UPGIMEIEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian [600194]

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 5

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………………………………. 6
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA CONSTRUCTIV -FUNCȚIONALĂ A PRINCIPALELOR TIPURI DE
RECIPIENTE ………………………………………………………………………………………………………………………………….. 7
1.1 GENERALITAȚI ………………………………………………………………………………………………………………………………… 7
1.2. CLASIFICĂRI ȘI DOMENII DE UTILIZARE …………………………………………………………………………………… 8
1.3. TIPURI PRINCIPALE DE RECIPIENTE VERTICALE. CONDIȚII TEHNOLOGICE DE
FUNCȚIONARE SI FUNCȚII TEHNOLOGICE ……………………………………………………………………………….. 10
1.4. SPRIJINIREA RECIPIENTELOR CILINDRICE VERTICALE …………………………………………………………. 12
CAPITOLUL 2. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ȘI PARAMETRII DE LUCRU A VASELOR
DE APĂ ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. 13
CAPITOLUL 3. CALCULUL MECANIC DE PROIECTARE (DIMENSIONARE , VERIFICARE), A
PRINCIPALELOR ELEMENTE COMPONENTE ALE RECIPIENTULUI DE APĂ ………………………………. 15
3.1. ALEGEREA MATERIALELOR ȘI A CARACTERISTICILOR ACES TORA …………………………………… 15
3.2. CALCULUL TENSIUNILOR ADMISIBILE ALE ÎMBINĂRILOR SUDATE ………………………………….. 17
3.3. STABILIREA DIMENSIUNILOR CONSTRUCTIVE ȘI DE GABARIT …………………………………………… 20
3.4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL PRINCIPALELOR ELEMENTE SUB ACȚIUNEA PRESIUNII . 22
3.4.1. Stabilirea presiunii de încercare hidraulică …………………………………………………………………………………………. 22
3.4.2. Dimensionarea mantalei și verificarea condițiilor de rezistență la încercarea de presiune hidraulică ………. 22
3.4.3. Dimensionarea fundurilor și verificarea condiți ilor de rezistență pentru încercarea de presiune hidraulică 23
3.4.4. Dimensionarea ștuțurilor racordurilor și verificarea condițiilor de rezistență pentru încercarea de presiune
hidraulică ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 26
3.4.5. Calculul de compensare a orificiilor folosind metoda A.S.M.E. ………………………………………………………….. 29
CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE PENTRU FLANȘA R1 ……………………………………. 36
CAPITOLUL 5. IMPACTUL COSTURILOR LUCRĂRILOR DE MENTENANȚĂ ASUPRA
COSTURILOR DE OPERARE ………………………………………………………………………………………………………… 37
5.1 NOȚIUNI GENERALE ……………………………………………………………………………………………………………………… 37
5.2 COSTURI DE PRODUCȚIE ……………………………………………………………………………………………………………… 37
5.3 COSTURI CU LUCRĂRILE DE MENTENANȚĂ …………………………………………………………………………….. 39
5.4 COSTURI DE O PERARE …………………………………………………………………………………………………………………. 40
5.5 PIERDERI …………………………………………………………………………………………………………………………………………. 41
5.6 ANALIZA ECONOMIC Ă …………………………………………………………………………………………………………………. 41
CAPITOLUL 6. NORME CU PRIVIRE LA SĂNĂTATEA SI SIGURANTA OCUPATIONALA ………. 44
6.1. GENERALITĂȚI ……………………………………………………………………………………………………………………………… 44
6.1.1. Instruire a personalului ………………………………………………………………………………………………………………………. 44
6.1.2 Echipament individual de protecție …………………………………………………………………………………………………….. 44
6.1.3. Organizarea locului de muncă …………………………………………………………………………………………………………… 45
6.1.4. Microclima la locurile de muncă ……………………………………………………………………………………………………….. 45
6.1.5. Instalații electrice ……………………………………………………………………………………………………………………………… 45
6.1.6. Depozitarea și transportul materiilor prime ………………………………………………………………………………………… 46
6.2. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ÎN CAZUL MAȘINILOR – UNELTE …………………… 47
6.2.1. Aspecte generale ………………………………………………………………………………………………………………………………. 47
6.2.2. Norme de tehnica securității muncii în cazul mașinilor -unelte de strunjit …………………………………………….. 48
6.3. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ÎN CAZUL MAȘINILOR -UNELTE DE
RECTIFICAT …………………………………………………………………………………………………………………………………… 48
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………………………….. 50
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………………….. 51
BORDEROU DE DESENE ………………………………………………………………………………………………………. 52

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 6

INTRODUCERE

Una din cerințele majore ale industriei constructoare de mașini și utilaje constă în
proiectarea și dimensionarea rațională a semifabricatelor și pieselor corespunzătoare cerințelor
constructive funcționale, precum și în proiectarea corectă a proceselor tehnologice de prelucrare a
pieselor.
Deosebit de important este și prețul de cost al piesei finite, preț care se dorește evident cât se
poate de mic. Materiile prime, materialele, semifabricatele alese, întreg procesul tehnologic luat în
ansamblu, î și pun amprenta asupra prețului de cost, preț care trebuie să aibă o justificare economică.
Pentru a obține un preț de cost optim din punct de vedere economi c, lucru care nu trebuie să
afecteze în nici un fel condițiile funcționale, constructive, t ehnice pe care trebuie să le î ndeplinească
piesa finită, trebuie îndeplinite câteva condiții esențiale, precum:
 realizarea unor economii însemnate de materiale prin alegerea unor semifabricate ieftine,
cu formă pe cât posibil apropiată de cea a produsului finit;
 planificarea judicioasă a consumatorilor de energie și materiale, deziderate ce au implicații
serioase în asigurarea ritmicității fabricației și în micșorarea costului.
Trebuie să se aibă în vedere și alții factori ce influențează costul, cum ar fi: calificarea
personalului, mașinile și utilajele pe care se prelucrează piesele, sculele dispozitivele și
verificatoarele folosite, metodele de calcul și control.
Tehnologia de fabricație a utilajului petrolier este determinată de caracterul producției și de
particularitățile constructive și de exploatare ale acestuia, dintre care o subliniem pe cea mai
importantă și anume: condiții severe de solicitare la oboseală, u zură și eroziune în medii corozive,
în medii acide cu hidrogen sulfurat și în condiții climatice severe, impunând performanțe la limita superioară a posibilităților tehnice actuale.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 7

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA CONSTRUCTIV-FUNCȚIONALĂ A
PRINCIPALELOR TIPURI DE RECIPIENTE

1.1 GENERALITAȚI

În conformitate cu normativele românești în vigoare, prin ”recipient sub presiune” se
înțelege orice înveliș metalic care poate conține un fluid la o presiune mai mare decât presi unea
atmosferică, în condiții sigure de rezistență și etanșeitate.
Prin „recipiente stabile” se înțeleg recipientele instalate pe fundații sau alte reazeme fixe.
„Recipientul” este limitat la primele îmbinări cu conductele de legătură realizate prin sudură, prin
flanșe sau prin filet.
Dintre acestea, recipientel e cilindrice verticale ( RCV ) sunt folosite într -o măsură apreciabilă
în industriile chimică, petrolieră și petrochimică, ca și în alte ramuri ale economiei naționale.
Acestea pot fi folosite ca recipiente: .
 cu funcții nominali zate în procesul tehnologic de prelucrare cum ar fi : separatoare, vase
de reflux, vase tampon, etc;
 cu funcții de depozitare în timpul procesului tehnologic sau la finele acestuia, în vederea
livrării produselor;
 cu destinație speci ală, dintre care se pot enumera: desalinatoare, reactoare, etc;
Cu toate că, la o aceeași capacitate națională, recipientele cilindrice verticale ( RCV ) sunt
mai grele decât cele sferice ( teoretic cu 33%, practic cu 20…25%), sau alte tipuri de recipiente,
totuși, ele sunt prefera te în multe alternative industrial -tehnologice, datorită urmă toarelor avantaje:
 au forma constructivă simplă;
 pot fi fabricate în serie în uzine specializate;
 se pot transporta gata montate la locul de amplasare;
 au cost de fabricație scăzut;
 se instalează ușor, la locația respectivă;
Ca principale dezavantaje ale RCV , se pot menționa:
 necesitatea inst alării unor reazeme (suporturi ) speciale;
 capacitatea de depozitare este relativ mică față de suprafața relativ mare a platformei de
montaj și de deservire;
 se calibrează cu dificultate, deoarece secțiunea transversală a spațiului tehnologic este
variabilă cu înălțimea.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 8

 În proiectare, construcția și montare a RCV , este necesar a se tine seama de următorii
factori și cerințe:
a) Să fie satisfăcute condițiile de l ucru și cele climatice impuse, adică:
 să nu fie inflamabile sau combustibile;
 să fie impermeabile și etanșe în raport cu mediul de lucru ( produsul vehiculat sau
depozitat) , să fie durabile și puțin sau deloc sensibile la acțiunea dinamică, electrochimică ș i
mecanică a mediului de lucru;
 să permită curățarea ușoară a depunerilor, precipitărilor și a decantărilor;
 să asigure o deplina securitate a mediului de lucru;
 să fie economice în exploata re și ușor de deservit, suprave gheat, controlat, etc.;
 să fie pr evăzute cu echipamentul necesar corespunzător exploatării și asigurării reviziilor,
normelor de securiate a muncii și normelor de prevenire și stingere a incendiilor ( P.S.I.);
b) Să fie satisfăcute caracteristicile constructive, adică:
 capacitate de depozi tare optimă ;
 dimensiuni tipizate ale recipientelor propriu -zise și elementelor componente;
 dimensiuni principale (diametru , lungime ) optime;
 utilizare la maxim și în mod efectiv a caracteristicilor mecanice ale materialelor de
construcție, far ă a diminua c apacitatea portantă a recipientului;
c) Să fie asigurați la un nivel optim, indicatorii tehnico -economici de proiectare, construcție,
montare, exploatare și întreținere a recip ientului, dintre care se enumeră :
 costul (total sau relativ ) al recipientului propriu- zis;
 costul pă rților anexe, necesare prevenirii incendiilor, instalaț iilor de golire rapidă , de
aburire, etc.;
 consumul de metal;
 costul montajului și al exploatării.

1.2. CLASIFICĂRI ȘI DOMENII DE UTILIZARE

Se pot adopta diferite criterii pe baza cărora să se realizeze o serie de clasificări a RCV
Bunăoară, în STAS 6464- 72 se fa ce o clasificare (o codificare) a recipientelor cilindrice pe
baza următoarelor criterii:
 poziția de instalare (orizontale, verticale);
 forma constructivă (forma fundurilor );
 amenajăr ile interioare sau exterioare (încălzire, răcire, amestecare).

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 9

Se mai pot enumera și următoarele criterii de clasificare a RCV, care pot fi luate în
considerație:
a) funcția tehnologică (destinația ) pentru care au fost construite;
b) amplasarea recipientului fată de suprafața solului;
c) forma constructivă a fundurilor (capacelor );
d) tipul amenajărilor interioare și exterioare;
e) natura materialelor care intră în construcția recipientului;
f) tipul suporturilor (reazeme lor) pentru rezemarea (susține rea) recipientului;
g) capacitatea;
h) presiunea maximă admisibilă și temperatura corespunzătoare;
i) grupa de inflamabilitate.
Evident, lista se poate continua prin adoptarea de elemente noi care pot fi luate în
considerație.
În baza criteriului (a ), rezultă :
a.1. Recipiente cu funcții tehnologice de proces
Din această categorie fac parte: vasele de alimentare, vasele tampon, decantoarele de NaOH
sau a altor substanțe, separatoare de înaltă sau joasă presiune, s eparatoare de gaze sau picături,
separatoare de abur, vasele de uscare a benzinei, vasele pentru gaze combustibile, separatoarele de
lichid de faclă , vasele de colectare a condens ului, vasele de reacție, bazele de distilare, etc..
a.2. Recipiente cu funcț ii speciale
În aceasta categorie se pot î ncadra, reactoarele verticale, vasele de reacție, etc..
Conform celui de -al doilea criteriu (b), se întâlnesc următoarele recipiente:
b.1. montate la înălți me, pe platforme sau pe stâlpi (suporturi) înalți (înalte );
b.2. montate la nivelul solului (pe suporturi de suprafață );
Dacă se ia în consideraț ie forma fundurilor (capacelor ) – criteriul c -, atunci se pot distinge
recipiente cu funduri (capace):
c.1. plate;
c.2. semisferice;
c.3. elipsoidale;
c.4. conice;
c.5. mixte ( un fund de un fel, celă lalt de alt fel) .
Amenajările interioare și/sau exterioare – criteriul d -, întâ lnite în construcția recipientelor în
discuție, includ:
d.1. sisteme de încălzir e sau de răcire exterioară și/sau interioară (uneori chiar cu fas cicul
tubular având c ap mobil sau țevi în forma de U );

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 10

d.2. dispozitive de amestecare;
d.3. amenajări interioare ( drepte, cu coturi, distribuitoare, etc. );
d.4. spărgătoare de vârtej cu sau fă ră placa deflectoare;
d.5. șicane longitudinale sau plă ci deflectoare la racordurile de intrare;
d.6. domuri de decantare;
d.7. paturile cu umplutură de sarmă , pentru separarea și col ectarea picăturilor (demistere );
RCV pot fi construite – în baza criteiului e – din materiale ca :
e.1. metalice feroase ( fonte, oț eluri carb on, oț eluri aliate sau bimetale );
e.2. metalice neferoase (aluminiu, cupru, etc.);
e.3. nemetalice ( materiale plastice simple sau comp ozite, materiale ceramice, etc. ).
Potrivit criteriului capacității tehnologice, RCV se pot grupa în recipiente de:
 mică capacitate;
 medie capacitate;
 mare capacitate.
Limitele trecerii de la o grupă la alta, sunt destul de labile și sunt dependente de: destinația
recipientului, procesul tehnologic, economicitatea construcției, spațiul disponibil pentru amplasare,
etc..
În funcție de mediul de lucru al recipientului, o clasificare se poate face pe baza criteriului
grupei d e inflamabilitate (conform DIN ) privind mediul tehnologic respectiv.
Evident clasificarea și încadrarea RCV în una sau alta din grupele criteriilor en umerate se
face în funcție de destinația recipientului, de cerințele tehnologice ce trebuie îndeplinite, etc.. De
asemenea, se pot imagina și alte criterii de clasificare, în funcție de alti factori care să fie luați în
considerație.

1.3. T IPURI PRINCIPAL E DE RECIPIENTE VERTICALE. CONDIȚ II
TEHNOLOGICE DE FUNCȚIONARE ȘI FUNCȚ II TEHNOLOGICE

În acest subcapitol vor fi reținute și prezentate doar tipurile de recipiente corespunzătoare
criteriului funcției tehnologice.
1. Recipiente cilindrice verticale cu funcții de proces
În industriile chimică, petrolieră și petrochimică , problema separării, fie a două faze lichide
imiscibile, fie a unei faze de vapori de o fază lichidă este permanentă, operația tehnologică
corespunzătoare realizându- se în recipiente cili ndrice verticale ( RCV ) sau în recipiente orizontale,
dimensiunile acestora se calculează pentru un timp de ședere suficient fi ecărei faze să fie minimă.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 11

a) Separatoare lichid -lichid
Separarea continuă a două lichide imiscibile se efectuează într -un ”vas f lorentin”, realizat
indust rial printr -un recipient cu două preaplinuri de evacuare. Alimentarea se face printr -o conductă
care deversează în jurul nivelului mediu al recipientului, deasupra interfeței. După separare, ca
urmare a traversăr ii vasului faza uș oară este evacuată prin preplinul superior, iar faza grea – prin
preaplinul inferior, legat de spațiul liber printr -o linie de echilibrare – pentru a se evita sifonarea.
Cele două lichide sunt culese, apoi, în acumulatoare.
Acest tip de vas este utilizat în următoarele situații:  înaintea coloanei de distilare- fracționare a amestecurilor miscibile (de exemplu apa-
furfurol); din conde nsarea vaporilor de vârf rezultă două faze lichid e, dintre care una este folosită ca
reflux și cea de -a doua este trimisă într -o a doua coloană, în scopul epuizăr ii sale;
 combustibili pentru motoarele cu reacție: sunt utilizate, de asemenea, separatoar e în
tratarea cu acid, folosită pentru decolorarea uleiurilor sau tratarea unor lichid- lichid pentru
decantarea gudroanelor acide;
 după tratarea cu sodă a produselor ușoare, casele de spălare cu apă a acestora aparțin
aceleiași categorii.
b) Separatoare lichid -vapori
Aceste aparate tehnologice au rolul de a:
 realiza separarea fazelor pe care le primește;
 îndepărta picăturile de lichid antrenate în fluxul de vapori;
 asigura rezerva de lichid necesară unui debit regulat, pentru buna funcționare a utilajelor
montate în aval.
2. Recipiente cilindrice verticale de proces cu funcții speciale
În această categorie se pot grupa o serie d e RCV cu diferite funcții în procesul tehnologic,
dintre care se enumeră:
a) Vasele de reacție (reactoarele)
Sunt folosite pentru dehidrogenarea catalitică, la fabricarea butadienei sau izoprenului . În
cazul în care este necesară protejarea mantalei metalice cu torcret sau cărămizi refractare, este
necesară asigurarea unei precizii ridicate a profilului transversal al recipientului (eventual
rigidizarea cu inele a secțiunii transversale atât în zona suporturilor cât și în câmpul dintre
suporturi).
b) Vasele de uscare a benzinei
Sunt folosite pentru îndepărtarea apei, utilizând pentru aceasta: sarea, clorura de calciu sau
site moleculare, cele m ai eficiente fiind cele din urmă. În acest scop benzina trece printr -un RCV ,
umplut cu unul din produsele indicate mai sus sau cu alte produse higroscopice.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 12

c) Vasele de alimentare a instalațiilor
Sunt folosite în scopul realizării de economii de energie prin montarea pompelor de
alimentare în cadrul instalațiilor și în parcul de rezervoare.
d) Vasele tampon
Se utilizează pentru a asigura rezerva de lichid sau de gaze în procesul tehnologic sau sunt
folosite ca depozite intermediare.
Recipientele cu funcție tehnologică de proces sau de depozitar e trebuie prevăzute cu
aparatură de supraveghere , măsurare și control pentru nivel, presiune, temperatură, etc. și cu sistem
de secu ritate ( supapă de si guranță, disc de explozie, etc.).

1.4. SPRIJINIREA RECIPIENTELOR CILINDRICE VERTICALE

Proiectarea RCV și, deci, evaluarea stărilor de tensiuni maxime, depinde – în mare măsură și
de modul de sprijinire al acestora.
Recipientele verticale se montează suspendate sau rezemate. Recipientele suspendate se
reazemă fie continuu pe un inel de rezemare, fie direct pe un număr determinat de suporturi laterale.
În mod obișnuit se utilizează 2…4 suporturi laterale (STAS 5455- 82). Pentru aparate foarte mari se
poate recurge și la 8 suporturi. Suportul este caracterizat de greutatea pe care o poate prelua. În cazul în care grosimea peretelui recipientului este rel ativ mică, pentru a evita pierderea locală a
stabilității corpului recipientului sau o stare de tensiuni nefavorabilă, între suport și peretele recipientului se interpune o placă de întărire, de grosime egală cu grosimea peretelui pe care se
aplică. Placa de întărire se execută din același material cu cel al recipientului pe care se sudează.
Suporturile laterale se execută din oțel carbon, oțel slab aliat sau, după caz, din oțel aliat.
Suporturile laterale (STAS 5455- 82) se clasifică în două tipuri și două variante, astfel:
 Tip I, suporturi laterale sudate direct pe recipient (fig.1a și fig.1b);
 Tip II, suporturi laterale sudate pe rec ipient prin intermediul unei plă ci de întărire (fig.2a și
fig.2b);
 varianta A, suporturi laterale executate prin ambutisare (fig.1a și fig.2a);
 varianta B, suporturi laterale executate din elemente sudate(fig.1b și fig.2b);

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 13

CAPITOLUL 2. CARACTERISTICILE CONSTRUCTIVE ȘI PARAMETRII
DE LUCRU A VASELOR DE APĂ

Prin te ma de proiect se cere p roiectarea unui recipient de apă necesar la deservirea unui parc
de rezervoare GPL. Parcul este cons tituit în fapt din trei rezervoare cilindrice orizo ntale (au o
capacitate de 200 m3 fiecare):
V5, V6, V7, primele două folosite în scopul depozitării produsului, cel de -al treilea, fiind
vas de rezervă pentru eventualitatea producerii unor av arii și trei echipamente anexe (vas apa) V5A,
V6A și V7A necesare pentru evacuarea apei din cele 3 rezervoare.
Vasul proiectat (vas apa) este un recipient cilindric vertical sub presiune, în construcție
sudată din oț el carbon, prevăzut cu funduri elipsoidale și izolat pe partea inferioară. Pentru a nu
îngheța apa în recipient este prevăzut de asemenea cu încălzire electrică.
Caracteristicile și condițiile tehnice ale vasului de apă sunt prezentate în următoarele tabele.
Schema tehnologică a parcului este prezentată în figura 3.

Tabel 2.1 Caracteristicile și condițiile tehnice ale vasului de apa
Caracteristica funcțională U.M. Recipient
Presiunea De lucru
MPa 1,75
Maximă admisibilă
de lucru
(de calcul ) Int. 1,8
Ext. –
De
încercare
hidraulică în poz.oriz. 2,6
în poz. vert. –
Temperatura
admisibilă de lucru
(a peretelui metalic ) Maximă (de calcul ) °C + 50
Minimă °C -30
Fluid Denumirea – Propan /butan/apă
Temperatura maximă °C + 50
Temperatura minimă °C -30
Periculozitatea – Inflamabil ; Exploziv

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 14

Tabel 2 .2 Caracteristicile și condițiile tehnice ale vasului de ap ă
Caracterisitica constructivă U.M. Recipient
Diametrul interior mm 441
Lungimea între liniile de tanfentă mm 550
Capacitate m3 0,1
Adaos de coroziune mm 3
Masa recipi entului Gol Kg 175
În funcțiune Kg 240
La încercare hidraulică Kg 280
Izolație termică (grosime ) mm 50 (numai pe parte a
inferioară incalzită electric)
Poziția recipientului – Vertical
Modul de rezemare – 4 suporti laterali
Control nedistructiv % 100
Coeficientul de rezistență al îmbinărilor su date
(cap la cap longitudinale ) – 1

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 15

CAPITOLUL 3. CALCULUL MECANIC DE PROIECTARE
(DIMENSIONARE , VERIFICARE) , A PRINCIPALELOR ELEMENTE
COMPONENTE ALE RECIPIENT ULUI DE APĂ

3.1. ALEGEREA MATERIALELOR ȘI A CARACTERISTICILOR
ACESTORA

Materialul necesar mantalei recipientului trebuie să reziste până la – 50o C, în condiții de
presiune ridicată, să p rezinte caracteristici bune la sudare, la îndoire, înalte caracteristici la tracțiune
și curgere, carbon echivalent garantat.
Deoarece recipientul ce urmează a fi proiectat este destinat propanului lichefiat la
temperaturi scăzute, se vor alege oțel uri conform SR EN (Standard Româ n Euronorm), pentru
realizarea virolelor mantalei, a fundurilor și a flanșelor recipient ului.
Materialele se vor alege în funcție de mediul tehnologic și temperatura de calcul. În aceste
condiții se aleg oțeluri slab aliate de uz general destinate pentru temperaturi ambiante și scăzute.
Pentru temperatura minimă a pere telui metalic în manta și țevi de + 20o C, se aleg oțelurile:
 pentru virole : P355NL2, conform SR EN 10028- 3;
 pentru funduri : P355NL2, conform SR EN 10028- 3;
 pentru ștuțuri : P355NL2, conform SR EN 10016- 3;
 pentru forjate : P355NH, conform SR EN 10222- 4;
 pentru șuruburi : 42CrMo4, conform SR EN 10269;
Materialele alese au următoarele caracteristici mecanice și elastice:
a) Oțelul P355NL2 conform SR EN 10028- 3:
 Rezistența la rupere, R m, a materialului la temperatura de + 20 oC: Rm = 490 N/mm2;
 Limita de curgere, R p0,2, a materialului la temperatura de: t = + 20 oC: Rp0,2 = 355 N/mm2;
 Modulul de elasticitate longitudinal, E, este: E =2,1· 105 N/mm2;
 Alungi rea la tracțiune, A 5, este: A 5 = 22%;
 Reziliența materialului, KCU , este: KCU = 69 J/cm2;
 Energia de rupere, KV, este: KV = 27 J;
 Durita tea materialului, HB, este: HB = 145.
b) Oțelul P355NL2 conform SR EN 10016- 3, pentru ștuțuri:
 Rezistența la rupere, R m, a m aterialului la temperatura de + 20 oC: Rm = 490 N/mm2;
 Limita de curgere, R p0,2, a materialului la temperatura de : t=+ 20 °C : Rp0,2 = 355 N/mm2;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 16

 Modul ul de elasticitate longitudinal, E, este : E = 2,1⋅ 105 N/mm2;
 Alungirea la tracțiune , A5, este: A 5 = 21% ;
 Reziliența materialului, KCU , este: KCU = 60 J/cm2;
c) Oțelul 42CrMo4 conform SR EN 10269, pentru organe de asamblare:
 Rezistența la rupere, R m, a material ului la temperatura de + 20 °C : Rm = 780 N/mm2;
 Limita de curgere, R p0,2, a mat erialului la temperatura de : + 20 °C : Rp0,2 = 590 N/mm2;
t°C: Rp0,2 = 480 N/mm2;
 Modulul de elasticitate longitudinal, E, este: E = 2,1⋅ 105 N/mm2.
Compoziția materialului P355NL2 conform SR EN 10028- 3 este cea prezentată în tabelul
3.1:

Tabel 3 .1 Compoziția materialului P355NL2
Marca
oțelului Compoziția chimică , %
C
max Mn Si P
max S
max Alte
elemente
P355NL2 0,18 1,10…1,70 0,5 0,02 0,01 V = max.
0,05

Compoziția chimică a materialului P355NL2 conform SR EN 10016- 3, este cea prezentat ă
în tabelul 3.2:

Tabel 3.2 Compoziția chimică a materialului P355NL2
Marca
oțelului Compoziția chimică , %
C
max Mn
min Si P
max S
max Alte
elemente
P355NL2 0,2 0,9 0,5 0,025 0,015 –

Compoziția chimică a materialului 42CrMo4 conform SR EN 10269, est e cea prezentată î n
tabelul 3.3.

Tabel 3.3 Compoziția chimică a materialului 42CrMo4
Marca
oțelului Compoziția chimică , %
C Mn Si Cr Ni Mo V P S As Ti
42CrMo4 0,45 0,90 0,37 1,20 0,30 0,30 0,30 0,035 0,035 0,050 0,02

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 17

3.2. CALCULUL TENSIUNILOR ADMISIBILE ALE ÎMBINĂRILOR
SUDATE

La calculul tensiunilor admisibile , ale îmbin ărilor sudate se aplică formula :
a sud,aσ⋅ϕ=σ ( 3.1)
unde :
ϕ este cifră de calitate sau coeficient de r ezistență al îmbinărilor sudate :
o 4 3 2 1 kkkk ϕ⋅⋅⋅⋅=ϕ ( 3.2)
 k1 – este coeficient ce ține seama de sudabi litatea materialului de bază , k 1 = 1, conform [ 3]
tabelul 4.20, pagina 144;
 k2 – este coeficient de corecție care ține seama de tratamentul ter mic de detensionare post
sudură , k2 = 1, conform [ 3 ] tabelul 4.20, pagina 144;
 k3-este coeficient de corecție, ce ține seama de examinarea defectoscopică nedistrucivă
prin gamagrafiere, k 3 = 1, conform [ 3] tabelul 4.20, pagina 144;
 k4-este coeficient de corecție depinzân d de examinarea aspectului și încercările mecanice
specifice îmbinărilor prin sudură, încercarea mecanică și examinarea aspectului sunt complete și se
execută în totalitate, k4 = 1, conform [ 3] tabelul 4.20, pagina 144;
 ϕo – coeficient de rezist ență al îmbinărilor prin sudură , fiind influențat de: tipul sudurii
(cap la cap, suprapuse, de colț) ; modul de prelucrare a marginilor; procedeul de sudare adoptat . Se
execută o sudură cap la cap în X (sudare pe ambele părți ), execuți e automată sub strat de flux, ϕo =
1, conform [ 2] tabelul 4.19, pagina 143;
Pentru P355NL2 conform SR EN 10028- 3, pentru mantaua și fundurile recipient ului,
conținutul elementelor de aliere și conținutul de carbon sunt următoarele :
%20,0 %18,0 %%60,1%50,0%10,1 % % % %
==+=+++
CNi Si Cr Mn
Conform [ 3], tabelul 4.18, pagina 142, oțelul se încadrează în grupa Ia de sudabilitate.
Calculul rezistențelor admisibile se va face astfel :
 la + 20 °C :


σσ=σ
c20
c
r20
r 20
ac;cmin ; ( 3.3)
 la t °C : 


σσ=σ
ct
c
r20
r t
ac;cmin ; ( 3.4)
unde :

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 18

 cc, cr – coeficienți globali de siguranță ;
 cc = 2,4, este coeficient de siguranță față de rezi stența la rupere a materialului ;
 cr = 1,5, este coeficient de siguranță față de limita tehnică de curgere.
Pentru materialul P355NL2 din care se confecționează mantaua și fundurile recipient ului,
valorile tensiunilor admisibile sunt următoarele :
 la + 20 °C :



σσ=σ
c20
c
r20
r 20
ac;cmin (3.5)
( )
2 202 20
N/mm 16,204N/mm 16,204 66,236 ; 16,204 min5,1355;4,2490min
== =

=
aa
σσ

 la t °C :



σσ=σ
ct
c
r20
r t
ac;cmin (3.6)
( )
22
N/mm 16,204N/mm 16,204 28,662 ; 16,204 min5,1343;4,2490min
== =

=
t
at
a
σσ

Pentru P355NL2, conform SR EN 10028- 3, pentru stuț urile recipientului conținutul
elementelor de aliere și conțin utul de carbon sunt următoarele :
%20,0 %18,0 %%40,1%50,0%9,0 % % % %
==+=+++
CNi Si Cr Mn
Conform [ 3], tabelul 4.18, pagina 142, oțelul se încadrează în grupa Ia de sudabilitate.
Calculul rezistențelor admisibile se va face astfel :
 la + 20 °C :


σσ=σ
c20
c
r20
r 20
ac;cmin ; ( 3.3)
 la t °C : 


σσ=σ
ct
c
r20
r t
ac;cmin ; (3.4)
unde :
 cc, cr – coeficienți globali de siguranță ;
 cc = 2,4, este coeficient de siguranță față de rezi stența la rupere a materialului ;
 cr = 1,5, este coeficient de siguranță față de limita tehnică de curgere.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 19

Pentru materialul P355NL2 din care se confecțio nează țevile recipientului valo rile
tensiuni lor admisibile sunt următoarele :
 la + 20 °C :



σσ=σ
c20
c
r20
r 20
ac;cmin (3.5)
( )
2 202 20
N/mm16,204N/mm 16,204 36,662 ; 04,162 min5,1355;4,2490min
== =

=
aa
σσ

 la t °C :



σσ=σ
ct
c
r20
r t
ac;cmin (3.6)
( )
22
N/mm 16,204N/mm 16,204 36,662 ; 16,204 min5,1355;4,2490min
== =

=
t
at
a
σσ
Pentru materialul 42CrMo4, din care sunt confecționate organele de asamblare, se
calculează rezistența admisibilă la temperatura ambian tă pentru organele de asamblare, ținându- se
cont de următoarele condiții :
Dacă raportul :
8,2 c adopta se 6,03,2 c adopta se 6,0
cs 2020cs 2020
==

rcrc
σσσσ

unde :
 ccs – este coeficientul de siguranță față de limita tehnică de curgere a șurubul ui.
 la + 20 °C : 8,2 c 6,0 756,0780590
cs 20
r20
c=⇒ ==σσ
 la t °C : 8,2 c 6,0 615,0780480
cs 20
rt
c=⇒ ==σσ
Rezistențele admisibile la temperatura ambiantă și la temper atura de lucru sunt următoarele :

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 20

22
N/mm N/mm
714,2108,2590
c714,2108,2590
c
cst
c 20
ascs20
c 20
as
==σ=σ==σ=σ

3.3. STABILIREA DIMENSIUNILOR CONSTRUCTIVE ȘI DE GABARIT

Dimensiunile constructive și de gabarit sunt prezentate în figura 3.1.
V = 0,1 m3
D = 0,457 m
H = 0,114 m

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 21

Fig.3.1 Dimensiuni constructive și de gabarit
unde :
 V – este volumul recipientului ;
 D – este diametrul recipientului ;
 H – lungimea părți i cilindrice a fundului recipient ului;
 L – este partea cilindrica a recipient ului.
calote cil V2 VV ⋅+= (3.12)
3RH 224LDV2 2⋅⋅π⋅⋅+⋅⋅π= (3.13)
22
D4
3RH 4V L⋅π⋅

 ⋅⋅π⋅−= (3.14)
m 55,0 m 547,0m 547,0457,04
32285,0 114,0 41.022
= ==⋅⋅


 ⋅⋅⋅−=
LLππ

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 22

3.4. CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL PRINCIPALELOR ELEMENTE SUB
ACȚIUNEA PRESIUNII

3.4.1. Stabilirea presiunii de încercare hidraulică

Orice recipient care se exploatează sub presiun e, după execuția lui în uzină , se impune
încercarea de presiune hidraulică (I.P.H.) , realizată la temperatura de + 20 °C.
Presiunea de încercare hidraulică se calculează conform SR EN 13445- 3 cu formula :
t
aa
c h p pσσ20
43,1⋅⋅= (3.15)
unde :
 pc – este presiunea de calcul , pc = 1,8 MPa;

1 ; min
fundt
a20
a
mantat
a20
a
t
a20
a=








σσ




σσ=



σσ
( 3.16)
Valoarea presiunii de încer care hidraulică este următoarea:
t
aa
c h p pσσ20
43,1⋅⋅=
MPa 6,2 pMPa 57,218,143,1
h==⋅⋅=hp

3.4.2. Dimen sionarea mantalei și verificare a condițiilor de rezistență la încercarea de presiune
hidraulică

Grosimea peretelui ma ntalei se calculează cu relația:
1 12r
ct
ac
EN cc
pDps s ++



−⋅⋅⋅=
σϕ (3.17)
unde :
 D – este diametrul recipient, D = 441 mm ;
 c1 – este adaos ul de grosime pentru coroziune, c 1 = 3 mm ;
 cr1 – este adaosul de grosime ce ține cont de abaterea negativă de la grosime a tablei ,
conform SR EN 10029- 99, cr1 = 0,40 mm .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 23

Grosimea teoretică a mantalei , sm, este:
1
c20
ac
m cp 2Dps +−σ⋅ϕ⋅⋅= (3.18)
mm 95,4mm 95,438,116,2041244180,1
==+−⋅⋅⋅=
mm
ss
Grosimea necesară a mantalei , sm,nec, este dată de relația:
1r m nec,m c s s+= (3.19)
mm 35,5mm 35,5 40,0 95,4
,,
==+=
necmnecm
ss

Conform SR EN 10029 -99, se adoptă o tablă din oțel pentru cazane și recipiente sub
presiune cu următoarele caracteristici :
 grosime a tablei din care este confecționată mantaua, s = 8 mm ;
 lățimea tablei din care este confecționat ă mantaua, l = 1411 mm.
Verficarea condițiilor de rezistență se fa ce conform următoarelor formule :
()20
at
a
1 mm h
t 9,0c s2Dpσ⋅ϕ⋅=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  (3.20)
( )
()1 m1 m h IPH
tmc s2c sD p
−⋅++⋅=σ (3.21)
()
()
2 22
N/mm 5,319 35519,0 N/mm 52,117N/mm 52,11738238 44160,2
=⋅⋅ ==−⋅++⋅=
IPH
tmIPH
tm
σσ

Deci condiția de rezistență în circumstanțele încercării de presiu ne hidraulica este îndeplinită
Se remarcă faptul că se folosește la verificare limita de curgere în locul rezistenței adm isibile
a materialului mantalei . Acest lucru se face deoarece p h > pc și deoarece timpul în care se desfășoară
încercarea la presiune hidraulică este mic și deci nu se atinge în toată secțiu nea peretelui limita de
curgere.

3.4.3. Dimensionarea fundurilor și verificarea condițiilor de rezistență pentru încercarea de
presiune hidraulică

Se folosește același material, P355NL2, și la conf ecționarea fundurilor recipient ului.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 24

Grosimea fundurilor elipsoidale se determină cu relația următoare, conform PED
2014/68/EU ș i SR EN 13 445-3.
2 1 1 r r ref EN c cc s s +++ (3.22)
unde :
 c1 – este adao sul de grosime pentru coroziune , c1 = 3 mm ;
 cr1 – este adaosul de grosime ce ține cont de abaterea negativă de la grosime a tablei din
care est e confecționat fundul recipient ului, conform SR EN 10029- 99, c r1 = 0,4 mm ;
 cr2 – este adaosul de grosime ce ține cont de subțierea tablei în zona centrală , în timpul
ambutisării, el se calculează cu formula :
10scnec,f
2r= (3.23)
Grosimea toretică a fundului rec ipient ului se calculează cu relația:
1 20
ac
fe c2Dps +σ⋅ϕ⋅⋅= (3.24)
mm95,4mm 95,438,119,2041244180,1
==+−⋅⋅⋅=
fefe
ss

Grosimea necesară a fundului rec ipient ului se calculează cu formula:
1r fe nec,f c s s+= (3.25)
mm 35,5mm 35,54,0 95,4
,,
==+=
necfnecf
ss

Grosimea fundului rec ipient ului se calculează cu formula:
2r nec,f f c ss+= (3.26)
mm 885,5mm 885,5 535,0 35,5
==+=
ff
ss
10scnec,f
2r= (3. 27)
mm 535,0mm 535,01035,5
22
===
rr
cc
Grosimea tablei din care se realizeză fundul r ecipient ului este, conform SR EN 10029- 99, s f
= 8 mm .
Se calculează desfășurata fundul ui recipient ului conform figurii 3.2.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 25

Fig. 3.2 Fundul recipientului

D25,0H⋅= (3.28)
mm 25,110 44125,0=⋅=H
Se adoptă h = 40 mm .
() h2 sD 211,1 Df desf ⋅++⋅= (3.29)
()
mm 10 624,04028 441 211,1
3⋅=⋅++⋅=
desfdesf
DD

Din SR EN 10029- 99 se adoptă dimensiunile tablei :
 lățimea tablei, l = 1500 mm ;
 grosimea tablei, s f = 8 mm .
Verificarea condițiilor de rezistență de încercare la presiune hidraulică se face conform
următoarelor formule :
()20
at
a
1 mm h IPH
tf 9,0c s2Dpσ⋅ϕ⋅=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  (3.20)
( )
()1 m1 f h IPH
tfc s2c sD p
−⋅++⋅=σ (3.21)
()
()
2 20 22
N/mm 5,319 35519,0 9,0 N/mm 52,117N/mm 52,11738238 4416,2
=⋅⋅=⋅⋅ ==−⋅++⋅=
cIPH
tfIPH
tf
σϕ σσ

Condiția a fost îndeplinită, deci dimensionarea funduril or recipient ului a fost bine făcută .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 26

3.4.4. Dimensionarea ștuțurilor racordurilor și verificarea condițiilor de rezistență pentru
încercarea de presiune hidraulică

Grosimea peretelui ștuțurilor racordurilor se calculează cu următoarea relație:
1 1 202r
c ae c
EN cc
pDps s ++



+⋅⋅⋅=
σϕ (3.17)
unde :
 De – este diametrul exterior al recipientului ;
 c1 – este adaos ul de grosime pentru coroziune, c 1 = 3 mm ;
 cr1 – este adaosul de grosime ce ține cont de abaterea nega tivă de la grosime a racordului ,
conform SR EN 10029- 99, se adoptă c r1 în funcț ie de diametrul racordului:
pentru D<219,1 mm abaterea este: max (12,5%; 0,4) mm
Formula finală a relației de calcul a gro simii peretelui ștuțurilor este :
ct
ai c
ENpDps s
+⋅⋅⋅=
σϕ2 (3.18)
a) Pentru racordurile R1, R3
 Diametrul nominal al racordurilor este Dn 40.
 Presiunea nom inală a racordurilor este Pn 40.
Conform SR EN 10216- 1 se adoptă diametrul interior și exterior al racordurilor: d i1 = di3 =
36 mm ; de1 = de3 = 48 mm .
1
c20
a1 c
R cp 2dps +−σ⋅ϕ⋅⋅= (3.30)
6mm 1,359mm 1,338,116,20412368,1
==+−⋅⋅⋅=
RR
ss
1r Rc s+=necR,s (3.31)
mm 91,3 smm 91,3 75,0 16,3 s
necR,necR,
==+=

Din SR EN 10216- 1, se adoptă grosimea tablei din care se confecționează racordul : sEN = 6
mm.
sR1 = sR3 =6 mm
Verificarea condițiilor de rezistență la încercarea de presiune hidraulică se face cu formulele:

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 27

()20
at
a
1 Rm h IPH
tc s2Dpσ⋅ϕ=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  (3.20)
( )
()1 R1 R e h IPH
tc s2c s d p
−⋅+−⋅=σ (3.21)
()
()
2 20 22
N/mm 5,319 35519,0 9,0 N/mm 5,19N/mm 5,1936236 4860,2
=⋅⋅=⋅⋅ ==−⋅+−⋅=
cIPH
tIPH
t
σϕ σσ

Condiția a fost îndeplinită deci dimensionarea rac ordurilor a fost bine realizată .
b) Pentru racordul R5
 Diametrul nominal al r acordului este Dn 100.
 Presiunea no minală a racordului este Pn 40.
Conform SR EN 10216 -1 se adoptă diametrul interior și exterior al racordului : di5 = 102
mm; d e5 = 114 mm .
1
c20
a1 c
R cp 2dps +−σ⋅ϕ⋅⋅= (3.30)
mm 45,3mm 45,338,116,204121028,1
==+−⋅⋅⋅=
RR
ss

1r Rc s+=necR,s (3.31)
mm 2,4 smm 2,4 75,0 45,3 s
necR,necR,
==+=
Din SR EN 10216- 1, se adoptă grosimea tablei din care se confecționează racordul : sEN = 6
mm.
sR4 = 6 mm
Verificarea condițiilor de rezistență la încercarea de presiune hidraulică se face cu formulele:
()20
at
a
1 Rm h IPH
tc s2Dpσ⋅ϕ=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  ( 3.20)
( )
()1 R1 R e h IPH
tc s2c s d p
−⋅+−⋅=σ ( 3.21)
()
()
2 20 22
N/mm 5,319 35519,0 9,0 N/mm 1,48N/mm 1,4836236 1146,2
=⋅⋅=⋅⋅ ==−⋅+−⋅=
cIPH
tIPH
t
σϕ σσ

Condiția a fost îndeplinită deci dimensionarea r acordului a fost bine realizată .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 28

c) Pentru racordurile R4a, R4b
 Dimetrul n ominal al racordului este Dn 25.
 Presiunea n ominală a racordului este Pn 40.
Conform SR EN 10216- 1 se adoptă diametrul interior și exterior al racordului : di4 = 23 mm ;
de4 = 34 mm .
1
c20
a1 c
R cp 2dps +−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.30)
mm 1,3mm 1,338,116,20412238,1
==+−⋅⋅⋅=
RR
ss
1r Rc s+=necR,s ( 3.31)
mm 73,3 smm 73,3 63,01,3 s
necR,necR,
==+=

Din SR EN 10216- 1, se adoptă grosimea tablei din care se confecționează racordul : sEN =
5,5mm .
sR4 = 5,5 mm
Verificarea condițiilor de rezistență la încercarea de presiune hidraulică se face cu formulele:
()20
at
a
1 mm h IPH
tc s2Dpσ⋅ϕ=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  ( 3.20)
( )
()1 m1 R e h IPH
tc s2c s d p
−⋅+−⋅=σ ( 3.21)
( )
()
2 20 22
N/mm 5,319 35519,0 9,0 N/mm 38,16N/mm 38,1635,5235,5 346,2
=⋅⋅=⋅⋅ ==−⋅+−⋅=
cIPH
tIPH
t
σϕ σσ

Condiția a fost îndeplinită deci , dimensionarea r acordului a fost bine realizată .
d) Pentru racordul R2
 Dimetrul nominal al racordului este Dn 50 .
 Presiunea nominală a racordului este Pn 40.
Conform SR EN 10216- 1 se adoptă diametrul int erior și exterior al racordului : di2 = 48 mm ;
de2 = 60 mm .
1
c20
a1 c
R cp 2dps +−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.30)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 29

mm 21,3mm 21,338,116,20412488,1
==+−⋅⋅⋅=
RR
ss
1r Rc s+=necR,s ( 3.31)
mm 96,3 smm 96,3 75,021,3 s
necR,necR,
==+=

Din SR EN 10216- 1, se adoptă grosimea tablei din care se confecționează racordul : sEN =
6mm .
sR4 = 6 mm
Verificarea condițiilor de rezistență la încercarea de presiune hidraulică se face cu formulele:
()20
at
a
1 mm h IPH
tc s2Dpσ⋅ϕ=σ⋅ϕ−⋅⋅=σ  ( 3.20)
( )
()1 m1 R e h IPH
tc s2c s d p
−⋅+−⋅=σ ( 3.21)
()
()
2 20 22
N/mm5,319 35519,0 9,0 N/mm 5,19N/mm 5,1936236 486,2
=⋅⋅=⋅⋅ ==−⋅+−⋅=
cIPH
tIPH
t
σϕ σσ

Condiția a fost îndeplini tă deci , dimensionarea r acordului a fost bine realizată .

3.4.5. C alculul de compensare a orificiilor folosind metoda A.S.M.E.

Folosind metoda A.S.M.E., calculul se face conform figurii 6.
a) Datele de calcul pentru racorduri le: R1 si R3, sunt următoarele :
 Diametru l nominal al racordului: Dn 40;
 Diametrul interior al racordurilor : di = 36 mm ;
 Diametrul exterior al racordurilor : de = 48 mm ;
 Grosimea peretelui racordului : sR = 6 mm ;
 Penetrația r acordului în interiorul vasului : h = 0 mm ;
 Diametrul interior al mantalei: D = 441 mm ;
 Grosimea nominală a peretelu i mantalei: s = 8 mm ;
 Diametrul inelului de consolidare : Di = 150 mm ;
 Grosimea de perete a inelului : si = 8 mm ;
 Adao sul de gr osime pentru coroziune : c1 = 3 mm ;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 30

 Presiune manometrică de calcul : pc = 1,8 MPa ;
Tens iunea admisibilă a materialului:
 mantalei : σtam = 204,16 N/mm2;

Fig. 3.3 Desen de asamblare racord -virola

 inelului : σtap = 204,16 N/mm2;
 racordului : σtaR = 204,16 N/mm2;
Grosimea de rezistență a peretelui mantalei se calculează cu formula:
ct
ac
rp 2Dps−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.32)
mm 95,1mm 95,18,116,204124418,1
==−⋅⋅⋅=
rr
ss
Grosimea de rezistență a peretelui raco rdului se calculează cu formula:
ct
aRi c R
rp 2dps−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.33)
mm 16,0mm 16,08,116.20412368,1
==−⋅⋅⋅=
R
rR
ss
Dacă racordul este confecționat din țeavă fără sudură
ϕ = 1.
Determinarea grosimii excedentare a mantalei și a racordului :
 pentru manta :
r 1 o scss −−= ( 3.34)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 31

mm 05,3mm 05,3 95,138
==−−=
oo
ss
 pentru racord:
R
r 1 RR
o sc s s −−= ( 3.35)
mm 84,2mm 84,2 16,036
==−−=
R
oR
o
ss
Determinarea dimensiunilo r dreptunghiului de compensare:

++++ =R
rR
o r oi
i s ss s2d;d maxL ( 3.36)

++++ = 16,0 84,2 95,105,3236;36 maxL
{}
mm 36Lmm 3662 ; 36 max
== =L
Lungimea racordului care pătr unde în interiorul vasului este : h = 0 mm
()() { }R
rR
o r o i s s5,2;s s5,2;hm h +⋅+⋅ = ( 3.37)
()() { }
mm 016,0 84,25,2 ; 95,105,35,2 ; 0 min
=+⋅ +⋅ =
ii
hh
()
() 
+⋅⋅++⋅=R
rR
oi r o
es s5,2s5,2 s s5,2min h ( 3.38)
()
()
mm 5,7 hmm 5,75,75,32min16,0 84,25,285,2 95,105,35,2
e==
=

+⋅⋅++⋅=eh
Calculul ariilor se fa ce conform următoarelor formule :
 Aria îndepărta tă prin practicarea orificiilor :
()r R i indep s s2 d A ⋅⋅+= ( 3.39)
()
22
mm 6,93mm 6,93 95,162 36
==⋅⋅+=
indepindep
AA

 Aria disponi bilă pentru compensare în manta :
[ ]o R i oR i
M ss dL ssdL A ⋅⋅−−⋅=⋅

+−⋅= 2 222 ( 3.40)
[ ]
22
mm 2,73mm 2,73 05,362 36 362
==⋅⋅−−⋅=
MM
AA

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 32

 Aria disponi bilă pentru compesare în racord:
()()()()1 R 1 iR
rR
o r oR
o e R c2 s c h2 s s ss2 sh2 A ⋅−⋅+⋅++⋅+⋅+⋅⋅=
()()()32632 16,0 84,295,105,32 84,25,72 ⋅−⋅⋅++ +⋅+⋅⋅=RA
2mm 6,72 39 306,42 =++=RA
2mm 6,72=RA
 Aria disponibilă pentru compensare în inel :
() [ ]i R i i i s s2 d D A ⋅⋅+−= ( 3.41)
() [ ]
22
mm 816mm 816862 36 150
==⋅⋅+−=
ii
AA
Compensarea orificiului are loc dacă este îndeplinită următoarea condiție :
t
a indept
aR Rt
a it
a M A A A A σ⋅≥σ⋅+σ⋅+σ⋅ ( 3.42)
indep t
at
aR
R i M A A A A ≥σσ⋅++ ( 3.43)
6,9316,20416,2046,72 8162,73 ≥⋅++
2 2mm 6,93 mm 61,89 
Condiția este îndeplinită, deci compensarea s -a realizat , orificiul fiind compensat
corespunzător .
b) Datele de calcul pentru r acordul: R5, sunt următoarele:
 Diametrul nominal al racordului: Dn 100;
 Diametrul interior al racordului: d i = 102 mm ;
 Diametrul exterior al racordului: d e = 114 mm ;
 Grosimea peretelui racordului : sR = 6 mm ;
 Penetrația racordului în interiorul vasului : h = 0 mm ;
 Diametrul interior al fundului recipient : D = 441 mm ;
 Grosime a nominală a fundului recipient : s = 8 mm ;
 Diametrul inelului de consolidare : Di = 220 mm ;
 Grosimea de perete a inelului : si = 8 mm ;
 Adao sul de grosime pentru coroziune : c1 = 3 mm ;
 Presiune manometrică de calcul : pc = 1,80 MPa ;
Tens iunea admisibilă a materialului:
 mantalei : σtam = 204,16 N/mm2;

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 33

 inelului : σtap = 204,16 N/mm2;
 racordului : σtaR = 204,16 N/mm2;
Grosimea de rezistență a peretelui fundului recipient se calculează cu formula:
ct
ac
rp 2Dps−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.32)
mm 95,1mm 95,18,116,204124418,1
==−⋅⋅⋅=
rr
ss
Grosimea de rezistență a peretelui raco rdului se calculează cu formula :
ct
aRi c R
rp 2dps−σ⋅ϕ⋅⋅= ( 3.33)
mm 45,0mm 45,08,116,204121028,1
==−⋅⋅⋅=
R
rR
r
ss

Dacă racordul este confecționat din țeavă fără sudură
ϕ = 1.
Determinarea grosimii excedentare a fun dului recipient ului și a racordului :
 pentru fundul rerzervorului :
r 1 o scss −−= ( 3.34)
mm 05,3mm 05,3 95,138
==−−=
oo
ss
 pentru racord:
R
r 1 RR
o sc s s −−= ( 3.35)
mm 55,2mm 55,2 45,036
==−−=
R
oR
o
ss
Determ inarea dimensiunilor dreptunghiului de compensare:

++++ =R
rR
o r oi
i s ss s2d;d maxL ( 3.36)
{}
mm 201Lmm 102 05,63;102 max45,0 55,2 95,105,32102;102 max
== =
++++ =
LL
Lungimea racordului care pătr unde în interiorul vasului este :

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 34

h = 0 mm
()() { }R
rR
o r o i s s5,2;ss5,2;h min h +⋅+⋅ = ( 3.37)
()() { }
mm 045,0 55,25,2;95,105,35,2;0 min
=+⋅ +⋅ =
ii
hh
()
() 
+⋅⋅++⋅=R
rR
oi r o
es s5,2s5,2 s s5,2min h ( 3.38)
()
()
mm 5,7 hmm 5,75,75,32min45,0 55,25,285,2 95,105,35,2
e==
=

+⋅⋅++⋅=eh
Calculul ariilor se fa ce conform următoarelor formule :
 Aria îndepărta tă prin practicarea orificiilor :
()r R i indep s s2 d A ⋅⋅+= ( 3.39)
()
22
mm 3,222mm 3,222 95,162 102
==⋅⋅+=
indepindep
AA

 Aria disponibilă pentru compensare în fundul recipient :
[ ]o R i oR i
F ss2dL2 s2sdL2 A ⋅⋅−−⋅=⋅

+−⋅= ( 3.40)
[ ]
22
mm 5,274mm 5,274 05,362 102 1022
==⋅⋅−−⋅=
FF
AA
 Aria disponi bilă pentru compesare în racord:
()()()()1 R 1 iR
rR
o r oR
o e R c2 s c h2 s s ss2 sh2 A ⋅−⋅+⋅++⋅+⋅+⋅⋅=
()()()
22
mm 25,68mm 25,680 30 25,3832632 45,0 55,295,105,32 55,25,72
==++=⋅−⋅⋅++ +⋅+⋅⋅=
RRR
AAA
 Aria disponibilă pentru compensare în inel :
() [ ]i R i i i s s2 d D A ⋅⋅+−= ( 3.41)
() [ ]
22
mm 848mm 848862 102 220
==⋅⋅+−=
ii
AA
Compensarea orificiului are loc dacă este îndeplinită următoarea condiție :
t
a indept
aR Rt
a it
a F A A A A σ⋅≥σ⋅+σ⋅+σ⋅ ( 3.42)

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 35

indep t
at
aR
R i F A A A A ≥σσ⋅++ ( 3.43)
3,22216,20416,20425,68 8485,274 ≥⋅++
2 2mm 3,222 mm 190,751 
Condiția este îndeplinită, deci compensarea s -a realizat , orificiul fiind compensat
corespunzător .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 36

CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA DE FABRICAȚIE PENTRU FLANȘ A R1

Filmul tehnologic de realizare al flanș ei Dn40 Pn40 se realizează conform fiș elor de mai
jos:
Pentru strunjiri se folosește mașina unealtă SN 630 cu urmă toarele caracteristici tehnice:
 Diametrul maxim de strunjire deasupra patului: 630 mm;
 Distanța între vâ rfuri: 2000…3000 mm;
 Turaț ia arborelui principal: 12…1250 rot/min;
 Numărul treptelor de turaț ie: 28;
 Avansuri longitudinale: 0,05…3 mm/rot;
 Avansuri transversale: 0,02…2 mm/rot;
 Puterea motorului principal:18,5 kw;
 Randamentul strungului; 0,8.
Scula așchietoare este cuț it: 25×25 STAS 6377- 80/P10- 1.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 37

CAPITOLUL 5. IMPACTUL COSTURILOR LUCRĂRILOR DE
MENTENANȚĂ ASUPRA COSTURILOR DE OPERARE

5.1 NOȚ IUNI GENERALE

Mentenanța (franceză: maitenance; latină: manu tenere) reprezintă ansamblul tuturor
acțiunilor tehnice și organizatorice, care se efectuează în scopul menținerii (prin deservire,
supraveghere, revizie, intervenție, întreținere, reparare, recondiționare, re stabilire etc.) unui element
sau sistem în stare de a -și îndeplini funcția specificată, în condiții corespunzătoare de securitate
tehnică.
Lucrarile d e mentenanță au un rol esențial in planificarea și desfășurarea producț iei, fiind un
factor determinant al înde plinirii obiectivelor propuse, ținând cont că defectarea utilajelor conduce
în mod automat la întreruperea producț iei si inevitabil la pierderi f inanciare. O forma de mentenanță
este întreț inerea (curățire, lubrifiere, gresare, rev opsire, etc) care este efectuată de personalul de
exploatare și de aceea se mai numeș te mentenanță de exploatare .
Alte forme de mentenanță sunt:
 mente nanță accidentală sau corectivă;
 mentenanța preventivă;
 mentenanță ameliorativă.
Vasul pen tru decantarea apei din instalația de GPL este realizat din oțel P355NL2, un oț el
recom andat pentru vase sub presiune ș i adecvat pen tru utilizare la temperaturi scă zute, fiind unul
dintre cele mai populare oțeluri utilizate în industria petrolieră și petrochimică.
Mentenanța acestui va s presupune controlul anual al î mbinarilor sudate, un control hidraulic
al presiunii și verificarea robineților dupa demontarea lor ș i un control al grosimilor de perete (din
patru in patru ani) realizat cu aparate cu raze x.

5.2 COSTURI DE PRODUCȚ IE

Funcția de producție trebuie să asigure producerea bunurilor, executarea de lucrări sau
servicii la termenele prevăzute, în cantitățile cerute, la un cost de producție bine determinat, de o
anumită calitate, în condițiile optimizării resurselor, a asig urării dezvoltării și competitivității
firmei.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 38

Materiile prime și materialele care reprezintă intrări primare, cât și elementele componente
ale sistemului de producție prin care se asigură procesul de transformare sunt determinate de
destinația și structur a produsului finit și de complexitatea procesului tehnologic de prelucrare
În componenț a parcului de reze rvoare pentru stocarea GPL intră ș i vasul pentru decantarea
apei din gazul petrolier lichefiat, astfel că la proiectarea parcului trebuie să se țină cont si de acesta
astfel încat și acest vas să fie amplasat pe același tip de platformă din beton armat ca ș i vasele de
stocare. Astfel, costurile de producț ie tre buie să însumeze pe lânga prețul de achiziție al
recipientului și costurile cu pregă tirea locului de amplasare al vasului, a traseului de tubulatură
necesar producției si a punerii în funcțiune a instalaț iei.
O esti mare a costurilor tuturor operaț iilor este prezentată î n tabelul urmator:

Tabelul 5.1 Estima re costuri achiziție ș i instalare echipamente
Nr.
crt. Descriere articol Cost estimat
[lei]
1 Achiziț ie rezervor 42000
2 Achiziție pompă electrică 9800
3 Amenajare amplasament 4900
4 Telemetrie 12000
5 Instalație electrică 8200
6 Realizarea traseului de tubulatură 21000
7 Total costuri 60100
Ținând cont d e valoarea costurilor de producție și montaj și de durata de viată (10 ani) a
vasului de decantare valoarea de amortizare este:
CA
an=CT/D=60100/10=6010 [lei/an]=16,47 [lei/zi];
unde:
CA an-costul de amortizare pe un an;
CT-cost total;
D-durata de viată .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 39

Fig.5.1 Vas de apa – prezentare functionalitate

5.3 COSTURI CU LUCRĂRILE DE MENTENANȚĂ

Activitatea de mentenanță trebuie dezvoltată și administrată pentru a contribui la realizarea
celui mai bun rezultat global pe întreaga întreprindere. În cazul instalațiilor industriale de producție
această activitate se evaluează pe criterii de rentabilitate economică.
Dar nivelul mentenanței are o incidență și asupra defectărilor pe care le sufer ă instalația de
producție, care se traduc, după caz, prin alterarea produselor realizate și chiar întârzieri la livrarea
lor. Apar, ca urmare, pierderi financiare atribuite mentenanței, numite costuri indirecte de
mentenanță sau costuri de defectare. Acest e pierderi descresc odată cu creșterea nivelului

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 40

menten anței, din acest motiv, societațile tind catre creșterea nivelului mentenanței și astfel să
mareasca durata de viată a utilajului reducând astfel cotele de amortizare anuale a utilajului.
Intreruperea producției datorată defectărilor conduce la pierderi masive prin produsele
necon forme rezultate acest lucru putând fi minimizat tot prin creșterea nivelului mentenanț ei.
Evaluarea economică a mentenanței, ca oricare altă evaluare economică, impune, în prim ul
rând, să enumerăm activitățile și să estimăm costul acestora. Această evaluare se poate face în două
moduri: primul – printr -o optică bugetară, care este predictivă; al doilea – adunând costul prestațiilor
real efectuate. Se au în vedere atât costurile directe, cât și cele indirecte, ocazionate de activitățile de mentenanță.

Tabelul 5.2 Lucrari de mentenanță ș i costuri estimative
Nr.crt.
Denumirea operaț iei
Timpul
necesar
execută rii
[ore] Cost
manopera
[lei/ora] Cost
operaț ie
[lei]
1. Golirea instalaț iei 1.10 100 110
2. Purjarea apei din rezervor 0.10 100 10
3. Demontarea robinetelor 2.5 80 200
4. Demontarea mantalei de izolaț ie 4 80 320
5. Demontarea instalației de incă lzire 6 90 540
6. Blindarea intră rilor vasului 3 75 225
7. Conectarea conductei de abur industrial 0.20 75 15
8. Dămfuirea cu abur la temperaturi ridicate 24 100 2400
9. Deconectarea conductei de abur industrial 0.20 75 15
10. Curățarea îmbină rilor sudate 4 90 360
11. Controlul cu RX a îmbină rilor sudate 2 150 300
12. Executarea controlului de presiune hidraulică 8 150 1200
13. Suflarea cu aer a recipientului 0.20 100 20
14. Deblindarea intră rilor vasului 3 75 225
15. Montajul robinetelor 2.5 80 200
16. Revopsirea vasului 2.5 90 225
17. Montajul instalației de încă lzire 8 90 720
18. Montajul mantalei de izolare 6 80 480
19. Introducerea soluț iei de azot pentru inertizare 0.3 100 30
Total 7595

5.4 COSTURI DE OPERARE
Prin rolul să u funcț ional ș i specificul caracteristicilor productive, operarea vasului separator
(costuri cu energia, operatori si alte cheltuieli conexe), conduce la î mbunătățirea calității gazului
vehiculat cu 1200 lei/ora.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 41

Modul de funcționare al vasului constă î n următoarele faze: pătrunderea fluidului (GPL) se
produce prin racordul de intrare R1 al vasului, urmând ca apa existentă să se decanteze î n partea de
jos a vasului, fluidul GPL urmând sa iasă prin racordul R5 și de aici să ajungă î n rezervorul de
stocare. Prin racordul R2 se realizează egalizarea pres iunii între vasul de decantare ș i rezervorul de
stocare, pentru evitarea suprapresiunii. Verificarea nive lului apei din vas se realizează prin
indicatoarele m agnetice (R4a, R4b) amplasate la extremităț ile vasului, golirea apei realizâ ndu-se
prin robinetul amplasat la partea inferioara a vasului (R3).
Capacitatea de producție a unităț ii este de 60000 litri/ora la un preț de producție de 1.1 lei/l
in codițiile existenței apei în produs, urmând ca după trecerea lichidului prin vasul de decantare
calitatea prod usului rezultat creș te, astfel prețul urmând sa crească la 1.12 lei/l.

5.5 PIERDERI

Oprirea producț iei datorată efectuării operațiilor de mentenanță , conduc la pierderi ca
urmare a î ntreruperii producț iei, din acest motiv, perioa da de mentenanță se stabilește în funcț ie de
graficul livră rilor, de produse le finite contractate și/sau perioadelor cu vânzări minime. Astfel
devine imperativ necesar respectarea termenelor programate de efectuare a lucrărilor de mentenanță
care ar putea conduce la pierderi suplimentare nedorite.
Tinând cont de timpul necesar tuturor lucrărilor de mentenanță ale î ntregului parc de
rezervoare de circa 28 zile , pierderile estimate sunt:
P=(CP zi x Ore/zi x Pret/l) + CA zi=(60000 x 24 x1.12) + 16.46 =1612816.46 lei/zi;

5.6 ANALIZ A ECONOMICĂ

Prin rolul său funcț ional si a caracteristicilor productive, operarea vasului separator aduce o
plusvaloare a gazului vehiculat de 1200 lei/ora.
În cazul funcționării continue, fără întreruperi (programate sau accidentale), profitul estimat
ar fi de 9191988 lei .

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 42

Fig.5.2 Reprezentarea grafică a profitului cumulat la funcționare fără opriri

Dacă pe parcursul unui an intervin întreruperi accidental e datorate defectărilor , lucrărilor de
mentenanță planificate sau din alte cazuri , profitul estimat scade direct proporțional cu timpul
necesar repunerii în funcțiune a instalației , după cum se observă in graficul următor:

Fig.5.3 Evoluția costurilor în cazul opririlor multiple
110100100010000100000100000010000000
1
16
31
46
61
76
91
106121136
151
166
181
196211
226
241
256
271286
301
316
331
346
361Reprezentarea grafică a profitului la funcționare
continuă
Pierderi Profit Cumulat
110100100010000100000100000010000000
41 69 100 130 161 191 222 253 283 314 344EVOLUTIA COSTURILOR IN CAZUL OPRIRILOR MULTIPLE
Cost operare Costuri mentenanță Pierderi
Profit productie Profit Cumulat

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 43

Fig. 5.4
Graficul
evolu ției costur ilor pe perioada unui an

Fig.5.5 Evolutie profit cumulat
În cazul a două opriri programate și a unei opriri accidentale, prof itul cumulat ajunge la
5393001 lei. Comparând cele doua grafice (funcționare continuă și cu întreruperi) rezultă o
diferenta de profit de 3798997 lei, reprezent ând 41.32% din profitul societătii, astfel ca este necesar -30000-20000-100000100002000030000
0 50 100 150 200 250 300 350 400Graficul evolutiei costurilor pe perioada unui an
050100150200250300350400
-5000 1995000 3995000 5995000 7995000EVOLUTIE PROFIT
CUMULAT

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 44

ca procesul de mentenanță preventiva să se facă o singură dată în decursul unui an, iar procesul să
prevină toate defectările ce pot interveni în aceasta perioadă.

CAPITOLUL 6. NORME CU PRIVIRE LA S ĂNĂTATEA SI SIGURANTA
OCUPATIONALA

6.1. GENERALITĂȚI

Art. 6. Lucrătorii care efectuează acti vități de muncă legate de producerea materialelor
plastice trebuie să aibă pregătirea profesională corespunzătoare locului de muncă respectiv.
Art. 7. Selecția și repartizarea personalului pe locuri de muncă, din punctul de vedere al
stării de sănătate și al aptitudinilor, se realizează prin examen medical și psihologic conform
prevederilor el aborate de Ministerul Sănătății [10].

6.1.1. Instruirea personalului

Art. 8. Organizarea și desfășurarea activității de instruire a lucrătorilor în domeniul
securității muncii se realizează în conformitate cu prevederile n ormelor generale de protecție a
muncii.
Art. 9. Conducerea agenților economici va asigura că lucrătorii să fie informați
corespunzător asupra riscurilor existente în procesele de muncă și asupra măsurilor tehnice,
organizatorice și de autoprotecție pentru prevenirea acestora.
Art. 10.
(1)Este obligatoriu ca persoanele juridice și fizice, pe lângă prevederile prezentelor norme,
să elaboreze instrucțiuni proprii de securitate a muncii care cuprind măsuri valabile pentru condițiile
concrete de desfășurare a activităților.
(2)Este obligatoriu că instrucțiunile proprii de securitate a muncii să fie aduse la cunoștință
lucrătorilor.
Art. 11. Este obligatorie amplasarea indicatoarelor de securitate în toate zonele în care
persistă riscuri de accidente de muncă sau îmbolnăvire profesională [10].

6.1.2 Echipament individual de protecție

Art. 12. Dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecție și alegerea sortimentelor
se face în conformitate cu prevederile "Normativului- cadru de acordare și utilizare a echipamentului

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 45

individual de protecție" aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii și P rotecției Sociale
nr.225/21.07.1995, publicat în Moni torul Oficial nr.189/21.08.1995 [10].

6.1.3. Organizarea locului de muncă

Art. 13. Este obligatorie organizarea locului de muncă conform tehnologiei de lucru și
instrucțiunilor proprii de securitate a muncii.
Art. 14. Este obligatorie menținerea curățeniei la locul de muncă și transportarea
permanentă a deșeurilor de fabricație la locurile special amenajate.
Art. 15. Organizarea și desfășurarea activității de prevenire și stingere a incendiilor se
realizează conform prevederilor normelor PSI în vigoare.
Art. 16. Este interzisă păstrarea alimentelor și a hainelor sau servirea mesei în halele de
depozitare și fabricare a materialelor plastice.
Art. 17. Este obligatoriu că lucrătorii să mănânce numai în încăperi special amenajate în
acest scop [10].

6.1.4. Microclima la locurile de muncă

Art. 18. Este obligatoriu ca microclima la locurile de muncă să satisfacă parametrii
proiectați, respectând limitele admise prevăzute prin normele generale de protecție a muncii.
Art. 19. Conducerea agenților economici are responsabilitatea supravegherii și controlului
expunerii la noxele din mediul de muncă și adaptării măsurilor de prevenir e eficiente sub limitele
admise [10].

6.1.5. Instalaț ii electric e

Art. 25. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă, utilajele vor fi în construcție
închisă cu gradul de protecție de cel puțin IP 55, iar atunci când acestea sunt în construcție deschisă
se vor lua măsuri ca toate piesele aflate sub te nsiune să fie inaccesibile unei atingeri neintenționate.
Art. 26. La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere
directă se utilizează mijloace de protecție verificate conform normelor energetice.
Art. 27. La executarea operațiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere
indirectă toate echipamentele și instalațiile electrice trebuie să fie legate la pământ.
Art. 28. Toate părțile conducătoare ale instalațiilor electrice care nu fac parte din circuitele
curenților de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie conectate la instalațiile de
protecție prin legare la pământ [10].

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 46

6.1.6. Depozitarea și transportul materiilor prime

Art. 29. Este obligatoriu ca în activitatea de depozitare a materiilor prime care se folosesc în
fabricarea materialelor termo și hidroizolante să se respecte prevederile următoarelor acte
normative:
a)Norme generale de protecție a muncii.
b) Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și trans portul
produselor anorganice
c)Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea și transportul
produselor organice (exclusiv petrochimice)
d) Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare și cu
mijloace nemecanizate și depozitarea materialelor.
e)Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.
f)Norme specifice de securitate a muncii pentru exploatarea și întreținerea transportoarelor
cu bandă.
g) Prescripții tehnice ISCIR privind siguranta în funcționare a instalațiilor mecanice sub
presiune și instalațiile de ridicat.
Art. 30. Este interzisă depozitarea în același buncăr/rezervor a altor materii prime decât cea
etichetată.
Art. 31. Este obligatorie marcarea prin semne convenționale pentru pe ricol a tuturor
rezervoarelor, conductelor sau ambalajelor care conțin substanțe toxice, inflamabile sau explozive.
Art. 32. Este interzis accesul la locul de descărcare și de depozitare a materiilor prime
necesare fabricării materialelor plastice al perso anelor care nu au nici o atribuție legată de aceste
activități.
Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate națională care
cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfășurarea principalelor activități din economia
națională, în condiții de securitate a muncii.
Respectarea conținutului acestor prevederi nu absolvă agenții economici de răspundere
pentru prevederea și asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condițiilor
concrete de desfășura re a activității respective [10].

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 47

6.2. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ÎN CAZUL MAȘINILOR
– UNELTE

6.2.1. Aspecte generale

Norme le de tehnica securității muncii au în vedere atât protecția contra accidentelor cât și
reducerea efortului fizic depus de operator.
Mașinile -unelte sunt prevăzute din construcție cu dispozitive care realizează protecția
operatorului contra accidentelor, cât și cu elemente care realizează protecția contra suprasarcinilor.
Principalele surse de accidente a operatorilor mașinilor -unelte sunt: așchiile, particulele
abrazive, desprinderea unor piese în mișcare de rotație, electrocutarea.
Mașinile -unelte moderne lucrează cu viteze mari de așchiere și produc mari cantități de
așchii la temperaturi ridicate. Vitezele mari de așchiere, la turații ridicate ale semifabricatului
trebuie să conducă la utilizarea dispozitivelor de prindere și fixare sigure, rigide.
Pentru protecția operatorului se recoma ndă folosirea ecranelor transparente de protecție
confecționate din celuloid sau material plastic. Aceste ecrane permit supravegherea comodă a
spațiului de lucru. De asemenea, construcțiile moderne ale mașinilor -unelte prevăd pornirea
procesului de așchier e numai după ce ecranul de protecție se află în poziția închis.
Ecranele de protecție se aduc în poziția de lucru prin rabatare sau prin glisare pe sine sau
role.
Protecția operatorului împotriva prafului abraziv la mașini -unelte de rectificat, ascuțit și
polizoare se realizează cu instalațiile de absorție a particulelor abrazive extrem de fine.
Desprinderea pieselor din dispozitivele de prindere și fixare pot provoca accidente extrem de
grave. Acestea se pot produce în special la strunguri, unde se pot deș uruba universalele sau
platourile la schimbarea rapidă a sensului de rotație. La sistemele moderne se utilizează sisteme de
fixare care elimină deșurubarea acestor dispozitive.
Prevenirea desfacerii dispozitivului de strângere, pneumatic sau hidraulic, se obține prin
dotarea sistemului de strângere cu aparataj care funcționează automat la scăderea presiunii, nepermițând desfacerea bacurilor sau frânarea automată a mașinii -unelte.
În scopul evitării accidentelor prin electrocutare, mașinile -unelte trebuie să fie legate la
pământ. Pentru iluminatul loca l se utilizează tensiune redusă [10].

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 48

6.2.2. Norme de tehnica securităț ii muncii în cazul mașinilor -unelte de strunjit

În cazul mașinilor -unelte de strunjit se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
 îndepărtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
 operatorul va fi echipat în timpul procesului de așchiere cu ochelari de protecție, cu
mănuși de protecție;
 în cazul în care mașina- unealtă este dotată cu ecran de protecție, aceasta se va utiliza
pentru protecție în timpul procesului de așchiere;
 măsurarea pieselor prelucrate se va efectua numai după oprirea completă a mișcării de
rotație;
 operatorul va fi echipat cu o ținută adecvată de lucru;
 mașina -unealtă trebuie să fie prevăzută cu legarea la pământ;
 îndepărtarea așchiilor acumulate la terminarea schimbului de lucru se va efectua cu
instrumente speciale;
 se va evita formarea așchiilor lungi (de curgere) prin utilizarea sculelor așchietoare cu o
geometrie adecvată [10].

6.3. NORME DE TEHNICA SECURITĂȚII MUNCII ÎN CAZUL
MAȘINILOR-UNELTE DE RECTIFICAT

În cazul mașinilor -unelte de rectificat se prevăd:
 fixarea sigură a discului abraziv prin utilizarea unor șaibe de protecție;
 se va verifica echilibrarea discului abraziv;
 se va utiliza ecranul de protecție în timpul procesului de așchiere;
 instalația de evacuare a microașchiilor trebuie să funcționeze la parametrii proiectați.
 În cazul mașinilor -unelte de mortezat se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
 fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii -unelte pentru utilizarea dispozitivelor de
prindere și fixare adecvate;
 fixarea corespunzătoare a sculelor așchietoare pentru a evita desprinderea lor în timpul
așchierii;
 utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndepărtare a așchiilor etc.);

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 49

 operația de măsurare a piesei se va efectua numai după oprirea completă a mișcărilor
principale și de avans ale mașinii -unelte.
În cazul mașinilor -unelte de găurit se prevăd următoarele măsuri de protecție a muncii:
 fixarea sigură a semifabricatului pe masa mașinii -unelte pentru utilizarea dispozitivelor de
prindere și fixare adecvate;
 îndepă rtarea așchiilor se va realiza numai cu ajutorul cârligelor de îndepărtare a așchiilor;
 utilizarea lichidului de răcire -ungere în scopul măririi duratei de funcționare a sculei
așchietoare prin limitarea regimului termic;
 fixarea corespunzătoare a sculelor așchietoare (mandrină, con Morse) pentru a evita
desprinderea lor în timpul așchierii;
 utilizarea echipamentului de protecție de către operator (îmbrăcăminte adecvată, utilizarea
dispozitivelor de îndepărtare a așchiilor, etc.);

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 50

CONCLUZII
Tema proiectului de diploma o constituie „ Proiectarea unui recipient pen tru ap ă cu studiul
impactului opera țiilor de mentenanț ț asupra costurilor de operare „ .
În primul capitol se prezintă principalele tipuri de recipiente urmată de clasificari și domenii
de utilizare. De asemenea, tot in cadrul acestui capitol, s -a făcut o scurta prezentare a recipientelor
verticale si a condițiilor tehnologice de funcționare. Ținând cont de cele prezentate în cadrul acestui
capitolse poate spune că în industriile chimică, petrolieră și petrochimică, problema separă rii, fie a
doua faze lichide imiscibile, fie a unei faze de vapori de o fază lichidă este permanentă, operatia
tehnologică corespunzătoare realizându- se în recipiente cilindrice verticale ( RCV) sau î n recipiente
orizontale . Din acest sistem fac parte și vasele de decantare a apei tratate în acest proiect.
În capitolul 2 se prezintă caracteristicile constructive și parametrii de lucru a vaselor de apa,
precum și o scurta prezentare a vasului de decantare.
În capitol ul 3 s-a efectuat un calcul mecanic de proiectare (dimensionare, verificare ), a
principalelor elemente componente ale recipientului de apă și alegerea materialelor necesare
construcției recipientului mai sus menționat. Prin urmare, pent ru fabricare a vasului de apă trebuie
să se acorde o atenție deosebită proiectării tehnologiei de fabricație corecte, dimensionării mantalei
de protecție, a fundurilor vasului și verificare a condițiilor de rezistență la încercarea de presiune
hidraulică . Deasemenea, o aten ție sporită trebuie acordată calculului de compensare a orificiilor.
În capitolul 4 s -a prezentat filmul tehnologic de fabricație pe așezări pentru flanșa
racordului R1 DN 40 PN40 aferent vasului de apă , prezentând totodată și sculele necesare executarii
flanș ei.
În capit olul 5, ce constituie și tema specială a proiectului s -a prezentat un calcul economic al
impactului lucrărilor de mentenanță asupra costurilor de operare. Astfel s -a prezentat comparativ
impactul asupra profitului fără oprirea producției, cu o singură oprire și cu două sau mai multe
opriri programate sau accidentale pentru mentenanță a instalației. Astfel, s -a remarcat faptul că
fiecare zi de mentenanță are un impact financiar foarte mare asupra profitului, astfel, este de
preferat executarea lu crărilor de mentenanță la un nivel calitativ ridicat pentru a preîntampina
eventuale opriri accidentale a producției și executarea acesteia într -o singura perioadă în decursul
unui an.
În ultimul capitol se prezintă normele privind siguranța și securitatea ocupațională.

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 51

BIBLIOGRAFIE

1. D.D. Raseev, I.D. Oprean – ‘‘ Tehnologia fabricarii si repararii utilajului
tehnologic ‘‘ , Editura didactica si pedagogica , Bucurețti , 1983.
2. VASILE PALADE, IOAN I. STEFANESCU. – ’’ Recipente si aparate
tubulare‘‘ Editura Semne, Bucuresti
3. PAVEL A. – ‘‘ Elemente de inginerie mecanic ă " , Editura didactic ă ș i
pedagogic ă, Bucure țti, 1981
4. VOICU I. – ‘‘ Utilajul industriei chimice ți petrochimice ‘‘ vol. II , I.P.G.,
Ploie țti, 1986 .
5. TEODORESCU țt., PARTENIE țt. – ‘‘ Montarea utilajului industriei
chimice ți petrochimice ‘‘ , vol. II , I.P.G. , Ploie țti, 1982 .
6. IONESCU Ct. , CIUPARU D. , DUMITRA țCU Gh. – ‘‘ Poluarea ți
protec ția mediului în petrol ți petrochimie ‘‘ , Editura Briliant, Bucure țti,
1999 .
7. RAțEEV D. , ZECHERU Gh. – ‘‘ Tehno logia fabrica ției aparaturii –
instala țiilor statice – petrochimice ți de rafin țrii ‘‘ , Editura Tehnic ă,
Bucurețti , 1982 .
8. *** – ‘‘ Memorator tehnic pentru montaj T.M.U.C.B. ‘‘ , Editura Tehnic ă,
Bucurețti , 1978 .
9. CURS MANAGEMENTUL MENTENAN ȚEI

UPG/IME/IEDM – Proiect de diplomă Luca Titi Marian
Ploiesti 201 8 52

BORDEROU DE DESENE

 “Corp -piston” – format A3
 Fișe tehnologice pe așezări – format A1
 Planșă economică – format A0