SPECIALIZAREA :CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE [600163]

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS ” DIN GALA ȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA :CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
CONTABILITATEA
ACTIVITĂ ȚILOR DE COMERȚ
Coordonator știițific,
Conf.Dr.MihaiIuliana Oana
Absolvent: [anonimizat]
2016

3CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
CAPITOLUL 1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
1.1.Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 6
1.2.Aspecte teoretice privind contailitatea opera țiunilor de comerț ………………………….. ..9
1.2.1.Conceptul de comer ț………………………….. ………………………….. ………………………….. ..9
1.2.2.Clasificarea comer țului………………………….. ………………………….. ………………………… 9
1.3.Tendința de evoluție a comerțului cu amănuntul pe plan mondial ………………………….. 13
1.4.Practici, uzan țe și metode în domeniu ………………………….. ………………………….. …………15
1.4.1.Metode de eviden ță operativă și analitică a stocuril or de mărfuri ……………………… 19
1.4.2. Uzan țele comerciale internaționale ………………………….. ………………………….. ……..23
1.5. Reglementări contabile na ționale și internaționale ………………………….. …………………… 24
1.5.1 Particularită ți privind comerțul cu amănuntul al carbura nților…………………………. 28
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA FIRMEI ………………………….. ………………………….. …………30
2.1.Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 30
2.2. Obiectul de activitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..30
2.3.Structura organizatorică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .30
2.4. Structura capita lului social ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
2.5. Piețele de aprovizionare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .32
2.6. Piețele de desfacere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….33
2.7. Concurența………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
2.8. Resurse materiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………..34
2.9. Evolu ția principalilor indicatori ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVITĂ ȚII DE
COMERȚ LA SC. DODAN IMPEX SRL. ………………………….. ………………………….. …………..40
3.1. Organizarea activită ții financiar contabile în cadrul firmei ………………………….. ………..40
3.2. Documenta ția–fluxul documentelor financiar contabile ………………………….. ………….43
3.2.1.Documente specifice comer țului cu amănuntul ………………………….. ………………….. 45

43.3 Stabilirea pre țurilor la carbu ranți în România ………………………….. ………………………….. 52
3.4. Monografie contabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..53
CAPITOLUL 4. PROGRAM INFORMATIC ………………………….. ………………………….. ………62
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 69
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 70

5INTRODUCERE
Obiectivul acestei lucrări este de a prezenta problematica evidenței contabile a
stocurilor de carburan ți din România, atât din punct de vedere teoretic, cât și din punct de
vedere practic dar și de a prezenta principalii indicatori de gestiune.
Pe parcursul lucrării voi prezenta aspecte teoretice de evaluare și contabilizare a
stocului de mărfuri dar și cele mai întâlnite înregistrări contabile la firma din studiul de caz.
În prima parte din lucrare voi vorbi despre particularită ți privind gestiunea și
contabilitatea mărfurilor, voi defini stocurile de mărfuri, l e voi clasifica în func ție de mai
multe criterii, voi ilustra principalele modalită ți de comercializare a mărfurilor, și anume:
mărfuri în comer țul cu amănuntul sau en detail, mărfuri în comerțul cu ridicata sau en gros.
Tot în prima parte a lucrării voi v orbi despre principalele modalită ți de evaluare a stocurilor
de marfăși principiile care stau la baza evaluării.
În partea a doua a lucrării voi prezenta firma pe baza căreia am făcut studiul de caz și
anume SC DODAN IMPEX SRL. Voi prezenta istoricul soc ietății comerciale, care este
obiectul de activitate a lacesteia dar și care sunt principalii clien ți și furnizori. În acest capitol
se găsesc indicatorii economico -financiari: indicatori de lichiditate, indicatori de r isc. Pe baza
acestor indicatori se r ealizează analiza echilibrului financiar.
În capitolul trei voi prezenta principalele documente justificative care circulă prin
societate dar și înregistrările de achiziție și vânzare cu amănuntul pe care le realizează SC
DODAN IMPEX SRL, pe baza acestor d ocumente.
În capitolul patru voi face o scurtă prezentare a programului utilizat de societate, și
anume SAGA.
Pe tot parcursul lucrării mele voi consulta căr ți și lucrări de specialitate, legile în
vigoare dar și standardele internaționale de contabilitate .

6CAPITOLUL 1.
1.1.Scurt istoric
În contextul sau istoric, no țiunea de comerț s -a făcut remarcată în momentul în care
oamenii au început să comunice. La început oamenii se străduiau să ob țină singuri strictul
necesar, iar cu trecerea timpului odată cu dezvoltarea civil izației, nevoile oamenilor au crescut
și nu au mai putut fi realizate decât prin schimb. Aceste schimburi se realizau prin troc, care
înseamnă schimburile de produse între ele. Oamnenii cedau ceea ce aveau ei în excedent în
schimbul altor produse de care aveau nevoie. Pentru realizarea trocului era necesar ca
dorințele și trebuințele oamenilor să coincidă, iar produsele ce se supuneau trocului să fie
divizibile sau sa aibă o valoare egală. Schimbul s -a realizat mult mai u șor atunci când a apărut
moneda, iat trocul s -a divizat în două opera țiuni: cumpărarea și vânzarea.
În secolul al XI –lea s-a realizat o adevărată ”revolu ție comercială”, iar în cadrul
acesteia reprezentan ții unor schimburi diversificate între zone și domenii s -au confrunt at cu
susținătorii economiei închise, realizâdu -se importante centre de consum și producție. La
sfârșitul secolului al XI -lea începutul secolului al XII -lea în urma unor modificări din cadrul
colectivită ților,se separă burghezia comercială care, realizeaz ă beneficii mai u șor decît
meșteșugarii, se pot crea noi așezăminte comerciale.
În secolul al XII -lea au apărut ”practicile de comer ț” care sunt adevarate manuale de
comerț care menționau mărfurile, tarifele vamale, stipulau reguli, consiliau negustorii.
În secolul al XVI -lea datorită îmbuătă țirii mijloacelor de comunicații, crearea unor noi
modalități de aprovizionare, perfecționarea tehnicilor de realizare a produselor, apariția
manufacturilor si a produc ției la scară mare duc la cre șterea numărului de î ntreprinzători
comercial iși în acela și timp să apară specialiști noi în probleme comerciale cum ar fi:
bancherii și negustorii, care prin investiția acestora au condus la nașterea și dezvoltarea
revoluției industriale. În această etapă de expansiune a exi stat o perioadă mai grea care a
impiedicat dezvoltarea respectivă, referindu -se la revolu ția franceză din anul 1789, care prin
sistemul corporativ, a căutat să ia măsuri împotriva concuren ței.

7După această perioadă, definită prin puternice contradic ții dinsecolul al XIX -lea,
industrias-a dezvoltat rapid, trecând prin mai multe etape: criza din anii 1873 -1895,
restabilirea protec ționismul ui în anumite țări europene, sprijinirea liberalismului în Belgia,
Țările de Jos și Anglia care toate acestea au contrib uit la dezvoltarea comer țului. Pe lângă
acestea s-au adăugat perfec ționarea și dezoltarea continuă a căilor de transport și de comerț
care au favorizat atât distribu ția căt și producția.
În contextul dezvoltării economico -sociale, comerciantului i s -a atribuit în permanen ță
un rol important. Locul acestuia ca intermediar între consum și producție îl repartizează pe o
poziție specială în politica de dezvoltare a fiecărei societăți, bucurându -se de aten ția puterii
publiceși a întreprinzătorilor.
Preocuparea și efectele întreprinzătorilor și puterii publice, precum și gradul lor de
corelare au eviden țiat de-a lungul timpului anumite etape importante în dezvoltarea
comerțului.
Prima etapă: este constituită de dezvoltarea sa în cadrul ”economiei preindustriale1”
(Băeșu, 2010) . În acea perioadă, vânzarea produselor nu provoca probleme, deoarece
meșteșugarii produceau doar puține produse ceea ce făcea ca cererea să nu fie saturată.
Comerțul avea sarcina de a asigura în proximitate de t impși loc pentru locuitorii care căutau
respectivele produse.
Etapa a doua: are în vedere evolu ția comerțului în cadrul economiei de producție
care este generată de progresul ma șinismului, care spre deosebire de prima etapă care
producea la cerere, aceast a produce în serie și în avans. O astfel de producție se obliga a fi
vândută pe o piată greu de saturat, și în deosebi pe o piață foarte largă, fiind situată atât în
interiorul cât și în exteriorul frontierelor. În această etapă a dezvoltării economiei, co merțul
devine indisensabil și se dezvoltă puternic.
Etapa a treia: a început in anii 1950 și totodată este în plină dezvoltare în perioada
actuală. Aceasta are în vedere evolu ția comerțului într -o economie de consum. În această
etapă, produc ția de masă es te la apogeul său iar societatea sedezvoltă în cadr ul unei economii
de piață. Se modifică modul de abordare a piețelor, trecându -se de la conceptul de a vinde
ceea ce se fabrică la principiul potrivit căruia trebuie produs în permanent ță ceea ce se vinde.
Înt-o asemenea conjunctură, comer țului i se atribuie mai multe sarcini, adaugând produsului,
pe lângă proprietă țile sale intrinseci, servicii complexe, proximități de spațiu și timp, fiind
eșalonate pe întregul parcurs al actului de utilizare și cumpărare , precum și o însușire de
1Econimia comer țului-Conf. Univ. Dr. Camelia Băe șu, editura ”Universitea Stefan Cel Mare”, pagina 5

8condiții ambientale cu privire la realizarea actului de vânzare, care urmează să devină un
fenomen complex care generează satisfac ție în rândul consumatorilor.
De-a lungul timpului, activitatea de comer ț a suferit modificări subst anțiale,
transformându -seîn cadrul ultimei etape men ționată anterior –cea privind societatea de
consum dintr -o simplă intermediere, într -o activitate săvâr șită de utilități, care devine foarte
importantă atât pentru utilizatori cât și pentru producători.
Noțiunea de utilitate este prin caracterul său complex –folos, serviciu, util sau utilizabil,
care face parte din con ținutul activității de comerț, definindu -i atât locul cât și rolul acestuia în
cadrul unei economii, comer țul însemnând o fază intermedia ră neceară între func ția de
consumși cea de producție.
În societatea modernă, utilizatorii și producătorii sunt separați între ei. Cele mai
importante elemente comensurabile, care separă două categorii de parteneri, se enumeră:
necunoașterea reciprocă a m ijloacelor productive și financiare de care beneficiază, amplasarea
în spațiu și distanță și disproporțiile dintre cantitățile produse pentru o singură nevoie.
Dacă în primele etape de dezvoltare a unui comer ț modern, acesta era considerat drept
un ansabl u al opera țiunilor care se efectuează din momentul în care produsul, sub aspectul său
utilizabil intră în magazinul de desfacere al producătorului sau al ultimului transformator,
până în momentul în care consumatorul preia livrarea; ulterior, s -a trecut la o analiză mai
largă, comercializarea fiind considerată o punere a produsului la dispozi ția consumatorului
prin determinarea nevoilor reale ale acestuia și argumentarea noilor nevoi pe care
consumatorul poten țial nu le-a observat.
Cercetarea încercărilor d e conceptualizare și definire a conceptului activită ții de comerț
pune în eviden ță faptul potrivit căruia comerțul este un sector creator dar nu de bunuri
propriu-zise, ci de utilită ți, acesta fiind un reprezentant în serviciul producătorilor și al
utilizatorilor incluzând o parte importantă ce nu poate fi neglijată, a fluxului monetar din orice
țară. În plus, economiile moderne, prin crearea sistemului de pia ță care reprezintă o rețea reală
existentă de mari pie țe cu ridicata și compartimente de vânzare a anumitor forme existente în
orice economie capitalistă2, comerțului i se atribuie rolul instrumentului de reglare a
mecanismului de pia ță, organizând procesul confruntării dintre cerere și ofertă și asigurând
materializarea respectivelor confruntări în acte de vânzare -cumpărare, prin antrenarea a
numeroase mase de agen ți economici.
2Eonomia capitalistă –mai este denumită și economia de piată și este un tip de economie liberal. În cadrul
economiei de piată s -au format cele două mari modele: modelul neoclasic și modelul Keynesian.

91.2.Aspecte teoretice privind contailitatea opera țiunilor de comerț
1.2.1.Conceptul de comer ț
Comerțul se definește ca fiind o ramură principală a sectorului terțiar a economiei
naționale și reprezintă un ansa mblu de activită ți cu ajutorul cărora se asigură legături
permanente între producători și consmatori. Acesta se mai poate defini ca o reluare continuă a
activității de cumpărare și revânzare a mărfurilor, cu scopul obținerii de profit.
Actele de comer ț își pot lărgi sfera de activitate, incluzând pe lângă circulația mărfurilor
și prestarea unor game variate de servicii, complementare bunurilor furnizate, precum: servic ii
de cazare hotelieră, activit ăți turistice și alte prestă ri de servicii.
Noțiunea de comerț prezintă un conținut complex, precizând o funcție economică ce
constă în achizi ționarea dematerii prime sau produse cu scopul de a le revinde în acela și
stadiu fizic dar în condi țiifavorabile consumatorilor. Totodată, acest concept define ște
profesiunea unui corp de agen ți economici care acționează în interiorul pieței, asigurând
actele de schimb.
Sub cadrul juridic, no țiunea de comerț definește transferul titlurilor de proprietate
asupra materialelor sau serviciilor, p recumși al prestațiilor de servicii obținute între diferitele
stadii ale produc ției sau direct între producători și consumatori care, totodată sunt considerate
acte de comer ț.3
1.2.2.Clasificarea comer țului
1.După modul de derulare a activită ții de circula ție al mărfurilor și participanți,
remarcăm:
Comerț cu ridicata (en -gros);
Comerț cu amănuntul (en detail).
Comerțul cu ridicata se definește prin aprovizionarea cu mărfuri în cantități mari direct
de la producători, din import sau de la al ți angrosiști și revânzarea acestora în cantită ți relativ
3Acte de comer ț-Potrivit Codului Comercial constituie acte de comer ț cumpărarea si vânzarea de marfuri si
produse sau inchirierea acestora.

10mari altor angrosi ști sau către detailiști. Circulația mărfurilor cu ridicata se realizează prin
intermediul depozitelor cu ridicata, care pot fi:
Specializate pe grupe mari de mărfuri alimentare și nealimentare, i ar în cadrul acestora
pe subgrupe (textile -încălțăminte, metalo-chimice);
Mixte.
Comerțul cu amănuntul se definește prin aprovizionarea cu mărfuri în cantități relativ
mari direct de la producători sau de la angrosi ști și revânzarea acestora cu amănuntul ( cu
bucata, metrul, litrul sau kilogramul) către consumatorul final.
Dicționarele de specialitate definesc comerțul cu amănuntul ca fiind o formă a
circulației mărfurilor a cărei funcție constă în a achiziționa mărfuri cu scopul de a le revinde
consumatoril or sau utilizatorilor finali, în general în cantită ți mici și în stare de a fi
întrebuințate.
Comerțul cu amănuntul se desfă soară prin intermediul:
oDepozitelor cu mica ridicată;
oDepozitelor de repartizare;
oUnităților propriu -zise cu amănuntul: magazine, chioșcuri, tonete.
Depozitele cu mica ridicată au rolul de a desface mărfurile consumatorilor colectivi cum
ar fi: spitale, cantine, grădini țe.
Depozitele de repartizare au sarcina de a asigura sortimentele de mărfuri solicitate și
desfacerea ritmică a ace stora. Acestea se aprovizionează cu mărfuri pe care urmează să le
distribuie sau s ă le transfere, conform anumit orgrafice de distribu ție ori la cerere, unităților
proprii cu amănuntul.
Unitățile propriu -zise cu amănuntul vând mărfurile direct consumatoril or finali.
Comerțul cu amănuntul desfășurând o activitate bine delimitată în procesul distribuției
mărfurilor prezintă o anumită specificitate, iar aceasta este dată de următoarele elemente:
Mărfurile care se vând prin comer țul cu amănuntul sunt destinate în cea mai mare parte
consumului individual;
Vânzarea -cumpărarea are loc prin intermediul rela țiilor bănești;
Mărfurile se desfac în păr ți mici, corespunzăto r consumului unei persoane într -o
anumită perioadă de timp;
Prin vânzarea lor, mărfurile părăsesc s fera circula ției intrând în sfera consumului.
Categorii de opera țiuni comerciale în cadrul desfacerilor cu amănuntul:
Vânzările de mărfuri alimentare, nealimentare, alimenta ție publică obținute prin rețeaua
comercială cu plata în numerar sau pe credit;

11Vânzările de tipărituri cum ar fi: ziare, reviste pe bază de abonament;
Vânzarile de bunuri efectuate prin magazinele de consigna ție din depunerile de obiecte
făcute de popula ție;
Vânzarea unor produse specifice aprovizionării unor categorii de me șteșugari cu regim
special de aprovizionare.
Rolul econo mic al comer țului cu amănuntul trebuie să pornească de la ideea că
vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în via ța economică a unei societăți, deoarece prin
intermediul acesteia, produsele sunt puse la dispoz iția consumatorilor acolo unde aceștia se
aflăși sunt oferite potrivit posibilităților de cumpărare ale acestora. Singurele aspecte care
accentuează importanța rolului respectiv sunt date de modul de aprovizionare a fiecărui tip de
utilități, complexitate a sortimentală, metodele de vânzare, facilită țile acordate cumpărătorilor
și serviciile asigurate acestora.
2.După pozi ția întreprinderii (cu un anumit grad de specializare) în sistemul de
distribuție, natura operațiunilor și a clien ților cași bunurile com ercializate, întreprinderile de
comerț se clasifică în:
a.Întreprinderi de comer ț cu amănuntul:
Comerț fix–prin magazine;
Comerț ambulant;
Comerț prin corespondență.
b.Întreprinderi de comer ț cu ridicata:
Cu bunuri de consum: cu depozite și fără depozite
Cubunuri de produc ție–comerț interindustrial.
c.Întreprinderi integrate: cumulează func ția cu ridicata și cu amănuntul:
Aceste întreprinderi se pot grupa la rândul lor după natura produselor,
dimensiune, categoria de clien ți și formele de vânzare.
d.Întreprind eri de comer ț exterior:
De import;
De export;
Intermediari specializa ți.
e.Întreprinderi care activează pe pie țe specializate4:
Târguri,expoziții și piețe generale sau tematice și anume permanente,
săptămânale și anuale
4Piețe specializate –acestea sunt adresate produselor și serviciilor unui singur domeniu.

12Piețe specializate: întreprinderi de licitații;
burse de mărfuri.
Comerțul cuamănuntul prezintă o serie de fu ncții specifice în cadrul circulației
mărfurilor:
Cumpărarea mărfurilor pe care apoi le revinde în cantită ți mici:repreprintă una
dintre cele trei func ții principale ale comerțu lui cu amănuntul. În contextul acestei func ții,
comerțul cu amănuntul achiziționează mărfuri în cantități care să corespundă capacității de
stocare a fiecărei unită ți din rețeaua de distribuție, mărfurile respective fiind puse la dispoziția
anumitor catego rii de clien ți în cantități mici și foarte mici, în anumite cazuri chia r în limite
inferioare etalonului de vânzare. Această func ție generează la rândul său anumite avantaje
incontestabile pentru clientelă, care nu trebuie să -și investească veniturile dec ât pentru
achiziționarea unor cantități de produse strict necesare;
Asigurarea prezen ței unităților sale în toate zonele, localitățile și punctele
populate: reprezintă cea de -a doua func ție a comerțului cu amănuntul care presupune atât
amplasarea unită ților comerciale cu amănuntul în toate punctele de consum indiferent de
condițiile de acces specifice localităților sau zonelor geografice în care sunt amplasat e, catși
deschiderea acestora în toate zilele anului potrivit unui program corespunzător solicitării
segmentelor de consumatori aproviziona ți. Asigurarea omniprezenței cu amănuntul are în
principal atât comer țul realizat de marile magazine universale, cât și de micile magazine din
cartiereși din unele sate izolate, precum și formele realizate prin intermediul comerțului
mobil sau prin coresponden ță.
Asigurarea unui sortiment foarte larg și extrem de complex: reprezintă ce -a de a
treia func ție considerat ă necesară pentru comer țul cu amănuntul, care este necesară pentru a
pune la dispozi ția populației toate produsele realizate de producătorii industriali sau agricoli.
Specificăm c ă această func ție care se bazează pe comerțul cu amănuntul are în vedere
posibilitățile teoretice ale acestuia de a se achiziționa de la toți producătorii sau chiar de la
toate întreprinderile comerciale cu ridicata, inclusiv de la cele cu statut de importator. Pe de
altă parte comer țul cu amănuntul, are drept premiză natura și sco pul marilor suprafe țe de
vânzare care au fost realizate pentru a forma și a asigura universalitatea sortimentului de
mărfuri care urmează să fie pus la dispozi ția populației. În cadrul acestei funcții se asigură
cumpăratorilor atât posibilită țile maxime de aprovizionare cu mărfurile dorite, cât și largi
posibilități de alegere a produselor pe care le consideră a fi cele mai adecvate satisfacerii
nevoilor. În analiză trebuie să se aibă în vedere anumite elemente, cum ar fi universul
cotidian, universul de de zvoltare tehnico -științifică a societății, capacitatea de achiziționare a

13populației din fiecare localitate, punctele de referință, toate acestea conturează câmpul de
formare a cererii și ofertei, cât și dimensiunile sferei de confruntare a acestora, proce s ce își
pune amprenta, în ultimă instan ță, asupra universalității trebuințelor.
1.3. Tendin ța de evoluție a comerțului cu amănuntul pe plan mondial
Politicile comerciale care sunt promovate pe diverse pie țe ale lumii, sunt considerate
cele mai importante politici sectoriale și, prin urmare, subsumate procesului unic
integraționist ce se cere în permaneță perfecționat pe bază de căutări, sugestii credibile,
inventibilitate și curaj, acestea vor căpăta noi cont ururi conceptuale precumși noi siste me de
fundamentare strategică. Impactul acestor politici comeciale se materializează prin diverse
orientăriși tendințe care marchează și vor marca în permanență și ev oluția comerțului cu
amănuntul.P oliticile au în vedere că atât structurile macrocomercial e, câtși firmele sau alte
tipuri de unită ți care dau profilul structurilor microcomerciale în fundamentarea strategiilor
prospective, care trebuie să ia în considerare orice element de ordin economic sau social ce
apare în rândul societă ții, pentru a pute a face față viitoarelor exigențe ale pieței.
Evoluția de ansamblu a economiei mondiale evidențiază faptul ca peste tot în lume
comerțul în general și cel cu amnuntul a devenit în mod progresiv un sector economic foarte
dinamic, aparatul comercial dobândind profunde muta ții pe toate planurile, si anume metode
de vânzare, reparti ție geografică și managementul întreprinderilor. Comerul cu amănuntul ca
ultimă verigă a lan țului care duce pe producători spre consumatori este foarte sensibil și
vulnerabil la evolu ția mediului ambiant, dovedind o mare capacitate de a se adapta la noile
condiții ale pieței.
Comerțul cu amănuntul este obligat să acționeze în condițiile unei piețe ale cărei
schimbări sunt date de muta țiile apărute în cadrul agenților economici, cât și de mutațiile
generate de o revolu ție tehnico -științifică foarte generoasă în ultimele decenii fiind astfel
influențat în evoluția sa de o multitudine de fenomene, fiecare punându -si amprenta asupra
unei laturi ale sale.
Aceste fenomene se pot împăr ți îndouă categorii:
1.Influențe care vin din partea cumpărătorilor : acestea sunt generate de muta țiile
intervenite în structura pe vârste a popula ției, în creșterea puterii de cumpărare și în
tranformările continue ale modului de via ță. Aceste influențe se clasi fică astfel:

14a.Modificarea structurii pe vârste a popula ției:aceasta generează prin motiva țiile
fiecărei categorii de consumatori, în mod continuu noi exigen țe referitoare la evoluția
comerțului, cu scopu lmodernizării sale sub toate formele;
b.Sporirea puter ii de cumpărare: aceasta favorizează evolu ția comerțului cu
amănuntul atât prin redimensionarea și restructurarea nevoilor de consum ale populației,
precumși prin disponibilizarea unor căi de satisfacere a nevoilor respective. Fenomenul
acestapresupune c a mărimea capacită ții de desfacere a comerțului cu amănuntul , sporirea
acoperirii difer itelor zone geografice, precum și noi sisteme de plată ale cumpărătorilor.
c.Transformările intervenite în modul de via ță:la rândul lor, acestea au multiple
influențe privind evolu ția de perspectivă a comerțului cu amănuntul. Din acest motiv trebuie
avut în vedere:
Urbanizarea crescândă în mediul rural, apari ția anumitor orașe mai mici în
preajma marilor aglomera ții urbane, precum și apariția unor cartiere anexe la perife ria unor
orașe mai mari, fenomene care generează atât o nouă orientare a rețelelor comerciale stabile
și a sistemului de rela ții între unități , câtși a necesității de a apela la noi metode de vânzare
pentru a acoperi astfel de zone;
Motorizarea crescândă a populației, care produce noi exigențe referitoare la
amplasamentul unită ților comerciale, căile de acces spre asemenea unități, posibilități
multiple de aprovizionare concomitent în unită țile din cadrul centrelor comerciale și chiar
referitoare la diver sitatea serviciilor comerciale;
Modificarea raporturilor între diferitele structuri ale timpului disponibil al
populației care produc noi forme și metode de vânzare, mai utile procesului de dispon ibilizare
a timpului liber a l fiecărei categorii de cumpără tori,și anume liber –service–ulși
concentrarea sortimentului, perfec ționarea comerțului fără magazine, etc.
2.Fenomenele generate de însu și sistemul de distribuție a mărfurilor: pot fi grupate
în fenomene de ordin managerial, material și comercial:
a.Aspectele de ordin managerial: acestea au în vedere extinderea continuă în cadrul
comerțului cu amănuntul a unor metode moderne de gestiune a stocurilor, influența puternică
a informaticii în activitatea managerială, precum și a noilor sisteme de aprovizio nare care
conduc la apari ția unor noi sisteme de conducere a activității comerciale, privind toate
aspectele sale, și anume relațiile cu furnizorii și consumatorii, amplasarea rețelei și utilizarea
fenomenelor de vânzare și localizarea stocurilor;
b.Din punc t de vedere material aceste fenomene se referă la îmbunătă țirea
sistemelor și mijloacelor de transport, raționalizarea tuturor muncilor fizice și a sistemelor de

15utilizare a personalului comercial, mecanizarea și automatizarea manipulării de mărfuri care
permit promovarea unor tehnologii moderne de condi ționare, etalare și prezentare a mărfurilor
și chiarde vânzare a anumitor produse;
c.Comercial, are ca factori de influen ță viitoarele evoluții ale comerțului cu
amănuntul presupune parcurgerea la aplicarea p e scară largă a tehnicilor de marketing,
realizarea diferitelor studii de pia ță5și de motiva ție în vederea cunoașterii și atragerii a
clienților, utilizarea tehnicelor de design, dar și promovarea continuă a acelor metode de
vânzare care să atragă cliente la, să o permanentizeze și să o satisfacă.
1.4.Practici, uzan țe și metode în domeniu
Evaluarea elementelor patrimoniale prezintă o importan ță deosebită pentru reflectarea
reală în bilan ț a patrimoniului și a rezultatului obținut. Evaluarea se definește c a fiind
măsurarea și cuantificarea în expresie valorică a mijloacelor materiale, obligațiilor,
veniturilor, crean țelor, rezultatelor financiare și a fiecărei operații economice folosind prețuri
și tarife.
Evaluarea elementelor patrimoniale presupune stabi lirea valorii fiecărui element de
activ sau de pasiv, ținând cont de valoarea de intrare în patrim oniuși valoarea actuală sau de
utilitate determinată cu ocazia i nventarierii. Necesitatea evaluării este impusă de calculul
costului produselor, deoarece ele mentele componente ale acestuia nu se pot însuma, fiind
exprimate în m od diferit, numai prin intermediul etalonului bănesc.
Pentru că evaluarea trebuie să dea o imagine fidelă patrimoniului, situa ției financiare și
rezultatelor, la efectuarea evaluării es te obligatoriu să se respecte anumite principii, precum:
Principiul v alorii reale care men ționează ca elementele patrimoniale să fie evaluate la
un preț care să exprime valoarea lor reală pentru a asigura un bilanț real;
Principiul alegerii formei de evalu are a elementelor patrimoniale în func ție de scopul
urmărit. Evaluarea privind înregistrările curente în contabilitate se face la valoarea de intrare a
bunurilor în patrimoniu în func ție de căile de dobândire a bunului respectiv, iar pentru
evaluările real izate periodic se folose ște valoarea actuală sau de utilitate, utilizând prețul zilei.
Principiul pruden ței impune ca la evaluarea elementelor să se țină seama de
deprecierile, pierderile posibile și riscurile generate de desfășurarea activității în viitor . Nu
5Studiul de pia ță-este colectarea informa țiilor pe o piață. În funcție de informațiile de care are nevoie, firma
vrea să afle oferta, cererea cât și mediul înconjurător de pe piață.

16este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea
cheltuielilorși a elementelor de pasiv, ț inând seama de deprecierile, pierderile posibile și
riscurile generate de desfă șurarea activității exercițiului curent s au anterior.
Principiul permanen ței metodelor impune continuitatea în aplicarea normelor și
regulilor aplicate la evaluarea în tot cursul exerci țiului financiar și de la un exercițiu la al tul în
vederea asigurării comparabilită ții informațiilor contabile6(M.Epuran, 1994) .
În funcție de modul de efectuare în timp a evaluării și în funcț ie de scopul urmărit se
distingmai multe momente principale de evaluare și anume:
Evaluare la intrare în patrimoniu;
Evaluare la i nventar;
Evaluare la închiderea exerci țiului;
Evaluare la ie șirea din patrimoniu.
a.Evaluarea la întrare în patrimoniu –este utilă în înregistrarea opera țiilor economice
în contabilitate pe tot parcursul desfă șurării activității fiind denumită și evaluare curentă .
Principala regulă generală de evaluare la intrarea în patrimoniu este costul istoric determinat
de valoarea de i ntrare a bunurilor în patrimoniu. Valoarea de intrare în func ție de căile de
dobândire a bunului respectiv poate fi:
Costul de achizi ție pentru b unurile dobândite cu titlu oneros, acest cost este
compus din pre țul de cumpărare fiind exclusă taxa pe valoare adăugată, taxele recuperabile
(taxe vamale), cheltuieli auxiliare cu privire la punerea în stare de utilitate a bunurilor,
încărcare, descărcar e, cheltuieli de transport.
Costul de produc ție, pentru bunurile rezultate din producție proprie, acesta este
alcătuit din costul de achizi ție al materiilor prime și materialelor consumate, costul cu salariile
directe la care se adaugă și cota parte coresp unzătoare a costurilor indirecte aferente activită ții
generale a sec țiilor de producție;
Valoarea nominală, pentru crean țe și datorii, respectiv valoare înscrisă în
documentele care atestă dreptul de crean ță sau datorii;
Valoarea de utilitate pentru bunur ile obținute cu titlu gratuit, aduse ca aport la
capital sau prin dona ție, aceasta se stabilește în funcție de prețul pieței, precum și starea și
utilitatea bunului respectiv.
6M. Epureanu, V. Băbăi ță, Bazele contabilit ății, Editura de Vest, Timișoara, 1994, p.61

17Bunurile care sunt primite cu titlu de aport în natură la constituirea sau fuziu nea unor
unități patrimoniale se contabilizează și evaluează la valorile și prețurile prevăzute în actul de
evaluare, fiind determinate prin expertiză sau înscise în contractul de constituire a societă ții.
b.Evaluarea la i nventariere se realizează la valoar ea actuală sau de utilitate, denumită și
valoarea de inventar. Această valoare este egală cu valoarea actuală, care este o valoare
estimată care se apreciază în func ție de piață și de utilitatea bunului pentru întreprindere.
Planul Contabil General –francez numește valoarea de inventar astfel: valoarea de inventar
este valoarea actuală, respectiv pre țul propus să fie acceptat de un cumpărător în starea și
locul unde se află bunul. Valoarea actuală trebuie să fie evaluată în func ție de situația
întreprinder ii.
La inventariere fiecare element patrimonial este evaluat la valoarea actuală ținând
seama de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței. Valoarea de utilitate a creanțelor și
datoriilor se define ște ca fiind valoarea probabilă de încasat, respec tiv de plată.
La data efectu ării inventarierii, elementele patrimoniale se pot afla în două situa ții
distincte:
Elementele patrimoniale care nu prezintă nici o depreciere, valoarea de inventar
fiind egală cu valoarea din contabilitate;
Elemente patrimoniale depreciate fizic fa ță de starea lor de intrare în patrimoniu,
care se realizează la pre țul posibil de valorificare la data inventarului, valoarea lor de inventar
este mai mică decât valoarea contabilă.
c.Evaluarea la închiderea exerci țiului. Eva luarea bilan țieră a elementelor
patrimoniale de țin o acțiune complexă, realizându -se cu scopul închiderii conturilor la
sfârșitul exercițiului, în vederea realizării bilanțului contabil. În bilanțul contabil este
obligatoriu ca elementele patrimoniale să s e evalueze la valoarea de intrare în patrimoniu și
anume la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele i nventarierii. Pe baza principiului
prudenței, diferențele care apar între valoarea de inventar și valoarea de intrare se realizează
astfel:
Pentruelementele de activ: diferen țele constatate în plus între valoarea de
inventarși valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente fiind
menționate la valoarea lor de intrare. Diferen țele constatate în minus se înregistrează în
contabilitate pe seama amortizării, în cazul în care deprecierea este ireversibilă sau se
constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibilă, valoarea acestor elemente
fiind men ționată la valoarea lor de intrare în patrimoniu.

18Pentru elementel e de pasiv: diferen țele constatate în minus nu se înregistrează în
contabilitate, aceste elemente fiind men ționate la valoarea lor de intrare. Diferențele
constatate în plus se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, iar valoarea
acestor elemente se men ține la valoarea lor de intrare.
d.Evaluarea la ie șirea din patrimoniu. Aceasta reprezintă darea în consum a anumitor
elemente patrimoniale sau alte ie șiri care se realizează la valoarea lor de intrare. Pe parcursul
desfășurării activit ății bunurile se procură la prețuri diferite, pentru evaluarea ieșirilor, care au
la bază valoarea de intrare a acestora, standardele interna ționale și reglementările care
recomandă următoarele metode de evaluare:
Metoda costului mediu ponderat (CMP);
Metoda prima intrare –prima ieșire (FIFO);
Metodaultima intrare –prima ieșire (LIFO);
Metoda pre țului standard sau prestabilit.
Metoda costului ponderat presupune ca bunurile ie șite din gestiune să se realizeze
la un pre ț stabilit ca raport între valoarea totală a stocului ini țial plus valoarea totală a
intrărilor și cantitatea existentă în stocul ini țial plus cantitățile intrate . Această metodă este
aplicată în două variante:
Actualizarea costului mediu ponderat după fiecare intrare;
Actualizarea periodic ă a costului mediu ponderat care poate fi luna sau alte
perioade care nu trebuie să depă șească perioada medie de stocare.
Metoda prima intrare –prima ieșire (FIFO) presupune că bunurile ieșite din
gestiune se evaluează la costul de ac hiziție sau de producție al primului lot intrat, evaluarea
după epuizarea acestora se face la pre țul de achiziție sau de producție a lotului următor în
ordine cronologică.
Metoda ultima intrare –prima ieșire (LIFO) presupune că bunurile ieșite din gestiune
sunt evaluate la costul ultimului lot intrat. Cantită țile ieșite după epuizarea ultimului lot vor fi
evaluate la costul lotului anterior.
Metoda pre țului standard sau prestabilit descrie stabilirea unui preț unic de
înregistrare a bunurilor ie șite din gestiune, în pri ncipal pre țul corespunzător sursei principale,
sau care de ține pondere în aprovizionare. Diferența dintre prețul real și cel standard se
înregistrează într -un cont separat în contabilitate de cel al bunurilor care sunt supuse evaluării.
Metoda de evaluare este aleasă la atitudinea conducerii unită ții patrimoniale, dar conform
principiului permanen ței metodelor, o metodă adoptată trebuie să se menționeze în tot cursul
exercițiului sau chiar de la un exercițiu la altul.

19Cu ajutorul unor dispozi ții legale, la anumite perioade este posibilă reevaluarea
elementelor patrimoniale. Reevaluarea reprezintă o nouă evaluare a elementelor patrimoniale,
în cadrul acesteia valorile contabile sunt înlocuite cu valorile actuale care sunt determinate în
funcție de prețurile pieței sau cu noile valori de utilitate. Elementele patrimoniale pe parcursul
reevaluării sunt aduse la valori actualizate, care pot fi mai mari sau mai mici decât valorile
contabile cu care acestea au fost înregistrate în conturi. De regulă reevaluarea se realizează
pentru toate elementele patrimoniale cu scopul uno r modificări generale și substan țiale de
prețuri. Bilanțul contabil potrivit art. 10 privind Legea Contabilității, considerat document
oficial de gestiune, trebuie să prezinte o imagine fidelă, completă și clară a patrimoniului, a
situaței financiare și a rezultatelor obținute.
Pentru a reprezenta imaginea fidelă a situa ției și a operațiunilor întreprinderii,
contabilitatea trebuie să respecte anumite reguli și principii.
Bilanțul contabil treb uie să creeze imaginea reală a întreprinderii, acesta asigură
periodic informa ții sistematizate și pertinent eprivind evolu ția mijloacelor economice, modul
de obținerea resurselor financiare și a utilizării acestuia, precum și a rezultatului financiar
realizat. La baza elaborării și fundamentării deciziilor stau informațiile menționate anterior.
Bilanțul contabil prezintă un rol deosebit deoarece, pe de o parte, caracterizează
activitatea trecută a întreprinderii, iar pe de altă parte, stă la baza elabor ării previziunilor și
prognozelor. Din acest punct de vedere, se pot realiza o serie de documente previzionale,
precum:
Un cont de rezultat previzional;
Un plan de finan țare previzional;
Un tablou de finan țare;
O situație a activului disponibil și realizab ilși a pasivului exigibil.
Rolul acestor documente se concretizează în munca de analiză și decizie.
1.4.1.Metode de eviden ță operativăși analitică a stocurilor de mărfuri
Evidența operativă a stocurilor și mișcarea mărfurilor se poate realiza prin ma i multe
metode, cele mai des folosite fiind următoarele:
Metoda cantitativ valorică;
Metoda operati vcontabilă sau pe solduri;
Metoda centralizatoarelor de intrare –ieșire;

20Metoda global valorică.
1.Metoda cantitativ valorică
Potrivit metodei cantitativ valorice eviden ța operativă se ține numai cantitativ la
locurile de depozitare, cu ajutorul fi șei de magazie care este deschisă pentru fiecare element
stocabil în parte, unde gestionarul calculează stocul cantitativ, scriptic, d upă fiecare
operațiune de intrare sau ieșire de stoc.
Fișa de magazie în urma inventarierii periodice permite confruntarea operativă a
stocului scriptic cu cel faptic și determinarea plusurilor și/sau minusurilor de inventar
cantitativ. Eviden ța contabil analitică se conduce cantitativ valoric la comparti mentul
contabilită ții gestiunii stocurilor cu ajutorul fișelor de cont analitic pentru valori materiale. Se
realizează câte o Fi șă de cont analitic pentru valori materiale pentru fiecare element stocabil
în parte, pen tru care s-a deschis câte o Fi șă de magazie distinctă la locul de depozitare.
Înregistrările în fi șele de cont analitic pentru valori materiale se realizează,
document cu document, cu ajutorul documentelor de intrare –ieșire a bunurilor stocab ile înși
din gestini care au stat la baza fiecărei înregistrări în Fi șa de magazie.
Borderoul de predare a documentelor este necesar pentru a justifica predarea,
primirea tuturor documentelor de intrare –ieșire de către gestionar compartimentului
contabilității gestiunii stocurilor în care gestionarul semnează predarea documentelor, iar
compartimentul contabilită ții gestiunii stocurilor primirea lor.
Totodată cu înregistrarea documentelor de intrare –ieșire în Fișa de cont analitic
pentru valori materi ale se pot realiza situa ții centralizatoare, respectiv Situația materialelor
intrateși Situația materialelor ieșite în care intrările și ieșirile sunt grupate pe conturile
corespondente ale conturilor de stocuri. Aceste situa ții centralizatoare stau la ba za
înregistrărilor în contabilitatea gestiunii stocurilor de mărfuri.
Controlul gestionar –contabil al mi șcărilor și al existenței de stocuri se obține prin:
Confruntarea concordan ței dintre datele cantitative precum intrările, ieșirile și stocul
din Fișele de cont analitic pentru valori materiale și datele similare din fișa de magazie;
Confruntarea concordan ței dintre datele valorice precum debitul, creditul și soldul
din Fișele de cont analitic pentru valori materiale și totalurile Balanțelor de verifica re analitice
ale contului de stocuri de mărfuri.
Principalele opera țiuni pe care le prezintă aplicarea metodei cantiativ valorice de
evidență operativă și analitică a gestiunilor de mărfuri sunt:
La locurile de depozitare a mărfurilor:

21Primirea –predarea mărfurilor cu ajutorul documentelor de dispozi ție
referitoare la intrarea –ieșirea acestora;
Înregistrarea documentelor de dispozi ție de intrare –ieșire în fișele de
magazie;
Întocmirea borderourilor de predare a documentelor de intrare –ieșire
compartimentului contabilită ții gestiunii stocurilor de mărfuri.
La compartimentul contabilită ții gestiunii stocurilor de mărfuri:
Evaluarea cantită ților intrate sau ieșite din stoc în conformitate cu procedeele
de evaluare acceptate de legisla ție și doctrina cont abilă care sunt acceptate de
unitatea patrimonială;
Verificarea necesită ții exactității și oportunității operațiunilor de intrare –ieșire
de stocuri și confirmarea corectitudinii înregi strărilor efectuate de gestionari în
fișele de magazie;
Înregistrarea intrărilor și ieșirilor valorice în contul de stocuri de mărfuri;
Înregistrarea documentelor de intrare –ieșire în Fișele de cont analitic pentru
valori materiale și eventual în situații centralizatoare a intrărilor și ieșirilor de
mărfuri;
Întocmirea Balanței de verificare analitică a contului de mărfuri.
Metoda cantitativ valorică de eviden ță operativă și analitică a gestiunilor de mărfuri
deține avantajul că poate realiza în orice moment date referitoare la existența și mișcarea
mărfurilor. Dezavanta jul acestei metode este că necesită un volum mare de muncă prin faptul
că înregistrarea mi șcărilor cantitative de mărfuri se realizează, pentru necesități de control în
vederea asigurării integrită ților, atât în fișele de magazie, cât și în fișele de cont analitice de la
contabilitatea gestiunii stocurilor.
2.Metoda operativ contabilă sau pe solduri
Această metodă presupune înlocuirea Fi șei de cont analitic pentru valori materiale de
la compartimentul contabilită ții gestiunii stocurilor cu Fișa centralizatoarelor mi șcărilor
valorice pe grupe de mărfuri care men ționează că înregistrările se fac numai valoric, fie
document cu document, fie pe baza unor centralizatoare a intrărilor și ieșirilor de stocuri.
Concordan ța dintre stocurile scriptice din Fișele de magazie și datele contabilității
gestiunii stocurilor se efectuează cu ajutorul unui registru al stocurilor. Acest registru se
deschide anual și se conduce la compartimentul contabilității gestiunii stocurilor, în care
periodic, de regulă lunar, se centralizează pe grupele de elemente stocabile pentru care s -a

22deschis Fi șe centralizatoare a mișcărilor valorice pe grupe de mărfuri, toate stocurile s criptice
din fișele de magazie.A ceste stocuri se realizează potrivit procedeelor de evaluare re alizate de
unitatea patrimonială în concordan ță cu cele utilizate în evaluarea intrărilor și ieșirilor astfel
încât pe fiecare grupă de elemente stocabile în parte, stocul valoric din Registrul stcurilor
trebuie să fie egal cu soldul din Fi șa centralizatoare a m ișcărilor valorice pe grupe de mărfuri.
Metoda operativ –contabilă sau pe solduri de eviden ță operativă și a nalitică a
gestiunilor poate fi aplicată cu bune rezultate în cazul aplica țiilor computerizate în cadrul
cărora existen ța și mișcările cantitative a stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice
periodic, cu ocazia înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunilor de mărfuri.
3.Metoda centralizatoarelor de intrare –ieșire
Această me todă se recomandă a fi utilizată în cadrul acelor unită ți patrimoniale care
au o nomenclatură redusă de elemente stocabile.
În compara ție cu metoda comparativ valorică, această metodă constă în înlocuirea
Fișelor de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentul contabilității gestiunii
stocurilor cu Centralizator intrărilor ie șirilor de mărfuri. Acest centralizator se deschide
separat pentru intrări și separat pentru ieșiri în care se operează cantitativ, document cu
document. Centralizatorul intrărilor –ieșirilor de mărfuri se evaluează și se cen tralizează cu
ajutorul formularului Eviden ță analitică a mărfurilor. În cadrul acestui formular se preiau la
începutul lunii stocurile din formularul lunii precedente la care se adaugă mi șcările curente,
intrărileși ieșirile lunii în curs, acesta poate se rviși ca Balanță de verificare analitică,
cantitativ valorică a gestiunii de mărfuri.
Această metoă prezintă în practică o aplicabilitate restrânsă deoarece necesită multe
centralizatoare cu multe coloane de intrări și ieșiri și impune dubla înregistrare a mișcărilor
cantitative, o dată în Fi șele de magazie și apoi în Centralizatorul intrărilor –ieșirilor de
mărfuri.
4.Metoda global valorică
Potrivit acestei metode de eviden ță operativă și analitică a gestiunilor de mărfuri
poate fi practicată atunci câ nd nu există obliga ția legală, iar conducătorii unitățiilor
patrimoniale nu dispun ținerea unei evidențe cantitativ valorice pentru mărfurile care fac
obiectul unei gestiuni. Cu ajutorul acestei metode eviden ța operativă a elementelor stocabile
se efectuea ză la locul de depozitare prin intermediul fi șelor de magazie, iar la compartimentul

23contabilită ții gestiunii stocurilor se realizează numai o evidență global valorică cu ajutorul
Fișei de cont pentru operațiuni diverse.
Metoda global valorică de eviden țăoperativă și analitică a gestiunilor de mărfuri
prezintă mari avantaje dintre care cel mai important este reducerea volumului de muncă prin
eliminarea Fi șelor de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentu lcontabilită ții
gestiunii stocurilo r.
Trebuie avut în vedere că în practică se regăsesc diferite combina ții ale metodelor de
evidență operativă și analitică a gestiunilor de mărfuri.
1.4.2. Uzan țele comerciale internaționale
Uzanțele comerciale prezintă regim juridic de clauze contractuale, iar cel care le
invocă are obliga ția de a le aproba. Totodată, uzan țele internaționale sunt susceptibile de
înțelesuri diferite.
Uzanțele convenționale sunt formate în mod spontan și prezi ntă două inconveniente:
Prin certifcarea existen țelor și a conținutului lor, dată de Camerele de comerț la
cererea organului de juristic ție sau părții interesate, atunci când uzanțele sunt invocate
în fața instanței de judecată;
Prin fomularea pe care le -odau uneori orga nizațiile profesionale dintr -un anumit
domeniu.
Uzanțele internaționale definesc rezultatul folosirii repetate a unor clauze
contractuale de către practica c omercială interna țională. Rezultatele acesteia își au originea în
voința părților c ontractante care dispun de deplină libertate, în virtutea autonomiei de voin ță,
să stabilească potrivit aprecierilor con ținutul contractului pe care l -au perfectat. Uzan țele se
realizează, de regulă, spontan la cererea unui partener contractuar, care sunt acceptate de
celălalt partener contractuar, dar ca urmre a satisfac ției date ambilor contractanți, aceștia le
vor utiliza și în raporturile lor viitoare și le vor oferi spre utilizare și altor subiecți de drept
care combin să p erfecționeze contracte de ace lași felcu cel intervenit între aceia care au
statornicit respectiva uzan ță. Datorită împrejurării se poate determina în timp răspândirea
acelor uzan țe, ca regulă de conduită acceptată de participanții a raportului juridice comerciale,
în zona geografică sau chiar în localitatea respectivă. În acest mod s -au format contractele tip,
în care au fost încorporate uzan țe comerciale existente în domeniul vizat de acele contracte.

24Conform doctrinei juridice se re ține printre izvoarele interne ale dreptului comerț ului
internațional și o serie de uzuri sau uzanțe, precum:
Uzanțe locale: care se definesc ca fiind determinate pe baza unui criteriu geografic sau
cu ajutorul, aplicarea acestora fiind limitată la o anumită pia ță comercială, port,
localitate sau regiune;
Uzanțe speciale: acestea se clasifică înt re o categorie aparte pe baza criteriului ce are
în vedere obiectul contractelor de un anumit fel ori al unei activită ți comerciale . În
această categorie se includ uzan țele statornice în comerțul cu cafea, cel exist ente în
comerțul cu zahăr sau cele din domeniul comerțului cu cereale. Tot aici se includ și
uzanțele formate care se referă la exercitarea unei profesiuni din materia comerțului,
precum cea agen ților de bursă;
Uzanțe generale care presupun că domeniul de aplicare zona comer țului în ansamblul
ei, independent de orice criteriu de departajare a acesteia în ramuri, profesiuni și
activități.
După forma juridică a uzan țelor, se disting:
Uzanțele normative sunt acelea care aparțin forței juridice dintr -o jurisprudență bine
stabilită ce le atribuie autoritate proprie și dobândesc o putere similară normei de
drept. Aceste uzan țe pot alcătui izvorul dreptului comerțului internațional atunci când
legea pe care ele o completează este ea însă ți izvor a dreptului comerț ului
internațional.Aceste uzan țe își are geneza din uzanțele convenționale;
Uzanțele convenționale își au originea în voința contractanților care au deplină
libertate, în virtutea autonomiei de voin ță, să stabilească potrivit aprecierii lor
conținutul con tractului pe care l -au perfectat.
1.5. Reglementări contabile na ționale și internaționale
Prevederile na ționale privind comerțul cu amănuntul, suferă modificări în mod
periodic, ca urmare a ini țiativelor legislative aprobate în urma consultării mediului de afaceri.
Reglementările referitoare la efectuarea activită ților de vânzare cu amănuntul și cu ridicata au
fost cuprinse până în anul 2005, în OUG 28/1999 privivnd obliga ția agenților economici de a
folosi aparate de marcat electronice fiscale și norma metodologică dată în aplicare.

25Sunt men ționate două gestiuni diferite, una en –grosși una cu amănuntul. În cazul
gestiunii cu amănuntul se folose ște casa de marcat, iar en –gros vânzarea se face doar cu
factură.
Conform art. 1 alin. (3) privind OUG 28/1 999 se prevede că agen țiii economici
efectuau atât activită ți de vânzare cu amănuntul, cât și cu ridicata, aceștia erau obligați să
emită bonuri fiscal pentru bunurile vândute cu amănuntul și facturi fiscale pentru vânzările cu
ridicata, cu excep țiile prevăzute de lege.
Norma metodologică stabilea că agen ții economici care realizau atât activități de
vânzare cu amănuntul, cât și cu ridicata să organizeze activitățile respective în spații
comerciale separate, cu gestiuni distincte pentru fiecare activitate, iat în contabilitate
operațiunile trebuiau efectuate corespunzător.
Prevederile ordonan ței au fost abrogate, la data de 25 aprilie 2004, prin art .1, pct.2 din
OG 29/2004, care a fost modificat prin Legea 116/2004, iar prevederile normei metodologice
pentru aplicarea OUG 28/1999 anterior men ționate, au fost abrogate prin HG 2398/2004,
începând cu data de 1 ianuarie 2005.
În prezent, în conformitate cu prevederile art.73, pct.22 din OG 99/2000 privind
comercializarea produselor și serviciilor de piață, repu blicată, cu modificările și completările
ulterioare, realizează contraven ție, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât,
conform legii penale, să constituie infrac țiuni, exercitarea de activități de comerț cu ridicata și
comerț cu amănuntul în aceași structură care se sanc ționează cu amendă de la 2000 le la
10000 lei și cu interzicerea uneia dintre cele două activități.
Conform pct. 30 din Norma Metodologică de întocmire și utilizare a documentelor
financiar –contabile aprobată prin OMEF 3512/ 2008, contabilitatea analitică a bunurilor se
poateține pe baza uneia dintre următoarele metode:
Operativ contabilă;
Cantitativ –valorică;
Global–valorică.
În comerțul cu ridicata se poate utiliza metoda cantitativ –valorică. Conform pct.
33din OMEF 3 512/2008, metoda cantitativ valorică cu privire la materiile prime, materialele
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar în depozit, semifabricate, produse
finite, produse reziduale constă în ținerea evidenței cantitative pe feluri de stocur i în cadrul
fiecărei gestiuni, iar în contabilitate a celei cantitativ –valorice. Verificarea exactită ții
înregistrărilor din eviden ța de la locurile de depozitare și din contabilitate se realizează prin

26punctajul periodic dintre cantită țile operate în fi șele de magazie și cele din fișele de cont
analitic din contabilitate.
Metoda cantitativ –valorică poate folosi anumite formulare precum:
Fișa de magazie (cod 14 –3–8și 14–3–8/a, după caz);
Fișa de cont pentru operațiuni diverse (cod 14 –6–22și 14–6-22/a);
Balanța de verificare a stocurilor (cod 14 –6–30/c).
Evidența cantitativă a materialelor se ține la gestiune cu ajutorul fișelor de magazie,
care sețin în ordinea fișelor de cont analitic din contabilitate. În fișele de magazie,
înregistrările se realizează zilnic de către gestionar sau de către persoana desemnată, pe baza
documentelor de intrare și de ieșire a materialelor. Documentele respective după ce au fost
înregistrate se predau la contabilitate pe bază de borderou. În contabilit ate, documentele se
înregistrează în fi șele de cont analitic pentru valori materiale și se stabilesc stocurile și
soldurile, după ce s -a verificat modul de emitere și completare a documentelor privind
mișcarea materialelor. Totodată pe baza acestor documen te, se realizează situa țiile
centralizatoare referitoare la intrările și ieșirile de materiale, pentru înregistrare în
contabilitatea sintetică.
Pentru mărfurile intrate în gestiune a la care eviden ța se ține la preț de vânzare se
întocmește Nota de recepți eși constatare de diferențe (cod 14 –3–1A).
În cadrul comer țului cu amănuntul pentru a se determina costul se poate utiliza metoda
prețului cu amănuntul.
Politicile comerciale promovate pe diverse pie țe ale lumii sunt considerate importante
politici s ectoriale, totodată sunt subsumate procesului unic integra ționist care se cere în
continuare să fie perfec ționat pe bază de studii, căutări, inventivitate, curaj și sugestii
credibile, acestea vor dobândi noi contururi conceptuale precum și noi sisteme de
fundamentare strategică. Impactul acestor politici comerciale s -a repartizat în diverse tendin țe
și orientări care vor marca evolu ția comerțului cu amănuntul. Politicele comerciale au în
vedere atât structuri macrocomerciale, cât și firmele sau orice tip d e unități care indică profilul
structurilor macrocomerciale în realizarea strategiilor prospective, să ia în considerare orice
element de ordin economic sau social care apare în rândul societă ții pentru a putea face față
viitoarelor exigen țe ale pieței. Pr intreelementele care se regăsesc în momentul actual sunt
menționate:
Liberalizarea schimburilor interna ționale și derularea protecțiilor agricole;
Reînnoirea sub aspect calitativ a consumului;

27Reducerea mobilită ții consumatorilor, aceasta are în vedere trecerea de la cumpărarea
–plăcere la cumpărarea –necesitatea;
Revalorificarea centrelor comerciale ale ora șelor și sporirea activității de distribuție
din cartierele periferice.
Evoluția de ansamblu a economiei mondiale pune în evidență comerțul în gene ralși
comerțul cu amănuntul în special, acesta a devenit un sector economic foarte dinamic,
aparatul comercial dobândind profunde muta ții pe toate planurile: metode de vânzare,
repartiție geografică, managementul întreprinderilor, forme de distribuție, et c.
Comerțul cu amănuntul care duce pe producă tori spre consumatori este foarte sensibil
și vulnerabil la evolu ția mediului ambiant, acesta dobândește o mare capacitate de adaptare la
noile condi ții ale pieței.
Studiul realizat de către comisia de speciali tate a ONU referitor la activitatea de
comerț menționa anumite aspecte importante, care pot defini adevărate elemente cadru pentru
urmărirea evolu ției comerțului cu amănuntul în viitori ani. Dintre acestea cele mai importante
sunt:
Recunoașterea rolului c omerțului ca determinant în evoluția economică a diferitelor
țări;
Dinamizarea puternică a comer țului de către tehnica electronică și de cea informatică,
care va favoriza modalită ți rapide de informare și de plată în raporturile sale cu
cumpărătorii;
Introducerea informaticii va modifica gestiunea func țiilor vânzării, cărțile de credit,
sub diferitele lor forme, comer țul cu amănuntul va cunoaște puternice influențe din
partea revolu țiilor tehnologice, demografice sau politice, aceste influențe care vor
modifica concomitent circuitele economice și fluxurile de cumpărători, formele de
organizare ale ansamblului de activită ți care definesc profilul comerțului cu amănuntul
se vor caracteriza prin ritmuri rapide, atât sub aspectul evolu țiilor, cât și sub aspectul
conducerii acestora.
Ultimele trei decenii ale secolului al XX -lea s-au caracterizat prin muta ții profunde ale
comerțului vest -european. Pe baza tendin țelor de evoluție a mediului economic specific pieței
Uniunii Europene, s -au realizat orientări comune î n structura re țelei de distribuție. Comerțul
cu amănuntul în compara ție cu producția va rămâne o industrie locală, pe viitor ritmul
evoluției distribuției se va accelera, iar mutațiile înregistrate în trecut se vor amplifica. Acest
fenomen este fundamentat prin faptul că evolu ția și progresul, cuprinse în sfera distribuției,
sunt strâns legate de: dezvoltarea economiilor de pia ță, creșterea producției, acestea au

28generat varietatea ofertei de produse destinate pie ței, multiplicarea schimburilor
internaționale, creșterea distanțelor dintre producători și consumatori, în postura tendin ței de
internaționalizare a piețelor, exigențele unui consum de masă precum și eficacitatea
economică prin specializare.
1.5.1 Particularită ți privind comerțul cu amănuntul al carburanților
Operatorii economici care doresc să comercializeze în sistem en gros produse
energetice precum: motorină, benzină, petrol lampant și gaz petrolier lichefiat au obligația de
a se înregistra la Autoritatea Competentă potrivit procedurii s i cuîndeplinirea condi țiilor
stabilite prin ordin al pre ședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Nu intră sub
incidența acestor obligații antrepozitarii7autorizați pentru locurile autorizate ca antrepozite
fiscaleși operatorii înregistrați.
Operatorii economici care inten ționează să comercializeze în sistem en detail produse
energetice precum benzine, petrol lampant și gaz petrolier lichefiar au o bligația să se
înregistreze la Autoritatea C ompetentă, conform procedurii și cu îndeplinirea condiț iilor
stabilite prin ordin al pre ședintelui ANAF.
Rezidurile de produse energetice rezultate din exploatare, în alte loca ții decât
antrepozitele fiscale, pot fi cedate sau vândute pentru prelucrare cu scopul ob ținerii de
produse accizabile numai către un a ntrepozit fiscal de produc ție ori pot fi supuse operațiilor
de ecologizare, conform normelor metodologice prevăzute.
Rezidurile de produse energetice ob ținute din exploatare cum ar fi spălări, scurgeri,
decantări, degradate calitativ în alte spa ții decât a ntrepozitele fiscale de produc ție pot fi
vândute sau cedate pentru prelucrare în vederea obținerii de produse accizabile către un
antrepozit fiscal de produc ție.
Vânzarea sau cedarea se realizează numai pe bază de factură sau aviz de înso țire,
vizate de re prezentantul autorită ții vamale teritoriale în a cărui rază își desfățoară activitatea
antrepozitul fiscal.
7Antrepozitar –comerciant care are mărfuri în antrepozit. Antrepozitul reprezintă o clădire amenajată pentru
depozitarea stocurilor de mărfuri sau de materiale.

29Colectarea uleilor uzate ob ținute de la motoare de combustie8, transmisii la motoare,
turbine, compresoare, se face de către operatorii economici a utorizați în acest sens. În
momentul în care rezidurile de produse energetice nu sunt supuse opera țiunilor de prelucrare
sau de ecologizare, acestea pot fi predate sub supravegherea fiscală, în vederea distrugerii, în
condițiile prevăzute de legislația în domeniu.
În cadrul O.G. nr 30/2011 este interzisă practicarea, cu excep ția situațiilor prevăzute
de lege, de către producători, importatori, operatori economici care realizează achizi ții
intracomunitare, sub orice formă, de pre țuri de vânzare mai mici decât costurile ocazionate de
producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza și
taxa pe valoarea adăugată.
Conform comunicatului primit, în Ordinul emis de ANAF se mai precizează, între
condițiile utile pentru a testare, ca spa țiul de comercializare să fie dotat cu rezervoare
verificate metrologic9, cu rigle gradate (cu excep ția skid-urilor GPL) și pompe de distribuție
carburanți, verificate metrologic, condiții dovedite cu buletinul de verificare metrologică
și/sau certificatul de calibrare aflate în perioada de valabilitate.
O altă condi ție este ca firma să facă dovada existenței și funcționării unui sistem de
gestiune a stocurilor, conectat cu pompele de distribu ție carburanți și casele de marcat, care să
permită monitorizarea mi șcării produselor energetice, condiție verificată la fața locului, fără
referire la sisteme automate de urmărire a stocurilor din rezervor.
Măsurarea cantită ților de carburanți aflate în rezervoare urmează a se efectua cu
sistemele clasic e de determinare a cantită ților, precum rigla gradată sau ruleta.
ANAF mai cere, în vederea testării de către autoritatea vamală teritorială, ca societatea
să facă dovada existen ței și funcționării permanente a unui sistem de supraveghere video a
zonelorde descărcare în rezervoare, asigurată prin orice sistem de alimentare cu energie
electrică.
Nerespectarea termenului de atestare indică contraven ția ce se sancționează cu amendă
de la 20.000 lei la 100.000 lei și confiscarea sumelor obținute din vânzări .
8Combustie –reprezintă o reac ție chimică rapidă de combinare a unei substanțe cu oxigenul din aer însoțită de
degajare de căldură și numită; ardere.
9Metrologie –parte a fizicii care se ocupă cu măsurările precise, cu stabilirea unitp șilor și cu procede e de
măsură. Totalitatea activită ților legale și administrative privitoare la măsurări, la etaloane, la aparate și
instrumente de măsură, precum și la supravegherea folosirii lor economice.

30CAPITOLUL 2. PREZENTAREA FIRMEI
2.1.Scurt istoric
SC.DODAN IMPEX. SRL a fost înfiin țată în anul 2011, în conformitate cu
prevederile legii 31/1990, înmatriculată la Registrul Comer țului sub numărul
J17/639/13.05.2011 și are sediul în Galați, str. T raian Vuia, nr. 8 A.
2.2. Obiectul de activitate
În cursul exerci țiului financiar 2014 activitatea preponderentă desfășurată este
”comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate”,
ponderea în structura CA fiind de 75 %.
Pentru realizarea obiectului de activitate și activităților secundare societatea are
deschis un punct de lucru –Stație Distribuție Carburanți.
Dovada sediu: contract de închiriere nr. 1944/01.07.2011, Gala ți, str. Portului, nr.
157.
În baza Hotărârii nr .4 din 04.02.2014, asociatul unic a hotărât reducerea activită ții,
respectiv cod CAEN 4730 a SC DODAN IMPEX SRL pe o durată de 3 luni, de la data de
07.02.2014 până la data de 10.05.2014.
2.3.Structura organizatorică
Structura organizatorică a societă ții este formată din două păr ți distincte fiind corelată
cu nivelul și natura activității actuale: structura funcțională denumită și de conducere și
structura executivă. În cursul anului 2014 conducerea executivă a fost asigurată de directorul
general execut iv, de contabil și de șeful de depozit.
În perioada analizată SC DODAN IMPEX SRL a avut un număr mediu de 11 salaria ți,
angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

31Societatea nu are filiale sau întreprinderi asociate, nu există societă țicu drepturi
patrimoniale asupra societă ții.
Proporția dintre activitatea curentă și cea extraordinară: 100% activitatea curentă și 0
% activitatea extraordinară.
Legislația fiscală în România și aplicarea în practică a măsurilor fiscale nu sunt
întotdeaun a clare, se schimbă frecvent și fac obiectul unor interpretări, uneori diferite, ale
diferitelor autorită ți.
Organigrama reprezintă documentul utilizat în cadrul fimelor mari și constituie
mijlocul cel mai frecvent utilizat pentru descrierea structurii org anizatorice a unei firme.
Obiectivul organigramei presupune:
Funcțile de îndeplinit și repartiarea lor între diferitele servicii operaționale sau
funcționale;
Tipul de rela ții existente între servicii;
Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui niv el ierarhic, autoritatea de care
aceștia dispun.
Administratorul societă ții a fost numit prin actul constitutiv a societății. În societatea
nostra nu au intervenit modificări în structura ac ționariatului și nu au existat siuații de conflict
de interese d e niciun fel.
Valoarea avansurilor și a creditelor acordate membrilor organelor de administrație,
conducere și de supraveghere în timpul exercițiului 0:
31Societatea nu are filiale sau întreprinderi asociate, nu există societă țicu drepturi
patrimoniale asupra societă ții.
Proporția dintre activitatea curentă și cea extraordinară: 100% activitatea curentă și 0
% activitatea extraordinară.
Legislația fiscală în România și aplicarea în practică a măsurilor fiscale nu sunt
întotdeaun a clare, se schimbă frecvent și fac obiectul unor interpretări, uneori diferite, ale
diferitelor autorită ți.
Organigrama reprezintă documentul utilizat în cadrul fimelor mari și constituie
mijlocul cel mai frecvent utilizat pentru descrierea structurii org anizatorice a unei firme.
Obiectivul organigramei presupune:
Funcțile de îndeplinit și repartiarea lor între diferitele servicii operaționale sau
funcționale;
Tipul de rela ții existente între servicii;
Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui niv el ierarhic, autoritatea de care
aceștia dispun.
Administratorul societă ții a fost numit prin actul constitutiv a societății. În societatea
nostra nu au intervenit modificări în structura ac ționariatului și nu au existat siuații de conflict
de interese d e niciun fel.
Valoarea avansurilor și a creditelor acordate membrilor organelor de administrație,
conducere și de supraveghere în timpul exercițiului 0:
diretorul
general
director
economic
contabil șef
contabil
evidență
primară
director
comercial
șef comerciant
vânzători
director
tehnico-
administrativ
muncitor
întreținere
31Societatea nu are filiale sau întreprinderi asociate, nu există societă țicu drepturi
patrimoniale asupra societă ții.
Proporția dintre activitatea curentă și cea extraordinară: 100% activitatea curentă și 0
% activitatea extraordinară.
Legislația fiscală în România și aplicarea în practică a măsurilor fiscale nu sunt
întotdeaun a clare, se schimbă frecvent și fac obiectul unor interpretări, uneori diferite, ale
diferitelor autorită ți.
Organigrama reprezintă documentul utilizat în cadrul fimelor mari și constituie
mijlocul cel mai frecvent utilizat pentru descrierea structurii org anizatorice a unei firme.
Obiectivul organigramei presupune:
Funcțile de îndeplinit și repartiarea lor între diferitele servicii operaționale sau
funcționale;
Tipul de rela ții existente între servicii;
Responsabilii serviciilor corespunzător fiecărui niv el ierarhic, autoritatea de care
aceștia dispun.
Administratorul societă ții a fost numit prin actul constitutiv a societății. În societatea
nostra nu au intervenit modificări în structura ac ționariatului și nu au existat siuații de conflict
de interese d e niciun fel.
Valoarea avansurilor și a creditelor acordate membrilor organelor de administrație,
conducere și de supraveghere în timpul exercițiului 0:
director
tehnico-
administrativ
muncitor
întreținere

32Rata dobânzii;
Principalele clauze ale creditului;
Suma rambursată până la această dată;
Obligațiiviitoare de genul garan țiilor asumate de entități în numele acestuia.
Numărul mediu de salaria ți este de 7.
Societatea nu are obliga ții contractuale de plată a pensiilor către directori și
administratori și nu a acordat credite directorilor și administrato rilor în cursul exerci țiului
financiar 2014.
Avansurile de trezorerie10acordate către directorii societă ții sunt plafomate prin
decizie internă și reprezintă credit deschis pentru cheltuielile de deplasare și protocol
efectuate în interesul societă ții. Decontarea avansurilor primite se face lunar, pe baza
documentelor justificative prezentate de ace știa și sunt înregistrate pe cheltuieli numai pe viza
conducerii societă ții. Societatea nu are obligații de genul garanțiilor asumate în numele
directorilor, ad ministratorilor sau altor categorii de personal.
2.4. Structura capitaului social
Capitalul social subscris și vărsat în valoare de 200 lei este format din 20 părți sociale,
fiecare cu o valoare nominală de 10 lei.
2.5. Piețele de aprovizionare
Elaborarea programului de aprovizionare presupune:
stabilirea listei de resurse materiale pentru bu nurileși serviciile prevăzute în programul de
producție și cuprinde toate categoriile de materii prime, energie, apă și combustibil de care
are nevoie firma penru desfă șurarea activității de producție;
Stabilirea necesarului propriu zis pentru fabricarea produc ției programate;
Precizarea stocului existent în prezent și a celui necesar în viitor.
Persoana desemnată care se ocupă cu aprovizionarea firmei are ur mătoarele sarcini:
Urmărirea și respectarea graficului de aprovizionare;
Asigurarea mijloacelor de transport pentru realizarea în bune condi ții a aprovizionării;
10Avansurie de trezorerie -sumele plătite din casierie angaja țilorcare efectuează deplasări în interesul
serviciului,pe baza ordinului de deplasare.

33Controlul și recepția materialelor aprovizionate prin personalul CTC(control tehnic
de calitate);
Asigurarea condi țiilor de depozitare necesare păstrării calității și caracteristicilor
materialelor.
Furnizorii reprezintă o for ță de influență prin prețurile practicate, calitatea oferită și
promptitudine, astfel putem spune că furnizorii din Români a reprezintă o mare dificultate
pentru întreprinderi, iar acestea sunt obligate să colaboreze cu mai mul ți furnizori. În
momentul în care furnizorii intră în competi ție pentru client, vor fi nevoiți să ofere
credibilitate, siguran ță și să mențină prețurile la u nivel cât mai scăzut pentru a atrage cât mai
mulți clienți.
Furnizorii se aleg după mai multe criterii, cum ar fi: pre țul, raportul calitate –preț,
calitatea produselor oferite.
Principalii furnizori ai firmei SC DODAN IMPEX SRL sunt: SC.Ghiural
Distribution SRL, OMV PETROM SA, SC FAMI SRL, SC AGRIMARCO SRL.
2.6. Piețele de desfacere
Piața de desfacere este alcătuită atât din persoane fizice care locuiesc în zonă, cât și
din persoane care tranzitează ora șul, firma fiind situată pe str. Traian Vuia, nr. 8 A.
Pe lângă persoanele fizice un rol important îl de țin și firmele mici care își desfășoară
activitatea în zonă și care sunt atrase de calitatea produselor și serviciilor, cât și de condiiile
foarte avantajoase de plată cu care societatea încearcă săatragă cât mai mul ți clienți.
Astfel societatea încearcă să dezvolte activitatea de marketing prin elaborarea și
implementarea unei strategii de marketing pe termen lung. Obiectivul principal al acestei
strategii este păstrarea clientelei existentei și atragerea de clien ți noi.
Clienții influențează activitatea întreprinderii deoarece pot determina reducerea
prețurilor, pot solicita mai multe servicii post vânzare și prin aceasta pot infueța piața unui
produs.
Clienți influențează pozitiv activitatea une i întreprinderi atât timp cât cumpără
produsele acesteia și nu pe cele ale concurenței. Cu ajutorul clienților, profitul fimei crește.
2.7. Concuren ța
Uilizarea mai multor furnizori generează concuren ța între ei, aceștia fiind conștienți
de necesitatea realizării în condi ții cât mai bune a angajamentelor de furnizare pe care și le -au
asumat.

34Furnizorii străini oferă condi ții mai avantajoase sub aspectul calității superioare, al
siguranței livrării la timp și al prețului. În acest caz este normală orienta rea clienților spre
furnizori din alte țări. Astfel de situații sporesc competiția între furnizori.
Dubla ipostază, de cumpărător și de vânzător, unde societățile concurente apar în
cadrul mediului, distribuie competi ția dintre cele două planuri. Pe de o parte societă țile își
dispută furnizorii, dispoibilită țile de forță de mncă și prestatorii de servicii, iar pe de alt parte,
clienții, urmăresc obținerea de condiții cât mai avantajoase în asigurarea resurselor.
2.8. Resurse materiale
Aprovizionarea cu resurse materiale este prima fază a circuituui economic la nivelul
unei firme.
Gestiunea aprovizionării asigură echilibrul între disponibilul de resurse materiale ce
trebuie asigurat și necesitățile de consum de materiale ale firmei.
Principalul obiect de activitate al aprovizionării constă în assigurarea complexă și
completă a firmei cu resurse materiale, care sunt corespunzătoare calitativ, la termenele și
locul solicitate cu cost minim. Elementele cheie în aprovizionarea unei firme sunt:
Calitate;
Cantitate;
Preț;
Timp;
Furnizori.
Resursele materiale se organizează în func ție de nomenclatorul de materiale, care are
ca obiectiv principal activitatea operativă de aprovizionare propriu zisă a firmeiși a locurilor
de muncă, având în vedere graficele date de sectorul de programare.
În practică, compartimentul de aprovizionare care include programarea
aprovizionării, aprovizionarea propriu zisă și depozitarea resurselor materiale, firma poate
opta pentru organizarea aprovizionării tehnico materiale în func ție de următoarele sisteme:
Sistemul func țional:
Sistemul de organizare pe grupe de materiale;
Sistemul de organizare în func ție de destinația de consum a resurselor materiale;
Sistemul mixt de organizare a compartimentului de aprovizionare.

35În depozitul firmei se face recep ția și păstrarea materialelor și a produselor
aprovizionate pentru a fi trimise la beneficiari.
Sistemul de organizare pe grupe de materiale presupune următoarele activită ți:
stabilirea necesarului de materiale, depozitarea și alimentarea sec ților.
Avantajul acestui sistem este că une ște organizatoric funcțiile de bază ale
aprovionării tehnico –materiale în cadrul fiecărui sector de aprovizionare –depozitare, acest
sitem se aplică în special în cadrul unită ților econimice mari.
2.9.Evoluția principalilor indicatori
Indicatorii economico -financiari reprezintă un proces complex de cunoa ștere a stării
economico –financiare a unui agent economic, în condi ții concrete de loc și de timp,
utilizându -se metode adecvate și indicatori speci fici cu scopul individualizării și
dimensionării facturilor cu ac țiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită
condiție economico –financiară.
Indicatori de lichiditate
Indicatorul lichidită ții curente (ILC) se calculează ca raport între activele curente (AC)
și datoriile pe termen scurt. Acest indicator determinat în limite acceptabile oferă garan ția
acoperirii datoriilor curente din activele curente, care mai este cunoscut și sub denumirea de
indicatorul capitalului circulant.
ILC=AC/ Dc
AC–active curente
Dc–datorii curente
INDICATORUL LICHIDITĂ ȚII CURENTE
2013 2014
2,57 2,42
În anul 2014 rata lichidită ții generale a scăzut față de anul 2013, ceea ce înseamnă o
scădere a capacită ții de acoperire a datoriilor curente din activele curente. Având în vedereANUL 2013 2014
Active curente 1.730.200 1.633.725
Datorii curente 670.630 674.070

36rezultatele ob ținute în urma calcului indicatorului rezultă că firma are c apacitatea de a -și plăti
datoriile curente din activele curente.
Indicatorul lichidită ții imediate reprezintă un indicator economico -financiar de
lichiditate care arată capacitatea societă ții de a-și achita imediat datoriile. Este calculat ca
raport dintr e diferența activelor curente și stocuri și datoriile curente.
Li=(AC-S)/Dc
Ac–activ circulant
S–stocuri de valori materiale
Dc–datorii curente
ANUL 2013 2014
Activecurente 1.550.320 1.633.725
Stocuri 100.500 104.440
Datorii curente 570.456 674.070
INDICATORUL LICHIDITĂ ȚII IMEDIATE
2013 2014
2,54 2,27
Acest indica tor elimină stocurile deoarece acestea nu se pot transforma imediat în
lichidități, și reprezintă capacitatea entității de a achita datoriile. Valoarea recomandată pentru
acestui indicator este în jur de 1, iar cu cât este mai mare de 1, cu atât situa ția firmei este mai
bună.
Indicatori de risc
Indicatorul gradului de îndatorare reprezintă indicatorul care arată cât la sută este
îndatorată firma în raport cu întregul cap ital, atât cel propriu cât și cel împrumutat .
Gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%, dacă este sub 30 % indică o
rezervă în apelarea la credite și împrmuturi, iar peste 80% o dependență de credite, situație
înarmantă.
Gi=capital împrumut at/capital propriu

37ANUL 2013 2014
Capital împrumutat 110.500 111.678
Capital propriu 570.200 515.872
INDICATORUL GRADULUI DE ÎNDATORARE
2013 2014
0,19 0,22
Acest indicator arată cât la sută din capitalurile proprii reprezintă creditele peste un an
și posibilitatea acoperirii acestora din rezerve și capitalul social. Riscul nu trebuie să se ridice
la mai mult de 30%. În anul 2014 gradul de îndatorare a crescut cu 3 % fa ță deanul 2013.
Indicatori de activitate
Viteza de rota ție a stocurilor indică influența stourilor existente privind mișcările
bilanțiere, o valoare ridicată a acesteia arată o situație favorabilă pentru agentul economic.
Viteza de rota ție a stocurilor se calculează ca raport între costul vânzărilor și stocul
mediu. Acest indicator indică de câte ori stocul a fost rulat de -a lungul exerci țiului financiar.
ANUL 2013 2014
Costul vânzărilor 8.600.523 8.598.509
Stocul mediu 183.522 179.254
VITEZA DE ROTAȚIE A STOCURILOR
2013 2014
46,87 47,97
Acest indicator arată de câte ori stocul a fost rulat de -a lungul exerci țiului financiar.
Viteza de rota ție a creditelor arată numărul de zile de creditare pe care societatea îl
obține de la furnizorii săi. Se determină ca produs între raportul dintre sold mediu pe furnizori
și achiziție de bunuri * 365 de zile.
ANUL 2013 2014
Soldmediufurnizori 400.123 401.216
Costul vânzărilor 8.320.369 8.598.509

38VITEZA DE ROTA ȚIE A CREDITELOR
2013 2014
17,56 17,03
Acest indicator arată numărul de zile de creditare pe care firma îl ob ține de la
furnizorii săi.
Viteza de rota țiea activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului
activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate
de active imobilizate. Se calculează ca raport între cifra de afaceri și active imobilizate.
ANUL 2013 2014
Cifra de afaceri 9.990.753 9.091.912
Active imobilizate 63.159 62.323
VITEZA DE ROTA ȚIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE
2013 2014
158,18 145,88
Indicatorul exprimă numărul de rota ții efectuate de activele imobilizate pentru
realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficien ța managementului activelor
imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri prin expoata rea acestora.
Viteza de rota ție a activelor totale evaluează eficacitatea managementului activelor
totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active totale .
Se calculează ca raport între cifra de afaceri și total active.
ANUL 2013 2014
Cifra de afaceri 9.990.753 9.091.912
Total active 1.730.987 1.696.048
VITEZA DE ROTA ȚIE A ACTIVELOR TOTALE
2013 2014
5,78 5,36

39Indicatorul evaluează eficien ța managementului activelor totale prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate de activele entită ții.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate pe parcursul unui exerci țiu
fiscal. Cifra de afaceri nu include TVA. Aceasta cuprinde suma totală a veniturilor ob ținute
din operațiunile comerciale realizate de firmă, precum și vânzarea de mărfuri și produse intr -o
perioadă de timp determinată.
CIFRA DE AFACERI
2013 2014
9.990.753 9.091.912
Cifra de afaceri a scăzut în anul 2014 cu 898.841 fa ță de anul 2013 datorită vânzărilor
maiscăzute a produselor firmei.

40CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND
CONTABILITATEA ACTIVITĂ ȚII DE COMERȚ LA SC.
DODAN IMPEX SRL.
3.1. Organizarea activită ții financiar contabile în cadrul firmei
Funcționarea eficientă a magazinului este determinată în funcție de cum este
soluționată repatizarea spațiului comercial, precum și dimensionarea în condiții optime a
acestuia având consecin țe nemijlocite asupra cifrei de afaceri, darși alnivelului de se rvire al
clienților.
Amplasarea mărfurilor în spa țiile de vânzare urmărește localizarea raioanelor și a
produselor care au ca scop asigurarea unui stoc de mărfuri echilibrat în raport cu cerin țele
clientelei, precum și ușurarea la ieșire a alegerii de căt re cumpărători a mărfurilor expuse. De –
a lungul timpului s -au încercat mai multe metode de utilizare a spa țiilor de vânzare prin luare
în considerare a mai multor factori de influen ță, precum: formele de vânzare practicate,
caracteristicile și natura mărfu rilor expuse, dimensiunea și forma suprafeței de vânzare,
condițiile de aprovizionare de la furnizare și viteza de rotație a stocurilor de mărfuri.
Specialiștii în domeniu au demonstrat prin studiile realizate în ultimii ani că
societatea optează pentru v ânzareape bazăde autoservire . În urma acestor studii s -a ajuns la
concluzia că nivelul cheltuielilor la magazinul cu autoservire este mai eficient fa ță de nivelul
înregistrat în magazinele cu servire prin intermediul vânzătorului. Volumul cheltuielilor c u
salarii este mai costisitor în cazul în care în magazin se practică metoda clasică de vânzare,
decât a unui magazin cu autoservire. Dezvoltarea autoservirii demonstrează că preocuparea
generală nu constă în a convinge pe cineva asupra oportunită ții introducerii acesteia, ci în
perfecționarea ei continuă, în organizarea științifică a procesului de vânzare și modernizarea
lui sub toate aspectele.
La baza autoservirii stau următoarele principii:
Prezentarea produselor condi ționate la vederea și îndemâna clie ntului, cu afi șarea
prețului;
Accesul liber a clietului la marfă;
Libera alegere a articolelor de către cumpărător, fără a interveni vânzătorul;
Încasarea folosind echipamente speciale, care sunt amplasate la ie șirea din magazin.

41Metoda de vânzare prin aut oservire pe care o utilizează societatea SC. DODAN
IMPEX. SRL prezintă numeroase avantaje:
Economisirea timpului de care dispune cumpărătorul. Acesta nu trebuie să a ștepte
ca să fie servit de către vânzător ci se serve ște singur în funcție de timpul de car e
dispune. Acest magazin dispune d e sortimente variate de mărfuri;
Libertatea alegerii a mărfurilor , clienții își satisfac dorințele fără a fi influențați de
vânzător;
Garantarea calită ții și greutății mărfurilor es te asigurată de etichetele de pe marfă
care oferă posibilitatea controlului acestora. Pre țurile înscrise pe ambalaje fac
imposibilă incorectitudinea și abuzul față de consumator;
Condițiile igienice sunt mai bune deoarece mărfurile sunt vândute preambalate;
Frecvența consumatorului –în acest tip de magazin este mult mai mare decât în cel
clasic, deoarece clien ții nu așteaptă mult la rând, folosindu -se mai rațional spațiul
de vânzare și capacitatea magazinului;
Utilizarea for ței de muncă este mult mai rațională deaorece numărul salariaților
este mai mic în compara ție cu magazinul clasic;
Numărul mare de produse și al consumatorilor indică realizarea unei vânzări mai
bune față de magazinul clasic, și totodată conduce la creșterea productivității, ceea
ce permite cre șterea rentabilității societ ății.
Fluxul clien țilorîn sala de vânzare –este determinat de mărimea căilor de circula ție
în interiorul spa țiului de vânzare.
Dimensiunile și orientarea căilor de circulație sunt în relație cu:
Dispunerea spa țială a mobilierului comercial în spațiul co mercial, după foma de
vânzare utilizată de către magazin și anume în cadrul SC.DODAN IMPEX. SRL
unde se utilizează autoservirea;
Mărimea și particularitățile constructive ale magazinului referitoare la dispunerea
punctelor fixeși anume intrări și ieșiri;
Comportamentul spa țial al clienților.
Activitățile financiar contabile utilizate în cadrul firmei sunt următoarele:
Analizași urmărirea indicatorilor economico -financiari, planificarea financiară și
tezoreria;
Evidența operativă a muncii, decontarea și c alculul drepturilor băne ști ale
salariaților;

42Evidența operativă a mjloacelor bănești, precum și a operațiunilor de decontare cu
agenții economici.
Compartimentul financiar –contabil îndepline ște următoarele atribuții pe plan
contabil:
Asigură realizarea corectăși în timp util a înregistrărilor contabile cu privire la
mijloacele fixe și calculul amortizării acestora, mărfurile, calc ulul costurilor,
investiții, rezultate financiare;
Organizează func ționarea în condiții optime a contabilității valorilor
patrimoniului;
Asigură respectarea prevederilor legale referitoare la integritatea patrimoniul uiși
ia măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul în care a fost păgubit;
Organizează inventarierea periodică a tuturor valorilo rpatrimoniale și urmăre ște
definitivarea rezultatelor inventarierii;
Întocmelte lunar balan ța de verificare pentru conturile sintetice și cele analitice,
urmărind concordan ța dintre acestea;
Asigură fondurile utile finan țării investițiilor;
Participă la organizarea și îmbunătăți rea sistemului informa țional utilizând
centrul de calcul în domeniul prelucrării automate a datelor.
Atribuțiile compartimentului financiar contabil în plan financiar sunt următoarele:
Asigură fondurile necesare societă ții cu ajutorul planului financiar șide
trezorerie ;
Planificarea financiară și întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli;
Efectuează calculul veniturilor, profitului și rentabilității;
Efectuează calcule privind indicatorii economici corela ți cu indicatorii financiari
referitori la marfa vândută și încasată;
Analizează activitatea economico –financiară pe bază de bilan ț propunând
măsuri pentru înlăturarea pierderilor;
Urmărește utilizarea eficientă a creditelor conform necesităților proprii;
Decontări cu agen ții economici: presupune desfășurarea continuă a operațiunilor
de decontare cu furnizorii și beneficiarii, asigură plata la termen a sumelor care
constituie obliga ția societății pentru bugetul de stat și alte obligații față de terți.

433.2. Documenta ția–fluxul documentelor fin anciar contabile
Datele dobândite din documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică
și sistemat ică, fiind grupate în Registre C ontabile care sunt prezentate sub forma unor registre
legate, numerotate și arhivate, ale căror formă și co nținut corespund scopului pentru care se
țin.
Registrele care se utilizează, obligatoriu, în contabilitate sunt Registru –Jurnal,
Registrul Cartea Mare și Registrul Inventar. Legea contabilității, menționează că organizarea
contabilită ții trebuie să asig ure înregistrarea cronologică și sistematică a operațiunilor
economico -financiare, publicarea și păstrarea informațiilor privind situația patrimonială și
rezultatele ob ținute.
Registrele de contabilitate se prezintă sub forma de registru sau listări in formatice,
numerotarea paginilor revistelor se realizează în ordine crescătoare, iar volumele se vor
numerota în ordinea completării lor. Registrul Jurnal, Registrul Inventar și Registrul Cartea
Mare sunt păstrate în unitate timp de 10 ani de la data înche ierii exerci țiului financiar în
cadrul căruia au fost întocmite, aceste registre în caz de pierdere, distrugere, trebuie
reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare.
1)Registrul jurnal –reprezintă un document contabil obligatoriu, în car e se
înregistrează, în mod cronologic, toate opera țiunile economico –financiare. Aceste opera țiuni
care sunt realizate în acela și loc de activitate, pot fi recapitulate într -un document
centralizator, denumit Jurnal auxiliar , care stă la baza înregistrări i în registrul jurnal. Orice
înregistrare în Registrul –jurnal trebuie să includă elemente referitoare la: numărul și data
documentului justificativ, felul, explica ții privind operațiunile respective și conturile sintetice
debitoare și creditoare în care s-au înregistrat sumele corespunzătoare opera țiunilor efectuate.
2)Registrul Cartea Mare –reprezintă un registru contabil obligatoriu în care se
menționează lunar și sistematic, prin regruparea conturilor, existența și mișcarea tuturor
elementelor de activ și pasiv, la un moment dat. Acesta reprezintă un document contabil de
sintezăși sistematizare care cuprinde simbolul contului debitor și al conturilor creditoare
corespondente, rulajul debitor și creditor, precum și soldul contului pentru fiecare lună a
anului curent. Registrul Cartea Mare cuprinde câte o filă pentru fiecare cont sintetic utilizat de
unitate, acest Registru este util pentru întocmirea balan ței de verificare. Acest registru se
poate înlocui cu Fi șa de cont pentru operațiuni diverse.
3)Registrul inventar –reprezintă un document contabil obligatoriu în care sunt
introduse toate elementele de activ și de pasiv, care sunt grupate în funcție de natura lor,

44inventariate de unitate, conform legii. Registrul inventar este întocmit la înfiin țarea unității,
cel puțin odată pe an, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetarea activității, precum și în alte
situații care sunt prevăzute de lege pe baza de inventar faptic. Acest registru cuprinde
elementele inventariate după natura lor, suficient de detali ate pentru a putea justifica
conținutul fiecărui cost al bilanțului. Registrul inventar este completat cu ajutorul inventarierii
faptice a fiecărui cont de activ și de pasiv. Aceste elemente înscrise în acest registru au la bază
listele de inventariere sau alte documente care justifică con ținutul acestora.
Registrul jurnal, Registrul inventar și Registrul Cartea Mare sunt păstrate în unitate
timp de 10 ani de la data încheierii exerci țiului financiar în cursul căruia au fost întocmite.
4)Registrul general de eviden ță a salariaților –statul de plată este un document
justifictiv în care se determină drepturile salariale cuvenite salaria ților, pentru munca prestată,
formate din salarii de încadrare, sporurile de vechime, sporurile de noapte și sporurile de
condiții deosebite în muncă. Codul Muncii și HG nr 161/2006 prevede că fiecare angajator
este obligat să înfiin țeze un registru general de evidență a salariaților în format electronic.
Angajatorul este obligat să completeze registru în ordinea încheierii cot ractelor individuale de
muncă, a modificărilor acestora prin acte adi ționale la contract și a încetării lor.
5)Registrul unic de control –este un document tipizat și înregistrat la Administrația
Financiară. Persoanele juridice și contribuabilii care sunt înregistrați la Oficiul Național al
Registrului Comer țului sunt obligați să țină Registrul unic de control. Acest registru are ca
scop evid ențierea tuturor controalelor care sunt desfășurate la contribuabili, de cătretoate
organele de control specializate în domeniile financiar –fiscal, urbanism și protecția
consumatorului. Registrul unic de control este numerotat, sigilat și păstrat de rep rezentatntul
legal al unită ții verificate.
6)Registrul de eviden ță fiscală –presupune înscrierea tuturor informa țiilor care stau
la determinarea profilului impozabil șia calculului impozitului de profit care este cuprins în
declarația privind obligațiile de plată la bugetul general consolidat. Informațiile din acest
registru sunt înregistrate în ordine cronoloică și corespund operațiunilor fiscale și cu datele
privind i mpozitul pe profit din declara ția referitoare la obligațiile de plată la bugetul
consolidat. Registrul de eviden ță fiscală este păstrat la domiciliul fiscal în cadrul serviciului
Financiar Contabil.

453.2.1.Documente specifice comer țului cu amănuntul
Toate opera țiunile patrimoniale se realizează în momentul efectuării ei într -un înscris
care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, care dobândesc în acest mod calitatea de
document justificativ.
Documentele justificative re alizează dovada înfăptuir ii operațiilor și angajează
răspunderi,obliga ții și dreptur ireferitoare la existen ța și mișcarea elementelor patrimoniale.
Conform Nomenclatorului privind modelele registrelor și formularelor tipizate,
comune pentru activitatea financiară și contabilă, în comerțul cu amănuntul se utilizează cel
mai frecvent următoarele:
oAvizul de înso țire al mărfii;
oFactura fiscală;
oChitanța;
oNota de recep ție și constatare de diferențe;
oBonuri de consum;
oFișa de magazie;
oRaportul de gestiune;
oMonetarul;
oRegistrul de cas ă.
1.Avizul de înso țire a mărfii (cod 14 –3–6A)
Se întocme ște în trei exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea întocmirii
facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori materiale, datorită
anumitor obiective excepționale, realizându -se mențiunea ”urmează factura”. Pe avizul de
însoțire a mărfii care este emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terți sau
pentru vânzare în regim de consigna ție, se face mențiunea ”pentru prelucrare la terți” sau
”pentru vânzare în regim de consigna ție”.
Avizul de înso țire a mărfii se folosește ca:
Document de înso țire a mărfii în timpul transportului;
Document care stă la baza întocmirii facturii;
Dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta;
Document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea primitoare din
cadrul acelea și unități în cazul transferului.

46Este emis pe parcursul livrării de către compartimentul desfacerii, care semnează
pentru întocmire.
2.Factura fiscală (cod 14–4–10/A)
Se întocme ște manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, la livrarea
produselor și al mărfurilor, la executarea lucrărilor și la prestarea serviciilor de către
compartimentul desfacere. În momentul în care factura nu se poa te întocmi în momentul
livrării, datorită unor condi ții obiective și excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt
însoțite pe timpul transportului, de avizul de însoțire al mărfii. Conform corelării
documentelor de livrare, numărul și data avizului de însoțire a mărfii se înscriu în formularul
de factură.
Factura fiscală este vazută ca:
Document cu ajutorul căruia se realizează instrumentul de decontare al produselor și
mărfurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate;
Document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;
Document de încărcare în gestiunea primitorului;
Document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului.
În cazul comer țului cu amănuntul, factura este întâlnită la vânzarea de mă rfuri, dacă
încasarea nu se realizează pe loc, la cumpărarea atât de mărfuri, cât și de materiale
consumabile, obiecte de inventar precum și pentru utilitățile magazinului datorate furnizorilor.

473.Chitanța(cod 14 –4–1)
Este întocmită în două exemplare, pentru fiecare sumă încasată, de către casierul
unității și se semnează de acesta pentru primirea sumei.
Chitanța este utilizată ca:
Document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unită ții;
Document justificativ de înre gistrare în Registrul de casă și în contabilitate.
Un exemplar este dat depunătorului cu ștampila unității, iar cel de al doilea exemplar
rămâne în carnet, care este folosit ca document de verificare a opera țiunilor realizate în
Registrul de casă.
Chitanțaeste arhivată la compartimentul financiar –contabil, după utilizarea completă
a carnetului.
În cadrul comer țului cu amănuntul, chitanța se regăsește la încasarea în numerar a
contravalorii facturilor de marfă emise anterior, la încasarea pe loc a facturi i de marfă, iar
dacă vânzarea se realizează cu livrare la sediul clientului, se va depune în cas eria centrală a
disponibilită ților obținute din vânzarea diferitelor raioane.
4.Nota de recep țieși constatare de diferen țe (cod 14 –3–1Ași 14 –3–1 /aA)
Reprezintă documentul care este întocmit de către comisia de recep ție și de către
gestionar, în două exemplare, conform prevederilor legale, la locul de depozitare sau în
unitatea cu amănuntul pe măsura efectuării recep ției. În momentul în care la recepție se
constată diferen țe, nota de recepție și constatarea de diferețe va fi întocmi tă în trei exemplare
de către C omisia de recep ție legal constituită. În momentul în care bunur ile materiale sosesc
în unitate pe rând, se realizează câte un formular pentru f iecare intrare, care apoi se anexează
la factură sau la avizul de înso țire a mărfii.
Nota de recep ție și constatare de diferențe servește ca:
Document justificativ pentru încărcare în gestiune;
Document pentru recep ția bunurilor aprovizionate ;
Document justificativ de înregistrare în contabilitate;
Act de probă în litigiile cu furnizorii, pentru diferen țele care au fost constatate
la recepție.
Nota de recep ție și constatare de diferențe este repartizată la gestiune, pentru
încărcarea în gestiune a bunuri lor materiale recep ționate. La compartimentul financiar
contabil se întocme ște formele de lichidare a diferențelor constatate, precum și înregistrarea
acestora în contabilitatea sintetică și analitică, fiind atașată la documentele de livrare, și
anume fact urași avizul de însoțire a mărfii.

48În cadrul comer țului cu amănuntul, nota de recepție se regăsește la cumpărarea atât
de mărfuri, cât și de materiale consumabi le, obiecte de inventar. Pentru mărfuri se întocme ște
formularul cod 14 -3-1/A, iar pentru restu l stocurilor formularul cod 14 -3-1A.
5.Bonul de consum (cod 14 -3-4Aa)
Bonul de consum se completează în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv
eliberarea materialelor din magazia de consum , de către compartimentul care realizează
lansarea, pe baza unu i program de produc ție și a consumurilor normate, sau de către alte
unități, care solicită materiale petru a le folosi.
Bonul de consum serve ște ca:
Document de eliberare a materialelor pentru consum din magazie;
Document justificativ pentru scăderea din gestiune a mărfurilor;
Document justificativ de înregistrare în eviden ța contabilă și în magazie.
Bonul de consum se arhivează la departamentul financiar –contabil.
În cazul comer țului cu amănuntul, bonul de consum se folosește pentru consumul
materialelor consumabile, dar și pentru darea în consum a obiectelor de inventar.

49

506.Fișa de magazie (cod 14 -3-8)
Fișa de magazie se întocmește într -un singur exemplar, pentru fiecare tip de
material, iar acesta se completează de către:
Departamentul financiar –contabil, la deschidererea fi șei și la verificarea datelor,
iar în coloana ”data și semnătura de control” semnează și persoana care se ocupă de
controlul financiar cu ocazia verificării gestiunii;
Gestionar sau persoan a desemnată, care complete ază campurile referitoare la
intrări, ieșiri și stoc.
Fișele de magazie se păstrează la fiecare loc de depozitare a materialelor, pe categorii
de materiale ordonate pe conturi, grupe, subgrupe sau în ordine alfabetică.
În cazul valorilor materiale primite cu scopul de prelucrare de la ter ți sau în custodie
se întocmesc fi șede magazie distincte care se țin separat de cele ale valorilor materiale
proprii.pentru a ține corect o evidență la magazie, persoanele numite de la departamentul
financiar –contabil, v -or verifica inopinant cel pu țin odată pe lună, metoda cum se realizează
înregistrările în fi șele de magazie. Aceste înregistrări se fac document cu document. Stocul se
poate determina după fiecare opera țiune înregistrate zilnic. Acest document nu circulă , el
fiind un document de înregistrare, și se arhivează în cadrul departamentului financiar –
contabil.
În cazul comer țului cu amănuntul, fișa de magazie este utilizată pentru a evidenția
materialele consumabile și obiectele de inventar, care sunt necesar e desfășurării activității
întreprinderii.
7.Raportul de gestiune
Raportul de gestiune ajută la eviden ța operativă a mărfurilor din cadrul
întreprinderilor de desfacere cu amănuntul, raport ce se realizează zilnic sau periodic.
Raportul de gestiune care se r ealizează zilnic se întocme ște în două exemplare
pentru fiecare gestiune în parte. Soldul din ziua precendentă se reportează, iar în coloana
”Mărfuri” se vor scrie în ordinea întocmirii loc, documntele de intrare din ziua respectivă. Iar
la sfârșitul zilei urmează să se stabilească totalul intrărilor plus soldurile, apoi înscriindu -se
datele privind vânzările, precum și alte ieșiri de mărfuri și se totalizează. Soldul de mărfuri se
stabilește la sfârșitul zilei . Raportul de gestiune cuprinde atât cumpărăril eși vânzările de
mărfuri, atât și alte intrări sau ieșiri de mărfuri care au efect asupra minusului sau plusului de
mărfuri, precum: modificarea pre țului, distrugerea mărfurilor degradate și transferul între
gestiuni.

51Raportul de gestiune se realizează pe baza documentelor justificative: Nota de
recepție și constatare de diferențe, inventarul privind modificările de preț, Monetarul, etc.
Un exemplar l Raportu lui de gestiune rămâne în carnet, iar un exemplar se trimite
departamentului financiar –contabil, în care se verifică datele din eviden ța analitică.
Raportul de gestiune periodică are în componen ța sa aceleași elemente ca Raportul
zilnic, dar spre deosebi re de acesta înscrierile din formular se fac la anumite perioade de timp,
iar soldul se stabile ște la sfârșitul perioade.
8.Monetarul
Monetarul se întocme ște în două exemplare, și se realizează cu ocazia predării
numerarului din vânzare la casieria centrală. Casierul v -a semna cele două exempl are ale
monetarului, primul îl va restitui gestionarului care va emite o chitan ță, pe care o va
înregistra în Registrul de casă. Primul exemplar reprezintă un document justificcativ pentru
descărcarea gestiunii de mărfuri vândute.
9.Registrul de casă (cod 14 -4-7A)
Registrul de casă se întocme ște zilnic, în două exemplare de către casierul unității
sau de cătr e o altă persoană desemnată, pe baza documentelor justificative ce stau la baza
încasărilor și plăților. La sfârșitul zil ei câmpurile care au rămas necompletate din cadrul
formularului se barează.
Soldul final precedent se reportează pe primul rând al reg istrului de casă din ziua în
curs. Toate încasările vor fi înregistrate, după care acestea se totalizează, apoi se vor înregistra
toateplățile șise totalizează. Din totalul încasărilor se scad plă țile pentru a se stabili soldul
zilei în curs.
Registrul de casă se semnează de către casier pentru a confirma înregistrarea
operațiunilor care au fost efectuate, dar și de o pesoană din cadrul departamentului financiar –
contabil desemnată pentru primirea celui de al doilea exemplar și a actelor justificative.
Acest document ajută ca:
Document de înreg istrare a încasărilor și plăților realizate cu numerar, și efectuate prin
casieria unită ții;
Document d e stabilire a soldurilor finale de casă în fiecare zi;
Document de înregistrare a opera țiunilor de casă în con tabilitate.

523.3 Stabilirea pre țurilor la carburanți în România
În România, atât benzina, cât și motorina sunt taxate cu mul tpeste valoarea lor.
Metoda cea mai u șoară prin care orice cetățean își poate da seama de acest lucru este scăderea
accizelor șitaxelor, care în momentul de fa ță, reprezintă aproximativ 60% din prețul
carburanților, un nivel imens în comparație cu restul Europei.
Atât la benzină, cât și la motorină, peste 52% din prețul la pompă este reprezentat de
taxeși accize. Procentele diferă la benzină și motorină, acestea fiind peste 50 %.
Ceea ce se î ntâmplă cu pre țul la pompă în România, la ora actuală reprezintă ceea ce
întâmpă cu pre țul la pompă în orice țară din Europa, într -o piață liberă unde prețurile se
alinează automat în func ție de un mecanism extrem de simplu și anume cererea și oferta.
În România se produc benzină și motorină care se importă, consumul este de 6
milioane de tone pe an. Pre țurile se aliniază și competitorii se urmăresc în această competiție
unul pe altul, în orice pia ță există întotdeauna un lider, însă există niște trenduri pe care le
urmăresc to ți competitorii.
În ultima perioadă, s -au înregis trat scăderi ale pre țului carburanților, care acestea au
fost operate de producători și distribuitori. Taxele impuse de stat au rămas la același nivel.
În România, un litru de benzină costă, în medie, 5,64 de lei adică 1,28 de Euro, pre țul
fiind stabilit d e fiecare benzinărie în parte. Dacă statul decide să renun țe la încasarea tuturor
accizelor și taxelor pe care le impune, un litru de benzină nu ar putea costa mai mult de 2 lei și
51 de bani.
Motorina este taxată, în medie, cu 5,33 lei/litru, adică aprox imativ 1,21 Euro .
Dacă se elimină taxele, litrul de motorină ajunge la 2,38 de lei adicp 0,54 de Euro.
Aceste pre țuri fac ca motorina și benzina să fie mai scumpe în România decât în state mult
mai dezvoltate din punct de vedere economic.
Într-un clasament al prețului la benzină, calitatea Euro 95, în Europa, România este
abia pe locul 11, țările în care acest carburant este mai ieftin decât la noi fiind Estonia,
Letonia, Polonia, Bulgaria și Cehia. Conform unr statistici, în niciuna din aceste țări, litrul de
benzină nu costă mai pu țin de 5 lei.
În ceea ce prive ște prețul pentru un litru de motorină, România se află pe locul 15 în
topul Uniunii Europene, din 28 de state. Cea mai ieftină mototrină poate fi cumpărată din
Luxemburg, la pre țul de 4,8 lei/ litr u.

53În România 60% din pre țul unui litru de carburant reprezintă taxele și accizele pe care
le încasează statul. Restul de 40% îl reprezintă pre țul barilului de petrol, curs valutar sau
marja companiilor petroliere.
La benzinărie nu se alimentează doar ma șina, ciși vistieria statului11, deoarece
distribuitorul de carburan ți virează direct la finanțe între aproape două treimi din prețul unui
litru de benzină sau motorină, reprezentând TVA, acciză și taxa pe stâlp.
Un efect considerabil în pre ț îl reprezintă costul de achizi ție al materiei prime, legat
direct de valoare la zi a produselor petroliere, care la rândul său, este legată de cota ția
țițeiului.
O altă influen ță importantă o are rata de schimb dintre leul românesc și dolarul
american, moneda î ncare se fac tranzac țiile cu țițeii. Distribuția în România se face în lei,
după care furnizorul este plătit tot în dolari, chiar dacă cu întârziere de 30 -45 de zile, în
funcție de fluxul de producție sau achiziție.
Deprecierea leului în fa ța dolarului cum s -a întamplat n utlima perioadă, aduce cu sine
scumpirea carburan ților.
În Județul Galați sunt 10 stații majore de alimentare cu benzina sau motorina care
aparțin unor distribuitori precum OMV, ROMPETROL, PETROM sau LUKOIL.
În funcție de distribuitor, prețul e ste diferit. În sta țiile de alimentare gălățene, prețul
unui litru de benzină valorează în medie 5,4 lei, în timp ce pre țul unui litru de motorină este
cuprins între 5,26 și 5,71 lei , în funcție de tipul combustibilului achiziționat.
Prețul carburanților nu depinde de distribuitori decât în foarte mică măsură, factorii de
decizie în privin ța valorii litrului de carburant fiind dată de reprezentanții statului.
3.4. Monografie contabilă
Potrivit prevederilor art.206 din Codul Fiscal, operatorii economici care inten ționează
să comercializeze în sistem en –gros sau en -detail produse energetice precum benzina,
petrol, motorină sunt obliga ți să se înregistreze la autoritatea competentă și cu îndeplinirea
condițiilor stabilite prin ordin al reședintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Pentru realizarea opera țiunii de comerț cu produse petroliere, firma trebuie să se
înregistreze ca destinatar înregistrat în România.
11Vistierie: institu ție care se ocupă cu administrarea tezaurului țării, precum și locul sau încăperea unde sunt
depozitate acestea.

54Porivid prev ederilor art.206 ^16 alin.3 din Codul fiscal, produsele energetice pentru
care se datorează accize sunt:
Benzină cu plumb cu conturile NC 2710 11 31, 2710 11 51 și 2710 11 59;
Benzină fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 și 2710
11 49;
Motorină cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;
Kerosenul cu codurile NC 2710 19 21 și 2710 19 25;
gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 pana la 2711 19 00;
gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 si 2711 21 00;
pacuracu codurile NC de la 2710 19 61 pana la 2710 19 69;
carbunele si cocsul cu codurile NC 2701, 2702 si 2704.
Declarațiile de accize presupun că orice plătitor de accize este obligat să depună lunar
o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Declarațiile de accize, formularul 100 se depune la autoritatea competentă, de către plătitorii
de accize până la data de 25 inclusiv a lunii următare celei la care se referă declara ția.
Anual până pe data de 30 aprili e a anului următor, se depune formularul 120 –de cont
privind accizele pentru accizele aferente a anului precedent.
Specific pentru comer țul cu amănuntul este obligativitatea utilizării casei de marcat și
conducerea raportului de gestiune zilnic pentru e vidența analitică a mărfurilor.
În cazul neplătitorilor de TVA se ignoră conturile de TVA: 4426,4427,4428. Astfel
din formulele contabile de mai jos vor dispărea înregistrările cu aceste conturi.
1.SC DODAN IMPEX SRL achiziționează330l de combustibil în baza facturii cu nr
350 din data de 05.05.2016, de la furnizorul OMV Petrom în valoare de 1650, TVA
deductibilă 20%. știm că societatea practică un adaos comercial de 30%.
Înregistrăm factura de la furnizor:
%
371 Mărfuri
4426 TVA deductibil=401 Furnizori 1980
1650
330
Majorăm valoarea stocului cu adaosul comercial și TVA neexigibilă
Adaos comecial = 30% x 1650 = 495
TVA neexigibilă = 20% x (1650 + 495) = 528
Valoarea = 495 + 528 = 1023
371 Mărfuri i=%
378 Diferen țe de preț la mărfuri1023
495

554428 TVA neexigibilă 528
Valoare intrare la pre ț vânzare cu amănuntul = 1650 + 1023 = 2673
În aceași zi pe 05.05.2016 SC DODAN IMPEX SRL plătește contravaloarea
facturii furnizoruui OMV Petrom în baza chitan ței cu numărul 500:
401 Furnizori =5311 Casa 1980
2.Recepția mărfurilor de la furnizori pe bază de borderou de achiziție.
Societatea achizi ționează în baza borderoului de achiziție numărul 109 din data de 06.05.2016
combustibili în valoare de 3500 și se face plata imediat pe baza borderoului de ac hizții.
Înregistrarea borderoului de achizi ție
371 Mărfuri =462 Creditori diver și 3500
Cost achizi ție = 3500
Adaos comercial 30% x 3500 = 1050
TVA neexigibilă = 20% x (3500 + 1050) =910
Valoare majorare = 1050 + 910 = 1960
Majorarea stocului de marfă cu adaosul comercial și TVA neexigibilă
371 Mărfuri =%
378 Diferen țe de preț la mărrfuri
4428 TVA neexigibilă1960
1050
910
Valoare vânzare pre ț cu amănuntul = 3500 + 1050 + 910 = 5460
Plata furnizorului pe baza borderoului de achizi ție
462 Creditori diverși=5311 Casa 3500
În timpul lunii, societatea vinde direct cu numerar marfă în valoare de 9000 lei, pre ț de
vânzare cu amănuntul, pre țul include TVA colectat de 20 %
5311 Casa =%
707 venituri din vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectat9000
7500
1500
Total mărfuri vândute = 9000
TVA colectată = 1500
Venituri din vânzarea mărfurilor = 9000 –1500 = 7500
Descărcăm gestiunea de mărfuri vândute la pre țul cu amănuntul 9000
%
607 Cheltuieli privind mărfurile
378 Diferen țe de preț la mărfuri=371 Mărfuri 9000
5775
1725

564428 TVA ne exigibilă 1500
Stabilirea coeficientului mediu de adaos comercial, care se repartizează asupra
mărfurilor vândute pentru a determina cota medie de adaos aferentă acestora în care:
K = coeficientul mediu de adaos comercial
= soldul ini țial al contului 378
= rulajul creditpr al contului 378
= soldul ini țial al contului 371
= rulajul debitor al contului 378
= soldul ini țial al contului 4428
= rulajul creditor al contului 4428
Determinarea adaosului comercial mediu
Total mărfuri vândute 9000
TVA = 1500
Venituri din vânzarea mărfurilor = 7500
Kx = adaos comercial mediu
K = coeficientul mediu de adaos comercial
= venituri din vânzarea mărfii
K = (Si378 + Rc378) / [(Si 371–Si 4428)+ ( Rd 371 –Rc 4428)]
K = 23%
23% x 7500 = 1725
În data de 10.05.2016, SC DODAN IMPEX SRL vinde marfă în valoare de 2500 la
preț de vânzare cu amănuntul iar încasarea o face cu POS -ul
5125 Sume în curs de decontare =%
707 Venituri din vănzarea mărfurile
4427 TVA colectat2500
2083
417
Descărcăm gestiunea de mărfuri vândute:
Utilizăm K -ul calculat anterior de 23% deoarece nu au mai fost realizate achizi ții între timp.
378 = 23% x 2083 = 479
%
607 cheltuieli privind mărfurile
378 Diferen țe depreț la mărfuri
4428 TVA neexigibilă=371 Mărfuri 2500
1604
479
417
La finalul lunii când vom avea extrasul de cont vom înregistra încasarea mărfurilor vândute
prin contul bancar

575121 conturi curente la bănci =5125 sume în curs de decontare 2500
Recepția mărfurilor de la furnizori fără factură.
În data de 15.06.2016 SC DODAN IMPEX SRL a înregistrat recep ția unor mărfuri în
valoare de 4500 lei, TVA 20 %, însă marfa aceasta a sosit fără factură.
Încărcarea gestiunii cu stocul de mărfuri sosite
%
371 Mărfuri
4428 TVA neexigibilă=408 furnizori –facturi nesosite 5400
4500
900
Pe data de 16.06.2016 sose ște factura cu numărul 250 de la furnizorul OMV și se
onstată că valoarea măfurilor este de 5500 lei, TVA 20%, iar contul furnizori facturi
nesositedevine furizori.
408 Furnizori facturi nesosite =401 Furnizori 5400
TVA-ul neexigibil devine TVA deductibil
4426 TVA deductibilă =4428 TVA neexigibilă 900
Se înregistrează diferen ța până la valoarea noii facturi
%
371 Mărfuri
4426 TVA deductibilă=401 Furnizori 1200
1000
200
Pe data de 21.06.2016 SC DODAN IMPEX SRL vinde marfă în rate conform facturii
cu nr. 371 în valoare de 4500 la pre ț de vânzare cu amănuntul, TVA colectată 20%, în
următoarele condi ții:
Avans la ridicarea mărfurilor 1500
3 rate,câte una pe lună
Dobânda totală pentru 3 rate 1000 lei
Preț vânzare cu amănuntul = 4500
411 Clien ți=%
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 TVA colectată
472 venituri înregistrate în avans
4428 Tva neexigibilă6000
1250
250
333,4
666,6
Încasarea avansului
5311 Casa =411 Clien ți 1500
Descărcarea gestiunii de mărfuri
%
607 cheltuieli privind mărfurile=371 mărfuri 4500
2728,96

58378 diferen țe de preț la mărfuri
4428 TVA neexigibil854,44
916,6
TVA = 250 + 666,6 = 916,6
K = 23% x 3715,23= 854,44
Încasarea ratelor
Preț vânzare cu amănuntul 6000
Avans încasat 2000
Diferență încasat 4000
5311 Casa =411 Clien ți 4000
472 venituri înregistrate în avans =%
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
766 Venituri din dobânzi4000
3000
1000
Oglindirea în contabilitate a TVA colectat aferentă ratelor de încasate sau devenit scadente.
4428 TVA neexigibilă =4427 TVA colectat 666,6
SC DODAN IMPEX SRL înregistrează cheltuieli cu energia electrică în valoare de
1000 lei, plata se efectuează prin oridn de plată
Înregistrarea cheltuielilor cu energia electrică
%
605 cheltuieli privind energia și apa
4426 TVA deductibilă=401 Furnizori 1200
1000
200
Plata furnizorului
401 Furnizori =5121 Conturi curente la bănci 1200
SC DODAN IMPEX SRL înregistrează factura curentă pentru chirie în valoare de
1300, TVA 20 %
%
612 cheltuieli cu chirii
4426 TVA deductibil=401 Furnizori 1560
1300
26
Înregistrăm factura de avans pentru chirie
%
471 Cheltuieli înregistrate în avan s
4426 TVA deductibil=401 Furnizori 1200
1000
200
Plata chiriei
401 furnizori =5311 Casa 1560
Anularea contului 471 cu suma achitată la chirie

59612 Cheltuieli cu chiriile =471 cheltuieli înregistrate în avans 1560
SC DODAN IMPEX SRL plăte ște la sfârșitul lunii salariul unui angajat în valoare de
1250, plata realizându -se prin casierie.
Înregistrarea cheltuielilor salariale
641 heltuieli cu salariile personalului =421 Personal salarii datorate 1250
Înregistrarea re ținerii contribuțiilor angajatului
Contribuția CAS este de 10,5 %
421 Personal salarii datorate =4312 Contribu ția pesonalului la
asigurările sociale131,25
Contribuția la CASS este de 5,5 %
421 Personal salarii datorate =4314 Contribu ția angajaților pentru
asigurările sociale68,75
Contribuția la fondul deșomaj este de 0,5 %
421 Personal salarii datorate =4372 Contribu ția personalului la
fondul de șomaj6,25
Impozitul pe venit este de 16%
Deducerea personală potrivit legii este de 250 de lei
Calcul impozit = (1250 –131,25–68,75–6,25-250) x16% = 127
421 Personal salarii datorate =444 Ipozitul pe venituri de natura
salariilor127
Plată salariu
Salariul net = salariul brut –contribuții-impozitul pe venit
Plata salariului se face în numerar.
421 Personal salarii datorate =5311 Casa 916,75
Înregistrarea re ținerii contribuțiilor angajatorului
Contribuția la CAS este de 20,8 %
6451 Contribu ția unității la asigurările
sociale=4311 controbu ția unității la asigurările
sociale260
Contribuția la CASS este de 5,2 %
6453 Contribu țiaangajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate=4313 Contribu ția unității la asigurările
sociale de sănătate65
Contribuția la Fondul de șomaj este de 0,5 %
6452 Contribu ția unității pentru ajutorul de
șomaj=4371 Contribu ția unității la fondul de
șomaj6,25
Contribuția pentru concedii și indemnizații 0,85 %

606453 Contribu ția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate=4313.1 Contribu ția unității la
asigurările sociale de sănătate10,625
Contribuția la fondul de accidente și boli profesionale, potrivit legii este între 0,15 % și 0,85
%
6453 Contribu ția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate=4381 Contribu ția unității la fondul de
șomaj6,25
Contribuția la fondul de garantare a creanțelor salariale este de 0,25%
6453Contribuția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate=4381 Contribu ția unității la fondul de
șomaj3,125
Virarea pe destina ții a tuturor contribuțiilor patronale și impozitului pe salarii
%
4311 contribu ția unității la asigurările sociale
4312 contribu ția personalului la asigurările
sociale
4313contribu ția unității la asigurările sociale
de sănătate
4314 contribu ția anjgajaților pentru
asigurările sociale de sănătate
4371 contribu ția unității la fondul de șomaj
4372 contribu ția personalului la fondul de
șomaj
4381 Contribu ția unității la fondul de șomaj
444 impozitul pe venituri din salarii datorate=5121 Conturi curente la bănci
260
131,25
75,625
68,75
6,25
6,25
9,375
127
La sfârșitul lunii se închid conturile de cheltuieli
121Profit sau pierdere =%
607 cheltuieli privind mărfurile
605 cheltuieli privind energi și apa
612 cheltuieli cu chirii
6451 contribu ția unității la asigurările
sociale
6453 contribu ția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate
6452 contribu ția unității pentru
ajutorul de șomaj14319,21
10107,96
1000
2860
260
85
6,25
Închiderea conturilor de venituri

61%
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
766Venituri din dobânzi=121 Profit sau pierdere 14833
13833
1000
Regularizare TVA
4427 TVA colectat =%
4426 TVA deductibilă
4423 TVA de plată2833,6
1856
977,6
Se achită prin cont TVA plată
4423 TVA de plată =5121 Conturi curente la bănci 977,6

62CAPITOLUL 4. PROGRAM INFORMATIC
Programul Saga este un program de contabilitate integrat pentru principalele elemente
patrimoniale ale firmei cum ar fi: imobilizări, stocuri, salarii, furnizori, clien ți și trezorerie.
Acest program permite și o urmărire eficientă a cheltuielilor, veniturilor și respectiv a
profitului atât pe centr edeprofit configurabile de către utilizator câtși pe sursele de venit
concrete ale activită ții, și anume mărfuri, produse și servicii.
Componentele principale ale programului Saga se prezintă în modulele:
Preluare date contabile ini țiale;
Configurare genera lă;
Nomenclatoare;
Aprovizionare;
Transferuri între gestiuni, consumuri/produc ție;
Vânzare;
Salarii (state de plată, declara ția unică 112);
Trezorerie;
Rapoarte contabile (fișe conturi, balanțe), situații operative.
Avantajele programului Saga sunt:
Actualizare rapidă la modificările legislative;
Accesarea simultană a acelora și opțiuni de program, prin rețea;
Rapidși robust;
Ușurință în asimilare și utilizare;
Ajutor interactiv.
Programul Saga reprezintă o solu ție care permite informatizarea activității contabile
pentru firmele mici și mijlocii, cabinete de contabilitate sau contabili independenți.
Saga reprezintă un alt program de contabilitate care este des utilizat atât de institu țiile
publice dar și de societățile private, datorită faptului că este gr atuit, dar actualizările se fac pe
baza de abonamente.
Pentru folosirea programului informatic este necesar să introducem datele de
identificare a firmei cum sunt: denumirea societă ții, numărul la Registrul Comerțului, Codul
fiscal, adresa , contul bancar. Selectăm dacă firma plăte ște TVA și cum sunt evaluate stocurile.

63Pentru configurarea societă ții se deschide meniul Administrare și alegem opț iunea
Configurări societă ți. Se introduc datele generale despre societate cum sunt: codul fiscal,
Numărul la Regis trul Comer țului, adresa, contul bancar, codul CAEN, ca pitalul social precum
și alte opțiuni specifice obiectului de activitate. Pentru a putea porni activitatea trebuie să
introducem soldurile ini țiale, după care vom valida pentru a salva.
După configu rarea societă ții și stabilirea caracteristicilor firmei se încep operațiunile
de intrări –ieșiri. Astfel pentru a înregistra o operațiune în Saga se parcurg următorii pasi:
se primește documentul justificativ (factură, chitanță, extras de cont, Ordin de
plată, Stat de salarii) ;
se selectează op țiunea de meniu a produsului destinată înregistrării operației
respective;
se introduc datele de identificare ale documentului justificativ;
se selectează contul debitor și contul creditor și se crează eventualele a nalitice;
se introduc sumele aferente conturilor;
se validează înregistrarea, se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal.

64Dacă atunci când introducem factura de cumpărare de la furnizor, cesta nu este definit,
ne apare o icoană în car ne aten ționează și ne dă opțiunea să introducem furnizor nou. Se
deschide o nouă fereastră în care completăm datele de identificare a furnizoru lui, salvăm și
apoi ieșim din fereastră.

65Pentru a înregistra plata facturii, vom merge în meniul Opera ții–Jurnal bancă,
adăugăm o nouă opera ție și selectăș furnizorul catuia dorum să îi plătim factura.
Atunci când realizăm înregistrări cu stocu rile, trebuie să definim gestiunile din meniul
Fișiere–Gestiuni. O entitate poate eviden ția stocurile după următoarele două tipuri de
gestiuni:
gestiune global valorică;
gestiune cantitativ valorică.
Gestiunea global valorică presupune eviden ța stocurilo r la prețul de vânzare. Astfel
vom cunoa ște doar componența valorică a stocului existent la un moment dat. Gestiunea
global valorică are în vedere folosirea următoarelor conturi: 371, 378, 4428, 607. 707. Pentru
această gestiune se completează Raportul de Gestiune, care cuprinde partea de întrări , pre țul
de vânzare a mărfurilor intrate, iar pe partea de ie șire valoarea efectivă a vânzărilor.
Gestiunea cantitativ valorică eviden țiază stocurile la prețul de achiziție sau costul de
achiziție.În cazul gestiu nii cantitativ valorică nu avemm diferen țe de preț la mărfuri (378).
Gestiunea cantitativ valorică o definim din fi șiere–gestiuni–adaugă–la tip de gestiune
alegeți cantitati valorică.

66Plata opera țiunilor de casă se realizează din meniul operați i-Registrul de casă. Trebuie
să introducem datele aferente chitan țelor primite.

67Evidența salariilor este ușor de realizate utilizând acest soft, deoarece odată introduse
datele legate de angaja ți, calculul salariilor devine o rutină.
Prima etapă ceea ce privește salariile este introducerea privind salariile din meniul
Fișiere–salariați.
În cadrul acestei ferestre vom introduce datele legate de:
date personale salariat;
salariul;
persoane aflate în între ținere;
contractul de muncă;
sporuri sa lariale.
Pentru a realiza calculul salariilor și a reținerilor aferente acestor salarii vom deschide
meniul opera ții–state salaria ți permanenți . De aici vom putea lista statul de plată,
precumși toate declarațiile lunare privind reținerile salariale ce trebuie depuse la
Direcția Finanțelor Publice, Direcția de sănătate și AJOFM:

68declarații CAS
declarație șomaj;
declarații sănătate;
declarație de concediu și indemnizații.
Am prezentat câteva no țiuni de bază cu privire la utilizarea programului informatic
SAGA, am introdus documentele justificative în program și am evidențiat modul de luru în
program.

69CONCLUZII
În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comer țului cu
amănuntul ca verigă intermediară în fluxul rela țiilor producător –consumator.
Evoluția comerțului în ultimii ani este caracterizată prin diminuarea unităților de
vânzare mici și apariția comercianților mari, internațion ali.
Modernizarea reprezintă tendin ța cea mai importantă în comerțul cu amănuntul și
formele sale de vânzare.
După analiza reală a întreprinderii am constatat că aceasta exercită controlul asupra
activităților pe care le desfășoară și rezolvarea problemel or se realizează cu toată
responsabilitate. Întreprinderea utilizează eficient resursele de care dispune și anume: materii
primeși materiale, forța de muncă, dotarea.
Principala strategie adoptată a fost aceea de a încheia cât mai mule contracte de
parteneriat cu alte firme, cum ar fi diver și clienți cărora să le frnizeze combustibilii de care
aceștia au nevoie. Aceasta reprezintă o strategie de a -și fideliza clien ții oferindu -le reduceri
comerciale pentru a se asigura că vor mai reveni și cu alte comenzi .
O altă propunere ar fi să se atragă cât mai mul ți parteneri cărora să le vândă produsele
sale deoarece ace țti clienți produce mai multe încasări decât ar aduce clienții diverși care
frecventează magazinul.
Firma trebuie să adopte măsuri care să conducă la creșterea profitului net și astfel va
crește eficiența globală și capacitatea întreprinderii de a rezista concurenței.
Întreprinderea a realizat în ultima perioadă cheltuieli de dezvoltare efectuate pentru
modernizarea echipamentelor de lucru, achizi țiade lucru, achizi ția de automobile noipentru
transportul combustibililor.
În ansamblu, SC DODAN IMPEX SRL î și desfășoară activitatea în condiții eficiente
și de bună calitate, promovându -și marfa în Gala ți, astfel urmărind o poziție mai bună pe
piață.

70BIBLIOGRAFIE
Cărți
Buhociu F., Moga L.M., Analiza economică, Teorie și practică, Partea a II -a,
Ed.Fundației universitare „Dunărea de Jos”, Galați, 2002;
Brăgaru, M. (2015). Codul fiscal și Normele metodologice de aplicare. București:
Editura C.H. Beck
Isai V, Contabilitate și fiscalitate , Ed. Mongabit, Galați, 2002
Moisescu F., Bazele contabilității , Ed.Didactică și Pedagogică, București, 2004 ;
Rentrop & Straton. (2016). Consilier-Taxe și Impozite pentru Contabili . București:
Editura Rentrop & Straton.
Ristea mihai, Mirela Dima, Contabilitatea Societă ții comerciale, Ed. Universitară,
București, 2005
Robu, V., Anghel, I., & Șerban, E. C. (2014). Analiza economico -financiară a firmei .
București: Editura Economică.
Legislație
Legea contabilității nr. 82/199 1, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008,
cu modificările și completările ulterioare.
Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004
cu modificările și completările ulterioare.
O.M.F.P. nr.1.802/2014 pen tru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
O.M.F.P.nr. 2634/2015 privin d documentele financiar -contabile, publicat în Monitorul
Oficial nr.910/09.12.2015.
Internet
http://legislatie.just.ro
http://biroul -de-contabilitate.ro
http://codfiscal.net

ANEXA 1
SC DODAN IMPEX SRL BALANTA DE VERIFICARE
La perioada Ianuarie -Decembrie 2014 Pagina 1
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––––––––– ––––-
Cont Denumire | Sold initial | Rulaj curent | To tal sume | Sold
|–––––––––– -|––––––––––– |––––––––––– |–––––––––––
| Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––
1012 CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 200.00 200.00 200.00
1061 REZERVE LEGALE 40.00 40.00 40.00
1171 REZ.REP.REPREZENTAND PROFITUL/PIERDEREA 228856.64 209678.53 438535.17 438535.17
1210 PROFIT SI PIERD ERE 209678.53 9230203.57 9097621.06 9230203.57 9307299.59 77096.02
1621 CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG 218802.37 116029.64 116029.64 218802.37 102772.73
1670 ALTE IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE 23269.76 14687.99 323.67 14687 .99 23593.43 8905.44
2010 CHELTUIELI DE CONSTITUIRE 500.24 500.24 500 .24 500.24
2050 CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI 80.00 80.00 80.00
2080 ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE 7500.00 7500.00 7500 .00 7500.00
2133 MIJLOACE DE TRANSPORT 175455.50 175455 .50 175455.50
2801 AMORTIZAREA CHELTUIELILOR DE 417.00 500.24 83.24 500.24 500.24
2805 AMORTIZAREA CONCESIUNILOR, BREVETELOR, 19 .98 19.98 19.98
2808 AMORTIZAREA ALTOR IMOBILIZARI 5624.91 7500.00 1875.09 7500 .00 7500.00
2813 AMORTIZAREA INSTALATIILOR, MIJLOACELOR 69329.37 43863.90 113193.27 113193.27
3021 MATERIALE AUXILIARE 772.22 772.22 772.22 772.22
3022 COMBUSTIBILI 2160.00 174655.32 176815.32 176815 .32 176815.32
3024 PIESE DE SCHIMB 316.13 15037.44 15037.44 15353 .57 15037.44 316.13
3028 ALTE MATERIALE CONSUMABILE 534.14 2945.28 2768.46 3479.42 2768.46 710.96
3030 MATERIALE DE NATURA OBIECTELOR DE 5891.90 5891.90 5891.90 5891.90
3080 DIFERENTE DE PRET LA MATERII PRIME SI 48.39 48.39 48 .39 48.39
3570 MARFURI AF LATE LA TERTI 47008.00 -47008.00
3710 MARFURI 203015.65 1013161 9.57 10203076.17 10334635.22 10203076.17 131559.05
3780 DIFERENTE DE PRET LA MARFURI 14194.70 527307.32 520953.16 527307 .32 535147.86 7840.54
3810 AMBALAJE 20.00 20.00 20 .00 20.00
4010 FURNIZORI 425096.32 10778174.11 10673061.69 10778174.11 11098158.01 319983.90
4040 FURNIZORI DE IMOBILIZARI 57352.00 78206.53 20854.53 78206 .5378206.53
4080 FURNIZORI -FACTURI NESOSITE 4085020.72 4085020.72 4085020.72 4085020 .72

4091 FURNIZORI DEBITORI PT. CUMPARARI DE 54520.80 5157.40 54520.80 59678.20 54520.80 5157.40
4092 FURNIZORI DEBITORI PT. PRESTARI 914.68 -49.82 864.86 864.86
4111 CLIENTI 1286568.18 9671720.73 9645698.45 10958288 .91 9645698.45 1312590.46
4130 EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENTI 448858.03 448858.03 448858 .03 448858.03
EST-CARGO SRL BALANTA DE VERIFICARE
La perioada Ianuarie -Decembrie 2014 Pagina2
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––
Cont Denumire | Sold initial | Rulaj curent | Total sume | Sold
|––––––––––- |––––––––––– |––––––––––– |–––––– –––––-
| Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit
––––––––––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
4190 CLIENTI-CREDITORI 1921.00 23000.00 1921.00 23000.00 21079.00
4210 PERSONAL-SALARII DATORATE 3054.00 114960.00 114996.00 114960.00 11805 0.00 3090.00
4250 AVANSURI ACORDATE PERSONAL ULUI 54056.00 54056.00 54056.00 54056.00
4270 RETINERI DIN SALARII DATORATE TERTILOR 1.00 1.00 1.00 1.00
4311 CONTRIBUTIE UNITATE LA ASIGURARILE 2271.00 22536.00 22140.00 22536 .00 24411.00 1875.00
4312 CONTRIBUTIE PERSONAL LA ASIGURARILE 1147.00 11982.00 12081.00 11982 .00 13228.00 1246.00
4313 CONTR.ASIG.SOCIALE PT.SANATATE 568. 00 5931.00 5980.00 5931.00 6548.00 617.00
4314 CONTR.ASIG.SOCIALE PT.SANATATE 602.00 6276.00 6328.00 6276 .00 6930.00 654.00
4315 CONTRIB.UNITATII LA FNUSS 93.00 973.00 981.00 973 .00 1074.00 101.00
4371 CONTRIBUTIE UNITATE LA FONDUL DE SOMAJ 55.00 569.00 573.00 569.00 628.00 59.00
4372 CONTRIBUTIE PERSONAL LA FONDUL DE SOMAJ 52.00 577.00 586.00 577.00 638.00 61.00
4373 FOND DE GARANTARE A CREANTELOR 27.00 287.00 290.00 287 .00 317.00 30.00
4410 IMPOZITUL PE PROFIT/VENIT 7513.00 18266.00 14694.00 18266.00 2 2207.00 3941.00
4423 T.V.A. DE PLATA 133 588.80 135543.80 133588.80 135543.80 1955.00
4424 T.V.A. DE RECUPERAT 227.00 22664.00 22891.00 22891 .00 22891.00
4426 T.V.A. DEDUCTIBILA 2069322.66 2069322.66 2069322 .66 2069322.66
4427 T.V.A. COLECTATA 2182200.56 2182200.56 2182200.56 2182200.56
4428 T.V.A. NEEXIGIBILA AFERENT.MARFURI PECO 38196.63 1164948.89 1151964.34 1164948 .891190160.97 25212.08
4440 IMPOZITUL PE VENITURI DE NATURA 1259.00 10846.00 10716.00 10846 .00 11975.00 1129.00
4460 ALTE IMPOZITE, TAXE S I VARSAMINTE 4227.00 4227.00 4227.00 4227.00
4470 FONDURI SPECIALE -TAXE SI VARSAMINTE 21.00 224.00 226.00 224.00 247.00 23.00
4550 ASOCIATI-CONTURI CURENTE 394274.69 20975.63 50.00 20975.63 39432 4.69 373349 .06
4610 DEBITORI DIVERSI 2263.94 523.36 2787.30 2787 .30 2787.30
4620 CREDITORI DIVERSI 700.30 700.30 700.30 700.30

4730 DECONTARI DIN OPERATII IN CURS DE 2.09 2.09 2 .09 2.09
5080 DEPOZITE BANCARE 286652.00 9615821.68 9764653.76 9902473 .68 9764653.76 137819.92
5121 CONT LA BANCI IN LEI 7477.60 21617597.46 21566692.17 21625075.06 21566692.17 58382.89
5191 CREDITE BANCARE PE TERMEN SCURT 389305.23 943293.45 893293.22 943293.45 1282598.45 339305.00
5311 CASA IN LEI 16186.29 2280178.31 2276988.58 2296364 .60 2276988.58 19376.02
5328 ALTE VALORI 360.00 360.00 360.00 360.00
5420 AVANSURI DE TREZORERIE 4588.00 4588.00 4588.00 4588.00
EST-CARGO SRL BALANTA DE VERIFICARE
La perioada Ianuarie -Decembrie 2014 Pagina 3
–––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––––––––––
Cont Denumire | Sold initial | Rulaj curent | To tal sume | Sold
|––––––––––- |––––––––––– |––––––––––– |–––––––––––
| Debit | Credit | Deb it | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––––– –––––– ––––-
5810 VIRAMENTE INTERNE 1974397.00 1974397.00 1974397 .00 1974397.00
6021 CHELTUIELI CU MATERIALELE AUXILIARE 875.72 875.72 875.72 875.72
6022 CHELTUIELI PRIVIND COMBUSTIBILUL 176864.69 176864.69 176864.69 176864.69
6024 CHELTUIELI PRIVIND PIESELE DE SCHIMB 15037.44 15037.44 15037 .44 15037.44
6028 CHELTUIELI PRIVIND ALTE MATERIALE 2834.85 2834.85 2834.85 2834.85
6030 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE DE 5891.90 5891.90 5891.90 5891.90
6040 CHELTUIELI PRIVIND MATERIALELE 1409.91 1409.91 1409 .91 1409.91
6050 CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA SI APA 7875.37 7875.37 7875 .37 7875.37
6070 CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE 8395574.30 8395574.30 8395574.30 8395574.30
6080 CHELTUIELI PRIVIND AMBALAJELE 20.00 20.00 20 .00 20.00
6090 REDUCERI DE PRET PRIMITE FURNIZORI -702.22 -702.22 -702.22 -702.22
6110 CHELTUIELI CU INTRET INEREA SI 2729.15 2729.15 2729.15 2729.15
6120 CHELTUIELI CU REDEVENTELE, LOCATIILE DE 63110.15 63110.15 63110.15 63110.15
6130 CHELTUIELI CU PRIMELE DE ASIGURARE 19078.48 19078.48 19078 .48 19078.48
6140 CHELTUIELI CU STUDIILE SI CERCETARILE 970.00 970.00 970 .00 970.00
6220 CHELTUIELI PRIVIND COMISIOANELE SI 3245.00 3245.00 3245.00 3245.00
6230 CHELTUIELI DE PROTOCOL, RECLAMA SI 131.05 131.05 131 .05 131.0 5
6240 CHELTUIELI CU TRANSPORTUL DE BUNURI SI 46.50 46.50 46 .50 46.50
6260 CHELTUIELI POSTALE SI TAXE DE 3267.10 3267.10 3267.10 3267.10
6270 CHELTUIELI CU SERVICIILE BANCARE SI 27909.10 27909.10 27909.10 27909.10
6280 ALTE CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE 13094.64 13094.64 13094 .64 13094.64
6350 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI 25528.03 25528.03 25528.03 25528.03

6410 CHELTUIELI CU SALARIILE PERSONALULUI 114996.00 114996.00 114996.00 114996.00
6451 CONTRIB.UNITATII LA ASIGURARILE SOCIALE 22366.00 22366.00 22366 .00 22366.00
6452 CONTRIB.UNIT.PENTRU AJUTORUL DE SOMAJ 573.00 573.00 573.00 573.00
6453 CHELTUIELI CU CASS 6961.00 6961.00 6961.00 6961.00
6456 CHELT CU FOND GARANTARE 290.00 290.00 290 .00 290.00
6458 ALTE CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SI 360.00 360.00 360 .00 360.00
6581 DESPAGUBIRI, AMENZI SI PENALITATI 0.43 0.43 0.43 0.43
6588 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 49.77 49.77 49 .77 49.77
6660 CHELTUIELI PRIVIND DOBANZILE 49011.80 49011.80 49011 .80 49011.80
EST-CARGO SRL BALANTA DE VERIFICARE
La perioada Ianuarie -Decembrie 2014 Pagina 4
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––––––––––
Cont Denumire | Sold initial | Rulaj curent | Total sume | Sold
|––––––––––- |––––––––––– |––––––––- –––|–––––––––––
| Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit | Debit | Credit
–––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ––––––––––
6680 ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 589.67 589.67 589.67 589.67
6811 CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND 45842.21 45842.21 45842 .21 45842.21
6910 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT 14694.00 14694.00 14694 .00 14694.00
7070 VENITURI DIN VANZAREA MARFURILOR 8912884.15 8912884.15 8912884.15 8912884.15
7080 VENITURI DIN ACTIVITATI DIVERSE 189669.80 189669.80 189669 .80189669.80
7090 Reduceri comerciale acordate -10642.04 -10642.04 -10642.04 -10642.04
7581 VENITURI DIN DESPA GUBIRI, AMENZI SI 2542.34 2542.34 2542.34 2542.34
7588 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 97.26 97.26 97.26 97.26
7660 VENITURI DIN DOBANZI 2302.81 2302.81 2302 .81 2302.81
7670 VENITURI DIN SCONTURI OBTINUTE 283.62 283.62 283 .62 283.62
7680 ALTE VENITURI FINANCIARE 483.12 483.12 483.12 483.12
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––– ––––––––––––-
Total 2091300.15 2091300.15 105650318.87 105650318.87 107741619. 02 107741619.02 1842313.19 1842313.19
––––––––––––– –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– –––––-
Contabilitate,
Administrator,
Dumitru Ioan Ec.Boza Tanta

ANEXA 2
DECLARA ȚIE
În conformitate c u prevederile art.30 din Legea C ontabilita ții nr.82/1991
S-au întocmit situa țiilefinanciare anuale la 31/12/201 4pentru :
S.C. DODAN IMPEX S.R.L.
Entitatea :S.C. DODAN IMPEX S.R.L.
Județul:GALAȚI
Adresa: Locali tatea Galați,Str.TRAIAN VUIA, NR:8 -A,Cod po ștal:800531
Numar din registrul comer țului: J17/639/2011 .
Forma de proprietate: 35-Societăți comerciale cu raspundere limitat ă
Activitatea preponderentă (cod si denumire clasa CAEN): 4730
„Comerț cu amă nuntulal carburanților pentru autovehicule, in magazine
specializate”
Cod de identificare fiscală :RO28476765
Administratorul societă ții,DUMITRU IOAN , îsi asumă ră spunderea pentru
întocmirea situa țiilor financiare anuale la 31/12/20 14si confirmă că :
a) Politicile contabil e utilizate la întocmirea situa țiilor financiare anuale
sunt in conformitate cu reglementă rile contabile aplicabile.
b) Situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a pozitiei financiare,
performanței financia re si a celorlalte informa ții referitoare la activitatea
desfășurată .
c) Persoana juridică isi de șfășoară activitatea în condiț ii de continuitate.
Semnă tura:

SCDODAN IMPEX SRL ANEXA 3
CIF RO28476765
J.17/639/2011
Galati,Str. TRAIAN VUIA,NR:8 -A
Cod postal:800531
CAP.SOCIAL 200 lei
RAPORTUL ADMINISTRATORULUI
LA DATA DE 31.12.201 4
S.C.DODAN IMPEX S.R.L., cu sediul in Str.Traian -Vuia, numarul 8-A,CP800531,
Judetul Galati , inregistrata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Galati sub
nr.J17/639/2011, avand cod unic de inregistrare RO28476765 , a desfășurat in anul 2014
urmatoarele activitati :
Cod CAEN 4730 –“Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in
magazine specializate ”,ponderea in structura CA fiind de 75%;
Cod CAEN 4672 –“Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice ”,ponderea
in structura CA fiind de 23%;
Cod CAEN 4941 –“Transporturi rutiere de marfuri ”-ponderea in structura CA fiind de
2%,
realizand următorii indicatori :
-venituri totale -9.097.621 lei;
-cheltuieli totale -9.005.831 lei;
-profit brut -91.790 lei;
-impozit pe profit -14.694 lei;
-profit net -77.096 lei;.
Profitul net in suma de 77.096 lei, s-a propus sa fie repartizat pentru urmatoarele
destinatii:
-nerepartizat cont 1171 -77.096 lei.
La intocmirea situatiilor financiare anuale au fost respectate prevederile Legii
contabilitatii nr. 82/1991 , republicata, cu modificarile si completările ulterioare, precum
si ale OMFP 65/22.01. 2015-privind principalele as pecte legate de întocmirea și
depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale
operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice .
Toate posturile inscrise in bilant corespund cu datele inreg istrate si concorda cu
situatia reala a elementelor patrimoniale .
Nu s-au efectuat compensari intre conturile bilantiere si nici intre veniturile si
cheltuielile contului de profit si pierdere.
S-au respectat principiile contabilitatii, regulile si mode lele prevazute in regulamentele
in vigoare.
ADMINISTRATOR,
Dumitru Ioan

ANEXA 4
SC DODAN IMPEX SRL GALATI
RO 28476765
Nr.crt.SIMBOL
CONTExplicatii privind operatiunile efectuate si calculul impozitului pe
profitRulajSuma nedeductibila SAU
NEIMPOZABILA(VENITURI)Suma impozabila
1 6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare 875,720 0,000 875,720
2 6022 Cheltuieli privind combustibilul 176.864,690 0,000 176.864,690
3 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb 15.037,440 0,000 15.037,440
4 6028 CHELTUIELI PRIVIND ALTE MATERIALE CONSUMABILE 2.834,850 0,000 2.834,850
5 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 5.891,900 0,000 5.891,900
6 604 Cheltuieli privind materialele nestocate 1.409,910 0,000 1.409,910
7 605 CHELTUIELI PRIVIND ENERGIA SI APA 7.875,370 0,000 7.875,370
8 607 Cheltuieli privind marfurile 8.395.574,300 0,000 8.395.574,300 Registrul de evidenta fiscala data:01.01.2014 – 31.12.2014
8 607 Cheltuieli privind marfurile 8.395.574,300 0,000 8.395.574,300
9 608 Cheltuieli privind ambalajele 20,000 0,000 20,000
10 609 Reducere comerciala furnizori -702,220 0,000 -702,220
11 611 Cheltuieli privind reparatiile 2.729,150 0,000 2.729,150
12 612 CHELTUIELI CU REDEVENTELE,LOCATIILE,CHIRII 63.110,150 0,000 63.110,150
13 613 CHELTUIELI CU PRIMELE DE ASIGURARE 19.078,480 0,000 19.078,480
14 614 CHELTUIELI CU STUDIILE SI CERCETARILE 970,000 0,000 970,000
15 622 CHELTUIELI PRIVIND COMISIOANELE SI ONORARIILE 3.245,000 0,000 3.245,000
16 623 CHELTUIELI DE PROTOCOL, RECLAMA SI PUBLICITATE 131,050 0,000 131,050
17 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri 46,500 0,000 46,500
18 625 CHELTUIELI CU DEPLASARI,DETASARI 0,000 0,000 0,000
19 626 CHELTUIELI POSTALE SI TAXE DE TELECOMUNICATII 3.267,100 0,000 3.267,100
20 627 CHELTUIELI CU SERVICIILE BANCARE SI ASIMILATE 27.909,100 0,000 27.909,100

ANEXA 4
21 628 ALTE CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI 13.094,640 0,000 13.094,640
22 635 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE SI TAXE 25.528,030 0,000 25.528,030
Nr.crt.SIMBOL
CONTExplicatii privind operatiunile efectuate si calculul impozitului pe
profitRulajSuma nedeductibila SAU
NEIMPOZABILA(VENITURI)Suma impozabila
23 641 Cheltuieli cu salariile personalului 114.996,000 0,000 114.996,000
24 642 CHELTUIELI CU TICHETELE DE MASA ACORDATE SALARIATI 0,000 0,000 0,000
25 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale 22.366,000 0,000 22.366,000
26 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 573,000 0,000 573,000
27 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale 6.961,000 0,000 6.961,000
28 6456 CHELT FD GARANTARE 290,000 0,000 290,000
29 6458 ALTE CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA Sociala 360,000 0,000 360,000
30 654 Pierderi din creante 0,000 0,000 0,000
31 6581 DESPAGUBIRI, AMENZI SI PENALITATI 0,430 0,430 0,000
32 6582 Cheltuieli de sponsorizare si /sau mecenat,burse private 0,000 0,000 0,000
33 6583 CHELTUIELI PRIVIND ACTIVELE CEDATE SI ALTE OPERATI 0,000 0,000 0,000
34 6588 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 49,770 49,770 0,000
35 665 CHELTUIELI DIN DIFERENTE DE CURS VALUTAR 0,000 0,000 0,000
36 666 CHELTUIELI PRIVIND DOBANZILE 49.011,800 0,000 49.011,800 36 666 CHELTUIELI PRIVIND DOBANZILE 49.011,800 0,000 49.011,800
37 668 ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 589,670 0,000 589,670
38 6811CHELTUIELI DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZAREA
IMOBILIZARILOR 45.842,210 0,000 45.842,210
39 691 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT 14.694,000 14.694,000 0,000
9.020.525,040 14.744,200 9.005.780,840
1 704 VENITURI DIN LUCRARI EXECUTATE SI SERVICII PRESTAT 0,000 0,000 0,000
2 707 Venituri din vanzarea marfurilor 8.912.884,150 0,000 8.912.884,150
3 708 VENITURI DIN ACTIVITATI DIVERSE 189.669,800 0,000 189.669,800
4 709 REDUCERI COMERCIALE ACORDATE -10.642,040 0,000 -10.642,040
5 7581 Venituri din despagubiri,amenzi si penalitati 2.542,340 0,000 2.542,340
6 7583 Venituri din vanzare activelor 0,000 0,000 0,000
7 7588 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 97,260 0,000 97,260TOTAL

ANEXA 4
8 766 VENITURI DIN DOBANZI 2.302,810 0,000 2.302,810
9 767 VENITURI DIN SCONTURI OBTINUTE 283,620 0,000 283,620
10 768 ALTE VENITURI FINANCIARE 483,120 0,000 483,120
9.097.621,060 0,000 9.097.621,060
9.097.621,06 Pierdere an precedent 0
0Rezerva legala
9.020.525,04 Profit impozabil 91.840,22
14.744,20 Impozit pe profit DATORAT 14.694,44
77.096,02 Impozit pe profit inregistrat 14.694,00 Profit brut/pierdereTOTAL
Total venituri
Venituri neimpozabile
Total cheltuieli
Chelt.nedeductibile