3 MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MINISTERUL EDUCA ȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA MILITARĂ A FOR ȚELOR ARMATE FACULTATEA ADMINISTRA… [600154]

3 MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
MINISTERUL EDUCA ȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA MILITARĂ A FOR ȚELOR ARMATE
FACULTATEA ADMINISTRA ȚIE PUBLICĂ
CATEDRA ȘTIIN ȚE UMANISTICE ȘI LIMBI MODERNE

PROCOPII Vladislav

REFORMA ÎN DOMENIUL APĂRĂR II ȘI SECURITĂ ȚII.
REALIZĂRI ȘI PERSPECTIVE
(STUDIU DE CAZ REPUBLICA MOLDOVA)

Domeniul: militărie
Specialitatea: securitate și apărare

TEZĂ DE MASTER

Conducător științific: ____________________ AFANAS Dorin,
conf. univ. dr.

Autor: ____________________ PROCOPII Vladislav,
masterand: [anonimizat], 2016

4 CUPRINS

ADNOTARE (română , engleză, rusă)
LISTA ABREVIERILOR
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 3
CAPITOLUL I ANALIZĂ RETROSPECTIVĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂ ȚII
NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA
1.1. Realizări reform atori în domeniul apărării și securită ții în perioada ini țială …….. …….. ……. 9
1.2. Baza tehnic -materială și financiară a forțelor armate cu aspecte teoretic -metodologice ale
reformei sectorului de securitate și apărare în Republica Moldova ………….. ………….. ……. 16
1.3. Identificări ale For țelor armate în contextul asigurării securită ții naționale ………………………. 20
1.4. Concluzii la capitolul întâi …………………………………………………………….. ………………………… 29
CAPITOLUL II STRUCTURI RESPONSABILE DE ASIGURAREA SECURITĂ ȚII
NAȚIONALE A REPUBLICII MOLDOVA
2.1. Baza normativ -juridică în procesul de asigurare a securită ții naționale ……………………………. 34
2.2. Com peten țele organelor coercitive în procesul de asigurare a securită ții naționale ………….. 36
2.3. Sferele de autoritate atribuite Forțelor Armate în procesul de asigurare a securită ții
naționale ……………………………………………………………………………………… 42
2.4. Concluzii la capitolul doi …………………………………………………………………………………………. 50
CAPITOLUL III PERSPECTIVE DE MODERNIZARE A SISTEM ULUI DE
SECURITATE A REPUBLICII MOLDOVA
3.1. Analiza delimitărilor în domeniul de securitate …………………………………………………………….. 53
3.2. Reforma în domeniului apărării – efecte și oportunită ți ………………………… ……………………… . 59
3.3. Concluzii la capitolul trei ………….. …………………………………………………………………………….. . 68
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI …………………………………………………………. . 71
BIBLIOGRAFIE ………………………. ………….. ……………………………………………………………………… 78
ANEXE ……………. …………………………………………………………………………………………………………… 84
DECLARA ȚIA DE ONEST ITATE ………………………… …………………………………………………….. 108

5 LISTA ABREVIERILOR
CSI – Comunitatea Statelor Independente
UE – Uniunea Europeană
OSCE – Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa
ONU – Organiza ția Națiunilor Unite
PpP – Parteneriat pentru Pace
CPEA – Consiliul Parteneriatului Euro -Atlantic
SUA – Statele Unite ale Americii
IPP – Institutul de Politici Publice
IPAP – Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO
PARP – Procesul de Planificare și Analiză a Parteneriatului
CPEA – Consiliul Parteneriatului Euro -Atlantic
PIB – Produsul Intern Brut
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
NATO – (North Atlantic Treaty Organization) Organiza ția Tratatului Atlanticului de Nord;
GUAM (organiza ție interna țională) – Georgia , Ucraina , Azerbaidjan , Republica Moldova;
PfP – Parteneriatul pentru Pace al NATO;
IPAP – Plan Individual de Ac țiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO ;
CSS – Consiliul Suprem de Securitate;
ONG – Organiza ții Non Guvernamentale;
CSCE – Organiza ția pentru Securitate și Cooperare în Europa;
PSAC – Politica de Securitate și Apărare Comună a UE;
PESC – (CFSP – Common Foreign and Security Policy ) Politica Externa si de Securitate
Comuna ;
EUROSUR – Sistem european de supraveghere a frontierelor;
SIS – Serviciul de Informa ții și Securitate;
CNS – Consiliului Național de Securitate;
CSN – Concep ția de securitate Na țională;
SSN – Strategia securită ții naționale ;
MSN – Ministerul Securită ții Naționale al Republicii Moldova;
PCRM – Partidul Comunist din Republica Moldova;
GOTR – Grupului Operativ al Trupelor Ruse

6 ADNOTARE
Republica Moldova trece printr -o perioadă de revizuire a legislației privind securitatea și
apărarea națională , inclusiv prin elaborarea unor documente de politici (Strategia Securită ții
Naționale, Strategia Națională de Apărare, Strategia Securită ții Cibernetice etc.), cât și revizuirea
cadrului normativ (Legea cu privire la Serviciul de Informa ții și Securitate, Legea cu privire la
apărarea na țională, pachetul de legisla ție militară etc.). Aceste acte legis lative, elaborate în diferite
epoci și apar ținătoare la diferite curente de gândire , supravie țuiesc și conviețuiește într-o
permanentă stare de competi ție și divergen ță.
Acest proces are loc în contextul unor schimbări de esen ță a mediului geopolitic de
securitate, perpetuarea conflictelor regionale, dar și aprofundarea rela țiilor cu Uniunea Europeană și
NATO, fapt ce determină necesitatea reevaluării priorită ților politicii de securitate și apărare
națională.
Obiectivul acestui studiu constă în realizarea unei analize comprehensive a cadrului
normativ și regulator în domeniul securită ții și apărării na ționale utilizabil în cadrul proceselor de
revizuire a acestuia, cercetărilor sectoriale și pentru păr țile interesate în eficientizarea func ționării
sectorulu i.
Structura tezei cuprinde: introducere, trei compartimente divizate în sub compartimente,
concluzii generale și propuneri, bibliografie din 81 titluri, în jur la 77 pagini text de bază.
Cuvinte -cheie: securitate națională, securitatea militară, securita tea internațională,
consolidarea securității, forțele armate, reformă militară, apărare națională, interes național,
globalizare, colaborare militară internațională, neutralitate permanentă, controlul democratic,
democratizare, modernizare, restructurare, efectele reformei, cadre militare, amenințări, riscuri,
etapele reformei, protecția socială, cadru legal, imaginea armatei, Armata Națională, politici de
securitate, armata –societatea reforma sectorului de securitate etc.
Domeniul de studiu: militărie, în specialitatea securitate și apărare.
Scopul tezei constă în cercetarea și determinarea unor priorități de consolidare a sectorului
național de securitate al Republicii Moldova p rin explorarea opțiunii politic -juridice ale securității
naționale. Valorifi carea scopului propus presupune realizarea următoarelor obiective: punerea în
discuție a aspectelor teoretic -metodologice de abordare a securității naționale, identificarea
principalelor atribuții ale structurilor responsabile de asigurarea securității n aționale a Republicii
Moldova și cercetarea cadrului normativ și instituțional în acest context. Problema științifică
importantă soluționată în domeniul procesului de formare și bazei normativ -juridice a activității
Armatei Naționale. Identificarea unor a bordări și priorități de activitate privind Structura și
funcțiile Armatei Naționale în procesul de asigurare a securității .

7 Semnificația teoretică și valoarea aplicativă a lucrării rezidă în încercarea de a aborda
edificarea și consolidarea sistemului se curității naționale a Republicii Moldova prin prisma
principalelor vulnerabilități interne și amenințări externe care provin din sectoarele esențiale de
activitate ale statului: politic, militar, economic, social și de mediu. Studiul de față pledează pentr u
o abordare multisectorială a securității care presupune că toate domeniile de activitate ale statului
sânt importante pentru asigurarea plenară a securității naționale. Sub aspect aplicativ, rezultatele
obținute pot fi utilizate de către factorii de deci zie în procesul de estimare a principalelor
amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale a Republicii Moldova și în
elaborarea unor politici eficiente de contracarare a lor.
Una din concluziile principale a acestei cercetări este că reforma domeniului de securitate și
apărare este o necesitate firească pentru un sistem de securitate avansat cu următoarele schimbări:
Adoptarea coerentă a cadrului normativ al Republicii Moldova în domeniul securită ții
naționale pentru a face posibil ă determinarea la nivel oficial a valorilor ce trebuie apărate, a
priorită ților, principiilor și a direc țiilor politicii externe și interne ale statului în materie de securitate
națională, contribuind, în fond, la identificarea principalelor amenin țări, ri scuri și vulnerabilită ți,
precum și la definirea căilor clare și explicite de contracarare a acestora, a resurselor administrative
ce trebuie alocate și a parteneriatelor strategice ce trebuie promovate;
Reformularea Strategiei Securită ții Na ționale, în po fida faptului că a fost adoptată cu multă
întârziere , este documentul de temelie pentru realizarea reformei în domeniul de securitate.
Eviden țiind importan ța acțiunilor pe plan intern și extern în promovarea intereselor na ționale și în
asigurarea securită ții na ționale, Strategia stipulează că un element central în această direc ție este
oferit de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova;
Utilitatea reformei armate este determinată de mai mul ți factori: imperfec țiunea sistemului
actual de asigura re a apărării țării; schimbarea situa ției geopolitice și diversificarea riscurilor,
amenin țărilor și pericolelor la adresa securită ții na ționale; răspuns la noile tipuri de riscuri și
amenin țări; adaptarea la modificările survenite în mediul de securitate interna țional; proclamarea și
implementarea statutului de neutralitate permanentă a țării și promovarea politicii externe adecvate;
insuficien ța resurselor economic -financiare destinate apărării, necesitatea corelării sistemului
național de apărare cu posi bilită țile actuale și perspectivele dezvoltării economice a țării; existen ța
unor posibile pericole asupra suveranită ții, integrită ții și independen ței Republicii Moldova;
transformarea NATO și contribu ția la ini țiativele regionale;
Problema necesită ții reformei armate este strict corelată cu cea a rolului și scopului acesteia.
Dacă să privim în ansamblu situa ția și să deducem, că rolul reformei militare în sistemul de
securitate na țională ar fi cel de direc ționare a reconstruc ției întregului sistem de securitate militară și

8 reorganizarea cardinală a sistemului de planificare a apărării, atunci destina ția reformei armate este
perfec ționarea structurală a Armatei Na ționale. Scopul reformei armate în Republica Moldova este
de a ins titui un sistem de securitate calitativ nou, eficient și flexibil, care va garanta apărarea
suveranită ții, independen ței, unită ții și integrită ții teritoriale a țării și va asigura protec ția și
securitatea cetă țenilor ei.

9
АННОТАЦИЯ
Структура диссертации включает: введение, три раздела, разделенных на подразделы,
общие выводы и рекомендации, библиографию, состоящую из 81 источников, 77 страниц
основного текста.
Ключевые слова: национальная безопасность, военная безопасность, международная
безопасность, ук репление безопасности, вооруженных сил, военной реформы, национальной
обороны, национальные интересы, глобализация, международное военное сотрудничество,
постоянного нейтралитета, демократического контроля, демократизации, модернизации,
реструктуризации, п оследствия реформ, кадры, военные угрозы, риски, вехи, реформы
правовой системы социальной защиты, образ армии, политика, армия -общество, реформа
сектора безопасности, и т.д.
Область исследования: политические науки и исследования в области безопасности и
обороны .
Цель работы состоит в изучении и определение приоритетов по укреплению
национального сектора безопасности Молдовы, исследование политических и правовых
возможностей национально й безопасности. Поставленные цели предполагаю т решение
следующих задач: обсуждение теоретических и методологических аспектов национальной
безопасности , подход определяя основные задачи учреждений ответственных за обеспечение
национальной безопасности Республики Молдова и нормативных и институциональных
исследований в этом кон тексте. Важные н аучные проблемы, рассматриваемые в процессе
обучения и нормативно -правовые основы деятельности национальной армии. Определение
подходов и приоритетов деятельности на структуру и функции национальной армии в
обеспечении безопасности.
Теорети ческая значимость и практическая ценность работы заключ ается в попытке
решения создания и укрепления национальной безопасности Республики Молдова че рез
главные недостатки внутренних и внешних угроз из основных направлений деятельности
государства: политиче ской, военной, экономической, социальной и экологической. Это
исследование выступает за многосторонний подход к безопасности, который предполагает,
что вся деятельность государства имеет важное значение для обеспечения национальной
безопасности. С точки зр ения применимости, результаты могут быть использованы лицами,
принимающими решения в оценке основных угроз, рисков и уязвимости национальной
безопасности Республики Молдова и разработке эффективной политики по борьбе с ними.

10 Один из основных выводов этого исследования состоит в том, что реформа в сфере
безопасности и обороны является естественной необходимостью для системы безопасности,
со следующими изменениями:
Последовательное принятие нормативных актов Республики Молдова в области
национальной безопа сности для того, чтобы определить на официальном уровне ценности
которые необходимо отстаивать, приоритеты, принципы и направления внешней и
внутренней политики государства в вопросах национальной безопасности, тем самым
способствуя выявлению основных угроз, рисков и уязвимостей и определит ь четкие и явные
маршруты их предотвращения, а также выделение требуемых административных ресурсов и
развитие стратегического пар тнерства ;
Пересмотр стратегии национальной безоп асности, несмотря на то, что данный
документ был принят с большим опозданием, он является основополагающим документом
для проведения реформы в области безопасности. Подчеркивая важность действий,
внутреннего и внешне го типа, в продвижении национальных интересов и в обеспечении
национальной безопасности , стратеги и подчеркивает , что центральный элемент в этом
направлении осуществляется через процесс европейской интеграции Республики Молдова;
Полезность реформы вооруженных определяется неско лькими факторами:
несовершенство нынешней системы обеспечения обор оны страны; изменение
геополити ческой ситуации и диверсификация рисков и угроз в адрес национальной
безопасности; ответ на новые виды рисков и угроз; а даптация к изменениям в обстановке
международной безопасности; провозглашение и реализации статуса постоя нного
нейтралитета страны и поощрения соответствующей внешней политики; не хватка
финансовых и экономических ресурсов, предназначенных для обор оны, необходимость
комбинирование национа льной системы обороны с нынешними возможностями и будущего
экономического развития страны; наличие возможных опасностей на суверенитет,
целостность и нез ависимость Республики Молдова; т рансформация НАТО и вклад в
региональные инициатив ы;
Вопрос о необходимости военной реформы являе тся строго связаны её ролю и целю .
Если в ы посм отрите на общую ситуацию, то сдела ете вывод, что роль военной реформы в
системе национальной безопасности состоит в направление восстановления всей системы
военной безопасности и коренной реорганизации системы оборо нного планирования, также
структурная реф орма вооруженных сил. Цель вооруженной реформы в Республике Молдова
является создание новой системы безопасности на качественной, эффективной и гибкой

11 основе, которая будет способствовать защите суверенитета, независимости, единства и
территориальной целос тности страны и обесп ечит защиту и безопасность граждан.

12
ANNOTATION
The reform in the defense and security field. Achievements and perspectives (case study:
Republic of Moldova), the thesis for the master's degree.
Structure of the thesis: introduction, three chapters, divided into subsections general
conclusions and recommendations, bibliography, consisting of 81 sources, 77 pages of main text.
Keywords: national security, the Army, politics, army -society, security sector reform,
neutrality, etc.
Field o f study: Political science and research in the field of security.
The purpose is to study and determine priorities for strengthening the national security
sector of Moldova, the study of political and legal capacity of the national security. Recovery
purpo ses comprises the following tasks: discussion of theoretical and methodological aspects of
national security approach, defining the main tasks of institutions responsible for the national
security of the Republic of Moldova and the regulatory and instituti onal research in this context.
Important scientific problem addressed in the learning process and regulatory framework of the
national army. Identify of the approaches and priorities of the structure and function of the national
army to provide security.
Theoretical significance and practical value of the work is to try to address the establishment
and strengthening of the national security of the Republic of Moldova through the study of main
disadvantages of internal and external threats in the main state’ s activities : political, military,
economic, social and environmental. This study supports the multilateral approach to security,
which assumes that all the activities of the state is essential to national security. From a usability
standpoint, the results can be used by decision makers to assess the major threats, risks and
vulnerabilities of the national security of the Republic of Moldova and the development of effective
policies to deal with them.
One of the main conclusions of this research is that ref orm in the domain of security and
defense is a natural necessity for an advanced security system, with the following changes:
The consistent adoption of normative acts of the Republic of Moldova in the field of national
security in order to make it possibl e to de termine at the official level the values needed to be
defended, the priorities, principles and directions of external and internal policy of the State in
matters of national security, thus contributing to the identification of the main threats, risk s and
vulnerabilities, and to define clear and explicit routes against them , administrative resources that
should be allocated and strategic partnerships that should be promoted;

13 The reform of the National Security Strategy, d espite the fact that it was ad opted with much
delay, it is the foundation document for carrying out the reform in the field of security. Highlighting
the importance of actions internally and externally in promoting national interests and in ensuring
nation al security, the strategy stat es that a central element in this direction is provided by the
process of European integration of the Republic of Moldova;
The usefulness of the armed reform is determined by sev eral factors: the imperfection of the
present system to ensure the defense of the country; changing geopolitical situation and diversifying
risks, threats and dangers to national security; response to new types of risks and threats; adaptation
to changes in the international security environment; the proclamation and implementation status of
permanent neutrality of the country and the promotion of appropriate external policy; inadequacy of
financial and economic resources destined for defense , the need to adjust national defense system
with current possibilities and future economic d evelopment of the country; the existence of possible
dangers upon the sovereignty, integrity and independence of the Republic of Moldova; NATO
transf ormation and the contribution to regional initiatives;
The question of the need for armed reform is strictl y linked to the its role and purpose. If you
look at the overal l situation, the role of military reform in the system of national se curity would
direct the reconstruction of the entire system of military security and the fundamental
reorganization of the defense system planning, then the destination is further structural reform of
the armed forces. The aim of the armed reform in the Republic of Moldova is to establish a new
qualitative security system, in an efficient and flexible manner, wh ich will contrib ute to the defense
of the sovereignty, independence, unity and territorial integrity of the country and will ensure the
protection and safety of its citizens .

14 INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate. Secolul XXI a debutat abrupt și violent, printr -un cutremur
politic de amploare planetară – atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 care au vizat obiective
simbolice importante pentru lumea democratică și au u cis, aproape instantaneu, mii de civili
inocen ți. Aceste evenimente au fost urmate, rapid, de alte ac țiuni criminale asemănătoare, în mai
multe păr ți ale lumii, declan șând un proces de transformare profundă a mediului de securitate și
generând consecin țe ce afectează, pe termen lung și în profunzime, comunitatea interna țională.
Aderarea Crimei la Federa ția Rusă și conflictul din regiunea Estică a Ucrainei, conflict
arma t în Siria și alte regiuni ale Asiei Mijlocii și Centrale generând apari ția noului Stata Islamic,
iată într -un astfel de context tensionat și complex, securitatea fiecărei țări, ca și securitatea
comunită ții interna ționale în ansamblu, se bazează nu numai pe capacitatea de reac ție și adaptare, ci
și, mai ales, pe capacitatea de anticipare și de acțiune pro -activă. Într -o lume complexă, dinamică și
conflictuală, aflată în plin proces de globalizare, în țelegerea profundă a tendin țelor majore de
evolu ție a securită ții interna ționale și a modului în care fiecare țară are șansa să devină parte activ ă
a acestui proces constituie o condi ție esen țială a progresului și prosperită ții. Cunoa șterea,
înțelegerea și evaluarea corectă a proceselor interne, a gradului de coeziune socială, a capacită ții de
mobilizare publică reprezintă o necesitate la fel de imp ortantă pentru realizarea proiectelor
naționale.
Ca factor cumulativ și de convergen ță, Securitatea na țională reprezintă condi ția
fundamentală a existen ței poporului din Republica Moldova, a statului moldovenesc și este un
obiectiv al țării. Obiectivele se curită ții naționale a Republicii Moldova sunt: asigurarea și apărarea
independen ței, suveranită ții, integrită ții teritoriale, ordinii constitu ționale, dezvoltării democratice,
securită ții interne, consolidarea statalită ții Republicii Moldova. Un loc aparte în acest sens revine
apărării și promovării valorilor, intereselor și obiectivelor na ționale. Securitatea na țională nu este
numai securitatea statului, ci și securitatea societă ții și a cetă țenilor Republicii Moldova, atât pe
teritoriul Republicii Moldova , cât și peste hotarele ei.1
Ca instrument na țional ce dă for ță și valoare practică acestor cerin țe, Strategia securită ții
naționale a Republicii Moldova (denumită în continuare Strategie și SSN ) porne ște de la interesele
naționale, răspunde la amenin țările și la riscurile cu impact asupra securită ții naționale, stabile ște
obiectivele sistemului de securitate na țională, identifică mijloacele și căile de asigurare a securită ții
naționale. Strateg ia este totodată un act politic -juridic pe termen mediu ce per mite adaptarea la
evolu țiile interne și externe a politicii în domeniul securită ții na ționale, identificarea segmentelor

1 Gumenco A., Căile de asigurare a stării de securitate na țională și proprietă țile politice de securitate na țională, din 16
februarie 2016, http://documentslide.com/documents/referat -1-dna-gumencodocx.html

15 specifice ale sistemului de securitate na țională care necesită reformare, elaborarea unui plan realist
de implementare a reformelor.
Bazându-se pe Concep ția securită ții na ționale, întregul ansamblu de ac țiuni orientate spre
asigurarea securită ții țării porne ște de la în țelegerea faptului că, în prezent, securitatea na țională a
unui stat european nu mai poate fi privită ca un fenomen izola t. Instabilită țile și pericolele din
Europa, inclusiv de la periferiile ei, afectează starea de securitate a tuturor statelor europene,
impunând o cooperare interna țională intensă, eforturi comune.
Evaluarea capacită ților de securitate ale statului determi nă modificări în reprezentările
asupra dimensiunilor securită ții, care presupune o interac țiune a problemelor militare cu cele
nemilitare. Evenimentele de ultima oră din Republica Moldova demonstrează că securitatea
națională are un aspect multidimensional și nu poate fi asigurată numai prin mijloace militare, ci
este influen țată de starea sferei economice, social -culturale, ecologice, energetice ș. a.
Impactului pe care îl au fenomenele și procesele sociale, economice, politice, culturale și
militare, int erne și interna ționale, pe de o parte, iar globalizarea și integrarea regională, pe de altă
parte, armatele na ționale cunosc ample fenomene și procese de schimbare a lor, sub toate aspectele
și pe toate planurile. Astfel, în ultimii ani ai secolului trecut și ai începutului veacului actual, se
asistă la apari ția și manifestarea unor fenomene și procese cum ar fi: trecerea de la armatele de masă
și/sau mixte la cele de profesioni ști; profesionalizarea armatelor na ționale; transformarea armatelor
naționale; d iversificarea misiunilor armatelor na ționale; participarea la coali ții militare
interna ționale și la alian țe politic -militare destinate asigurării păcii și stabilită ții în lume;
externalizarea unor activită ți și servicii din armată.
Proceselor ce definesc reformele armatelor na ționale la începutul secolului al XXI -lea sunt
determinate preponderent de factorii interni – economici, politici, militari, culturali, sociali.
Deciziile factorului politic, sus ținute economic și social se fac sim țite și în materie de apărare și
securitate na țională. Desigur, militarii, armata ca institu ție a statului se implică activ și responsabil
în toate problemele ce privesc apărarea și securitatea na țională, dar nu decid adoptarea unei solu ții
sau a alteia. Factorul politic est e cel care adoptă și deciziile în materie de securitate na țională și
colectivă.
Redimensionarea rolului jucat de către For țele Armate este un subiect foarte des convocat de
către speciali știi în domeniu. Necesitatea reformării în continuu a sectorului mili tar al securită ții,
promovarea rela țiilor cu organiza țiile interna ționale în domeniul modernizării institu ției armate și
dezvoltării capabilită ților militare în contextul interoperabilită ții for țelor militare, instituirea
controlului democratic asupra For țelor Armate sunt imperative ale timpului, dictate de schimbările
pe plan intern și interna țional.

16 Acțiunile cu privire la reforma militară în Republica Moldova, în perspectiva consolidării
sectorului de securitate militară, conferă lucrării o importan ță și actualitate accentuată. Este pu țin să
declari suvera nitatea și independen ța statală și este necesară existen ța unor structuri care ar apăra și
promova în caz de necesitate independen ța și integritatea statului. Astfel crearea unui organism
militar propriu și modernizarea acestuia în concordan ță cu evolu ția ev enimentelor pe mapamond, va
avea ca scop primordial apărarea suveranită ții, independen ței și integrită ții teritoriale ale statului
moldovenesc.
Cert este faptul, că procesul și mecanismele de reformar e ale Forțelor Armate ale Republicii
Moldova au generat efecte și conse cințe cât pozitive, atât și nega tive. Important este ca să nu să se
înregistreze ritmuri de încetinire al procesului și reformarea sectorului de securitate să fie un
exemplu de reformă bine gândită pentru celelalte sectoare.
Actualitatea temei este abordată examinarea situa ției legislative, constructive și competitive
actuale ale structurilor Republicii Moldova prin demonstrarea noilor perspective apărute ca rezultat
al evolu țiilor tablo ului geopolitic regional și prin valorificarea noului cadru de colaborare cu
structurile interna ționale în domeniul securită ții și apărării na ționale . Studiul privind realizări și
perspective a reformelor sectorului de securitate și apărare, în general, și Armatei Na ționale, în
particular, prin cooperarea cu NATO și implementarea IPAP, ca o continuare firească a consolidării
securită ții naționale în celelalte sectoare -cheie . În consecin ță, pentru un stat mic, cu resurse limitate,
cum este Republica Moldova, cooperarea cu structurile europene și euroatlantice este importantă,
iar definirea și implementarea unei strategii clare de consolidare a securită ții poate fi influen țată
pozitiv de noul cadru de colaborare.
Gradul de cercetare a temei. În acesta cercetar e sunt abordate chestiuni de natură teoretică,
dar și aspecte concrete ale actualei problematici de reforme în sectorul securită ții și apărării
naționale ale Republicii Moldova și exemple interna ționale. În acela și timp, se urmăre ște o cât mai
completă asi milare a teoriei și practicii bunei guvernări, în aspectele sale esen țiale cu referire la
rolul For țelor Armate a Republicii Moldova în asigurarea Securită ții Na ționale.
Luând în considerare experien ța statelor și armatelor străine în domeniul reformelor ale
sectorului de securitate , s-a găsit o vastă abordare a subiectelor în lit eratura de specialitate străină .
Astfel, printre autorii străini, care reprezintă suportul teoretic al prezentei cercetări îi
remarcăm pe B. Buzan, I. Stăvilă, I. Chifu, G. Diaco nescu, G. Dungagiu, H. Georgescu, I. Irimia,
D. Nica, D. Enache, A. Pruefert, Nicu -Ionel Sava, Gh. Udeanu , P. Du țu, C. Mo ștoflei, I. Agud .
De la fondarea statului moldovenesc, cercetătorii autohtoni au început să renun țe la
moștenirile sovietice din acest domeniu și au început să desfă șoare studii în sfera securită ții în
condi țiile independen ței și democratizării statului. Cât prive ște subiectele cu referire la reforma și

17 profesionalizarea Armatei Na ționale, literatura de specialitate autohtonă ne oferă o i nforma ție vagă
și mai pu țin argumentată.
Printre autorii autohtoni, care reprezintă suportul teoretic al prezentei cercetări îi remarcăm
pe C. Manolache, V. Grosu, N. Vascau țan, V. Ciubotaru, V. Marinu ța, N. Petrica, Iu. Pîntea, A.
Gumenco, C. Untilă, M. B alan, Iu. Morcotîlo, V. Ple șca, V. Mija, V. Varzari, etc.
Scopul și obiectivele cercetării constau în cercetarea și determinarea unor realizări și
perspective de consolidare a sectorului de securitate militară în Republicii Moldova prin evaluarea
rolului r eformei For țelor Armate, în general, și Armatei Na ționale, în particular, în vederea
eficientizării procesului de men ținere a securită ții naționale. Ipoteza generală de la care se porne ște
cercetarea este că Republica Moldova are necesitat vitală de o politică de securitate și armată
modernă, flexibilă , pentru instituirea unui sist em de securitate calitativ nou și eficient , care va
garanta apărarea suveranită ții, independen ței, unită ții și integri tății teritoriale a țării.
Scopul propus scoate în eviden ță realizări a următoarelor obiective: accentuarea aspectelor
teoretic -metodologice de abordare a reformei militare în contextul securită ții militare istoriografice ,
analiza în retrospectivă a rolului jucat de Armata Na țională de la fondarea statului moldove nesc
până în prezent, identificarea principalelor misiuni ale Armatei Na ționale prin prisma
profesionalizării și modernizării for țelor, cercetarea cadrului normativ și institu țional de asigurare a
securită ții naționale a Republicii Moldova și de derulare a reformei militare, examinarea efectelor și
consecin țelor reformelor Armatei Na ționale, investigarea impactului cooperării cu organiza țiile
interna ționale asupra asigurării și consolidării sistemului na țional de securitate a Republicii
Moldova.
Suportul me todologic și teoretic -științific al lucrării. Temelia teoretică și metodologică
pentru realizarea lucrării o constituie cercetările teoretice ale speciali știlor în domeniu din România ,
Franța, Federa ția Rusă, Ucraina, Statele Unite ale Americii și Republic a Moldova. Pe parcursul
investiga țiilor au fost utilizate un complex de metode teoretice și empirice, care au permis
cercetarea procesului de asigurare militară a Republicii Moldova și procesului de reformare,
restructurare și modernizare a Armatei Na ționale. S -a apelat la a șa metode ca: metoda istorică,
metoda sistemică și structural -funcțională, metoda comparativă .
Succint, menționăm, că metoda istorică n-ea deschis cercetarea aspectelor istorice legate de
evolu ția reformelor domeniului de securitate și apărare de la momentul fondării statului
moldovenesc, în contextul creării și dezvoltării sistemului na țional de securitate a Republicii
Moldova. Metoda sistemică n-ea permis să analizăm problemele de reformare a sectorului de
securitate și apărare ca un to t întreg, începând cu legisla ția și finalizând cu legături specifice între
diferite elemente ale proceselor consistente . Metoda comparativă ne-a dat posibilitate să comparăm

18 capacitatea și poten țialul domeniului securită ții și militar al statului moldovene sc cu alte for țe
militare. Metoda structural -funcționalistă a făcut posibilă demonstrarea rolului Armatei Na ționale
fiind ca pilon de bază al securită ții statului.
Pentru a realiza scopul investiga ției s-a apelat și la unele procedee de cercetare ca: analiza,
sinteza, compararea, generalizarea, abstractizarea , concretizarea, clasificarea, induc ția și deduc ția.
Concomitent , din documente militare, din documente politic -juridic și literatura de specialitate au
fost generalizate și unele informa ții statistice ca procedeu de cercetare. Aceste procedee au permis
determinarea reformei domeniului de securitate și apărare în Republica Moldova.
Noutatea științifică și valoarea aplicativă a lucrării constă în încercarea de a trata subiectul
reformei domeniului de sec uritate și apărare al Republicii Moldova prin prisma actualelor
amenin țări, riscuri și vulnerabilită ți care se menține, practic, de peste 25 de ani și care ar putea să
ducă statul și societatea într -un adevărat cola ps politic, economic și social. Caracteru l original al
cercetării este asigurat prin însă și problema dezbătută privind realizări și perspective în reforma
domeniului apărării și securită ții, care considerăm că are caracter de originalitate pentru știința
militară din Republica Moldova. Fiind urma re, demersul nostru științific scoate în eviden ță
următoarele elemente: s-a cercetat, că securitatea vizează nu doar supravie țuirea statului și a
societă ții în orice condi ții, ci și protejarea lor în fa ța amenin țărilor, riscurilor și vulnerabilită ților
prin redimensionarea componentelor For țelor Armate și, în special, reformarea și modernizarea
Armatei Na ționale; s-a accentuat, că modernizarea organismului militar al Republicii Moldova în
concordan ță cu evolu ția evenimentelor desfă șurate pe mapamond, va ave a ca scop primordial
apărarea suveranită ții, independen ței și integrită ții teritoriale ale statului moldovenesc; s -au pus în
eviden ță majoritatea efectelor și consecin țelor reformei domeniului de securitate și apărare al
Republicii Moldova , care se încadre ază în logica sporirii calită ții sistemului de securitate na țională a
statului și modernizării Armatei Na ționale; s -a cercetat priorită țile de consolidare a sectorului de
securitate militară a Republicii Moldova prin analiza capacită ții militare a statului și poten țialului
militar al Armatei Na ționale, precum și explorarea op țiunilor de cooperare cu organiza ția politico –
militară NATO și în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene (în
continuare PSAC) ; s-a evaluat impactul eforturi lor organiza ției NATO și PSAC asupra sectorului de
securitate militară a Republicii Moldova și am conchis că o colaborare strânsă cu NATO și PSAC
nu ar putea atenta la statutul Republicii Moldova, pentru că o țară neutră trebuie să posede o
capacitate de l uptă cu mult mai mare decât țările care fac parte din anumite organiza ții militare.
Volumul și structura tezei. Structura tezei este determinată de scopul și obiectivele
investigărilor și este formată din: adnotări și lista abrevierilor, introducere , care constituie o
inițiere în studiu și o generalizare a problemelor investigate; trei capitole, în care sunt abordate

19 reforma și modernizarea domeniului de securitate și apărare al Republicii Moldova, cât și a Armatei
Naționale în contextul probleme lor ce țin de importan ța institu ției armate în condi țiile actuale de
securitate militară; concluzii generale, recomandări și bibliografia utilizată . În total teza are un
volum de 77 pagini .
Primul capitol, intitulat Analiză retrospectivă în domeniul securită ții na ționale ale
Republicii Moldova , se axează pe analiza și sintetizarea istoriografică a conceptului de securitate
cercetat ca studiu de caz al Republicii Moldova. Această investiga ție istoriografică a conceptului de
securitate și apărare națională expusă ca an aliza conceptuală a no țiunilor și reperelor teoretic –
metodologice a situa ției primare a Republicii Moldova, urmând traseul reformei construc ției
militare și de securitate na țională, ne-a permis să eviden țiem că subiectul prezentei cercetări este
abordat de mulți autori în mod diferit. În acest context, ca no țiuni indivizibile de conceptul de
securitate, au fost cercetate conceptele de securitate na țională, interes na țional cu referin ță la cazul
țării noastre. De asemenea, aici s -a definit conceptul de secur itate militară și din perspectiva școlii
de securitate americane și rusești.
Al doilea capito l intitulat Structuri responsabile de asigurarea securită ții na ționale ale
Republicii Moldova , bazat pe analiza și generalizarea, concretizarea și elucida rea aspectelor
legislative privind atribu țiile diferitelor structuri de stat în domeniul securită ții na ționale și vom
încerca să determinăm oglindirea ineficien ței acestora în abordarea problemei actuale.
Al treilea capitol intitulat Perspective de modernizare a s istemului de securitate a Republicii
Moldova , fundamentată pe compararea, clasificarea și deduc ția proceselor reformelor sectoarelor de
securitate și apărare, care necesită în continuare dezvoltarea și perfec ționarea legisla ției în scopul
optimizării acele i păr ți a mecanismului statal, în care este instituit serviciul militar, organiza ției
militare a statului, precum și asigurarea legalită ții în activită țile organelor conducerii militare și
persoanelor cu func ții de răspundere.
Tematica vine să investigheze constituirea și consolidarea domeniului al securită ții naționale
a Republicii Moldova din perspectiva principalelor documente na ționale adoptate în ultimii ani în
care s-au eviden țiat rolul cooperării cu structurile europene în cadrul acestui proces. În a cest sens,
rolul NATO se dovede ște a fi esen țial, în special, prin asisten ța și cadrul de cooperare oferit
Republicii Moldova: PpP și IPAP.

20 CAPITOLUL I . ANALIZĂ RETROSPECTIVĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂ ȚII
NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Acest capitol reg ăsește reflectarea a două blocuri de probleme – analizate pe baza unor lucrări
istoriografice relevante la temă, acțiuni necesar e pentru a cunoa ște amplasamentul în domeniul de
cercetare și reperele teoretic -metodologice de investiga ție a situa ției reforme i construc ției militare în
Republica Moldova .
1.1 Realizări reformatori în domeniul apărării și securită ții în perioada ini țială.
Prin pozi ționarea geografică, Republica Moldova este parte integrantă a arhitecturii de
securitate a bazinului Mării Negre – zonă de interes pentru un șir de actori regionali și interna ționali
puternici. Arhitectura de securitate în zona men ționat ă este influen țată de existen ța axei de conflicte
înghe țate” (regiunile: Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia și Nagorno Karabah), prec um și a
conflictelor curente (exemplul Ucrainei). Prin prisma aspira țiilor de integrare în spa țiul cultural,
economic și social european, Republica Moldova urmează să -și consolideze, să -și dezvolte și să-și
modernizeze sistemul na țional de securitate și apărare, ținând cont de evolu țiile mediului de
securitate.2 Pe acest fundal se va analiza politica de securitate a unei na țiuni și strategia de realizare
a acesteia prin calcularea obiectivelor, conceptelor, și resurselor în limitele acceptabile de risc
pentru a atinge obiectivele securită ții naționale.
Reieșind din definirea Concep ției de securitate Na țională3, Securitatea na țională a
Republicii Moldova se realizează prin măsuri adecvate de natură politică, economică, diplomatică,
socială, juridică, educativ ă, administrativă și militară, prin activitate de informa ții, contrainforma ții,
precum și prin depă șirea eficientă a crizelor, în conformitate cu legisla ția în vigoare și cu dreptul
interna țional.
Din contextul Strategiei de securitate , Politica de apărare a Republicii Moldova4 reprezintă
un ansamblu de viziuni, de concep ții, de activită ți și de rela ții care reflectă caracterul complex al
apărării și care definesc capacitatea statului în a asigura modernizarea continuă în vederea
dezvoltării posibilită ților sale de a utiliza defensiv mijloacele militare. Politica de apărare include
aspectele externe și interne, militare și non militare ale sistemului de securitate na țională și se
bazează pe principiul fundamental de asigurare a controlului democratic asupra forțelor armate prin
promovarea transparen ței și a responsabilită ții sistemului na țional de apărare în fa ța societă ții.

2 STRATEGIA NA ȚIONALĂ DE APĂRARE, 2016, pct. 10 https://ru.scribd.com/document/323323759/sna -pdf
3 LEGE Nr. 112 din 22.05.2008 pentru aprobarea Concep ției securită ții naționale a Republicii Moldova.
http://lex.justice. md/md/328010/
4 HOTĂRÎRE Nr. 153 din 15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei securită ții naționale a Republicii Moldova. pct. 3.5.
Promovarea politicii de apărare. http://lex.justice.md/md/340510/

21 Analiza i storiografi ca a înfiin țării Forțelor A rmate na ționale ale Republicii Moldova .
Primul pre ședinte al Republicii Moldova domnul M ircea Snegur l a 3 septembrie 1991 a
emis Decretul nr.193 cu privire la crearea For țelor Armate ale Republicii Moldova. D ecretul
respectiv fiind bazat pe Declara ția de independen ță a Republicii Moldova și emis în scopul
asigurării apărării suveranită ții rep ublicii și integrită ții ei teritoriale.5
Apoi , la 14 noiembrie 1991, este emis Decretul Nr.234 cu privire la declararea drept
proprietate a Republicii Moldova a armamentului, tehnicii militare, altor bunuri militare, care
aparțin unită ților militare ale Ar matei Sovietice, dislocate pe teritoriul republicii6. (Anexa nr.1) . Prin
acela și decret s -a interzis evacuarea de pe teritoriul Republicii Moldova a armamentului, tehnicii și
bunurilor militare7. În perioada ce s -a scurs s -au făcut mai multe analize legate de faptul că între
decretul privind crearea armatei na ționale și cel de declarare a proprietă ții asupra armamentului și
tehnicii militare a fostei URSS a trecut o perioadă de mai bine de 2 luni și majoritatea resurselor
militare au fost fie evacuate în ge neral, fie transferate în partea stângă a Nistrului, în subordinea
Armatei a 14 -a a URSS (ulterior, contingent special al Federa ției Ruse , unită ților Grupului Operativ
al Trupelor Ruse (GOTR) ).
Aici vrem să ne expunem cu părerea că aceasta tergiversare a intrării în posesie a bunurilor
militare mo ștenite de la URSS a fost dir ijată din mai multe aspect:
– 2 luni au fost suficiente pentru a evacua armamentul și tehnica militară de pe teritoriul
național , luând în considera ție efectivul profesionist al militaril or din Armata 14;
– acțiunile de evacuare și deteriorare a armamentului, tehnicii militare și altor bunuri
material e, în compara ție cu altele 14 republici socialiste din fosta componen ța URSS, au fost
organizate direc ționat de o putere din umbra, prin direct ive orientative bine determinate ;
– incompeten ța militarilor moldoveni de a prelua tehnica militară, de asemenea pune la
dilema, au fost oare inten ționat executat procesul neglijent de proprietate a acesteia????
Toate acestea nuan țe ne -au demonstrat că cu începutul formarii For țelor Armate ale
Republicii Moldova din start au format premise de diminuare a poten țialului militar al statului nou
născut .
Totodată la 14 noiembrie 1991 a fost emis și Decretul Nr.235 cu privire la trecerea în
jurisdic ția Republici i Moldova a unită ților militare ale trupelor de interne ale Ministerului

5 UNTI LĂ C, Reforma for țelor armate ale Republicii Moldova din 03 august 2003, http://www.e –
democracy.md/monitoring/politics/comments/20030803/
6 DECRET Nr. 234 din 14 noiembrie 19 91, cu privire la declararea drept proprietate a Republicii Moldova a
armamentului, tehnicii militare, altor bunuri militare, care apar țin unită ților militare ale Armatei Sovietice, dislocate pe
teritoriul republicii, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289975
7 Dnestrenschii I., Вооружение и организация национальной армии молдовы в период приднестровского
вооруженного конфликта 1991 -1992 гг. din 4 mai 2013, http://artofwar.ru/i/iwan_d/text_0250 -1.shtml

22 Afacerilor Interne al URSS.8, prin care a fost suspendat decretul emis anterior și care permitea
retragerea trupelor de interne ale Ministerului Afacerilor Interne al URSS de pe terit oriul Republicii
Moldova.
La începutul anului 1992, în momentul când confruntarea cu autorită țile separatiste din
stânga Nistrului a escaladat în conflict armat, se întreprind o serie de măsuri pentru crearea armatei
naționale și în special pentru întoarce rea în Moldova în vederea satisfacerii în continuare a
serviciului militar a ofi țerilor și subofi țerilor, cetă țeni ai Republicii Moldova, precum și a militarilor
în termen, recruta ți de pe teritoriul Republicii Moldova . Decretul Nr. 80 emis în acest scop l a 31
martie 1992 prevedea o serie de măsuri legate de transportarea în republică a militarilor, de creare a
condi țiilor necesare pentru satisfacerea serviciului militar9. Ulterior, mai mul ți militari și-au
exprimat regretul în legătură cu faptul că promisi unile Guvernului nu au fost realizate, condi țiile
sociale și de trai fiind sub orice nivel și necorespunzând așteptărilor. O parte din cei invita ți în
Moldova au plecat la locu rile vechi de serviciu, continuâ ndu-și carierea în armata Federa ției Ruse.
Abia la 6 octombrie 1995 Pre ședintele Republicii Moldova emite Decretul nr.322 cu privire
la aprobarea regulamentelor militare ale For țelor Armate ale Republicii Moldova10, prin care se
anulează fostele regulamente ale armatei URSS și se aprobă: Regulamentul ser viciului interior al
Forțelor Armate ale Republicii Moldova; Regulamentul serviciului în garnizoană și de gardă al
Forțelor Armate ale Republicii Moldova și Regulamentul instruc ției de front al For țelor Armate ale
Republicii Moldova. Acțiunea regulamentelo r militare ale For țelor Armate ale Republicii Moldova
se extinde asupra: militarilor Armatei Na ționale și trupelor de grăniceri ale Ministerului Securită ții
Naționale; trupelor de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne; militaril or
Departamentului Protec ției Civile și Situa țiilor Excep ționale și militarilor Serviciului de securitate a
Președintelui Republicii Moldova.
Perioada ini țială de formare a Armatei N aționale se caracterizează prin schimbarea frecventă
a cadrelor militare d e comandă și se ajunge chiar și la o confruntare deschisă între Ministrul
Apărării (sus ținut tacit de Guvern și Parlament) și Pre ședintele Republicii Moldova, care emite un
decret de eliberare din func ție a Ministrului Apărării, decret ce nu este executat și ulterior, fiind
contestat în Curtea Constitu țională, este declarat ca fiind în contradic ție cu dispozi țiile Legii
Supreme.

8 DECRET Nr. 235 din 14.11.1991, cu privire la trecerea în jurisdic ția Republicii Moldova a unită ților militare ale
trupelor de inter ne ale ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=289980
9 DECRET Nr. 80 din 31 martie 1991, cu privire la măsurile pentru întoarcerea în Patrie în vederea satisfacerii în
continuare a serviciului militar a ofi țerilor și subofi țerilor, cetă țeni ai Republicii Moldova, precum și a militarilor în
termen, recruta ți de pe teritoriul republicii http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290968
10 DECRET Nr. 322 din 6 octombrie 1995, cu privire la aprobarea regulamentelor militare ale For țelor Armate ale
Republici i Moldova, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326611

23 Retrospectiva c adrul ui legislativ adoptat de până la 2001
Începând cu formarea Armatei Na ționale este elaborat și cadrul legislati v pentru
funcționarea institu țiilor din domeniu (Anexa nr.2 ).
Paradoxal, dar primul dintre actele legislative adoptate în domeniul dat este Legea din 9 iulie
1991 cu privire la serviciul de alternativă11, care stabile ște modul de înlocuire a serviciului mil itar
cu serviciul de alternativă și modul de satisfacere a serviciului de alternativă în scopul asigurării
cadrului pentru manifestarea datoriei civice fa ță de societate compatibil cu dreptul cetă țenilor la
libertatea gândirii , con științei, religiei și con vingerilor.
Remarcăm faptul că după destrămarea URSS, Republica Moldova a devenit un subiect de
drept interna țional după adoptarea Declara ției de suveranitate a RSSM nr.148 -XII din 23 iunie 1990
și Declara ției de independen ță a Republicii Moldova nr.691 -XII din 27 august 199112, prin urmare
aderând la diferite organiza ții interna ționale. Astfel, au fost implementate normele interna ționale cu
privire la serviciul de alternativă și la nivel național și în spa țiul ex -sovietic , în majoritatea statelor
fostei URS S, serviciul civil (de alternativă) a apărut și se dezvoltă chiar și în prezent pu țin mai
deferit, cu pa și mai mici, spre deosebire de statele Europene, dar totu și, în principiu, bazâ ndu-se pe
principiile generale care reflectă dreptul și importan ța servic iului civil (de alternativă).
Spre deosebire de celelalte state ale CSI, Republica Moldova are cel mai liber serviciu de
alternativă, dispunând și de cel mai mare număr de persoane care îl solicită, și în mare măsură
corespunde drepturilor omului și a stan dardelor europene. Dacă facem o analiză mai amplă, pe
teritoriul CSI există două modele a serviciului de alternativă: modelul european (Moldova și
Ucraina) – care este cu mult mai liber, se manifestă cu o atitudine loială fa ță de confesiunile
religioase și modelul asiat (Kâ rghistan și în mare măsură Uzbekistan) țări care au o atitudine agitată
față de confesiunile religioase netradi ționale lor.
Serviciul civil (de alternativă) în Republica Moldova este reglementat de:
– Constitu ția Republicii Moldova din 29.0 7.1994;
– Legea cu privire la pregătirea cetă țenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie
2002;
– Legea cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă) nr. 156 din 06.07.200713

11 LEGE Nr. 633 din 09.07.1991, cu privire la serviciul de alternative
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=312857&lang=1
12 Declarația de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova din 23 iunie 1990 și Declarației de indep endență
a Republicii Moldova nr.691 -XII din 27 august 1991,
http://www.istoria.md/articol/508/Declara%C5%A3ia_de_suveranitate_a_ Republicii_Sovietice_Socialiste_Moldova
RSSM
13 LEGEA Nr. 156 din 06 iulie 2007, cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă)
http://lex.justice.md/md/325087/

24 – Regulamentul organizării și satisfacerii serviciul de alternat ivă, de alte acte legislative și
normative.14
La 12 decembrie 1991 este adoptată Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele
interne) ale Ministerului Afacerilor Interne15, trupe destinate să asigure, împreună cu poli ția sau
independent, ordinea publ ică, apărarea drepturilor și libertă ților fundamentale ale cetă țenilor,
avutului proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii. Trupele de carabinieri sânt
componentă a For țelor Armate și participă la ac țiunile de apărare a țării, în condi țiile legii.
Deoarece în armata regulată conducerea revenea în principal cadrelor fostei URSS și ofițerilor de
alte na ționalită ți, anume trupele de interne au avut menirea de a constitui principalul efectiv militar
care a participat la ac țiunile de luptă pentru menținerea integrită ții teritoriale a țării din prima
jumătate a anului 1992.
Ceia ce privește înfiin țarea sectorului de Securitate Na țională, la 9 septembrie 1991 este
adoptat Decretul Pre ședintelui Republicii Moldova nr.196, este desfiin țat Comitetul Sec urității de
Stat al Republicii Moldova, în baza acestuia fiind creat Ministerul Securită ții Na ționale al
Republicii Moldova16 . Scurtul istoric a înfiin țări SIS se reprezintă în anexa nr. 3
La 17 martie 1992 Parlamentul adoptă:
1. Legea cu privire la apărare , care stabile ște bazele organizării și asigurării apărării
Republicii, împuternicirile organelor puterii de stat și ale administra ției de stat, precum și obliga țiile
cetățenilor, factorilor de decizie de la întreprinderi, institu ții și organiza ții în vedere a întăririi
capacită ții de apărare a Moldovei.
2. Legea cu privire la For țele Armate , care stabilea că aceste for țe sânt destinate apărării
statului în caz de agresiune armată, asigurării inviolabilită ții frontierelor și a spa țiului aerian al
acestuia.
3. Legea despre obliga țiunea militară și serviciul militar al cetă țenilor Republicii Moldova ,
care stabilea modul de realizare a datoriei constitu ționale de pregătire pentru apărarea Patriei.
Obliga țiunea militară stabilită prin lege prevedea:
– trecerea cetă țenilor în eviden ța militară și pregătirea lor pentru încorporare în serviciul
militar în termen (pregătire militară obligatorie);

14 AVOCATUL POPORULUI Nr.7 -8/2010, Serviciul civil (de alternativă) – o modalitate de înlocuire a serviciului
militar, https://dreptmd.wordpress.com/2015/01/18/serviciul -civil-de-alternativa -o-modalitate -de-inlocuire -a-
serviciului -militar -avocatul -poporului -nr-7-82010/
15 LEGE Nr. 806 din 12 decembrie 1991, cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministe rului Afacerilor
Interne http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312878
16 BALAN M., PUBLIKA.MD din 9 septembrie 2016, Serviciul de Informații și Securitate marc hează 25 de ani de la
fondare. SCURT ISTORIC AL ÎNFIINȚĂRII http://www.publika.md/serviciul -de-informatii -si-securitate –
marcheaza -25-de-ani-de-la-fondare -scurt -istoric -al-infiintarii_2739151.html

25 – satisfacerea serviciului militar în termen (pregătire militară obligatorie) și satisfacerea
serviciului în rezerva For țelor Armate;
– respectarea regulilor de eviden ță militară. Pregătirea militară obligatorie (serviciul militar
în termen) avea o durată de 18 luni.
4. Legea cu privire la protec ția socială și juridică a militarilor și a membrilor familiilor
lor17, a cetă țenilor care trec pregă tirea militară, care a stabilit normele de protec ție socială și juridică
a militarilor For țelor Armate ale Republicii Moldova și a membrilor familiilor lor, a cetă țenilor care
trec pregătirea militară, inclusiv a efectivului rezervei chemat la concentrare și a cetă țenilor care
trec pregătirea militară obligatorie în centrele de instruc ție ale Ministerului Apărării.
Examinări în i nițierea reformei militare
Odată intrat în func ție, cel de -al doilea Pre ședinte al Republicii Moldova , dl Petru Lucinschi
inițiază reforma for țelor armate, pornind de la numirea în func ția de ministru al apărării pe unele
persoane apropiate, fără experien ță în domeniul militar, dar devotate conducătorului.
La 3 aprilie 1997, prin Decretul Pre ședintelui Nr.102, este constituită Comisi a pentru
elaborarea și realizarea Concep ției reformei For țelor Armate, în fruntea căreia este desemnat însu și
comandantul Suprem al For țelor Armate. Termenul de elaborare a Concep ției a fost stabilit la 3
luni, însă în realitate elaborarea a durat câțiva ani. (anexa nr. 4)
Abia la 26 iulie 2002 Parlamentul aprobă Concep ția reformei militare18, stabilind că aceasta
constituie un complex de idei, obiective, direc ții, principii, sarcini și mecanisme de perfec ționare a
sistemului de asigurare a securită ții milit are a statului.
Reforma militară prevede a un complex de măsuri politice, economice, juridice, propriu -zis
militare, tehnic -militare, sociale și de altă natură, direc ționate spre reorganizarea calitativă a
sistemului organelor conducerii civile și militare, a For țelor Armate, a sistemelor de mobilizare și
de asigurare a infrastructurii militare în concordan ță cu condi țiile actuale și perspectivele
geopolitice, social -politice și economice ale statului.
Factorii care au condi ționat reforma în anii 2002 sunt următorii:
– imperfec țiunea sistemului actual de asigurare a securită ții militare a statului;
– adoptarea statutului de neutralitate permanentă și promovarea unei politici externe
adecvate;
– situa ția geopolitică actuală și necesitatea adaptării la noile realită ți, riscuri, amenin țări și
misiuni;

17 LEGE Nr. 970 din 17.03.1992 cu privire la protecția socială și juridică a militarilor și a membrilor familiilor lor
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=310922
18 HOTĂRÎRE Nr. 1315 din 26 iulie 2002, cu privire la aprobarea Concepției reformei militare.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=307788

26 – insuficien ța resurselor și mijloacelor disponibile și necesitatea corelării sistemului de
asigurare a securită ții militare a statului cu posibilită țile actuale și perspectivele dezvoltării
economice a țării;
– starea calita tivă relativ joasă a For țelor Armate și a poten țialului militar al țării.
Insuficien țele sistemului de asigurare a securită ții militare a statului sunt consecin țele:
– lipsei unor principii teoretice și a experien ței practice în domeniul construc ției militar e și
al dirijării acestui sistem;
– erorilor comise în procesul de constituire și perfec ționare a sistemului în cauză;
– ignorării valorilor na ționale, a rolului și importan ței organismului militar, substituirii
frecvente a valorilor civice și a patriotismului prin opinii pacifiste eronate;
– impactului negativ al crizelor economice, politice și social -psihologice asupra
organismului militar;
– insuficien ței resurselor și mijloacelor alocate.
La 23 decembrie 2002 Guvernul a aprobat un plan de activită ți pentru real izarea Concep ției
reformei armate, plan care prevede:
– Asigurarea științifică a apărării na ționale.
– Dezvoltarea și perfec ționarea cadrului juridic al sistemului de asigurare a securită ții
militare a statului.
– Perfec ționarea sistemului de conducere în domeni ul apărării.
– Reforma For țelor Armate (în special, se prevede că for țele cu capacitate permanentă de
interven ție vor fi trecute pe principii benevole în bază de contract abia începând cu anul 2014 )
– Perfec ționarea sistemului de mobilizare.
– Asigurarea economi c-financiară a For țelor Armate.
– Dezvoltarea colaborării interna ționale în domeniul apărării.

Identificările c adrul ui legislativ adoptat după 2001
În perioada 2001 –2003 au fost adoptate un șir de acte legislative menite să realizeze etapele
reformei milita re, printre aceste acte numărând -se și următoarele:
– Hotărârea Parlamentului Nr.247 -XV din 15.06.2001 privind Înfiin țarea unită ții
disciplinare a For țelor Armate.
– Hotărârea Parlamentului Nr.679 -XV din 23.11.2001 pentru aprobarea structurii generale
și a efe ctivului Armatei Na ționale și a institu țiilor Ministerului Apărării, prin care s -a stabilit
efectivul de 7200 militari și de 2400 persoane civile (în prezent reduse respectiv cu 200 și 100
persoane). (anexa nr. 5 și 6)

27 – Legea Nr.1192 -XV din 04.07.2002 privi nd pregătirea de mobilizare și mobilizarea, care
determină con ținutul pregătirii de mobilizare și al mobilizării în Republica Moldova, stabile ște
atribu țiile și responsabilitatea autorită ților administra ției publice, institu țiilor publice și ale agen ților
economici în acest domeniu.
– Legea Nr.1244 -XV din 18.07.2002 cu privire la rezerva For țelor Armate, care stabile ște,
în conformitate cu Constitu ția Republicii Moldova, Legea cu privire la pregătirea cetă țenilor pentru
apărarea Patriei și alte acte normative , destina ția, formarea și structura rezervei For țelor Armate,
formele de pregătire a rezervi știlor, modul de gestionare a rezervei For țelor Armate, precum și
drepturile și garan țiile cetă țenilor afla ți în rezerva For țelor Armate.
– Legea Nr.1245 -XV din 18.07 .2002 cu privire la pregătirea cetă țenilor pentru apărarea
Patriei, care stabile ște formele, condi țiile și modul de pregătire a cetă țenilor Republicii Moldova
pentru apărarea Patriei (legea prevede termenul serviciului militar obligatoriu de 12 luni).
– Lege a Nr.1384 -XV din 11.10.2002 cu privire la rechizi țiile de bunuri și prestările de
servicii în interes public, care stabile ște măsurile excep ționale prin care autorită țile administra ției
publice împuternicite obligă institu țiile publice, agen ții economici, precum și cetă țenii la cedarea
temporară a unor bunuri mobile sau imobile, precum și măsurile excep ționale prin care anumite
categorii de cetă țeni sânt chemate pentru îndeplinirea unor lucrări sau desfă șurarea unor activită ți în
interes public și de apărar e a țării.
– Legea Nr.1477 -XV din 22.11.2002 cu privire la răspunderea materială a militarilor, care
stabile ște condi țiile și limitele răspunderii materiale a militarilor în timpul îndeplinirii obliga țiilor
serviciului militar și a rezervi știlor concentra ți sau mobiliza ți pentru prejudiciul pe care l -au cauzat
patrimoniului unită ții militare, precum și modul de recuperare a prejudiciului cauzat.

1.2 Baza tehnic -materială și financiară a for țelor armate cu a specte teoretic –
metodologice ale reformei sectorului de securitate și apărare în Republica Moldova .
Între ținerea unor for țe armate viabile și eficiente ar genera cheltuieli enorme de la bugetul de
stat și acest lucru și-l pot permite tot mai pu ține state. Numai marile puteri sunt în stare să înnoiască
periodic tehnica militară, să asigure condi ții adecvate de instruire și perfec ționare a militarilor,
statele mici preferând să beneficieze de ajutor de la partenerii de alian țe militar -politice, să -și
reducă contingentul militar și să-și concentreze eforturile pentru men ținerea unui contingent redus
de for țe, necesare mai mult pentru men ținerea ordinii constitu ționale decât pentru păstrarea
capacită ții de apărare a țării în caz de agresiune armată.
Nu face excep ție în acest sens și armata na țională a Republicii Moldova, resursele alocate
acestei structuri menținând -o în stare viabilă, dar nepermi țând-și să-și amplifice poten țialul militar.

28 O scurtă analiză a resurselor alocate prin legile anuale ale bugetului în perioada 1996 –2015
se propune în anexa nr. 7.
De re marcat că în afară de sursele alocate direct, For țele Armate beneficiază de o serie de
ajutoare, granturi și alte forme de asisten ță acordată în cadrul unor programe interna ționale.
Expertul cen trului analitic independent Expert -Grup , Iurie Morcotîlo19, a spus, în cadrul unei
conferin țe de presă la agen ția „INFOTAG”, că „în anul 2002 a fost adoptată Concep ția reformei
militare, tot atunci au crescut și alocările bugetare pentru apărare, atingând nivelul maxim de 0,61%
din PIB în anul 2008. În anii 2009 -2010 finan țarea s -a redus semnificativ, iar în 2014 a depă șit
nivelul maxim înregistrat în anul 2008”. Potrivit spuselor sale, „finan țarea apărării în Republica
Moldova este cu mult mai joasă decât la toate țările din Europa Centrală și de Est, precum și din
CSI”.
El a men ționat că „bugetul Ministerului Apărării este de 400 de mil. de lei, dintre care mai
mult de 50% sunt cheltuite pentru personal (achitarea salariilor), atunci când pentru finan țarea
forțelor aeriene este alocat anual circa 30 mil. de lei (14%), pentru cheltuielile capitale ale armatei
2-3%. Totodată, batalionul de g ardă prime ște finan țare aproape echivalentă cu cea destinată
brigăzilor 1 și 2 de infanterie motorizată”. „Cheltuielile de apărare nu corespund indicilor
preconiza ți”, afirmă expertul .
Morcotîlo a îndemnat Ministerul Apărării „să revadă bugetul și să repartizeze mai bine
finan țarea, precum și ca bugetul să fie transparent și toată informa ția să fie publicată pe site”.
La asemenea concluzie a ajuns și expertul militar Iurie Pîntea, că Armata Moldovei nu este
capabilă să asigure apărarea statului și popula ției. care a prezentat analiza cheltuielilor bugetare
pentru apărarea na țională, întocmit de centrul analitic independent Expert -Grup în cadrul proiectului
Monitorizarea Transparen ței Bugetare.
El a spus , în cadrul unei conferin țe de presă la agen ția „INFOTAG”, că „în Moldova nu
există o opinie comună pentru ce există armata, despre aceasta vorbesc și datele din lista de state cu
o armată pregătită și finan țarea apărării, în care Moldova este pe ultimul loc”. Potrivit spuselor sale,
„participarea militarilor moldoveni la exerci ții interna ționale este achitată de investitori străini, iar
statul doar le achită salariul”.
Iurie Pîntea a men ționat că „armata este capabilă să asigure apărarea a doar 10% din spa țiul
aerian și controlează doar 70% din teritoriu. De asemenea, s -au redus indicii și la alte sectoare ale
apărării. Nu avem o strategie modernă și actualizată a securită ții naționale. Ministerul Apărării are
mai multe rapoarte din cabine te decât de la poligoane și exerci ții”.

19 REPORTAJ, MOLDOVA FOLOSEȘTE INEFICIENT RESURSELE PENTRU APĂRARE din 28 aprilie 2016,
http://w ww.infotag.md/reportaje/772868/

29 Expertul a amintit că în anul 2010 a fost adoptată strategia securită ții naționale. Documentul
a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care, spre diferen ță de
Ministerul Apărării și comandantul suprem – Președintele, nu are competen țele necesare și legătură
cu apărarea.
„Timp de patru ani în func ția de Pre ședinte Nicolae Timofti nu a luat nici o decizie în
domeniul politicii și securită ții na ționale. În prezent nu sunt documente despre riscurile pentru
Moldova, nu avem un plan de ac țiuni, nu avem informa ții despre cât de dezvoltată este armata,
despre bugetul Ministerului Apărării. Avem doar datele pentru anul 1994, cu care și lucrăm”, a
subliniat Pîntea.20
El consideră că „pentru politi cienii moldoveni armata niciodată nu a contat, iar ministrul
Apărării doar a promovat interesele partidului pe care în reprezintă”. „În armată cea mai mare
atenție se acordă Pre ședintelui, care este comandantul suprem și ia deciziile importante. Dar
Nicola e Timofti este dependent politici și unicul lucrul pe care l -a făcut a fost să prezinte raportul
despre ce a făcut și nu a făcut ministrul”, a spus expertul.
Potrivit spuselor sale, „societatea nu crede că armata este în stare să apere, deoarece nu
prime ște informa ții despre activitatea desfă șurată, exerci țiile organizate”. „Și autorită țile tac, iar
Președintele nu a participat la alegerea ministrului Apărării. For țele politice din Moldova nu sus țin
armata în procesul său de modernizare. Ultimele reforme au avut loc în anii 2002 -2003, când
Președinte a fost liderul PCRM , Vladimir Voronin, dar nici atunci reformele nu au fost finalizate. În
Moldova nici astăzi nu avem o strategie militară. Acest document este în proces de elaborare din
anul 2012, de și trebuia definitivat în decurs de câteva luni. În ultimii 10 -15 ani nu s -a procurat
tehnică militară nouă, doar am primit în dar câteva automobile militare americane vechi”, a
subliniat Pîntea.
Expertul consideră că Ministerul Apărării și autorită țile ar trebuie s ă se ocupe de dezvoltarea
armatei și revizuirea bugetului, pentru ca for țele militare să se dezvolte și să fie apte de luptă.
Sinteza modificărilor efectuate la componenta ”Apărare Na țională” din Bugetul de stat pentru anul
2015 fa ță de nivelul executat î n perioada anilor 2009 -2014 este redat în tabelul din anexa nr. 721
Din analiza comparată efectuată de Iu. Pîntea a bugetului alocat apărării vom constata că
bugetul militar al Republicii Moldova este printre cele mai mici din lume, regiune și cel mai mic în
compara ție cu țările neutre , cele vecine sau comparabile ca mărime, atât în valori absolute, cât și ca
procent din PIB, din Buget, la un locuitor, la o unitate de personal, etc. ( anexa nr. 8, 9 și 9a).

20 MORCOTÎLO Iu., MOLDOVA FOLOSEȘTE INEFICIENT RESURSELE PENTRU APĂRARE din 28 aprilie
2016, http://www.infotag.md/reportaje/772868/
21 PÎNTEA Iu., NOTA ANALITICĂ din aprilie 2015, Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe component Apărarea
Națională http://www.budgetstories.md/wp -content/uploads/Nota -analitica_Apara re-Nationala_2015.pdf

30 Ministerul Apărării poate desfă șura și anumite activ ități comerciale, în urma cărora se ob țin
anumite venituri a căror utilizare și repartizare rămâne a fi însă netransparentă, fapt care a provocat
mai multe scandaluri politice cu implicarea conducătorilor de prim rang (scandalul comercializării
unui lot de avioane MIG -2922, a unor instala ții antiaeriene a complexelor de rachete de tip
S125M123, fără muni ție, în baza Hotărârii de Parlament nr.458 -XX din 30.06. 200124, prestarea
serviciilor de transportare a armamentului în țările africane antrenate în conflicte interne etc.).
Pentru a evita apari ția problemelor de acest gen, la 23 martie 1999 Parlamentul a aprobat un
Regulament privind modul de comercializare a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace
tehnice militare de care dispun For țele Armate ale R epublicii Moldova25.
La 30 iulie 2001 a fost aprobată o listă a activelor Armatei Na ționale care au fost propuse
spre comercializare, însă această Listă nu a fost dată publicită ții, cum nu au fost date publicită ții nici
datele referitoare la comercializarea activelor respective.
Respectiv, nu este exclus că și pe viitor vor ie și la iveală diverse probleme legate de
înstrăinarea patrimoniului militar și iară și vor fi anchete interne, penale și interna ționale, vor fi
formate comisii parlamentare de anchetă car e vor cerceta minu țios ac țiunile fo știlor colegi de partid
sau de Parlament, Guvern, Pre ședinție sau minister, măsurile luate rămânând a fi doar de constatare
și regret că bugetul de stat a fost prejudiciat de anumite dume de bani.
În continuare vom încerc a să restabilim evenimentele care au dus la formarea Armatei
Naționale și dotarea acesteia cu armament și tehnică. Dat fiind faptul că unele surse de informa ție
sunt secrete în continuare vom folosi informa ția din sursele deschise.
Astfel, la 20 martie 199 2 Comandantul For țelor Militare Unificate ale Comunită ții Statelor
Independente și reprezentantul Guvernului Republicii Moldova , V. Murav schii au semnat Acordul
de predare Republicii Moldova a tuturor unită ților militare de pe malul drept al Nistrului. Din acest
moment s -a început oficial transmiterea urgentă a armamentului și tehnicii Armatei Na ționale nou
formate. Republicii Moldova i -a revenit patrimoniul militar de la Districtul militar Odessa și
Ministerul Apărării Uniunii Sovietice. Chiar dacă unită țile militare de pe malul stâng al Nistrului nu
au fost trecute sub jurisdic ția Moldovei, acesteia i -a revenit un arsenal militar destul de impunăto r.

22 DOSARUL încălcării de către conducerea statului ș i justiția R. Moldova a drepturilor umane si constituționale ale
cetățeanului Valeriu Pasat din 23 februarie 2004, http://anti coruptie.tripod.com/pom/004
23 AVIZ, Armata Națională scapă de armamentul sovietic învechit și ieșit din uz
http://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=151
24 Licitație dubioasă cu sisteme antiaer iene la Aeroportul Mărculești din 8 aprilie 2016,
http://www.noi.md/md/wap/index/news -read/news_id/82267/page/4/cat_id/8
25 HOTĂRÎRE Nr. 283 din 17.02.1999, pentru apr obarea Regulamentului privind modul de comercializare
a tehnicii militare, armamentului și altor mijloace tehnice militare de care dispun Forțele Armate ale Republicii
Moldova http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=329383&lang=1

31 Pe baza unită ților militare, echipamentelor și infrastructurii de care acestea dispuneau putem
afirma că Re publica Moldova a avut toate condi țiile pentru a -și forma componenta militară cu
capabilită țile necesare pentru a face fa ță pericolelor militare de la timpul respectiv.
În continuare vom încerca să elucidăm cum au fost folosit arsenalul militar și poten țialul
uman la formarea For țelor Armate proprii. Pentru aceasta este necesar să men ționăm cum a evoluat
structura for ței Armatei Na ționale pe fundalul reformei militare. Ne vom focusa pe structura for ței
și modernizarea armatei, care în opinia noastră sunt c ei mai importan ți factori pentru dimensiunea
securită ții militare a Republicii Moldova.
Din perspectiva de martori a evolu ției Armatei Na ționale din anul 1996 și până în prezent,
nu am asistat la o dezvoltare a armatei pe modelul folosit de majoritatea țărilor europene, acest
proces fiind realizat pornind de la resursele disponibile. Algoritmul folosit de majoritatea țărilor
pentru modernizarea și stabilirea structurii for ței militare porne ște de la stabilirea valorilor și
intereselor na ționale vis -a-vis de amenin țările și provocările mediului de securitate, urmând ca
ulterior să se stabilească obiectivele securită ții na ționale din care generează strategia securită ții
naționale pe baza căreia se stabilesc misiunile de apărare ca ulterior pe fundamentul celor
enumerate mai sus să se determine structura for ței necesare pentru for țele armate .

1.3 Identificări ale For țelor armate în contextul asigurării securită ții naționale.
În acest subcapitol vom identifica contribu ția For țelor Armate la securitatea militară a
Republicii Moldova. Fiind faptul că Doctrina militară a Republicii Moldova din 1995 este depă șită
în raport cu mediul de securitate actual vom analiza misiunile For țelor Armate pe baza proiectului
Strategiei Militare Na ționale a Republicii Moldova din an ul 2011, care va substitui Doctrina
Militară aprobată în 1995.
Misiunile strategice ale For țelor Armate derivă din obiectivele politicii de apărare și
priorită țile acesteia, hotărârile organelor de conducere abilitate, precum și din evolu ția mediului de
securitate.
Forțele Armate sunt destinate asigurării securită ții militare și au următoarele misiuni:
apărarea independen ței, integrită ții teritoriale și suveranită ții Republicii Moldova; participarea la
opera ții interna ționale de pacificare; acordarea de spr ijin autorită ților civile în situa ții de criză.
În raport cu starea mediului de securitate, misiunile se categorisesc în misiuni pe timp de
pace, în situa ții de criză și cele pe timp de război.
Pe timp de pace For țele Armate asigură o capacitate defensivă credibilă, bazată pe
organizare, înzestrare, instruire și cooperare.

32 În situa ții de criză For țele Armate sunt angajate în conformitate cu legisla ția na țională și în
cooperare cu alte institu ții ale statului.
În conformitate cu Legea Nr.345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea na țională, For țele
destinate apărării na ționale sunt For țele Armate compuse din Armata Na țională, Trupele de
Grăniceri și Trupele de Carabinieri. Aceasta structură este deja depă șită, deoarece trupele de
Grăniceri nu mai sunt iar Se rviciul de Grăniceri actualmente este în componen ța Ministerului
Afacerilor Interne cu statut de poli ție de frontieră26. Pe baza celor enun țate remarcăm că For țele
Armate sunt compuse din Armata Na țională și Trupele de Carabinieri.
În acest context, cu o vi ziune nouă în acest domeniu vine Strategia Securită ții Naționale a
Republicii Moldova din 15 iulie 2011 care precizează că „Armata Na țională va constitui unicul
element al For țelor Armate ale Republicii Moldova, iar Serviciul Grăniceri și Trupele de
Carabi nieri, vor fi în continuare componente ale sectorului de securitate na țională, vor deveni, în
mod definitiv, parte a sistemului de justi ție și de afaceri interne”.
Conform proiectului Strategiei Militare Na ționale a Republicii Moldova din 2011 capitolul
VII „For țele Armate sunt menite să asigure securitatea militară a statului, ținând cont de condi țiile
sociale, economice, politice, militare etc. existente, prin prevenirea, contracararea și anihilarea
amenin țărilor și agresiunilor cu caracter militar, orie ntate împotriva țării. De asemenea, acestea vor
contribui la consolidarea securită ții naționale, regionale și interna ționale, precum și la sprijinul altor
autorită ți naționale în contracararea pericolelor nemilitare”.
În opinia noastră armata, ca institu ție, este menită să asigure securitatea militară a statului
împotriva pericolelor militare externe. În marea majoritate a țărilor lumii Armata reprezintă, una
dintre institu țiile importante ale statului. Ea este apreciată și percepută atât de către popula ție, cât și
de opinia publică, de partidele politice și de societatea civilă ca o structură statală de încredere, care
desemnează și înalte calită ți morale și civice, precum și unele tradi ții naționale27.
Sub formă de definire, Armata „reprezintă totalitatea forțelor militare regulate ale unui
stat”28 sau „ansamblul for țelor militare ale unei na țiuni” .
Servind fiind întărirea ideii, armata este o institu ție a statului care poate folosi, în mod
organizat și legal, violen ța pentru îndeplinirea misiunilor încred ințate. Ca organism specializat
pentru purtarea războiului, armata se compune din subunită ți, unită ți și mari unită ți de luptă,
categorii de for țe și genuri de arme capabile prin organizarea, dotarea și instruirea lor să pregătească
și să ducă ac țiuni mili tare terestre, aeriene și maritime cu caracter tactic, operativ și strategic.

26 LEGE Nr. 283 din 28.12.2011 , cu privire la Poliția de Frontieră, http://lex.justice.md/md/342897/
27 Duțu P. Fenomene și p rocese definitorii pentru evoluția Armatei Naționale. București: UNAp 2008, p.7
28 Haralambie G. Dicționar enciclopedic militar (A -B), București, Editura A.I.S.M., 1996. p. 113.

33 Armata este o institu ție cu un sistem propriu de organizare, conducere și ierarhizare, a cărei
activitate se desfă șoară în conformitate cu prevederile legilor statului, regulamen telor militare,
ordinelor și dispozi țiilor comandan ților și șefilor29 .
Armatele, de regulă, sunt permanente și constituite de un guvern legitim, pe baza
Constitu ției și a altor legi ale țării. Ele pot fi: armate de profesioni ști (membrii lor sunt militari de
carieră și militari voluntari); armate mixte (efectivele lor sunt formate din voluntari și din militari
conscrip ții); armate de conscrip ție (cea mai mare parte din efectivele lor este compusă din persoane
care execută serviciul militar obligatoriu). Ele pot fi completate prin rezerve, constituite, fie din
civili voluntari având o formare specifică, fie din fo ști conscrip ții. Rezervi știi sunt chema ți pentru
misiuni speciale sau în caz de criză ori în timp de război.
În cazul Republicii Moldova, Armata Na țională este de tip mixt, având sistemul de recrutare
format, din militari în termen și din cei angaja ți pe bază de contract.
In multe țări, for țele armate sunt împăr țite în: terestre, navale și aeriene (anexa nr. 10) .
Potrivit strategiei na ționale de apăr are și de securitate, strategiei militare na ționale și doctrinelor
aferente, aceste componente, într -un stat sau altul, sunt mai mult sau mai pu țin independente în
domeniul lor de întrebuin țare (uscat, apă, aer), dar din ce în ce mai mult, ele se integreaz ă într -o
organiza ție inter -arme responsabilă cu conducerea opera țiilor, a coeren ței mijloacelor și acoperind
un anumit număr de servicii comune (sănătate, învățământ militar, sisteme de informa ție și de
comandament, infrastructuri). Totodată, în unele stat e fiecare categorie de for țe armate î și păstrează
prerogativele sale în materie de pregătire și de disponibilitate a for țelor (antrenament și susținere).
În linii generale, misiunile armatei se pot clasifica în misiuni tradi ționale, speciale și
ocazionale.
a. Misiunile tradi ționale sunt cele pe care orice armată le îndepline ște din totdeauna. Este
vorba de apărarea suveranită ții, independen ței și a unită ții statului, a integrită ții teritoriale a țării și a
democra ției constitu ționale.
În cazul Republicii Mold ova ele sunt clar definite în legea cu privire la apărarea na țională :
“Misiunea principală a Armatei Na ționale constă în asigurarea apărării na ționale prin prevenirea,
contracararea și anihilarea amenin țărilor și agresiunilor cu caracter militar îndreptate împotriva
țării”30. De fapt, aceste sarcini sunt universal valabile, ele nu fac referire la o anumită armată
națională. Practic, aceste misiuni definesc rolul oricărei armate în societatea în care fiin țează. Ele nu
diferă de la un stat la altul. De pildă, forțele armate ale Statelor Unite ale Americii au ca misiuni
generale, în principal, promovarea securită ții și apărarea țării, în fa ța oricărei amenin țări, precum și

29 Lexicon militar, București, Editura Saka, 1994. pag 41 -42
30 LEGE Nr. 345 din 25.07.2003 . cu privire la apărarea, http://lex.justice.md/md/312812/

34 descurajarea oricărei for țe armate statale și non statale care ar inten ționa să atace teri toriul său
național sau pe cel al alia ților săi31.
În cazul Spaniei for țele sale armate au ca misiune generală de a apăra spa țiul pe care statul
își extinde suveranitatea sa, dar și locurile de interes na țional 32.
b. Misiunile speciale se referă la participar ea unor structuri militare na ționale la executarea
unor sarcini diverse, de natură militară sau nu, în afara frontierelor țării, acolo unde o cer atât
interesele na ționale, cât și obliga țiile asumate de statul respectiv prin tratate și conven ții
interna ționale.
De exemplu, Armata Na țională participă în opera țiunile interna ționale de men ținere a păcii
sub mandatul Organiza ției Na țiunilor Unite sau O.S.C.E în afara teritoriului țării cu efective,
armament și tehnică militară cu aprobarea Comandantul Suprem a l For țelor Armate.
c. Misiunile ocazionale ale armatei sunt activită ți și acțiuni pe care aceasta le exercită de la
cei în drept sau și le asumă singură atunci când situa ția concretă din țară o cere. Aceste misiuni iau
forma unei implicări active și consisten te a unită ților și subunită ților militare în ajutorarea
autorită ților locale și a popula ției în caz de calamitate naturală (inunda ții, incendii devastatoare,
cutremure de pământ puternice, viscole, alunecări masive de teren), catastrofe ecologice și în alt e
situa ții în care numai interven ția unor structuri specializate ale armatei pot rezolva problemele ivite
în unele localită ți rurale și urbane ale țării. În toate statele lumii armatele îndeplinesc astfel de
misiuni.
În cazul Republicii Moldova, Armata Na țională poate participa la misiuni de acest gen în
exclusivitate în temeiul hotărârii Parlamentului, iar în situa ții extreme, prin decretul Pre ședintelui
Republicii Moldova.
d. Misiunile non militare includ o paletă largă de activită ți și acțiuni executate atât
independent (adică sub comandă na țională) de structuri militare na ționale, cât și de structuri militare
multina ționale. Printre acestea se află misiunile: umanitare ; de observare în zone relativ instabile
din punct de vedere militar, politic și social; de reconstruc ție a armatelor unor state ce pă șesc pe
calea dezvoltării democratice; diploma ția militară .
e. Misiunile umanitare , deși, armata le îndepline ște atât pe teritoriul na țional, cât și în afara
acestuia, totu și nu sunt specifice acestei institu ții. Evenimentele din Somalia și din fosta Iugoslaviei ,
de exemplu, au arătat un angajament sporit al armatei în misiuni cu caracter umanitar, ceea ce este
ceva relativ nou și suscită unele precizări. De fapt, armata participă la ac țiuni pur umanitare, în mod

31 MYERS R, Chef de l’état -major interarmées, La paix et la sécurité au XXI -e siècle: Le rol des forces armées
américaines.În: Revue éle ctronique du département d’Etat des Etats -Unis, volume 7, nr.4, decembre 2002, p.14 -17.
32 De Neve Alain Les missions des armées de l’Espagne, în Politique de Défense, Serie 5, Espagne -Grece -Portugal,
http://www. mil.be/rdc/dsc/index.asp?LAN=F& PLACE=5, p. 18-20.

35 deosebit, în cazul unor catastrofe naturale. Misiunea armatei este să lupte împotriva instabilită ții și
să asigure securitatea necesară ONG -urilor ce au ca activitate specifică ajutorul umanitar.
Activită țile cu caracter umanitar nu corespund voca ției armate i și nici mijloacelor de care ea
dispune33.
Recunoscut fiind faptul că, în momentul de fa ță, riscul unei agresiuni armate împotriva
Republicii Moldova este unul scăzut , politica de apărare a statului va fi îndreptată spre dezvoltarea
capacită ților militare suficiente pentru asigurarea executării următoarelor misiuni:
• descurajarea și, după caz, respingerea unei agresiuni armate, prin desfă șurarea opera țiilor
de apărare (ac țiunilor de luptă);
• asigurarea controlului și managementului spa țiului aerian;
• aco rdarea de sprijin autorită ților civile în gestionarea situa țiilor excep ționale;
• participarea la misiuni de pacificare, inclusiv la cele interna ționale, și la misiuni umanitare.
Pornind de la necesitatea ajustării structurii for țelor armate la rigorile și la sarcinile ce derivă
din misiunile men ționate, se impune modificarea actualei sale componen țe.
În acest context, Armata Na țională va constitui unicul element al F orțelor Armate ale
Republicii Moldova.
Trupele de carabinieri vor prelua integral de la org anele poli ției func țiile de men ținere și de
restabilire a ordinii publice, urmând calea profesionalizării complete și a trecerii graduale la
serviciul prin contract.
Ținând cont de caracterul în mare parte imprevizibil și urgent al calamită ților naturale,
precum și de frecventele experien țe recente la capitolul respectiv, se consideră necesară modificarea
actualului cadru legal în felul în care să permită conectarea expeditivă a for țelor armate la
redresarea situa țiilor excep ționale din țară. De asemenea, e xistă nevoia de a reglementa ac țiunile
forțelor armate ale Republicii Moldova în cazul unui atentat terorist îndreptat spre destabilizarea
stării ei de securitate.
Pentru dezvoltarea unui sistem na țional de apărare robust, eficient și pe măsura mijloacelor
disponibile, Republica Moldova va întreprinde ac țiunile necesare în vederea mai bunei
institu ționalizări a procesului de formulare a politicii de apărare. Realizarea acestui deziderat
necesită elaborarea unui cadru legal corespunzător, delimitarea roluril or și a responsabilită ților între
structurile de stat, existen ța unui mecanism de coordonare și de planificare strategică, precum și
informarea deplină și implicarea activă a societă ții în procesul de elaborare a politicii de apărare.
Descrierea detaliată a politicii de apărare a statului și a aspectelor militare ale securită ții
naționale a Republicii Moldova constituie obiectul Strategiei militare na ționale , care actualmente

33 LANXADE J, Le rôle de l’armée dans l’action humanitaire, http://Xpassion.polytechnique.org/article/Xp7lanxa.html

36 este elaborată parțial datorită ambiguită ții politice ce rezultă din principalele documente ca
Concep ția de securitate Na țională și Strategia securită ții naționale a Republicii Moldova.
Procesul de evaluare și de analiză a amenin țărilor și a riscurilor cu impact asupra securită ții
naționale constituie elementul esen țial în activitatea a utorită ților publice și a institu țiilor
competente, ceea ce determină politica statului în domeniul securită ții na ționale. Totodată, acest
proces creează condi țiile necesare planificării pe termen scurt, de către executiv , a ac țiunilor
coordonate, care urm ează a fi întreprinse în domeniile respective de către institu țiile
guvernamentale.34
Factorii ce determină descrierea amenin țărilor la adresa securită ții naționale ale Republicii
Moldova din CSN:
– Conflictul transnistrean;
– Riscurile apari ției unor tensiuni interetnice;
– Amenin țarea terorismului interna țional;
– Amenin țările de origine economică;
– Amenin țările de origine socială;
– Amenin țările din domeniul tehnologiilor informa ționale;
– Amenin țările care derivă din activitatea umană. Factorii tehnogeni și calamită țile
naturale;
– Amenin țarea crimei organizate și a corup ției. 35
Urmare a unei analize a contextului strategic și a situa ției din țară, în SSN, au fost
identificate principalele amenin țări la adresa securită ții na ționale: sărăcia, subdezvoltarea
economică și dependen ța energetică, conflictul transnistrean, tensiunile din zonă și prezen ța
militară străină, coerci ția externă, factorul criminogen, corup ția, problema demografică și
acutizarea fenomenului migra ției, sănătatea popula ției, calamită țile naturale, pol uarea mediului,
accidentele tehno gene , insecuritatea informa țională, instabilitatea sistemului financiar -bancar .36
Astfel, pentru a proteja interesele na ționale, autorită țile publice vor întreprinde măsurile
necesare și vor utiliza mijloacele corespunzătoar e în scopul diminuării vulnerabilită ților sistemului
de securitate na țională și al cre șterii capacită ții naționale de a răspunde la amenin țări și la riscuri .
Se va asigura totodată evaluarea continuă a amenin țărilor și a riscurilor cu impact asupra securit ății

34 LEGE Nr. 112 din 22.05.2008 pentru aprobarea Concepției sec urității naționale a Republicii Moldova, pct.1.2.
Obiectivele securității naționale și liniile directorii de bază în asigurarea securității naționale,
http://lex.justice.md/md/328010/
35 LEGE Nr. 112 din 22. 05.2008 pentru aprobarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova, pct.1.3.
Amenințări la adresa securității naționale ale Republicii Moldova, http://lex.justice.md/md/328010/
36 HOTĂRÎRE Nr. 15 3 din 15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei securității naționale a Republicii Moldova. pct. 2.
Interesele naționale și politica de Securitate, http://lex.justice.md/md/340510/

37 naționale, proces care va include, de asemenea, formularea de propuneri și de recomandări menite
să actualizeze politica de securitate a statului.
În procesul de promovare a intereselor na ționale se va ține cont de statutul de neutralitate
permanentă al Republicii Moldova, care presupune că țara noastră nu este parte la blocuri militare
și nu admite dislocarea pe teritoriul său de trupe militare sau de armamente ale altor state și ale
blocurilor militare.
Realizarea obiectivelor strategice de securitat e implică participarea administra ției publice de
toate nivelurile, a societă ții civile și a organiza țiilor neguvernamentale, precum și a cetă țenilor.

Surse poten țiale ale pericolului militar la adresa Republicii Moldova
Conform Doctrinei militare ale Repu blicii Moldova surse poten țiale ale pericolului militar
pot fi:
– preten ții teritoriale ale altor state;
– tentative de amestec în treburile interne, de destabilizare a situa ției politice interne din
republică;
– prezen ța pe teritoriul republicii a trupelor stră ine;
– activitatea organiza țiilor separatiste, orientarea spre violarea armată a integrită ții
teritoriale a republicii;
– crearea forma țiunilor militare ilegale.
Ținând cont de cele expuse, Republica Moldova î și realizează dreptul inalienabil la
autoapărare și își asigură securitatea militară prin toate mijloacele de care dispune, prin urmare
consideră legal și necesar de a avea For țe Armate pentru apărarea suveranită ții, independen ței,
integrită ții teritoriale și altor interese vitale ale țării dacă va deveni obiectul unei agresiuni pentru
localizarea și lichidarea conflictelor armate, precum și a oricăror altor acte de violen ță militară în
interiorul republicii care periclitează orânduirea ei de stat.
Statul asigură crearea și optimizarea cadrului legislative al securită ții militare,
perfec ționează mecanismul elaborării politicii militare, al controlului asupra adoptării deciziilor
militar -politice, are grijă de pregătirea cetă țenilor și For țelor Armate pentru apărarea Patriei, de
creșterea prestigiului servici ului militar, de asigurarea socială a militarilor.
Responsabilitatea pentru asigurarea securită ții militare a statului, perfec ționarea și
dezvoltarea For țelor Armate o poartă Pre ședintele Republicii Moldova, Parlamentul și Guvernul.

38 Toate acestea explica ții din documentele de baza ce se referă la securitatea națională a
Republicii Moldova, concomitent cu Doctrina militară a Republicii Moldova37, Hotărârea
Parlamentului Nr. 679 din 23.11.2001 pentru aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei
Naționale și a institu țiilor Ministerului Apărării38 (număr abstract de efectiv de 6.500 militari și de
2.000 persoane civile) nu prevăd explicit și clar , capacită țile For țelor Armate a Republicii Moldova
la provocări de riscuri și amenin țări. Ba chiar este expu să în ultimul rând de pe listă măsurilor
adecvate de natură militară, invocând instrumente de activită ți de informa ții și contrainforma ții.
Viziunea care duce la ob ținerea unor imagini neclare, deformate cu privire la întreaga gamă
de influen ță la securita te na țională a Republicii Moldova și rolului For țelor armate o p oartă descrieri
și întrebări cum ar fi:
– Strategia securită ții naționale a Republicii Moldo va este totodată un act politic -juridic pe
termen mediu (DE ce???) ;
– Riscul unei agresiuni armate este unul scăzut, politica de apărare a statului va fi
îndreptată spre dezvoltarea capacită ților militare suficiente (CU cât ???) pentru asigurarea
executării, descurajării și, după caz, respingerii unei agresiuni armate, prin desfă șurarea opera țiilor
de apărar e (ac țiunilor de luptă), asigurarea controlului și managementului spațiului aerian (CU
ce???) , acordarea de sprijin autorită ților civile în gestionarea situa țiilor excep ționale, participarea la
misiuni de pacificare , inclusiv la cele interna ționale , și la misiuni umanitare (CARE???) .
– Pornind de la necesitatea ajustării structurii for țelor armate la rigorile și la sarcinile ce
derivă din misiunile men ționate, se impune modificarea actualei sale componen țe, în acest context,
Armata Na țională va constitui unic ul element al for țelor armate ale Republicii Moldova.
– Procesul de evaluare și de analiză a amenin țărilor și a riscurilor cu impact asupra
securită ții naționale constituie elementul esen țial în activitatea autorită ților publice și a institu țiilor
competente (CINE???) , acest proces creează condi țiile necesare planificării pe termen scurt, de
către executiv (UNDE???) , a ac țiunilor coordonate, care urmează a fi întreprinse în domeniile
respective de către institu țiile guvernamentale;
– Autorită țile publice vor în treprinde măsurile necesare și vor utiliza mijloacele
corespunzătoare în scopul diminuării vulnerabilită ților sistemului de securitate na țională și al
creșterii capacită ții naționale de a răspunde la amenin țări și la riscuri;

37 HOTĂRÎRE Nr. 482 din 06.06 .1995, privind Doctrina militară a Republicii Moldova,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=306988
38 HOTĂRÎREA Nr. 679 din 23.11.2001 pentru ap robarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale și a
instituțiilor Ministerului Apărării http://lex.justice.md/md/306875/

39 – Realizarea obiectivelor strate gice de securitate implică participarea administra ției publice
de toate nivelurile, a societă ții civile și a organiza țiilor neguvernamentale, precum și a cetă țenilor
(PRIN ce???) .
– Lipsa Strategiei militare na ționale (DE CE încă nu este aprobată????) .
În co ntinuare vom face o incursiune în misiune For țelor Armate în special la participarea la
opera ții interna ționale de pacificare.
În opinia noastră termenul de „opera ții interna ționale de pacificare” care este men ționat și în
Strategia Securită ții naționale, ulterior preluat de Strategia Militară, este foarte vag și nu corespunde
termenului cu care operează în acest domeniu ONU.
În sfera opera țiilor de pacificare, ONU operează cu șapte concepte care reflectă o cre ștere a
scopurilor și complexită ții activită ților ONU, implicând forțe militare, agen ții umanitare și
diplomatice, fiind destinate să asigure pe termen lung o rezolvare politică ori alte condi ții
specificate în mandatul misiunilor. Conform prevederilor Cartei ONU în categoria acestora intră
următoare le tipuri de opera țiuni: de prevenire a conflictului (Conflict Prevention – CP); de realizare
a păcii (Peace Making – PMO); de men ținere a păcii (Peace Keeping – PKO); de impunere a păcii
(Peace Enforcement – PEO); de construire a păcii (Peace Building – PBO); umanitare (Humanitarian
Operation – HO).39
În opinia noastră, este important ca Strategia Militară să specifice clar în care tipuri de
opera ții de pacificare vor participa For țele Armate, deoarece folosirea for țelor și mijloacelor de la o
opera ție la alta este diferită. De asemenea, Strategia Militară va trebui să ia în considera ție și legea
cu privire la participarea Republicii Moldova la opera țiunile interna ționale de men ținere a păcii.
O altă incertitudine în această misiune sunt principiile de part icipare la opera țiunile
interna ționale de men ținere a păcii prevăzute de legea cu privire la participarea Republicii Moldova
la opera țiunile interna ționale de men ținere a păcii. Astfel în art.2, punctul b prevede că „ Republica
Moldova exclude participarea directă la opera țiunile interna ționale de impunere a păcii”, ulterior
art. 4, aliniatul unu prevede: „Drept temei juridic interna țional pentru participarea Republicii
Moldova la opera țiunile interna ționale de men ținere a păcii serve ște Carta ONU .40
Aceste două articole lasă loc pentru interpretări, deoarece misiunile de men ținere a păcii
ONU de sub inciden ța capitolului VII prevede în mod expres că Consiliul de Securitate ONU poate

39 United Nations peacekeeping handbook for Junior Ranks, Third Draft. , pag. 12,
https://ru.scribd.com/document/262055522/2 -PK-Junior -Ranks -Handbook
40 LEGE Nr. 1156 din 26.06.2000, cu privire la participarea Republicii Moldova la opera țiunile interna ționale de
menținere a păcii, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311059

40 întreprinde, cu for țe aeriene, navale sau terestre, orice ac țiune pe care o consideră necesară pentru
menținerea sau restabilirea păcii și securită ții interna ționale 41.
Aici, credem că ar fi bine de exclus din prevederea legii (capitolul VII), odată ce Republica
Moldova exclude participarea directă la opera țiunile interna ționale de men ținere a păcii.

1.4. Concluzii la capitolul întâi .
Din cele relatate în capitolul I putem remarca că studiul privind retrospectivă în domeniul
securită ții na ționale ale Republicii Moldova ne -a demonstrat mai profund rela ția securitate -stat-
națiune. Am analizat cum a evoluat conceptul de securit ate națională în cazul Republicii Moldova
prin prisma concep ției securită ții naționale adoptată în 1995 și în 2008.
Aici am constatat că pentru Republica Moldova, luând în considera ție problemele social –
econo mice și teritoriale (separatismul) cu care acesta se confruntă actualmente, ca defini ție
securită ții să con țină: (1) prezervarea, în condi ții acceptabile de evolu ție, a limbii, istoriei, identități i
naționale și culturii; (2) reducerea amenin țărilor la adr esa valorilor dobândite (independen ță,
teritoriu) la un nivel care nu ar pune în pericol existen ța statului. În opinia noastră este important
pentru un stat să -și definească semnific ația securită ții.
În cazul Republicii Moldova constatăm că un element prin care se asigură securitatea
națională a unui stat este no țiunea de interes na țional. Interesele na ționale vitale se cramponează de
asigurarea și apărarea independen ței, suveranită ții, integrită ții teritoriale, a frontierelor inalienabile
ale statului, a s iguran ței cetă țenilor, în respectarea și în protejarea drepturilor și a libertă ților omului.
În opinia noastră la stabilirea intereselor na ționale ale Republicii Moldova propunem să
definim valorile na ționale cum ar fi limba vorbită, religia, obiceiurile și tradi țiile, sentimentul de
cetățean al Republicii Moldova sau alte elemente care ar defini identitatea moldovenească. Prin
protejarea, promovarea și apărarea lor s -ar asigura condi țiile esen țiale ale existen ței și demnită ții
cetățenilor și a statului Rep ublica Moldova.
Se observă că după anul 1990, este o scădere a importan ței dimensiunii militare a securită ții
militare, termen care în studiile de securitate se mai folose ște sub no țiunea de securitate militară. De
fapt acest termen nu este tratat separat în studiile de securitate, ci în strânsă legătură cu celelalte
dimensiuni ale securită ții: politică, societală, economică și de mediu. Totodată unele țări cum ar fi
Federa ția Rusă tratează securitatea militară ca parte componentă a politicii militare. De e xemplu,
pentru republica noastră securitatea militară este percepută ca parte a securită ții na ționale, ce
asigură apărarea militară a statului și societă ții împotriva pericolelor militare externe și interne, prin

41 Carta Națiunilor Unite, din 26 iunie 1945 Capitolul VI, Ar ticolul 42,
http://www.anr.gov.ro/docs/legislatie/internationala/Carta_Organizatiei_Natiunilor_Unite_ONU_.pdf

41 promovarea politicii de apărare și crearea Forțelor Armate capabile să respingă o eventuală
agresiune armată, dar investiga țiile noastre nu au putut găsi în documentele oficiale care sunt
principiile securită ții militare, deseori folosindu -se și noțiunea de domeniu sau politică de apărare.
De aseme nea, am abordat rela ția politica militară -politica na țională de securitate, care este
cadrul în care este descris modul cum o țară asigură securitatea statului și a cetă țenilor și se prezintă
adesea sub forma unor documente larg, confuz structurate. Astfel de document poat e fi numite și
plane, strategii, concepte sau doctrine. Aceste documente le regăsim și în cazul politicii de
securitate a Republicii Moldova, fapt care denotă alinierea politicii de securitate na țională a țării
noastre la standardele țărilor europene chiar dacă au destule deficien țe de structură și con ținut.
Am men ționat că formularea strategiei este un punct critic în politicile de securitate
națională și ne-am focusat pe paradigma că strategia include procesul de stabilirea a obiectivelor ,
elaborarea căilor, adică cum trebuie îndeplinite obiectivele; mijloacele, care trebuie să explice
resursele puse la dispozi ție pentru a îndeplini obiectivele. Folosind această formulă credem că ar
simplifica rezolvarea multor probleme de securitate și apărare cu care se confruntă republica
noastră.
Am subliniat faptul că Forțele arma te na ționale , ca instrumente de securitate militară sub
presiunea transformărilor în politicile de securitate și apărare au executat schimbări din compunere
și structură pentr u a îndeplini noile tipuri de misiuni, altele decât cele legate de apărarea
suveranită ții și integrită ții teritoriale cum ar fi misiunile tradi ționale, misiunile speciale, misiunile
ocazionale, misiunile non -militare. De asemenea, am men ționat și misiunile Armatei Na ționale a
Republicii Moldova, care sunt identice cu cele ale armatelor țărilor dezvoltate.
În sumarul concluzionat, aspectul general al Forțelor Armate în securitatea na țională reiese
din:
– Forțele Armate ale Republicii Moldova sunt constituite n umai din Armata Na țională cu
efectiv abstract de 6.500 militari și de 2.000 persoane civile;
– În cazul unei agresiuni împotriva Republicii Moldova, Armatei Na ționale îi revin
sarcinile de a respinge loviturile aeriene și terestre ale inamicului și de a aduc e distrugeri maximal
posibile agresorului, de a nu admite pătrunderea lui în adâncul teritoriului țării și de a crea condi ții
pentru încetarea ac țiunilor de luptă la un stadiu începător și încheierea păcii cu condi ții ce
corespund intereselor Moldovei;
– Unități și subunită ți aparte ale Armatei Na ționale pot fi utilizate în scopul sprijinirii
forma țiunilor Trupelor de grăniceri (care actualmente s -au transformat în Poli ția de frontieră și rolul
lor deja este de supraveghere a frontierei de stat ) și Trupelor d e carabinieri la paza frontierei de
stat, la protec ția popula ției contra violen ței armate, la localizarea, blocarea raioanelor conflictelor

42 posibile și prevenirea ciocnirilor armate, la paza și apărarea obiectelor importante, precum și
forma țiunilor protec ției civile la lichidarea avariilor, catastrofelor și calamită ților naturale, în
corespundere cu legisla ția;
– O agresiune armată împotriva Republicii Moldova poate fi declan șată cu aplicarea
mijloacelor conven ționale de distrugere și va fi respinsă prin ac țiuni de apărare ale Armatei
Naționale cu organizarea și desfă șurarea concomitentă a apărării teritoriale pe o parte sau pe întreg
teritoriul țării;
– Principalul gen al ac țiunilor de luptă ale Armatei Na ționale, indiferent de forma lor de
declan șare și desfă șurare, este apărarea efectuată de trupele regulate și unită țile apărării teritoriale în
formă de opera ție de apărare. Totodată, o aten ție deosebită se v-a acordă apărării mobile.
– În acela și timp, marile unită ți și unită ți ale Armatei Na ționale vor fi preg ătite pentru
desfă șurarea ac țiunilor ofensive de luptă în cadrul opera ției de apărare.
Din considerente personale profesionale am concis că este necesar de dezvoltat actualmente
amenin țarea situa ției de securitate na țională și abstractul legisla ției în vig oare din punct de vedere
militar.
Din punct de vedere de ipoteze și analiza la crearea și formarea For țelor armate ale
Republicii Moldova am putea afirma că în realitate reforma militară nu se produce, deoarece
schimbările legislative, normative și adminis trative nu afectează esen ța sistemului, iar men ținerea
serviciului militar obligatoriu și reducerea periodică a termenului acestuia și a efectivului militarilor
nu spore ște prin nimic capacitatea militară a țării.
Instituirea serviciului militar pe bază be nevolă, prin contract, de și ar necesita cheltuieli
considerabile, ar determina însă interesul real pentru dedicarea carierei militare și ar permite crearea
unor for țe mobile și viabile, capabile să rezolve sarcinile imediate de men ținere a securită ții stat ului.
Republica Moldova a confirmat, prin declara ții dar și de nenumărate ori prin fapte, că este
interesată să treacă de la statutul de consumator de securitate regională și interna țională la cel de
furnizor de securitate, fiind capabilă să ac ționeze în t eatrele de opera ții, alături de partenerii săi.
Pentru realizarea acestui obiectiv, institu ția militară a Republicii Moldova a întreprins și
întreprinde diverse măsuri, stipulate în diverse proiecte, programe, acorduri de colaborare și acte
normative na ționale. În plan strategic de o importan ță vitală pentru Armata Na țională este procesul
de modernizare, ce a demarat în anul 2002, odată cu adoptarea Concep ției reformei militare.
Deoarece acest pas nu a fost urmat de alte activită ți importante și evaluarea p ericolelor externe și
interne la adresa securită ții statului nu a fost realizată în termeni oportuni, documentele strategice
elaborate anterior au fost imperfecte, iar, în consecin ță, sarcinile trasate fa ță de sistemul de apărare
nu au fost clar stabilite. Pentru a lichida neajunsurile existente, a demarat procesul de Analiză

43 Strategică a Apărării, care reprezintă o evaluare exhaustivă a sistemului na țional de ap ărare. Acest
proces a fost un element -cheie în procesul de reformă militară, care a avut ca fina litate propunerea
unor schimbări de ordin conceptual și structural în dezvoltarea capabilită ților militare, care ar
satisface necesită țile de securitate și apărare ale Republicii Moldova.
După părerea noastră, procesul de Analiză Strategică a Apărării est e o analiză profundă și
minu țioasă a întregului sistem na țional de apărare în scopul creării unor For țe Armate puternice,
eficiente și pe măsura posibilită ților economice ale statului. Pentru Republica Moldova, acest
proces a avut ca scop identificarea cor espunderii sistemului na țional de apărare provocărilor cu
caracter militar existente sau eventuale la adresa securită ții na ționale. Or, pentru Republica
Moldova, Analiza Strategică a Apărării permite stabilirea unei viziuni comune asupra necesită ților
de perspectivă ale statului în domeniul apărării, precum și asupra misiunilor și sarcinilor For țelor
Armate. De asemenea, va permite eviden țierea punctelor forte și a celor slabe ale sistemului
național de apărare și determinarea solu țiilor de înlăturare a def icien țelor existente.
Dezvoltarea economică a țării este un alt factor intern, care a dictat necesitatea Analizei
Strategice a Apărării. O bună parte din sursele alocate For țelor Armate în anii 1990 puteau fi
folosite mai ra țional, orientate spre implement area programelor de redimensionare, ra ționalizare și
re-investire și nu pentru între ținerea unui număr relativ mare de oră șele militare, dislocate răzle ț pe
teritoriul țării, între ținerea tehnicii depă șite de ani, consumarea nechibzuită a stocurilor de bun uri,
etc. Armata dintotdeauna a fost și este o instituție costisitoare pentru orice stat. Cu toate acestea
experien ța statelor occidentale ne demonstrează că în cazul armatei tot se aplică principiile „cost –
eficien ță” și „cost -beneficiu”.42
În anul 2006, Re publica Moldova a semnat Planul Individual de Parteneriat cu NATO,
asumând u-și și angajamentul lansării Analizei Strategice a Apărării Na ționale. Procesul a luat start
în anul următor, atunci când s-a emis Decretul pre ședintelui Republicii Moldova cu privi re la
crearea Comisiei de Stat pentru Analiza Strategică a Apărării. Tot atunci, au fost create grupurile
de lucru ale Comisiei de Stat și a fost elaborat un plan de ac țiuni. A fost elaborat documentul de
evaluare a amenin țărilor și a riscurilor la adresa securită ții na ționale și a fost revizuit proiectul
strategiei securită ții naționale care, ulterior, a fost aprobat de către Parlament. Comisiile s -au axat
pe determinarea lacunelor existente în sistemul militar, ajustarea capacită ților la posibilită țile
statului și ale bugetului Ministerului Apărării și determinarea pa șilor următori pentru dezvoltarea
planurilor ulterioare.

42 Sumpf J. – Hugues M. Dictionna ire de sociologie, Paris, Li brairie Larousse, 1973 ,
https://www.abebooks.co.uk/servlet/BookDetailsPL?bi=18536461336&searchurl=sortby%3D17% 26an%3Dsumpf%2B
j

44 Reforma armatei urmăre ște adaptarea for țelor armate la noul mediu de securitate și în
acela și timp, controlul unei posibile evolu ții neașteptate .
Scopul general al reformei în acest sector este, de regulă, definit prin transformarea
institu țiilor de securitate, astfel încât acestea să joace un rol mai eficient, mai legitim și mai
democratic în asigurarea securită ții interne și externe a statului.
Ex-ministrul al apărării Valeriu Ple șca, în lucrarea sa, și-a propus să investigheze unele
direc ții ale reformei militare, cum ar fi:
– reforme de natură tehnologică, cu referire la tehnologizarea și reînarmarea tehnică a
Forțelor Armate;
– transfor mări de natură structurală cu referire la construc ția noilor structuri și
redimensionarea for țelor existente, profesionalizarea for țelor de securitate;
– transformări de natură func țională cu referire la schimbarea de repere func ționale ale
armatei moderne: lupta cu terorismul, colaborarea regională și interna țională ș.a.;
– reforme de natură democratică, cu referire la întărirea controlului civil asupra sectorului
de securitate, demilitarizarea și întărirea func țiilor civile ale i nstitu țiilor din acest sector .43
Abordând subiectele în acest capitol, în concluzii dorim să men ționăm, că evaluarea în
continuu a pericolelor externe și interne la adresa securită ții statului ar condi ționa în mod direct
determinarea misiunilor pentru toate structurile de for ță, ce cont ribuie la securitatea na țională. În
procesul de reformare a Armatei Na ționale este necesar de a se conduce după principiul formării
structurilor în corespundere cu misiunile determinate de guvernare în baza unui studiu analitic cu
referin țe clare la perico lele existente și indicii dezvoltării economice a țării.
Reieșind din contextul actual al politicii proprii, Republica Moldova este interesată să
treacă de la statutul de consumator de securitate regională și interna țională la cel de furnizor de
securitate , un subiect foarte important pentru materia de securitate militară a statului ar fi
capacitatea militară și poten țialul militar al țării. În următoarele capitol e, ne propunem să
desfășurăm acest ea subiect e.

43 Pleșca V. Impactul reformei armatei asupra asigurării securității naționale. Cazul Republicii Moldova, din 10 aprilie
2008, pag. 28, http://www.cnaa.acad.md/thesis/8056/

45 CAPITOLUL II . ORGANIZA ȚIILE RESPONSABILE DE ASIGURAREA SECURITĂ ȚII
NAȚIONALE A REPUBLICII MOLDOVA

În acest capitol v -om reprezenta aspectul larg de contribu ții la securitatea și apărarea
Republicii Moldova, stipulate în LEGEA Nr. 618 din 31.10.1995 Securită ții statului44 cu
compete nțele autorită ților publice supreme în domeniul asigurării securită ții statului și LEGII Nr.
345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea na țională al cărei c adrul juridic al apărării na ționale îl
constituie Constitu ția Republicii Moldova, Strategia securită ții na ționale, S trategia na țională de
apărare și Strategia militară, Doctrina militară a Republicii Moldova, alte acte normative ale
Republicii Moldova, precum și normele unanim acceptate ale dreptului interna țional.

2.1 Baza normativ -juridică în procesul de asigurare a securită ții naționale
Baza normativ -juridică prin prisma Constitu ției45.
Constitu ția Republicii Moldova, este primul act juridic de referin ță pentru elaborarea și
implementarea politicii de securitate și apărare a Republicii Moldova. Constitu ția proclamă valorile și
principiile na ționale supreme, care sunt: suveranitatea și independen ța; caracterul unitar și
indivizibil; statul de drept; inalienabilitatea teritoriului; respectarea drepturilor și libertă ților omului;
etc.
O normă constitu țională specifică ca re determină caracterul distinct al politicii de securitate și
apărare al Republicii Moldova este statutul de neutralitate permanentă și declara ția că „Republica
Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Constitu ția nu
oferă mai multe detalii cu privire la obliga țiile, drepturile sau alte criterii care reies din statutul de
neutralitate permanentă.
Baza normativ -juridică prin prisma Strategiei Securită ții Na ționale .
Concep ția securită ții na ționale este primul docume nt ce ține în mod exclusiv definirea
politicii de securitate și apărare a Republicii Moldova. Conform enun țului din preambul Concep ția
este „un sistem de idei care conturează priorită țile statului în domeniul securită ții na ționale”
reflectă „evaluarea gene rală a mediului de securitate pe plan na țional și interna țional în care
operează Republica Moldova” și define ște „scopul securită ții naționale, liniile directorii de bază
pentru securitatea națională, valorile și principiile generale ce urmează a fi protej ate de statul și
de societatea moldovenească”.
Strategia securită ții na ționale este „arta și știința dezvoltării, aplicării și coordonării

44LEGE Nr. 618 din 31.10.1995, S ecurității statului,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311700
45CONSTITUȚIA din 29.07.1994, CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDO VA
http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

46 instrumentelor de putere ale unui stat (diplomatice, economice, militare și informa ționale) cu scopul
de a realiza o biective care contribuie la asigurarea securită ții naționale”.
La 15 iulie 2011 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Strategia securită ții naționale
(SSN), care este primul document de acest gen din Republica Moldova. În conformitate cu
defini țiile di n preambul Strategia „stabile ște obiectivele sistemului securită ții naționale și identifică
căile și mijloacele de asigurare a securită ții naționale. În acela și timp, Strategia constituie un act
politic -juridic pe termen mediu ce permite adaptarea, în func ție de evolu țiile pe plan intern și
extern, politicii din domeniul securită ții naționale, identificarea segmentelor specifice ale sistemului
securită ții na ționale care necesită reformare și determinarea unui plan realist de implementare a
reformelor.”
Strategia preia o abordarea identică cu cea din Strategia Securită ții Europene a securită ții
conform căreia „securitatea na țională a unui stat european nu mai poate fi privită în izolare” și
„ține cont de abordarea cuprinzătoare a securită ții na ționale, c aracterul multidimensional și
interdependent al acesteia, determinat atât de starea de lucruri din domeniile politic, militar și al
ordinii publice din țară, cât și de situa ția din sfera economică, socială, ecologică, energetică, etc.”
SSN determină i nteresele na ționale; principalele amenin țări, riscuri și vulnerabilită ți la adresa
securită ții naționale; principalele repere ale politicii externe și politicii de apărare ce țin de
asigurarea securită ții naționale; căile de asigurare a securită ții na ționale; liniile directorii ale
reformei sectorului securită ții naționale.
Un capitol aparte din Strategia Securită ții Na ționale este dedicat viziunii și acțiunilor de
consolidare a securită ții naționale prin intermediul politicii externe și de apărare (cap.3) . Strategia
recunoa ște că „un loc aparte în contextul securită ții îi revine participării Republicii Moldova la
eforturile globale, regionale și sub -regionale de promovare a stabilită ții și securită ții interna ționale
prin cooperarea în cadrul ONU, OSCE, cu NATO și alte organiza ții interna ționale relevante,
precum și participarea la misiunile în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună a UE
(PSAC).”
Strategia indică că „Securitatea na țională a Republicii Moldova nu poate fi concepută în
afara context ului securită ții europene” și că „ în cadrul eforturilor de integrare, o aten ție
deosebită va fi acordată intensificării de o perării cu UE pe linia PESC (CFSP) și PSAC (CSDP),
orientată spre consolidarea securită ții na ționale și celei regionale. RM va coope ra cu UE în
domeniile prevenirii și solu ționării conflictelor, gestionării crizelor, neproliferării armelor de
distrugere în masă.”

47 2.2 Competen țele organelor coercitive în procesul de asigurare a Securită ții Naționale .
Cadrul institu țional care stă la baza sistemului alcătuie ște sectorul de securitate na țională a
Republicii Moldova. Din acest sector fac parte institu țiile de stat cu mandat de for ță destinate
implementării sarcinilor de protec ție a cetă țenilor și a statului (nivel opera țional) și institu țiile civile de
stat care exercită func țiile de guvernare, de planificare, de control și de supraveghere în sistemul
securită ții naționale (nivel administrativ).
În conformitate cu legisla ția în vigoare, la formarea și la realizarea politicii de asigurare a
securită ții naționale participă autorită țile publice supreme în domeniul asigurării securită ții statului
(Parlamentul, Pre ședintele Republicii Moldova, Guvernul și Consiliul Suprem de Securitate),
organele securită ții și ale apărării statului (Ministeru l Apărării, Ministerul Afacerilor Interne,
Serviciul de Informa ții și Securitate, Serviciul de Protec ție și Pază de Stat, Serviciul Poli ției de
Frontieră și Serviciul Vamal), alte autorită ți publice.
Sferă de competen ță a Parlamentului Republicii Moldova în domeniul securită ții și apărării .
Parlamentul Republicii Moldova. În conformitate cu Constitu ția Parlamentul RM, de rând cu
adoptarea legilor, hotărârilor și noțiunilor, aprobă direc țiile principale ale politicii interne și
externe a statului; aprobă doc trina militară a statului; exercită controlul parlamentar asupra
puterii executive; ratifică, denun ță, suspendă și anulează ac țiunea tratatelor interna ționale
încheiate de Republica Moldova; declară mobilizarea par țială sau generală; declară starea de
urgență, de asediu și de război.
Totodată, în conformitate cu art. 24 din Legea cu privire la apărarea na țională
Parlamentul are următoarele atribu ții suplimentare: aprobă concep ția securită ții na ționale și
doctrina militară a statului; aprobă structura gener ală și efectivul componentelor For țelor
Armate; aprobă volumul aloca țiilor bugetare pentru necesită țile apărării.
a) define ște direc țiile principale ale politicii militare, aprobă Concep ția securită ții naționale
și Doctrina militară a statului;
b) în caz de agresiune sau amenin țare iminentă de producere a agresiunii împotriva statului,
declan șării conflictului armat îndreptate împotriva statului, declară mobilizare totală sau par țială,
declară starea de război;
c) aprobă structura generală și efectivul com ponentelor For țelor Armate;
d) adoptă legi și alte acte normative în domeniul asigurării securită ții militare;
e) aprobă cuantumul surselor bugetare acordate organiza ției militare a statului;
f) stabile ște ordinea transferului, arendării, comercializării și lichidării, armamentului și
tehnicii militare, instala ții de apărare și altor echipamente militare;

48 g) efectuează controlul asupra exportului de arme și tehnicii militare, materialelor strategice,
tehnologii și produselor cu dublă destina ție;
h) stabile ște procedura compensării costurilor suportate de către organiza ții și cetă țeni, în
legătură cu utilizarea proprietă ții acestora în scopul asigurării securită ții militare;
i) efectuează alte atribu ții în domeniul securită ții militare, în conformitate cu leg islația în
vigoare.
Sferă de competen ță a Președintelui Republicii Moldova în domeniul securită ții și apărării .
Președintele Republicii Moldova, în conformitate cu Constitu ția Pre ședintele RM, în
calitatea de șef al statului și „garant al suveranită ții, independen ței na ționale, al unită ții și integrită ții
teritoriale a țării”, „poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate interna ționale în numele
Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit prin lege, spre ratificare
Parlamentului” și este totodată Comandantul suprem al for țelor armate, „poate declara
mobilizarea par țială sau generală, în caz de agresiune armată ia măsuri pentru respingerea
agresiunii și declară stare de război”, „poate lua și alte măsuri pentru asigurare a securită ții naționale
și a ordinii publice, în limitele și în condi țiile legii”.
Atribu țiile Pre ședintelui în domeniul securită ții și apărării sunt desfă șurate prin Legea
cu privire la apărarea na țională. În conformitate cu art.25 al acestei legi Pre ședintele poartă
răspundere pentru starea sistemului na țional de apărare și are următoarele atribu ții:
– exercită conducerea generală a sistemului na țional de apărare și coordonează
activitatea autorită ților administra ției publice în domeniul apărării na ționale;
– prezintă Parlamentului spre aprobare proiectele concep ției securită ții naționale, doctrinei
militare a statului, structurii generale și efectivelor componentelor For țelor Armate;
– aprobă regulamentul Consiliului Suprem de Securitate; regulamentu l Statului Major
General; programele și planurile privind construc ția și dezvoltarea For țelor Armate; planul de
mobilizare a Forțelor Armate; planul de întrebuin țare a For țelor Armate;
– coordonează activitatea de colaborare militară interna țională;
– efectuează conducerea generală privind acumularea resurselor pentru necesită țile
sistemului național de apărare;
– poartă tratative, încheie tratate interna ționale în domeniul militar în numele Republicii
Moldova și le prezintă spre ratificare Parlamentului;
– înaintează Parlamentului propuneri privind participarea cu efective, armament și tehnică
militară la opera țiuni interna ționale de men ținere a păcii sau în scopuri umanitare.
Astfel, în conformitate cu atribu țiile sale Pre ședintele Republicii Moldova est e institu ția

49 principală responsabilă de promovarea politicii na ționale de securitate și apărare unde:
a) aprobă concep ții și planuri privind construc ția și dezvoltarea For țelor Armate, planul de
întrebuin țare a For țelor Armate, planul de mobilizare a For țelor Armate, precum și planurile de
transfer (planurile de mobilizare) privind îndeplinirea activită ților func ționale în condi ții de război
de către autorită ți publice de toate nivelurile, autorită țile administra ției publice locale și economiei
statului, pl anuri privind crearea rezervei materiale a statului și rezervei pentru mobilizare și a
programului de stat privind amenajarea operativă a teritoriului în scopul apărării;
b) aprobă, în conformitate cu legisla ția în vigoare, Decretul privind folosirea For țelor
Armate, altor trupe, forma țiuni și organe militare pentru efectuarea activită ților cu aplicarea for ței;
c) aprobă o singură listă de func ții militare ce urează a fi completate de ofi țeri cu grade
supreme în For țele Armate, acordă grade militare supreme , nume ște militarii la func ții pentru care
conform statelor de organizare sunt prevăzute grade militare supreme, eliberează din func ții militare
respective și din serviciul militar în conformitate cu legisla ția în vigoare;
d) emite decrete privind încorpor area cetă țenilor în serviciul militar în termen și în cel cu
termen redus, chemarea la concentrări militare (cu indicarea numărului cetă țenilor încorpora ți și a
repartizării acestora între compartimentele structurale ale For țelor Armate) precum și trecerea lor în
rezervă;
e) aprobă decizii privind crearea, reorganizarea și lichidarea institu țiilor militare de
învățământ profesional, facultă ților de învățământ militar și a catedrelor militare pe lângă institu țiile
de învățământ superior;
f) exercită alte at ribuții în domeniul securită ții militare, în conformitate cu legisla ția în
vigoare.
Sferă de competen ță a Consiliul Suprem de Securitate în domeniul securită ții și apărării .
Ne fiind bine stabilit rolul, locul și atribu țiile Consiliul Suprem de Securitate, de asemenea
unele lacune în vederea exercitării acestor atribu ții considerăm necesar să analizăm mai detaliat
acest subiect.
Pe lângă Președintele Republicii Moldova activează Consiliul Suprem de Securitate, care
este organul de coordonare a problemelor d e securitate na țională . Consiliul Suprem de Securitate (în
continuare CSS) este un element -cheie al sistemului de asigurare a securită ții naționale în țările cu
regim de guvernare democratică și principalul instrument al Pre ședintelui pentru coordonarea
practică a politicilor interne, externe, economice și militare în scopul asigurării securită ții naționale.
Acesta este mecanismul de cooperare și de coordonare a activită ții sectorului de securitate na țională,
este un organ consultativ care analizează starea sectorului de securitate na țională și prezintă
Președintelui Republicii Moldova, altor autorită ți recomandări în luarea de decizii ce țin de

50 securitatea națională.
CSS utilizează capacită țile și expertiza comisiilor interdepartamentale create pentru gest ionarea
proceselor din domeniul securită ții naționale, cum ar fi Comisia na țională pentru implementarea
Planului individual de acțiuni al parteneriatului, Comisia de stat pentru realizarea analizei
strategice a apărării etc.
Conform Regulamentului Consili ului Suprem de Securitate46 în componen ța CSS intră
membrii din oficiu ”Primul -ministru, ministrul apărării, ministrul afacerilor externe, ministrul
afacerilor interne, ministrul securită ții na ționale, ministrul finan țelor, șeful Marelui Stat Major al
Forțelor Armate, șeful Departamentului Protec ției Civile și Situa țiilor Excep ționale și secretarul
Consiliului Suprem de Securitate”, totodată Pre ședintele Republicii poate numi în calitate de
membri ai CSS și alte persoane cu func ții de răspundere.
Anul curen t prin decretul pre ședintelui Republicii Moldova din 22.01.2016 a fost desemnată
Componen ța actualului CSS după cum urmează47:
Președintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, a semnat un decret prin care este
instituită o nouă componen ță a Consiliu lui Suprem de Securitate (CSS).
Președinte al CSS este Nicolae Timofti, pre ședinte al Republicii Moldova, comandant
suprem al For țelor Armate. Secretarul Consiliului este Alexei Barbăneagră, consilierul preziden țial
în domeniul Apărării și al Securită ții Naționale.
Din componen ța actuală CSS mai fac parte:
Arma șu Octavian, ministru al Finan țelor; Balan Mihai, director al Serviciului de Informa ții
și Securitate; Bălan Gheorghe – viceprim -ministru; Calmîc Octavian, viceprim -ministru, ministru al
Economiei; Candu Andrian, pre ședinte al Parlamentului; Chetraru Viorel, director al Centrului
Național Anticorup ție; Cioclea Sergiu – guvernator al Băncii Naționale a Moldovei ; Duca
Gheorghe, pre ședinte al Academiei de Științe; Filip Pavel, prim -ministru; Galbur Andrei , viceprim –
ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene; Ghimpu Mihai, pre ședinte al
fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal; Jizdan Alexandru, ministru al Afacerilor Interne; Lupu
Marian, pre ședinte al frac țiunii parlamentare a Par tidului Democrat; Păduraru Ion, secretar general
al Aparatului Pre ședintelui Republicii Moldova; Șalaru Anatolie, ministru al Apărării; Untila
Veaceslav, pre ședinte al Comisiei securitate na țională, apărare și ordine publică a Parlamentului.

46 Decretul Nr.331 din 08.10.1997, Regulamentul Consiliului Suprem de Securitate
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=290266
47 Constituirea Consiliului Suprem de Securitate, din 22.01.2016, http://www.presedinte.md/rom/css -comunicate -de-
presa/presedintele -nicolae -timofti -a-semnat -un-decret -privind -constituirea -consil iului-suprem -de-securitate -intr-o-
noua -componenta -50338

51 Atribu țiile n emijlocite al CSS sunt:
a) înaintează propuneri Pre ședintelui Republicii Moldova privind punerea în aplicare a
politicii interne și externe în domeniul securită ții militare a statului;
b) coordonarea și efectuarea controlului activită ții organelor puterii executive în domeniul
securită ții și apărării na ționale, pe timp de pace;
c) coordonarea și efectuarea controlului activită ții organelor puterii executive în domeniul
securită ții și apărării na ționale, pe timp de pace, pe timpul stării de urgen ță (de ased iu) și de război,
și la apari ția de situa ții de crize care amenin ță securitatea na țională.
Necesitatea revizuirii rolului și împuternicirilor Consiliului Suprem de Securitate a fost
recunoscută și de Strategia Securită ții Na ționale aprobată de Parlamentul Republicii Moldova la 15
iulie 2011, care, în lista de sarcini de consolidare a capacită ților de planificare strategică, prevede:
– consolidarea rolului Consiliului Suprem de Securitate, împuternicirii sale cu func ții
deliberative, de coordonare și elabo rare a politicilor în domeniile de securitate și apărare și
dezvoltarea următoarelor capacită ți:
– de informare și comunicare;
– de analiză permanentă a sistemului na țional de securitate și ajustarea acestuia în func ție
de evolu țiile amenin țărilor și riscurilor;
– de coordonare, monitorizare și planificare strategică pentru prevenire și reac ție în situa ții
de criză;”
La 11 februarie 2016 Consiliul Suprem de Securitate și Institutul de Cercetări Juridice și
Politice al Academiei de Științe a Moldovei, a u organizat o dezbare publică privind Strategia de
Securitate Na țională a Republicii Moldova48.
La eveniment au participat membri ai comunită ții științifice, exponen ți ai societă ții civile și
ai institu țiilor de stat, care au abordat aspectele conceptuale, tipologice și practice ale proiectului
noii strategii de securitate.
Consilierul preziden țial Alexei Barbăneagră, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, a
subliniat importan ța elaborării documentului în contextul cre șterii provocărilor și amenin țărilor la
adresa securită ții na ționale, generate de instabilitatea social -politică din țară, dar și de factorii
regionali și globali, precum evenimentele din Ucraina sau ostilită țile din Siria.

48 Comunicate de presa, Dezbatere pe marginea proiectului strategiei de Securitate naționala, din 11.02.2016,
http://www.presedinte.md/rom/css -comunicate -de-presa/css -a-organizat -o-dezbatere -pe-marginea -proiectului -strategiei –
de-securitate -nationala

52 Proiectul strategiei de securitate pune accent pe consolidarea s tatului de drept, buna
guvernare, anticorup ție, dezvoltarea economică, asigurarea cheltuielilor eficiente a fondurilor
publice, modernizarea For țelor Armate.
Apoi pe 21 iunie 2016, Pre ședintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti, a condus
ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) în cadrul căreia a fost discutat proiectul Strategiei
Securită ții Na ționale și Planul de Ac țiuni privind implementarea acesteia49.
Șeful statului a declarat că Strategia are menirea de a contribui la consolidarea securi tății
naționale, în contextul riscurilor amenin țărilor din regiune, precum și la avansarea parcursului
european al Republicii Moldova, obiective asumate de guvernare.
Documentul -cadru a fost elaborat de o Comisie de stat, creată prin decret preziden țial, c u
participarea institu țiilor de profil, a Academiei de Științe a Moldovei și a reprezentan ților societă ții
civile. Strategia a fost consultată cu reprezentan ți ai Centrului Marshall din Germania, precum și cu
exper ți interna ționali, inclusiv din România , Statele Unite și Letonia.
Strategia adoptată este proiectată în patru capitole care descriu riscurile și amenin țările la
adresa securită ții naționale, dar și solu țiile care ar contribui la contracararea acestora, în contextul
evolu țiilor geo -politice recent e.
În cadrul ședinței, a fost adoptat, prin consens, documentul, care urmează a fi transmis
Guvernului spre definitivare și, ulterior, Parlamentului pentru aprobare finală.
Sferă de competen ță a Guvernului Republicii Moldova în domeniul securită ții și apăr ării.
Guvernul Republicii Moldova este responsabil pentru asigurarea măsurilor de apărare, și în
limitele competen ței pentru starea și asigurarea logistică a For țelor Armate, altor trupe, forma țiuni
și organe militare.
Sunt determinate prin Legea cu privi re la apărarea na țională50. Astfel, în conformitate cu
art.27 al acestei legi Guvernul are func ții de execu ție și răspunde de organizarea activită ților și de
realizarea măsurilor privind apărarea na țională în limitele împuternicirilor prevăzute de legisla ție și
are următoarele atribu ții:
– coordonează activitatea ministerelor și a altor autorită ți ale administra ției publice pentru
realizarea măsurilor de asigurare a capacită ții de apărare a țării;
– asigură alocarea și utilizarea resurselor financiare și mater iale necesare organizării,
înzestrării și mobilizării For țelor Armate, între ținerii și pregătirii trupelor, men ținerii în stare de
operativitate a tehnicii și armamentului, pregătirii pentru mobilizare a economiei na ționale;

49 http://www.presedinte.md/rom/css -comunicate -de-presa/strategia -securitatii -nationale -adoptata -de-css-si-transmisa –
guvernului -pentru -definitivar e din 21.06.2016
50 LEGEA Nr.345 -XV din 25.07.2003, cu privire la apărarea națională, http://lex.justice.md/md/312812/

53 – elaborează și realizează prog ramele de stat privind construc ția și dezvoltarea For țelor
Armate, direc țiile principale ale colaborării militare interna ționale;
– propune spre aprobare volumul aloca țiilor bugetare p entru necesită țile apărării;
– asigură îndeplinirea tratatelor interna ționale în domeniul militar;
– organizarea elaborării și executării planurilor de trecere (planurile de mobilizare) a
autorită ților publice de toate nivelurile și a economiei na ționale la activitatea în condi ții de război,
precum și planurilor privind crearea re zervelor materiale a statului și a rezervelor pentru mobilizare;
– asigurarea conducerii pregătirii de mobilizare a autorită ților publice și organiza ții,
indiferent de forma de proprietate, a transportului, comunica țiilor și popula ției;
– organizează elaborare a, aprobă și organizează executarea programelor de stat de înzestrare
cu armament și dezvoltare a sectorului industrial de apărare;
– define ște procedura de executare de către autorită țile administra ției publice, organiza ții,
indiferent de forma de proprieta te, precum și a proprietarilor de vehicule a obliga țiunii de transport –
militar, pregătirea cetă țenilor pentru serviciul militar, eviden ța serviciului militar, încorporarea în
serviciul militar și serviciul civil de alternativă, efectuarea expertizei medico -militare și a
concentrări militare;
– organizează asigurarea For țelor Armate, altor trupe, forma țiuni și organe militare cu
muni țiile și tehnica militară, furnizează mijloace materiale, energie și resurse și acordă servicii la
comanda acestora;
– stabilirea condi țiilor activită ții economic -financiară ale organiza țiilor For țelor Armate,
altor trupe, forma țiuni și organe militare;
– organizează elaborarea programului de stat de amenajare operativă a teritoriului statului în
scopul apărării și desfă șoară activită ți pentru a pune în aplicare programul;
– stabile ște procedura de acordare și folosire pentru necesită țile For țelor Armate, altor trupe,
forma țiuni și organe militare a terenurilor, pădurilor, apelor și altor resurse naturale;
– exercită alte atribu ții în dome niul securită ții militare, în conformitate cu legisla ția în
vigoare.

2.3 Sferele de autoritate atribu ite Forțelor Armate în procesul de asigurare a securită ții
naționale .
Deoarece Armatei Na ționale îi este oferit un capitol aparte în ceea ce prive ște func țiile și
atribu țiile în procesul de asigurare a securită ții na ționale vom analiza aici celelalte structuri
componente al For țelor Armate.
Forțele armate sânt destinate asigurării securită ții militare și au următoarele misiuni: apărarea

54 independen ței, integ rității teritoriale și suveranită ții Republicii Moldova, participarea la opera ții
interna ționale de pacificare, acordarea de sprijin autorită ților civile în situa ții de criză.
Forțele armate vor fi pregătite în baza doctrinelor moderne de luptă, pentru o gamă largă de
misiuni, în corespundere cu modalită țile moderne de ducere a acțiunilor militare.
Sferă de autoritate a Serviciului de Informa ții și Securitate în domeniul securită ții și apărării51
Serviciul de Informa ții și Securitate (SIS) este un organ de stat specializat, căruia îi revine
competen ța directă de asigurare a securită ții de stat a Republicii Moldova. În acest context, activitatea
SIS se va subordona necesită ții de asigurare, în primul rând, a unei securită ți func ționale și
multidimensionale, de curmare a tentativelor informativ -subversive din străinătate, de prevenire a
activită ții anticonstitu ționale a unor grupări și forma țiuni atât din țară, cât și din exteriorul ei, de
combatere a criminalită ții organizate, a manifestărilor de corup ție, ca re subminează securitatea
statului, și a terorismului, de asigurare a stabilită ții economice a țării și a protejării poten țialului
național de apărare.
Scopul activită ții SIS îl constituie asigurarea securită ții interne și externe, apărarea ordinii
consti tuționale, a sistemului economic na țional și a capacită ții de apărare, combaterea terorismului și
altor amenin țări la adresa securită ții de stat cu mijloace preventive și speciale de natură non militară .
Pentru atingerea acestui scop și realizarea obiecti vului general al politicii statului în domeniul
securită ții na ționale, SIS ob ține, verifică, evaluează, păstrează și valorifică informa țiile necesare
cunoa șterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie sau ar putea constitui
amenin țări la adresa suveranită ții, independen ței, securită ții, ordinii constitu ționale și integrită ții
teritoriale a Republicii Moldova, precum și datele cu referire la evolu țiile și la evenimentele din
afara țării de care se ține cont la formularea politicii ext erne, de apărare și a politicii economice a
Republicii Moldova. SIS previne și contracarează aspira țiile subversive orientate împotriva Republicii
Moldova, ac țiunile de subminare violentă a institu țiilor democratice ale statului, alte ac țiuni ce
prezintă a menin țări la adresa securită ții statului; întreprinde măsuri de prevenire și de combatere a
infrac țiunilor cu caracter terorist, a ac țiunilor de finan țare și de asigurare materială a actelor teroriste și
altor activită ți extremiste; edifică și asigură func ționarea securizată a sistemelor guvernamentale
de comunica ții, protec ția și prevenirea divulgării de informa ții ce constituie secret de stat; asigură
crearea, func ționarea și dezvoltarea sistemelor de protec ție criptografică și tehnică a informa ției;
întreprinde măsuri de asigurare contrainformativă în condi țiile legii.

51 LEGE Nr. 753 din 23.12.1999, privind Serviciul de Informații și Securitate al Republic ii Moldova,
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311721

55 Sferă de autoritate a Serviciului Poli ției de Frontieră în domeniul securită ții și apărării52.
Serviciul Poli ției de Frontieră este o autoritate administrativă central, din componen ța
Ministerului Afacerilor Interne, care î și exercită atribu țiile și promovează politica statului în
domeniul supravegherii și al controlului frontierei de stat în scopul combaterii faptelor specifice
criminalită ții transfrontaliere, inclusiv migra ției ilegale, al asigurării intereselor Republicii Moldova
la fronti era de stat, în condi țiile legilor adoptate . Serviciul Poli ției de Frontieră promovează politica
statului și în alte domenii prevăzute de legisla ția în vigoare.
Pentru realizarea obiectivelor trasate î n Strategie sânt stabilite următoarele priorită ți pe
termen mediu:
a) elaborarea și implementarea Strategiei na ționale cu privire la managementul integrat al
frontierei de stat;
b) armonizarea legisla ției la acquis -ul Uniunii Europene;
c) optimizarea activită ții Serviciului Grăniceri în scopul transformării cu atribuirea
capacită ților depline de combatere a crimelor la frontiera de stat, inclusiv în contextul lansării
negocierilor Acordului de asociere cu Uniunea Europeană la compartimentul „Gestionarea frontier ei
de stat” și prin prisma liberalizării regimului de vize;
d) dezvoltarea infrastructurii și a echipamentului frontierei de stat;
e) dezvoltarea Sistemului informa țional integrat al Serviciului Grăniceri, a tehnologiilor
avansate, în particular în contextul p articipării în cadrul Ini țiativei europene cu privire la
dezvoltarea supravegherii frontierei (EUROSUR).
Totodată conform Legii nr. 215 cu privire la frontiera de stat, articolul nr.3 No țiuni generale ,
se semnifică no țiuni cu privire la domeniul atât securității cât și cel de apărare, după cum urmează:
– pază a frontierei de stat – parte integrantă a sistemului de stat de asigurare a securită ții
Republicii Moldova, una din formele de apărare na țională ;
– securitate frontalieră – nivel de protec ție a intereselo r individului, societă ții și statului în
zona de frontieră a Republicii Moldova;
– supraveghere a frontierei – supraveghere a frontierei de stat între punctele de trecere și
supraveghere a punctelor de trecere în afara orelor fixe de program pentru a preveni evitarea
controalelor de trecere a frontierei;53
Articolul 4, acelea și legi, cu privire la principiile controlului frontierei semnifică că, Republica
Moldova, la organizarea controlului frontierei, se călăuze ște de următoarele principii:
a) asigurarea secu rității naționale și interna ționale;

52 LEGE Nr. 283 din 28.12.2011, cu privire la Poliția de Frontieră, http://lex.justice.md/md/342897/
53 LEGE Nr. 215 din 04.11.2011, cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, http://lex.justice.md/md/342894/

56 b) colaborarea multilaterală reciproc avantajoasă cu statele străine;
c) respectul reciproc al suveranită ții, integrită ții teritoriale a statelor și indestructibilită ții
frontierelor de stat;
d) inviolabilitatea frontie rei de stat;
e) solu ționarea amiabilă a incidentelor la frontieră;
f) respectarea drepturilor și libertă ților fundamentale ale omului.
Controlul frontierei pe uscat și pe apele de frontieră este efectuat de către Poli ția de Frontieră.
În limitele stabilite de prevederile legi i și de alte acte legislative relevante, controlul frontierei poate fi
efectuat în comun cu Serviciul Vamal.
Dorim să men ționăm că și Poli ția de Frontieră și Serviciul Vamal au în autoritatea sa sferele
de acțiuni cum sânt:
– Supraveghere a frontierei – ce este efectuată de o manieră care să prevină și să descurajeze
activitatea ilegală la frontiera de stat și sustragerea de la control la punctele de trecere;
– Controlul la trecerea frontierei – reprezintă un complex de măsuri efectuate de că tre Poli ția
de Frontieră – pentru a autoriza trecerea frontierei de stat de persoane și mijloace de transport, de către
Serviciul Vamal – pentru a autoriza trecerea peste frontiera de stat a mărfurilor și a altor bunuri și de
către alte organe de control s tabilite de lege;
– Paza frontierei de stat -reprezintă:
(1) În caz de agresiune armată împotriva Republicii Moldova, For țele Armate efectuează
paza frontierei de stat în conformitate cu prevederile legisla ției cu privire la apărarea na țională.
(2) Paza fron tierei de stat în spa țiul aerian se efectuează de către For țele Aeriene ale Armatei
Naționale, în conformitate cu legisla ția în vigoare, și constă în supravegherea spa țiului aerian, pe
timp de pace și în situa ții de criză, în scop de depistare a încălcăril or frontierei de stat în spa țiul
aerian și de reprimare a acestora. Colaborarea Poli ției de Frontieră cu For țele Aeriene ale Armatei
Naționale cuprinde schimbul reciproc de informa ții privind zborurile tuturor aeronavelor (aparatelor
de zbor) la altitudini joase, precum și zborurile planificate în zona de frontieră.
(3) Efectuând paza frontierei de stat, For țele Aeriene ale Armatei Na ționale aplică, în modul
stabilit de lege, armele și tehnica de luptă asupra aeronavelor care utilizează neautorizat spa țiul
aerian al Republicii Moldova.
După opinia noastră, concluziile acestor semnifica ții presupune, că doar Armata Na țională cu
Forțele sale Aeriene are competen ța de apărare a frontiere de stat, ce nu este viabil din punct de
vedere a capacită ților de for ță.

57 Sferă de autoritate ale ministerelor, altor organe ale administra ției publice centrale, în
domeniul securită ții și apărării
Dorim să accentuăm aici că la toate organele securită ții de stat cu statut de Forțe Armate
sunt reglementate atribu țiile în dom eniul securită ții și apărării, ceea ce nu putem spune despre
trupele carabinieri și în general despre Ministerul Afacerilor Interne , care de altfel, considerăm este
unul din pilonii de bază privind asigurarea securită ții interne a statului.
Ministerul Afac erilor Interne poartă întreaga răspundere pentru conducerea trupelor de
carabinieri, pentru organizarea executării misiunilor, pregătirea efectivului, pentru respectarea
disciplinei militare și ordinii interioare, pentru asigurarea materială, tehnică, fina nciară și medicală
a unită ților.
În misiunile oficiale ce se referă la Trupele de carabinieri (trupele interne) , ele sânt destinate
să asigure, împreună cu poli ția sau independent, ordinea publică, apărarea drepturilor și libertă ților
fundamentale ale cetă țenilor, avutului proprietarului, prevenirea faptelor de încălcare a legii.
Trupele de carabinieri sânt componentă a For țelor Armate și participă la ac țiunile de apărare
a țării, în condi țiile legii.
După rolul său în sectorul securită ții statului t rupele de carabinieri îndeplinesc următoarele
misiuni:
a) veghează permanent, potrivit legii, împreună cu poli ția, la asigurarea măsurilor pentru
menținerea ordinii de drept, apărarea drepturilor, libertă ților fundamentale și intereselor legitime ale
cetățenilor;
b) sprijină organele de poli ție sau activează independent în men ținerea ordinii publice și în
combaterea criminalită ții;
d) asigură paza și apărarea unor obiective și transporturi de importan ță deosebită;
e) participă la asigurarea regimului juridic stabi lit pentru durata stării de urgen ță, de asediu
și de război;
f) participă la lichidarea consecin țelor avariilor sau ale situa țiilor excep ționale cu caracter
natural, tehnogen ori ecologic. 54
În opinia noastră rezultă faptul că, ca componenta For țelor Armat e, trupele de carabinieri
încă au atribu ții în sectorul securită ții interne a statului , însă ceia ce prive ște sectorul de apărare nu,
din simpla constatare că nici nu de ține alte acte normative de planificare, organizare sau desfă șurare
acțiunilor de luptă specifice situa țiilor de criză sau de asediu. Reforma fiind executată în timp doar
în formarea unită ților și legisla ției privind activitatea acestora (anexa nr. 11).

54Misiunile succinte a tr upelor de carabinieri, http://www.carabinier.gov.md/ro/content/misiuni

58 Cu atât mai mult că în baza Planul de ac țiuni pentru implementarea concep ției de reform are
a Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate și desconcentrate ale acestuia și
Programului de activitate al Guvernului „Integrare europeană: Libertate, Democra ție, Bunăstare”
pentru anii 2011 -2014, trupele de carabinieri au urmat eta pe de reformă cu următoarele
conținuturi:55
Etapa IV : Crearea serviciului carabinieri cu efectivul în bază de contract. Necesitatea
primordială în existen ța serviciului carabinieri este asigurarea unei capacită ți suficiente pentru a
contracara riscurile la adresa securită ții și ordinii publice, pentru a realiza sarcinile principale ale
carabinierilor de asigurare a ordinii de drept, apărarea drepturilor și libertă ților fundamentale ale
cetățenilor, restabilirea ordinii publice, paza obiectivelor de importan ță majoră, precum și, în caz de
asediu sau de război, contracararea tentativelor de destabilizare a ordinii publice. Carabinierii
urmează să exercite în continuare func țiile stabilite în cadrul sistemului na țional de apărare. În
esență, urmează să le revină funcția de asigurare și restabilire a ordinii publice și de pază a
obiectivelor de importan ță majoră.
Reformarea serviciului carabinieri presupune următoarele ac țiuni:
a) Acțiunea nr. 1: Modificarea principiilor și criteriilor de selectare a persoanelor car e
urmează să -și îndeplinească serviciul în trupele de carabinieri. Ac țiunea presupune că din momentul
punerii în aplicare a Legii cu privire la serviciul carabinieri și statutul carabinierului, serviciul în
carabinieri va fi realizat treptat doar în bază d e contract. Ca urmare a reformării serviciului
carabinieri, ace știa vor deveni o structură capabilă să facă fa ță cu succes activită ților de asigurare și
restabilire a ordinii publice, de pază a obiectivelor de importan ță majoră și în situa ții de urgen ță.
b) Acțiunea nr. 2: Crearea unui sistem structural al carabinierilor care ar combina sistemul
structurii organizatorice a statelor necesar pentru acoperirea întregului teritoriu al țării cu for țe
pentru asigurarea și restabilirea ordinii publice, iar concomite nt cu aceasta și men ținerea structurii
militare a subdiviziunilor în cauză.
Prin urmare , reformarea trupelor de carabinieri va avea ca efect excluderea din
competen țele poli ției a func țiilor de pază a obiectivelor, escortă și santinelă și cea de asigurare și
restabilire a ordinii publice.

55 Planul de acțiuni pentru implementarea concepției de reformare a Ministerului Afacerilor Interne
https://www.google.com/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=7&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwj1 -NqE9 –
HQAhVIOxQKHf –
wATAQFghLMAY&url=http%3A%2F%2Fparticip.gov.md%2Fpublic%2Fdocumente%2F119%2Fanexe%2Fro_59_pl
anul-de-implementare -a-Conceptiei -22-03-
2011.doc&usg=AFQjCNGlbjJ065nmqTlp9IsOlSFoQzzwBg&bvm=bv.140496471,d.d24

59 Din acestea considerente în opinia noastră și Centrului de Resurse al ONG pentru Drepturile
Omului56, aportul la componen ța For țelor Armate ale Republicii Moldova a trupele de carabinieri
urmează treptat a fi pierdută în sectorul apărării statului, fiind utilizată în numai în rol de pază a
obiectivelor importante și restabilirea ordinii publice.
Un alt component, ce intră în componen ța Ministerului Afacerilor Interne, fiind Sistemul
Serviciului Protec ției Civile și Situa țiilor Excep ționale reprezintă un complex de institu ții
specializate ale statului, care execută, în condi țiile legii, sarcini în domeniul protec ției popula ției,
teritoriului, mediului înconjurător și proprietă ții în caz de pericol sau declan șare a situa țiilor
excep ționale. Sarcinile de bază
a) conducerea nemijlocită a sistemului protec ției civile;
b) organizarea și executarea lucrărilor de salvare, a altor lucrări de urgen ță, în cazul
declan șării situa țiilor excep ționale și a incendiilor, și lichidarea consecin țelor lor;
c) organizarea pregătirii prealabile și multilaterale a popula ției, a obiectivelor economiei
naționale și a for țelor Protec ției Civile, care includ forma țiunile Protec ției Civile, Direc ția
serviciului de salvatori și pompieri, forma țiunile specializate ale organelor centrale de specialitate
ale administra ției publice, institu țiile și organiza țiile speciale, pentru ac țiuni în caz de pericol sau
declan șare a situa țiilor excep ționale și a incendiilor;
d) exercitarea supravegherii de stat în domeniul protec ției civile și asigurării apărării
împotriva incendiilor pe întreg teritoriul țării;
e) efectuarea măsurilor în regimul stării de urgen ță, de asediu sau de război.
Alte m inistere și alte organe ale administra ției publice centrale , ce execută comenzile
militare, sânt responsabile pentru livrarea de produse necesare pentru asigurarea securită ții militare,
pentru pregătirea de mobilizare a ram urii, efectuează măsuri pentru asigurarea activită ții stabile a
ramurii pe timp de război, în conformitate cu planul de mobil izare.
Ministerul, organul administra ției publice centrale:
– conduce cu pregătirea de mobilizare în sistemul ministerului, organului administra ției
publice centrale și include în proiectele de dezvoltare economică și socială a ramurii relevante,
comenzile respective pentru produc ția de mărfuri și bunuri cu destina ție militară, construc ția
obiectelor militare, calificarea și recalificarea profesională a rezervei, furnizarea de resurse
material -financiare necesare pentru asigurarea securită ții militare și îndeplinirii sarcinii de
mobilizare;

56 Opinia Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) referitor la proiectul Legii cu privire la Serviciul
Carabinieri (Serviciul de ord ine publică) din 05 iulie 2012, http://www.cnp.md/ro/produse/avize –
propuneri/securitate/item/1196 -legea -cu-privire -la-serviciul -carab inieri

60 – execută sarcinile Guvernului privind crearea, dezvoltarea și men ținerea capacită ții de
mobilizare, stocarea rezervelor de stat și de mobilizare;
– asigură îndeplinirea sarcinilor privind cercetarea, dezvoltarea, testarea, produc ția,
aprovizionarea și repararea muni țiilor, tehnicii militare și patrimoniului militar, func ționarea stabilă
a ramurii în timp de pace în interesul asigurării securită ții militare și trecerea acesteia la func ționare
în condi ții de război;
– organizeaz ă și efectuează în domeniul său de competen ță, activită ți de apărare civilă și
teritorială și punerea lor în aplicare, de către organiza țiile din subordine, cu alocarea resurselor
financiare necesare;
– în limitele competen ței participă la amenajarea operat ivă a teritoriului statului în scopul
apărării acestuia;
– efectuează controlul privind executarea actelor normative juridice în domeniul securită ții
militare a ramurii, precum și cheltuirea fondurilor alocate organiza țiilor din subordine pentru
necesită țile asigurării securită ții militare;
Sferă de autoritate ale organelor administra ției publice locale, în domeniul securită ții și
apărării
Organele administra ției publice locale, în limitele competen ței lor:
– organizează și asigură executarea (punerea în aplic are a) legisla ției în domeniul securită ții
militare;
– participă în elaborarea programului de stat privind amenajarea operativă a teritoriului
statului și asigură în limitele teritoriului său executarea măsurilor privind realizarea programului și
pregătire a comunica țiilor pentru asigurarea securită ții militare;
– organizează și asigură eviden ța militară și pregătirea cetă țenilor pentru serviciul militar,
încorporarea cetă țenilor, precum și concentrarea și mobilizarea acestora;
– asigură eviden ța și pregătirea (instruirea) de mobilizare a resurselor, transporturilor și
altor mijloace tehnice în scop de apărare;
– organizează lucrul privind educa ția militar -patriotică a cetă țenilor;
– asigură necesită țile For țelor Armate, altor trupe și forma țiuni militare și org ane în
mijloace materiale, resurse energetice și în servicii privind contractarea acestora în modul stabilit de
legisla ția în domeniul asigurării securită ții militare;
– asigură executarea legisla ției privind garan țiile sociale, stabilite pentru cetă țeni în
legătură cu îndeplinirea serviciului militar, participarea lor în ac țiuni de luptă, precum și pentru
membrii familiilor acestora;

61 – participă la elaborarea și asigură executarea planurilor de trecere (planuri de mobilizare) a
organelor autorită ților admini strației publice locale și a economiei na ționale la func ționarea în
condi ții de război, precum și a planurilor și obiectivelor privind acumularea bunurilor materiale a
rezervei de stat și de mobilizare în organiza ții ce au sarcini de mobilizare pe timp de război;
– participă în planificarea și asigură executarea activită ților prind apărarea civilă și
teritorială;
– asigură executarea comenzii militare de stat de către organiza țiile ce se află în limitele
teritoriului său;
– coordonează și consultă cu organele conducerii militare activită țile sale în domeniul
securită ții militare;
– înaintează propuneri organelor autorită ților publice privind îmbunătă țirea organizării
asigurării securită ții militare;
– asigură integritatea cimitirelor militare și altor obiecte ca re înve șnicesc memoria celor
care au murit pentru apărarea Patriei.
– organele administra ției publice locale sunt împuternicite cu atribu ții statale distincte în
domeniul securită ții militare în conformitate cu legisla ția în vigoare.

2.4 Concluzii la ca pitolul doi.
Evenimentele care au avut loc în Republica Moldova pe parcursul acestor 25 de ani de
independen ță, au demonstrat nu o dată imperfec țiunea cadrului legislativ al sectorului de securitate
național, lipsa mecanismelor juridice ce ar asigura func ționalitatea lui, fapt ce constituie o
amenin țare serioasă pentru sistemul de securitate. În situa ția de astăzi când guvernarea Republicii
Moldova , fiind o formă parlamentară, se efectuează de către o coali ție largă , există premise reale
pentru apari ția dualismului executive asupra sectorului de securitate și, corespunzător, un pericol
major ca acest segment se fie blocat, ce, în consecin ță, va prejudicia grav securitatea na țională.
Astfel de scenariu la rândul său va limita puterea decizională a Comandantu lui Suprem –
Președintele Republicii Moldova în consilierea elaborării legislativului și mecanisme viabil de
soluționare a sectorului de securitate și apărare na țională, fiind ca garantul suveranită ții,
independen ței na ționale și integrită ții statului.
Conform concluziilor mai multor exper ți na ționali în domeniul securită ții na ționale,
Consiliul Suprem de Securitate, care în esen ța sa ar trebui să fie institu ția principală în sistemul
național de securitate, în forma actuală, s -a dovedit a fi unul ineficien t, inert și riscă să devină unul
decorativ în procesul decizional la nivel na țional. Una dintre cauzele principale este faptul că
membrii CSS vor reflecta pozi țiile partidelor pe care le reprezintă și se află la guvernare. Acest

62 fenomen ipotetic poate crea un conflict de interese și, eventual, va duce la un blocaj privind
deciziile importante în sectorul dat. În consecin ță, rolul slab și ineficien ța CSS în condi ția formei
parlamentare de guvernare vor duce la transferul puterii decizionale către Guvern, car e din start
deține puterea executivă majoritară și, respectiv, finan țele și resursele necesare. Prin urmare, în
sistemul actual pre ședintele partidului care ob ține victoria în scrutinul electoral și fiind ales Prim –
ministru, are toate posibilită țile de a c oncentra puterea în stat prin controlul total a sectorului de
securitate. Experien ța guvernărilor precedente a demonstrat clar acest fenomen Ca exemplu, cel
mai elocvent este conflictul din anul 1996, când Prim -ministrul A. Sangheli și Ministrul Apărării,
generalul de divizie P. Creangă, în perioada 15 -17 martie 1996 au efectuat o tentativă de a pune
Armata Na țională în serviciul partidului parlamentar majoritar, întrând în contradic ție directă cu
Președintele Republicii, M. Sne gur, – Comandant Suprem al Fo rțelor Armate, din timpul respectiv.
Ineficien ța sistemului na țional de securitate al Republici i Moldova, și în special a CSS , a
fost demonstrată de evenimentele tragice din 07 aprilie 2009, precum și tergiversarea implementării
atât a reformei democratice în sectorul de securitate cât și a Planului Individual de Ac țiuni al
Parteneriatului Republicii Moldova -NATO în întregime. Nu este secret mare, că aceste fenomene
au afectat destul de grav imaginea Republicii Moldova atât pe plan intern cât și extern, în special în
cadrul procesului integrării europene, fapt exprimat prin declara ții ferme al alesului poporului în
ciliate de Pre ședinte al Republicii Moldova din 13 noiembrie 2016, Igor Dodon, adept al direc ției de
integrare la Uniunea Vamala . Una din cauzel e principale a eșecului reformei democratice în
sectorul de securitate, cât și a func ționalită ții acestui segment, constă în imperfec țiunea cadrului
normativ, în desemnarea comisiilor incompetente în elaborarea viabilă și clară a normelor actelor cu
privir e la securitate și apărare, fapt ce, la rândul , său va cauza disfunc ționalitatea centrului de
gravitate ierarhic -funcțional în sistemul de securitate, care ar prezenta Pre ședintelui Republicii
Moldova (Comandantului Suprem al For țelor Armate) propuneri, co ncep ții și strategii elaborate de
sus și coordonate pe întreaga verticală al sectorului de securitate. Numai în a șa caz mecanismul dat,
în rând cu securitatea militară, ar acoperi toate segmentele securită ții na ționale: securitatea
economică, energetică, ecologică, constitu țională, demografică, de migra țiune, și nu în ultimul
rând – cea ideologică și informa țională .
În opinia mai multor exper ți, atât interna ționali cât și autohtoni, CSS în componen ța actuală
și cu atribu țiile respective nu a devenit o structură, care ar genera idei, concep ții și politici de
securitate și corespunzător ar coordona aspectele securită ții naționale. Din aceasta cauză sectorul de
securitate în Republicii Moldova , având drept ca Ministerul Apăr ării, Ministerul Afacerilor Interne
(cu componente sale de Poli ția de Frontieră, Departamentul trupelor de carabinieri , Serviciului
Protec ției Civile și Situa țiilor Excep ționale , Serviciul de Informa ții și Secu ritate, Serviciul Pază de

63 Stat, Serviciul Vama l, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corup ției, a devenit un
model adânc decentralizat , unde fiecare institu ție își planifică politica sa proprie și o
implementează, bazâ ndu-se pe interesul corporative în detrimentul securită ții na ționale. Ac tualul
model al sistemului de securitate na țională duce la lipsa de transparen ță și a unui control democratic
ineficient, la cheltuieli bugetare nejustificate și la zădărnicie a cestui sector în cazul unor situa ții de
criză. Mai mult decât atât, posibilita tea marginalizării rolului Pre ședintelui Republicii Moldova –
Comandant Suprem al For țelor Armate în sectorul de securitate, poten țial va aduce prejudicii
sistemului politic al Republicii Moldova și eventual procesului de solu ționare a conflictului
transni strean și nu numai .

64 CAPITOLUL I II. PERSPECTIVE DE MODERNIZARE A UNUI SISTEM DE
SECURITATE EFICIENT

În acest capitol v -om încerca să expunem direc țiile probabile de perspective a reformei
sectorului de Securitate și apărare ale Rep ublicii Moldova care are un loc deosebit printre factorii,
care asigură independen ța Republicii Moldova pe parcursul a 25 de ani, cu statutul de neutralitate
permanentă, stipulat în Constitu ția Republicii Moldova (conform art. 11). Dezbaterile privind
necesitatea acestui statut juridic pentru Republica Moldova nu au încetat nici astăzi . Nici clasa
politică, nici politologii, nici juri știi nu au reu șit să formuleze o pozi ție comună consolidată pe acest
subiect, ce rămâne un element discutabil în agenda asigu rării securită ții na ționale din motive
interne, ideologice și geopolitice.57
Gravitatea problemelor cu care se confruntă sectorul de Securitate și Apărare Na țională cu
lipsa unor politici clare de solu ționare a acestora este dificil de explicat în condi țiile în care
aproximativ 10% din teritoriul statului se află în afara controlului autorită ților Republicii Moldova,
conflictul militar din Ucraina este departe de a fi deliberat, iar sistemul de securitate europeană, pe
care s -a mizat atât de mult în politica de securitate na țională a Republicii Moldova, a fost totalmente
compromis.
Problematica unor amenin țări, riscuri și vulnerabilită ți este una centrală în lucrările
cercetătorilor autohtoni, căci vizează însă și supravie țuirea și dezvoltarea Republicii Moldo va. Din
cauza faptului că, din momentul edificării sale, Republica Moldova este ținta unor frecvente
pericole și amenin țări orientate spre lichidarea statului și, concomitent, a unui șir de riscuri
economice care afectează securitatea societă ții și a perso anei în domeniul energetic, alimentar,
ecologic, demografic, informa țional, o actualitate majoră capătă problema identificării noilor solu ții
de asigurare a securită ții naționale58

3.1 Analiza delimită rilor în domeniul de securitate
După expusele analitic ului V. Varzari , reformarea sistemului na țional de securitate a
devenit pentru multe state o prioritate na țională care rezultă din necesitatea de adaptare la
dinamica transformărilor politice, economice, sociale, precum și la replierile geopolitice regiona le.
Pentru Republica Moldova aceste procese au fost caracterizate prin ajustarea sistemului na țional
de securitate, materializat prin formarea cadrului normativ și structurilor abilitate. Lipsa unui

57 MIJA V., Neutralitatea R epublicii Moldova prin prisma politicilor de securitate ale unor state europene neutre,
http://www.cnaa.md/files/theses/2016/24757/valer iu_mija_ -abstract.pdf
58 VARZARI V, Securitatea naț ională a R epublicii Moldova în contextul opțiunii de integrare europeană,
http://www.cnaa.md/files/theses/2012/21552/ vitalie_varzari_abstract.pdf

65 cadru teoretic -metodologic solid în abordarea securită ții naționale, instabilitatea politică,
economică și socială, resursele financiare limitate ale Republicii Moldova și contextul geopolitic
nefavorabil au creat în trecut o viziune distorsionată asupra amenin țărilor și vulnerabilită ților,
ceea ce a determinat adoptarea unor ac țiuni ineficiente de diminuare a insecurită ții în sectoarele –
cheie . Din acestea considerente este necesar de expus generalită țile sistemului de securitate bazată
pe literatura de specialitate după cum urmează:
Delimitarea domeniului de sec uritate.
– securitatea – esențiala vie ții indivizilor, comunită ții, statelor;
– securitatea fizică – vitală;
– securitatea economica, socială, culturală, politică, militară etc. – expresii ale unei stări
agregate a securită ții individuale și colective;
– în sensul tradițional, securitatea a fost asociată cu puterea militara;
– după 1990 și 9/11, securitatea este extinsă către domeniile politic, economic, societal;
– se trece de la amenin țări la vulnerabilită ți și riscuri de securitate;
– rezultă un domeniu larg, complex, ce trebuie definit, sistematizat și opera ționalizat;
– literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective importante – realistă
și idealistă. 59
Defini ții: Securitatea este …
– lipsa relativă a războiului (Ian Bellany, 1981);
– capacitatea une i națiuni de a promova cu succes interesele sale na ționale (Penelope
Hartland -Thunberg, 1982);
– națiune are securitatea asigurată în măsura în care nu se află în pericol de a fi nevoită să
sacrifice valori importante, dacă dore ște să evite războiul , și este capabilă , dacă este provocată , să
le păstreze prin ob ținerea victoriei într -un astfel de război (Walter Lippmann, 1962);
– capacitatea de a face fa ță agresiunii externe (Giacomo Luciani, 1989);
– asigurarea bunăstării viitoare (Laurence Martin, 1983);
– prezerv area60 (apărarea, prevenirea uni rău) unui stil de via ță acceptabil de către cetățeni,
dar care este compatibil cu necesită țile și aspira țiile legitime ale altora (Colegiul National de
Apărare , Canada, 1989);
– în oricare dintre sensurile obiective, măsoară a bsența amenin țărilor la adresa unor valori
existente, într -un sens subiectiv, absen ța temerii ca astfel de valori vor fi atacate (Arnold Wolfers,
1962);

59 SAVA I.N, Suport de curs, Teoria și practica securității, București, 2012, pag. 7
60 DEX, https://dexonline.ro/definitie/prezervare

66 – prezervarea , în condi ții acceptabile de evolu ție, a pattern -urilor tradi ționale de limbă,
cultură, asoc iere și de identitate na țională, religioasă și de obiceiuri (securitatea societala, Waever,
1993).
După cum vedem sunt mai multe defini ții și delimitări ai securită ții atât la nivel de na țiune
(stat) cât și individual ( cetățean), cu abordări pe plan de si guran ță, de ripostă la amenin țări și riscuri
la valorile acumulate.
Perspective de aliniere a securită ții naționale.
Școala realistă (tradi ționalistă) : (Morgenthau, Aron, Neighbuhr, Kennan, Herz, Wight,
Kissinger);
– când interesele statelor converg = pace în sistemul interna țional;
– când interesele sunt divergente = conflict;
– întrucât oricare stat poate recurge la for ța, rezultă că toate statele trebuie să de țină o
anumită for ță;
Factorii care influen țează securitatea:
– militar
– geografic
– uman (moral).
După Mo rgenthau:
– politica interna țională, ca orice politică, este o “luptă pentru putere”, este o constan ță a
sistemului interna țional;
– statele folosesc for ța pentru a -și proteja interesele, încât interesul primar este de a ob ține
cât mai multă putere;
– managemen tul puterii este principala problemă a rela țiilor interna ționale – realism =
politica de putere (power politics)
Ipotezele realismului
– politica este statul na țional (nation -state);
– relațiile interna ționale sunt în mod esen țial competitive și conflictuale ( anarchy), ceea ce
generează insecuritate;
– motiva ția prima în politică este puterea și securitatea (power and security).
Din contextul men ționat se observă că politica interna țională a marilor puteri cum este SUA
și Federa ția Rusă, a cărora structura statel or este compusă de facto din mul țimi de etnii, religii și
“naționalită ți”, tind atât în plan intern cu “adresări ale pre ședintelui statului către na țiune”, iar pe
plan extern cu trecerea de la amenin țări la vulnerabilită ți și riscuri de securitate, la lărgirea

67 domeniului politic, cu demilitarizarea securității cu accent pe societal (“ civilizații ”
(Huntington),“etnic”, “religios”), economic, terorism, trafic, protec ția mediului, cu o noua agenda a
securită ții în plan na țional și interna țional (Buzan) și nu î n ultimul rând o noua schema de abordare
a securității (Waever, Buzan).
Totodată Doctrinele militare61 ale acestor state sunt elaborate în primul rând pe baza
amenin țărilor, riscurilor și vulnerabilită ților la securitatea fiecărui stat, în dependen ță de voi nța de a
proteja interesele și valorile acestora. Ca exemplu, în viziunea Federa ției Ruse62 (figura nr. 1), sunt
redate lista amenin țărilor și riscurilor de prim plan de natură militară și apoi celelalte, iar în figura
2, aspectele doctrinelor Ucrainei până la conflict din țară și cel recent .

Figur a 1. Lista amenin țărilor și riscurilor în viziunea Federa ției Ruse

61 Военная доктрина Российской Феде рации , din 30 decembrie 2014, http://www .rg.ru/2014/12/30/ doktrina -dok.html
62Военная доктрина Российской Федерации ,http://static.kremlin.ru/media/events/files/41d527556bec8deb3530.pdf

68

Figura 2. Aspectele doctrinale ale Ucrainei până la conflict din țară și cel r ecent.

După cum observăm ambele state au în eviden ță pronun țată amenin țări și riscuri imediat
critice, ca apoi celelalte să aibă aspectul său în ordinea priorită ților. Toate acestea ne demonstrează
că realitatea spectrului la amenin țarea securită ții și apărării statului, în primul rând v-a fi luat în
calcul cele care deja există și sânt în măsură să se realizeze în timpul cel mai scurt. Ca fiind lec ții
învățate pentru Republica Moldova , putem constata acel element de care foarte mult s -a negociat și
s-au dus tratative fără rezultate semnificative , cum ar fi dislocarea trupelor ruse ști pe teritoriul țarii,

69 iar măsuri de ridicare a capabilită ții for țelor proprii nu au fost și nici nu urmează să fie prevăzute,
cel pu țin la aceasta amenin țare.
Școala liberală ( idealistă) vine cu explica ții:
– starea “naturală” a lumii este cea de pace (Kant);
– individul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului (ale individului)
primează;
– securitatea este o consecin ță a păcii ; pacea se instaurează ca urmare a lips ei războiului
(Wilson);
– sistemul de state este organizat sub forma unei societă ți interna ționale a cărei principala
misiune este promovarea păcii;
– societatea interna țională are ca prima menire prezervarea păcii și a securită ții
interna ționale (Hedley Bull) ;
– organizarea interna țională presupune cooperare și integrare prin reglementari stabilite ad –
hoc (Deutsch, Keohane);
– interdependen ța (Keohane – “Democra țiile nu luptă una împotriva alteia”);
– liberalismul economic (integrarea economică și politică) – sursa de securitate (Rosecrance);
– globalizarea civiliza ției occidentale – extinderea drepturilor omului, a democra ției și
integrarea în re țele = mai multă securitate pentru oameni (human security), mai pu țină suveranitate
pentru state, mai multă autoritate către organiza ții globale și regionale.
Ipotezele liberalismului
– individul și drepturile sale primează;
– securitatea este o consecin ță a păcii ;
– organizarea interna țională supline ște neajunsurile sistemului de state și tendin ța anarhică a
acestuia;
– interdependen ță economică generează securitate, pia ța liberă este o garan ție a securită ții;
– globalizare = integrare, progres, democra ție, liberalism, etc.
Noul aparat conceptual al securită ții se caracterizează prin : (Buzan, Waever, de Wilde,
1997)
– securitatea este un c oncept sub -dezvoltat (Buzan, 1990)
– este ideologizat: diferite perspective nu reușesc să dea o defini ție generală, ci numai solu ții
la probleme specifice (ce este caracterizat Republicii Moldova) ;
– capcana teoriei puterii: securitatea este derivată din puter e, în special din puterea militară,
dar care este neputincioasă în rezolvarea securită ții societale, a problemelor de mediu, sărăcie,
terorism, trafic, etc.

70 – dispută reali ști-ideali ști (securitatea este un produs al puterii versus securitatea este un
produs al păcii) nu a clarificat lucrurile;
– natura studiilor strategice: datorită evolu ției în tehnologia militară, valabilitatea scurtă a
studiilor strategice a blocat dezvoltarea securită ții pentru perioade lungi, la care se adaugă
dependen ța excesivă de model ul realist;
– interes pentru men ținerea unei “ ambiguită ți simbolice” (expresie, afirma ție lipsită de
precizie63), a securită ții naționale din partea politicienilor.
Sistemul de securitate na țională de tip democratic reprezintă condi ția fundamentală pentru o
bună guvernare și pentru garantarea libertă ții și prosperită ții individului (anexa nr. 12).
Determinarea institu țiilor securită ții na ționale să lucreze eficient și responsabil, concomitent cu
menținerea libertă ților civile este, însă, o sarcina ambi țioasă și provocătoare. Literatura de
specialitate consideră ca obiectul referen țial al „reformei sistemului de securitate” este reprezentat
de trei provocări:
– dezvoltarea unui cadru institu țional clar pentru realizarea securită ții, integrând politicile de
dezvolt are cu cele de securitate, model fiind conform anexei nr. 13;
– managementul tuturor institu țiilor de securitate (de apărare , ordine publică și servicii de
intelligence (anexa nr. 14);
– construirea de agen ții și institu ții de securitate profesioniste și respo nsabile către
autorită țile civile legitime.

3.2 Reforma în domeniului apărării – efecte și oportunită ți.
Considerăm, că principiul neutralită ții la baza securită ții na ționale a Republicii Moldova,
afectează în mod direct capacită țile de realizare a interes elor na ționale, în condi țiile eficacită ții
scăzute a structurilor de securitate, a unui buget redus pentru apărare și a existen ței unei armate
slab organizate și pregătite a face fa ță pericolelor de securitate identificate.
Plasarea Republicii Moldova în v ecinătatea imediată a NATO și UE este favorabilă
securită ții naționale, iar oportunită țile de cooperare oferite de către cele două organisme au impact
pozitiv asupra procesului de promovare a reformelor în toate domeniile, inclusiv cele corelate cu
securit atea și apărarea na țională. Ca și majoritatea vecinilor din est a UE și NATO statul
moldovenesc este, obiectiv, interesat într -o Europă puternică și unită, complementară NATO în
eforturile depuse de a răspunde provocărilor de securitate.

63DEX, https ://dexonline .ro/definitie /ambiguitate

71 Republica Moldova, reieșind din situa ția în care se află la moment, a luat decizia de a
participa la a șa mecanisme, precum: Programul Individual de Parteneriat, Procesul de Planificare
și Analiză a Parteneriatului, Planul Individual de Ac țiuni al Parteneriatului Republica M oldova –
NATO, abordând ideea că statele ce doresc să beneficieze de stabilitate, securitate și prosperitate
economică, cooperează sau se aliază cu NATO prin intermediul a diverse instrumente, unul dintre
acestea fiind Armata Na țională.
Atitudinea guvernan ților fa ță de militarii care ne apară țara și care se bucură de o înaltă
încredere din partea popula ției este criticată de fo știi mini ștri ai Apărării. Autorită țile, la rândul lor,
consideră că lucrurile se vor schimba odată cu adoptarea noii strategii de securitate na țională, dar
și datorită ajutorului NATO.
O armată influentă înseamnă un jucător puternic pe scena politică a țării. În unele state, în
timpul conflictelor de stradă sau a crizelor puternice armata preia controlul până situa ția revine la
norma l. În Republica Moldova acest lucru pare imposibil astăzi din cauza capacită ților reduse ale
institu ției, dar și din cauza atitudinii ostile a politicienilor fa ță de aceasta.
Serviciul militar în cadrul Armatei Na ționale a Moldovei a devenit unul neatracti v în
ultimii ani atât din punct de vedere material, prote cției sociale, cât și moral, judecând inclusiv după
rata de eschivare a tinerilor de la încorporare, dar și după fluxul de plecări a ofi țerilor din sistem.
În acest domeniu nu s -a investit aproape de loc în ultimii 25 de ani, lăsând impresia că cineva î și
dorește con știent o armată slabă.
Ex-ministru al Apărării în perioada 2009 -2014, Vitalie Marinu ța, consideră că investi țiile în
sistemul de apărare a Republicii Moldova „sunt mai jos de limita decen ței a unui stat care
pretinde a fi independent”. Acesta ne -a spus că insuficien ța finan țării sistemului de apărare face ca
Moldova să fie mai vulnerabilă în fa ța pericolelor externe.64
Bugetele destinate Armatei Na ționale în anii 2009 -2013. O simplă privire a supra cifrelor ne
demonstrează că, practic, politicienii nu au alocat deloc bani pentru pregătirea de luptă a osta șilor,
procurarea echipamentului sau cercetările științifice și elaborarea noilor armamente. Bugetul
Apărării a fost, preponderent, distribuit întreținerii personalului și asigurării tehnico -materiale a
trupelor. Totodată, în fiecare an se alocă bani pentru repara ții și construc ții pentru organele de
conducere și logistică a Ministerului Apărării. Sume mici sunt prevăzute și pentru men ținerea pă cii
în zona transnistreană.
Ministrul actual al Apărării, Anatol Șalaru, a recunoscut în Parlament, pe 17 iunie 2016,
când se discuta mo țiunea de cenzură a sociali știlor, că militarii pleacă din sistemul de Apărare din

64Gancev V. Cine se teme de Armata Națională a Moldovei din 15 iulie 2016 , http://moldnova.eu/ro/cine -se-teme -de-
armata -nationala -a-moldovei -3518.html/

72 cauza salariilor neatractive și anula rea pachetelor sociale. Acesta a specificat că fluxul plecării
militarilor din armată în timpul mandatului său a fost unul mediu și nu a depă șit datele anterioare.
„Salariu unui militar nu -i permite să între țină familia și să achite între ținerea și chiria. Spre
deosebire de solda ții ruși din stânga Nistrului, care au două salarii din Transnistria și Rusia. Un
locotenent nu poate să trăiască cu un salariu de 4.500 de lei”, a explicat Șalaru. În acea ședință,
ministrul Apărării a precizat că de când a preluat funcția 103 ofi țeri s-au eliberat din func ție, iar
alți 40 au fost angaja ți.65
După participarea la Summitul NATO de la Var șovia din 8 -9 iulie 2016, Anatol Șalaru a
menționat că Republica Moldova a întârziat în privin ța implementării reformelor militare și în
privin ța adoptării Strategiei Securită ții Na ționale și cea a Apărării Na ționale. Totodată, În rezolu ția
finală, NATO subliniază, în articolul 24, că rămâne fermă în a proteja integritatea teritorială,
independen ța și suveranitatea Armeniei, Azerbaidjan ului, Georgiei și Republicii Moldova.
Dona ții primite de către Republica Moldova de la partenerii externi, au fost începute din
anul 2012 , când SUA au oferit Armatei Na ționale 85 de camioane militare. Tot atunci, China a
donat 13 ma șini pentru logistica ar matei. În noiembrie 2014, R. Moldova a primit cadou din partea
SUA 43 de vehicule militare multe-operaționale , care vor fi folosite la antrenamente și în misiunile
de pacificare.
Considerăm, că o mare caracteristică a Armatei Na ționale la îndeplinirea misi unilor, atât de
bază cât și cele auxiliare, este capacitatea acesteia și, în special, poten țialul militar. În continuare
ne propunem să desfă șurăm subiectul men ționat.
În opinia noastră , de o importan ță vitală pentru Armata Na țională este procesul de
moder nizare, ce a demarat în anul 2002, odată cu adoptarea Concep ției reformei militare. În acest
document au fost stabilite direc țiile principale ale reformei militare:
1) Asigurarea științifică a apărării na ționale;
2) Dezvoltarea și perfec ționarea cadrului juridic al sistemului de asigurare a securită ții
militare a statului;
3) Perfec ționarea sistemului de conducere în domeniul apărării;
4) Reforma For țelor Armate;
5) Perfec ționarea sistemului de mobilizare;
6) Asigurarea economic -financiară a For țelor Armate;
7) Dezvoltarea cola borării interna ționale în domeniul militar.
Concep ția reformei militare cuprinde trei etape și se referă nu numai la for țele armate, ci și
la alte ministere și structuri contribuitoare la domeniul securită ții, inclusiv Ministerul Afacerilor

65 Gancev V. op. cit.

73 Externe și Inte grării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justi ției, Serviciul de
informa ție și securitate și prevede o majorare a bugetului apărării de la 0.7% la 2.5% din PIB în
perioada men ționată. Pentru fiecare etapă se elaborează planuri separate cu o detailare mai
minu țioasă a principalelor ac țiuni.
În contextul realizărilor reformei militare, conform prevederilor Planului de activită ți
privind realizarea Concep ției reformei în perioada anilor 2002 -2004, men ționăm că Armata
Națională a îndeplinit ma joritatea sarcinilor prevăzute de prima etapă. Au fost finalizate activită țile
ce țin de planificarea construc ției și dezvoltării For țelor Armate, inclusiv construc ția și dezvoltarea
Armatei Na ționale pe termen scurt, mediu și lung. Concomitent, a fost încercări de dezvolta re și
perfec ționare a bazei de drept a sistemului de securitate și apărare în conformitate cu prevederile
constitu ționale, noile realită ți economice, politice și sociale. Dar nu toate obiectivele au fost
realizate. Ar fi vorba, de exemplu , despre proiectul de concep ție a securită ții naționale, elaborarea
căreia, pe de o parte, nu s -a încadrat în limitele temporale prestabilite, iar pe de altă parte, încă nici
nu a fost adoptată, stârnind numeroase discu ții atât în mediul clasei politice, cât și în rândul
comunită ții de exper ți. Toate acestea inclusiv sânt prezentate și în Planul de ac țiune a Guvernului
Republicii Moldova pentru anii 2016 -2018, (anexa 15). Menționăm că nici nivelul garant de
cheltuieli pentru reforma militară nu a fost asigu rat.
Perioada respectivă de construc ție militară a vizat restructurarea și opera ționalizarea
sistemului de for țe la nivelul cerin țelor minime , impuse de ne cesită țile asigurării unei capacită ți
defensive pentru a contracara riscurile la adresa securită ții naționale. Documentul prevede și
realizarea obiectivelor Armatei Na ționale asumate de Republica Moldova în cadrul P pP și
Organiza ției Na țiunilor Unite:
– a pregăti o subunitate pentru opera țiuni de men ținere a păcii sub egida ONU;
– a oferi personal militar me dical pentru opera țiuni de men ținere a păcii;
– a oferi aerodromul Mărcule ști pentru aterizarea și parcarea avioanelor în conformitate cu
activită țile PpP, opera țiuni de men ținere a păcii, opera țiuni de asisten ță umanitară;
– a pune la dispozi ție pentru instru ire și manevre tactice în cadrul „ PpP, centrul de instruire
„Bulboaca ”;
– a pune la dispozi ție pentru activitatea în cadr ul PpP un avion -cargou și două elicoptere de
transport.
Obiectivul de bază al acestui Plan a fost ca în perioada anilor 2005 -2008, prin
restructurarea trupelor, către 1 ianuarie 2009 să fie create forțe armate capa bile să execute misiuni
pe timp de pace și în situa ții de criză, cu cheltuieli adecvate posibilită ților statului. Planul stabile ște
un șir de sarcini în fa ța conducerii armatei, practic, la toate compartimentele – reformarea structurii

74 de state, inclusiv a aparatului central în direc ția mic șorării lui, a sistemului de conducere și
înzestrare a trupelor, construc ției infrastructurii militare, etc.
Acestea obiective n-au fost reali zate nici pe aproape necesarului minim de necesită țile
asigurării unei capacită ți defensive pentru a contracara riscurile la adresa securită ții naționale, ce
demonstrează prin CBTM, Strategia sectorială de cheltuieli în domeniul Apărării Na ționale pentru
anii 2013 -2015, Programul de Dezvoltare Strategică al Ministerului Apărării pentru perioada 2012 –
2014, ambele documente indicând ca sursă rezultatele Analizei Strategice a Apărării desfă șurate în
2010 -2012.
În linii mari aceste probleme se rezumă la următoa rele66:
1. Dotare tehnică insuficientă și sub nivelul nevoilor minime de asigurare a apă rării
naționale (anexa nr. 16);
2. Capabilită ți insuficiente pentru realizarea mis iunilor și sarcinilor stabilite;
3. Capacită ți insuficiente de infrastructură și logistice.
Toate documentele de evaluare și planificare strategică din acest sector, elaborate în ultimii
ani, indică asupra faptului că această situa ție se datorează în primul rând nivelului extrem de jos și
insuficient de acoperire a necesită ților minime în acest secto r.
Referindu -ne la segmentul -Reforma For țelor Armate – aceasta trebuie să constituie
conținutul esen țial al reformei militare. Reforma For țelor Armate nu trebuie limitată doar la
schimbarea structurii organiza ționale a statelor și a modului lor de completa re. Ea trebuie să
reprezinte un complex de măsuri interdependente și reciproc condi ționate de ordin economic,
social -politic și de altă natură, îndreptate spre dezvoltarea For țelor Armate în vederea
preîntâmpinării unor posibile agresiuni și asigurării apă rării armate a țării.
În continuare abordăm mecanismul de realizare a reformei militare, stipulat în Concep ție.
Astfel, la baza reformei For țelor Armate se află ideea creării unor trupe regulate, bine pregătite și
dotate, cu un înalt nivel de profesionalis m, optimizate numeric, precum și a rezervei.
Reforma For țelor Armate prevede realizarea următoarelor sarcini principale:
a) optimizarea structurii, a modului de completare și a efectivului For țelor Armate;
b) ridicarea nivelului de cooperare între componen tele For țelor Armate;
c) reorganizarea pregătirii de luptă a For țelor Armate;

66 CBTM 2015 – 2017, Anexa nr.9 Principalele probleme/provocări și priorități de politici pe sectoare pe anii 2015 –
2017, http://www.mf.gov.md/files/files/Acte%20Legislative%20si%20Normative/CBTM/2015%20 –
%202017/Anexa%209_%20Principale%20probleme –
provoc%C4%83ri%20%C8%99i%20priorit%C4%83%C8%9Bi%20de%20politici%20pe%20sectoare%2 0pa%20anii%
202015 -2017.pdf

75 d) mic șorarea termenului serviciului militar în termen;
e) crearea unei noi structuri de organizare și pregătire a rezervei;
f) eficientizarea sistemului de pregătire a cadrelor militare;
g) demilitarizarea structurilor ce nu au atribu ții de asigurare a securită ții militare.
Construc ția For țelor Armate se efectuează pe baza următoarelor principii:
a) controlul democratic asupra For țelor Armate;
b) conducerea unică și centralizată;
c) asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului For țelor Armate;
d) completarea cu efectiv a For țelor Armate după principiul mixt;
e) asigurarea materială și financiară în conformitate cu necesită țile reale;
f) respectarea drepturilor și libertă ților, asigurarea protec ției sociale și juridice a militarilor
și membrilor familiilor lor .
În opinia noastră , în Republica Moldova reforma armată are un caracter cu m ult mai
profund, aceasta încadrâ ndu-se în obiectivele generale ale statului în ce prive ște reformele
democratice prin care trace întreaga societate moldovenească. Reforma armată presupune trece de
la o stare calitativă veche la una nouă, în care sunt antrenate elementele -cheie ale institu ției
militare. Concluzionând , se poate spune că efectele reformei sunt foarte relevante pentru sistemul
național de securitate, în general, și pentru sistemul militar de securitate, în particular.
Actual mente nu este posibil să facem o apreciere finală a reformei Armatei Na ționale.
Aceasta se datorează faptului, că ea se află la a tre ia etapă de realizare, preconizâ ndu-se a fi
încheiată fiind în anul 2014. Credem că succesul sau insuccesul final va permite perfec ționarea
pachetului de documente politic -juridice din acest domeniu și elaborarea doctrinelor , manualelor,
regulamentelor și instruc țiunilor cu referire la întrebuin țarea institu ției armate și modalitatea de
acțiune a acesteia în cadrul structurilor din componen ța securită ții statului dar și securită ții
colective.
Considerăm, că toate efectele sus menționate se încadrează în logica sporirii calită ții a
sistemului de securitate na țională a Republicii Moldova. Ca efect prioritar al reformei armate ar fi
instituirea unui sistem calitativ nou, eficient și flexibil de asigurare a securită ții militare a s tatului.
În condi țiile globalizării și a unei lumi, aflată în permanentă schimbare, flexibilitatea este o
caracteristică specifică vitală tuturor organismelor care formează sistemul de securitate.
Pentru a desfă șura acest subiect , vom enum era, mai întâi unele efecte ce au un caracter
negativ.
Astfel, un efect negativ, pe care îl pune m în eviden ță este mecanismul de recrutare a
cetățenilor . La moment ul actual, în Armata Na țională func ționează sistemul mixt de recrutare. Una

76 din deficien țele acestui tip de re crutare este că el exceptă de la serviciul militar obligatoriu anumite
categorii de persoane și impune îndeplinirea acestui serviciu persoanelor care au atins vârsta de
majorat dar nu s -au regăsit în câmpul muncii sau în sistemul de învățământ .
În acest co ntext, în opinia noastră , ca efect negativ este și pregătirea rezervi știlor. În
Concep ția reformei militare se stipulează, că pregătirea militară în institu țiile de învățământ
superior civile se va efectua benevol, la catedrele militare, după programe de p regătire a ofi țerilor,
elaborate de comun acord cu Ministerul Apărării. Considerăm că gestionarea sistemului de
pregătire a rezervei For țelor Armate nu este oportun, deoarece acesta nu garantează men ținerea și
dezvoltarea la un nivel corespunzător a profes ionalismului militarilor în rezervă. În condi țiile în
care Republica Moldova cunoa ște un proces extins de emigra ție a popula ției din, fie că este vorba
de emigra ția sezonieră sau permanentă, eficien ța procesului de pregătire, men ținere și dezvoltare a
profesionalismului militarilor în rezervă este profund afectat. În aceste condi ții, se impune
necesitatea regândirii rolului rezervei armatei în corespundere cu necesită țile de garantare a
condi țiilor eficiente pentru realizarea a misiunilor Armatei Na ționale.
Privind reforma de a modifica termenul de îndeplinire a serviciului militar de la 18 la 12
luni, considerăm că are un efect negativ. Durata serviciului militar a fost redusă, la ini țiativa
conducerii țării din anul 2009. Decizia a fost luată pentru a opti miza pregătirea tinerilor, fără a
periclita procesul de instruire atât în sălile de clasă, cât și în poligoanele de instruire. Însă această
perioadă, considerăm, că nu garantează timpul necesar pentru pregătirea la un nivel minim
profesionist a militarilor în termen.
La compartimentul efectelor negative ca urmare a reformei Armatei Na ționale se pot
adăuga și unită țile/bazele militare rămase în urma redimensionării for țelor; rezerva de arme și, mai
ales, de muni ții depă șite sau expirate au devenit un adevăra t pericol la adresa securită ții societale și
mediului ambiant al statului; disponibilizarea militarilor. Toate acestea necesită diverse planuri fie
de redezvoltare, fie de distrugere/nimicire, fie de comercializare. În plus, aceste efecte ar putea
avea un impact negativ asupra economiei locale.
Din componen ța efectelor pozitive, aten ționăm la cele mai importante.
Astfel, efect prioritar al reformei militare, în opinia mai multor autori, îl constituie factorul
uman ca poten țial intelectual al Armatei Na ționale. Direc țiile de pregătire al cadrelor militare sunt
menționate și în Concep ția reformei militare, în care stipulează, perfec ționarea sistemului de
pregătire a cadrelor militare prevede ridicarea nivelului poten țialului intelectual al For țelor
Armate. Ace astă sarcină urmează a fi realizată în baza unor principii științifice și în strânsă
legătură cu sistemul învățământului public. Reorganizarea sistemului de învățământ militar
prevede dezvoltarea bazei existente de pregătire a speciali știlor militari, form area speciali știlor

77 pentru For țele Armate în institu țiile de învățământ militar și civile, precum și organizarea instruirii
militare a persoanelor cu func ții de răspundere din institu țiile de stat cu atribu ții în domeniul
apărării și securită ții naționale .
Un efect reu șit al reformei Armatei Na ționale ar fi dotarea și înzestrarea acesteia cu
armament, tehnică de luptă și alte echipamente, în vederea alinierii la standardele interna ționale și
ridicării capabilită ților militar. În acest context, Ple șca V. ate nționează asupra a două momente:
modernizarea arsenalului militar și standardizarea armamentelor și tehnicii militare. Din mai multe
condi ții (printre care cea mai importantă și impunătoare este condi ția financiară) Armata Na țională
la capitolul asigurare tehnic -materială a rămas în urma progreselor științifice de ultima oră .
În opinia noastră , în contextul reducerii efectivului armatei ar fi bine de intuit despre
calitatea înzestrării trupelor cu armament și tehnică, reieșind din arsenalul existent și cali tatea reală
al acestuia.
Despre standardizarea armamentelor și tehnicii militare se poate de vorbit în contextul
extinderii colaborării interna ționale cu organiza ția NATO în cadrul programului PpP. Un alt efect
al reformei Armatei Na ționale este redimensio narea for țelor. La acest compartiment s-au întreprins
măsuri de a construi o armată mică dar mobilă, eficientă și cu efectiv mai redus ceia ce nu este
acoperită cu logica ac țiunilor militare posibile pentru îndeplinirea misiunilor de respectare a
integrită ții și suveranită ții statului . Restructurarea For țelor Armate ale Republicii Moldova se
înscrie în procesul general de reformare a efectivelor armate în întreaga Europă. Aceasta se
desfă șoară în contextul schimbărilor tehnologice, sociale, culturale și pol itice, dar și actualelor
condi ții de securitate ale Republicii Moldova, evolu ția factorilor de risc și amenin țărilor, precum și
exigen țele rezultate în urma analizei fizionomiei războiului viitorului.
Perfec ționarea sistemului de conducere a apărării naționale este un alt efect al reformei
militare. În opinia noastră , este important că în urma reformei armate s ă fie format un mecanism de
conducere a Armatei Na ționale pe timp de p ace, criză și pe timp de război, despre care este descris
în Concep ția reformei militare și este foarte bine men ționat sistemul de conducere pe timp trecerii
armatei de la stare de pace la stare de război. Prevederile Concep ției stabile ște atribu țiile
organismelor militare de specialitate și autorită ților publice în domeniul apărării însă actualmente
rămâne a fi doar discu ții.
Un alt subiect ce ține de efectele reformei armate este controlul democrati c al acesteia.
Potrivit unor autori străini, armata în calitate de institu țiile importante în sistemul rela țiilor de
putere, trebuie per manent să se afle sub control democratic al societă ții.
În acest context, remarcă m pe parcursul evolu ției reformei stabilirea unui echilibru între
militari și civili, încadra ți în Armata Na țională . De asemenea este de remarcat faptul includerii

78 persoanelor civile în componen ța sistemului de conducere a Armatei Na ționale și de numire în
calitate de Ministrul al apărării a persoanelor civile. Tot aici este și discutabil încadrarea femeilor
în for țele armate, ca exemplu fiind ponderea respectivă a statelor bin e dezvoltate demonstrate în
anexa nr. 17. În fiecare țară sunt men ționate posturile pe care le pot ocupa femeile în armată67.
Astfel, se pot stabili diferite grupe, clasificate conform importan ței restric țiilor făcute personalului
feminin:
– toate posturile d eschise: Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Polonia, Ungaria, Canada,
România ;
– toate posturile deschise, cu excep ția celor de comando: Norvegia;
– toate posturile, cu excep ția trupelor de luptă și de submarine: Marea Britanie, Turcia,
SUA;
– toate posturile, cu excep ția submarinelor și corpurilor marinei: Olanda;
– doar în serviciul de sănătate, de transmisiuni și unită ți de sus ținere: Republica Cehă.
Un efect de succes asupra căruia se inten ționează și în prezent este integrarea Armatei
Naționale în sistemul i nterna țional de securitate. În acest sens, Republica Moldova porne ște de la
interesele sale na ționale și de la statutul de neutralitate permanentă, acționând în conformitate cu
normele unanim recunoscute ale dreptului interna țional și cu prevederile tratat elor interna ționale la
care este parte. Republica Moldova promovează rela ții cu toate țările lumii conform principiilor
Cartei ONU pentru a se asigura de sprijinul lor în realizarea priorită ților na ționale, inclusiv a celor
care țin de securitatea statului .
În opinia noastră , un subiect important la acest compartiment îl constituie rela țiile Armatei
Naționale cu NATO. Potrivit Strategiei securită ții naționale, rela țiile se înscriu în limitele PpP ale
Consiliului Parteneriatului Euro -Atlantic și se realizeaz ă în practică potrivit IPAP Republica
Moldova -NATO. Dezvoltarea acestor rela ții reprezintă o contribu ție a țării noastre la consolidarea
securită ții și stabilită ții europene, care, la rândul său, are un impact favorabil asupra securită ții
naționale. O asem enea strategie va asigura Republicii Moldova trecerea de la calitatea de
consumator la cea de sursă a securită ții și a stabilită ții regionale, iar participarea în continuare la
PpP și EAPC îi va permite să utilizeze și să implementeze experien ța interna țională în reformarea
sectorului de securitate și de apărare.

67 DUȚU P. Perspective în evoluția armatelor naționale, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București,
2007, anexa nr. 2, http://c ssas.unap.ro/ro/pdf_studii/perspective_in_evolutia_an.pdf

79 3.3 Concluzii la capitolul trei.
Principalele obiective ale reformei sectorului de securitate și apărării , este de a adapta
forțele armate pentru ca ele să fie în măsură să răspundă amenin țărilor percepute.
Țara noastră ac ționează în direc ția transformării apărării sale într -un sistem compatibil cu
cel al state membre NATO și cu noile misiuni compatibile în comun cu Alian ța. Acest proces
presupune activită ți complexe, temeinic fundamentate econo mic, politic și militar , descrise de
DUȚU P. în Perspective în evolu ția armatelor na ționale68, în următoarele domenii:
1) Controlul democratic . Acesta prive ște conducerea de către guvern a activită ții militare și
supervizarea guvernului și armatei de către parlament. Controlul democratic conferă militarilor
responsabilitatea de a forma civili în treburile militare în cadrul guvernului, parlamentului și al
media. Pe de altă parte, acest control presupune ca înal ții func ționari civili să fie gata să „înve țe”
despre armată și specificul activită ții sale, pentru ca civilii și militarii să poată colabora eficace. De
asemenea, controlul democratic semnifică o bună împăr țire a responsabilită ții între persoane și
institu ții, precizează că Statul Major General abandon ează anumite responsabilită ți autorită ților
civile. În acela și timp, civililor competen ți le revine rolul de a reprezenta militarii în conflictele
politice. Controlul democratic este un proces cu dublu sens între armată și societate și nu un simplu
mijloc pentru oamenii politici de a impune legea militarilor. Trebuie evitată apari ția și dezvoltarea
unei atitudini ostile între civili și militari. Nu este deloc productiv dacă autorită țile civile consideră
forțele armate ca elemente periculoase ce trebuie puse la respect. De aceea, institu țiile
guvernamentale civile trebuie să acorde aten ție armatei, respectul și finan țarea ei, pentru a face să
se nască încrederea mutuală și acest interes comun necesare reglementării oricărei probleme.
Esen ța acestei simbioze e ste responsabilitatea armatei: armata este responsabilă în fa ța guvernului,
guvernul este responsabil în fa ța armatei și parlamentului, și parlamentul este responsabil în fa ța
poporului. Totu și, fric țiunile născute din conflictele de interese între armată și guvernul civil sunt
perfect normale. Ele sunt chiar salutare în sistemul militar al țării și mecanismele sale politice.
Totodată, ele trebuie să fie atenuate și diminuate, atât cât este posibil, pentru a evita
transformarea lor în obstacole în calea com unicării dintre militari și civili și ai îndeplinirii
misiunilor constitu ționale;
2) Relațiile civili -militari. Ele includ raporturile dintre armată și guvern, ca și rela țiile
dintre armată și societate. Bunele rela ții civili -militari se cer în țelese în du blu sens. Militarii trebuie
să contribuie la formarea atitudinii pozitive a popula ției civile fa ță de ea și cel mai bun instrument
în acest scop este constituit de media.

68 DUȚU P. Perspective în evoluția armatelor naționale, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București,
2007, http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/perspective_in_evolutia_an.pdf

80 Fundamentul rela țiilor civili -militari îl constituie cunoa șterea riguroasă de către f iecare din
părțile implicate a statutului de ținut în societate și intrarea în rolul corespunzător. Deciziile politice
privind apărarea și securitatea na țională le iau oamenii politici și nu militarii.
Aceștia din urmă sunt folosi ți ca exper ți, ca speciali ști de către oamenii politici. Ei au
obliga ția de a respecta și aplica întocmai deciziile politice;
3) Reforma apărării . Aceasta cuprinde restructurarea for țelor armate în a șa fel încât să se
reflecte nevoile de apărare ale unui stat independent și transfor marea psihologiei militare, astfel ca
aceasta să fie compatibilă cu func ționarea armatei într -o societate democratică.69
Acest din urmă factor, foarte important, este adesea neglijat
O democra ție are nevoie de o armată competentă ce se bucură de sprijinul complet și
necondi ționat al popula ției. În ceea ce prive ște reforma apărării, ea nu cere doar o restructurare
tehnică, ci și schimbări de atitudine în cadrul for țelor armate, atât față de propria activitate și
elemente componente, cât și față de societate (institu ții ale statului, popula ție, organiza ții ale
societă ții civile).
Concluzionând , dorim să menționăm, că o colaborare fructuoasă cu organiza ția NATO este
absolut necesară. Cu toate că avem statutul de stat neutru și deocamdată nu ne putem gândi la o
eventuală aderare la NATO, parteneriatul cu Alian ța Nord -Atlantică este de o stringentă necesitate.
Nu trebuie să ne lăsăm intimida ți de unii actori politici interna ționali care ne dau din deget și ne
spun că nu e bine să colaborăm cu NATO. Trebuie să adop tăm decizia noastră politică și să
mergem sigur înainte.
Contactul cu membrii NATO a produs un flux de idei noi privind eficien ța armatei, iar unul
din scopurile declarate ale cooperării cu NATO au fost și reformele necesare pentru integrarea
europeană a R epublicii Moldova.
Considerăm, că o colaborare strânsă cu NATO nu ar putea atenta la statutul Republicii
Moldova, pentru că o țară neutră trebuie să aibă o capacitate de luptă cu mult mai mare decât țările
care fac parte din anumite organiza ții militare. P rogramele de colaborare cu NATO sunt programe
de schimb de experien ță, de pregătire a cadrelor militare. Colaborarea cu NATO nu este un pericol
pentru Republica Moldova, ci o necesitate vitală pentru atingerea scopului nostru de integritate
europeană.
În final, ținem să eviden țiem, că toate aspira țiile și eforturile întreprinse de către Armata
Națională sunt orientate spre construc ția și consolidarea unui sistem na țional de securitate și de
apărare, iar pe plan interna țional al unui sistem colectiv de apăra re.

69 DONNELLY Ch. (Conseiller spécial de l'OTAN aux affaires d'Europe centrale et orientale), La réorganisation de la
défense et les nouvelles démocraties: quelques suggestions, htt p://www.nato.int/home.htm

81 Armata Na țională, ca principalul pilon al securită ții statului, trebuie să aibă un viitor
promi țător, pentru că armata de mâine să fie una și mai modernă, și mai bine antrenată și
înzestrată. Avem încrederea, că Armata Na țională fiind asigurată cu capa cități de îndeplinire a
misiunilor constitu ționale, va contribui și pe viitor la întărirea statalită ții Republicii Moldova, l a
derularea reformelor economic -sociale și la educa ția militar -patriotică a tineretului.

82 CONCLUZII GEN ERALE ȘI RECOMANDĂRI
În scopul perfec ționării sistemului de securitate na țională conform standardelor democratice,
se recomandă modificarea în mod prioritar a structurii, componen ței și atribu țiilor func ționale ale
Consiliului Suprem de Securitate în confo rmitate cu standardele și bunele practici ale statelor
democratice, fapt ce va permite sporirea autorită ții și rolului Consiliului Suprem de Securitate în
societate și în sistemul politic al statului.
Evolu ția securită ții interna ționale în contextul global izării a dovedit că aspectele securită ții
naționale sunt tot mai complexe, nu se limitează numai la apărarea statului și contracararea
spionajului, ci devin o prioritare pentru dezvoltarea stabilă a statului. Aceasta o dovedesc
evenimentele din 11 septembr ie 2001 din SUA, criza economic -financiară, escaladarea luptei
ideologice și religioase, migra ția ilegală globală, conflictele separatiste, cum este și cazul
transnistrean. În acest context, rolul institu țiilor na ționale de securitate este unul important și larg.
Din experien ța mai multor state se constată, că Pre ședintele, în calitatea sa de șef al statului,
fiind responsabil de suveranitatea țării, conduce cu sistemul securită ții naționale. Totodată, pentru a
conduce efectiv acest sistem, și a formula pol itici coerente în sfera securită ții naționale, este necesar
ca toate contribu țiile și activită țile institu țiilor na ționale de securitate să fie coordonate,
sistematizate, analizate, iar implementarea lor să fie monitorizată adecvat de către Consiliul
Național de Securitate (CNS), care determină caracterul politicilor de securitate na țională. Cu alte
cuvinte, statele puternice au un sistem de securitate puternic cu un Consiliu Na țional de Securitate
eficient, statutul căruia este stipulat în legisla ția na țională.
În rezultatul sintezei și analizei sistemelor de securitate na țională ale altor state, s -au
eviden țiat trei forme mai răspândite de organizare a Consiliului Na țional de Securitate (CNS).
1. Prima presupune că CNS este constituit în formatul consilier ilor na ționali ai șefului
statului (membrii cabinetului sau ai administra ției șefului statului). Acesta este un forum major,
unde se examinează aspectele politicii de securitate și externe, și, totodată, un instrument na țional,
care ghidează deciziile șefului statului către structurile din sectorul de securitate.
Ca reprezentat al acestei forme de organizare, CSN al SUA70, fiind un sistem de coordonare
interdependent, pare a fi unul performant din punct de vedere cost -eficacitate, dovedit și de istorie.
CNS al SUA, compus din membrii executivului subordonat Pre ședintelui și din direc ții specializate
permanente, este condus de Consilierul Principal al Pre ședintelui pentru Securitatea Na țională.
El este unul eficient deoarece membrii permanen ți nu pot bloca pr ocesul elaborării
politicilor în domeniul securită ții din motivul că membrii săi sunt consilierii Pre ședintelui și ai

70 Mija V. , Necesitatea reformării Consiliului Suprem de Se curitate al Republicii Moldova, din 04 Ianuarie 2010 ,
http://www.civic.md/stiri -ong/5480 -necesitatea -reformrii -consiliului -suprem -de-securitate -al-republicii -moldova.html

83 executivului, și nu au conflict de interese în aspectul elaborării și implementării politicilor. Evident,
că toate deciziile în faza final ă apar țin Pre ședintelui SUA.
2. A doua formă, presupune că un grup de oficiali înal ți ai executivului na țional este folosit
ca un instrument care elaborează și implementează politica și voin ța șefului statului în sfera
securită ții na ționale. Experien ța Fed erației Ruse este o alternativă pentru procesul de adoptare a
deciziilor în sectorul de securitate. Modelul dat presupune că Consiliul constă din 2 categorii
distinctive (un model similar cu Consiliul de Securitate al ONU): permanentă – cu drept de vot, și
virtuală, cu func ții de recomandare, fapt ce poate genera conflict de interese și apare mai mult ca un
organ decorativ pentru a demonstra legitimitatea deciziilor Pre ședintelui. Totodată, participarea cu
vot decizional a membrilor cabinetului de mini ștri, subordona ți Prim -ministrului, de asemenea
poate crea conflict de interese în procesul de elaborare și implementare a politicilor în domeniul
securită ții naționale. De men ționat că, acest model s -a dovedit a fi unul ineficient în situa ții de crize
național e, din motivul că este masiv și inert (cazul războiului în Cecenia 1994, 1999 și în Georgia
2008).
3. A treia formă, care de asemenea există în multe state CSI și UE, presupune că un grup de
exper ți în domeniul de profil din institu țiile securită ții na ționale, ghidat de biroul na țional de
securitate pe lângă șeful statului, este folosit ca un instrument de analiză și elaborare a
recomandărilor privind aspectele securită ții naționale pentru șeful statului. Acest model presupune
și existen ța a unui Bord al Gu vernului, care coordonează institu țiile sectorului de securitate, și, după
caz, prezintă Pre ședintelui analizele și recomandările necesare, precum și a Biroului de Securitate
Națională pe lângă Președinte. Acest model se dovede ște a fi ineficient din cauză că presupune un
dualism și conflict de interese între CNS, Biroul Na țional de Securitate al Pre ședintelui și Bordul
Prim -ministrului și, corespunzător, presupune cheltuieli financiare duble.
În statele democratice, șeful statului, uneori șeful executivulu i, determină amenin țările și
riscurile securită ții na ționale și corespunzător, adoptă politicile de bază și documentele strategice
corespunzătoare în domeniul securită ții na ționale, care devin elementul principal în planificarea
sectorului de securitate și anume a capabilită ților respective pentru contracararea amenin țărilor
definitivate. Acest aspect este foarte important deoarece determină elementele de bază ale
institu țiilor respective din sectorul de securitate și anume: structura, organigrama, statele, numărul
de personal, sarcinile și modul de executare a sarcinilor, și cel mai important – bugetul și resursele
necesare. Analizând activitatea și aspectele legale ale actualului CSS al RM, se eviden țiază că
această structură este un hibrid al modelului do i și trei, și este considerat de mai mul ți exper ți de a fi
unul foarte slab, decorativ și ineficient.

84 Evaluând ultimele evenimente majore în sectorul de securitate na țional, reiese că CSS s -a
transformat într -o structură decorativă, fără acces real la proc esul decizional, iar lipsa unei baze
juridice adecvate o privează de o activitate eficientă. Însă și faptul că în procesul elaborării
Concep ției Securită ții Na ționale și implementării Planului IPAP RM -NATO responsabilită țile de
institu ție-lider au fost redi stribuite de la CSS către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării
Europene (structură diplomatică) denotă incapacitatea actualului CSS de a onora obliga țiunile de
coordonator na țional în domeniul securită ții naționale.
Reieșind din aceste considerente, este imperativ necesară reformarea CSS în primul rând.
În scopul creării unei structuri viabile de consultare – coordonare pentru Pre ședintele –
Comandant Suprem al For țelor Armate, se propune următorul model al Consiliului Suprem de
Securitate al Republic ii Moldova (anexa nr.18) . Acesta reprezintă un organ, condus de către
Președintele, în cadrul căruia se stabile ște o structură permanentă, cu caracter de coordonare, și una
virtuală, cu caracter de recomandare. A șa dar, modelul propus prevede că pentru a a sigura un
consens na țional, Pre ședintele Republicii Moldova este consultat de Comitetul interministerial, ca
parte componentă a Consiliului, cu atribu ții de înaintare a recomandărilor privind securitatea
națională, în componen ța căruia întră toate persoane le – cheie ale guvernării statului cu atribu ții în
domeniul securită ții naționale.
Totodată, important este ca Pre ședintele să fie asistat de o structura permanentă cu func ții de
coordonare – Biroul Executiv al CSS, care face parte din structura administra tivă a Pre ședintelui.
Biroul Executiv al CSS trebuie să fie condus de Director, care este și Consilierul Principal al
Președintelui pentru Securitatea Na țională. Numai în a șa fel Pre ședintele va de ține obiectiv
controlul deplin asupra procesului de elabora re și coordonare a politicilor în domeniul securită ții
naționale. În sistemul propus nou al CSS, se presupune să fie desfă șurate două forme de activitate
funcționale:
– prima – de consultare și recomandare, care revine Comitetului interministerial pentru
securitatea na țională;
– a doua – de coordonare și control al executării deciziilor aprobate, care revine Biroului
Executiv al CSS.
A doua forma este una importanta, care lipse ște în structura actualului CSS . Biroul Executiv
CSS, compus din consilieri special izați în domeniile securită ții privind politica externă, apărarea,
securitatea constitu țională și serviciile secrete, energetică, sistematizează, analizează și prezintă
Președintelui CSS spre aprobare recomandări expertizate și coordonate în toată complexi tatea lor în
mod obiectiv, fără conflict de interese în procesul lu ptei pentru resursele necesare.

85 Modelul propus prevede că în activitatea sa Biroului Executiv va fi complimentat, de la caz
la caz, de un comitet științific de expertiză, care va sistematiz a analizele privind mediul de
securitate interna țional și național și alte aspecte ale securită ții naționale. Din comitet vor face parte
Academia de Științe, institu țiile științifice și ONG -urile, exper ți independen ți specializa ți în
domeniu și astfel va a trage societatea civilă în interac țiune si va constitui un element independent
de opinie. Acest comitet ar putea fi creat prin Decretul Pre ședintelui Republicii Moldova.
Evident că deciziile CSS sunt aprobate de către Pre ședintele Republicii Moldova, care
analizează mai multe viziuni parvenite atât din partea Comitetului interministerial în securitatea
națională – opinia Guvernului și Parlamentului cât și din partea Biroului Executiv al CSS, care
nemijlocit va analiza impar țial informa ția respectivă. Din pu nct de vedere tehnic, reformarea CSS în
modelul propus va crea o piramidă, în vârful căreia Pre ședintele CSS va ghida sistemul de securitate
națională prin conducerea și coordonarea Analizei Strategice a Secto rului de Securitate și Analizei
Strategice a Ap ărării cu elaborarea concomitentă a documentelor strategice și politicilor ce
reglementează baza normativă și juridică a sectorului de securitate na țională. Acest model va
sistematiza elementele de recomandare și coordonare în practică și nu va presupune c heltuieli
adiționale în condi țiile economice ale Republicii Moldova.
Reformarea Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova, ca element -cheie al
sistemului de securitate na țională, este una prioritară, urgentă, și va semnala statelor UE și
Partene rilor în cadru Parteneriatului Euro -atlantic că Republica Moldova este un partener credibil,
capabil de a îndeplini angajamentele asumate de democratizare a guvernării, în special a sistemului
securită ții naționale, precum și de a implementa Planului Indiv idual de Ac țiuni al Parteneriatului,
care este din nou relansat în Republica Moldova în anul 2010. Tergiversarea reformării acestei
structuri, poate submina procesul reformei sectorului de securitate și apărare și a-l îndrepta într -o
direc ție absolut erona tă.
Întru eficientizarea activită ții Consiliului Suprem de Securitate este necesară stabilirea, ca
principiu, a următoarelor forme de activitate a Conciliului: consultare -recomandare și coordonare –
control , care lipse ște în actualul CSS. Totodată, pentru a permite aplicarea adecvată a acestor forme
de activitate, se propune ajustarea structurii CSS prin configurarea segmentului permanent și cel
virtual, cu formarea Comitetului interministerial pentru securitatea na țională (cu atribu ții de
recomandare) și a B iroul Executiv al Consiliului (cu atribu ții de coordonare) (anexa nr. 19) .
În procesul reformării Consiliului Suprem de Securitate, pentru ajustarea politică și
simplificarea percep ției interna ționale a sistemului de securitate a Republicii Moldova, se
recomandă de a redenumi Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova – o formulă
moștenită de la sistemul sovietic (Верховный/Высший Совет Безопасности) – în Consiliul

86 Național de Securitate, no țiune răspândită în mai multe state democratice și care r eflectă o denumire
mai democratică și populară, fără a fi eviden țiată subordonarea ierarhică superlativă. Acest mic gest
va constitui un puternic mesaj politic.
În mod prioritar, se propune adoptarea unui cadru legal nou privind Consiliul Suprem de
Securit ate, și anume:
– să se adopte o lege privind Consiliul Na țional de Securitate, care ar stipula rolul, atribu țiile,
funcționalitatea și structura CNS, conform structurii propuse în anexă (fără detalii tehnice, care for
fi stipulate prin Decret Preziden țial);
– să se opereze modificări la capitolul CSS din proiectul legii privind Strategia securită ții
naționale, care stabile ște sarcinile sectorului securită ții naționale.
Luând în considerare, că conform practicilor interna ționale, Consiliul Suprem de Securita te
trebuie să devină un centru de gravitate func ționar -ierarhic al sistemului de securitate na ționale,
numai reformarea acestei institu ții conform standardelor interna ționale va aduce succes întregului
proces de reformare a sectorului de securitate na țională conform standardelor democratice.
Totodată Armata Na țională, ca componenta principală a For țelor Armate, a fost și rămâne un
pilon de bază al statalită ții Republicii Moldova. Misiunea importantă a Armatei Na ționale constă în
asigurarea apărării na țional e prin prevenirea, contracararea și anihilarea amenin țărilor și
agresiunilor cu caracter militar îndreptate împotriva țării. Armata Na țională este preocupată astăzi
de transformarea sa în conformitate cu noile cerin țe ale securită ții naționale, în condi țiile în care, cu
un număr mic de militari, armata trebuie să devină și mai eficientă. Reforma Armatei Na ționale se
înscrie în șirul proceselor de reformare a tuturor domeniilor și institu țiilor, în urma trecerii pe calea
independen ții și democratizării statu lui moldovenesc. Noile provocări ale mediului de securitate și
revolu ției în domeniul militar condi ționează trecerea institu ției de la armat ă de masă la cea de
profesie.
În urma investiga țiilor asupra scopului și obiectivelor propuse la începutul lucrării și luând
în considerare relevan ța reformelor Forțelor Armate ale Republicii Moldova pentru garantarea
securită ții și apărării statului și celei colective, se formulează următoarele concluzii :
– Adoptarea coerentă a cadrului normativ al Republicii Moldova în domeniul securită ții
naționale pentru a face posibilă determinarea la nivel oficial a valorilor ce trebuie apărate, a
priorită ților, principiilor și a direc țiilor politicii externe și interne ale statului în materie de securitate
națională, contribuind, î n fond, la identificarea principalelor amenin țări, riscuri și vulnerabilită ți,
precum și la definirea căilor clare și explicite de contracarare a acestora, a resurselor administrative
ce trebuie alocate și a parteneriatelor strategice ce trebuie promovate;

87 – Reformularea Strategiei Securită ții Na ționale, în pofida faptului că a fost adoptată cu
multă întârziere , este documentul de temelie pentru realizarea reformei în domeniul de securitate.
Eviden țiind importan ța acțiunilor pe plan intern și extern în promov area intereselor na ționale și în
asigurarea securită ții na ționale, Strategia stipulează că un element central în această direc ție este
oferit de procesul de integrare europeană a Republicii Moldova;
– Utilitatea reformei ar mate este determinată de mai mulți factori: imperfec țiunea sistemu –
lui actual de asi gurare a apărării țării; schimbarea situa ției geopolitice și dive rsificarea riscu rilor,
amenin țărilor și pericolelor la adresa securită ții na ționale; răspuns la noile ti puri de riscuri și
amenin țări; adaptarea la modificările sur venite în mediul de se curitate interna țional; proclamarea și
implementarea sta tutului de neutralitate permanentă a țării și promovarea politicii externe ade cvate;
insuficien ța resur selor economic -financiare destinate apărării, ne cesitatea corelării sistemului na țio-
nal de apărare cu posibilită țile actuale și perspectivele dezvoltării economice a țării; existen ța unor
posibile pericole asu pra suveranită ții, integrită ții și indepen denței Republicii Moldova; tran sfor-
marea NATO și contribu ția la ini țiativele re gionale;
– Problema necesită ții reformei armate este strict corelată cu cea a rolului și scopului
acesteia. Dacă să privim în ansamblu situa ția și să deducem, că ro lul reformei militare în sistemul
de secur itate na țională ar fi cel de di recționare a reconstruc ției întregului sistem de securitate
militară și reorgani zarea car dinală a sistemului de planificare a apărării, atunci destina ția reformei
armate este pe rfecționarea structurală a Armatei N aționale. Scopul reformei armate în Republica
Moldova este de a institui un sistem de securitate calitativ nou, eficient și flexi bil, care va garanta
apărarea suveranită ții, independen ței, unită ții și integri tății teritoriale a țării și va asigura prote cția și
securitatea cetă țenilor ei. Astfel dacă să privim în ansamblu situa ția și să deducem, că ro lul reformei
militare în sistemul de securitate na țională ar fi cel de di recționare a reconstruc ției întregului sistem
de securitate militară și reorg anizarea car dinală a sistemului de planificare a apărării, atunci
destina ția reformei armate este pe rfecționarea structurală a Armatei Na ționale;
– La momentul actual, Armata Na țională înregistrează deficien țe majore de capabilită ți de
ordin financiar, tehnic și de resurse umane , necesare pentru realizarea calitativă a misiunilor și
sarcinilor stabilite în documentele strategice în domeniul apărării;
– Armata Na țională trece printr -o perioadă de constrângeri și necesită o profundă
reorganizare, pentru a p utea ține piept noilor provocări și amenin țări. Obiectivul principal al
Armatei Naționale, la momentul actual, îl constituie dezvoltarea și men ținerea permanentă a unor
forțe armate credibile, flexibile, mobile, multifunc ționale și interoperabile, capabile să asigure
îndeplinirea misiunilor ce îi revin. În vederea realizării acestui obiectiv, se atestă profesionalizarea
ei. Însă acest proces nu a cunoscut o materializare pe potriva sti pulațiilor și inten țiilor;

88 – Extinderea NATO spre Estul continentului euro pean și mărginirea Alian ței cu frontierele
statului nostru a creat premise favorabile pentru solu ționarea unor probleme de securitate din toate
domeniile de activitate. O colaborare strânsă cu NATO nu ar putea atenta la statutul Republicii
Moldova, pentru că o țară neutră trebuie să aibă o capacitate de luptă cu mult mai mare decât țările
care fac parte din anumite organiza ții militare. Colaborarea cu NATO nu este un pericol pentru
Republica Moldova, ci o necesitate vitală pentru atingerea scopului nostru d e integritate europeană;
– Aspectele cooperării militare vor fi în continuare predominante pe agenda dialogului
Republica Moldova – NATO, dar ținând cont de necesită țile Republicii Moldova, aici n e referim și
la statul de neutralitate a țării, direc țiile de cooperare sunt alese pentru a respecta acest criteriu;
– Asigurare a adecvată , din punct de vedere economic -financiar , a eforturilor de dezvoltare
și reformare a Armatei Na ționale rămâne doar pe hârtie . Planificarea bugetului în dom eniul apărării
denotă, c ă insistările armatei asupra majorării aloca țiilor bugetare de la 0,7% din produsul intern
brut în anul 2002 la 2,5% în anul 2014 . Cu bani destina ți doar menținerii în stare opera țională a teh –
nicii militare sovietice depă șite, nu credem că exi stă ra țiuni de a vo rbi despre reformare. Resursa
economică , ca dimensiune a capacită ții opera ționale a ac țiunilor militare întrunite reprezintă
capacitatea economică a unui stat de a satisface necesită țile materiale ale societă ții simultan cu
producerea armamentu lui, tehnicii de luptă, muni țiilor și diverselor materiale necesare pentru a duce
un război. For ța economică a statului moldovenesc se reflectă și în nivelul înzestrării Armatei
Naționale cu tehnică de luptă și armament, cu calită ți compensatorii, în măsur ă să păstreze
permanent echilibrul sistemului de lovire;
– Analiza capacită ții militare a unui stat, din perspectiva dimensiunii dotării și înzestrării,
eviden țiază capacitatea statului de a -și asigura, din resursele proprii, necesită țile de înzestrare cu
sisteme de armament și tehnică de luptă;
– Succesul final al reformei militare va depinde de gradul de realizare a obiectivelor
stipulate în Concep ția reformei militare și altor documente specifice reformei;
– Insuccesul multor ac țiuni și activită ți, care au fos t preconizate de a fi realizate până la
etapa actuală, se datorează fa ptului că reforma sectorului de securitate și apărare na țională, este un
sistem complex de mă suri, ce vizează nu doar or ganizațiile și structuril e de specialitate, ci un șir de
alte politici, realită ți și ins tituții ce au tangen ță cu domeniul de securitate și apărare na țională :
economia na țională, politica externă, pu terea politică etc.

89 BIBLIOGRAFIE

Acte normative
1. CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA Publicat : 18.08.1994 în Mo nitorul Oficial Nr. 1
27.08.1994
2. DECLARAȚIA de suveranitate a Republicii Sovietice Socialiste Moldova Nr.148 -XII din 23
iunie 1990 și DECLARAȚIEI de independență a Republicii Moldova nr.691 -XII din 27
august 1991,
3. DECRET Nr. 80 din 31 martie 1991, cu p rivire la măsurile pentru întoarcerea în Patrie în
vederea satisfacerii în continuare a serviciului militar a ofițerilor și subofițerilor, cetățeni ai
Republicii Moldova, precum și a militarilor în termen, recrutați de pe teritoriul republicii, în
Monitoru l Oficial Nr. 004, Promulgat : 31.03.1992
4. DECRET Nr. 234 din 14 noiembrie 1991, cu privire la declararea drept proprietate a
Republicii Moldova a armamentului, tehnicii militare, altor bunuri militare, care aparțin
unităților militare ale Armatei Sovietice , dislocate pe teritoriul republicii, În Monitorul Oficial
Nr. 011, data intrării in vigoare : 14.11.1991
5. DECRET Nr. 235 din 14.11.1991, cu privire la trecerea în jurisdicția Republicii Moldova a
unităților militare ale trupelor de interne ale ministerului Afacerilor Interne al U.R.S.S. În
Monitorul Oficial Nr. 011, data intrării in vigoare : 14.11.1991
6. DECRET Nr. 322 din 6 octombrie 1995, cu privire la aprobarea regulamentelor militare ale
Forțelor Armate ale Republicii Moldova, în Monitorul Oficial Nr. 58 , Publicat : 19.10.1995
7. DECRETUL Nr.331 din 08.10.1997, Regulamentul Consiliului Suprem de Securitate, În
Monitorul Oficial Nr. 070, Publicat : 23.10.1997
8. LEGEA Nr. 112 din 22.05.2008 pentru aprobarea Concepției securității naționale a
Republicii Moldov a Publicat : 03.06.2008 în Monitorul Oficial Nr. 97 -98
9. LEGEA 112-XVI din 22.05.2008 cu privire Concepția securității naționale a
Republicii Moldova
10. LEGEA Nr. 156 din 06 iulie 2007, cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă),
În Monitorul Oficial Nr. 141 -145, art Nr : 591, Publicat : 07.09.2007
11. LEGE Nr. 212 din 24.06.2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. În:
Monitorul Oficial al Republicii moldava, 06.08.2004, Nr. 132 -137.
12. LEGE Nr. 215 din 04.11.2011, cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, În
Monitorul Oficial Nr. 76 -80, art Nr : 243, Publicat : 20.04.2012
13. LEGEA Nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră Publicat : 20.04.2012 în
Monitorul Oficial Nr. 76 -80
14. LEGEA Nr.345 -XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.200 -203/775 din 19.09.2003
15. LEGE Nr. 618 din 31.10.1995, Securității statului, În Monitorul Oficial Nr. 10 -11, art Nr :
117, Publicat : 13.02.1997
16. LEGEA Nr. 619 din 31.10.1995 privind organele securității statului, Publicat : 13.02.1997 în
Monitorul Oficial Nr. 10 -11 13.02.1997
17. LEGE Nr. 633 din 09.07.1991, cu privire la serviciul de alternative, în Monitorul Oficial Nr.
006, Publicat : 09.07.1991
18. LEGE Nr. 753 din 23.12 .1999, privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova, În Monitorul Oficial Nr. 156, art Nr : 764, Publicat : 31.12.1999
19. LEGE Nr. 806 din 12 decembrie 1991, cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale
Ministerului Aface rilor Interne, În Nepublicat Nr. 000, Publicat : 12.12.1991
20. LEGE Nr. 970 din 17.03.1992 cu privire la protecția socială și juridică a militarilor și a
membrilor familiilor lor, în Monitorul Oficial Nr. 3, Publicat : 01.04.1992

90 21. LEGE Nr. 1156 din 26.06.2000 , cu privire la participarea Republicii Moldova la operațiunile
internaționale de menținere a păcii, În Monitorul Oficial Nr. 149 -151, art Nr : 1106, Publicat :
30.11.2000
22. HOTĂRÎRE Nr. 153 din 15.07.2011 pentru aprobarea Strategiei securității naționale a
Republicii Moldova. pct. 3.5. Promovarea politicii de apărare. în Monitorul Oficial Nr. 170 –
175, art Nr : 499, Publicat : 14.10.2011
23. HOTĂRÎRE Nr. 283 din 17.02.1999, pentru aprobarea Regulamentului privind modul de
comercializare a tehnicii militare, arm amentului și altor mijloace tehnice militare de care
dispun Forțele Armate ale Republicii Moldova, în Monitorul Oficial Nr. 27 -28, Publicat :
23.03.1999
24. HOTĂRÎRE Nr. 445 din 05.05.1995 cu privire la aprobarea Concepției securității naționale a
Republicii Moldova și la formarea Consiliului coordonator pentru elaborarea proiectelor de
legi și altor acte normative care vor reglementa construcția, pregătirea și folosirea Forțelor,.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 29.06.1995, Nr. 35.
25. HOTĂRÎRE Nr. 455-XIV din 18.06.99 pentru aprobarea structurii generale și a efectivului
Armatei Naționale și a instituțiilor Ministerului Apărării În: Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.67 -69/324 din 01.07.1999
26. HOTĂRÎRE Nr. 482 din 06.06.1995 privind Doctrina militar ă a Republicii Moldova În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova,14.07.1995, Nr. 038.
27. HOTĂRÎRE Nr. 679 din 23.11.2001 pentru aprobarea structurii generale și a efectivului
Armatei Naționale și a instituțiilor Ministerului Apărării. În: Monitorul Ofic ial Nr. 147 -149
din 06.12.2001.
28. HOTĂRÎRE Nr.679 -XV din 23 noiembrie 2001 cu privire la modificarea și completarea
articolului 1 al Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea structurii generale și a efectivului
Armatei Naționale și a instituțiilor Minister ului Apărării Nr.347 -XV din 25.07.2003. În:
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.163 -166/682 din 01.08.2003
29. HOTĂRÎRE Nr.679 -XV din 23 noiembrie 2001cu privire la modificarea Hotărârii
Parlamentului pentru aprobarea structurii generale și a efectivului A rmatei Naționale și a
instituțiilor Ministerului Apărării nr. 100 -XVI din 13.04.2007. În: Monitorul Oficial nr.67 –
69/308 din 18.05.2007.
30. HOTĂRÎRE nr. 1315 din 26.07.2002. privind concepția reformei militare, În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 15.08.2002, nr.117 -119/975.
31. Regulamentului Consiliului Suprem de Securitate aprobat prin Decretul președintelui
Republicii Moldova Nr.331 din 08.10.1997
32. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Human Development Report 1994. New York,
1994.

Surse bibliografice:
1. Alexandrescu Gr. Amenințări la adresa securității. București: UNAp, 2004. 24 p.
2. Buzan B. Popoarele, statele și teama. Chișinău: Cartier, 2000. 386 p.
3. Baylis J., International and global security in the post -cold war era in The
Globalization of World Politics, third edition, New York, 2005, p. 324
4. Bădălan E; Laurian ZAHARESCU; Vasile BOGDAN, Sisteme globale de securitate, Ediția a
III-a. Editura CTEA, București, 2009, p.89 -121
5. Bidu I., Cristian TRONCOTĂ, Coordonate de securitate, Editura ANI, București, 2005, p.
450
6. Buță V., Religie și securitate în Europa secolului XXI, Editura Universității de Apărare
„Carol I”, București, 2007, p.399
7. Carta Națiunilor Unite, din 26 iunie 1945 Capitolul VI, Articolul 42

91 8. Centrul de Informare și Doc umentare privind NATO din Moldova. Noțiuni generale de
securitate. În: Jurnal Academic, Securitatea Națională -Imperativ Strategic, Ediția 9, mai 2008,
22 p.
9. Chifu I. Decizia de securitate în Republica Moldova, Contribuții pentru o politică a României
la Ră sărit, Editura Curtea Veche București, 2009. 219 p.
10. Ciobanu C., United States Institute of Peace, Virginia State University. Frozen and Forgotten
Conflicts in the Post -Soviet States: Genesis, Political Economy and Prospects for Solution,
Richmond, 2008. 1 79 p.
11. Curs de doctrine politico -militară Partea a VI -a, Securitate națională și euroatlantică, Editura
Universității Naționale de Apărare, București, 2004. 170 p.
12. Checkel J. T., The Constructivist Turn in International Relation Theory in World Politic s,
Vol. 50, 1998, p.324
13. Clinton W. D., The national interest: normative foundations, The Review of Politics, vol.
48, no. 4, University of Notre Dame, 1986, p. 495 -519
14. Department of Defense Dictionary of Military and Associated Terms. The Join t Publication 1 –
02.. Edition 8 November 2010. 356 p.
15. Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția II, București, 1998. 1192 p.
16. Dolghin N., Sarcinschi A., Dinu, M. Riscuri și amenințări la adresa securității României.
Actualitate și perspectivă. Bucureș ti:UNAp, 2004. 48 p.
17. Duțu P. Fenomene și procese definitorii pentru evoluția Armatei Naționale. București: UNAp
2008, 271 p.
18. Duțu, P., Bogzeanu C. Interesele naționale și folosirea instrumentelor de putere națională
pentru promovarea și apărarea acest ora. Cazul României. București: UNAp, 2010. 48 p.
19. Frunzeti T., Solutionarea crizelor internationale, ed. Institutul European,București 2006,
p.270
20. General Richard MYERS, Chef de l’état -major interarmées, La paix et la sécurité au XXI -e
siècle: Le rol de s forces armées américaines.În: Revue électronique du département d’Etat
des Etats -Unis, volume 7, nr.4, decembre 2002.
21. Ghica L., Zulan M. Politica de Securitate Națională. Polirom 2007, 326 p.
22. Grosu V. Guzun I. Șalvir M. 100 cele mai presante probleme a le Republicii Moldova în 2008.
Chișinău: IDIS „Viitorul”, 2009. 263 p.
23. Huntington S. P., Securitatea națională și relațiile civil -militare, în “Armata și societatea.
Culegere de texte de sociologie militară”, coord.: Sava, Ed. Info -Team, București, 1998,
p.446
24. Haralambie G. Dicționar enciclopedic militar (A -B), București, Editura A.I.S.M., 1996. 355p.
25. Hari Bucur -Marcu, Philip Furi, Todor Tagarev, Defence Management: An Introduction,
Geneva, 2009. 206 p.
26. Harry R. Yarger Strategic Theory for the 21st centur y: The little book on big strategy.
February 2006. 83 p.
27. Fluri Ph., Cibotaru V, Legislația republicii moldova cu privire la sectorul de securitate și
apărare națională, www.nato.md , din 2015. 746 p.
28. Institutul de Politic i Publice. Consiliul securității naționale în procesul de luare a deciziilor,
Analiză comparată: Republica Moldova, România și Ucraina Chișinău, 2012. 230 p.
29. Institutul de Politici Publice. Evaluarea procesului de bugetare a sectorului de securitate și
rolul Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, Chișinău 2011. 27 p.
30. Indans I. Relations of Russia and Georgia: Developments and Future Prospects. În: Baltic
Security and Defence Review volume 9, 2007. 291 p.
31. J. Boone Bartholomees, Jr U.S. Arm y War College guide to National Security issues , volume
II National Security Policy and strategy. 5th Edition . June 2012. 422 p.
32. Lexicon militar, București, Editura Saka, 1994. 190 p.

92 33. Manolache C., Bolun O. Programul Parteneriat pentru Pace ca factor de integrare europeană
a Republicii Moldova. În: Moldova, România, Ucraina: Integrarea în structurile europene
(materialele simpozionului științific internațional). Chișinău: Perspectiva, 2000
34. Ministerul Apărării al Republicii Moldova Propunere de politică publică “Profesionalizarea
Armatei Naționale a Republicii Moldova”, Chișinău 2011. 60 p.
35. Moise S. Dilema apărare – securitate și dilema putere – securitate la începutul secolului al
XXI-lea. In: Colocviu Strategic, Nr. 4 (LI) , Martie 2006.
36. Moștoflei C., Sarcinschi A. Militar -nonmilitar în securitatea națională. Dilema Armatei,
Editura Universității Naționale de Apărare București, 2004, 32 p.
37. Mureșan M, Țenu C, Stăncilă L. Corelația artei militare cu fenomenul militar contemporan,
Curs de artă militară, Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2005. 202 p.
38. Nastase G, Micador M. Elemente ale reformei Armatei României și ale reconversiei
industriei de aparare, Societatea scriitorilor militari, Editura Ion Basgan, Bucuresti, 2006. 47p.
39. Noica, Constantin, ș.a., Securitatea internațională sub impactul globalizării, Editura ANI,
București, 2007 p.146
40. Petre D., Bogzeanu C. Interesele Naționale și folosirea instrumentelor de putere națională
pentru promovarea și apărarea acestora. Cazul României. B ucurești: UNAp, 2010. 72 p.
41. Pîntea Iu., Ciubotaru V., Popa V., Enicov V., Voinescu S., Ionescu C. , Ciumak V. The
National Security Council in the decision -making process. Comparative analysis: Republic of
Moldova, Romania and Ukraine, Ediția I, aprilie 20 06. 231 p.
42. Pîntea Iu. Politica de securitate și apărare a Republicii Moldova. Provocări și perspective. În:
Perspectivele cooperării Republicii Moldova în cadrul Politicii de Securitate și Apărare
Comună, Chișinău – august 2011. 48 p.
43. Pîntea Iu., Helly D. , Panainte P. Perspectivele cooperării Republici Moldova în cadrul
Politicii de Securitate și Apărare Comună, Chișinău, 2011. 48 p.
44. Sumpf, J. et Hugues, M. Dictionnaire de sociologie, Paris, Librairie Larousse, 1973. 250 p.
45. Sarcinschi A, Dimensiunile non militare ale securității Editura Universității Naționale de
Apărare, București 2005, p.22
46. Sava M., Armata și societatea. Culegere de texte de sociologie militară București, 1998, p.446
47. Smith Steve, The Concept of Security in a Globalized World, paper prese nted at the Otago
University Conference, june 2002, Otago p. 602
48. United Nations peacekeeping handbook for Junior Ranks, Third Draft. 136 p.
49. Uniunea Interparlamentara, Centrul pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate
Controlul parlamentar al sectorul ui de securitate. Principii, mecanisme si practici. Geneva,
2003. 138 p.
50. Ungureanu R. S., Conceptul de securitate in Manual de relații internaționale, Editura
Polirom, București, 2006, p. 186
51. Varzari V. Academia de Științe a Moldovei, Institutul Integ rare Europeană și Științe Politice,
Teză de doctor în politologie „Securitatea Națională a Republicii Moldova în contextul
opțiunii de integrare europeană”, Chișinău, 2012. 167 p .
52. Vlăsceanu M., Politica socială și sectorul nonprofit, în “Politici sociale. România în context
european”, ed. Elena Zamfir și Cătălin Zamfir, ed. Alternative, București, 1996, p.256
53. Waltz K., Teoria Politicii Internaționale, Editura Polirom, București, 2006, p.328

Surse bibliografice în limba rusă:
54. Birucov V. Некоторые аспекты п рименения системного подхода и методов
имитационного моделирования в оценке военной угрозы. În: Современные проблемы
национально -государственной и межгосударственной безопасности, Военная академия
Генерального штаба Вооруженных Сил РФ, 1992. 345 p.
55. Creang ă P. Я хочу рассказать… , Кишинев, 2005. 368 p.

93 56. Gîscă A. Борьба с преступностью в системе обеспечения внутренней безопасности
российского общества. М.: Прогрессивные Био -Медицинские Технологии, 2001. 326p.
57. Prohojeva A. Оcновы военной политики и обеспи чения военной безопасности
Российской Федерации, Moсква, Издателство РАГС RAGS, 2008. 180 p.
58. Șumilov V. Категория «государственный интерес» в политике и праве (системно –
теоретические и международно -правовые аспекты) În: Право и политика. 2000. № 3.
59. Sereab rennikov V., Deriughin Iu., Efimov N., Kovalev V. Безопасность России и армия.
М., 1995. 340 p.
60. Fateev K. Военная безопасность российской федерации и правовые режимы ее
обеспечения (теоретико -правовое исследование) Монография, Москва, 2004. 230 p.
61. Korsuni V., Tocarev D. К вопросу о показателях оценки оборонной безопасности
России. În: Военная мысль.
62. О национальной безопасности: Послание Президента Российской Федерации
Федеральному Собранию. М., 1996.

Surse internet:
63. Babos A., Barbulescu I. Corelația dintr e politica de apărare, securitatea naționala și doctrina
militara, [online] http://www.armyacademy.ro/buletin/2_2001/art4.html ) [accesat
25.06.2016].
64. Considerații generale asupra noțiunii d e „securitate” În: general considerations for better
understanding the meaning of “security” Roxana -Alina Petraru, [online]
http://ssrn.com/abstract=1959424. [accesat 17.09.2016].
65. De Neve Alain Les missions des armées de l’Espagne, în Politique de Défens e, Serie 5,
Espagne -Grece -Portugal, http://www. mil.be/rdc/dsc/index.asp?LAN=F& PLACE=5, p.18 –
20, [accesat 24.04.2016].
66. http://artofwar.ru/i/iwan_d/text_0250 -1.shtml [accesat 16.10.2016].
67. http://topwar.ru/4483 -vooruzhennye -sily-moldovy -na-sovremennom -etape.html [accesat
17.10.2016]
68. http:// www.army.md/?lng=2&action=show&cat=122&obj=1435 [accesat 25.09.2016]
69. http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_military_expenditures [accesat
26.10.2016].
70. Interesul Național și Securitatea [online] http://www.wattpad.com/86188 -interesul -national –
si-securitatea [accesat 13.08.2016]
71. Riscuri și amenințări la adresa securității. Identifi carea, elaborarea și evaluarea soluțiilor de
rezolvare nonconflictuală a diferendelor interetnice, p. 6, [online]
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/diferende_etnice.pdf [accesat 23.10 .2016].
72. Gumenco A., Căile de asigurare a stării de securitate națională și proprietățile politice de
securitate națională, http://documentslide.com/documents/referat -1-dna-gumencodocx.html
[accesat 30.08.2016]
73. Untilă C, Reforma forțelor armate ale Republicii Moldova din 03 august 2003, http://www.e –
democracy.md/monitoring/politics/comments/20030803 / [accesat 25.09.2016]
74. Avocatul Poporului Nr.7 -8/2010, Serviciul civil (de alternativă) – o modalitate de înlocuire a
serviciului militar, https://dreptmd.wordpress.com/2015/01/18/serviciul -civil-de-alternativa -o-
modalitate -de-inlocuire -a-serviciului -militar -avocatul -poporului -nr-7-82010/ [accesat
17.07.2016]
75. Balan M., publika.md din 9 septem brie 2016, Serviciul de Informații și Securitate marchează
25 de ani de la fondare. Scurt istoric al înființării http://www.publika.md/serviciul -de-
informatii -si-securitate -marcheaza -25-de-ani-de-la-fondare -scurt -istoric -al-
infiintarii_2739151.html [accesat 18.09.2016]

94 76. Morcotîlo Iu., Moldova folosește ineficient resursele pentru apărare,
http://www.infotag.md/reportaje/772868/ [accesat 24.07.2016]
77. Pîntea Iu., Nota analitică din aprilie 2015, Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe
component Apărarea Națională http://www.budgetstories.md/wp -content/uploads/Nota –
analitica_Aparare -Nationala_2015.pdf [accesat 21.08.2016]
78. Opinia Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO) referitor la proiectul Legii
cu privire la Serviciul Carabinieri (Serviciul de ordine publică) din 05 iulie 2012,
http://www.cnp.md/ro/produse/avize -propune ri/securitate/item/1196 -legea -cu-privire -la-
serviciul -carabinieri [accesat 04.09.2016]
79. Mija V., Neutralitatea Republicii Moldova prin prisma politicilor de securitate ale unor state
europene neutre, http://www.cnaa.md/files/theses/2016/24757/valeriu_mija_ -abstract.pdf
[accesat 12.11.2016]
80. Mija V., Necesitatea reformării Consiliului Suprem de Securitate al Republicii Moldova, din
04 Ianuarie 2010, http://www.civic.md/stiri -ong/5480 -necesitatea -reformrii -consiliului –
suprem -de-securitate -al-republicii -moldova.html [accesat 12.11.2016]
81. Varzari V, Securitatea națională a Republicii Moldova în contextul opțiunii de integrare
europeană, http://www.cnaa.md/files/theses/2012/21552/vitalie_varzari_abstract.pdf [acces at
14.11.2016]

95 Anexa nr. 1
Unită țile Militare trecute sub jurisdic ția Moldovei
Unită țile Militare trecute sub jurisdic ția Moldovei
1. Infrastructura Statului Major al Conducerii Supreme pe direc ția sud -vest;
2. Nodul de transmisiuni 353 de rezervă al Conducerii Supreme pe direc ția sud -vest;
3. Brigada 275 rac hete antiaeriene;
4. Batalionul 268 independent de pază și asigurare;
5. Brigada 57 de transmisiuni;
6. Escadrila 153 mixtă de avia ție;
7. Batalionul 2 independent cablu -releu;
8. Batalionul 130 asigura re chimică;
9. Brigad a drumuri 344 de instruc ție;
10. Depozitele de carburan ți-lubrifian ți din satul Pîrli ța;
11. Regimentul 119 avia ție de vânătoare МИГ -29 al diviziei de avia ție maritimă a Flotei
Mării Negre;
12. Completul de artilerie al Armatei 14 (fără regimentul de cercetare artilerie);
13. Baza 5381 de păstrare a echipamentului numărul;
14. Baza 803 de păstrare a echipamentului (fosta divizie 89 de infanterie motorizată).
15. La Baza de păstrare a echipamentului numărul 5381 din ora șul Flore ști se găseau 3 БТР –
50 (pe șenile), 21 БТР -60 (fără turele), 3 БТР -70, 1 БТР -80, 54 МТ -ЛБ, 27 БРДМ, 32 tu nuri
antiaeriene (calibrul 57 mm )
16. În ora șul Ungheni erau dislocate Regimentul 4 artilerie și Regimentul 803 artilerie
reactivă. Regimentul 4 artilerie avea în dotare 3 2 obuziere Д -20 (calibrul152 mm ), 21 tunuri
"Гиац инт" (calibrul152 mm ), 47 tunuri antitanc МТ -12 (calibrul 100 mm ), 27 instala ții
antitanc dirijate ПТУР "Дракон", 53 unită ți МТ -ЛБ. Regimentul 803 artilerie reactivă avea în
dotare 28 sisteme r eactive "Ураган" (calibru 280 mm), 1 aruncător de proiectile reactiv e БМ –
13 "Катюша" (calibru 130 mm ).
17. În oră șelul Mărcule ști era dislocat Regimentul 119 avia ție de vânătoare МИГ -29 al
diviziei de avia ție maritimă a Flotei Mării Negre, care avea în dotare 31 МиГ -29 (de luptă) și
3 МиГ -29 (de antrenament).
18. În Chi șinău erau dislocate Brigada 275 rachete antiaeriene care avea în dotare 2 complexe
ЗРКС -200, 3 complexe ЗРК С -75, 4 complexe ЗРК С -125 și deta șament de elicoptere care
dispunea de 4 elicoptere Ми -8 și 4 elicoptere Ми -24.
19. O par te din artileria antitanc a divizie 89 de infanterie motorizată: 2 baterii antitanc МТ-
12 (12 tunuri), 1 baterie rachete antitanc dirijate "Конкурс" (9 ma șini de luptă). Completarea
acestor subunită ți era de 85 – 95% iar muni ția era de 14 complete de lupt ă pentru tunuri și 1.5-
2.0 pentru complexele antitanc.

96 Anexa nr. 2

Acte și documente juridice care ne permit să conturăm o imagine
generală cu privire la politica de securitate na țională, inclusiv interesele na ționale,
amenin țările, riscurile, obie ctivele, mecanismele de implementare, institu țiile și mandatele
acestora în domeniul dat.

Anii adoptării actului
normativ Documentul și titlul actului normativ
1990/2013 – Legea cu privire la poli ție;
la 29 iulie 1994 – Constitu ția Republicii Moldova;
1995 – Strategia militară / Doctrina militară;
1995 – Legea securită ții statului;
1995 – Legea privind organele securită ții statului;
2003 – Legea cu privire la apărarea na țională (2003);
la 5 mai 1995 /
la 22 mai
2008 prin legea Nr 112 – Concep ția Sec urității Na ționale;
2011 – Strategia Securită ții Na ționale (2011);
– Legile, strategiile sectoriale și programele de guvernare.

97 Anexa nr. 3
Documentele politic -juridice
care prevăd reforma sectorului de securitate și Serviciului de Info rmații și Securitate a
Republicii Moldova
Data adoptării actului
normativ Documentul:
titlul și principalele prevederi ce au legătură directă cu
profesionalizarea Armatei Na ționale
9 septembrie 1991
Decretul Pre ședintelui
Republicii Moldova nr.196 este de sființat Comitetul Securită ții de Stat al Republicii Moldova,
în baza acestuia fiind creat Ministerul Securită ții Na ționale al
Republicii Moldova.
16 septembrie 1991, Guvernul Republicii Moldova aprobă atribu țiile de bază și
structura MSN. Asigurarea paze i frontierei de stat fiind una din
împuternicirile de bază ale Ministerului Securită ții Na ționale.
6 aprilie 1992, este aprobat Regulamentul MSN al Republicii Moldova.
11 august 1993,
Decretul Pre ședintelui
Republicii Moldova nr.125 cu privire la Direc ția contraspionaj, se transferă Direc ția
contraspionaj din Ministerul Apărării al Republicii Moldova în
cadrul Ministerului Securită ții Na ționale, fiind subordonată
nemijlocit Comandantului Suprem al For țelor Armate.
31 octombrie 1995, de către Parlamentul Republicii Moldova sunt adoptate Legile
privind securitatea statului și organele securită ții statului,
promulgate la 31 ianuarie 1997 de Pre ședintele Republicii
Moldova.
9 septembrie 1997, cu prilejul împlinirii a 6 ani de la crearea MSN al Republicii
Moldova, printr -un Decret preziden țial, este instituită sărbătoarea
profesională – Ziua lucrătorilor din organele securită ții statului.
16 noiembrie 1999,
Parlamentul Republicii
Moldova adoptă Legea
nr.676 -XIV Ministerul Securită ții Na ționale este reorganiz at în Serviciul de
Informa ții și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, organ de stat
specializat în domeniul asigurării securită ții de stat.
23 decembrie 1999,
Parlamentul Republicii
Moldova adoptă Legea
nr.753 -XIV cu privire la Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova, fiind stabilite principalele sarcini și atribu ții ale
institu ției.
18 ianuarie 2000, din componen ța SIS este retras Departamentul Trupelor de
Grăniceri al RM și reorganizat într -o autoritate publică.
10 septembrie 200 2,
Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 1192 în cadrul Serviciului, în baza Centrului de Instruire al SIS, este
înfiin țat Institutul Na țional de Informa ții și Securitate, cu statut de
institu ție de învă țământ superior.
22 iulie 2005,
Legea nr.177 – XVI pentru
modificarea Legii nr. 753 –
XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informa ții și Securitate al Republicii
Moldova, au fost expuse într -o redac ție nouă atribu țiile
Serviciului, fiind exclusă competen ța de efectuare a urmăririi
penale.
13 noiembrie 2006,
Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.1295 este creat Centrul Antiterorist al Serviciului de Informa ții și
Securitate al Republicii Moldova, organ abilitat cu dirijarea,
coordonarea și realizarea măsurilor de combatere a terorismului.
19 iulie 2007, privind statutul ofi țerului de informa ții și securitate.

98

Parlamentul Republicii
Moldova adoptă Legea
nr. 170
10 februarie 2009,
Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova Nr. 124 Institutului Na țional de Informa ții și Securitate, i se confer ă
numele „Bogdan, Întemeietorul Moldovei”.
13 februarie 2010,
Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr. 84 cu privire la transmiterea unei întreprinderi de stat, Centrul de
Telecomunica ții Speciale( CTS) trece din gestiunea Serviciului de
Informa ții și Securitate al Republicii Moldova în gestiunea
Cancelariei de Stat (CTS a fost creat în subordinea SIS la 11 iunie
2002 – prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 735 cu
privire la sistemele speciale de telecomunica ții ale Republicii
Moldova – întru protejarea informa țiilor importante pentru stat,
crearea, administrarea și asigurarea func ționării și dezvoltării
sistemelor na ționale speciale de telecomunica ții).

99 Anexa nr. 4
Documentele politic -juridice
care prevăd reforma și profesionalizarea Armatei Na ționale a Republicii Moldova
Documentul:
titlul și data adoptării
actului normativ Principalele prevederi ce au legătură directă cu
profesionalizarea Armatei Na ționale
Hotărârea Parlamentului
Nr. 482 din 06.06.1995
privind Doctr ina militară a
Republicii Moldova Construc ția For țelor Armate se efectuează în corespundere cu
următoarele principii:
– asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului
Forțelor Armate;
– completarea For țelor Armate pe baza principiului mixt atât prin
recrutare, cât și prin contract, cu trecerea treptată în viitor la
completarea trupelor în volum deplin pe bază de contract.
H.P. Nr. 1315 din 26.07.2002
cu privire la aprobarea
Concep ției reformei militare • Forțele Armate constituie fundamentul în tregului sistem de
asigurare a securită ții militare a statului. La baza reformei For țelor
Armate se află ideea creării unor trupe regulate, bine pregătite și
dotate, cu un înalt nivel de profesionalism, optimizate numeric,
precum și a rezervei;
• Construc ția For țelor Armate se efectuează pe baza următoarelor
principii:
– asigurarea unui nivel înalt al profesionalismului efectivului
Forțelor Armate;
– completarea cu efectiv a For țelor Armate după principiul mixt;
– asigurarea materială și financiară în conformita te cu necesită țile
reale;
• Completarea cu efectiv a For țelor Armate se efectuează pe baza
principiului mixt, cu perspectiva completării unită ților
cu capacitate permanentă de interven ție (de reac ție rapidă)
preponderent cu militari prin contract.
• Obie ctivele de bază ale reformei militare se vor realiza treptat,
iar activită țile principale ale reformei militare se vor efectua în
cadrul a trei etape. Etapa a III -a (2009 -2014) include trecerea la
completarea forțelor cu pregătire permanentă de luptă (de reacție
rapidă) pe principii benevole în bază de contract;
• Una din sarcinile principale ale reformei For țelor Armate –
reorganizarea pregătirii de luptă a acestora – este determinată de
modificarea structurii și a modului de completare cu efectiv a
Forțelor Armate, precum și de asigurarea lor financiară și
tehnico -materială nesatisfăcătoare. Scopul reorganizării pregătirii
de luptă a For țelor Armate constă în crearea unui sistem unitar și

100

flexibil de instruire a trupelor regulate și a rezervei, ca re ar
asigura nivelul necesar de pregătire a organelor de conducere, a
unită ților și marilor unită ți militare și ar permite
coordonarea aplicării lor conform destina ției;
• Realizarea sarcinilor privind perfec ționarea sistemului de
pregătire de luptă a F orțelor Armate necesită un suport material –
tehnic și instructiv -metodic modern. În acest context, este
necesară crearea unui centru unic de instruire pentru For țele
Armate, care ar exclude dublarea nejustificată în pregătirea
speciali știlor la specialită ți conexe și ar asigura economisirea
resurselor materiale și financiare;
• Perfec ționarea sistemului de pregătire a cadrelor militare
prevede ridicarea nivelului poten țialului intelectual al For țelor
Armate. Această sarcină urmează a fi realizată în baza un or
principii științifice și în strânsă legătură cu sistemul
învățământului public.
Programul de activitate al
Guvernului Republicii
Moldova
Integrarea Europeană:
Libertate, Democra ție,
Bunăstare (2011 -2014) Securitate na țională și apărare – Obiective de g uvernare:
Profesionalizarea graduală a Armatei Na ționale, astfel încât
aceasta să facă fa ță noilor amenin țări care se manifestă pe plan
global și regional și pot afecta securitatea na țională.
H.P. Nr. 153 din 15.07.2011
Pentru aprobarea Strategiei
securit ății naționale a
Republicii Moldova Sectorul de securitate na țională și reforma lui: modernizarea
Armatei Na ționale în vederea creării unei structuri de for ță,
capabilă să asigure securitatea militară, precum și folosirea
eficientă a resurselor alocate, me nținerea sistemului de serviciu
militar mixt, cu majorarea ulterioară a ponderii serviciului militar
prin contract.

101 Anexa nr. 5
Documentele politic -juridice
care prevăd redimensionarea Armatei Na ționale a Republicii Moldova
Documentul:
titlul și data adoptării actului
normativ Principalele prevederi ce au legătură cu
redimensionarea Armatei Na ționale
Hotărârea Parlamentului Nr.455 -XIV din
18.06.99
pentru aprobarea structurii generale și a
efectivului Armatei Na ționale și a
institu țiilor Minis terului Apărării Se aprobă structura generală a Armatei
Naționale și a institu țiilor Ministerului Apărării,
expusă în anexă, parte integrantă a prezentei hotărâri,
precum și efectivul lor de 8500 militari și de 2400
persoane civile .
Hotărârea Parlamentulu i
nr. 679 -XV din 23.11.2001
pentru aprobarea structurii generale și a
efectivului Armatei Na ționale
și a institu țiilor Ministerului Apărării Se aprobă structura generală a Armatei
Naționale și a institu țiilor Ministerului Apărării,
expusă în anexă, parte integrantă a prezentei hotărâri,
precum și efectivul lor de 6500 militari și de 2000
persoane civile , care sunt între ținute din surse
bugetare.
Hotărârea Parlamentului
nr.347 -XV din 25.07.2003
cu privire la modificarea și completarea
articolului 1 al Hotărârii Parlamentului
nr.679 -XV din 23 noiembrie 2001 pentru
aprobarea structurii generale și a
efectivului Armatei Na ționale și a
institu țiilor Ministerului Apărării Se aprobă structura generală a Armatei
Naționale și a institu țiilor Ministerului Apărăr ii,
expusă în anexă, parte integrantă a prezentei hotărâri,
precum și efectivul lor de 6800 militari și de 2300
persoane civile , care sunt între ținute din surse
bugetare.
Hotărârea Parlamentului
nr. 100 -XVI din 13.04.2007
cu privire la modificarea Hotă rârii
Parlamentului nr.679 -XV din 23
noiembrie 2001 pentru aprobarea
structurii generale și a efectivului
Armatei Na ționale și a institu țiilor
Ministerului Apărării Hotărârea Parlamentului nr.679 -XV din 23
noiembrie 2001 pentru aprobarea structurii general e și
a efectivului Armatei Na ționale și a institu țiilor
Ministerului Apărării, cu modificările ulterioare, se
modifică după cum urmează: La articolul 1, cifrele
“6800 militari” și “2300 persoane” se înlocuiesc cu
cifrele “ 6500 militari ” și, respectiv, “200 0 persoane
civile”.

102 Anexa nr. 6
Hotărâri parlamentare pentru aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei
Naționale și a institu țiilor Ministerului Apărării

Nr.
crt. Număr
hotărîre Efectiv Structura generală
1. 455-XIV
din 18.06.99 8500 de
militari și
2400 civili
ARMATA NA ȚIONALĂ
I. Trupele regulate
1. Trupele terestre
Brigadă de infanterie moto – 3
Brigadă de artilerie – 1
Batalion cu destina ție specială – 1
2. Marile unită ți și unită țile de apărare antiaeriană și
de avia ție
Brigadă de rachete antiaeriene – 1
Bază de avia ție – 1
Escadrilă de avia ție mixtă – 1
3. Unită țile de asigurare de luptă
4. Unită țile de asigurare tehnică
5. Unită țile și institu țiile de asigurare logistică și
medicală
6. Unitatea disc iplinară a For țelor Armate
II. Rezerva activă de militari instrui ți
INSTITU ȚIILE MINISTERULUI APĂRĂRII
1. Institu țiile de învă țământ militar și școlile de
pregătire a speciali știlor pentru Armata Na țională
2. Alte institu ții ale Ministerului Apărării.
2. 679-XV
din 23.11.2001 6500 de
militari și
2000 civili ARMATA NA ȚIONALĂ
I. Conducerea
1. Marele Stat Major – organul central de conducere
militară al Armatei Na ționale
2. Comandamentele categoriilor de for țe și
comandamentul logistic
II. Trupele r egulate
1. For țele terestre:
Brigăzi de infanterie motorizată
Batalion cu destina ție specială
Batalion de men ținere a păcii
Divizion de artilerie
Bază militară de instruire
2. For țele aeriene:
– Bază de avia ție
– Regime nt de rachete antiaeriene
3. Unită țile de asigurare de luptă
4. Unită țile de asigurare logistică
III. Unită țile de rezervă
INSTITU ȚIILE MINISTERULUI APĂRĂRII
1. Colegiu Militar
2. Institu țiile medico -militare

103 3. Alte institu ții ale Ministerului Apără rii
3. 347-XV
din 25.07.2003 6800 de
militari și
2300 civili
Identic cu hotărârea 679 -XV din 23.11.2001
4. 100-XVI
din 13.04.2007 6500 de
militari și
2000 civili ARMATA NA ȚIONALĂ
I. Conducerea
1. Marele Stat Major – organul central de conducere
militară al Armatei Na ționale
2. Comandamentele categoriilor de for țe și
comandamentul logistic
II. Trupele regulate
1. For țele terestre:
Brigăzi de infanterie motorizată
Batalion cu destina ție specială
Batalion de men ținere a păcii
Divizion de artilerie
Bază militară de instruire
2. For țele aeriene:
– Bază de avia ție
– Regiment de rachete antiaeriene
3. Unită țile de asigurare de luptă
4. Unită țile de asigurare logistică

III. Unită țile de rezervă
INSTITU ȚIILE M INISTERULUI APĂRĂRII
1 Academia Militară al For țelor Armate
2. Institu țiile medico -militare
3. Alte institu ții ale Ministerului Apărării”.

104 Anexa nr. 7
Resurse alocate prin legile anuale ale bugetului în perioada 1996 –2003
ANUL SUMA ALOCATĂ (mii lei)
1996 72 190
1997 69 500,0
1998 60 000,0
1999 50 000,0
2000 64 021,7
2001 87 743,8
2002 92 053,5
2003 148 234,4

Bugetul de stat pentru anul 2015 fa ță de nivelul executat
în perioada anilor 2009 -2014
ANII
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Apărarea
Națională realizat preconizat
249,2
mil.lei 235,6
mil.lei 269,6
mil.lei 289,1
mil.lei 336,2
mil.lei 400,8
mil.lei 451,9
mil.lei

Ponderea finan țării Armatei Na ționale din PIB

105 Anexa nr. 8
Ponderea cheltuielilor militare în Produsul Intern Brut al țărilor lumii71
Țara 2010 2011 2012 2013 Țara 2010 2011 2012 2013
Albania 1.6 1.5 1.5 1.3 Macedonia,
FYR 1.4 1.3 1.2 1.2
Armenia 4.3 3.9 3.8 4.1 Moldova 0.3 0.3 0.3 0.3
Austria 0.8 0.8 0.8 0.8 Mongolia 0.9 1.0 1.1
Azerbaijan 2.8 4.7 4.7 4.7 Montenegr
o 1.8 1.8 1.7 1.6
Belarus 1.4 1.3 1.2 1.3 Netherlands 1.3 1.3 1.3 1.2
Bosnia
Herzegovina 1.3 1.2 1.2 1.1 New
Zealand 1.1 1.1 1.0 1.0
Bulgaria 1.8 1.5 1.5 1.5 Norway 1.5 1.5 1.4 1.4
Canada 1.2 1.2 1.1 1.0 Poland 1.8 1.8 1.8 1.8
China 2.1 2.0 2.0 2.1 Portugal 2.0 2.0 1.9 2.1
Croatia 1.7 1.8 1.7 1.7 Romania 1.3 1.3 1.4 1.3
Czech
Republic 1.2 1.1 1.1 1.0 Russian
Federation 3.9 3.7 4.0 4.2
Denmark 1.4 1.3 1.4 1.4 Serbia 2.2 2.1 2.1 2.0
Estonia 1.7 1.7 1.9 1.9 Slovak
Republic 1.3 1.1 1.1 1.0
Finland 1.4 1.4 1.2 1.2 Slovenia 1.6 1.3 1.2 1.1
France 2.3 2.3 2.2 2.2 Spain 1.0 0.9 1.0 0.9
Georgia 3.9 3.2 2.9 2.7 Sweden 1.2 1.1 1.1 1.1
Germany 1.4 1.3 1.3 1.3 Switzerland 0.7 0.7 0.7 0.7
Greece 2.7 2.5 2.4 2.5 Turkey 2.4 2.2 2.3 2.3
Italy 1.7 1.7 1.6 1.5 Ukraine 2.7 2.4 2.6 2.9
Kazakhstan 1.0 1.0 1.2 1.2 Unit Arab
Emirates 6.1 5.5 5.0
Kyrgyz
Republic 3.8 3.4 3.2 3.2 United
Kingdom 2.4 2.3 2.2 2.2

71 PÎNTEA Iu., NOTA ANALITICĂ din aprilie 2015, Cheltuielile bugetare pentru anul 2015 pe component Apărarea
Națională http://www.budgetstories.md/wp -content/uploads/Nota -analitica_Aparare -Nationala_2015.pdf

106 Anexa nr. 9
Ponderea cheltuielilor militare în Bugetul de Stat și cheltuieli de apăra re la un locuitor din țările
europene

Ponderea cheltuielilor militare în Bugetul de Stat și cheltuieli de apărare la un locuitor din
Republica Moldova
ANII
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
realizat preconi
-zat
Apărarea
Națională 249,2 235,6 269,6 289,1 336,2 400,8 451,9
Ponderea în
bugetul de stat, % 1,4 1,3 1,3 1,3 1,4 1,4 1,3
Ritmul de
creștere, % 65,1 94,5 114,4 107,2 116,3 119,2 145,7
Cheltuieli la un
locuitor (lei) 69.9 66.1 75.7 81.2 94.5 115.0 128.8

107 Anexa nr. 9a
Ponderea cheltuielilor m ilitare în Bugetul de Stat și cheltuieli de apărare la un locuitor (USD)72

72 http://moldnova.eu/ro/cine -se-teme -de-armata -nationala -a-moldovei -3518.html/

108 Anexa nr. 10
Structura for țelor armate a Federa ției Ruse

Structura for țelor armate a Republicii Belarus73

73 Structura forțelor armate a Republicii Belarus, http://www.mil.by/ru/forces/structure/

109 Anexa nr. 11
Documentele polit ic-juridice
care prevăd reforma sectorului de securitate și Departamentului Trupelor de carabinieri a
Republicii Moldova74

74 Repere istorice de reformă a Departamentului trupelor de carabinieri, http://carabinier.gov.md/ro/content/repere –
istorice -1 Data adoptării actului
normativ Documentul:
titlul și principalele prevederi ce au legătură directă cu
profesionalizarea Armatei Na ționale
12 decembrie 1991
Legea Nr. 806 -XII cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului
Afacerilor Interne. Această dată devine ziua formării trupelor de
carabinieri ale statului Independent – Republica Moldova
În ianuarie 1992
în baza ordinului M.A.I.
al Republicii Moldova Se formează Regimentul mobil -operativ de carabinieri (u.m.1001)
(comandant a fost numit dl. Sergiu Ganea) și Regimentul de escortă
(u.m.1002) (comandant a fost numit dl.Valeriu Ceachir).
24 iunie 1992
Hotărâr ea Guvernului
Republicii Moldova Nr.4 în baza Regimentului mobil -operativ independent de mili ție
(u.m.5447) și Regimentului de escortă independent (u.m.7481), care
intrau în componen ța Direc ției Trupelor Interne din Ucraina și
Moldova ale fostei URSS, au fost create respectiv, Regimentul
mobil -operativ de carabinieri (u.m.1001) și Regimentul de escortă
(u.m.1002) cu dislocarea statelor -majore în or. Ch ișinău.
1992 În baza u.m.1002 este formată pentru prima dată în istoria
Republicii Moldova compania gărz ii de onoare.
4 noiembrie 1992
Decretul Pre ședintelui
Republicii Moldova Nr.
220 Este aprobată structura, componen ța numerică și dislocarea
efectivului de carabinieri, totodată, în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne a fost creat Departamentul Trupelo r de Carabinieri cu sediul
în or. Chi șinău.
18 decembrie 1992
Decretului Pre ședintelui
Republicii Moldova în unită țile militare 1001 și 1002 se reorganizează în brigăzi și li se
înmânează Drapelul de Luptă
28 decembrie1993
Decretul Pre ședintelui
Republic ii Moldova este format batalionul independent al trupelor de carabinieri
(u.m.1045) cu dislocarea în or. Comrat.
12 iunie 1995
Decretul Pre ședintelui
Republicii Moldova după reorganizare au fost formate unită țile militare 1033; 1034;
1041; 1042; 1026 cu d islocarea statelor – majore, respectiv în or.
Briceni, Flore ști, Cahul, Basarabeasca și Chi șinău.
25 iulie 1996
Prin ordinul Ministrului
afacerilor interne a fost aprobat Regulamentul Serviciului de luptă al trupelor de
carabinieri.
20 august 1997
Hotărâ rea Guvernului
Republicii Moldova a fost aprobată Concep ția reforme i sistemului penitenciar,
începâ ndu-se procesul de transmitere pe etape a func țiilor de
supraveghere și escortă a persoanelor condamnate precum și paza
coloniilor de corec ție de la unită țile militare ale trupelor de
carabinieri la Ministerul Justi ției.
august -septembrie 2001
Decretului Pre ședintelui
Republicii Moldova se efectuează modificările în structura trupelor de carabinieri și în
dislocarea unită ților și subunită ților lor.

110 Anexa nr. 12
Controlul democratic civil asupra For țelor Armate în Republica Moldova

(1) Forțele Armate sînt
subordonate exclusiv voinței
poporului pentru garanta rea
suveranității, a independenței
și a unității, a integrității
teritoriale a țării și a
democrației constituționale. (5) Republica Moldova nu
admite dislocarea de trupe
militare ale altor state pe
teritoriul său. Desfășurarea
exercițiilor și altor activități
comune cu durată determinată,
care implică i ntrarea sau
staționarea unor unități
militare străine pe teritoriul
Republicii Moldova ori
tranzitarea de către acestea a
teritoriului național, sînt
reglementate de legislație. CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA
(2) Structura Sistemului National
de Apărare , organizarea Armatei,
pregătirea populației, a economiei
și a teritoriului pentru apărare,
precum și statutul cadrelor
militare, se stabilesc prin lege
organică.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în
mod corespunză tor, Trupelor de carabineri și
Serviciului de Informații și Securitate , precum
și celorlalte componente ale Forțelor Armate. (4) Crearea și funcționarea în
Republica Moldova a
formațiunilor armate neprevăzute
de legislație este interzisă și atrage
răspunderea în condițiile legii. FORȚELE ARMATE

111 Anexa nr. 13
Sistemul Na țional de Apărare

RESURSELE
DE APĂRARE
NAȚIONALĂ
 resurselor umane
(întreaga populație
aptă pentru apărarea
națională )
 financiare
 materiale
 de altă natură SISTEMUL NAȚIONAL DE APĂRARE
FORȚELE DESTINATE APĂRĂRII NAȚIONALE
Armata Națională
Trupele de Carabinieri
Serviciu de informații și securitate INFRASTRUCTURA
TERITORIALĂ
ANSAMBLUL de :
 lucrări
 amenajă rilor
teritoriului care pot
fi folosite în scopul
asigurării apărării
naționale CONDUCEREA
SISTEMULUI
PACE
 Parlament
 Președintele RM
 Consiliul Suprem de
Securitate
 Guvern
 Ministerul Apărării
 Alte autorități
publice cu atribuții
în domeniul apărării
naționale în limitele
stabilite de
Constituție și de alte
acte normative

RĂZBOI
 Consiliul Suprem de
Securitate se
transformă în
Consiliul Suprem de
Apărare
 Se constituie Statul
Major General al
Forțelor Armate

112 Anexa nr. 14
Conexiunea obiectivelor și cerin țelor capabilită ților prin planificarea scenariilor

Definirea obiectivelor de apărare

Valori și interese Amenințări și
oportunități de
securitate

Strategia securității
Misiunile apărării,
Nivelurile ambițiilor
STRUCTURA
FORȚELOR Obiectivele securității , ambiții Definirea
capabilităților
necesare OBIEC TIVE MILITARE Analiza Mediului
de Securitate
PLANIFICAREA
SCENARIILOR

113 Anexa nr. 15
Planul de ac țiune a Guvernului Republicii Moldova pentru anii 2016 -201875

75 cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pen tru anii 2016 -2018,
http://www.gov.md/sites/default/files/document/attachments/intr02_84.pdf

114

115 Anexa nr. 16

Dotarea Armatei Naționale (raportul Institutului Internațional de Studii Strategice 2014)76

Echipament Numărul de unități
Mașin i de luptă de desant aerian 44 (BMD -1)
Transportatoare blindate 164 (TAB -71, BTR -80, BTR -D, 55 MT -LB)
Avioane de transport ușoare 6 (An -2 Colt, An -26 Curl, An -72 Coaler, Yak -18 )
Elicoptere 6 (Mi -17, Mi -8)
Tunuri tractate 69 (M -30, 2A36, D20)
Tunuri autopropulsate 9 (2S9 Anona)
Lansatoare multiple de rachete 11 (9P140 Uragan)
Aruncătoare 59 (82 mm și 120 mm)
Rachete antitanc 120 (Fagot, Koncurs, Sturrm)
Tunuri antitanc 36 ( MT -12, 100 mm)
Tunuri anti -aeriene tractate 39 (ZU -23, ZU -S-60)
Instalaț ii de rachete sol -aer 12 (S -125 Neva, SA -3 Goa)

76 Mihailovici S., DOTARE/CURIOS: Cu ce se APĂRĂ Republica Moldova în caz de INVAZIE militară?, din 28
februarie 2015, http://www.ziarulnational.md/dotare -curios -cu-ce-se-apara -r-moldova -in-caz-de-invazie -militara/

116 Anexa nr. 17
Propor ția femeilor -militari în armatele unor state77

77 DUȚU P. Perspective în evoluția armatelor naționale, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I” București,
2007, anexa nr. 1

117 Anexa nr. 18
PRINCIPIUL ȘI IERARHIA DE PLANIFICARE A SISTEMULUI
DE SECURITATE NA ȚIONALĂ78

78 Mija Valeriu, Director Executiv al Fundației PRISA, Necesitatea reformării Consiliului Suprem de Securitate al
Repub licii Moldova, septembrie 2009, Anexa 1, http://www.prisa.md/uploads/publicatii/ReformaCSS_anexa1_ro.pdf

118 Anexa nr. 19
STRUCTURA CONSILIULUI NA ȚIONAL DE SECURITATE AL REPUBLICII
MOLDOVA79

79 Mija Valeriu, Director Executiv al Fundației PRISA, Necesitatea refo rmării Consiliului Suprem de Securitate al
Republicii Moldova, septembrie 2009, Anexa 2, http://www.prisa.md/uploads/publicatii/ReformaCSS_anexa2_ro.pdf