ASPECTE JURISPRUDENȚIALE PRIVIND PENSIILE SPECIALE ALE MAGISTRAȚILOR COORDONATOR ȘTIINȚIFIC CONF . UNIV. DR. CARMEN NENU ABSOLVENT IONUȚ ALEXANDRU… [600232]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT
MASTER ”CARIERE JURIDICE”

ASPECTE JURISPRUDENȚIALE PRIVIND PENSIILE
SPECIALE ALE MAGISTRAȚILOR

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

CONF . UNIV. DR. CARMEN NENU

ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT
PROGRAMUL DE STUDII MASTER ”CARIERE JURIDICE”

NUMELE ȘI PRENUMELE : GRAURE IONUȚ ALEXANDRU
PROMOȚIA 2017
SESIUNEA DE EXAMEN IULIE 2017

DENUMIREA LUCRĂRII : ASPECTE JURISPRUDENȚIALE PRIVIND PENSIILE
SPECIALE ALE MAGISTRAȚILOR

Declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii proprii, pe baza
cercetărilor mele și pe baza informațiilor obț inute din surse care au fost citate și indicate
conform normelor etice, în textul lucrării, în note și în bibliografie. Declar că nu s -a folosit în
mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din lucrare nu încalcă drepturile de
proprietate intelec tuală ale altcuiva, persoană fizică sau juridică. Declar că luc rarea nu a mai
fost prezentată sub această formă vreunei instituții de învățământ superior în vederea obținerii
unui grad sau titlu științific ori didactic.
În cazul constatării ulterioare a u nor declarații false, voi suporta rigorile legii.

DATA GRAURE IONUȚ ALEXANDRU,

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 5
CAPITOLUL I. SISTEMU L DE PENSII PUBLICE ………………………….. ……………………… 5
SECȚIUNEA 1.1. PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ SISTEMUL DE PENSII PUBLICE … 5
SECȚIUNEA 1.2. PENSIA. PRESTAȚIE DE ASIGURĂRI SOCIALE. PROTECȚIA
CONSTITUȚIONALĂ A DREPTULUI LA PENSIE ………………………….. ………………………….. …….. 7
SECȚIUNEA 1.3. TIPURILE DE PENSII ȘI CATEGORIILE DE ASIGURAȚI
REGLEMENTATE DE LEGEA NR. 263/2010 ȘI ALTE LEGI SPECIALE. ………………………….. . 9
CAPITOLUL II. PENSIA DE SERVICIU A MAGIST RAȚILOR ………………………….. … 13
SECȚIUNEA 2.1. NATURA JURIDICĂ A PENSIEI DE SERVICIU A MAGISTRAȚILOR …. 13
SECȚIUNEA 2.2. STABILIREA ȘI MODUL DE CALCUL A PENSIEI DE SERVICIU A
MAGISTRAȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 33
SECȚIUNEA 2.3. CUMULUL PENSIEI DE SERVICIU A MAGISTRAȚILOR CU
VENITURILE PROFESIONALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
CAPITOLUL III. ANALI ZĂ PRACTICĂ JURISPRU DENȚIALĂ REFERITOARE LA
PROBLEME ÎN APLICARE A ȘI INTERPRETAREA D ISPOZIȚIILOR LEGALE
INCIDENTE, STABILIREA ȘI PLATA EFECTIVĂ A PENSIEI D E SERVICIU ÎN
CAZUL MAGISTRAȚILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 41

ABREVIERI

alin. – Alineat
art. – Articol
C. civ. – Codul civil
CCR – Curtea Constituțională a României
CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului
LPA – Legea de punere în aplicare
M. Of. – Monitorul Oficial al României, Partea I
NCC – Noul Cod Civil (Legea nr. 287/2009)
nr. – Numărul
ONG – Organizație non -guvernamentală
ONU – Organiza ția Națiunilor Unite
p. – Pagina

––-

5
INTRODUCERE
CAPITOLUL I. SISTEMUL DE PENSII PUBLICE

SECȚIUNEA 1.1. PRINCIPIILE CARE GUVERNEAZĂ SISTEMUL DE
PENSII PUBLICE

În limba latină cuvântul „securitas -atis“ însemna „faptul de a fi la adăpost de orice
pericol; sentiment deîncredere și de liniște pe care îl dă cuiva absența unui pericol, protecție,
apărare“1.
Potrivit Biroului Internațional al Muncii2 ,,noțiunea de securitate socială este definită
ca fiind „protecția pe care soci etatea o acordă membrilor săi printr -un ansamblu de dispoziții
publice contra mizeriei economice și sociale care îi amenință în caz de pierdere sau reducere
importantă a câștigurilor datorate bolii, maternității, accidentului de muncă, șomajului,
invalidit ății, bătrâneții sau decesului, precum și acordarea de îngrijiri medicale și alocații
familiilor cucopii. În ceea ce privește securitatea socială, aceasta începe cu îngrijirile
prenatale și se prelungește după moarte (cazul pensiei de urmaș). Idealul este ca fiecare
membru al colectivității să fie protejat în caz de nevoie prin acest ansamblude dispoziții
publice . Potrivit prevederilor Codului european de securitate socială, conceptul de securitate
socială cuprinde atât asigurările sociale cât și asistența socială
.Dreptul la securitate socială este consacrat și în art. 22 din Declarația Universală a
Drept urilor Omului, potrivit căruia „ Orice persoană, în calitate de membru al societății, ar e
dreptul la securitate socială “3.
Asigurările sociale reprezintă o componentă de esență a dreptului securității sociale,
definițiile primite din partea doctrinei cu privire la această instituție juridică axându -se în
special pe această latură a dreptului securității sociale care privește acoperirea în concret a
riscurilo r sociale, în eventualitatea în care acestea apar. Se poate spune deci că asigurările
sociale se constituie în forma unor relații juridice care se nasc, se modific și se sting în
legătură cu acoperirea unor riscuri sociale ca atare determinate de lege4.
Potrivit articolului 1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, ”d reptul la asigurări sociale este garantat de sta t și se exercită, în condițiile prezentei
legi, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, d enumit în continuare
sistemul public de pensii ”5.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 263/2010, Sistemul public de pensii se organizează și
funcționează având ca principii de bază:
a) principiul unicității, potrivit căruia statul org anizează și garantează sistemul public
de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem;

1 https://www.scribd.com/document/58639437/Dreptul -Securitatii -Sociale , document care citează
Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II -a, Editura „Univers enciclopedic“, București, 1998, p. 969.
2 Ibidem, document ce citează La securité sociale, Bureau International de Travail, Genève, 1995, p. 4.
3 Ibidem, document ce citează Jean Jacq ues Dupeyroux, Droit de la securité sociale, 12 – ème édition,
Dalloz, Paris, 1993, p. 4 .
4 C. Nenu, C. Popescu, Dreptul asigurărilor sociale, Editura Sitech, Craiova, 2014, p. 14, apud Al.
Athanasiu, Dreptul securității sociale, Editura Actami, București, 1995, p. 29.
5 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în ”Monitorul Oficial al
României” nr. 852 din 20.12.2010.

6
b) principiul obligativității, potrivit căruia p ersoanele fizice și juridice au conform
legii, obligația de a participa la sistemul publ ic de pensii, drepturile de asigurări sociale
exercitându -se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor;
c) principiul contributivității, conform căruia fo ndurile de asigurări sociale se
constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridi ce participante la
sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu -se în temeiul contribuțiilor
de asigurări sociale plătite;
d) principiul egalității, prin care se asigură tutu ror participanților la sistemul public
de pensii, contribu abili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu, între persoane aflate în
aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
e) principiul repartiției, pe baza căruia fo ndurile de asigurări sociale se redistrib uie
pentru plata obligațiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;
f) principiul solidarității sociale, conform căruia p articipanții la sistemul public de
pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, lim itarea sau
înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;
g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public
de pensii, conform legii;
h) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se pr escrie;
i) principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau
parțial.
Legea nr. 263/2010 lămurește în curinsul art. 3 indice 1 o serie de termeni.
Următoarele noțiuni merită enunțate și în prezentul studiu, acestea urmând a fi enunțate în
cuprinsul acestuia. Astfel:
”Asigurat ” este persoana fizică pentru care angajatorul este obligat să rețină și să
plătească contribuția individuală de asigurări sociale, precum și persoana fizică ce achită, în
nume propriu, contribu ția de asigurări sociale, conform prezentei legi;
”Contribuabil” este persoana fizică sau juridică ce plătește contribuții de asigurări
sociale sistemului public de pensii, conform legii;
”Locuri le de muncă în condiții deosebite” sunt acele locuri de muncă unde gradul de
expunere la factorii de risc profesional sau la cond ițiile specifice unor categori de servicii
publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduc în timp la îmbolnăviri
profesionale, la comportame nte riscante în activitate, cu consecințe asupra securității și
sănătății în muncă a asiguraților;
”Locuri le de muncă în condiții speciale” sunt acele locuri de muncă unde gradul de
expunere la factorii de risc profesional sau la condițiile specifice unor ca tegorii de servicii
publice, pe durata a cel puțin 50% di n timpul normal de muncă, poate conduce în timp la
îmbolnăviri profesional e, la comportamente riscante în activitate, cu consecințe grave asupra
securității și sănătății în muncă a asiguraților;
”Locuri le de muncă în alte condiții ” sunt acele locuri de muncă și activități din
domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale care implică pericol
permanent de vătămare corporală gravă, inva liditate, mutilare, suprimare a vieții ori de
pierdere a libertății – captivitate, terorism , răpiri, luări ca ostatici ori alte asemenea situații – și
pentru care nu se pot lua măsuri de prevenire sau de protecție;

7
SECȚIUNEA 1.2. PENSIA. PRESTAȚIE DE ASIGURĂRI SOCIALE .
PROTECȚIA CONSTITUȚIONALĂ A DREPTULUI LA PENSIE

Pensiile constituie principala formă de ocrotire a cetățenilor prin asigurările sociale,
ocupând locul central în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În literatura
juridică pensiile au fost definite ca fiind d repturi bănești ce se cuvin salariaților la expirarea
unei perioade determinate de activitate și la împlinirea vârstei prevăzute de lege ori în cazul
pierderii totale sau în cea mai mare parte a capacității de muncă, precum și urmașilor acestor
persoane. Î ntr-o altă opinie, pensia a fost definită ca o sumă de bani acordată lunar
persoanelor care au ieșit din producție pentru limită de vârstă sau pentru invaliditate, precum
și în unele cazuri urmașilor acestora1.
Regula după care se ghidează sistemul de secu ritate socială din România se supune
principiului solidarității sociale conform căruia asigurații își asumă reciproc obligații și
beneficiază de drepturi, respectiv au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și au
dreptul să beneficieze de prestații de asigurări sociale2.
Dreptul la pensie se bucură de o consacrare expresă in Constituție prin prevederea
art. 47 alin. (2) potrivit căreia „cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit,
la asistență medicală in unitățile san itare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de
asigurări sociale publice s au private, prevăzute de lege”. Astfel, în România, dreptul la pensie
reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale cetățeanului. Art. 53 alin. (2) din
Constituție, reglementând condițiile restrân gerii exercițiului unor drepturi sau libertăți
fundamentale, arată că, în niciun caz, o astfel de restrângere nu poate aduce atingere înseși
substanței dreptului fundamental. Prin urmare, protecția dreptului la pensie este ri dicată la un
rang superior protecției drepturilor care nu sunt consacrate în Constituție, în sensul că
legiuitorul nu va putea aduce atingere substanței acestui drept și nu îl va putea înlătura fără ca
această acțiune să dobândească semnificația încălcării Constituției. În jurisprudența sa, Curtea
Constituțională pare să afirme însă chiar mai mult decât atât: exercițiul dreptului la pensie nu
poate fi restrâns nici măcar dacă sunt întrunite condițiile impuse de art. 53 din Constituție.
Astfel, în contextul în care Curtea a constatat că restrângerea exercițiului unor drepturi
fundamentale nu era contrară dispozițiilor constituționale, întrucât fusese efectuată cu
respectarea cerințelor art. 53 din Constituție, a statuat, în același timp, că „având în vedere
gradul ridicat de protecție oferit prin Constituție acestui drept, […] reducerea cuantumului
pensiei contributive, indiferent de procent și indiferent de perioadă, nu poate fi realizată.
Rezultă că art 53 din Constituți e nu poate fi i nvocat ca temei pentr u restrângerea exer cițiului
dreptului la pensie3.
Articolul 47 din Constituție consacră un drept fundamental cetățenesc receptat mai
târziu în catalogul drepturilor și libertăților umane. E ste, în mare măsură, și rez ultatul unei noi
viziuni privind asigura rea drepturilor cetățenești nu numai prin eforturile individuale ale
fiecărui stat, ci și prin eforturile colective ale comunității internaționale. Prin conținutul său,
dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetățeanului la condiții rezonabile de viață
care să -i asigure, lui și familiei, un trai civilizat, decent4.

1 C. Nenu, C. Popescu, op.cit., p. 48 -49.
2 Ibidem, p. 50.
3 P. M. Ionea, P. V. Zoltan, Protecția constituțională a dreptului la pensie, Editura Universul Juridic,
București, 2014, p. 31 -32.
4 M. Constantinescu, A. Oprgovan, I. Muraru, E. S. Tănăsescu, Constituția României revizuită.
Comentarii și explicații, Editura AllBec, București, 2004, p. 97 -98.

8
Ca și în cazul altor drepturi, și aici suntem în prezența unui drept complex. El
cuprinde îndeosebi: dreptul la condiții rezonabile de existență și la ameliorarea lor continuă;
dreptu l la hrană, îmbrăcăminte și locuință satisfăcătoare. Desigur, traiul decent se realizează
prioritar prin munca cetățeanului și a familiei sale, dar statul trebuie să contribuie decisiv la
ameliorarea condițiilor de viață pentru a se realiza standardele civilizației. De aceea
Constituția obligă statul la luarea măsurilor de dezvoltare economică și de protecție și
asistență socială corespunzătoare. Articolul 4 7 din Constituție nominalizează anumite domenii
în care cetățenii au drepturi, domenii care într -o viziune juridică largă sunt cuprinse sau au
contingență cu conceptul de nivel de trai decent. Această nominalizare cuprinde: dreptul la
pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la
ajutor de șomaj și la a lte forme de asigurări sociale prevăzute de lege. Textul permite legii să
identifice și să nominalizeze și alte asemenea forme prin care anumite categorii de persoane
să primească asistență socială. Revizuirea Constituției din 2003 a inst ituționalizat asis tența
socială ca o dimensiune modernă a măsurilor necesare pentru asigurarea unui trai decent. De
asemenea, a fost făcută o referință expresă la cele două forme posibile de asigurări sociale,
publice și private1.
În aceeași măsură în care delimi tează sfera protecției constitu ționale a dreptului la
pensie, principiul contri butivității reprezintă și limita dincolo de care libertatea de
reglementare de care s e bucură legiuitorul încetează. Astfel, Curtea Constituțion ală a arătat că
„dreptul la pensie est e un d rept preconstituit încă d in perio ada activă a vieții individului,
acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual,
raportat la nivelul venitului realizat Corelativ, se naște obligația statului ca în perioada pasivă
a vieții individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul
contributivității, cele două ob ligații fiind intrinsec și indi solubil legate. […] Astfel, statul are
obligația pozitivă de a lua toate măsurile necesare r ealizării acestei finalități, precum și de a se
abține de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale2.
Deși sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un
depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului
sau asupra fondurilor de asigurări sociale […], ele îndreptățesc persoana care a realizat
venituri și care a plătit contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale de stat să beneficieze de o
pensie care să reflecte nivelul veniturilor realiza te în perioada activă a vieții. Cuantumul
pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității. se constituie într -un drept câștigat, astfel
încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. ”Prin sumele
plătite sub forma contribuțiilor la bu getul asigurărilor sociale, per soana în cauză, practic, și -a
câștigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului
contributivității; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esența dreptului la pensie, iar
derogările, chiar și temporare, referitoare la obligația statului de a plăti cuantumul pensiei
rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substan ța dreptului la pensie”3.
Din cele statuate d e Curte se desprinde concluzia că dispozițiile art. 47 alin. (2) din
Constituție nu consacră doar dreptul cetățenilor, de a obține o pensie în sistemul public de
pensii dacă îndeplinesc condițiile stabilite de lege, dar și faptul că aceste dispoziții
const ituționale protejează pensia obținută, sau, mai exact, cuantumul pensiei stabilite în

1 M. Constantinescu, A. Oprgovan, I. Muraru, E. S. Tănăsescu, op.cit., p. 88 -89.
2 P. M. Ionea , P. V. Zoltan , op.cit., p.39.
3 Ibidem.

9
temeiul principiului contributivității. O astfel de precizare este necesară, întrucât jurisprudența
Curții Constituționale a fost interpretată uneori eronat, considerându -se că art. 47 alin. (2) din
Constituție protejează cuantumul pensiei aflat în plată. Or, acest cuantum nu reprezintă
întotde auna pensia stabilită în temeiul principiului contributivității1.
Astfel, în contextul analizării Legii nr. 119/2010 privind stabi lirea unor măsuri în
domeniul pensiilor, Curtea a răspuns criticilor de neconstituționalitate care vizau
discriminarea titula rilor pensiilor de serviciu, în sensul că aceștia, ulterior recalculării
pensiilor cu consecința pierderii componentei necontributive a pensiei, nu beneficiau de
păstrarea în plată a cuantumului pensiei mai favorabil – respectiv cel avut anterior – așa cum
dispuneau prevederile art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale pentru toți ceilalți asigurați din acest sistem2. Curtea
a arătat că „un asemenea drept a fost prevăzut de Legea nr. 19/ 2000 numai pentru pensiile din
sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în
acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat. Prin urmare, Curtea
a constatat că titularii pensiilo r de serviciu și titularii pensiilor în sistemul public de pensii nu
se aflau în situații identice, astfel că tratamentul juridic diferențiat nu avea semnificația
încălcării princi piului constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor. Curtea a sta tuat deci
că pensia aflată în plată, care conținea o componentă necontributivă, nu se bucura de o
garanție constituțională, spre deosebire de pensiile aflate în plată care erau întemeiate doar pe
contributivitatea la sistemul public al asigurărilor sociale . Acesta este motivul pentru care este
necesar ca aceste precizări să fie avute în vedere atunci când se invocă protecția
constituțională a pensiei aflate în plată3.
În concluzie, art. 47 alin. 2 din Constituția României referitor la dreptul la pensie
garantează dreptul unei persoane de a obține o pensie potrivit condițiilor și modului de calcul
strabilit prin lege la data deschiderii dreptului la pensie, precum și cuantumul pensiei aflate în
plată stabilite în temeiul principiului contributivității. Singur ul element concret identificabil
protejat de art. 47 alin. 2 din Constituție, când se referă la dreptul la pensie, este cuantumul
pensiei aflate în plată stabilit în temeiul principiului contributivității, restul noțiunilor păstrând
un conținut relativ abs tract4.

SECȚIUNEA 1.3. TIPURILE DE PENSII ȘI CATEGORIILE DE ASIGURAȚI
REGLEMENTATE DE LEGEA NR. 263/2010 ȘI ALTE LEGI SPECIALE.

În prezent, în România, sistemul de asigurare pentru pensii este configurat pe trei
piloni principali și anume: Pilonul I – sistemul de pensii publice5; Pilonul II – sistemul de
pensii administrat privat6 și Pilonul III – sistemul de pensii facultative78. O importanță

1 P. M. Ionea, P. V. Zoltan , op.cit., p. 40.
2 Ibidem, apud Decizia nr. 1270 din 27 septembrie 2011, publicată în ”Monitorul Oficial al
României ”, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011.
3 Ibidem, p. 40 -41.
4 Ibidem, p. 44.
5 Reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în
”Monitorul Oficial al României ” nr. 852 din 20.12.2010.
6 Reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, public ată în
”Monitorul Oficial al României ” nr. 482 din 18.07.2007.
7 Reglementat de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în ”Monitorul Oficial al
României ” nr. 470 din 31.5.2006.
8 C. Nenu, C. Popescu, op.cit., p. 39.

10
deosebită în această categorie o prezintă sistemul pensiilor publice, dată fiind portanța
asigurării publice ob ligatorii pe care acesta îl implică1. Sistemul de pensii publice din
România este reglementat de Legea nr. 263/2010 care în art. 51 prevede categoriile de pensii.
Categoriile de pensii publice urmează a fi analizate în comparație cu pensiile de serviciu al e
magistraților reglementate de dispoziții normative speciale.
Pe lângă sistemul de pensii publice, ca cel mai important pilon în sistemul de
asigurare pentru pensii din România, în țara noastră coexistă și sisteme speciale de pensii
stabilite de l egi speciale, specifice profesiilor pe care le reglementează. Astfel, s -au instituit
prin legi speciale, derogatorii reglementării generale existente cu privire la sistemul de pensii
publice, anumite pensii specifice unor profesii, denumite popular dar și în doctr ină ”pensii
speciale”. În fapt, acestea sunt pensii de serviciu acordate unor persoane în virtutea calității
avute la data pensionării și riscurilor pe care profesia desfășurată le -a implicat.
Astfel, în țara noastră sunt reglementate prin dispoziții speci ale următoarele categorii
de pensii de serviciu:
– Pensiile speciale ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației, pensii reglementate de Legea nr. 223/20152;
– Pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic și consular reglementate
de Legea nr. 216/20153;
– Pensiile speciale ale funcționarilor publici parlamentari reglementate de Legea
nr. 7/20064;
– Pensiile speciale ale judecătorilor, procurorilor și judecă torilor Curții
Constituționale reglementate de dispozițiile Legii nr. 303/20045 și de dispozițiile
Legii nr. 47/19926;
– Pensiile speciale ale personalului auxiliar de specialitate din instanțele
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al pers onalului care
funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice,
reglementate de dispozițiile Legii nr. 567/20047.

Prezentul studiu urmărește în special analiza pensiei de serviciu în cazul
magistraților. Este deci important de anal izat categoriile de asigurați obligatoriu în temeiul
Legii nr. 263/2010 pentru a observa dacă și magistrații se încadrează în una din aceste
categorii, beneficiind urmare a acestui fapt de o pensie plătită din bugetul asigurărilor sociale
de stat.

1 Ibidem.
2 Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în ”Monitorul Oficial al României ”
nr. 556 din 27.7.2015.
3 Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular
al României, publicată în ”Moni torul Oficial al României ” nr. 546 din 22.7.2015.
4 Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, publicată în ”Monitorul Oficial
al României ” nr. 345 din 25.5.2009.
5 Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procuror ilor, publicată în ”Monitorul Oficial al
României ” nr. 826 din 13.9.2005.
6 Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, publicată în ”Monitorul
Oficial al României ” nr. 807 din 3.12.2010.
7 Legea nr. 567/2004 privind s tatutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și
al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize
Criminalistice, publicată în ”Monitorul Oficial al României ” nr. 1197 din 14.12.2004.

11
Potrivit dispozițiilor Legii 263/2010, a sigurații sistemului public de pensii pot fi
cetățeni români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii,
domicili ul sau reședința în România.
Pot fi asigurați ai sistemului public de pensii și cetățenii români, cetățenii altor state
și apatrizii care nu au domiciliul sau reședința în România, în condițiile prevăzute de
instrumentele juridice cu caracter internațional la care România este parte.
Asigurații au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale și au dreptul să
beneficieze de prestații de asigurări sociale, conform legii.
În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii :
I. a) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă,
inclusiv soldații și gradații voluntari;
b) funcționarii publici;
c) cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apără rii
naționale, ordinii publice și siguranței naționale;
d) persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele
salariale, din drepturi de autor și drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13 indice
1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare,
precum și din contracte/convenții încheiate potrivit Codului civil.
II. Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în
cadrul autorității ex ecutive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și
membrii cooperatori dintr -o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și
obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu cele ale p ersoanelor prevăzute la pct. I;
III. P ersoanele care beneficiază de drepturi bănești lunare, ce se asigură din bugetul
asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii, denumite în continuare șomeri;
IV. P ersoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendarist ic
echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare:
a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de
management;
b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;
c) persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice;
d) persoane angajate în instituții internaționale, dacă nu sunt asigurații acestora;
e) alte perso ane care realizează venituri din activități profesionale;
V. cadrele militare trecute în rezervă, polițiștii și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare ale căror raporturi de serviciu au încetat, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, care beneficiază de ajutoare lunare
ce se asigură din bugetul de stat, în condițiile legii;
Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială,
în condițiile prezentei legi, avocații, notarii, personalul clerical și cel asim ilat din cadrul
cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care
dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat1.

1 Art. 6 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice publicată în ”Monitorul
Oficial al României” nr. 852 din 20.12.2010.

12
Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la
art. 6 alin. (1) pct. I și II ( angajatori în sensul legii) , instituțiile care efectuează plata
drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. III, precum și instituțiile
care efectuează plata drepturilor pentru persoan ele prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. V sunt
obligate să întocmească și să depună declar ația nominală de asigurare.
În situația în care se constată erori în cuprinsul declarațiilor , indiferent de cauzele
producerii acestora, și/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare
și punctajul mediu anual ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice menționate mai sus
sunt obligate să întocmească și să depună o declarație nomin ală de asigurare rectificativă.
Termenele și modalități le de depunere a declarațiilor sunt prevăzute în Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare .
În sistemul public de pensii există deci două categorii de asigurați. Prima categorie o
reprezintă persoanele asigurate ob ligatoriu prin lege și menționate în mod expres mai sus, iar
a doua categorie o reprezintă persoanele asigurate facultativ în temeiul dispozițiilor art. 6 alin.
2 din Legea nr. 263/2010. Există deci posibilitatea unei asigurări facultative atât pentru cei
care nu au calitatea de asigurați obligatoriu, cât și pentru cei care au această calitate dar doresc
să și completeze venitul asigurat. Pentru aceștia din urmă, stagiul de cotizare se evidențiază de
CNPP în temeiul contractelor de asigurare socială și a pl ăților efectuate în mod direct de către
asigurații în mod facultativ. Se pot asigura în sistemul pubic pe bază de contract de asigurare
socială persoanele care fie nu se încadrează în categoria asiguraților obligatoriu și care doresc
să o facă, fie persoan e care fac parte din categoria asiguraților obligatoriu și care doresc să își
suplimenteze veniturile, fie persoane care au calitatea de avocat, personal clerical sau personal
asimilat în cadrul cultelor recunoscute de lege, neintegrate în sistemul public1.
Se poate deci observa că potrivit art. 6 pct. II și magistrații sunt asigurați obligatoriu
în sistemul public de pensii, beneficiind la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege de o
pensie reglementată de Legea nr. 263/2010.
Având în vedere că în sist emul pub lic există mai multe categorii de pensii, funcție de
riscul social asigurat, dar și faptul că dispozițiile speciale ce reglementează statutul
judecătorilor și procurorilor conțin dispoziții asemănătoare din punct de vedere al categoriilor
de pensii de serviciu, acestea vor fi analizate comparativ, după stabilirea naturii juridice și a
modalității în care persiile de serviciu ale magistraților au apărut în țara noastră, aspect ce va
face obiectul Capito lului II al prezentei lucrări.

1 C. Nenu, C. Popescu, op.cit., p. 51 și 55.

13
CAPITOLUL II. PENSIA DE SERVICIU A MAGISTRAȚILOR

SECȚIUNEA 2.1. NATURA JURIDICĂ A PENSIEI DE SERVICIU A
MAGISTRAȚILOR

Înainte de a analiza natura juridică a pensiei de serviciu a magistraților, este
important de precizat modalitatea în care această pensie specială a apărut și a fost
reglementată de -a lungul timpului în țara noastră.
Prin art. 103 din Legea nr. 92/1992 privind or ganizarea judecătorescă , s-a
reglementat pentru prima dată pensia de serviciu a magistraților. Potrivit textului de lege cit at,
în forma avută inițial, m agistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură au
beneficiat , la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80%
din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechim e în muncă și sporul de
stabilitate în magistratură, avute la data pensionării.
Pentru fiecare an care depășeșea vechimea în magistratură prevăzută mai sus, se
adăuga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăși 100% din venitul
net stabilit, avut la data pensionării.
Partea din p ensia de serviciu care depășea nivelul pensiei din sistemul asigură rilor
sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
Pensia suplimentară se stabilea în condițiile Legii privind pensiile de asigurări
sociale de stat și asistența socială.
Astfel, a fost introdus un text care deroga de la dispozițiile Legii privind pensiile de
asigurări sociale de stat, instituind condiții diferite în cazul magistraților. Magistrații
beneficiau practic de o singură pensie, c alculată ca sumă între pensia cuvenită urmare a
contribuțiilor plătite la sistemul public ce urma a fi plătită din bugetul asigurărilor sociale de
stat și pensia cuvenită ca urmare a prevederilor speciale derogatorii, ce urma a fi plătită direct
din bugetu l de stat.
Alineatul 5 și 6 al articolului 103 din Legea nr. 92/1992 în forma avută ulterior
republicării1 au făcut obiectul mai multor controale de constituționalitate, Curtea pronunțând
două hotărâri de admitere a excepțiilor de neconstituționalitate. La data sesizării Curții,
alineatele 5 și 6 prevedeau că ” Pensiile magistraților se actualizează în raport cu nivelul
salariilor de bază a le magistraților în activitate. De aceste drepturi beneficiază și magistrații
reîncadrați după pensionare. ”
Prin Deci zia nr. 88/1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 103 alin. 5 și 6 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată ,
Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Floria n
Berbeceanu în Dosarul nr. 702/A/1998 al Curții de Apel Craiova – Secția de contencios
administrativ și a constatat că dispozițiile art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituționale în măsura în care nu asigură și
magistraților pensionați anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997 actualizarea
pensiei în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraților în activit ate. Curtea a respins
excepția de neconstituționalitate a dispoziți ilor art. 103 alin. 6 din Legea nr. 92/1992 pentru
organizar ea judecătorească, republicată.

1 Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorescă, republicată în temeiul art. VI din Legea nr. 142
din 24 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997, dându -se
textelor o nouă numerotare.

14
Curtea a reținut că art. 16 din Constituție stabilește, ca principiu de bază, egalitatea
cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fă ră discriminări. În
consecință, era firesc ca și dispozițiile art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992, republicată,
reglementând dreptul magistraților pensionari la actualizarea pensiilor în raport cu nivelul
salariilor de bază ale magistraților în activita te, să dea expresie acestui principiu
constituțional.
Prin Decizia nr. 89/1999 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 103 alin. 5 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicată , Curtea a
Admis excepția d e neconstituționalitate ridicată de Petru Clopotariu în Dosarul nr.
2.113/CA/1998 al Curții de Apel Constanța – Secția de contencios administrativ și a constatat
că dispozițiile art. 103 alin. 5 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992,
republicată, sunt neconstituționale în măsura în care nu asigură și magistraților pensionați
anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997 privind modificarea și completarea Legii
nr. 92/1992 actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de ba ză ale magistraților în
activitate.
În data de 01.04.2000, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 140,
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale , care
prin art. 198 abroga art. 103 din Legea nr . 92/1992 pentru organizarea judecătorească.
Prin Decizia CCR nr.20 din 2 februarie 2000 referitoare la sesizarea de
neconstituționalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale prin care a fost abrogat art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea
judecătorească, republicată , Curtea Constituțională a constatat faptul că acesta nu este
conform cu dispozițiile constituționale.
Examinând critica de neconstituționalitate formulat ă, Curtea Constituțională a
constatat că aceasta este întemeiat ă. Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în
anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăz ută de Decretul
nr.214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în
vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după
caz, în rândul cadrelor militare permanente. C onform reglementărilor menționate, pensia de
serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor
care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit
număr de ani num ai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei
de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de
determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la d ata ieșirii
la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un
spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a
activității meritorii de ordinul “Meritul Militar”, conf orm prevederilor art.11 din Legea
nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare. Constatând că aceste elemente care diferențiază
regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură
un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că
instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un
privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a
incon venientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună
militarii și magistrații.

15
Astfel, Curtea a constatat că diferența de regim juridic ce se creează între pensia
magistraților și pensia militarilor constituie o încălcare de către legiuitor a egalității de
tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor
art.16 alin.(1) din Constituție,
Prin Ordonanța d e Urgență nr. 113/2000 privind modificarea alin. 1 al art. 103 din
Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992 , publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 311 din 05.07.2000 , a fost mod ificat după cum chiar numele ordonanței indică,
alin. 1 al art. 103 din Legea nr. 92/1992.
Forma inițială a alin. 1 a art. 103 a fost urmă toarea: ” Magistrații cu o vechime de cel
puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie
de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru
vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării ”.
Ulterior modificării aduse prin OUG 113/2000, alin. 1 al art. 103 prevedea că
”Magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea
vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din câștigul salarial net
lunar rezultat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, s porul pentru stabi litate,
precum și din alte sporuri și indemnizații cu caracter permanent avute la data pensionării, din
care s -au dedus sumele prevăzute de reglementările legale privind impozitul pe salarii. ”
După cum se poate observa, modificarea a constat în modificarea bazei de calcul avute
în vedere la stabilirea procentului de 80%. Dacă inițial se avea în vedere venitul net realizat
din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură,
avute la data pensionării , ulterior modificării, s -a avut în vedere câștigul salarial net lunar
rezultat din salariul de bază, sporul pentru v echime în muncă, s porul pentru stabi litate,
precum și din alte sporuri și indemnizații cu caracter permanent avute la data pensionării, din
care s -au dedus sumele prevăzute de reglementările legale privind impozitul pe salarii .
Pe data de 13.09.2005 este p ublicată în Monitorul Oficial al României Legea nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor care reglementează diferit pensia de
serviciu a magistraților prevăzută anterior de art. 103 din Legea 92/1992.
Astfel, în cuprinsul art. 82 -87 din Legea nr.303/2004 în forma avută la promulgare se
stabileau noile reglementări referioare la pensia de serviciu a magistraților.
Potrivit art. 82, j udecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în
magistratură beneficiau , la împlinirea vârst ei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în
cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte
de data pensionării. Judecătorii și procurorii pueau fi pensionați la cerere înainte de împlinirea
vârstei prevăz ute de lege și beneficia u de pensia de serviciu, dacă aveau o vechime de cel
puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea a cestei vechimi se luau în considerare și
perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea
acestora să poată fi mai mare de 10 ani.
Pentru fiecare an care depășea vechimea de 25 de ani în funcția de judecător sau
procuror , la cuantumul pensiei se adăuga câte 1%, fără a se putea depăși venitul brut avut la
data pensionării.
De pensia de serviciu beneficiau și judecătorii și procurorii cu o vechime în
magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% pentru
fiecare an care lipsește din vechimea integrală.
Persoanele care îndeplineau condițiile de v echime prevăzute mai sus, numai în funcția
de judecător sau procuror , beneficiau de pensie de serviciu, c hiar dacă la data pensionării

16
aveau o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilea pe baza drepturilor salariale pe care le
are un judecător sau pro curor în funcție în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau
parchetului.
De prevederile de mai sus puteau beneficia numai persoanele care au fost eliberate din
funcția de judecător sau procuror din motive neimputabile.
Judecă torii și procuro rii militari puteau opta între pensia de serviciu s au pensia
militară de serviciu.
Potrivit art. 84, s oțul supraviețuitor și copiii judec ătorilor și procurorilor care aveau
dreptul la pensie de servi ciu potrivit art. 82 beneficiau de pensie de urmaș dacă î ndeplineau
condițiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și
alte drepturi de asigurări sociale
Potrivit art. 85, p artea din p ensia de serviciu care depășea nivelul pensiei din sistemul
public al asigurărilor soc iale se suporta din bugetul de stat.
Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș
prevăzute la art. 84 se actualizeazau anual în raport cu media veniturilor brute realizate în
ultimele 12 luni a judecătorilor și procu rorilor în activitate. Aceste dispoziții se aplicau și
judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum și persoanelor care beneficiau de pensia de
urmaș prevăzută la art. 84.
Potrivit art. 86, constituia vechime în magistratură perioada în care judecător ul,
procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul –
asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele
arbitraje de stat, magistrat -asistent, auditor de justiți e, judecător financiar, judecător financiar
inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu
studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1),
precum și perio ada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic
sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației
Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau
al Consiliului Legislativ.
Potrivit art. 87, p e durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din
Ministerul Justiției, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din
Institutul Național de Criminolo gie și din Institutul Național al Magis traturii era asimilat
judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea
examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de
capacitate ș i de promovare, dispozițiile legii aplicându -se în mod corespunzător, cu excepția
dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2). Stabilirea faptelor care constituiau abateri disciplinare,
precum și a procedura de cercetare și aplicare a s ancțiunilor disciplinare se făcea prin ordin al
conducătorilor autorităților prevăzute la alin. (1) al art. 87 .
Prin Legea nr. 29/2006 pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor , publicată în Monitorul Oficial al României nr. 198 din
02.03.2006 , s-a modificat alin. 2 al art. 82 din Legea nr. 303/2004, având următorul conținut:
”Judecătorii, procurorii, precum și judecătorii financiari și procurorii financiari care au
exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României sunt pensionați, la cerere, înainte de
împlinirea vârstei prevăzute de lege și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o
vechime de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții. La calcularea acestei vechimi se iau în
considerare și perioadele în care judecăt orul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără
ca acestea să poată fi mai mari de 10 ani”.

17
Astfel, au beneficiat de pensie de serviciu, pe lângă judecători și procurori, și
judecătorii financiari și procurorii financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de
Conturi a României . Aceasta a fost unica modificare adusă de Legea nr. 29/2006.
Prin Ordonanța d e Urgență nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea unor acte
normative în domeniul justiției , publicată în Monitorul Oficial al Român iei nr. 684 din
08.10.2007 s-au adus ultimele modificări dispozițiilor art. 82 -87 din Legea nr. 303/2004,
acestea având în prezent un conținut diferit celui avut la data adoptării acesteia.
Pentru o mai bună analiză a dispozițiilor legale menționate, astfe l cum acestea sunt în
vigoare în prezent, le voi reda integral mai jos.
Art. 82: (1) Judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în
magistratură se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de
serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare
brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(2) Judecătorii și procurorii se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de
60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de
ani numai în funcția de judecător și procuror.
(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de
60 de ani, și judecător ii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în
acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1),
pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.
(4) Pentru fiecare a n care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și
(2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o
putea depăși.
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3)
numai în funcția de judecător sau procuror se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea
vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În
acest caz, pensia se stabilește dintr -o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută
lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție,
vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din
funcție. De această pensi e de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din
funcția de judecător sau procuror din motive neimputabile.
(6) De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii
pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul
public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de
serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr -o bază de calcul egală cu
indemnizația de în cadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în
condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat
înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent , avute la data
eliberării din funcție.
(7) Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul
public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de
serviciu.
(8) Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru
limită de vârstă.
Art. 83: (1) Judecătorii și procurorii, precum și magistrații -asistenți de la Înalta Curte
de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi

18
menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de leg e, până la vârsta de
65 de ani, cu avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Judecătorii și procurorii care au fost eliberați din funcție prin pensionare pot
cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr -o activitate profesională , indiferent de
nivelul veniturilor respective.
(3) Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror sau magistrat -asistent se face până
la vârsta de 65 de ani, fără concurs și cu avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii,
numai la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, cu păstrarea gradului profesional avut la
data pensionării. În acest caz, numirea în funcția de magistrat -asistent se face de către
Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se fa ce de
către Președintele României, la propunerea Consili ului Superior al Magistraturii.
Art. 83 indice 1: (1) Judecătorii și procurorii pot fi pensionați anticipat, cu reducerea
vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depășesc
vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puțin 5 ani. Cei care îndeplinesc
atât condițiile pentru acordarea pensiei în condițiile prezentului articol, cât și pe cele
prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele do uă pensii.
(2) Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.
(3) Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de
serviciu cu veniturile realizate dintr -o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor
respective, până la vârsta de 60 de ani.
(4) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește potrivit prevede rilor art. 82 alin. (1) și
(4).
Art. 84: (1) Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la
împlinirea vârs tei de 60 de ani, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de Legea nr.
19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările
și completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la c are ar fi avut
dreptul la data decesului susținătorul, actualizată, după caz.
(2) Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori
până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș,
calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului
susținătorul decedat, actualizată, după caz, în condițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și
completările ulterioare, și în procentele prevăzute de această lege, în funcție de numărul de
urmași.
(3) În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplinește
condițiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum și copiii majori până la
terminarea studiilor, dar nu mai mult de 2 6 de ani, au dreptul la o pensie de urmaș în cuantum
de 75% din indemnizația de încadrare brută lunară avută de susținătorul decedat în ultima
lună de activitate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificăr ile și completările
ulterioare.
Art. 85: (1) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul
public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 831și și art. 84 alin. (3), precum și pensia de
serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr.
19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș
prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se maj orează indemnizația brută lunară a
unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al

19
instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de
calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma
actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra
pensia aflată în plată.
(3) Cererile de pensionare formulate de judecătorii și procurorii în activitate pentru
acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii
competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca
fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei une i astfel de date, de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui Rom âniei de eliberare din
funcție.
Art. 86: Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul,
personalul de specialita te juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul -asistent a
îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje
de stat, magistrat -asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financ iar
inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector și consilier în secția jurisdicțională
a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică
prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în car e a fost avocat, notar, asistent judiciar,
cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer
de poliție judiciară cu studii superioare juridice, personal de probațiune cu studii superioare
juridice sau în ca re a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări
Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului sau în aparatul
Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului
Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.
Art. 87: (1) Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din
Ministerul Justiției, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din
Institutul Național de Cri minologie și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat
judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea
examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de
capac itate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându -se în mod corespunzător, cu
excepția dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2).
(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum și a procedurii de
cercetare și aplicare a sancțiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităților
prevăzute la alin. (1).
Ulterior ultimelor modificări aduse dispozițiilor speciale referitoare la dreptul la
pensie de serviciu în cazul magistraților, au fost adoptate mai multe acte normative prin care
au fost eliminate pensiile de serviciu . Actele normative prin care pensiile de serviciu ale
magistraților dar și celelalte pensii speciale existente anterior modificării au fost integrate în
sistemul public de pensii au fost prezen tate enumerativ într -un raport special al Avocatului
Poporului1 prin care s -a făcut o analiză amplă a consecințelor pe care aceste reglementări
normative le -au produs. Astfel, actele normative în discuție au fost următoarele:
 Legea nr. 119/2010 privind sta bilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

1 Instituția Avo catului Poporului, Raport special privind consecințele eliminării pensiilor de serviciu,
București, 2013. Conținutul documentului poate fi consultat obline la adresa: http://www.avp.ro/rapoarte –
speciale/raport%20special%20pensii%20serviciu%20ianuarie2013.p df.

20
 Hotărârea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a
categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
 Hotărârea Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite
potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare lor, conform
Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c) -h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor;
 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în
domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, o rdine publică și
siguranță națională, aprobată de Legea nr. 265/2011.
Un impact deosebit de important în problematica analizată de prezentul studiu a
reprezentat -o adoptarea Legii 119/20101 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Potrivit art. 1 din Legea sus citată , următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza
legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 19/20002 privind sistemul public
de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației p enitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular;
e) pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din
aviația civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi.
Prin Legea nr. 119/2010 și prin or donanțele de urgență subsecvente, a avut loc o
modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite în baza legilor anterioare, acestea
devenind pensii integrate sistemului public de pensii.
Trebuie subliniat faptul că la data intrării în vigoar e a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 59/20113 s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 737/20104, iar Hotarârea
Guvernului nr. 735/20101 fost abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/201123.

1 Publicată în ”Monitorul Oficial al României” nr. 441 din 30.6.2010.
2 Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale , publicată în
”Monitorul Oficial al României” nr. 140 din 1.4.2000 a fost î n vigoare până la data de 31.12.2010 când a fost
abrogată de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în ”Monitorul Oficial al
României” nr. 852 din 20.12.2010.
3 Ordonanță de Urgență nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pe nsiilor prevăzute la
art. 1 lit. c) –h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în
”Monitorul Oficial al României” nr. 457 din 30.6.2011.
4 Hotărâre de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de
serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) –h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor,
publicată în ”Monitorul Oficial al României ” nr. 528 din 29.7.2010.

21
Modalitatea în care pensiile de serviciu urmau a fi integrate în sistemul public a fost
stabilită de dispozițiile art. 2 din Legea nr. 119/2010. Astfel :
Pensiile de serviciu anticipate și anticipate parțiale în cazut tuturor persoanelor
prevăzute la alin.1, deveneau pensii pentru limită de vârstă în înțeles ul Legii nr. 19/2000
(fosta Lege privind sistemul public de pensii, actuala Lege nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice).
Pensiile anticipate de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor
judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și cele ale deputaților și senatorilor
deveneau pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 .
Pensiile de invaliditate și pensiile de urmaș ale tuturor persoanelor prevăzute la
alin.1, cuvenite în temeiul un or dispoziții din legi speciale , deveneau pensii de invaliditate,
respectiv pensii de urmaș, în înțelesul Legii nr. 19/2000 .
Pensiile de serviciu , altele decâ t cele menționate mai sus deveneau pensii pentru
limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000 .
Pentru a înțelege corelația dintre tipurile de pensii de serviciu reglementate de
dispozițiile Legii nr. 303/2004 și tipurile de pensii existente în sistemul public, este important
a analiza comparativ dispozițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unita r de pensii publice
în privinț a tipurilor de pensii re glementate, cu dispozițiile în materie ale Legii nr. 303/2004.
Pensia pentru limită de vârstă reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 se
cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data p ensionării, condițiile privind vârsta
standard de pensionare și stagiul minim de cotizar e sau în specialitate, după caz . Stagiul
minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Stagiul complet de
cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru
femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare,
conform eșalonării prevăzute în anexa nr . 5 a Legii nr. 263/2010.
Cu privire la cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul
apărării naționale, ordinii publice și sigu ranței naționale, Legea nr. 263/2010 prevede faptul că
vârsta standard de pensionare este de 60 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, stagiul
minim de cotizare în specialitate este de 20 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați și
stagi ul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru
limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare în funcție de condițiile de
muncă, tipul activității desfășurate și spcificul acesteia, astfel cum dispune în mod expres art.
55 din Legea privind sis temul unitar de pensii publice.
În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare și perioadele
necontributive, den umite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;

1 Hotărâre de Guvern nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind
pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din
sistemul adm inistrației penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, publicată în ”Monitorul Oficial al României” nr. 527 din 28.7.2010.
2 Ordonanță de Urgență nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul p ensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, , publicată în ”Monitorul
Oficial al României” nr. 31.1.2011.
3 Instituția Avocatului Poporului, op. cit., p. 4 -5.

22
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 –1 ianuarie 2006 de indemnizații de
asigurări sociale, acordate potrivit legii;
e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate
temporară de muncă cauzată de accident de muncă și boli profesionale;
f) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006 , de concediu pentru creșterea
copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani;
g) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei
instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională
pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceului militar.
Asigurații care au absolvit mai multe inst ituții de învățământ superior, beneficiază de
asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii, la alegere.
Persoanele menționate mai sus, beneficiază de perioadele asimilate dacă în aceste
perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile legii.
Perioadele asimilate se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale în
condițiile legii.
Astfel, îndeplinirea cumulativă a cerințelor de vârstă standard de pensionare și stagiu
de cotizare are ca efect deschiderea benefi ciului dreptului la pensie pentru limită de vârstă.
Deci, în situația în care o persoană constată că îndeplinește cerințele pentru acordarea pensiei
pentru limită de vârstă dar și condițiile pentru a beneficia de un alt tip de pensie, atunci acestei
persoa ne i se va recunoaște dreptul la pensie pentru limită de vârstă1, cea mai avantajoasă
dintre cele prevăzute de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 82 alin. 1 din L egea nr. 303/2004, j udecătorii, procurorii,
magistrații -asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate
juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari
și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de
Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat –
asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în
funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a
Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani,
de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de
încadrare brută lunară sau de salariul d e bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima
lună de activitate înainte de data pensionării .
De prevederile enunțate mai sus pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați
anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și
care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În
acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr -o bază de calcul egală cu indemnizația de
încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice
de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării

1 Ibidem, p. 60 .

23
din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din
funcție.
Pensia prevăzută de dispozițiile art. 82 lin. 1 din Legea nr. 303/2004 are regimul
juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.
Astfel, analizând comparativ dispozițiile referitoare la pensia pentru limită de vârstă
prevăzute de Legea nr. 263/2010 cu cele prevăzute de dispozițiile Legii nr. 303/2004 se pot
observa următoarele:
Dacă în Legea nr. 263/2010 v ârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru
bărbați și 63 de ani pentru femei , existând deci în prezent o distincție bazată pe sex
(disc riminare pozitivă stfel cum aceasta este numită în doctrină, rațiunea fiind aceea a
protecției femeii și încercându -se o egalizare a vârstelor în baza principiului egalității de
sexe), în Legea nr. 303/2004 nu există o astfel de distincție, prevăzându -se faptul că la
împlinirea vârstei de 60 de ani , judecătorii, procurorii, magistrații -asistenți de la Înalta Curte
de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor,
precum și foștii judecători și procurori fi nanciari și consilierii de conturi de la secția
jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, pot beneficia de pensie de
serviciu.
Cu privire la stagiul de cotizare, Legea nr. 263/2010 distinge între s tagiul minim de
cotizare care este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați și s tagiul complet de
cotizare care este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Nu există deci distincții
sub aspectul cuantumului temporal al stagiului minim și complet de cotizare între femei și
bărbați. Așa cum am prezentat mai sus, pentru anumite categorii de persoane, în funcție de
specificul activității acestora, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare diferă.
Legea nr. 303/2004 prevede faptul că j udecătorii, p rocurorii, magistrații -asistenți de
la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor
și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la
secția jurisdicțio nală care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel
puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat -asistent sau personal de
specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de j udecător ori
procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi au
dreptul de a beneficia de pensie de serviciu. Există deci o singură perioadă de timp ce trebuie
respectată pentru a da dreptul persoanei îndreptăți te la pensia de serviciu reglementată de
Legea nr. 303/2004, pensie asimilată celei pentru limită de vărstă din sistemul public, anume
25 de ani, atât pentru femei cât și pentru bărbați.
Sub aspectul perioadelor asimilate, observăm și sub acest aspect o si militudine între
dispozițiile Legii nr. 263/2010 și ale Legii nr. 303/2004, în sensul că și în Legea specială se
asimilează perioade în care persoana îndreptățită a exercitat o altă funcție decât cea de
judecător sau procuror, funcție asimilată în sensul l egii celei de judecător sau procuror, dând
posibilitatea unei astfel de persoane de a beneficia de pensie de serviciu.
Pensia anticipată reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 se cuvine, cu cel
mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pe nsionare, persoanelor care au realizat un
stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de
lege și analizat mai sus în cadrul pensiei pentru limită de vârstă.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în
considerare următoarele perioade asimilate , anume acelea în care persoana:
 a beneficiat de pensie de invaliditate;

24
 a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normală a studii lor respective, cu condiția absolvirii acestora cu diplomă;
 a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
 a fost elev al unei școli militare/școl i de agenți de poliție sau student al unei
instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională
pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administra ției penitenciare, cu excepția liceului militar.
Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții în care se stabilește cel
al pensiei pentru limită de vârstă. La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard
de pensionare nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de Legea nr. 263/2010
sau de alte acte normative.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă,
pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin
adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de
suspendare a plății pensiei anticipate. Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limită
de vârstă, se face din oficiu.
Potrivit art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, j udecătorii, proc urorii, magistrații –
asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de
conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot
pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută
la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror,
magistrat -asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în
funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a
Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în consi derare și perioadele în care
judecătorul, procurorul, magistratul -asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de
conturi la secția jurisdicțională a Cur ții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de
specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Sub aspectul cuantumului acestei pensii reglementată de art. 82 alin. 2 din Legea nr.
303/2004, p entru fiecar e an care dep ășește vechimea în magistratură, la cuantumul pensiei se
adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.
Analizând comparativ dispozițiile legale referitoare la pensia anticipată din sistemul
public și pensia d e serviciu reglementată de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 se pot trage
următoarele concluzii:
Ambele categorii de pensii se aseamană prin aceea că, dacă sunt îndeplinite și
celelalte condiții, permit persoanelor îndreptățite să solicite pensia înai nte de împlinirea
vârstelor reglementate la pensia pentru limită de vârstă și cea asimilată acesteia la alin. 1 al
art. 82 din Legea nr. 303/2004. Astfel, p ensia anticipată reglementată de dispozițiile Legii nr.
263/2010 se poate acorda cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare
(65 respectiv 63 de ani) iar pensia reglementată de art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 se
poate solicita oricând anterior împlinirii vârstei standard de pensionare de 60 de ani. Deși
dispozițiile se as eamănă prin faptul că ambele categorii de pensii pot fi solicitate anterior
împlinirii vârstei standard de pensionare, acestea se deosebesc prin faptul că dispozițiile din
Legea nr. 303/2004 impun o limită, respectiv maxim 5 ani înainte de împlinirea vârst elor

25
standard, pe când dispozițiile Legii nr. 303/2004 nu impun o astfel de limită. Este adevărat că
aspectul prezentat nu ține seama de celelalte condiții ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia
de pensia anticipată, respectiv pensia de serviciu prevăzu tă de alin. 2 al art. 82.
Cu privire la ceelalte condiții despre care am făcut vorbire, se poate observa faptul că
pentru a beneficia de pensia anticipată din sistemul public, o persoană trebuie să îndeplinească
un stagiu de cotizare cu cel puțin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de
lege (stagiu complet care așa cum am arătat poate fi distinct în funcție de activitatea
desfășurată de pensionar). Astfel, luând exemplul unui bărbat care a desfășurat o activitate
căreia îi corespunde un stagiu complet de cotizare clasic de 35 de ani, acesta poate solicita
pensie anticipată începând cu împlinirea vârstei de 60 de ani, doar dacă a realizat un stagiu
complet de cotizare de minim 43 de ani.
Pentru a beneficia de pensia de serviciu asemănătoa re celei anticipate din sistemul
public, judecătorul, procurorul, magistratul -asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție,
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii
judecători și procurori financiar i și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au
exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi trebuie să aibă o vechime de cel puțin 25 de ani
numai (!) în funcția de judecător, procuror, magistrat -asistent sau personal de specialitate
juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau
consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. Important de precizat aici
este și faptul că l a calcularea vechimii de 25 de ani se iau în con siderare și perioadele în care
judecătorul, procurorul, magistratul -asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de
conturi la secția jurisdicțională a C urții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de
specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Sub aspectul cuantumului acestora, dacă pensia anticipată din sistemul public are
același cuantum cu pensia pentru limită de vârstă din sistemul pub lic, același lucru se
întâmplă și cu pensia de serviciu a magistraților analizată mai sus, aceasta având același
cuantum cu cea reglementată de art. 82 alin. 1 din Legea nr. 303/2004.
Cu toate că dispozițiile art. 8 2 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 creează aparența că,
date fiind similitudinile existente între acest tip de pensie și pensia anticipată din sistemul
public, aceasta ar fi corespondentul pensiei publice aticipate în Legea nr. 303/2004,
dispozițiile art. 83 ind. 1 vin și reglementează în concret adevărata pensie de serviciu
anticipată a magistraților reglementată de Legea nr. 303/2004.
Potrivit dispozițiilor citate, j udecătorii și procurorii pot fi pensionați anticipat, cu
reducerea vârstei de pensionare pr evăzute de lege cu până la 5 ani, în cazul în care depășesc
vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puțin 5 ani. Cei care îndeplinesc
atât condițiile pentru acordarea pensiei în condițiile prezentului articol, cât și pe cele
prevăzut e la art. 82 alin. (2) p ot opta între cele două pensii. Această pensie are regimul unei
pensii anticipate de serviciu.
Astfel, similitudinile existente între pensia anticipată din sistemul public și cea
reglementată de dispozițiile art. 82 din Legea nr. 30 3/2004 sunt recunoscute de chiar
dispozițiile art. 83 ind. 1, ce reglementează pensia de serviciu anticipată a magistraților, care
prevăd expres că persoanele ce îndeplinesc atât condițiile pentru acordarea pensiei prevăzută
de dispozițiile art. 82 alin. 2 dar și condițiile art. 83 ind. 1, au dreptul de a opta între cele două
categorii de pensii.

26
Analizând comparativ dispozițiile referitoare la pensia anticipată din sistemul public
cu cele referitoare la pensia de serviciu anticipată a magistraților, putem observa faptul că
ambele dispoziții prevăd posibilitatea pensionării cu reducerea vărstei standard. Sub aspectul
perioadei de timp reduse, ambele dispoziții dau posibilitatea (sub rezerva îndeplinirii restului
de condiții) pensionării înainte cu maxim 5 an i de împlinirea vârstei standard.
Cu privire la celelalte condiții, dispozițiile analizate se aseamănă din nou, ambele
referindu -se la stagiul de cotizare realizat, respectiv la vechimea în magistratură. Astfel, în
sistemul public, pentru a beneficia de pensie anticipată, persoana trebuie să fi depășit stagiul
complet de cotizare cu minim 8 ani. Cu privire la pensia de serviciu anticipată, magistratul
trebuie să fi depășit vechimea în magistratură de 25 d e ani, cu minim 5 ani.
Sub spectul cuantumului pensiei de serviciu anticipate, dispozițiile art. 83 ind. 1 alin.
4 din Legea nr. 303/2004 dispun: ”c uantumul pensiei anticipate se stabilește potrivit
prevederilor art. 82 alin. (1) și (4) ”. Astfel, pe ntru fi ecare an care dep ășește vechimea în
magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută de lege ,
fără a o putea depăși.
Contrar similitudinilor existente între cele două pensii analizate mai sus, dispozițiile
art. 2 alin. 1 di n Legea nr. 119/2010 prevăd faptul că pensiile de serviciu anticipate devin
pensii pentru limită de vârstă în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările
ulterioare . Astfel, pensia prevăzută de art. 8 3 ind. 1 din Legea nr. 303/2004 este as imilată de
dispozițiile Legii nr. 119/2010 cu pensia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Pensia anticipată parțială reglementată de dispozițiile Legii nr. 263/2010 se cuvine,
cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au
realizat stagiul complet de cotizare, precum și celor care au depășit stagiul comple t de cotizare
cu până la 8 ani.
La stabilirea stagiului de cotizare necesar acordării pensiei antici pate parțiale nu se
iau în considerare următoarele perioade asimilate :
a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolviri i acestora cu diplomă;
c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe
durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
d) a fost elev al unei școli militare/școli de agenți de poliție sau student al unei
instituții de învățământ din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională
pentru formarea cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare, cu excepția liceul ui militar
Cuantumul pensiei anticipate parțiale se stabilește din cuantumul pensiei pentru
limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat și cu numărul
de luni cu care s -a redus vârsta standard de pens ionare. Astfel, dacă perioada de cotizare
realizată peste stagiul standard complet de cotizare este de până la 1 an, p rocen tul de
diminuare pentru fiecare lună de anticipare este de 0,50%. Raționamentul legii continuă în
funcție de variabilele menționate, ajungând ca pent ru o perioadă de cotizare realizată peste
stagiul standard complet de cotizare, cuprinsă între 7 și 8 ani (maximul în cazul acestui tip de
pensie), p rocen tul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare să fie de 0,15%.
Persoanele care au locuit cel puți n 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă
datorită extracției și prelucrării minereurilor neferoase cu conținut de cupru, plumb, sulf,

27
cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, a pulberilor metalice, precum și a emisiilor de
amoniac și derivat e, respectiv Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna și Târgu Mureș, pe o rază de 8
km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani
fără penalizarea prevăzută mai sus. Aceste prevederi se aplică până la data de 31 decembrie
2030 .
La acordarea pensiei anticipate parțiale din sistemul public , reducerea vârstei
standard de pensionare specifică accestui tip de pensie, nu poate fi cumulată cu nicio altă
reducere reglementată de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normati ve.
La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă,
pensia anticipată parțială se transformă în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin
eliminarea diminuării și prin adăugarea perioadelor asimilate și a ev entualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parțiale.
Transformarea pensiei anticipate parțiale în pensie pentru limită de vârstă, se face din
oficiu .
Potrivit alin. 3 al art. 82 din Legea nr. 303/2004, d e pensia de serviciu asimilată celei
pentru limită de vârstă beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și
procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei
fiind micșorat cu 1% din baza de ca lcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală
în magistratură .
Potrivit alin. 4 al art. 82 din Legea nr. 303/2004, p entru fiecare an care depășește
vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) , la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%
din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși .
Specific pensiei anticipate parțiale din sistemul public este faptul că aceasta poate fi
acordată unei persoane, înainte cu maxim 5 ani de împlinirea vârstei standard de pensionare,
dacă a realizat stagiul de cotizare prevăzut de lege sau chiar l -au depășit cu până la 8 ani.
Astfel, luând exemplul unui bărbat care a desfășurat o activitate căreia îi corespunde un stagiu
complet de cotizare clasic de 35 de ani, acesta poate solicita pensie an ticipată începând cu
împlinirea vârstei de 60 de ani, doar dacă a realizat un stagiu complet de cotizare de minim 35
de ani sau l -a depășit cu maxim 8 ani.
Dacă în cazul pensiei anticipate am observat că din punct de vedere al cuantumului
valoric aceasta n u suferă modificări prin raportare la pensia pentru limită de vârstă, în cazul
pensiei anticipate parțiale, Legea stabilește anumite procente valorice ce urmează a se scădea
din cuantumul unei pensii normale, pentru limită de vârstă, în funcție de criterii le precizate
mai sus.
Pensia din sistemul public analizată se aseamănă eclusiv din acest punct de vedere cu
dispozițiile cuprinse în alin. 3 și 4 din Legea nr. 303/2004 care prevăd faptul că la împlinirea
vârstei de 60 de ani și judecătorii și procurorii c u o vechime în magistratură între 20 și 25 de
ani pot beneficia de pensia asimilată celei pentru limită de vârstă și prevăzută la alin. 1, dar în
acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută de lege , pentru
fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură. În schimb, p entru fiecare an
care depășește vechimea în magistratură prevăzută la pensia asimilată celei penru limită de
vârstă și celei reglementate de alin. 2, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din ba za de
calcul prevăzută legal, fără a o putea depăși.
Dacă în sistemul public Legea prevede cazuri în care l a stabilirea stagiului de
cotizare necesar acordării pensiei anticipate parțiale se iau în considerare perioade asimilate,
cu excepțiile prevăzute expres, același lucru observăm că se întâmplă și cu privire la

28
reglementarea din Legea nr. 303/2004 cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților.
Astfel, potrivit art. 86, c onstituie vechime în magistratu ră perioada în care judecătorul,
procurorul, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public,
Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de
Expertize Criminalistice și din I nstitutul Național al Magistraturii sau magistratul -asistent a
îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje
de stat, magistrat -asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar
inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în
secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de
specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Pub lic, Consiliul Superior al
Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize
Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii, precum și perioada în care a fost
avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic î n învățământul juridic superior acreditat,
jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert
criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu
studii superioare j uridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de
Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în
Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului,
Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.
Pensia de invaliditate din sistemul public, se cuvine persoanelor care și -au pierdut
total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelo r de muncă și bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei și SIDA;
c) bolilor obișnuite și accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:
a) de gradul I, car acterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și a
capacității de autoîngrijire;
b) de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu păstrarea
capacității de autoîngrijire;
c) de gradul III, caracterizată prin pierde rea a cel puțin jumătate din capacitatea de
muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult
jumătate din timpul normal de muncă .
În urma examinării clinice și analizării documentelor medicale, medicul expert al
asigurărilor sociale este cel care completează raportul de expertiză medicală a capacității de
muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.
Cu toate că potrivit art. 2 din Legea nr. 119/2010 p ensiile de invaliditate prevăzute la
art. 1 devin pe nsii de invaliditate, în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modifică rile și
completările ulterioare, observăm că din ansamblul dispozițiilor Legii nr. 303/2004 nu reies
dispoziții speciale cu privire la acest tip de pensie.
Pentru alte aspecte referitoare la pensia de invaliditate din sistemul public de pensii, –
a se vedea dispozițiile art. 68-82 din Legea nr. 263/2010.
Pnsia de urmaș reglementată de dispozițiile art. 83 -93 din Legea nr. 263/2010 se
cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau
îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș:
a) până la vârsta de 16 ani ;

29
b) dacă își continuă studiile într -o formă d e învățământ organizată potrivit legii, până
la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s -a ivit în perioada în care
se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) .
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea
vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 a ni,
cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru
fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada
în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata
căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s -a produs ca urmare a unui accident d e muncă sau
a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr -o activitate profesională
pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul
salarial mediu brut (câștigul salarial mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe anul 2017 a fost majorat la 3.131 de lei, potrivit Legii nr. 7/2017 a bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2017).
Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile de mai sus, benefici ază de pensie
de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează
venituri lunare dintr -o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă
acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau
mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele î n care nu realizează venituri
lunare dintr -o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea
sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.
Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din:
a) pensia pentru limită de v ârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în
condițiile legii, susținătorul decedat;
b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit
înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limit ă de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual
realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute mai sus, în funcție de numărul urmașilor
îndreptățiți, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaș;
b) 75% – pentru 2 urmași;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin
însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași, pens ia se recalculează. Soțul supraviețuitor
care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru
obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Pensia de urmaș specială reglement ată de dispozițiile art. 84 din Legea nr. 303/2004
se cuvine soțului supraviețuitor al judecătorului sau procurorului, care are dreptul, la
împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de Legea nr.

30
19/2000 (actuala Lege nr. 2 63/2010) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de
asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu
aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată, după caz.
Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până
la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată
din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul
decedat, actualizată, după caz, în condițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările
ulterioare, și în procentele prevăzute de această lege, în funcție de numărul de urmași.
În cazul în care la data decesului pro curorul sau judecătorul nu îndeplinește condițiile
de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea
studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaș în cuantum de 75% din
indemnizația de î ncadrare brută lunară avută de susținătorul decedat în ultima lună de
activitate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările
ulterioare.
Prin compararea dispozițiilor ce reglementează pensia în sstemul public cu
dispoziți ile ce reglementează pensia de urmaș specială, se poate observa cu ușurință faptul că,
ultimele dintre acestea conțin dispoziții mai favorabile soțului sau copiilor judecătorului sau
procurorului decedat.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 119/20 10, pensiile de urmaș dintre cele
prevăzute la art. 1 devin pensii de urmaș, în înțelesul Legii nr. 19/2000, cu modificările și
completările ulterioare.
Legea nr. 119/2010 a fost atacată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație
și Justiție, Secțiile Unite în temeiul art. 146 lit. a din Constituție, potrivit căruia ”Curtea
Constituțională se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea
acestora , la sesizarea (…) Înaltei Curți de Casație și Justiție, (…)”. Astfel, ICCJ a atacat
inițiativa legislativă materializată ulterior în Legea nr. 119/2010 la CCR înainte de
promulgarea acesteia.
Sesizarea cuprinde numeroase argumen te, sistematizate în 5 puncte, iar pct. 3 se
referă la neretroactivitatea leg ii în acest domeniu, precizând că „d ispozițiile Legii privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, care prevăd recalcularea pensiilor de serviciu,
contravin și prevederil or art. 15 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora legea dispune numai
pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Înalta Curte de
Casație și Justiție a transmis ulterior Curții Constituționale punctul de vedere al Avoca tului
Poporului, exprimat la solicitarea Asociației "Themis -Casația" a foștilor judecători și
magistrați -asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care se arată că diminuarea
pensiilor încalcă dreptul fundamental la proprietate și reguli de d rept, precum cele refer itoare
la drepturile câștigate . Președintele Senatului a transmis Curții Constituționale punctul său de
vedere, în care se arată că sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată pentru mai multe
motive, între care este enumerat și princ ipiul neretroactivității legii . Prin Decizia nr. 873 din
25 iunie 20105 Curtea Constituțională a decis că sunt neconstituționale numai prevederile
referitoare la reducerea și recalcularea pensiilor judecătorilor, procurorilor și magistrațilo r-

31
asistenți ai Curții Constitu ționale . În privința celorlalte categorii profesionale s -a deci s că
legea este constituțională1.
Legea nr. 119/2010 a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 1142 alin. (3) din
Constituția României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în fața Camerei
Deputaților și a Senatului, și în condițiile art. 147 alin. (2)3 din Constituția României,
republicată, cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. (1 )4 din Constituția României, republicată,
în ședința comună din data de 29 iunie 2010 și a fost publicată în Monitoul Oficial al
României nr. 441 din 30 iunie 2010.
Astfel, având în vedere Decizia Curții Constituționale prezentată mai sus, magistrații
nu a u fost afectați în mod practic de dispozițiile referitoare la transformarea pensiilor de
serviciu în pensii publice din Legea nr. 119/2010. Nu același lucru se poate spune însă despre
celelalte categorii profesionale vizate de dispozițiile legii.
Este impo rtant de amintit și inițiativa unui grup de 37 de senatori, care în temeiul
prevederilor art.146 lit.a) din Constituție și ale art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, la data de 14 iunie 2010, au
solicitat Curții Constituționale să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor art.1 -5 și
art.12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și asupra legii în
ansamblul său. Curtea, pentru considerentele men ționate în cuprinsul Deciziei, cu majoritate
de voturi a constatat că dispozițiile Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Prin Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor
măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
de pensii publice, publicată în Monitorul Oficia l cu numărul 309 din data de 9 mai 2012,
instanța de contencios constituțional a constatat că dispozițiile art. 1 lit. h) din Legea nr.
119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și art. 196 lit. j) din Legea nr.
263/2010 privind sistemu l unitar de pensii publice sunt neconstituționale în măsura în care se
aplică și consilierilor de conturi. Ca efect al acestor decizii, magistrații dar și consilierii Curții
de Conturi au păstrat pensiile de serviciu. Modificările legislative au vizat doar cuantumul
pensiei de serviciu la care beneficiarii acesteia erau îndrituiți, condițiile de pensionare
specifice pensiilor speciale rămânând în vigoare5.
Având în vedere istoria adoptării în România a pensiilor speciale ale magistraților și
modificările in tervenite în timp, alături de legile de modificare sau chiar de suprimare a
acestora și deciziile de neconstituționalitate adoptate, se poate concluziona asupra naturii

1 T. Medeanu, Nelegalitatea diminuării unor categorii de pensii, prin prisma neretroactivității legii
civile, Articol publicat în revista ”Analele Universității de Vest din Timișoara. Seria Drept” și disponibil online
în format pdf la adresa: https://drept. uvt.ro/administrare/files/1481045738 -prof. -univ. -dr.-tiberiu -medeanu.pdf.
2 Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună,
asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a
declarației de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113.
Dacă Guvernul nu a fos t demis potr ivit alineatului precedent , proiectul de lege prezentat, modificat sau
completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a
declarației de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
3 În ca zurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul
este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.
4 În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul
este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.
5 Instituția Avocatului Poporului , Raportul citat, p. 6.

32
juridice a acestor pensii de serviciu sau pensii speciale. Natura juridică a acestora r ezulă chiar
din considerentele Curții Constituționale exprimate în Deciziile citatate mai sus, care în
analiza constituționalității Legilor de modificare sau suprimare a acestora a fost nevoită să
analizeze chiar natura juridică a acestui drept.
Am observa t prin cele prezentate anterior faptul că pensia de serviciu a magistraților,
are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea
contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de st at, pe când
partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui
supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează
dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat în ar t.47 alin.(2) din Constituție.
Pensiile speciale, nu sunt un privilegiu, ci ele sunt instituite de către legiuitor în considerarea
unui anumit statut special al categoriei profesionale respective și pot fi eliminate doar dacă
există o rațiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale ale
statului sub forma pensiei1.
Justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă
în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de
venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat
de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună
pentru întregul personal al forțel or de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept. Rațiunea
pentru care au fost instituite pensiile speciale ale magistraților a fost aceea a stimulării
stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură2.
Instituirea pensiei de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este
justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă
din rigoarea statutelor speciale cărora taceștia rebuie să li se supună. Astfel, aceste statute
special e stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând
magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Acestora le
sunt interzise activități ce le -ar putea aduce venituri suplimentare, c are să le asigure
posibilitatea efectivă de a -și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare
menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității . Un alt element
care justifică în mod obiectiv și rezonabil u n tratament juridic diferit al magistraților în ceea
ce privește regimul de pensionare îl reprezintă și riscul pe care îl implică exercitarea profesiei,
aceasta având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor
statului d e drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor
magistrații au dreptul de a fi protejați în situațiile în care viața, integritatea corporală sau
avutul acestora este supus unor amenințări3.
Astfel, pensia de serviciu a magistratului român nu reprezintă altceva decât o
compensare bănească a respectării de către acesta a restricțiilor și limitelor impuse de lege
pentru asigurarea independenței și imparțialității acestuia în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, o garanție a independeței justiției și sistemului judiciar per ansamblu.

1Decizia CCR nr. 873/2 5.06.2010 ce poate fi consultată online la adresa:
https://www.ccr.ro/files/products/D0873_10.pdf .
2 Ibidem.
3 Ibidem.

33
SECȚIUNEA 2.2. STABILIREA ȘI MODUL DE CALCUL A PENSIEI DE
SERVICIU A MAGISTRAȚILOR

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor,
republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru cre șterea
copilului în vârstă de până la 2 ani, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 979 din
3.11.2005 s -au stabilit regulile aplicabile modului de calcul și de stabilire a pensiilor de
serviciu în domeniul vizat de prezentul studiu, respectiv pensi ile de serviciu ale magistraților
reglementate de dispozițiile Legii nr. 303/2004.
Pe data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern s -a abrogat Hotărârea Guvernului nr.
263/2005 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilire a
pensiilor de serviciu din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările
ulterioare, și din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
republicată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 12 aprilie 2005,
precum și orice alte dispoziții contrare.
Beneficiarii pensiei de serviciu au fost przentați în secțiunea anterioară prezentei,
astfel că nu urmează a mai fi reluați.
Constituie vechime în magistratură perioada în care judec ătorul, procuro rul,
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau magistratul –
asistent:
a) a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridic ă în
fostele arbitraje de stat, magistrat -asistent, auditor de justiție, judecător fi nanciar, judecător
financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi,
grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor
și pro curorilor;
b) a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a înd eplinit
funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale,
Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curț ii de Conturi sau al Consiliului
Legislativ.
În conformitate cu dispozițiile art. 104 alin. (1) din lege, pentru judecători, pro curori,
magistrați -asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor,
care la data intrări i în vigoare a legii erau în funcție, se iau în considerare vechimea în
magistratură stabilită potrivit art. 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească,
republicată, cu modi ficările și completările ulterioare, realizată până la data abrogăr ii acesteia,
precum și vechimea în magistratură stabilită conform art. 86 din lege, realizată după intrarea
în vigoare a acestei legi.
La calculul vechimii în magistratură sau, după caz, a vechimii în funcția d e judecător
sau de procuror, în vederea stabil irii pensiei , se vor lua în considerare perioadele în care
persoana s -a aflat în oricare dintre următoarele situații:
a) concediu de maternitate și concediu paternal;
b) concediu de creștere a copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;
c) concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă;
d) concediu de studii pentru pregătirea examenului de capacitate;

34
e) concediu de studii plătit pentru formare profesională;
f) detașare și delegare.
La calculul pensiei de serviciu, vechimea în magistratură ori, după caz, vechimea
numai în funcția de judecător sau de procuror mai mică de un an, realizată peste limita
prevăzută de lege, nu se ia în considerare.
Cuantumul pensiei de serviciu prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2) este de 80% din
media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării,
iar pentru pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (5), cuantumul este de 80% din media
veniturilor brute rea lizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în
funcție, în condiții identice de vechime și nivel al instanței sau parchetului.
În stabilirea mediei veniturilor brute realizate prevăzute la alin. (1) se vor lua în
considerare nu mai acele 12 luni anterioare pensionării, în care persoana s -a aflat efectiv în
activitate. În cazul în care persoana s -a aflat efectiv în activitate o fracțiune de lună, se va
include în calculul pensiei numai această fracțiune de lună, prelungindu -se cor espunzător
termenul până la împlinirea celor 12 luni.
În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută
lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ
sumele primite cu titlu de pri me, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade
și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81
alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial.
Cuantumul pensiei de servici u, stabilită în condițiile art. 82 alin. (4) din lege, se
diminuează cu 1% pentru fiecare an în minus față de vechimea în magistratură de 25 de ani.
La calculul pensiei de serviciu, majorarea de 1% prevăzută la art. 82 alin. (3) din lege
se aplică la media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data de
pensionare a unui judecător sau procuror, în condiții identice de v echime și nivel al instanței
sau parchetului, și se aplică doar pentru fiecare an realizat în funcția de judecător sau de
procuror în plus peste vechimea de 25 de ani în aceste funcții, potrivit exemplului din anexa
nr. 8 la prezentele norme metodologice.
Diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul
public, precum și pensia prevăzută la art. 82 alin. (2) din lege se suportă de la bugetul de stat,
prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Stabili rea, actualizarea și plata tuturor pensiilor de serviciu prevăzute la art. 82, 84 și
la art. 85 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2004 se efectuează de către casele teritoriale de
pensii.
Cererea de înscriere la pensie, însoțită de documentația de pension are și de
adeverința -tip, va fi depusă la casa teritorială de pensii în a cărei rază își are domiciliul
persoana îndreptățită, care va calcula atât pensia din sistemul public stabilită conform Legii
nr. 19/2000, cu modi ficările și completările ulterioare, cât și pensia de serviciu stabilită
potrivit prevederilor legii. Pensia care se achită titularului este pensia cea mai avantajoasă.
Casa teritorială de pensii emite o singură decizie de pensie în care vor fi înscrise
distinct cuantumurile celor două catego rii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv
pensia de serviciu, precum și diferența dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de
la bugetul de stat. Această diferență urmează a fi evidențiată distinct și în fișa pentru evidența
drepturil or bănești ale pensionarului.

35
În cazul pensiilor de serviciu stabilite în baza art. 82 alin. (2) din lege, în decizia de
pensie emisă de casa teritorială de pensii va fi înscris doar cuantumul acesteia ce urmează a fi
suportat integral de la bugetul de sta t.
În aplicarea prevederilor art. 85 alin. (2) și (3) din lege privind actualizarea anuală a
pensiei de serviciu, se stabilește următoarea procedură:
a) Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale transmite
Consiliului Superior al Magist raturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe
lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Departamentului Național Anticorupție și
Ministerului Justiției listele cu titularii pensiilor de serviciu a flați în plată în luna decembrie a
fiecărui an;
b) instituțiile publice prevăzute la lit. a) transmit adeverințele nominale, întocmite
conform anexelor nr. 4 –6 la prezentele norme metodologice, cu datele necesare actualizării
pensiilor de serviciu, Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de A sigurări Sociale, care le
comunică caselor teritoriale de pensii în vederea punerii în aplicare.
Actualizarea pensiei de serviciu se face la începutul fiecărui an, în raport cu media
veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de judecătorii și procuro rii în activitate.
La fiecare actualizare a pensiilor de serviciu casele teritoriale de pensii vor emite o
nouă decizie pe baza adeverințelor transmise de aceste instituții. Noua decizie, însoțită de o
copie a adeverinței în baza căreia s -a efectuat actual izarea, va fi comunicată pensionarului.
Răspunderea cu privire la stabilirea vechimii în magistratură, a vechimii în funcția de
judecător sau de procuror, a mediei veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate
înainte de data pensionării și a venitului brut realizat la data pensionării a judecătorilor și
procurorilor revine instituției care eliberează adeverința -tip.
Perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 19/2000,
cu modi ficările și completările ulter ioare, precum și perioadele în care asiguratul a bene ficiat
de pensie de invaliditate nu constituie vechime în magistratură și nu pot fi valori ficate la
deschiderea dreptului la pensia de serviciu.
Dacă vechimea în magistratură se obține din însumarea unor perioade realizate în
sisteme de asigurări sociale diferite (sistemul public, sistemul de pensii al avocaților, sistemul
militar) care, potrivit legii, constituie vechime în magistratură, pensia de serviciu se acordă
persoanei îndreptățite, la cererea ace steia, numai de un singur sistem. În acest caz, în vederea
evitării unor eventuale fraude, instituția publică care stabilește și plătește drepturile de pensie
de serviciu (casa teritorială de pensii) va înștiința despre acest fapt celelalte sisteme în care
bene ficiarul a realizat stagii de cotizare sau vechime în serviciu.
Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 și 83 indice 1 din Legea nr.
303/2004 și de indemnizația -prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistrații -asistenți și
personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, chiar ulterior
eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s -a dispus amânarea aplicării pedepsei
pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracț iunilor de corupție sau o
infracțiune în legătură cu acestea, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane
beneficiază de pensie în sistem ul public, în condițiile legii.
Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile p revăzute mai
sus, atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau,
după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la
soluționarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoa na față de care s -a pus în mișcare
acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public.

36

Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea
procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față d e judecător, procuror, magistrat –
asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, acesta este
repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a
punerii în mișcare a ac țiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din
sistemul public încasată după punere a în mișcare a acțiunii penale.
Hotărârea de condamnare sau prin care s -a dispus amânarea aplicării pedepsei,
rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare Consiliului Superior al
Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Națională de Pensii Publice
cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect
acordarea, suspenda rea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz,
suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu.
Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru
aplic area măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare
a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

SECȚIUNEA 2.3. CUMULUL PENSIEI DE SERVICIU A MAGISTRAȚILOR
CU VENITURILE PROFESIO NALE

În sistemul public de pensii, Legea nr. 263/2010 reglementează expres posibilitatea
pensionarilor de a cumula pensia cu venitul provenit dintr -o activitate profesională, aflându –
ne în prezența unui cumul de calități. Actuala reglementare este destul de restrictivă sub
anumite aspecte, în sensul că posibilitatea cumulării pensiei cu veniturile profesionale poate
avea loc numai în cadrai unor limite bine trasate. În sistemul public de pensii, pot cumula
pensia cu venituri provenite din situații pentru c are asigurarea este obligatorie, în condițiile
legii, următoarele categorii de pensionari:
– pensionarii pentru limită de vârstă; aceștia pot cumula pensia cu veniturile
salariale sau asimilate acestora numai cu condiția de a presta respectiva activitate în baza unui
contract individual de muncă încheiat pe perioadă determinată;
– nevăzătorii;
– pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș,
încadrați în gradul III de invaliditate;
– copiii, pensionari de urmaș, până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26
de ani dacă își continuă studiile într -o fonnă de învățământ organizată potrivit legii1.
În privința soțului supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, posibilitatea
acestuia de a cumula pensia cu veniturile proveni te din activități profesionale pentru care
asigurarea este obligatorie, numai dacă respectivele venituri nu depășesc 35% din câștigul
salarial mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de
stat2.
În scopul reliefării co ndițiilor în care poate fi exercitat cumulul pensiei cu venitul
profesional în sistemul dreptului românesc, se impune realizarea distincției între cumulul de
funcții și cumul de calități, întrucât cele două instituții urmează un regim juridic diferit.
Cumu lul de calități juridice (lucrător – pensionar) a fost reglementat în legislația română și în

1 C. Nenu, C. Popescu, op.cit., p. 103 -104.
2 Ibidem.

37
regimul comunist, dar numai cu respectarea anumitor cerințe expres prevăzute de lege.
Începând cu anul 1991, dispozițiile în această materie au fost modificate, î n sensul „relaxării”
condițiilor de îndeplinit în vederea cumulului venitului din pensie cu veniturile profe sionale.
În prezent, cumulul de calități este permis, odată cu observarea unor limitări stabilite prin
lege1.
Atât instituția juridică a cumulului de funcții, cât și cea cumulului de calități
ilustrează, în forme specifice, dreptul la muncă, ca atare recunoscut și reglementat în
Constituția României revizuită (art. 41 alin. (1)), precum și în numeroase tratate
internaționale. Cumulul de funcții este reglementat în art. 35 alin. 1 din Codul muncii , care
dispune că „orice salariat are dreptul de a munci la angajato ri diferiți sau la același anga jator,
în baza unor contrac te individuale de muncă, benefi ciind de salariu corespunzăto r pentru
fiecare dintr e acestea. Cu privire la acest aspect, în doctrină s-a arătat că noțiunea de „funcții”
trebuie interpret ată în sens larg, aceasta referindu -se la „orice post ”. În ceea ce privește
cumulul de calități, referirea se face cu precădere la cumulul calității de persoană activă (ce
obține venituri profesionale) cu cea de pensionar. Fundamentul social al întemeierii normative
a cumulului de calități juridice rezidă în dreptul vârstnicilor de a fi parte integrantă și activă a
societății, precum și în dreptul oricăre i persoane la un venit decent2.
Problematica cumulului pensiilor de serviciu ale magistraților cu veniturile
profesionale a fost supusă în mai multe rânduri controlului de constituționalitate, Curtea
pronunțându -se, cu fiecare prilej, asupra unor noi situa ții ivite în practică în legătură cu
această reglementare. Astfel, în anul 20053, Curtea a analizat constituționalitatea dispozițiilor
art. 81 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care
interziceau judecătorilor ș i procurorilor, beneficiari ai pensiei de serviciu, cumulul pensiei cu
veniturile pe care le -ar fi obținut din activitatea de judecător sau de procuror, în ipoteza că ar
fi fost reîncadrați în această activitate. În acel context, Curtea a reținut că, potri vit art. 94 alin.
(1) lit. c) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
orice pensionar pentru limită de vârstă putea cumula pensia cu veniturile realizate dintr -o
activitate profesională, inclusiv din cea de j udecător sau de procuror, indiferent de nivelul
veniturilor respective. Or, interdicția cumulului stabilită pentru judecători sau procurori
constituia o discriminare inadmisibilă, dat fiind că situația juridică luată în considerare (aceea
de pensionar rean gajat) era aceeași pentru toți. De asemenea, Curtea a reținut că art. 81 alin.
(8) din Legea nr. 303/2004 conținea o discriminare și între magistrați. În acest sens, a arătat că
judecătorii și procurorii beneficiari ai unei pensii de serviciu care desfășu rau orice altă
activitate profesională (de exemplu, activitatea de avocat, de notar, de cadru didactic, de
diplomat) puteau cumula pensia de serviciu cu veniturile obținute din această activitate. În
schimb, judecătorii și procurorii beneficiari ai unei pe nsii de serviciu care, după pensionare, ar
fi fost chemați să îndeplinească pentru un timp oarecare funcția de judecător sau de procuror,
nu ar fi avut dreptul să cumuleze pensia de serviciu cu indemnizația acordată pentru
activitatea prestată. În contextu l în care Curtea reținea neconstituționalitatea reglementărilor
privind cumulul pensiei cu salariul pentru caracterul lor discriminator, statua totuși că „nicio
dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu

1 A. Athanasiu, A.M. Vlăsceanu, Cumulul pensiei cu venitul profesional. Privire specială asupra
cazului judecătorilor Curții Constituționale, Editura C.H. Beck, București, 2010, p. 1 -2.
2 Ibidem.
3 P. M. Ionea, P. V. Zoltan, op.cit., p. 107, cu referire la Decizia Curții Constituționale nr. 375 din
6.07.2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 591 din 08.07.2005.

38
condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii, iar eventualele
diferențe de tratament între diversele categorii profesionale să aibă o rațiune licită.”1
În timp, situația s -a schimbat, astfel că p otrivit dispozițiilor art. 83 alin. 2 din Legea
nr. 303/2004 în vigoare la data de 04.01.2009, anterior adoptării Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 230/2008 care i -au modificat conținutul, ”judecătorii și procurorii care au fost
eliberați din funcție prin pensionare puteau cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate
dintr -o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective”.
Ulterior adoptării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 230/2008 pentru
modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și
al celor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 4 din 05.1.2009, textul art.
83 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 a fost modificat, având următorul conținut: ”judecătorii și
procurorii care au fost el iberați din funcție prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu
veniturile realizate dintr -o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective,
cu excepția celor obținute din exercitarea unor funcții remunerate în cadrul autorități lor și
instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare,
precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și
societăților la care capitalul social este deținut integral sau majori tar de stat sau de o unitate
administrativ -teritorială. “
Curtea Constituțională a examinat și aceste dispoziții noi, modificatoare, cuprinse în
textul Ordonanței de Urgență nr. 230/2008 prin Decizia nr. 82/15.01.2009, publicată în
Monitorul Oficial al României nr. 33 din 16.01.2009.
Dacă în anul 2005 Curtea a statuat că legiuitorul este liber să dispună cu privire la
dreptul de a cumula pensia cu salariul, în anul 2009, a arătat că „interdicțiile și obligațiile
impuse prin ordonanță afectează prin limit are atât dreptul la pensie prevăzut de art. 47 alin.
(2) din Constituție, cât și dreptul la muncă consacrat prin art. 41 din Legea fundamentală”.
Prin urmare, Curtea a considerat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
230/2008 erau neconsti tuționale, contravenind art. 115 alin. (6) din Constituție, în
conformitate cu care ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile prevăzute în
Constituție. Cele două soluții, pronunțate în anul 2005 și anul 2009, sunt doar aparent
contradi ctorii. Astfel, prin Decizia pronunțată în anul 2009, Curtea nu a afirmat, contrar celor
reținute în 2005, că legiuitorul nu poate interzice cumulul pensiei cu salariul, ci că această
măsură nu poate fi dispusă prin ordonanță de urgență, întrucât afectează atât dreptul la pensie,
cât și dreptul la muncă. Ea putea fi dispusă, însă, prin lege, ca act adoptat de Parlament și
promulgat de Președintele României. Mai mult, Curtea a admis că Guvernul ar putea
reglementa aspecte privind cumulul pensiei cu salariul care nu afectează dreptul la muncă ori
dreptul la pensie. În acest sens, a arătat că Guvernul nu este împiedicat să promoveze, cu
respectarea dispozițiilor constituționale amintite mai sus, a principiilor neretroactivității legii,
nediscriminării și egalit ății în drepturi și a celorlalte norme și principii prevăzute de
Constituție, măsurile necesare cu privire la cazurile și condițiile în care pensia poate fi
cumulată cu veniturile realizate din muncă2.
Prin Legea nr. 208/2009, publicată în Monitorul Oficia l al României nr. 385 din
09.06.2009, a fost respinsă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 230/2008 pentru

1 P. M. Ionea, P. V. Zoltan, op.cit., p. 108.
2 P. M. Ionea, P. V. Zoltan, op.cit., p. 108 -109.

39
modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și
al celor de serviciu.
Remediind viciile de neconstit uționalitate constatate de instanța de contencios
constituțional cu prile jul analizei dispozițiilor Ordo nanței de urgență a Guvernului nr.
230/2008, L egiuitorul, în același an, 2009, a instituit o nouă reglementare cu privire la
interdicția cumulării pensi ei cu sala riul, folosind de această dată L egea1.
Astfel, în data de 09.11.2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr.
761, Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice,
raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor –
cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional care a reglementat în mod
expres, printre altele, și situația cumulului pensiei de serviciu cu veniturile profesionale.
Astfel, beneficiar ii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât
și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz,
asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract
individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul
autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și
subordonare (…), pot cumula pensia netă cu venituril e astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu
depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Acste prevederi sunt aplicabile atât persoanelor care la data intrării în vigoare a Legii
sunt pensionari cumularzi dar și persoanelor care după data intrării în vigoare a Legii devin
pensionari cumularzi.
Persoanele care la data intrării în vigoare a Legii erau pensionari cumularzi care
desfășurau activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu
sau în baza actului de numire în funcție au avut obligația ca, în termen de 15 zile de la data
intrării în vigoare a Legii, să își exprime în scris opțiunea în tre suspendarea plății pensiei pe
durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de
numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășea nivelul salariului mediu
brut pe economie utilizat la fun damentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin
Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Persoanele care ulterior intrării în vigoare a Legii deveneau pensionari cumularzi, au
avut obligația ca, în termen de 15 zile de la data survenir ii situației de cumul, să își exprime în
scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea
raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete
aflate în plată depășea nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
În situația persoanelor care benefi ciau, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilit e
atât în sistemul public cât și/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la
determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) al Legii, s-a avut în vedere venitul cumulat
din acestea.
Dacă ni velul pensiilor nete cumulate s -a situat sub nivelul salariului med iu brut pe
economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta putea fi
cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de

1 Ibidem.

40
muncă, raport de serviciu sau în ba za actului de numire în funcție, potrivit legii, în cadrul
entităților prevăzute la art. 17 alin. (1).
În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate era mai mare
decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului
asigurăril or sociale de stat, persoana a avut obligația de a-și exprima opțiunea, în scris, în
termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Legii , cu privire la menținerea în plată a
pensiei față de cuantumul căreia, potrivit art. 17 . Aceste prevederi s -au aplicat și persoanelor
care ulterior adoptării Legii au devenit cumularzi , acestea având obligația de a -și exprima
opțiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situației de imposibilitate a exercitării
cumulului.
Neînd eplinirea obligației privind exprimarea opțiunii în termenul prevăzut a
constituit cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului
individual de muncă sau a actului de numire în funcție, precum și a raporturilor de servici u.
În cazul în care opț iunea era exprimată în termen, plata pensiei/pensiilor se suspenda
începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opțiunea pentru continuarea
activității.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie s -au recuperat de la pensionari, cu
respectarea termenului general de prescripție.
Și aceste prevederi au făcut obiectul unui control de constituționalitate, Curtea
pronunțându -se prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al
României nr. 796 d in 23.11.2009.
Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea a observat că textul Legii nr.
329/2009 nu impunea opțiunea între veniturile salariale sau asimilate salariilor cu pensia decât
pentru acele persoane a căror pensie netă aflată în plată s au care urma a fi pusă în plată
depășea nivelul salariului mediu brut pe economie. De asemenea, Curtea a constatat că aceste
texte de lege erau criticate din perspectiva încălcării art. 16 din Constituție, invocându -se
diferența de tratament instituită în raport cu valoarea pensiei cuvenite, fără a fi pusă în
discuție și interdicția cumulului în sine. Față de aceste critici, Curtea a reținut că „stabilirea
nivelului pensiei nete până la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe
economie u tilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat, […] respectă condițiile de obiectivitate (este expres
prevăzut de lege, previzibil și determinabil) și rezonabilitate (nivelul s alariului mediu brut pe
economie constituie o opțiune justă și echilibrată ) impuse de principiul nediscriminării. De
asemenea, a constatat că măsura adoptată era proporțională cu situația care a determinat -o,
fiind rezultatul unui echilibru între scopul de clarat al Legii și mijloacele folosite în realizarea
lui, și era aplicată în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. De
altfel, Curtea a precizat că soluția legislativă care instituie un anumit cuantum sau prag
valoric, apreciat ca rezonabil, corespunde unei opțiuni exclusive a legiuitorului, nefiind deci o
problemă de competența contenciosului constituțional1.
Prin Legea nr. 134/2014 pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009
privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice,
susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor -cadru cu Comisia Europeană și
Fondul Monetar Internațional publicată în Monitoul Oficial al României nr. 753 din
16.10.2014 a fost abrogat î n integralitate capitolul IV „Măsuri privind regimul cumulului

1 P. M. Ionea, P. V. Zoltan, op.cit., p. 110.

41
pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare”, cuprinzând
articolele 17 -26, din Legea nr. 329/2009, asftel că în prezent, dispozițiile sunt lipsite de
eficacit ate juridică deși trecuseră testul constituționalității sre deosebire de alte dispoziții
similare, din trecut.
Concluzionând, în prezent, magistrații pot în temeiul art. 83 alin. 2 din Legea nr.
303/2004 să cumuleze pensia de serviciu cu veniturile realiza te dintr -o activitate profesională,
indiferent de nivelul veniturilor respective.

CAPITOLUL III. ANALIZĂ PRACTICĂ JURISPRUDENȚIALĂ
REFERITOARE LA PROBLEME ÎN APLICAREA ȘI
INTERPRETAREA DISPOZIȚIILOR LEGALE INCIDENTE,
STABILIREA ȘI PLATA EFECTIVĂ A PENSIEI DE SERVICIU ÎN
CAZUL MAGISTRAȚILOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

I. LUCRĂRI CU CARACTER DE SPECIALITATE ȘI GENERAL
II. ARTICOLE DIN REVISTE DE SPECIALITATE
III. SURSE VIRTUALE Â
IV. SURSE LEGISLATIVE
V. DECIZII ALE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
VI. ALTE SURSE