respective. Ulterior, in urma rǎzboiului, legea agrarǎ ce prevedea ȋmproprietǎrirea soldaților șicea a votului universal au fost adoptate cu un an… [600282]

Universitatea Danubius, GalațiFacultatea de Drept Evoluția sistemului electoral prin analiza comparativăa Constituțiilor române din 1866, 1938, 1991 Disciplina: Drept constituțional și instituții politiceProf: Iulian SavencoStudent: [anonimizat] ȋn istoria constituționalǎ a Romȃniei, putem ȋncepe cu ordinelelegislative ȋncǎ de pe vremea domnitorilor feudali din Țara Romȃneascǎ sau codurile de legi dinMoldova și Țara Romȃneascǎ, respectiv Codul Calimach și Codul Caragea.​Ȋnsǎ, regulamentele organice din anii 1831-1834, au fost considerate prima Constituție, șiau prezentat o separare a puterilor ȋn stat, prin care Domnitorul deținea puterea executivǎ, puterea legislativǎ stǎtea ȋn mȃinile Adunǎrii Obștești, iar puterea judecǎtoreascǎ era formatǎ dintribunalele județene, instanțele de apel, corpul de avocați si procuratura. Cu toate acestea,neavȃnd un statut formal de Constituție, putem lua in considerare ca fiind o primǎ Constituție,Statutul Dezvoltǎtor al Convenției de la Paris din data de 7 august 1858, unde, la debutulSenatului, se preciza cǎ respectiva Convenție “este și remȃne legea fundamentalǎ a Romȃniei”.​Ȋn urma proclamǎrii la tron a Domnului Carol de Hohenzollen-Sigmarigen, numit șiCarol I. de cǎtre Adunarea Legislativǎ, devenitǎ mai apoi Adunarea Constituantǎ, s-au pus bazeleelaborǎrii și adoptǎrii unei legi fundamentale a țǎrii. Dupǎ lungi dezbateri ȋntre conservatori,liberali, dar mai ales cu implicarea majorǎ a lui Carol I, s-a adoptat la data de 1 iulie 1866, primaConstituție a Romȃniei, formulatǎ dupǎ un model Belgian și a fost cea mai longegivǎ Constituțieadoptatǎ, fiind ȋn vigoare 57 de ani. Aceasta a fost prima lege fundamental aprobatǎ și elaboratǎdeliberat, fǎrǎ acordul ori patronarea Marilor Puteri.​Ca și caracteristici esențiale, Constituția de la 1866 proclama o suveranitate naționalǎ și ainstituit principiul separǎrii puterilor ȋn stat. Forma de guvernǎmȃnt era de monarhieconstituționala ereditarǎ, conform art 82: “ȋn linie coborȃtoare directǎ și legitimǎ a Mǎriei Saleprincipelui Carol I de Hohenzollen-Sigmarigen, din bǎrbat ȋn bǎrbat, prin ordinul deprimogeniturǎ și cu exclusiunea perpetuǎ a femeilor și coborȃtorilor ei.” Constituția introduceavotul cenzitar și stabilea libertǎți și drepturi cetǎțenești. Instituțiile centrale ale statului erauGuvernul ca și Putere Executivǎ, condus de Prim-ministru, ȋmpǎrțind puterea cu monarhul, șiParlamentul, reprezentȃnd Puterea Legislativǎ, format din Senat și Camera Deputaților. PutereaJudecǎtoreascǎ era exercitatǎ prin Curțile de judecatǎ, Tribunale și prin instanța supremǎ: ȊnaltaCurte de Casație și Justiție, iar hotǎrȃrile și sentințele lor se pronunțau ȋn virtutea legii șiexecutate ȋn numele principelui.​Modificǎri importante aduse acestei Constituții au fost realizate prin reformele de la Iași,din anul 1917, prin care erau modificate articolele 17, 57 și 67 prin introducerea principiilorgenerale de expropriere și instituirea votului universal. Aceste reforme au fost votate de celedouǎ camere din Parlament și semnate de regele Ferdinand, aflat la conducerea țǎrii la momentulhttp://online.univ-danubius.ro:8080/access/content/attachmen…a%20sistemului%20electoral%20-%20Nedelcu%20Andreea.docx23/11/15 15:30Page 1 of 3

respective. Ulterior, in urma rǎzboiului, legea agrarǎ ce prevedea ȋmproprietǎrirea soldaților șicea a votului universal au fost adoptate cu un an mai tȃrziu, ȋn 1918, respectiv cu 4, ȋn 1921.​Ȋn urma formǎrii Romȃniei Mari din 1918, s-a impus adoptarea unei noi constituții caresǎ a i bǎ la bazǎ și sǎ reflecte schimbǎrile produse pe plan economic-social, politic, etnic șiinstituțional. La 28 martie 1923, Parlamentul a adoptat noua Constituție, promulgatǎ de regeleFerdinand I, și preluȃnd aproximativ 60% (76 de articole) din textele din Constituția din 1866,inclusiv a reformelor din 1917. Fațǎ de Constituția din 1866, noua lege fundamental, declaraRomȃnia ca “stat național, unitar și indivizibil”, cu teritoriu “inalienabil” ce nu putea fi colonizatcu populații ori grupuri etnice strǎine.​La 8 iunie 1930, Carol al II-lea a fost recunoscut ca și rege de cǎtre Parlament, urmȃnd caȋn urmǎtorii 8 ani, sǎ-și ȋndeplineascǎ obiectivul dorit, acela de a instaura un regim de autoritatemonarhicǎ la conducerea țǎrii. Acest nou regim a fost instituționalizat printr-o nouǎ Constituție,promulgatǎ la data de 27 februarie 1938. Noua lege se asemǎna cu cea din 1923, majoritateaarticolelor fiind identice și chiar menținȃndu-se unele principii. Principiul separǎrii puterilor ȋnstat și cel cǎruia toate puterile emanǎ de la națiune erau concentrate ȋn mȃna regelui; un fapt ceputea fi ȋnțeles și din articolul 30 unde se preciza cǎ “regele este Capul Statului”. Acesta exercitaPuterea Legislativǎ prin Reprezentanța Naționalǎ, iar Puterea Executivǎ prin Guvern.​Ca și o diferențǎ majorǎ, privind Constituția din 1923 și cea din 1938, evidențiindu-seregimul autoritar, ȋn legea anterioara, alegerea deputaților se fǎcea prin drept de vot universal decǎtre cetǎțenii ce aveau vȃrsta minimǎ de 21 de ani, cu recunoașterea principiului reprezentǎriiminoritǎților, renunțȃndu-se la sistemul cenzitar și capacitar. Ȋn schimb, la regimul regelui Carolal II-lea, se introducea limita de vȃrsta, urcȃnd de la 21 de ani la 30 de ani, fapt ce ducea laexcluderea tineretului din viața politicǎ, iar alegǎtorii erau ȋmpǎrțiți pe categorii ȋn funcție deocupație și atribuții. In 1939, prin Legea electoralǎ, s-au evidențiat alte aspecte privind alegǎtorii,aceștia trebuiau sǎ fie știutori de carte, iar femeile dețineau pentru prima datǎ drept de vot dar nuera eligibil.​ȋn urma Revoluției de la 1989, Parlamentul, ales la data de 20 mai 1990 a avut misiuneade a elabora o nouǎ Constituție a Romȃniei, adoptatǎ la noile reforme politice post-comunisme,ȋnlǎturȃnd sistemul dictatorial.​Dupǎ dezbaterea conținutului Constituției de cǎtre Adunarea Constituantǎ, aceasta a fostsupusǎ la un referendum național, organizat la data de 8 decembrie 1991, fiind aprobatǎ s iintrȃnd ȋn vigoare prin apariția ei in Monitorul Oficial, partea I, numarul 233 din 21 noiembrie1991.​In 1990, decretul lege nr. 8 din 7 ianuarie considerat o autenticǎ lege electoral, era primulact dupǎ perioada comunistǎ, cu o incidențǎ electoralǎ. Prin acesta, s-a urmǎrit stabilitarea unorreguli stricte și concrete ȋn alegerea noului Președinte al țǎrii, al unui nou Parlament dar și pentruinstituirea bicameralismului. Constituția din 1991 a fost ȋnceputul unui ciclu constituțional nou,reglementȃnd o serie de principii democratice. S-a adoptat votul de tip uninominal pentrualegerile parlamentare, semnificȃnd o schimbare de sistem considerabilǎ și totodatǎ o reformǎelectoralǎ.​Ȋn concluzie, primele dispoziții legate de material electoral au fost dezvoltate prinaprobarea si promulgarea Legii electorale de catre regele Carol I la 1866. Prin aceastǎ lege, s-auadus modificǎri esențiale referitoare la sistemul electoral romȃnesc, ce au continuat și pȃnǎ ȋnzilele de astǎzi. S-au introdus dispoziții privind colegiile electorale, capacitatea electoralǎ,domiciliul politic, listele electorale și operațiunile electorale. Ultimele alegeri libere au fost pȃnǎla apariția regimului dictatorial al lui Carol al II-lea din 1938, cu toate acestea, votul femeilor afost recunoscut pe perioada Constituției din 1938, ȋn timpul unui regim antidemocratic.​Schimbǎrile aduse Constituției din 1866, prin cea adoptatǎ ȋn 1991, au dus la o țarǎdemocraticǎ, liberǎ, dreptul de vot coborȃnd de data aceasta pȃnǎ la vȃrsta minimǎ de 18 ani,ȋmplinitǎ inclusiv pȃnǎ ȋn ziua alegerilor și exprimarea liberǎ a cetǎțenilor. http://online.univ-danubius.ro:8080/access/content/attachmen…a%20sistemului%20electoral%20-%20Nedelcu%20Andreea.docx23/11/15 15:30Page 2 of 3

Bibliografie 1. Benone Pușcǎ. Constituțiile Romȃniei din perspectivǎ diacronicǎși sincronicǎ.2. Ioan Muraru, Simina Tǎnǎsescu. Drept constituțional și instituțiipolitice3. Ioan Scurtu. Istoria contemporanǎ a Romȃniei4. Ion Deleanu. Instituții și proceduri constituționale ȋn dreptulromȃn și dreptul comparat 1
http://online.univ-danubius.ro:8080/access/content/attachmen…a%20sistemului%20electoral%20-%20Nedelcu%20Andreea.docx23/11/15 15:30Page 3 of 3