Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ [600261]

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

1 | P a g e M A N E A B o g d a n

Cap I – Justificarea temei alese
Prin prezenta lucrare se dorește a se studia atât din punct de vedere economic cât și din
punct de vedere tehnic reperul RACORD FILETAT reprezentat î n figurile nr.1 si nr. 2, executată
de societatea TENARIS

Fig. nr 1 – Racord filetat

Fig. nr. 2 – Racord filetat -Montaj
Lucrarea i și propune să prezi nte un scurt istoric al societăț ii, pentru a înțelege mai bine ce
anume lipsește pentru a obține un profit ș i mai mare, pentru a se dezvolta ș i mai mult.
În prima parte a lucră rii se prezintă situaț ia financiar ă a societ ății analizate, apoi se vor
găsi informaț ii tehnice cu privire la reperul ales pentru analizat, cost urile producț iei unui astfel de
reper. În finalul proiectului s e va face o simulare de investiț ie prin achizi țonarea unui utilaj
performa nt care să reducă costurile de producț ie a reperului analizat dar ș i a celorlalte repere.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

2 | P a g e M A N E A B o g d a n

Cap II – Prezentarea societ ății TENARIS
Tenaris este o societate înființată în Luxemburg în urmă cu 30 de ani, care s -a extins și pe
piața din Romania în anul 2012, aceasta dezvoltâ nd un Sistem de Asigurare a Calităț ii unic,
certificat în conformitate cu ISO 9001 :2008.
Tenaris poate furniza o gamă largă de țevi fără sudură, din oțel cu rezistență superioară,
pentru aplicații din inginerie, unde factorii critici sunt reprezentați de controlul greutății și
rezistența la sarcini mari. Principalele caracteristici ale acestor produse, cu privire la mărcile de
oțel tradiționale, sunt date de valoarea ridicată a curgerii și duritate ridicată, cu garanția unei
compoziții chimice care permite sudabilitatea. Țevi din oțel fără sudură de rezistență superioară
sunt folosite într -o gamă variată de aplicații de inginerie mecanică și, de asemenea, în construcții
din oțel pentru utilizare în ingineria civilă, unde relația între masă și spațiul ocupat este un factor
critic.
Prima inregistrare a fost făcută în Zalau ca apoi preluarea fabri cii de țevi să fie transferată
la Călărasi, aici fiind achiziționată ș i modernizat ă vechea oț elarie.
În cadrul liniei de producț ie de la Zalau, sunt incluse o linie de laminare, articulată pe un
laminor continuu cu 9 caje si unul redacto r-alungitor cu 28 de caje. Tot în cadrul acesteia există ș i
două linii de ajustare a țevilor laminate la cald, o secț ie de țevi petroliere și o secție de țevi trase.
În figu ra 3 se poate vedea reprezentată locaț ia Tenaris din Zalau

Fig. nr. 3 – Tenaris Silcotub Zalau

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

3 | P a g e M A N E A B o g d a n

Aplicațiile desfășurate în aceasta zonă sunt de natură auto -moto, mecanice, petrol și gaze,
în instalații, î n Industria En ergetică, aplicații structurale ș i cilindrii hidraulici.
În privinț a producției de la Că lărasi, facilitățile acesteia includ ș i un cu ptor cu arc electric,
un cuptor de metalurgie secundară și o instalașie de turnare continuă. Producția medie la nivelul
tehnologi ei existente este de 90 tone/oră .

Fig. nr. 4 – Tenaris Silcotub Zalau
Tenaris Silcotub are un angajament cons tant în cercetare ș i dezvoltare, transpus în design
de produse și procese pentru a satis face cele mai stricte specificaț ii și aplicaț ii speciale. Î n cadrul
aceste i abordari de cercetare aplicată și instruire profesională la nivel înalt, s -au început colaborari
între Tenaris și universităț i de top, dar și cu centre de dezvoltare și cercetare din î ntreaga lume.
Pentru vanzarea produselor fabricate în cadrul liniilor de producț ie din Romania, Tenaris
Silcotub a apelat la distribuitori autorizati precum Baduc, Com G az, Comtech sau Metalurgic
Tub.
Administrația societății analizate iși desfasoară activitatea după reguli precise privind
calitat ea dar ș i politica de mediu, securitate și sănătate în muncă . În privința certificării calităț ii
produselor, indifere nt de nat ura lor, Tenaris acordă o deosebită importantă satisfacerii clienților,
revizuind î n mod continuu Politica de Calitate.
Capacita tea de producție la data începerii activităț ii a fost :

t/an;

Capacitatea maximă de producție actuală:

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

4 | P a g e M A N E A B o g d a n

000 t/an;

Amplasamentul studiat este ocupat de construcțiile și elementele de infrastructură
aparținând SILCOTUB SA Zalău.
Utilajele de producție sunt amplasate în interiorul clădirilor.
Suprafața totală a amplasamentului este de 409 016 mp, din care:
– Suprafața construită:204 286 mp, din care:
– Secția Boiler Line:25 437 mp;
– Secția OCTG Premium:12 400 mp.
– Suprafața liberă(spațiu verde):157 305 mp;
– Suprafața afarentă căilor de transport/acces:30 000 mp;
– Parcări: 17 425 mp;
Extinderi în perioada 2012 -2013
În vederea optimizării procesului de producț ie și creșterii spațiilor destinate depozitării
unor produse finite, în cursul anului 2012, a avut loc extinderea halei OCTG ș i Ajustaj,
partea de vest, cu 26,6 m. Zona este amplasată între partea frontală a secț iilor OCTG +
Ajustaj ș i Depozitul de produse finite.
Prin extindere nu s -au modificat procesele de producție, în schimb, a cre scut suprafaț a
de lucru a celor doua hale de ajustare cu aprox. 1200 mp [24 m x (24+25) m]. La fel a
crescut suprafaț a de lucru a celor doua hale de la OCTG cu aprox. 1200 mp [24 m x
(24+25) m].
Linia de producție BOILER LINE este o investiție complet nouă, finalizată în anul 2012,
având scopul de a crește producția de țevi d estinate cazanelor (boilerelor). Hala de
produc ție, având suprafața de 25 437 m 2, este construită pe o structură metalică, cu
pardoseală din beton de tip industrial.
În anul 2013 a fost finalizată o nouă investiție, și anume o hală de producție destinată
fabricării țevilor pentru industria petrolieră, OCTG Premium. Hala de producție, având
suprafața de 12 400 m2, este construită pe o structură metalică, cu pardoseală din
beton de tip industrial.
În procesul de producție pe amplasamentul instalației evaluate , se utilizează numeroase
substanțe chimice.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

5 | P a g e M A N E A B o g d a n

Toate produsele chimice utilizate, sunt achiziționate de la furnizori autorizați, pentru
care este ținută o evidență strictă. Preluarea acestora se face împreună cu fișele de
securitate care însoțesc obligatoriu fiecare transport recepționat.
Spațiile destinate depozitării substanțelor chimice sunt securizate corespunzător prin
împrejmuiri închise și marcate vizibil, în scopul prevenirii accidentelor pe care această
categorie de materiale le pot provoca personalu lui neautorizat la manipularea ori
folosința lor.
Manipularea și transportul substanțelor chimice pe amplasamentul instalației se face cu
mijloace de transport speciale, de către personal echipat corespunzător și instruit cu
privire la măsurile speciale de protecție pentru astfel de activități
Obiectul principal de activitate
A. Producerea țevilor laminate din oțel
Așa cum se poate vedea în prima parte a Raportului, SC SILCOTUB SA ZALĂU are ca
obiect principal de activitate, producerea țevilor lami nate din oțel, având ca materie primă barele
turnate de oțel rotund, denumite în termeni de specialitate țagle.
Tehnologia utilizată este cea de perforare a țaglelor încălzite la temperaturi de până la
1350° C, cu dornuri din oțel special, în laminorul perforato r și laminarea la cald, apoi în laminorul
continuu. Procesul continuă cu o reîncălzi re urmată de o nouă laminare în laminorul reductor
alungitor. Procesul tehnologic continuă cu finisarea mecanică, tratarea termică, acoperirea și
pachetizarea țevi lor.
Procesul tehnologic necesită de asemenea, o serie de operațiuni de pregătire, control și
verificare, calibrare, remedierea unor defecțiuni, precu m și prelucrarea suplimentară a unor loturi,
conform cerințelor beneficiarilor.
Într-o altă secție a unității, sunt produse mufe filetate de îmbinare a țevilor. Materia primă
pentru această secție este reprezentată de țevile produse în procesul tehnologic primar.
Procesul tehnologic în întreg, necesită o serie de utilități, precum energie electrică, apă
tehnologică , gaz metan, aer comprimat, azot, cât și numeroase materiale auxiliare.
Acestea sunt pe larg descrise pe parcursul întregului Raport.
B. Colectarea de deșeuri feroase
SC SILCOTUB SA Zalău, colaborează cu agenți economici din județul Sălaj, în
prelucrarea de mufe pentru protejarea capetelor țevi lor. În acest sens, SILCOTUB SA este
furnizorul materiei prime necesare confecționării mufelor, și anume țevi produse în
secțiile proprii.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

6 | P a g e M A N E A B o g d a n

Producția de mufe are ca rezultat, pe lângă produsul finit, o serie de deșeur i, între care
cel mai important este șpanul de oțel, rez ultat din procesul de filetare. Șpanul de oțel, având
caracteristicile oțelului din c are provine, este reintrodus în circuitul de producție prin colectarea
lui de către Silcot ub SA Zalău, stocarea tem porară pe amplasamentul propriu, urmat de
transportarea lui la oțelăria proprie din Călărași, unde este introdus în circuitul de producție a
țaglelor de oțel.
Transportul deșeului de șpan de oțel de la agenții economici din județul Sălaj la Silcotub
SA se realizează prin firme autorizate, iar de aici se tran sport ă auto la Otelaria proprie de la
Călărași. Deoarece acest deșeu nu este periculos, n u necesită condiții speciale de transport sau
stocare temporară. Cantitatea anuală de deșeuri feroase de șpan colectată este de 1 000 t.
C. Subproduse
În procesul tehnologic de fabricare a țevilor pe platforma SC SILCOTUB SA Zalău, având
ca materie primă țaglele de oțel, rezultă o cantitate însemn ată de capete de țagle, funcție de
lungimea, diametrul și grosimea p eretelui țevilor produse.
De asemenea, în partea finală a procesului, și anume la debitarea țevilor pentru
dimensionarea lungimii acestora la cotele cerute de beneficiar, rezultă o cantitate însemnată de
capete de țeavă.
Aceste materiale, capetele de țaglă , respectiv de țeavă, sunt reintroduse în procesul
tehnologic de fabricare a țaglelor de oțel, la Oțelăria unităț ii din Călărași. În prezent, în scopul
arătat mai sus, capetele de țaglă și țeav ă sunt colectate ca și deșeuri. Având în vedere cerinț ele
Legii 211/2011 stipulate în cap. 5 Subproduse, aceste materiale îndeplinesc cele 4 cerinț e
obligatorii prevăzu te de art. 5, pentru a putea fi considerate subproduse .
În aceste condiții, SC SILCOTUB SA Zalău solicită ca în noua autorizație de mediu,
aceste mate riale să fie inc luse în categoria de subproduse. În cursul anului 2012, cantitatea totală
colectată de ca pete de țaglă și țevi a fost de 32 000 t.
Instalații și utilaje utilizate în procesul tehnologic
Procesul tehnologic, descris foarte sumar în paragraful anterior, necesită următoarele
instalații și utilaje:

A. La secția CVR
– O foarfecă ghilotină pentru debitat ț agle în blocuri la lungimi tehnologice;
– O instalație de debitare cu flacară oxi – acetilenică ;

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

7 | P a g e M A N E A B o g d a n

– Un cuptor cu vatra rotitoare (Carus sel) cu diametr ul exterior al vetrei de 24.700 mm ș i
diametrul int erior de 14.700 mm (5.000 mm lăț imea inelului);
– Un Laminor Per forator de tip MANNESMANN cu acționare geamană ș i evaucarea
ebosei de -a lungul dornstangii;
– Un Laminor Continuu cu 9 caje pe dorn flotant (L.C.), cu mecanisme de alimentare
automată sau mecanizată cu ebose ș i dornuri de laminare;
– Un sistem cu pârghii de transfer a ansamblului dorn -țeavă spre extractorul de dornuri;
– O instalaț ie cu extractor de dornuri de tip „banc de tras”.
– Un fierastrau circular, la cald, pentru retezarea capetelor (copitele) formate la extragerea
dornurilor de laminare;
– Un cuptor cu inducție pentru reîncalzirea ț evii înainte de laminorul reductor – alungitor;
– Un Laminor Reductor – Alungitor care are în componenț a 28 cae (L.R.A.);
– Un pat de ră cire cu melci;
– Fieră straie de deb itare la rece a capetelor îngroș ate și a ț evilor la lungime prescris ă;
– Cazan recuperator de căldură la CVR;
– Mașina de încărcat -descărcat țagle la CVR;
– Instalație de desțunderizare din față la laminorul continuu;
– Tren cu role de franare: Vmax = 6 m/sec;
– Mecanism de transfer cu braț e rotitoare (2 buc):
– Cale cu role de alim entare: 17 role; din care 12 acț ionate: P = 1 kW;
– Cale cu role libere în axa ED;
– Mecanism cu grinzi pasitoare;
– Extractor de dornuri (ED);
– Fierastrau cu disc (pentru copite);
– Baie de răcire dornuri;
– Mecanism aruncăt or rotativ tip Mannesmann (la baia de răcire dornuri);
– Mecanism aruncător (la baia de răcire dornuri);
– Pat cu lanț uri de transport;
– Stația hidraulică ;

B. La secția BOILER LINE
– Cuptor pentru tratament termic pe combustibil gazos;
– Pat de alimentare;

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

8 | P a g e M A N E A B o g d a n

– Mașina de îndreptare țevi;
– Instalație de control nedistructiv CND;
– Instalație de debitare;
– Instalație de lăcuire;
– Instalația de poansonare și marcare;
– Instalație de pachetizare;
– Stația hidraulică.

C. La secția ȚEVI O CTG (pentru industria petrolieră )
– Mașina de calibrat;
– Cuptor cu inducție – 2 buc.;
– Masină de filetat tip MAZAK – 2 buc ;
– Instalaț ie de control nedistructiv capete și corp țeavă tip SEA – 2 buc;
– Bazin de fosfatare – 2 buc;
– Mașină de înșurubat mufe;
– Echipament de măsurare a lungimii și greutății țevilor;
– Mașină de ungere a țevilor;
– Instalație de aplicare a capace lor protectoare;
– Mașină de poansonat;
– Instalație de acoperire a țevilor cu lac pe bază de apă;
– Echipament de marcare a țevilor;
– Instalație automată de ambalare/pachetizare a țevilor;

D. Instalații auxiliare, utilități
– Stația electrică de transfo rmare;
– Centrala termică;
– Stația de epurare a apelor tehnologice uzate (filtru presă);
– Instalația de decapare;
– Stație reglare gaz metan;
– Depozit pentru materia primă (țagle);
– Depozit pentru produsele finite (țevi);
– Platformă pentru stocarea deșeurilor de fier rezultate în procesul de producție;
– Depozit pentru stocarea deșeurilor rezultate din activitatea de producție;

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

9 | P a g e M A N E A B o g d a n

– Depozit de produse petroliere;
– Stație (SIAD) de producție gaz de protecție (azot);
– Laborator;
– Cantină;
– Stația de t ransformatoare.
Toate instalațiile și utilajele destinate producției sunt instalate în hale de producție.
Procesele tehnologice ce se desfasoara in cadrul acestei societati se refera la producerea
țevilor pe linia FASEL – FOREN, la S.C. Silcotub S.A., se face din data de 13.X.1981 în
sortimentaț ia ø 21 ÷ ø 146 mm diametru, di n oțel carbon ș i slab aliat, cu lungimi după Laminorul
Continuu de până la 30 m ș i grosimea în perete de la 3 ÷ 24 mm.
Procesele tehnologice efectuate sunt urmatoarele :
Debitarea cu foarfeca ghilotină de 1600 tf:
Țagla este transportată cu ajutorul că ii cu role de alimentare între cuțitele foarfecii
ghilotină . Tamponul regl abil este fixat în prealabil față de muchia cuțitului inferior la o distanță
egală cu lungimea de debitare a blocului, pr evazută în ordinul de laminare. Dupa debitarea la
foarfeca ghilotin ă , blocurile sunt tra nsportate pe calea cu role spre patul de alimentare al
cuptorului cu vatra rotativ ă .
Debitarea cu instalaț ia oxigaz:
În cazul d ebită rii la OXIGAZ se va pro ceda la alinierea a câte 1 – 4 țagle la tamponul
reglat corespunzator lungimii de debitare. Se amorseaza flacara OXIGAZ și se realizează
debitarea propriu – zisă a țaglei. Dupa debitarea la in stalaț ia OXIGAZ, blocurile sunt luate cu
podul rulant ș i sunt depuse pe calea cu rol e și transportate spre patul de alimentare al cuptorului
cu vatră rotativă sau în stoc u rmând a fi introduse în procesul de laminare.
Cuptorul cu vatră rotativă
După debitare, fie mecanic cu foarfeca ghilotină, fie oxia cetilenic, țaglele sunt introdus e în
cuptorul cu vatră rotativă, unde se produce încă lzirea acestora, la temperatura maximă de 1350° C,
care să asigure plasticitatea ne cesară prelucrării în laminorul perforator. Pentru alimentarea ș i
evacuarea blocurilor, cuptorul este dotat cu o maș ina de încarcat și una de descă rcat. C.V.R – ul
are cinci zone de temperat uri reglabile, care totalizeaz ă un num ar de 48 arzătoare ș i o zon ă de
încărcare – descă rcare. Vatra cuptorului este rotită de două mecan isme de acționare, amplasate
diametral opus, în exteriorul acestuia. Regimul de rotire al ve trei este scadent, cu opriri la
unghiuri fixe sau continue. Când urmează să se încarce blocuri care necesită timp mai scurt de

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

10 | P a g e M A N E A B o g d a n

încălzire d ecât celelalte care se lam inează, se va lă sa în cuptor un spatiu liber la încă rcare
proporțional cu diferenț a de timp de încalzire.
Caracteristici tehnice ale cuptorului:
– Diametrul exterior al vetrei: 24700 mm;
– Diametrul interior al vetrei: 14700 mm;
– Numarul arză toarelor: 46 buc;
– Lungimea blocurilor ce se pot încă rca: 800 – 4600 mm;
– Temperatura maxim ă de încalzire 1350° C;
– Puterea calorică a gazului: 8500 Kcal/Nmc;
– Productivitata maximă a cuptorului: 70 t/h;
– Presiunea gaz: 0,2 daN/cmp;
– Debit de aer: 35500 Nmc/h;
– Presiune aer: 880 mm col apa;
– Temperatura aer combustie: cca. 250° C;
– Arză toare de tip Iprol am, total 46 buc din care 9 arză toare cu putere nominală 770 kW, și
37 arzătoare cu putere nominală 1430 kW.
Laminorul perforator
Transformarea blocului cald (obținut prin debitarea ț aglelor rotunde) într -un ebos
cilindric-cav, cu perete relativ subț ire s e face la Laminorul Perforator. Laminorul perforator
const ă dintr -o cajă cu doi cilindrii bitronconici ș i are rolul de a transforma blocul în ebos, prin
trecer ea acestuia prin calibru format din valturi si liniale, având la interior fixat un dop în zona de
lucru. Alegerea, verificarea și montarea sculelor de laminare se face corespunz ător dimensiunilor
țevii conform tabelului de lamina re care se gase ște pe postul de comandă .
Cilind rii, dopurile, linialele, suporții, pâlniile și ghidajele precum ș i dornstânga, înainte de
a fi montate în laminor trebuie sa fie verificate d in punct de vedere calitativ si dimensional.
Dopurile se montează pe capurile dorn stângii, prin batere uș oara cu un ciocan pentru a nu se
deforma supraf ața sferică a vârfului dopului. Împingerea semifabricatului în Laminorul Perforator
se face printr -o mișcare lină a împingătorului fără a se lovi de cilindrii. Funcț ionarea Laminorului
Perforator se consideră corectă dacă :
– prinderea ebosei se face lin;
– perforarea se face f ără trepidaț ii.
După perforare, semifabricatul este trecut la laminorul continuu cu 9 caje și dorn flotant,
unde are loc o nouă laminare, respectiv prelucrarea inter ioară și exterioară a semifabricatelor, cu

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

11 | P a g e M A N E A B o g d a n

rolul de a transforma ebosa rezul tată de la Laminorul Perforator într-o țeavă ebos cu dimensiuni
apropiate de cele fin ite, prin reducerea grosimii de perete ș i a diametrului exterior.
Cuptor intermediar pentru în călzirea țevilor în flux
Cuptorul intermediar pentru încălzirea țevilor în flux este necesar pentru optimizarea
procesului tehnologic î n cadrul laminorului continuu și imbunătățirea calității tevii, precum ș i
pentru lărgirea gamei de țevi din oț el produse. Cuptorul, cu dimensiuni în plan de 36,00 x 8,00 m,
este amplasat în hala Laminor Continuu, și functionează pe gaz metan ăi are drept scop
preîncălzirea țevilor î nainte de laminare pe laminorul reductor alungitor (LRA). Cuptorul este
realizat di n cărămidă refractară ș i fibră ceramică, iar î n interior est e dotat cu un numar de 16 bra țe
pășitoare de transportat ț eava prin cuptor. Temperatura dezvoltată în cuptor ajunge la cca 1100șC.
Pentru reducere a emisiilor de gaze de ardere, ș i reducerea consumului de energie cuptorul este
prevăzut cu un numar de 52 arzatoar e recuperative, care prelevează căldura din gazul evacuat,
ceea ce corespunde celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentr u procesele de tratare termică.
Arzatoarele “self r ecuperative” functionează prin arderea gazului metan, fiecare arzăor avâd o
putere nominală de 300 KW. Cuptorul este prevăut cu coș pentru evacuarea gazel or arse, avâd
inălțimea de 21 m, din care 4,00 m, deasupra acoperiș ului halei. Coșul are diametrul de 1,70 m ș i
este realizat din tabl e oțel, fiind că ptușit în interior cu materiale refractare, ceea ce asigură
evacuarea gazelor arse la o temperatură de cca. 100ș. Deșeurile rezultate din procesul tehnologic
de preîcă lzire, sunt reprezentate de cr ustele de tunder, cca. 5 to/lună . Este valorificat prin firme
specializate.
Principalele pă rți componente ale cuptorului sunt:
evi;
țevilor către zona de intrare î n cuptor;
eavă dup ă tratarea termică;
posibilitate de descărcare a țe vii tratate termic.
Apele de r ăcire sunt asigurate din re țeaua internă a Silcotub SA, având un circuit inchis și
filtrare continuă.
Tratamentele termice care pot fi aplicate prin dotarea liniei de laminare cu acest cuptor
intermediar sunt:
– normalizarea: constă î n răcirea tevilor pe un pat de răcire, până la o temperatur ă de cca
4500 C, î nainte de introducerea lor î n cuptorul intermediar;
– standard (î ncalzire): încalzirea ț evilor în dome niu austenitic, pentru deformare plastică la
cald până la temperatura de maxim 9000 C.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

12 | P a g e M A N E A B o g d a n

Linia de ajustare
Țevile laminate la cald, aflate în depozitul intermediar, se transportă pe linia de ajustare 1
sau 2, unde se supun probei de presiune la presa de probare hidrostatică cu apă cu inhibitori. În
continuare, țevile sunt îndreptate pe mașin a de îndreptat, după care, sunt prelucrate capetele pe
mașina de șanfrenat.
Faza următoare, constă în aspirarea țevilor, în scopul îndepărtării țunderului și șpanului
acum ulat în interior în fazele anterioare. Apoi se procedea ză la controlul nedestructiv cu curenți
turbionari, fază continuată cu preîncălzirea în veder ea sablării, lăcuirii, uscării, marcării prin
poansonare. Se măsoară apoi lungimea care se marchează prin vopsire, pentru ca în final țevile să
fie pachetizate și legate.
Tratamentul termic al țevilor trase
Tratamentele termice se aplică țevilor pentru a le mări ductilitatea ș i pentru omogenizarea
structurii ( țevi laminate la cald care u rmează să sufere o deformare plastic ă la rece), pentru
eliminarea ecruis ării ș i a frag ilitatii induse în material după deformarea plastică la rece (ț evi care
au fluxul din doi sau mai mulți paș i de tragere), pentru aduce rea caracteristicilor mecanice ș i
tehnologice în plaja prevazută de standarde (tratamente termice la ț evi aflate la dimensiunea
finită).
În Sectorul TT se fac și tratamente termice țevilor laminate la cald din oț eluri slab aliate
(ex: 10MoCr9.10, 13MoCr44 și similare); ț evile din aceste oțeluri nu au (din laminarea la cald)
proprietățile mecanice ș i structura cerute de normele de produs.
Cele mai importan te tratamente termice aplicate ț evilor trase la rece în Sectorul TT sunt:
– normalizarea;
– recoacerea incompletă ;
– recoacerea de recricr istalizare;
– revenirea;
– detensionarea.
Țevilor laminate la cald li se pot aplica: recoacerea de înmuiere (pentru ț evile ebos care nu
au caracteristicile mecanice necesare unei trageri la rece), normalizare și revenire sau numai
revenire aplicat e ca tratamente termice finale ț evilor laminate la cald din o țel aliat pentru
îmbunătăț irea caracteristicilor mecanice.
Sectorul Ț evi Trase are în dotare trei cuptoare de tratament termic; dou ă dintre ele sunt
cuptoare continuu cu role înc ălzite cu rezistenț e electrice iar cel de -al treilea este tot un cuptor
continuu cu role dar încălzit cu arzătoare care funcționează cu gaz metan.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

13 | P a g e M A N E A B o g d a n

Toate cele trei cuptoare sunt cu atmosferă de protecț ie.
Cuptoa rele de tratament termic cu încălzire cu rezistențe electrice s -au dat în funcț iune
odată cu înființ area tragătoriei de țevi ș i sunt concepute d upă tehnologia anilor '70. Prin
achiționarea cuptorului cu încă lzire cu gaz metan, produs de firma ELT I din Italia, s -a facut un
mare pas înainte prin cre șterea productivității ș i calităț ii tratamentului termic aplicat ț evilor.
Hala Filetaj
Atunci când beneficiarul solicită acest lucru, țevile sunt filetate la capete. Acest procedeu
este utilizat cu precădere la fabricarea țevilor destinate forajelor. Procesul tehnologic de filetare
constă în îngroșarea la cald a capet elor țevilor, operațiune urmată de un tratament termic de călire
prin răcire bruscă cu apă. Urmează un tratament termic de revenire, prin menținere la o anumită
temperatură, apoi țevile sunt îndreptate la cald, pe mașina de îndrerptare și cont rolate nedestructiv
prin metoda electromagnetică de pierderi de flux. Urmează u n proces de măsurare a grosimii
pereților, după care se trece la filetarea propriu -zisă pe mașina de filetat. Procesul continuă prin
înfiletarea pe capăt a unei mufe și probarea hidrostatică la o anumită presiune. Procesul este
finalizat prin protejarea suprafeței prin acoperirea țevilor cu lac.
Hala Mufe
Fabricarea mufelor are ca punct de pornire, respectiv materie primă țeava produsă în
procesele anterioare. Aceasta este preluată din lojel e metalice și urmează procesele tehnologice de
prelucrări mecanice:
– debitare;
– strunjire;
– filetare interioară.
Urmează apoi inspecția nedestructivă, fosfatarea, poansonarea și vopsirea.
Producerea d e ȚEVI O CTG (pentru industria petrolieră )
Procesul de producție, similar cu cel care se desfășoară în prezent în secț ia Filetaj,
constă în urmă toarele operații:
Uleiere – constă în uleierea capetelor de țeavă atâ t pe exterior c ât și în interior cu
produsul Quakerdraw 351. Operaț ia se re alizeazî în cabina închisă prin pulverizare cu ajutorul
unei instala ții automate. Sistemul de pompare a uleiului este î ncălzit electric ș i men ținut la
temperatura de 25 – 30°C . Instalația de uleiere este dotată cu: rezervor de u lei cu capacitate 30 litri
și 4 pistoale pentru sprayere, sistem de re cuperare a uleiului pulverizat î n exces.
Calibrarea – procesul se realizează pe maș ina de calibrat. Secția are instalate un numă r
de 2 prese de calibrare

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

14 | P a g e M A N E A B o g d a n

Detensionarea țevilor – procesul constă în încălzirea țevilor î n 2 cuptoare cu inducț ie cu
2 bobine. Tratamentul aplicat este revenire.
Filetarea ț evilor – este o operație de prelucrare prin așchiere și se realizează pe capătul
țevilor pentru a realiza o îmbinare. Operația de filetare se realizează pe mașini de filetat tip
MAZAK. Instalaț iile sunt dotate cu sistem propriu de recuperare a emulsiei care se filtreaz ă și se
reintr oduce î n circuit. Rezervorul de alimentare a lichidului de ră cire are o capacitate d e 600 litri.
Lichidul de ră cire utilizat este Syntilo 9918. De asemenea fiecare masin ă de filetat este dotat ă cu
sistem de captare a vaporilor de emulsie, vapori care sunt filtra ți cu ajutorului unui agregat de tip
Donaldson prevazut cu filtru de vapori tip plas ă de sârmă . Aerul filtrat este evacuat î n interiorul
halei.
Inspec ție CND – Inspec ția țevilor se va realiza în funcț ie de cerin țele clientului ș i în
conformitate cu practicile de lucru aplicabile. Inspecț ia CND se realizeaz ă prin 2 instalații control
nedistructiv capete și corp ț eava tip SEA
Fosfatarea ț evilor – are ca scop protecț ia anticorozivă a țevilor. Fosfatarea se va realiza
în 2 bazine de fosfatare, precedat ă de activare și urmata de spă lare.
Preînș urubarea și Inșurubarea țevilor – se face cu scopul de a realiza o conexiune
țeava – mufă. Acestă operație se realizează cu ajutorul unor roboți automați de inșurubat mufe și
protectori dotaț i cu sistem int egrat de ungere cu vaselină tip Bestolife filete ț evi API 5A3 / Jet
Lube – filete țevi API 5A3 / Kendex OCTG .
ii – Măsurarea lungimii și greutății se realizează de că tre
un echipament automat. Țevile neconfor me sunt identificate, segregate și depozitate în loja roșu –
alb-roșu până la stabil irea de ciziei finale (derogare, reîncadrare, deș eu).
Inspecție vizuală/dimensională – Se realizează pe patul de control. Parametrii ș i
frecvenț a cu care se face verificarea sunt desc rise în cerințele clientului ș i practicile operati ve
aplicabile. Acestea se ref eră în general la: diamet ru (OD); grosime de pe rete (WT); lungime (L);
suprafața interioară; suprafața exterioară .
Ungerea capetelor de țeava – se re alizează cu ajutorul a 2 maș ini automate pentru
aplicare de vaselin ă;
Aplicarea de capace protectoare – se realizează cu ajutorul a 2 instalații automate (pe
ambele capete a țevilor);
țevilor prin identificare ș i cântărire;
onarea, prin utilizarea unei maș ini de poansonat;

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

15 | P a g e M A N E A B o g d a n

Protejarea ț evilor – Protejarea țevilor se rea lizează cu ajutorul unei instalaț ii de lăcuire.
Noua instalație va respecta cerinț ele BAT în ceea ce priveș te emisiile de COV, folosind exclusiv
lacuri pe bază de apă;
Vopsirea inele și Marcarea ț evilor – se va realizeaza cu echipamente automate în
confo rmitate cu cerinț ele clientului. Finisarea țevilor constă î n marcarea prin poansonare ș i
marcarea prin vopsire cu cerneală . Pentru marcarea prin vopsire a țevilor sunt utilizate dou ă
instalaț ii de vopsire inele și marcare astfel încat să fie asigurată marcarea pe ambele capete ale
țevilor. Instalaț iile de vopsire inele sunt dotate fiecare cu sisteme de exhaustare proprii dotate cu
filtre pentru reț inerea emisiilor de C OV avaâ d un debit de exhaustare de 1100 mc/h. Tubulatura
de exhasutare a celor două in stalații se unesc î ntr-o singură tubulatură avand diamentrul 300 mm,
și înalț imea 13 m.
Pachetizarea/ambalarea ț evilor – pachetizarea și ambalarea ț evilor se realizează în
sistem hexagon cu ajutorul unei instal ații automate, î n conformitate cu cerinț ele clientului;
Etichetarea – Dupa ambalare a fiecărui pachet i se atașează 3 etichete cu date de
identificare, corespunză toare comenzi i;
Depozitarea – Produse le finite sunt depozitate î n zone special amenajate ,loje galbene
astfel încât să se asigure că pe perioada depozită rii integritatea produselor să nu fie afectată;
Țeava pachetizată , etichetată și marcată este transportată î n depozitul de produse finite,
pe cale ferată sau cu mijloace de transport auto.
Fosfatarea
Fosfatare țevilor are ca scop prot ecția anticorozivă ș i se realizează prin imersia succesiv ă
în bă ile de tratament termochimic. Proce sul se execută doar la capetele țevilor pentru a asigura
protecție anticoroziva a filtetelor pe ambele capete.
Etapele procesului de fosfatare sunt urmatoarele:
Degresare ș i spalare . Aceste operații se realizează una după cealaltă în aceeaș i incintă
dar cu colectare separat ă a celor două soluții (degresare + apa sp ălare)
Degresare: procesul are ca scop eliminarea reziduurilor solide ș i lichide deri vate din
operațiuni anterioare, care pot să impiedice procesul de fosfatare. Se face cu soluți e 8 – 10% –
Gardoclean I S 2400 / Ridoline 1372, la temperatura de cca 50 -70°C. Degresarea se va realiza
prin spr ayere într -un sistem î nchis sub presiune. Volumul rezervorului care va recircula soluția va
fi de 1120 litri.
Numar si steme de degresare: 2 buc, prevă zute cu sistem de recirculare.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

16 | P a g e M A N E A B o g d a n

Spalăre 1: Aceasta operaț ie trebuie e fectuată pentru a elimina substanț ele degresante
utilizate în operația precedent ă, pentru a nu permite contaminarea procesului de fosfatare.
Spălarea se va realiza cu apă de la retea prin spra yere sub presiune într -o cabină închisă, la
temperatura de 20°C.
Valoarea pH este cuprinsă între 6.5 – 8.5.
Volumul bazinului va fi de max. 1000 l
Numar bazine î nchise de spalare: 2 buc
de activare are scopul de a obț ine o polarizare mai mare pe
interiorul și exteriorul ț evii, ceea ce va creș te ader ența fosfatantului la suprafața metalică .
Activarea se face cu solu ție 0,5 – 0.7% Fixod ine 50 FC, Gardolene V 6521, la temperatura
ambiantă. Activarea se va realiză prin sprayere într -un sistem î nchis sub presiune. Valoarea pH
este cuprinsă între 10.5 – 11.5. Volumul cuvei va fi de 1000 l / cuvă. Numar sisteme activarea: 2
buc
Fosfatare: Fosfatarea est e un proces chimic pe baza acidă care duce la formarea de
cristale de săruri de Mn sau Zn pe suprafaț a cap etelor țevilor, stratul obț inut conferind produsu lui
tratat proprietăți anticorozive ș i antigripante.
Fosfatarea se realizeaz ă prin imersia captetelor de țeavă în baia fosfatare cu o capacitate de
910 litri. S istemul de fosfatare permite relizarea fosfa tării cu soluție pe bază de Zn, respectiv Mn.
Alimen tarea cu soluț ia de fosfatare se face di n 2 rezervoare cu capacitate de 1250 litri fiecare
(unul pentru produs de fosfatare cu Zn ș i unul pentru produs de fosfatare cu Mn). Fosfatarea cu
Zn se face cu soluț ie 8 – 9% Gra nodine 4104 IT Prep și Alim, la temperatura de cca 65 – 80°C.
Fosfatarea cu Mn se face cu soluț ie – Gardobond G 4098 la temperatura 92 -98°C. Pentru
accelerarea procesului de fosfatare este pos ibilă utilizarea, unor aditivi.
– Pt fosfatarea cu Zn o Toner 134 conc. sub 1%
– Pt fosfatarea cu Mn o Gardobond -Additivo H7050 sub 1% / Gardobond Additivo H7203
sub 1%
Valoarea aciditate totală 65 – 85 puncte.
Numar bă i de fosfatare: 2 buc
Sistemul de fosfatare este prevă zut cu sistem de recirculare, dotat cu un bazin pentru
decantare cu o capaciate de 1200 litri, d upă care soluț ia completat este reintrodusă î n circuit.
ălare 2 și uscare
Spalărea după fosfatare serveș te la eliminarea reziduurilor de fosfat care nu au reacționat
în faza de fosfatare. Spălarea se va realiza cu apă de la reț ea prin spr ayere într -un sistem î nchis

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

17 | P a g e M A N E A B o g d a n

sub presiune, la temperatura de 20°C. Valoarea pH este cuprinsă între 6,0 – 8,0. Volumul băii va fi
de max . 1000 l / cuvă.
Numar b ăi de spalare: 2 buc
Uscar e: După operația de spălare se realizează uscarea cu aer cald la temp de până la
130°C.
Întreag a zonă de fosfatare va fi dotată cu sistem de exhaustare a poluanților rezultați:
Principiul de epurare este principiul epură rii ume de prin absorbț ia gazului sau a lichidului î n
mediul de epurare printr -un contact apropiat gaz -lichid. Sistemul de exhaustare ș i trata re este
prevăzut cu si stem de mă surare a pH cons tând î n sonda pentru mă surare ph, instrument de
prelevare ș i pompa dozatoare conectată la un rezervor p entru neutralizare avâ nd o capacitate de
750 litri.
Caracteristici generale:
2 instalaț ii de epurare (scrubber), fiecare cu car acteristicile:

Diametru cos: D=250 mm
Înalțime cos: h=11.2 m
Lichidul de spă lare este colectat într -un rezervor și se recirculă prin 2 pompe de
recirculare.
Vopsirea capetelor de țeavă
Procesul d e fosfatare este urmat de operația de vopsire a capetelor de ț eava, realizată cu
ajutorul instalației DOPLESS® prin operaț iile:
– Degresare – se realizează cu produse pe bază de solvenți organici;
– Sablare – se realizează cu alice de sablare în incinta inchisă ;
– Curațare – cu produse pe bază de solvenți, Diluantul utilizat pentru curaț are este
aproximativ: 35 ml/ teava. Conț inut COV 100%;
– Preîncalzire – se realizează cu ajutorul unor lampi IR sau bobină cu inducție;
– Aplicare produs pentru protecție pr in pulverizare cu vopsea pe bază de solvenți organici;
– Încălzire, uscare și menținere la temperatură constantă – se realizează cu lămpi electrice
cu infraroș u;
– Răcire – cu aer la temperatură ambiantă;
– Aplicare mufe – se realizează cu ajutorul unei instalații automate ;
– Aplicarea de protector plastic – se realizează cu ajutorul unei instalații automate, dotat ă
cu două sisteme semi -automate de vopsire: sistemul 1 utilizează produsul D care repezint ă o

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

18 | P a g e M A N E A B o g d a n

combinaț ie între o rășină și un lubri fiant solid î ntr-un compus solvent (vopsea teflon), având
conținutul de COV 69.5%, sistemul 2 utilizează produsul C care reprezint ă un protector pe bază
de apă (ulei anticoroziv), cu conț inut foarte scazut de COV < 10 g/l.
Cantit atea de produs C aplicat pe capătul ț evii variaz ă în intervalul 2 – 11 g/țeavă funcție
de diametrul ț evii. Cantitatea de produs D aplicat pe capatul ț evii este de aproximativ: 2 – 7 g/
teavă. Linia va fi dotată cu sistem de exhaustar e similar cu cel deja existent î n sectorul Mufe,
și anume : Sistemul de aspir ație pentru linia de vopsit Wer des este compus din: ventilator
centrifugal EU4LP RDO ADX ATEX, putere 11kW, debit 10 000 m3/h, presiune 160 mmH2O,
incinta de filtrare este echipată cu filtre cl asa F6 și carbune activ și hotă echipată cu filtru de
carton pl isat și filtru clasa G3.
Sistemul de aspiraț ie pentru linia de acoperire cu ulei anticoroziv este compus din: filtru
NOOIL –FV 2X2, Tubulatura, Hota. Filtrul este echipat cu ventilator de 15 kW, debit 11000
m3/h, presiune de 230 mmH2O.
Protejarea țevilor p rin lă cuire
Protejarea țevilor se realizează cu ajutorul unei instalații de lă cuire. Lăcuirea se execută la
țevile la care norma sau cerintel e clientului o impune, pentru a asigura o protecție pe termen lung
(lăcuire) împotriva coroziunii țevilor provocate de mediul în care acestea sunt transportate,
depozitate sau utilizate.
Instalația asigură lăcuirea ț evii în sistem automat ș i contro lat, utilizâ nd lac pe baz ă de apă
cu conț inut de COV sc ăzut, transparent sau negru. Sistemul de lăcuire este compus din: cabina de
lăcuire î n care sunt montate dispozitivele de lă cuire prin pulverizare (6 pulverizatoa re) distribuite
astfel încât să acopere țeavă pe toată suprafața exterioară , cabina de uscare, sistemul de alimentare
cu lac pe bază d e apă , cabina de control. Alimentarea cu lac pe bază de apă se realizează î n sistem
automat, fiind dotat cu sistem de control privind gradul de umplere a containe relor. Sistemul de
depozitare a lacului constă dintr -un recipient – tip container IBC (1000 l) , pompa alimentare,
rezervo r pentru alimentare cabina de lă cuire cu capaci taet de 120 litri. Procedura de umplere a
containerelor pentru transport (1000l IBC recip ient sau butoi 200l) are loc în mod aut omat, cu
ajutorul unei pompe dotata cu filt ru dublu de 200 μm cu suprafaț a de filtrare de 230 cm² ș i volum
al filtrului de 2×2.5 litri ( golirea rezervorului de operare poate fi realizat manual). În stare de
repaos, conținutul rez ervorului lucru este agitat, la intervale specifice și pompat prin linia
circulaț ie.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

19 | P a g e M A N E A B o g d a n

Cabina de lă cuire
Țevile sunt tr ansportate pe o cale de rulare în cabina de lăcuire unde se realizează
pulverizarea automată a lacului. Aplicarea la cului pe țeavă se face în incintă închisă, î n sistem
automat în funcție de setă rile de pe pa noul opera tor. În același timp, pulverizatoarele de lac se
deplasează automat la distanța programată pe suprafața țevii.
Sistemul de aplicare lac este compus din din două inele de aplicare, care sunt poziționate
la intrare și la ieșire din zona camerei de reciclare. Excesul de lac care rezultă din procesul de
pulveriza re este colectat într-un jgheab de colectare de unde cu pompa este distribuit într-un ba zin
în veder ea recirculă rii. În funcție de calitatea lacului recuperat, lacul din jgheabul de colectare este
fie pompat în rezervorul de operare sa u în butoiul destinat pentru deșeul de lac pe bază de apă .
Rezervorul de alimentare vopsea este echipat cu un s enzor de nivel de umplere și un sistem de
încălzire, unde vopsea proaspătă este amestecat ă cu lacul filtrat, și reintrodus în circuitul de
lăcuire. Reziduurile de vopsea sunt cole ctate într -un rezervor separat. Particulelor de vopsea,
rămase în aerul de evacuare, sunt separate într -un filtru de mai multe etape în cabina vopsea.
Aceste filtr e sunt ușor de demontat și pot fi inlocuit e.
Cabina de uscare
După lăcuire, țevile lăcuite se uscă în cabina de uscare care funcționează pe bază de –
12 bucăți poziționate î n mod uniform astfel încât să acopere țeava pe toată suprafaț a exterioară .
Fiecare lampă UV este î nconjurată de oglinzi reflectoare. Operația de uscare se realizează într-un
proces de convecție (circulație). Astfel, conductele de aerisire sunt instalate deasupra și sub ț evile
lăcuite. Aerul este aspirat de mai multe ventilatoare din came ră, încălzită cu 2 a rzătoare cu gaz
(2×80 kW) pâ nă la temperatura setată (max 40 -60C °). ș i reintrodus ap oi în cabina de uscare.
Numai o parte din aer este transportat până la exterior, în sco pul de a controla, de asemenea,
umiditatea aerului (10-15% din d ebitul de volum). Instalația de lăcuire este dotată cu sistem de
recuperare a lacului. Conform specificației furnizorului instalaț iei este asigurat un grad de
recuperare a lacului de 95%. Curățarea instalației se realizează de asemenea în sistem automat, c u
apă, cu recuperarea lacului. Acoperirea se realizează sub presiune negativă pentru a împiedica
evacuarea particulelor de vopsea spre exterior. Presiunea negativă în camera de acoperire este
analog -controlată și reglementată în mod corespunzător și valorile de setare. În cazul unei
defecț iuni pe circuitul de aspirație din camera de acoperire procesul de vopsire este întrerupt.
Evacuarea particulelor de vopse a în afara camerei de acoperire este astfel evitată.

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

20 | P a g e M A N E A B o g d a n

Cap III – Analiza economică a societă tii TENARIS
Firma Tenaris, în Romania înregistrată sub numele de SC SILCOTUB SA Zalău, a fost
înființată î n anul 2006, aceasta fiind inregistrată sub Codul Unic de Identificare : RO15117182,
sub denumirea tipului de activitate : PRODUCȚIA DE TUBURI, ȚEVI, PROFILE TUBULARE
ȘI ACCESORII PENTRU ACESTEA, DIN OȚ EL. Adresa sediului principal, este B -dul Mihai
Viteazau, nr. 93, Zalău, județ Să laj.

3.1 Analiza cifrei de afaceri
Tabel nr. 1
Indicatori
din
Contul de
Profit ș i
Pierdere

2010

2011

2012

2013

2014

Cifra de
afaceri

1.056.827.597
1.442.409.942
1.666.747.158
1.582.799.127
2.045.544.577
Total
venituri

1.168.357.969
1.510.101.613
1.872.526.145
1.692.893.240
2.191.568.960
Total
cheltuieli

1.089.973.295
1.374.336.633
1.598.660.148
1.506.984.073
1.865.302.197
Profit
brut

81.384.674

135.764.980
273.865.997
185.909.167
326.266.763
Profit
net

66.766.420
107.588.856
231.057.199
157.839.267
278.830.803
Număr
salariaț i

1.137
1.348
1.480
1.542
1.625

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

21 | P a g e M A N E A B o g d a n

Tabel nr. 2
Indicatorii
din Bilanț

2010
2011
2012
2013
2014

Total active
imobilizate
576.667.497
653.993.967
840.479.462
1.005.743.462
1.092.516.350

Total active
circulante
636.229.368
780.591.093
966.514.564
789.163.003
986.105.697

Stocuri

273.882.681
334.030.192
419.614.137
411.192.673
468.795.880
Casa de
conturi

230.588
1.593.790
1.881.560
868.387
129.321

Creanț e

350.678.149
396.799.561
425.113.995
364.536.010
432.350.423
Capitaluri
total

761.633.259
866.384.621
1.097.441.819
1.255.281.087
1.536.664.437
Capital
social

338.327.800
338.327.800
338.327.800
338.327.800
338.327.800
Provizioane

8.317.819
8.313.395
10.410.807
10.733.482
12.655.438
Datorii
Total

443.256.616
560.763.005
699.537.415
529.156.111
529.942.383

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

22 | P a g e M A N E A B o g d a n

Tabel nr. 3
Indicatori
Derivați
din Bilanț
2010
2011
2012
2013
2014
Total
Datorii /
Capitaluri
proprii
0,5820

0,6472
0,6374
0,4215
0,3449
Total
datorii /
Total
active
0,7687
0,8574
0,8323
0,5261
0,4851
Capitaluri
Proprii /
Total
Active
1,3207
1,3248
1,3057
1,2481
1,4065

Tabel nr. 4
Indicatori de
Profitabilitate

2010
2011
2012
2013
2014
Marja de profit brut
(%) 7,708 9,4124 16,4312 11,7456 15,9500
Marja de profit net
(%) 6,3176 7,4590 13,8628 9,9722 13,6311
Rent abilitatea
capitalului propriu
țnainte de impozitare
10,5744
15,5369
24,7293
14,6877
21,0674
Rentabilitatea
capitalului propriu
dupa impozitare
8,6750
12,3124
20,8638
12,4700
18,0044

Tabel nr. 5

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

23 | P a g e M A N E A B o g d a n

Indicatori de
Eficiență a
Activității
Operaț ionale
2010
2011
2012
2013
2014
Viteza de rotaț ie
stocuri(zile)
94,5918
84,5259
91,8911
94,8227
83,6499
Viteza de
încasari creanț e
(zile ; corectat cu
TVA -19%)

101,7772

84,3778

78,2315

70,6416

64,8292
Viteza de rotaț ie
total active(nr.
de ori)
0,7687
0,8574
0,8323
0,5261
0,4851

După cum se poate observa î n tabelele anterioare, soc ietatea Tenaris Silcotub a fost într-o
continuă creș tere, dezvoltâ ndu-se de la un an la altul. În graficele de mai jos se poate identifica
evolutț a pe ultimii 5 ani, ca apoi la capitolele urmatoare sa se calculeze indicatorii economi ci ce
vor demonstra aceasta creștere evolutivă .

Grafic nr. 1 – Evoluț ia cifrei de afaceri pe ultimii 5 ani

050100150200250
Cifra de afaceri105144166158204
2010 2011 2012 2013 2014

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

24 | P a g e M A N E A B o g d a n

Grafic nr. 2 – Evoluț ia totalului de active pe ultimii 5 ani

Grafic nr. 3 – Evoluț ia totalului de datorii pe ultimii 5 ani

Total active636780966
7899862010 2011 2012 2013 2014
Total Datorii443560699
529 5292010 2011 2012 2013 2014

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

25 | P a g e M A N E A B o g d a n

Grafic nr. 4 – Evoluț ia profitului net pe ultimii 5 ani

Cifra de af aceri a frmei Silcotub are o evoluție in continuă creștere încă de la deschiderea
întreprinderii. În decursul a 5 ani, firma a reușit să își dubleze cifra de afac eri, dupa cum se poate
observa și î n Graficul nr. 1.
Tabel nr. 6
050100150200250300
Profit net2010
2011
2012
2013
2014
Nr.
Crt. Indicatori
Perioada
2013 2014
0 1 2 3
1 Cifra de afaceri 1.582.799.127 2.045.544.577
2 Total venituri 1.692.893.240 2.191.568.960
3 Stocuri 411.192.673 468.795.880
4 Total cheltuieli 1.506.984.073 1.865.302.197
5 Număr salariați 1.542 1.625

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

26 | P a g e M A N E A B o g d a n

Variația cifrei de afa ceri pe anii 2013 -2014 este următoarea:
0 1CA CA CA
= 2.045.544.577 – 1.582.799.127 = 180.242.380 lei
Analiza în funcție de numărul de salariați
sN , productivitatea medie a muncii




sf
NQ și
gradul de valorificare a producției obținute și destinate vânzării




fQCA .
f sf
sQCA
NQN CA 

1. Influen ța numărului de salariați:

0 00 1 







f sf
s sCA
NQCA
NQN N
S

= (1.625 – 1.542)*977.291,88*1.05
=85.170.987,34 lei
2. Influența productivității muncii :
0 0 11 















f sf
sf
sCA
NQQCA
NQ
NQN
Sf

= 1.625 *(1.147.878,28 – 977.291,88)* 1.05
6 Productivitatea medie a muncii




sf
NQ 977.291,88
buc/an 1.147.878,28
buc/an

7 Gradul de valorificare a producției
obținute și destinate vânzării




fQCA
1,05
1,09

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

27 | P a g e M A N E A B o g d a n

= 291.063.045 lei
3. Influența gradului de valorificare a producției fabricate:
















0 1 11
f f sf
sCA
QCAQCA
QCA
NQN
f

= 1.625 * 1.147.878,28 * (1.09-1.05)
= 74.612.088,20 lei
Verificare:
CA
QCACA
NQCA
N
f sf sCA 

,20 74.612.088 5 291.063.04 ,34 85.170.987   CA

=4.508.461.120,54 lei

050100150200250300
Numarului de salariati Productivitatii muncii Gradului de valorificare a
productiei fabricate

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

28 | P a g e M A N E A B o g d a n

Graficul nr. 5

3.2 Analiza resurselor umane
Tabel nr. 7
Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m. Perioada ∆
2013 2014
0 1 2 3 4 5 6
1 Cifră de afaceri CA Lei 1.582.799.127 2.045.544.577 462.745.450
2 Producț ia fabricată Qf 1.506.984.073 1.865.302.197 358.318.124
3 Mijloace fixe
fM Lei 1.005.743.462 1.092.516.350 86.772.888
4 Număr de salariați
sN – 1.542 1.625 83
5 Profit net
nP Lei 157.839.267 278.830.803 120.991.536

6
Profit net pe salariat
sn
NP
Lei/Sal
102.360, 1
171.588,19
69.228,1

7 Grad de înzestrare
tehnică a muncii
sf
NM
Lei/Sal
652.233,11
672.317,75
20.084,64

8 Randamentul
mijloacelor fixe
ff
MQ
Lei
1,68
2,01
0,33

9 Grad de valorificare
a producț iei
100
fQCA
%
93,49
93,34
-0,15

10 Rată de rentabilitate
comercială
CAPn∙100
%
9,97
13,63
3,66

0 1









sn
sn
sn
NP
NP
NP
= 171.588,19 – 102.360,1 = 69.228,1 Lei/Sal

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

29 | P a g e M A N E A B o g d a n

Modelul de analiză utilizat are următoarea formă:
CAP
QCA
MQ
NM
NPn
f ff
sf
sn

a) influența gradului de înzestrare tehnică a muncii:
00 0 0 1




















CAP
QCA
MQ
NM
NMn
f ff
sf
sf NP
NMsn
sf

sn
sfNP
NM
= (672.317,75 – 652.233,11)* 1,68 * 93,49 * 9,97
sn
sfNP
NM
= 31.450.941,56 lei

b) influența randamentului mijloacelor fixe:
00 0 1 1





















CAP
QCA
MQ
MQ
NMn
f ff
ff
sf NP
MQsn
ff

sn
ffNP
MQ
= 672.317,75*(2,01 – 1,68)* 93,49 * 9,97
sn
ffNP
MQ
= 206.799.190,91 lei
c) influenț a gradului de valorificare a producț iei fabricate :
00 1 1 1





















CAP
QCA
QCA
MQ
NMn
f f ff
sf NP
QCAsn
f

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

30 | P a g e M A N E A B o g d a n

sn
fNP
QCA = 672.317,75 * 2,01 * (93,34 – 93,49 ) * 9,97
sn
fNP
QCA
= – 2.020.956,90 lei
d) influența ratei de rentabilitate comercială:

















0 11 1 1CAP
CAP
QCA
MQ
NMn n
f ff
sf NP
CAPsn
n

sn
nNP
CAP
= 672.317,75 * 2,01 * 93,34 * (16,63 -9,97)
sn
nNP
CAP
= 461.657.097,39 lei

Graficul nr. 6
-50050100150200250300350400450500
influența gradului
de înzestrare
tehnică a munciiinfluența
randamentului
mijloacelor fixeinfluenta gradului
de valorificare a
productiei
fabricateinfluența ratei de
rentabilitate
comercială

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

31 | P a g e M A N E A B o g d a n

3.3 Analiza cheltuielilor materiale
Pentru a analiza o parte a cheltuielilor materiale, ne vom folosi de utilizarea mijloacelor
fixe.
Starea mijloacelor fixe este reprezentată cu ajutorul următorilor factori:
1. gradul de uzură ce poate fi stabilit pe total, mijloace fixe sau categorii la începutul sau
sfarșitul perioadei după formula : valoarea amortizării mijloacelor fixe îm parțită la valoarea de
inventar
2. gradul de reînnoire – raportul dintre valoarea mijloacelor fixe noi intrate prin inves tiții
și valoarea medie a mijloacelor fixe.
Analizarea utilizării mijloacelor fixe se face cu ajutorul următorilor indicatori :
1. gradul de utilizare a capacității de producție – raport între producția prevăzuta sau
obținută și cea maximă posibil de obținut.

2. indicele de utilizare intensivă care se determină conform relaț iei :

în care, In – indicele de utilizare
Q – volumul producției
K – caracteristica dimensională a utilajului respectiv
T – timpul de funcționare a utilajului respectiv
3. Randamentul utilajelor care reprezintă cantitatea fizică sau valorică de producție pe
unitatea factorului utilizat care poate fi exprimat : fie în număr de echipamente, utilaje sau prin
timpul de lucru al acestora

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

32 | P a g e M A N E A B o g d a n

Tabel nr. 8
Nr.
Crt Indicatori Simbol Perioada
2013 2014
1 Număr de utilaje N 59 63
2 Total ore / utilaj 122.400 106.160
3 Valoarea producției obținute Q 1.692.893.240 2.191.568.960
4 Număr mediu ore / utilaj t 7.960 8.120
5 Randamentul mediu orar în lei r 495.000 497.500
Modificarea valorii producției obținu te față de perioada precedentă :
ΔQ = Q1 – Q0 = 2.191.568.960 – 1.692.893.240
ΔQ = 498.674.850
În urma acestei valori a producției, avem de analizat următorii factori:
Influența numărului mediu de utilaje :
∆ QN=(N 1-N0)*t0*r0=(63 – 59)*7.960*495.000
∆ QN= 15.760.800.000
Influența numărului mediu de ore la un utilaj :
∆Qt=N 1*(t1-t0)*r0=63 * (8.120 – 7.960 ) * 495.000
∆Qt= 4.989.600.000
Influența randamentului mediu pe utilaj :
∆Qr=N 1*t1*(r1-r0)= 63 * 8.120 * (497.500 – 495.000)
∆Qr= 1.278.900.000

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

33 | P a g e M A N E A B o g d a n

Grafic nr. 7

` 3.4 Analiza situatiei nete
Conceptul de situație netă – SN- este folosit pentru estimarea contabilă a valorii drepturilor
de proprietate asupra -întreprinderii.
Situația net ă = Activ – Datorii totale
Spre deosebire de capitalurile proprii, noțiunea de situație netă este mai restrictivă,
deoarece exprimă valoarea activului la un moment dat, excluzând din categoria capitalurilor
proprii – subvențiile pentru investi ții și provizioanele reglementate, elemente susceptibile de a fi
grevate de datorii sau de a angaja creanțe fiscale.
Situația netă = Capitaluri proprii – Subvenții pentru investiții – Provizioane
reglementate

0 0 2013 DT At SN1.794.906.465 – 529.156.111 = 1.265.750.354 l ei

1 1 2014 DT At SN2.078.622.047 – 529.942.383 = 1.548.679.664 lei
0246810121416
Influența numărului mediu
de utilajeInfluența numărului mediu
de ore la un utilajInfluența randamentului
mediu pe utilaj

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

34 | P a g e M A N E A B o g d a n

SN = 282.929.310 lei

Grafic nr. 8

3.5 Analiza echilibru financiar
Analiza situației nete:
SN = Activ total – Datorii totale
SN 2013 = 1.794.906.465 – 529.156.111
SN 2013=1.265.750.354 lei
SN 2014= 2.078.622.047 – 529.942.383
SN 2014= 1.548.679.664 lei
Faptul că în urma analizei asupra situației nete arată că aceasta a fost POZITIVĂ pe
percursul ambilor ani analizați, ne prezintă faptul că TENARIS SILCOTUB are o gestiune
economică sănătoasă .

02004006008001000120014001600
2013
2014

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

35 | P a g e M A N E A B o g d a n

Analiza fondului de rulment
Fond de rulment permanent = Capitaluri permanente (inclusiv amortizări și
provizioane) – Nevoi permanente (în valoare brută)
FR 2013 = 1.255.281.087 – 338.327.800
FR 2013 = 916.953.287 lei
FR 2014 = 1.536.664.437 – 338.327.800
FR 2014 = 1.198.336.637 lei
Valoarea FR este pozitiva pe ambii 2 ani, deși SILCOTUB nu inregistrează o cifră de
afaceri cu mult mai mare decat în anul anterior, arată că se fac eforturi în a se menține pe piață si a
ajunge lider.
Mai jos este reprezentat graficul analizei fondului de rulment

Fig. nr. 9 – Graficul analizei fondului de rulment

020040060080010001200
2013
2014

Universitatea “TRANSILVANIA” din Brașov LUCRARE DE LICENȚĂ
Facultatea de INGINERIE TEHNOLOGICĂ SI MANAGEMENT INDUSTRIAL 2016
Catedra de INGINERIE E CONOMICĂ INDUSTRIALĂ

36 | P a g e M A N E A B o g d a n

Cap IV – Analiza financiara a produsului RACORD FILETAT in cadrul
societatii TENARIS SILCOTUB
Aceste racorduri sunt special concepute pentru operațiuni in cazul în care puterea de
cuplu este critica.

4.1 Analiza costului de productie pentru produsul racord filetat