilor broiler din loturile experimental e (Ec
si Et – in hrana carora s -au folosit boabe de lupin) a dus la scăderea semnificativă a indicelui aterogen
(AI) și indicelui trombogen (TI) al grăsimii intramusculare.

Table 70. Influenta boabelor de lupin din hrana asupra indicilor lipidici sanogen i
ai grasimii intramusculare din piept
Specificare Broiler de gaina Broiler de curca
Lc Ec Lc Et
PUFA/SFA 1.04 1.42* 0.48 0.93**
MUFA/SFA 1.11 1.57* 0.59 0.69*
HFA/UFA 0.46 0.36* 0.92 0.60**
n-6/n-3 FA 6.49 4.99** 1.98 1.36*
Idexul aterogenic (AI) 0.38 0.30* 0.79 0.50**
Indexul trombogenic (TI) 0.69 0.51** 1.04 0.54***
* p <0,05; ** p <0,01; *** p <0,001.

CONCLUZII

Substituirea partiala a sroturilor de soia cu boabe de lupin alb liber de substante antinutritive in
hrana puilor broiler (30 -60% la puii de gaina si 40 -75% la cei de curca, in functie de faza de crestere) nu a
afectat performantele bioproductive ale acest ora, insa a redus cheltuielile de furajare cu 18% si respectiv
10.7%. Boabele de lupin care contine niveluri ridicate de acizi grasi esentiali au un efect favorabil asupra

117
compozitiei in acizi grasi a grasimilor intramusculare din piept atat la puii broiler de gaina cat mai ales la
cei de curca, determinand scaderea ponderii acizilor grasi saturati cu potential aterogen ridicat (C14:0,
C16:0, C18:0) si cresterea ponderi aciz ilor grasi omega -3 (in special, C18:3n -3, C20:5n -3 si C22:6n -3).
Cresterea aportului de PUFA in hrana puilor broiler din loturile experimentale (Ec si Et – in hrana carora
s-au folosit boabe de lupin) a dus la scăderea semnificativă a indicelui aterogen (A I) și indicelui
trombogen (TI) al grăsimii intramusculare, dar si a raportului FA n -6/n-3 in favoarea acizilor grasi
omega -3.
Aceste rezultate recomanda utilizarea boabelor de lupin in hrana pasarilor ca sursa de proteine
valoroase, posibil a fi obtinute din productie proprie, dar si pentru consolidarea calitatii nutritive si
sanogene a grasimilor din produsele alimentare de origine animala.

2.2.2.2. Influența utilizării șroturilor de rapiță liberă de acid erucic și glucozizi în alimentația puilor
broiler de curcă asupra calității grăsimilor din carne

Contextul științific
Semintele de rapita obisnuite nu pot fi utilizate in cantitate mare in hrana pasarilor, datorita
continutului ridicat in acid erucic si glucozizi care ar putea duce la hipotiroidism, inactivarea unor enzime
hepatice, anomalii in osificarea oaselor picioare lor (Karunajewa et al., 1990).
Succesele obtinute in ameliorarea rapitei, dupa descoperirea mutantei fara acid erucic, au condus la
crearea unor soiuri libere de acid erucic si glucozizi , denumite generic canola „00”. Interesul pentru
utilizarea srotului de rapita „00” in alimentatia puilor broiler de curca, se justifica in primul rand prin
continutul ridicat in proteine (35,3% Pb., Mierlita, 2014).
Comparativ cu srotul de soia, srotul de rapita de tip canola „00” a dat rezultate similare in
experiente efe ctuate pe tineret suin (Keith, 1982; Baidoo, 1983 si 1987) pe porci la ingrasat (Wesb et al.,
2003), pe pui broiler de gaina si gaini ouatoare (Marcu, 2005) . Marcu (2005) a stabilit ca srotul de rapita
administrat in proportie de pina la 20% in structura f urajului nu afecteaza performantele de crestere la
puii broiler de gaina.
Cercetarile efectuate au fost concepute pentru a verifica in ce masura sroturile de soia din hrana
puilor broiler de curca pot fi inlocuite partial cu sroturi de rapita libera de aci d erucic si glucozizi (rapita
tip canola), urmarind efectul acestei surse alternative importante de proteine asupra performantelor
bioproductive si in mod special asupra profilului acizilor grasi si indicilor lipidici sanogeni ai grasimii
intramusculare di n piept.

Desing experimental, analize de laborator
Experimentul a fost realizat ca un plan experimental complet randomizat care a constat din doua
tratamente: o dieta de control formata din porumb – sroturi de soia (Lc) si o dieta experimentala (E) la
care proteinele provenite din sroturile de soia au fost inlocuite cu sroturi de rapita „00” . Acesta sursa
alternativa de proteine pentru hrana puilor broiler de curcă a fost inclusa în structura nutrețului combinat
în proporițe 15% (lotul E). Sroturile de r apita au substituit proteinele asigurate de șroturile de soia astfel:
37% (faza 0 -3 săptămâni), 40% (faza 3 -9 săptămâni), 46% (faza 9 -12 săptămâni), 58% (faza 12 -15
saptamani) și respectiv 74% (după 15 săptămâni până la sacrificare). Proportiile optime de substituire a
proteinelor din sroturi de soia cu sroturi de rapita au fost optimizate de Mierlita et al. (2013) in cadrul
unui proiect finantat de UEFISCDI ( PN-II-IN-CI-2013 -1-0080 ). In experiment au fost utilizate sroturi de
rapita rezultate dupa extragerea uleiului prin presare la rece din seminte de rapita, soiul Helga, cultivat in
conditiile pedoclimatice specifice zonei de vest a Romaniei. Toate dietele au fost formulate sa contin a
niveluri similare de energie metabolizabila, proteina bruta si aminoacizi limitanti (lizina si metionina),
asigurand cerintele nutritionale specifice hibridului.

118
Un total de 36 pui broiler de curca (hibridul Grade Maker ), masculi, in varsta de o zi, au f ost
impartiti aleator in patru loturi.
Pe langa performantele bioproductive a fost stabilit profilul acizilor grasi din grasimea
intramusculara din piept (n=7) si au fost calculati indicii lipidici sanogeni care caracterizeaza calitatea
sanogena a grasimil or intramusculare. Extractia grasimilor totale, esterificarea, separarea si identificarea
acizilor grasi s -a facut folosind aparatura si tehnica de lucru descrisa in subcapitolele anterioare.
Datele obținute au fost supuse analizei varianței utilizând tes tul ANOVA (Pallant, 2007).
Comparațiile multiple între valorile medii s -au făcut cu testul Tukey. Nivelul de semnificație a fost
stabilit pentru p <0.05.

REZULTATE ȘI DISCU ȚII

Substituirea proteinelor din sroturile de soia in hrana puilor broiler de curca, prin introducerea
sroturilor de rapita „00” , in structura nutreturilor combinate in proportie de pana la 15% (% din greutate),
nu are nici un efect negativ asupra sporului in greutate si gradului de valorificare a hranei, insa scade
calitatea carcasei prin reducerea ponderii pieptului in structura acesteia (fig. 30).

Fig. 30. Influenta sroturilor de rapita "00" asupra performantelor bioproductive
ale puilor broiler de curca

In majoritatea studiilor publicate se mentioneaza ca introducerea sroturilor de rapita in hrana puilor
broiler de gaina, in cantitate de pana la 150 g/kg, nu afecteaza performantele de crestere si gradul de
valorificare a hranei, daca dieta este echilibr ata in aminoacizi esentiali (Teixeira, 1995; Olver and Jonker,
1997; Roth -Maier and Paulicks, 2003), avand in vedere ca cantitatea de lizina si aminoacizi cu sulf din
sroturile de rapita reprezinta doar 70 -80% din cea gasita in sroturile de soia (Degussa, 1996).
Carnea din piept, in majoritatea tarilor, este cea mai valoroasa parte a carcasei obtinuta dupa
sacrificarea puilor de curca, asigurand cca. 60 -70% din veniturile obtinute din carcasa ( Kocher et al.,
2000; Steenfelddt et al., 2003). Prin urmare, cr esterea ponderii pieptului in structura carcasei, dar si
imbunatatirea calitatii acesteia, in principal prin cresterea proportiei acizilor grasi polinesaturati din
structura grasimii, reprezinta prioritati ale cercetarilor din acest domeniu.
Introducerea s roturilor de rapita in hrana puilor broiler de curca a determinat o scadere a proportiei
de acizi grasi saturati (SFA) (p <0,05) si mononesaturati (MUFA) in structura grasimii din musculatura
pieptului si o crestere a ponderii acizilor grasi polinesaturat i (PUFA) (p <0,05) (tabel 71).

16111621263136
Greutatea finala (kg) Consumul specific (kg
NC/kg spor)Piept (% din carcasa) Pulpa+coapsa-% din
carcasa)19,87
2,6637,08
17,5918,75
2,7635,6
17,77Lc-control E- 15% s. rapita

119
Tabel 71. Influenta introducerii sroturilor de rapita „00” in hrana puilor de curca (15% din greutate)
asupra profilului acizilor grasi a grasimilor intramusculare din piept.
Specificare Lotul
Lc E
(15% sroturi de rapita)
Grasime bruta (%) 2,85 3,29
Lauric, C12:0
Miristic, C14:0
Pentadecanoic, C15:0
Palmitic, C16:0
Stearic, C18:0
Total SFA 0,620
0,721
0,199
36,534
9,094
47,168 0,969*
0,732
0,178
34,562*
9,032
45,473*
Palmitoleic, C16:1
Oleic C18:1 n -9
Trans -vaccenic C18:1 t -11
Eicosenoic, C20:1 n -9
Total MUFA 8,037
19,019
0,375
0,446
27,877 7,573
18,224
0,337
0,523
26,627
Linoleic, C18:2 n -6
Arachidonic, C20:4 n -6
Total PUFA n -6 6,322
8,588
14,910 7,886*
9,037
16,923*
Linolenic, C18:3 n -3
Eicosadienoic, C20:5
Eicosatrienoic, C22:5
Docosapentaenoic, C22:6
Total PUFA n -3 2,789
1,071
1,953
1,726
7,539 3,072*
1,205
2,336*
1,818
8,431*
Total PUFA (n -3 + n -6) 22,449 25,354*
Acizi grasi neidentificati 2,506 2,516
UFA 50.33 51.98*
HFA 37.87 36.26*
* p <0,05;

Dintre SFA cea mai importanta scadere a fost constatata in cazul acidului palmitic, iar in cazul
MUFA a fost constatata in cazul acidului palmitoleic si oleic, care sunt si cei mai importanti acizi grasi
din aceasta grupa.
Din cadrul PUFA, cea mai mare im portanta, analizata sub aspectul impactului asupra sanatatii
consumatorului, o are acidul α-linolenic (C18:3n -3). Introducerea sroturilor de rapita in dieta puilor de
curca a determinat o crestere atat a ponderii acizilor grasi din seria omega -6 cat si a c elor din seria omega –
3, in structura grasimii intramusculare din piept.
Continutul carnii in FA functionali (omega -3: C18:3n -3, ALA; C20:5n -3, EPA si C22:6n -3, DHA),
precum si indicii lipidici sanogeni (raportul PUFA/SFA, HFA/UFA, AI si TI) au fost influe ntati
semnificativ de introducerea sroturilor de rapita tip canola in hrana puilor de curca.
Cresterea ponderii acizilor grasi polinesaturati omega -3 in carnea din piept, ca urmare a
introducerii sroturilor de rapita in hrana puilor de curca este deosebit de benefica pentru sanatatea
consumatorului, fiind imbunatatite calitatile nutritionale ale carnii. Cu toate acestea, raportul acizilor grasi
n-6/n-3 din grasimea intramusculara nu s -a modificat.
Introducerea sroturilor de rapita in hrana puilor de curca a dus la scaderea ponderii acizilor grasi
saturati cu potential aterogen ridicat (C14:0, C16:0, C18:0) in grasimea intramusculara din piept si a
crescut ponderea acizilor grasi omega -3 (in special, acidul α-linolenic), ceea ce a influentat pozitiv
raportul PUFA/SFA si HFA/UFA, precum si indicele aterogen (AI) si trombogen (TI) (fig. 31).

120

Fig. 31. Influenta sroturilor de rapita asupra indicilor lipidici sanogeni ai grasimii intramusculare

CONCLUZII

Substituirea proteinelor din sroturile de soia in hrana puilor broiler de curca, prin introducerea
sroturilor de rapita libera de acid erucic si glucozizi, in structura nutreturilor combinate in proportie de
15% (% din greutate), nu are nici un efect negat iv asupra sporului in greutate si gradului de valorificare a
hranei, insa scade calitatea carcasei prin reducerea ponderii pieptului in structura acesteia. Introducerea
sroturilor de rapita in hrana puilor de curca a dus la scaderea ponderii acizilor grasi saturati cu potential
aterogen ridicat (C14:0, C16:0, C18:0) in grasimea intramusculara din piept si a crescut ponderea acizilor
grasi FA functionali (omega -3: C18:3n -3, ALA; C20:5n -3, EPA si C22:6n -3, DHA) , ceea ce a influentat
pozitiv raportul FA n -6/n-3 si PUFA/SFA, precum si indicele aterogen (AI) si trombogen (TI). Toate
acestea echivaleaza cu o imbunatatire a calitatii nutritionale a carnii de curcan, analizata prin prisma
influentei asupra sanatatii consumatorului.

00,20,40,60,811,2
PUFA/SFA HFA/UFA Index aterogen Index trombogen0,480,750,791,04
0,560,70,740,94Lc E-15% s. rapita

121

Secțiunea II

PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A PROPIEI
CARIERE PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI ACADEMICE

122
Cap. 3. Sinteza realizărilor științifice, profesionale și academice
Realizările științifice, profesionale și academice aferente perioadei postdoctorale (2000 -2015) pot fi
rezumate, intr -o imagine sintetica, astfel:
 Cărți și capitole în cărți de specialitate ca autor, din care: – 9
 Manuale universitare și monografii publicate, în domeniul de doctorat, ca singur sau prim autor
– 4 (singur au tor)
 Articole publicate in perioada postdoctorală (2000 – 2015), total – 132 (75 unic sau prim autor)
 Articole in reviste cotate ISI Thomson Reuters și în volume indexate ISI proceedings, în
domeniul de doctorat – 17 (8 unic sau prim autor)
 Articole în rev iste și în volume indexate Scopus – 7 (3 unic autor)
 Articole în reviste și volumele unor manifestări științifice indexate în alte baze de date
internaționale (altele decât cele menționate anterior) – 112
 Articole publicate în volumele unor manifestări ști ințifice internaționale – 18 (11 unic sau prim
autor)
 Articole publicate în reviste și volumele unor manifestări științifice naționale , recunoscute
CNCSIS – 33 (17 unic sau prim autor)
 Brevete de invenție (cereri publicate) – 2 (unic autor)
 Granturi/proiecte câștigate prin competitie (valoare minima 10 000 Euro echivalent), in
domeniul de doctorat – 13 (3 director/responsabil)
 Contracte cu mediul economic, in domeniul de doctorat – 5 (2 responsabil de contract)
 Coordonare de proiecte de licen ță/diploma/disertație – peste 70
 Participări în comisii de finalizare a studiilor (licență, disertație) – peste 15
 Participări in comisii de concurs pentru ocuparea unor posturi didactice în învațământul superior
(preparator, asistent universitar, sef lucr ari/lector) – 8
 Membru în cadrul unor structuri instituționale academice (responsabil programul Erasmus,
2000 -2003 la USAMV Cluj -Napoca; membru in Consiliul facultatii in perioada 2008 -2012) – 2
 Membru in consiliul editorial al unor reviste științifice in domeniul de doctorat, indexate în baze
de date internaționale recunoscute – 4 (editor – 2, bordul științific – 2)
 Referent științific al unor reviste de prestigiu, indexate și cotate ISI – 3
 Referent științific al unor reviste indexate in alte baze de date internationale – 2
 Membru in comisii de evaluare ANC (Autoritatea Naționala pentru Calificari), in domeniul
cresterii animalelor – 10
 Stagii Erasmus la universități partenere din strainătate – 4.

Cercetarea științifica, prezentată sintetic și documentat în aceasta teza de abilitare, este completată
cu o serie de alte teme desfasurate in colaborare cu cadre didactice si cercetatori din facultate, dar si din
alte universitati din tara si strainatate. In aceasta categorie pot fi mentionate:
 cercetari stiinti fice referitoare la optimizarea alimentatiei vacilor de lapte de mare
productivitate, care au vizat cresterea ingestei de energie prin imbunatatirea metodelor de
insilozare a porumbului si suplimentarea ratiei cu grasimi saponificate la inceputul lactatiei ,
cand, fiziologic ingesta de SU este redusa;
 cercetari care au vizat utilizarea unor aditivi furajeri (probiotice, prebiotice pe baza de acizi
organici, preparate enzimatice) in alimentatia pasarilor (pui de carne si gaini oua consum) si
purceilor;
 cercetari privind optimizarea alimentatiei si influenta acesteia asupra productiei cantitative si
calitative de venin la vipera (specia (Vipera ammodytes);
 influenta factorilor de microclimat asupra comportamentului alimentar la purcei;

123
 cercetari privind optimizarea alimentatiei tineretului ovin in sistem extensiv si semiintensiv;
 optimizarea alimentatiei tineretului taurin supus ingrasarii cu ratii furajere bazate pe nutreturi de
volum (siloz, fân).
Analiza realizarilor stiintifice si academice, pune in e videnta caracterul interdisciplinar al activitatii
de cercetare si didactice, capacitatea autorului de adaptare la munca in echipa dar si cea de a conduce si
coordona colective interdisciplinare.

Cap. 4. Planuri de evoluție și dezvoltare a propriei ca riere profesionale,
științifice și academice

Planurile de evoluție si dezvoltare a propriei cariere profesionale, științifice si academice se vor axa
in continuare pe aspectele referitoare la nutriția si alimentația animalelor de ferma, inclusiv cele care
vizează tehnologia de producere a nutrețurilor combinate si controlul calitativi nutrețurilor ; domeniu in
care mi -am desfasurat întreaga activitate profesionala și in care am obținut titlul de "doctor in știință" si
respectiv toate gradele didactice pana la cel de profesor universitar.

4.1. Planuri de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale

În procesul de dezvoltare a carierei profesionale universitare, voi avea in vedere urmatoarele
aspecte:
 obtinerea atestatului de abilitare in domeniul zootehniei, specializarea Nutritia si alimentatia
animalelor, disciplina la care mi -am desfasurat intreaga activitate profesionala si de cercetare
stiintifica, indiferent de locul de munca si gradul didactic detinut;
 extinderea sferei de pregatire profesio nala si cercetare stiintifica in domeniul optimizarii
alimentatiei animalelor de interes economic, in stransa relatie cu calitatea nutritiva si sanogena a
productiei agroalimentare;
 imbunatatirea permanenta si armonizarea continutului cursurilor predate, c u nevoile concrete ale
mediului economic si in stransa corelatie cu aspectele inovative aparute in practica alimentatiei
animalelor;
 imbunatatirea continuă a metodelor și tehnicilor de predare -învatare -fixare și evaluare, la
disciplinele predate, prin efec tuarea de stagii Erasmus la universitati partenere din strainatate,
recunoscute pentru calitatea invatamantului de profil dar si pentru rezultatele obtinute in
activitatile de cercetare științifică;
 promovarea excelentei academice si imbinarea armonioasa a misiunilor de cercetare si educatie
in cadrul Departamentului de Zootehnie si Agroturism, din care fac parte;
 dezvoltarea cooperarii nationale si internationale cu mediul academic si socio -economic;
 extinderea echipei de cercetare cu tineri pasionati si dornici sa realizeze performanta in
activitatea de cercetare din domeniul nutritiei si alimentatiei animalelor;
 scrierea de proiecte si participarea la competitiile organizate la nivel national si international,
pentru obtinerea suportului financiar necesa r existentei fizice si functionale a unor laboratoare
dotate cu aparatura performanta, care sa asigure conditiile necesare pentru o buna pregatire a
studentilor masteranzi dar si realizarea unor investigatii complexe cu caracter interdisciplinar de
catre d octoranzi;
 diseminarea rezultatelor cercetarii stiintifice prin participarea si prezentarea acestora la
conferinte nationale si internationale cu caracter interdisciplinar, unde exista oportunitatea
realizarii unor viitoare colaborari profesionale si insti tutionale;

124
 intensificarea activitatii de publicare a rezultatelor cercetarii stiintifice in publicatii indexate si
cotate ISI (Science Citation Index Expended), cu factor de impact (IF) ridicat, in vederea
cresterii vizibilitatii si impactului stiintific a l cercetarilor realizate;
 cresterea interesului pentru inovare si transfer tehnologic, imbunatatirea spiritului de echipa,
comunicare si transparenta;
 sustinerea colegilor din cadrul facultatii in desfasurarea activitatii de cercetare stiintifica si
implem entarea proiectelor de cercetare -dezvoltare -inovare sau de alta natura;
 respectarea principiilor deontologiei profesionale și a standardelor eticii universitare atât în
activitatea didactică cât și în cea de cercetare științifică;
 organizarea și dezvoltare a unui laborator regional de controlul calității nutrețurilor în parteneriat
cu companiile private din zona de nord -vest a țării, care să deservească activității economice a
partenerilor dar în același timp să permită studenților o aprofundare a cunoștințe lor teoretice.
In concluzie, in permanenta voi fi preocupat de cresterea nivelului meu de pregatire profesionala,
imbunatatirea continutului si metodelor de predare a cursurilor prezentate studentilor, de intensificarea
activitatilor de cercetare stiintif ica desfasurate la un nivel inalt, care sa asigure o crestere a vizibilitatii si
impactului stiintific al rezultatelor obtinute; toate acestea contribuind la dezvoltarea continua a carierei
mele profesionale.

4.2. Planuri de evoluție și dezvoltare a carie rei științifice și academice

Planurile și direcțiile de dezvoltare a activitaților de cercetare științifică, vizează următoarele
obiective generale:
 continuarea și extinderea studiilor în domeniul nutriției și alimentației animalelor, în scopul
îmbunătăți rii performanțelor bioproductive și economice, dar și a calității nutritive și sanogene a
produselor agroalimentare de origine animală;
 implementarea unor noi proiecte de cercetare interdisciplinara, orientate spre sistemele de
producție animala, siguranța agroalimentară și calitatea nutritivă și sanogena a produselor
agroalimentare de origine animală;
 creșterea vizibilității și impactului științific al rezultatelor obținute în activitățile de cercetare
prin publicații în revistele indexate si cotate ISI;
 efectuarea de stagii Erasmus la universitati partenere din strainatate, recunoscute pentru calitatea
invatamantului de profil dar si pentru rezultatele obtinute in activitatile de cercetare științifică,
acestea fiind prielnice pentru stabilirea de noi colab orări științifice și academice;
 dezvoltarea unor competențe solide în domeniul optimizării alimentației animalelor de interes
economic.
Ariile tematice de dezvoltare in viitor a activitatilor de cercetare stiintifica, au in vedere:
 utilizarea factorilor nutritionali in scopul creșterii pe cale naturala a continutului în compuși
bioactivi sanogeni (acizi grași polinesaturați, vitamine, minerale, antioxidanți, polifenoli, etc) a
produselor agroalimentare de origine animală;
 optimizarea alimentației rumegato arelor in scopul creșterii stabilitatii oxidative si imbunatatirii
insusirilor psiho -senzoriale (culoare, aroma, gust, textura, etc) a branzeturilor;
 studiul proceselor metabolice si stabilirea ratei de transfer a compușilor bioactivi din furaje in
produsele agroalimentare (lapte si produse lactate, carne, ouă). Pe baza acestor studii se
intenționează elaborarea ecuațiilor de regresie și identificarea compușilor bioactivi care pot fi
utilizați ca biomarkeri pentru identificarea "produselor cu origine declarată";
 elaborarea unui concept nou pentru definirea calității produselor de origine animală ca " alimente
funcționale ";

125
 eficiența cultivării și utilizării boabelor de lupin alb liber de substante antinutritive (alcaloizi),
din soiurile ameliorate rece nt (Energy și Lublanc), ca sursa de proteine pentru optimizarea
alimentatiei porcilor (scroafe de reproductie, tineret de reproductie si porci la ingrasat);
 eficienta cultivarii si utilizarii rapitei libere de substante antinutritive (acid erucic si glucoz izi),
din soiurile ameliorate recent (Helga), ca sursa de proteine si energie, pentru optimizarea
alimentatiei porcilor (scroafe de reproducție, tineret de reproducție si porci la îngrășat);
 efectul utilizării unor surse alternative de proteine (boabe de l upin alb și șroturi de rapiță libere
de substanțe antinutritive) în hrana vacilor de lapte, asupra performanțelor bioproductive și
economice precum și a caltății nutritive și sanogene a laptelui;
 efectul suplimentarii hranei vacilor de lapte cu surse natur ale bogate in acizi grasi polinesaturati
si antioxidanti asupra continutului in acizi grasi functionali, antioxidanti lipofili nonenzimatici
si stabilitatii oxidative a laptelui si produselor lactate;
 influenta sistemului de productie (convențional, semiin tensiv și ecologic) asupra continutului in
acizi grasi functionali, antioxidanti lipofili nonenzimatici și stabilitatii oxidative a laptelui si
produselor lactate;
 optimizarea alimentatiei animalelor monogastrice (păsări și porci) crescute în sistem
semiin tensiv în ferme mici și mijlocii, prin utilizarea unor surse alternative de proteine și
energie (boabe de lupin, semințe și șroturi de rapiță libere de substanțe antinutritive) obținute
direct în fermă.

126

Secțiunea II I
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE ASOCIATE

127
Abou Ward G.A., Salama R., Attalla M.A., (2008) – Effect of fat source on performance of fattening
lambs. World J. Agric. Sci., 4(2): 224 -229.
Abughazaleh A.A. & Holmes L.D., ( 2007) – Diet supplementation with fish oil and f atty acid composition
in ewes milk sunflower oil to increase conjugated linoleic acid levels in milk fat of partially grazing
dairy cows. J. Dairy Sci., 90: 2897 -2904.
Abughazaleh A.A., Schingoethe D.J., Hippen A.R. and Kalscheur K.F., (2003) – Milk c onjugated linoleic
acid response to fish oil supplementation diets differing in fatty acid profiles. J. Dairy Sci., 86:
944–953.
Addis M., Cabiddu A., Decandia M., Spada S., Acciaro M., Pirisi A., Sitzial M., Costa E., Cannas A. &
Molle G., 2009. Effects o f different fat -enriched concentrates on fatty acid profile of cheese from
grazing dairy sheep. Ital. J. Anim. Sci. 8 (Suppl. 2): 378 -380.
Addis M., Cabiddu A., Pinna G., Decandia M., Piredda G., Pirisi A., Molle G., (2005) – Milk and cheese
fatty acid com position in sheep fed Mediterranean forages with reference to conjugated linoleic
acid cis-9, trans -11. J. Dairy Sci., 88: 3443 -3454.
Adolf R., Duval S. & Emeken E., (2000) – Biosynthesis of conjugated linoleic acid in humans. Lipids, 35:
131-135.
Alexander G., Rao Z.P., Prasad J.R., (2002) – Effect of supplementing sheep with sunflower acid oil or its
calcium soap on nutrient utilization . Asian Australian J. Anim. Sci., 15: 1288 -1293.
Allred S.L., Dhiman T.R., Brennan C.P., Khanal R.C., McMahon D.J . & Luchini N.D., (2006) – Milk and
cheese from cows fed calcium salts of palm and fish oil alone or in combination with soybean
products. J. Dairy Sci. 89: 234 -248.
Andrade P.V.D., Schmidely Ph., (2006) – Influence of procentage of concentrate in combinat ion with
rolled canola seed on performance, rumen fermentation and milk fatty acid composition in dairy
goats. Livest. Sci., 104(1): 77 -90.
Annison G., Choct M., (1991) – Anti-nutritive activities of cereal nonstarch polzsaccharides in poultry
diets and st rategies minimizing their efects. World ’s Poultry Sci. J., 47: 222 -242.
Antongiovanni M., Mele M., Boccioni A., Petacchi F., Serra A., Melis P., Cordeddu L., Banni S.,
Secchiari P., (2004) – Effect of forage/concentrate ratio and oil supplementation on C18 :1 and CLA
isomers in milk fat from Sarda ewes. J. Anim. Feed Sci. 13(suppl. 1): 669 -672.
AOAC, (1990) – Official Methods of Analysis of the AOAC. 15th ed., Association of Official Analytical
Chemists, Arlington, VA, USA.
Azman M.A., Konar V., Seven P.T., (2004) – Effects of different dietary fat sources on growth
performances and carcass fatty acid composition of broiler chickens. Revue Med. Vet., 156(5):
278-286.
Baidoo S.K., Aherne F.X., Mitaru B.N., Blair R., (1987) – Canola meal as a protein supplement for
growing -finishing pig. Anim. Feed Sci. Technol., 18: 37 -44.
Balevi T., Coskun B., (2000) – Effects of some oils used in broiler rations on performance and fatty acid
compositions in abdominal fat. Revue de Med. Vet., 151: 937 -944.
Barbosa E., Oliveira C., Casal S., Soares L., Vale A.P., Lopes J.C., Brito N.V., (2003) – Quantification
and variability of conjugated linoleic acids levels in sheep milk of two Portuguase breeds.
EJEAFCHE 2(4): 493 -497.
Bas P., Morand -Fehr P., (2000) – Effect of nutritional factors on fatty acid composition of lambs fat
deposits. Livest. Prod. Sci., 64: 61 -79.
Bauman D.E., Mather I.H., Wall R.J., Lock A.L., (2006) – Major advances associated with the
biosynthesis of milk. J. Dairy Sci., 89: 1235 -1243.
Bernard L., Rouel J., Leroux C., Ferlay A., Faulconnier Y., Legrand P. and Chilliard, Y., (2005) –
Mamary lipid metabilism and milk fatty acid secretion in Alpine goats fed vegetable lipids. J Dairy
Sci., 88: 1478 -1489.

128
Boken S.L., Staples C.R., Sollenberg er L.E., Jenkins T.C. and Thatcher W.W., (2005) – Effect of grazing
and fat supplementation on production and reproduction of Holstein cows. J. Dairy Sci., 88: 4258 –
4272.
Bolte M.R., Hess B.W., Means W.J., Moss G.E., Rule D.C., (2002) – Feeding lambs high -oleate or high –
linoleate saffower seeds differentially influences carcass fatty acid composition. J. Anim. Sci., 80:
609-616.
Boschin G., D'Agostina A., Annicchiarico P., Arnoldi A., (2008) – Effect of genotype and environment on
fatty acid composition of Lupinus albus L. seed. Food Chemistry 108: 600 -606.
Bouattour M.A., Casals R., Albanell E., Such X., Caja G., (2007) – Milk C LA and fatty acids profile in
milk from Lacaune ewes fed whole sufflower grains. The 5th International Symposium on The
Challenge to Sheep and Goats milk, Sardinia, Italia from 18 -20 april, 2007; I -P014.
Brenes A., Marquardt R.R., Guenter W., Viveros A., ( 2002) – Effect of enzyme addition on the
performance and gastrointestinal tract size of chicks fed lupin seed and their fractions. Poult Sci 81:
670-678.
Buccioni A., Rapaccini S., Antongiovanni M., Minieri S., Conte G. and Mele M., (2010) – Conjugated
linoleic acid and C18:1 isomers content in milk fat of sheep and their transfer to Pecorino Toscano
cheese. Int. Dairy J., 20: 190 -194.
Cabiddu A., Decandia M., Addis M., Piredda G., Pirisi A. and Molle, G., (2005) – Managing
Mediterranean pastures in order to enhance the level of beneficial fatty acids in sheep milk. Small
Rumin. Res., 59: 169 -180.
Cannas A., (2002) – Feeding of lactating ewes, in: Pulina G. (Ed.), Dairy Sheep Feeding and Nutrition,
Avenue Media, Bol ogna, Italy, p: 123 -166.
Caroprese M., Albenzio M., Bruno A., Fedele V., Santillo A. & Sevi A., (2011) – Effect of solar radiation
and flaxseed supplementation on milk production and fatty acid profile of lactating ewes under
high ambient temperature. J. D airy Sci., 94, 3856 -3867.
Castro T., Manso T., Jimeno V., Alamo M. & Del Mantecón A.R., (2009) – Effects of dietary sources of
vegetable fats on performance of dairy ewes and conjugated linoleic acid (CLA) in milk. Small
Rumin. Resch., 84(1): 47 -53.
Chen S ., Bobe G., Zimmerman S., Hammond E.G., Luhman C.M., Boylston T., Freeman A.E. and Beitz
D.C., (2004) – Physical & Sensory Properties of Dairy Products from Cows with Various Milk
Fatty Acid Compositions. J. Agric. Food Chem., 52: 3422 -3428.
Chilliard Y., Ferlay A., Rouel J., Lambere G., (2007) – A review of nutritional and physiological factors
affecting goat milk synthesis and lipolysis. J. Dairy Sci., 86: 1751 -1770.
Chilliard Y., Ferlay A. and Doreau M., (2001) – Effect of different types of forages, ani mal fat or marine
oils in cow’s diet on milk fat secretion and composition, especially conjugated linoleic acid and
polyunsaturated fatty acid. Livest. Prod. Sci., 70: 31 -48.
Chiofalo B., Liotta L., Zumbo A. and Chiofalo V., (2004) – Administration of oliv e cake for ewes
feeding: effects on milk yield and composition. Small Rumin. Res., 55: 169 –176.
Choi S., Kim J.K., Lee H.G., Choi C.W., Choi Y.I. & Song M.K., (2013) – Cis-9, trans -11-conjugated
linoleic acid in dairy goat milk was increased by high linoleic (soybean oil) or linolenic (linseed
oil) acid diet. Korean J. Food Sci. Anim., 33: 487 -492.
Chouinard P.Y., Corneau L., Barbano D.M., Metzger L.E. and Bauman D.E., (1999) – Conjugated linoleic
acids alter milk fatty acid composition and inhibit mi lk fat secretion in dairy cows. J. Nutr. 129:
1579 -1584.
Christie W.W., (1982) – A simple procedure of rapid transmethylation of glycerolipids and cholesteryl
esters. J. Lipid Res . 23: 1072 -1075.
Cieslak A., Kowalczyk J., Czauderna M., Potkanski A. & Szuma cher-Strabel M., (2010) – Enhancing
unsaturated fatty acids in ewe’s milk by feeding rapeseed or linseed oil. Czech J. Anim. Sci.,
55(11): 496 -504.

129
Ciurescu G.C., Grosu D.V., Moldovan I., Vasile A., (2003) – Efectele substituirii srotului de soia cu full
fat soia, srot sau seminte de rapita canola asupra performantelor productive ale puilor de carne.
Vol. Simp. IBNA: 139 -147.
Cividini A., Levart A., Zgur S., (2008) – Fatty acid composition of lamb meat as affected by production
system, weaning and sex. Acta Agriculturae Slovenica , suplement 2: 47 –52.
Claps S., Annicchiarico G., Taibi L., Cifuni G.F., Trana A., Pizzillo M., (2007) – Effect of sheep breed on
milk and cheese characteristics. Special Issue of the Intrn. Dairy Federation 0801/Part 4: 288 -290.
Collomb M., Butikofer U., Maurer J., Sieber R., (2006) – Composition en acides gras du lait de brebis
produit a diverses altitudes. Revue Suisse Agric. 38(6): 335 -339.
Cooper S.L., Sinclair L.A., Wilkinson R.G., Hallett K.G., Enser M., Wood J.D., (2004) – Manipulation of
the n -3 polyunsaturated fatty acid content of muscle and adipose tissue in lambs. J. Anim. Sci., 82:
1461 -1470.
Couvreur S., Hurtaud C., Lopez C., Delaby L. and Peyraud J.L., (2006) – The linear relationship between
the proportion of fresh grass in the cow diet, milk fatty acid composition, and butter properties. J.
Dairy Sci., 89: 1956 –1969.
Cranix M., Steen A., Van Laar H., Van Nespen T., Martin -Teroso J., De Baets B., Fievez V., (2008) –
Effect of lactation stage on the odd – and branched -chain milk fatty acids of dairy cattle under
grazing and indoor conditions. J. Dairy Sci., 91: 2662 -2677.
Crespo N., Esteve -Garcia E., (2002) – Dietary polyunsaturated fatty acids decrease fat deposition in
separable fat depots but not in the rema inder carcass. Poultry Sci., 81: 1533 -1542.
Crespo N., Esteve -Garcia E., (2001) – Dietary fatty acid profile modifies abdominal fat deposition in
broiler chickens. Poultry Sci., 80: 71 -78.
De La Fuente F., Barbosa E., Carriedo J., Gonzalo C., Arenas R., Fr esno J., San Primitivo F., (2009) –
Factors influencing variation of fatty acid content in ovine milk. J. Dairy Sci., 92: 3791 – 3799.
Dhiman T.R., Seung -Hee N., and Amy L.U., (2005) – Factors Affecting Conjugated Linoleic Acid
Content in Milk and Meat. Cr itical Reviews in Food Sci. and Nutr., 45: 463 –482.
Dhiman T.R., Satter L.D., Pariza M.W., Galli M.P., Albright K. and Tolosa M.X., (2000) – Conjugated
linoleic acid (CLA) content of milk from cows offered diets rich in linoleic and linolenic acid. J.
Dairy Sci., 83: 1016 –1027.
Dhiman T.R., Anand G.R., Satter L.D. and Pariza, M.W., (1999) – Conjugated linoleic acid content of
milk from cows fed different diets. J. Dairy Sci., 82: 2146 -2156.
Egorov I.A., Chesnokova N.Y., Takunov I.P., (2001) – Feed value of lupin for broiler chickens and laying
hens. Kormoproizvodstvo, 1: 28 -30.
Ellis K.A., Innocent G., Grove -White D., Cripps P., McLean G.W., Hovard C.V., Mihm M., (2006) –
Comparing the fatty acid composition of organic and conventional milk. J. Dairy Sci., 8 9: 1938 –
1950.
Erbas M., Certel M., Uslu M.K., (2005) – Some chemical properties of white lupine seeds ( Lupineus albus
L.). Food Chem., 89: 341 -345.
Farahat M., Hassanein S., Abdel -Razik W., Noll S., (2013) – Effect of dietary corn dried distillers grains
with solubles, canola meal, and chloride on electrolyte balance, growth performance, and litter
moisture of growing turkeys. Poultry Sci., 92: 1254 –1265.
Federica S., Contarini G., Annicchiarico G., Napolitano F., Orru L., Catillo G., (2008) – Breed differences
in sheep milk fatty acid profiles: Opportunities for sustainable use of animal genetic resources.
Small Rumin. Res., 78: 24 -31.
Ferlay A., Martin B., Pradel Ph., Coulon J.B., Chilliard Y., (2006) – Fatty acid composition and milk
lipolytic system in Tarentaise and Montbeliarde cow breeds. J. Dairy Sci., 89: 4026 -4041.
Flowers G., Ibrahim S.A. and Abughazaleh A.A., (2008) – Milk fatty acid composition of grazing dairy
cows when supplemented with linseed oi l. J. Dairy Sci., 91: 722 -730.

130
Folch L.M., Stanley S.A., (1957) – A simple method for the isolation and purification of total lipidsfrom
animal tissues. J. Biol. Chem., 226: 497 -509.
Gargouri A., (2005) – Production et composition du lait de brebis: effets de lapport de lipides proteges.
Rev. Elev. Med. vet., 58 (3): 183 – 190.
Garnsworthy P.C., Feng S., Lock A.L., Royal M.D., (2010) – Short communication: Heritability of milk
fatty acid composition and stearoyl -CaA desaturase indices in dairy cows. J. Dairy Sci. 93(4):
1743 -1748.
Gerchev G. & Mihaylova G., (2009) – Variation in fatty acid composition of milk from Tsigai sheep in
the region of Central Balkan Mountains. Biotech. Anim. Husb. 25 (5 -6): 945 -952.
Gladine C., Morand C., Rock E., Bauchart D., D urand D., (2007). Plant extracts rich in polyphenols
(PERP) are efficient antioxidants to prevent lipoperoxidation in plasma lipids from animals fed n -3
PUFA supplemented diets. Anim. Feed Sci. Technol., 136: 281 -296.
Gómez -Cortés P., Gallardo B., Mantecón A.R., Juárez M., de la Fuente M.A. & Manso T., (2014) –
Effects of different sources of fat (calcium soap of palm oil vs. extruded linseed) in lactating ewes’
diet on the fatty acid profile of their suckling lambs. Meat Sci., 96: 1304 -1312.
Gomez -Cortes P ., Frutos P., Mantecon A.R., Juarez M., De La Fuente M.A., Hervas G. (2009) – Effect of
supplementation of grazing dairy ewes with a cereal concentrate on animal performance and milk
fatty acid profile. J. Dairy Sci., 92: 3964 -3972.
Gomez -Cortes P., Bach A ., Luna P., Juarez M. & de la Fuente M.A., (2009) – Effects of extruded linseed
supplementation on n -3 fatty acids and conjugated linoleic acid in milk and cheese from ewes. J.
Dairy Sci., 92(9): 4122 -34.
Gomez -Cortes P., Frutos P., Mantecon A.R., Juarez M., De La Fuente M.A., Hervas G., (2008): Addition
of olive oil to dairy ewe diets: Effect on milk fatty acid profile and animal performance. J. Dairy
Sci., 91: 3119 -3127.
Griinari J.M., Corl B.A., Lacy S.H., Chouinard P.Y., Nurmela K.V. & Bauman D.E., (20 00) – Conjugated
linoleic acid is synthesized endogenously in lactating dairy cows by Delta (9) -desaturase. J. Nutr.,
130: 2285 -2291.
Griinari J.M. and Bauman D.E., (1999) – Biosynthesis of conjugated linoleic acid and its incorporation
into meat and milk in ruminants. In: Yurawecz, M.P., Mossoba, M.M., Kramer, J.K.G., Pariza,
M.W., Nelson, G.J. (Eds.), Advances in Conjugated Linoleic Acid Research. AOAC Press,
Champaign, IL, p: 180 –200.
Guler G.O., Aktumsek A., (2011) – Effect of feeding regime on fatty ac id composition and conjugated
linoleic acid content of perirenal, omental and tail fat in Akkaraman lambs. African J. Biotech.,
10(36): 7099 -7108.
Guler Z., Keskin M., Masatcioglu T., Gul S., Bicer O., (2007) – Effects of breed and lactation period on
some characteristics and free fatty acid composition of raw milk from Damascus goats and German
Fawn x Hair goat B1 crossbreds. Turk. J. Vet. Anim. Sci., 31(5): 347 -354.
Havemose M.S., Weisbjerg M.R., Bredie L.P., Poulsen H.D., Nielsen J.H., (2006) – Oxidative stability of
milk influenced by fatty acids, antioxidants, and copper derived from feed. J. Dairy Sci., 89: 1970 –
1980.
Hervas G., Gomez -Cortes P., De La Fuente M.A., Mantencon A.R., Juarez M., Giraldez F.J., Frutos P.,
(2009) – Effect of supplementation o f grazing dairy ewes with a cereal concentrate on milk fatty
acid profile. Options Mediterraneennes, A/no. 85: 439 -444.
Hu F.B., Manson J.E., Willett W.C., (2001) – Types of dietary fat and risk of coronary heart disease: A
critical review. J. Am. Col. Nut ., 20: 5 -19.
Hurtaud C. & Peyraud J.L., (2007) – Effects of feeding Camelina (seeds or meal) on milk fatty acid
composition and butter spreadability. J. Dairy Sci., 90: 5134 -5145.

131
Hutchison S., Kegley E.B., Apple J.K., Wistuba T.J., Dikeman M.E., Rule D.C., (2006) – Effects of
adding poultry fat in the finishing diet of steers on performance, carcass characteristics, sensory
traits and fatty acid profiles. J. Anim. Sci., 84: 2426 -2435.
INRA., (1989) – Ruminant Nutrition. Recomanded allowances and feed t ables. R. Jarrige (Ed.), John
Libbrey and INRA, London and Paris, p: 193 -212.
Ip S., Millward S., McGuire M.A., McGuire M.K., (2004) – Conjugated linoleic acid (CLA) and
polyunsaturated fatty acids Omega 3: A rumin ant fatty acids with beneficial effects on human
health. J. Food Comp., 5: 185 -197.
ISO-IDF., (2002) – Milk fat preparation of fatty acid methyl esters. International Standard ISO 15884 -IDF
182:2002.
Jenkins T.C., Wallace R.J., Moate P.J. & Mosley E.E., (2008) – Recent advances in biohydrogenation of
unsaturated fatty acids within the rumen microbial ecosystem. J Anim Sci., 86: 397 -412.
Jenkins T.C., (1993) – Lipid metabolism in the rumen. J. Daity Sci., 76: 3851 -3863.
Jensen S.K., Nielsen K.N., (1996) – Tocopherols, retinol, beta -carotene and fatt y acids in fat globule
membrane and fat globule core in cows' milk. J. Dairy Res., 63: 565 -574.
Kaczor U., Borys B., Pustkowiak H. (2010) – Effect of intensive fattening of lambs with forages on the
fatty acid profile of intramuscular and subcutaneous fat. Czech J. Anim. Sci. 55(10): 408 –419.
Kalac P. & Samkova E., (2010) – The effects of feeding various forages on fatty acid composition of
bovine milk fat: A review. Czech J. Anim. Sci., 55(12): 521 -537.
Kay J.K., Roche J.R., Kolver E.S., Thomson N.A., Baumgard L.H., (2005) – A comparison between
feeding systems (pasture and TMR) and the effect of vitamin E supplementation on plasma and
milk fa tty acid profiles in dairy cows. J. Dairy Res., 72: 322 –332.
Kay J.K., Weber W.J., Moore C.E., Bauman D.E., Hansen L.E., Hansen L.B., Chester -Jones H., Crooker
B.A., Baumgard L.H., (2005) – Effects of week of lactation and genetic selection for milk yield on
milk fatty acid composition in Holstein cows. J. Dairy Sci., 88: 3886 -3893.
Kay J.K., Roche J.R., Thomson N.A., Griinari J.M. & Shingfield K.J., (2003) – Increasing milk fat cis-9,
trans -11 conjugated linoleic acid content in pasture -fed cows. J. Dairy Sci., 86: 146. (Abstr.).
Kelsey J.A., Corl B.A., Collier R.A., Bauman D.M., (2003) – The effect of breed, parity and stage of
lactation on conjugated linoleic acid (CLA) in milk fat from dairy cows. J. Dairy Sci., 86: 2588 –
2597.
Khanal R.C., Dhiman T.R., B oman R.L. & McMahon D.J., (2007) – Influence of Supplementing Dairy
Cows Grazing on Pasture with Feeds Rich in Linoleic Acid on Milk Fat Conjugated Linoleic Acid
(CLA) Content. Asian -Aust. J. Anim. Sci., 20 (9): 1374 -1388.
Khanal R.C. & Olson K.C., (2004) – Factors affecting conjugated linoleic acid (CLA) content in milk,
meat, and egg: A review. Pakistan J. Nutr., 3: 82 -98.
Kim Y.J. and Liu R.H., (2002) – Increase of conjugated linoleic acid content in milk by fermentation with
lactic acid bacteria. J. Foo d Sci., 67: 1731 -1737.
Kocher A., Choct M., Hughes R.J., Broz J., (2000) – Effect of food enzymes on utilisation of lupin
carbohydrates by broilers. Brit. Poultry Sci., 41: 75 -82.
Kott R.W., Hatfield P.G., Bergman J.W., Flynn C.R., Van Wagoner H., Boles J.A., (2003) – Feedlot
performance, carcass composition and muscle and fat CLA concentration of lambs fed diets
supplemented with sunfflower seed. Small Rumin. Res., 41: 11 -17.
Kuchtik J., Sustova K., Urban T., Zapletal D., (2008) – Effect of the stage of lactation on milk
composition, its properties and the quality of rennet curdling in East Friesian ewes. Czech J. Anim.
Sci., 53(2): 55 -63.
Kukuk O., Hess B.W., Ludden P.A., Rule D.C., (2001) – Effect of fourage/concentrate ratio on ruminal
digestion and du odenal flow of fatty acids in ewes. J. Anim. Sci., 79: 2233 – 2240.

132
La Terra S., Marino V.M., Manenti M., Licitra G., Carpino S., (2010) – Increasing pasture intakes
enhances polyunsaturated fatty acids and lipophilic antioxidants in plasma and milk of dai ry cows
fed total mix ration. Dairy Sci. Technol., 90: 687 -698.
Leeson S., Atteh J.O., (1995) – Utilisation of fats and fatty acids by turkey poults. Poult. Sci., 74: 2003 –
2010.
Lerch S., Ferlay A. Pomiès D., Martin B., Pires J.A. & Chilliard Y., (2011) – Rapeseed or linseed
supplementation of grass -based diets: effects on dairy performance of Holstein cows over two
consecutive lactations. J. Dairy Sci., 95(4): 1956 -1970.
Lock A.L. & Garnsworthy P.C., (2003) – Seasonal variation in milk conjugated linoleic acid and Δ9-
desaturase activity in dairy cows. Livest. Prod. Sci., 9: 47 -59.
Lopez -Ferrer S., Baucells M.D., Barroeta A.C., Grashorn M.A., (1999) – n-3 Enrichment of chicken meat
using fish oil: Alternative substitution with rapeseed and lineseed oils. Poult. Sci., 78: 356 -365.
Luna P., Juarez M., De La Fuente M.A., (2005a) – Validation of a rapid milk fat separation method to
determine the fatty acid profile by gas chromatography. J. Dairy Sci., 88: 3377 -3381.
Malgorzata S.S., Cieslak A., Nowakowska A. & Potkanski A., (2008) – The effect of rapeseed oil and a
combination of linseed and fish oils in the diets for sheep on milk fatty acid profile.
Zuchtungskunde, 80(5): 412 -419.
Manilla H.A., Husveth F., Nemeth K., (1999) – Effects of dietary fat origin o n the performance of broiler
chickens and on the fatty acid composition of selected tissues. Acta Agraria Kaposvariensis, vol. 3:
47-57.
Manso T., Castro T., Mantecon A.R., Jimeno V., (2006) – Effects of palm oil and calcium soaps of palm
oil fatty acids i n fattening diets on digestibility, performance and chemical body composition of
lambs. Anim. Feed Sci. Tech., 127: 175 -186.
Marcu N., (2005) – Raport cercetare: Studiul eficientei cultivarii si utilizarii in furajare a unor soiuri de
rapita libere de glucozizi si acid erucic. USAMV Cluj -Napoca, 40 p.
Marques M.R. & Belo C.C., (2005) – Fatty acid composition of milk fat in grazing dairy ewes. Options
Mediterraneennes, Series A , 67: 189 -193.
Martini M., C. Scolozzi, D., Gatta, F., Taccini, P., Verita, (2004) – Effects of olive oil calcium soaps and
phase of lactation on the fatty acid composition in the milk of Massese ewes. Ital. J. Anim. Sci., 3:
353 – 362.
Mele M., Serra A., Buccioni A., Conte G., Pollicardo A., Secchiari P., (2008) – Effect of soybean oil
supplementation on milk fatty acid composition from Saanen goats fed diets with different
forage:concentrate ratios. It al. J. Anim. Sci., 7: 297 – 311.
Mele M., Serra A., Conte G., Pollicardo A., Del Viva M., Secchiari P., (2007) – Whole extruded linseed
in the diet of dairy ewes during early lactation: effect on the fatty acid composition of milk and
cheese. Ital. J. Anim . Sci., 6(suppl. 1): 560 -562.
Mele M., Buccioni A., Petacchi F., Serra A., Banni S., Antongiovanni M., Secchiari P., (2006) – Effect of
forage/concentrate ratio and soybean oil supplementation on milk yield, and composition from
Sarda ewes. Anim. Res., 55: 273 – 285.
Meng X., Slominski B.A., Campbell L.D., Guenter W., Jones O., (2006) – The Use of Enzyme
Technology for Improved Energy Utilization from Full -Fat Oilseeds. Part I: Canola Seed. Poultry
Sci., 85: 1025 –1030.
Mieczkowska A., Smulikowska S., Nguyen C.V., (2004) – Effect of enzyme supplementation of white
lupin ( Lupinus albus var. Butan ) – containing diets on performance, nutrient digestibility, viscosity,
pH, and passage rate of digesta in broiler chickens. J. Anim. Feed Sci., 13: 475 -486.
Mierliță D., (2014) – Research on Determining the Nutritional Value of Lupine Grain and Rapeseed
Meals Free of Anti -Nutritive Substances. Analele Univ. din Oradea, Fascicula: Ecotox., Zooteh.
Tehn. Ind. Alim., XIIIB: 307 -314.

133
Mierliță D., Popovici D., (2013) – Effect of partial substitution of soybean meal with lupine seeds on
growth and economic efficiency of broilers. Lucrari Stiintifice -Seria Zootehnie, 59: 60 -65.
Mierliță D ., Lup F., Maerescu C., (2009) – Nutritional and technological factors in order to obt ain
functional food enriched with PUFA Omega 3 and CLA at sheep: a review. Analele Univ. din
Oradea, Fascicula: Ecotox. Zooteh. Tehn. Ind. Alim., VIII: 433 -467.
Mierliță D., (2012) – Studies on cultivation suitability and nutritional characterization of lu pine alkaloid –
free varieties. Analele Univ. din Oradea, Fascicula: Ecotox. Zooteh. Ind. Alim. XIB: 501 – 507.
Mihaylova G., Gerchev G., Moeckel P., Jahreis G., (2004) – Comparative study on fatty acid content in
milk of Tsigay and Karakachan sheep. Bulg. J. Vet. Med. 7(3): 181 – 187.
Mills S., Ross R.P., Hill C., Fitzgerald G.F. & Stanton C., (2011) – Milk intelligence: mining milk for
bioactive substances associated with human health. Int. Dairy Sci., 21(6): 377 -401.
Molle G., Decandia M., Cabiddu A., Lan dau S.Y. and Cannas A., (2008) – An update on the nutrition of
dairy sheep grazing Mediterranean pastures. Small Rumin. Res., 77: 93 -112.
Morales -Almaraz E., Soldado A., Gonzalez A., Martinez -Fernandez A., Dominiquez -Vara I., de la Roza –
Delgado B. and Vice nte F., (2010) – Improving the fatty acid profile of dairy cow milk by
combining grazing with feeding of total mixed ration. J. Dairy Resch., 77: 225 -230.
Mustafa A.F., Chouinard P.Y., Ouellet D.R., Soita H., (2003b) – Effects of moist heat treatment on
ruminal nutrient degradation of sunflower seed. J. Sci. Food Agric., 83: 1059 –1064.
Nalle C.L., Ravindran V., Ravindran G., (2010) – Evaluation of Faba Beans, White Lupins and Peas as
Protein Sources in Broiler Diets. Int. J. Poultry Sci., 9 (6): 567 -573.
Nantapo C.T., Muchenje V. & Hugo A., (2014) – Atherogenicity index and health -related fatty acids in
different stages of lactation from Friesian, Jersey and Friesian x Jersey cross cow milk under a
pasture -based dairy system. Food Chem., 146: 127 -133.
Ni Eidhin D. and O’ Beirne D., (2011) – Oxidative stability and acceptability of camelina oil blended with
selected fish oils. Eur. J. Lipid. Sci. Technol., 112: 878 -886.
Nigdi M.E., Lorech S.C., Fluharly F.L., Palmquist D.L., (2000) – Effects of calcium soaps of long -chain
fatty acids on feedlot performance, carcass characteristics and ruminal metabolism steers. J. Anim.
Sci., 68: 2555 -2565.
Noll L., Stangeland V., Speers G., Parsons C., Brannon J., (2002) – Utilization of canola meal and
distiller grain s with solubles in market turkey diets. Poult. Sci. 81(Suppl.1): 92.
Noziere P., Graulet B., Lucas A., Martin B., Grolier P., Doreau M., (2006a) – Carotenoids for ruminants:
From forages to dairy products, Anim. Feed Sci. Technol., 131: 418 -450.
Nudda A., Battacone G., Neto O.B., Cannas A., Francesconi A., Atzori A.S. & Pulina G., (2014) –
Feeding strategies to design the fatty acid profile of sheep milk and cheese. R. Bras. Zootec. 43:
445-456.
Nudda A., Battacone G., Fancellu S., Pulina G., (2007) – Seasonal variation of vaccenic acid, conjugated
linoleic acid and n -3 fatty acids of goat’s milk fat and their transfer to cheese and ricotta. Special
Issue of the Intrn. Dairy Federation 0801/Part 4: 336 -338.
Palfy T., Erdelyi I., (2005) – The effects of diff erent fat sources on broiler performance and fatty acid
composition. Sustainable agriculture across borders in Europe, p: 234 -238.
Pallant J., (2007) – SPSS Survival Manual, Mc Graw Hill, Open University Press Aplicatii,
http://www.allenandunwin.com/spss3/default.htm
Palmquist D.L., St -Pierre N., McClure E., (2007) – Tissue fatty acid profiles can be used to quantify
endogenous rumenic acid synthesis in lambs. J. Nutr., 134: 2407 -2414.
Peterson D.G., Kelsey J.A., Bauman D.E., (2002) – Analysis of variation in cis-9, trans -11 conjugated
linoleic acid (CLA) in milk fat dairy cows. J. Dairy Sci., 85: 2164 -2172.
Pilarczyk R., Wójcik J., Sablik P. & Czerniak P., (2015) – Fatty acid profile and health lipid indices in the
raw milk of Simmental and Holstein -Friesian cows from an organic farm. S. Afr. J. Anim. Sci.,
45(1): 30 -38.

134
Potkanski A., Cermak B., Szumacher -Strabel M., Kowalczyk J., Cieslak A., (2002) – Effects of d ifferent
amounts and types of fat on fatty acid composition of fat deposit in lambs. Czech J. Anim. Sci.,
47(2): 72 -75.
Puppel K., Nałęcz -Tarwacka T., Kuczyńska B., Gołębiewski M., Kordyasz M., (2013) – Effect of
different fat supplements on the antioxidan t capacity of cow’s milk. Archiv Tierzucht 56 (17): 178 –
190.
Ramdane K., Bouderoua K., El -Affifi M., (2010) – Growth performances, carcasses parameters and meat
fatty acid composition of lamb fed green oak acorns (Quercus ilex) based diet. African J. Biotech.,
9(29): 4631 -4637.
Rego O.A., Alves S.P., Antunes L.S., Rosa H.J., Alfaia C.F., Prates J.A., Carita A.R., Fonseca A.J., Bessa
R.J., (2009) – Rumen biohydrogenation -derived fatty acids in milk fat from grazing dairy cows
supplemented with rapeseed, sunflower, or linseed oils. J. Dairy Sci., 92: 4530 -4540.
Rego A.O., Rosa H.J., Portugal P.V., Franco T., Vouzela C.M., Borba, A.E., Bessa R.J., (2005) – The
effects of supplementation with sunflower and soybean oils on the fatty acid profile of milk fat
from grazing dairy cows. Anim. Res., 54: 17 -24.
Rego O.A., Rosa H.J., Portugal V.P., Franco T., Vouzela C.M., Borba A.E. & Bessa R.J., (2005) – The
effects of supplementation with sunflower and soybean oils on the fatty acid profile of milk fat
from grazi ng dairy cows. Anim. Res., 54: 17 -24.
Renobales M., Amores G., Arranz J., Virto M., Barrón L.J., Bustamante M.A., Ruiz de Gordoa J.C.,
Nájera A.I., Valdivielso I., Abilleira E., Beltrán de Heredia I., Pérez – Elortondo F.J., Ruiz R.,
Albisu M. and Mandaluni z N., (2012) – Part-time grazing improves sheep milk production and its
nutritional characteristics. Food Chem., 130: 90 -96.
Roth -Maier D.A., Paulicks B.R., (2003) – Feeding and nutritional value of sweet blue and yellow lupin
seed ( Lupinus angustifolius L., Lupinus luteus L.) for broiler chicks. Arch Geflügelkd, 67:175-178.
Rubio LA, Brenes A, Centeno C (2003). Effects of feeding growing broiler chickens with practical diets
containing sweet lupin ( Lupinus angustifolius ) seed meal. British Poultry Science 44: 391-397.
Ruiz L.P. Jr., (1977) – A rapid screening test for lupin alkaloids, New Zealand J. Agric. Res., 20 (1): 51 –
52.
Russo C., Preziuso G., Casarosa L., Campodoni G., Ciani D., (1999) – Effect of diet energy source on the
chemical -physical characteristics of meat and depot fat of lambs carcasses. Small Rumin. Res., 33:
77-85.
Salmon R.E., (1982) – Canola meal and fish meal in turkey starter diets. Poultry Sci., 61: 2126 -2128.
Santos -Silvia J., Mendes I.A., Bessa R.J.B.: The effect of genoty pe, feeding system and slaughter weight
on the quality of light lambs. 1. Growth, carcass composition and meat quality. Livestock Prod.
Sci., 76: 17 -25.
Sanz Sampelayo M.R., Chilliard, Y., Schmidely, Ph. & Boza, J ., 2007. Influence of type of diet on the
milk fat constituents of goat and sheep milk. Small Rum. Res. 69, 42 -63.
SAS Institute (2006). SAS User’s Guide: Statistics. Version 9.1.3. SAS Institute Inc., Cary, NC, USA.
Secchiari P., Mele, M., Serra, A., Andreotti L. (2001) – Conjugated linoleic acid (CLA) content in milk
of three dairy sheep breeds. Prog. Nutr. 3 (4): 37 – 42.
Shingfield K.J., Salo -Vaananen P., Pahkala E., Toivonen V., Jaakkola S., Piironen V., Huhtanen P.,
(2005) – Effect of forage conservation method, concentrate level and propyle ne glycol on the fatty
acid composition and vitamin content in cows´ milk. J. Dairy Resch., 72: 349 –361.
Sibbald I.R., (1980) – Metabolizable energy in poultry nutrition. BioScience, 30(11): 736 -741.
Sieber R., Collomb M., Aeschlimann A., Jelen P. and Eyer H., (2004) – Impact of microbial cultures on
conjugated linoleic acid in dairy products – a review. Int. Dairy J., 14: 1 -15.
Simopoulos A.P., (2006) – The importance of the omega -6/omega -3 fatty acid ratio in cardiovascular
disease and other chronic disea ses. Exp. Biol. Med., 233: 674 -688.

135
Simopoulos A.P., (2002) – Essential fatty acids in health and chronic disease. Am. J. Clin. Nutr., 70: 560 –
569.
Sitko V., Čermák B., (1998) – Influence of lupin seed on performance and meat quality of broilers.
Sborník Z emědělské Fakulty Jihočeské Univerzity, České Budějovice: Zootech. řada 15: 3-9.
Slots T., Butler G., Leifert C., Kristensen T., Skibsted L.H. and Nielsen J.H., (2009) – Potentials to
differentiate milk composition by different feeding strategies. J. Dairy Sci., 92: 2057 –2066.
Soyeurt H., Dehareng F., Mayeres P., Bertozzi C. & Gengler N., (2008) – Variation of delta(9) -desaturase
activity in dairy cattle. J. Dairy Sci., 91 (8): 3211 -3224.
Steen R.J., Lavery N.P., Kilpatrick D.J., Porter M.G., (2003) – Effect s of pasture and high concentrate
diets on the performance of beef cattle, carcass composition at equal growth rates, and the fatty
acid composition of beef, New Zealand . J. of Agric. Research, 46(2): 69 -81.
Straková E., Suchý P., Večerek V., Šerman V., Ma s N., Jůzl M., (2006) – Nutritional composition of
seeds of the genus Lupineus. Acta Vet Brno, 75: 489 -493.
Suchý P., Straková E., Herzig I., Steinhauser L., Vopálenský J., Kroupa L., (2010) – Effect of Replacing
Soybean Meal with Lupin Seed -based Meal in Chicken Diet on Performance, Carcass Value and
Meat Quality. Acta Vet. Brno, 79: 195 -202.
Sujak A., Kotlarz A., Strobel W., (2006) – Compositional and nutritional evaluation of several lupine
seeds. Food Chem., 98: 711-719.
Sukhija P.S. & Palmquist D.L., (1988) – Rapid method for determination of total fatty acid content and
compostion of feedstuffs and feces. J. Agric. Food Chem., (36): 1202 -1206.
Teixeira A.S., Dos R., (1995) – Replacement of soyabeans by lupins ( Lupinus luteus ) in the feeding of
broiler fowls. Rev. Portug Ciênc. Veter., 90: 20-28.
Tomasz M., Junkuszew A., Lipiec A., Lipecka Cz., (2007) – Composition of fatty acid of muscle tissue of
lambs fed feedstuff supplemented with flax seeds. Arch. Tierz., 49: 181 -185.
Tsiplakou E., Mountzouris K.C., Zervas G., (2006) – The effect of breed, stage of lactation and parity on
sheep milk fat CLA content under the same feeding practices. Livest. Sci., 105: 162 – 167.
Tsiplakou E., Mountzouris K.C. and Zervas G., (2006) – Concentration of conjugated li noleic acid in
grazing sheep and goat milk fat. Livest. Sci., 103 (1 -2): 74 -84.
Ulbricht T.L. & Southgate D.A., (1991) – Coronary heart disease: seven dietary factors. Lancet 338: 985 –
992.
Valvo M.A., Bella M., Scerra M. & Biondi L., (2006) – Effects of ew e feeding system (grass vs
concentrate) on milk fatty acid composition. Options Mediterraneennes, Series A, 74: 227 -231.
Van Soest P.J., Robertson J.B., Lewis B.A., (1991) – Methods for dietary fiber, neutral detergent fiber,
and nonstarch polysaccharides in relation to animal nutrition. J. Dairy Sci., 74: 3583 -3597.
Vecerek V., Suchý P., Straková E., Machácek M., (2008) – Nutritive composition of seeds of the lupin
varieties registered in the Czech Republic. IN J.A. Palta and J.B. Berger (eds). 2008. ‘Lupi ns for
Health and Wealth’ Proceedings of the 12th International Lupin Conference, 14 -18 Sept. 2008, p:
123-126.
Wiking L., Theil P.K., Nielsen J.H., Sorensen M.T., (2010) – Effect of grazing fresh legumes or feeding
silage on fatty acids and enzymes involv ed in the synthesis of milk fat in dairy cows. J. Dairy Res.,
77: 337 -342.
Zelenka J., Schneiderova D., Mrkvicova E., Dolezal P., (2008) – The effect of dietary linseed oils with
different fatty acid pattern on the content of fatty acids in chicken meat. Vet Med., 53: 77 –85.
Zhang R.H., Mustafa A.F., Zhao X., (2006) – Effects of feeding oilseeds rich in linoleic and linolenic fatty
acids to lactating ewes on cheese yield and on fatty acid composition of milk and cheese. Anim.
Feed Sci. Technol., 127: 220 -233.