Statul pentru aAși putea continua desfașurarea act ivitaŃii ,trebuie saAși procure [600140]

5
Introducere

Statul pentru aAși putea continua desfașurarea act ivitaŃii ,trebuie saAși procure
venituri pe care și le poate preleva din impozite c olectate de la persoanele fizice cat și cele
juridice.Impozitul reprezintă izvorul principal al formării veniturilor bugetului de stat și al
finanțării cheltuielilor publice. Impozitul este o funcție crescătoare a venitului: la o rată de
impunere fiscală dată , el sporește când venitul cr ește.
Lucrarea este structurata pe trei secŃiuni si urmar este prezentarea cadrului legal al
impozitelor directe,metodologia de calcul a profitu lui contabil și modul de determinare a
impozitului pe profit la o societate comerciala.
Impozitul se prezinta sub diferite forme: direct, i ndirect; pe consum și pe venit; pe
capital, pe dobândă etc. Nu este corect să se pract ice un impozit unic, deoarece elementele
impozabile – venitul, averea, produsele care fac ob iectul schimbului, serviciile etc. – pot fi
mai bine diferențiate și impuse prin aplicarea mai multor forme de impozite.
Plata impozitului catre stat este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și juridice
care realizează venituri din: salarii, profit, veni turile realizate de liber profesioniști, etc.
Rolul principal al impozitelor datorate statului es te o sursa de acoperire a
cheltuielilor publice.
Pe plan social, rolul impozitelor este de redistrib uire a unei părți din produsul intern
brut între clasele și păturile sociale, între perso anele fizice și cele juridice.
Impozitul pe profit reprezinta o sursa principla l a bugetul statului,ce sta la baza
sustinerii veniturilor bugetare .
Profitul impozabil este rezultatul dintre diferen ta veniturilor obŃinute și cheltuielile
acestor venituri , exceptand cheltuielile nededuct ibile. Totodata baza profitului impozabil
determina calcularea , recalcularea și regularizare a acestuia la bugetul statului.Impozitul pe
profit conform legislatiei in vigoare se calculeaz ă de către contribuabil prin aplicarea cotelor
de impozit stabilite legal , asupra profitului impo zabil determinat pe baza cotelor înscrise
lunar în contabilitate.

6
SECłIUNEA 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND IMPOZITEL E
DIRECTE
CAPITOLUL 1.1. IMPOZITELE DIRECTE – CARACTERISTICI ȘI CLASIFICĂRI
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părŃi din veniturile și/sau averea
persoanelor fizice și juridice la dispoziŃia statul ui în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Aceasta prelevare se face în mod obligatoriu, cu ti tlu nerambursabil și fără contraprestaŃie
directă din partea statului.Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înŃeles în sensul că
plata acestora către stat este o sarcină impusă tut uror persoanelor fizice și/sau juridice care
realizează venit dintrAo anumită sursa sau posedă u n anumit gen de avere pentru care,
conform legii, datorează impozit.Sarcina achitării impozitului pe venit revine tuturor
persoanelor fizice și/sau juridice care realizează venit dintrAo anumită sursă prevazută de
lege. 1
Elementele impozitului
Pentru ca prin impozite să se poată realiza obiect ivele financiare, economice și
sociale urmărite de către stat la introducerea lor, este necesar ca reglementările fiscale să fie
cunoscute și respectate atât de organele fiscale, c ât și de contribuabili.Printre elementele
impozitului se numără: subiectul (plătitorul), supo rtătorul, obiectul impunerii, sursa
impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) im pozitului, asieta, termenele de plată 2, etc.
Caracterizarea generala a impozitelor directe
Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele sAau practicat și
în orânduirile precapitaliste, însă, o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut abia în
capitalism.
Impozitele directe au caracteristic faptul că se s tabilesc nominal în sarcina unor
persoane fizice sau juridice, în funcŃie de venitur ile sau averea acestora, pe baza cotelor de
impozit prevăzute în lege. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite
termene dinainte stabilite. Impozitele directe pot fi grupate în impozite reale și impozite
personale.

1Moșteanu N. , „ Fiscalitate impozite și taxe ”,Editura Universitară, București, 2008, p.32
2Stanciu L ,„ FinanŃe publice ”, Editura Academiei ForŃelor Terestre, Sibiu, www. actrus.ro/biblioteca/cursuri.

7
Impozitele reale se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materi ale (pământul,
clădirile, fabricile, magazinele, etc.), făcânduAse abstracŃie de situaŃia personală a subiectului
impozitului. Ele mai sunt cunoscute și sub denumire a de impozite obiective sau pe produs,
deoarece se așează asupra produsului brut al obiect ivului impozabil, fără a se face nici o
legătură cu situaŃia subiectului impozitului.
Impozitele personale 3 se întâlnesc sub forma impozitelor pe venit si pe avere, în
strânsă legatură cu situaŃia personală a subiectulu i impozitului, motiv pentru care sunt
cunoscute și sub denumirea de impozite subiective.
Impozitele pe venit 4 sunt forma de bază a impozitelor personale și au p utut fi
introduse atunci când sAa înregistrat o suficientă diferenŃiere a veniturilor realizate de diferite
categorii sociale.Subiectele impozitului pe venit s unt persoanele fizice și cele juridice
(societăŃile de capital) care realizează venituri d in diferite surse.
Impozitele pe profitul persoanelor jur idice 5. La plata acestui impozit sunt supuse
persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenŃa întrAun anumit stat, precum și cele
nerezidente, care realizează venituri din surse afl ate pe teritoriul acelui stat, cu unele excepŃii
prevăzute de lege. De la plata impozitului pe venit se acordă unele scutiri, astfel în mod
frecvent sunt scutiŃi de plata impozitului pe venit suveranii și familiile regale, diplomaŃii
străini acreditaŃi în Ńara respectivă (cu condiŃia reciprocităŃii), uneori militarii, instituŃiile
publice și persoanele fizice care realizează venitu ri sub nivelul minimului neimpozabil.
Sistemul impunerii separate 6 poate fi întâlnit fie sub forma unui impozit unic pe
venit, care permite o impunere diferenŃiată pentru fiecare categorie de venit în funcŃie de
natura acestuia, fie prin instituirea mai multor im pozite, care vizează fiecare în parte venitul
obŃinut dintrAo anumită sursă.
Sistemul impunerii globale 7 este cel mai frecvent întâlnit și presupune cumula rea
tuturor veniturilor realizate de o persoană fizică, indiferent de sursa de provenienŃă, și
supunerea venitului cumulat unui singur impozit.Din compararea celor două sisteme de
impunere, rezultă că impunerea separată permite tra tarea diferenŃiată a veniturilor, în ceea ce
privește modul de așezare și nivelul cotelor de imp ozit, deoarece acestea din urmă diferă în

3Văcărel I , FinanŃe publice, Ed. AAIAa, E.D.P., București, 2003, p.132
4Văcărel, op.cit , pp.125A153
5Idem
6Tatu L., „Fiscalitatea de la lege la practică” , Editura C.H. Beck,București , 2008, p.75
7Tatu L., op.cit. , p.78

8
funcŃie de sursa de provenienŃă a veniturilor.Perso anele care realizează venituri din mai
multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt a fectate de consecinŃele progresivităŃii
impunerii, care se fac simŃite prin cumularea venit urilor practicată în sistemul impunerii
globale.
Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoa nelor fizice pot fi utilizate cote
proporŃionale sau progresive 8. În unele Ńări, venitul impozabil este supus mai î ntâi impunerii
la cote proporŃionale și apoi impunerii în cote pro gresive. Cea mai frecvent utilizată este
impunerea în cote progresive pe tranșe de venit.Imp ozitul pe veniturile persoanelor fizice se
stabilește, de regulă, anual, pe baza declaraŃiei d e impunere întocmite de subiectul
impozitului. După stabilirea impozitului datorat st atului, acesta se înregistrează în debitul
contribuabilului în registrul de rol. Încasarea imp ozitului stabilit asupra veniturilor din
salarii, dobânzi, rente, etc. se realizează, de cel e mai multe ori, prin stopaj la sursă, iar
impozitul asupra celorlalte venituri se încasează d irect de la contribuabili.Nu sunt supuse
impozitării:
• pensiile care nu depășesc 500 de lei pe lună și aju toarele primite în cadrul
sistemului asigurărilor sociale;
• alocaŃiile de stat pentru copii;
• pensiile de întreŃinere;
• bursele acordate elevilor, studenŃilor și doctoranz ilor;
• dobânzile acordate pentru titlurile de stat și cele aferente depunerilor la
vedere în conturi la societăŃi bancare;
• sumele sau bunurile primite ca ajutor;
• donaŃiile;
• sponsorizările (la persoanele care le primesc);
• sumele primite de asiguraŃi în baza contractelor de asigurare de bunuri sau
persoane;
• veniturile obŃinute din tranzacŃionarea valorilor m obiliare, etc.
Impunerea 9 are ca obiect venitul efectiv realizat, determinat ca diferenŃă între totalul
veniturilor încasate din activitatea desfășurată și cheltuielile efectuate pentru realizarea

8Tatu L., „Fiscalitatea de la lege la practică” , Editura C.H. Beck,București , 2008, pp.75A80
9Idem.

9
veniturilor. Pentru a se determina venitul impozabi l, contribuabilii trebuie să depună, până la
data de 31 ianuarie a fiecărui an, declaraŃia de im punere pentru veniturile realizate în anul
fiscal precedent.Pentru calcularea impozitului cuve nit statului asupra venitului anual
impozabil se aplică cote progresive compuse al căro r nivel minim este de 15% pentru
veniturile de până la 300lei. Cota de impunere maxi mă este de 35% și se aplică asupra
veniturilor care depășesc 1200lei. Tot pe baza aces tor cote se calculează și impozitul pe
veniturile obŃinute din drepturi de autor, din cesi onarea, închirierea și valorificarea unor
astfel de drepturi dobândite prin moștenire.
Pentru veniturile obŃinute din închirierea, subînc hirierea și din constituirea dreptului
de uzufruct, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 15% asupra venitului anual
impozabil, care se obŃine prin deducerea din venitu rile încasate la nivelul unui an a
impozitului pe clădiri, a primelor de asigurare plă tite și a impozitului pe teren aferente
spaŃiului închiriat. Dacă este vorba de închirierea sau subînchirierea de camere mobilate, se
mai deduce și o cotă forfetară de cheltuieli de 20% din venitul rezultat în urma scăderii
impozitelor și a primelor de asigurare menŃionate.
Impozitul pe profitul persoanelor juridice 10
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societăŃile de
capital), în unele Ńări se folosește același sistem de impunere ca în cazul persoanelor fizice,
iar în altele se practică un sistem distinct. Modul în care se realizează impunerea profitului
realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societăŃi de
persoane sau ca societăŃi de capital. În cazul soci etăŃilor de persoane, impunerea veniturilor
acestora se face frecvent pe baza sistemului aplica t veniturilor persoanelor fizice, deoarece
este dificil să se facă distincŃie între averea fie căreia din persoanele asociate și patrimoniul
societăŃii respective.La societăŃile de capital, po ate fi făcută o demarcaŃie netă între averea
personală a acŃionarilor și patrimoniul societăŃii deoarece acŃionarii răspund pentru actele și
faptele societăŃii numai în limitele părŃii de capi tal pe care o deŃin. Profitul obŃinut de o
societate de capital se repartizează atat acŃionari lor sub formă de dividende (proporŃional cu
participarea lor la capital), cât și la dispoziŃia societăŃii pentru constituirea unor fonduri.
Aceasta repartizare a profitului permite luarea în considerare a mai multor modalităŃi de
impunere a veniturilor realizate de societăŃile de capital și anume:

10 Văcărel I , FinanŃe publice, Ed. AAIAa, E.D.P., București, 2003, p.139

10
a) se impune mai întâi profitul total obŃinut de so cietatea de capital și apoi separat
profitul repartizat acŃionarilor sub formă de divid ende. În acest caz, considerat clasic, partea
din profit repartizată acŃionarilor este impusă de două ori impozitării (o dată la societate și a
doua oară la acŃionari sau asociaŃi);
b) se impun numai dividendele, iar partea din profi t lăsată la dispoziŃia societăŃii de
capital este scutită de impozit. Practicarea aceste i metode este avantajoasă pentru societăŃile
de capital și vizează simularea acestora în plasare a profitului realizat în noi investiŃii;
c) se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziŃia societăŃii de capital, iar
dividendele repartizate acŃionarilor nu sunt impuse impozitării. În acest caz se încalcă
principiul echităŃii fiscale, deoarece se exonereaz ă de la impunere dividendele realizate de
acŃionari;
d) impunerea separată, mai întâi a dividendelor rep artizate acŃionarilor și apoi a părŃii
din profit rămase la dispoziŃia societăŃii de capit al.
În vederea stabilirii venitului impozabil al socie tăŃii de capital, se pleacă de la
rezultaele de bilanŃ ale acesteia, la care se adaug ă: soldul stocurilor (soldurile de la începutul
anului, plus intrările din producŃie, minus ieșiril e), veniturile din câștiguri de capital,
dobânzile la conturile curente, veniturile din dobâ nzi la creditele acordate, veniturile din
chirii, etc. Pentru a se stabili venitul impozabil, urmează ca din veniturile brute astfel
determinate să se scadă: cheltuielile de producŃie, dobânzile plătite, prelevările la fondul de
rezervă și la alte fonduri speciale permise de lege , pierderile din activitatea anului curent și
eventual din anii precedenŃi, anumite prelevări pen tru scopuri socialAculturale. CondiŃiile și
limitele în care pot fi făcute aceste scăzăminte di feră de la Ńară la Ńară.În ceea ce privește
impozitarea propriuAzisă a profitului net obŃinut d e societăŃile de capital, practica
internaŃională permite evidenŃierea următoarelor si tuaŃii 11 :
a) în unele Ńări cotele de impunere sunt diferenŃia te în funcŃie de proprietarul capitalului
social;
b) cotele de impunere sunt diferenŃiate în funcŃie de natura activităŃilor din care se
obŃine profitul;

11 Pătroi D, „Impozitarea profitului” , Editura Tribuna Economică.

11
c) nivelul cotelor de impunere este stabilit în fun cŃie de cifra de afaceri a societăŃilor
comerciale;
d) utilizarea unor cote de impozit diferite, după c um impozitul este un venit al bugetului
de stat (federal) sau al bugetelor locale;
e) utilizarea unei singure cote de impunere.
După cum rezultă din cele prezentate, impozitul pe profitul societăŃilor de capital se
calculează pe baza unor cote proporŃionale cărora l i se pot aplica anumite
corective.Impunerea profitului realizat de persoane le juridice se face, de regulă, anual, pe
baza declaraŃiei de impunere întocmite de acestea.
Impozitele pe avere 12 . Instituirea acestor impozite a fost făcută din cauz a că diferite persoane
fizice și juridice au drept de proprietate asupra u nor bunuri mobile sau imobile.În practica
fiscală din diferite Ńări, impozitele pe avere se î ntâlnesc sub următoarele forme:
• impozite asupra averii propriuAzise;
• impozite pe circulaŃia averii;
• impozite pe sporul de avere sau pe creșterea valori i averii.
Impozitele asupra averii propriuâzise 13 pot fi întâlnite atât ca impozite stabilite
asupra averii, dar plătite din venitul obŃinut de p e urma averii respective, cât și ca impozite
instituite pe substanŃa averii. Impozitele asupra a verii propriuAzise care se întâlnesc mai
frecvent sunt:
• impozitele pe proprietăŃile imobiliare;
• impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietăŃile imobiliare 14 se întâlnesc cel mai adesea sub forma
impozitelor asupra terenurilor și clădirilor. Acest e impozite au ca baza de impunere fie
valoarea de înlocuire sau valoarea declarată de pro prietar, fie veniturile capitalizate privind
bunurile respective. Cotele de impunere sunt în gen eral scăzute și sunt diferenŃiate atât în
funcŃie de categoria de folosinŃă a terenului, cât și de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net 15 au ca obiect întreaga avere mobilă și imobilă pe
care o deŃine un contribuabil. La plata acestui imp ozit în unele Ńări sunt supuse atât

12 Văcărel I , FinanŃe publice, Ed. AAIAa, E.D.P., București, 2003, pp.125A153
13 Idem
14 Idem
15 Idem

12
persoanele fizice cât și cele juridice, iar în alte le fie numai persoanele fizice, fie numai
societăŃile de capital. Impozitele pe circulaŃia averii se instituie în legătura cu trecerea
dreptului e proprietate asupra unor bunuri mobile ș i imobile de la o persoană la alta. În
această categorie de impozite, se află:
• impozitele pe succesiuni;
• impozitele pe donaŃii;
• impozitele pe actele de vânzareAcumpărare a unor bu nuri imobile;
• impozitele pe hârtiile de valoare (acŃiuni, obligaŃ iuni, etc.);
• impozitele pe circulaŃia capitalurilor și a efectel or comerciale.
Impozitele pe succesiun 16 i au ca obiect al impunerii averea primită drept moș tenire de
o persoană fizică și vizează numai circulaŃia bunur ilor între persoanele fizice. Impozitul
poate fi stabilit fie global pentru toată averea lă sată moștenire, fie separat pentru partea de
avere ce revine fiecărui moștenitor. Calcularea imp ozitului se face pe baza unor cote
progresive, iar nivelul acestora este diferenŃiat a tât în funcŃie de valoarea averii care face
obiectul succesiunii, cât și în funcŃie de gradul d e rudenie existent între persoana decedată
(decujus) și moștenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cât succesorul este rudă
mai îndepărtată cu persoana decedată).
Impozitele pe donaŃii 17 au fost introduse pentru a preveni ocolirea plăŃii impozitului
pe succesiuni, în cazul în care are loc efectuarea de donaŃii de avere în timpul vieŃii.
Impozitul cade în sarcina persoanei care primește d onaŃia (donatar) și se calculează pe baza
unor cote progresive. Nivelul progresivităŃii este i nfluenŃat de valoarea averii donate și de
gradul de rudenie dintre donator și donatar.
Impozitele pe actele de vânzareâcumpărare a unor bu nuri imobile 18 cad în sarcina
cumpărătorilor. În unele Ńări pentru calcularea imp ozitului se utilizează cote proporŃionale,
iar în altele cote progresive. Impozitele pe sporul de avere sau pe creșterea valo rii averii au
ca obiect sporul de valoare pe care lAau înregistra t unele bunuri în cursul unei perioade de
timp. Ca impozite de acest gen putem menŃiona:
• impozitul pe surplusul de valoare imobiliară;
• impozitul pe sporul de avere realizat în timp de ră zboi..

16 Văcărel I , FinanŃe publice, Ed. AAIAa, E.D.P., București, 2003, pp.125A153
17 Idem
18 Idem

13
Impozitul pe surplusul de valoare imobiliară 19 a fost introdus pentru impunerea
sporului de valoare înregistrat de anumite bunuri i mobiliare în intervalul de timp de la
cumpărare și până la vânzare, fără ca proprietarul să fi efectuat o cheltuială în acest scop.
Impozitul pe sporul de avere realizat în timp de ră zboi 20 are ca obiect averea
dobândită în timpul sau ca urmare a războiului. Cu toate că impozitul se calcula în cote
progresive, el nAa avut un randament prea ridicat, deoarece existau numeroase căi de
sustragere de la impunere și se plătea în moneda de preciată în urma inflaŃiei.

CAPITOLUL 1.2. LEGISLAłIA ROMÂNEASCĂ PRIVIND IMPOZIT UL PE PROFIT

În Ńara noastră sistemul de impozitare a profitul ui sAa aflat și incă se mai află întrAun proces
continuu de perfecŃionare, fapt care determină evid enŃierea unui traseu pe care lAa urmat
reglementarea legală în domeniu.
În prezent, Noul CodFiscal Român și normele de aplic are ale acestuia sunt principalele acte
normative care stau la baza implementării obligaŃie i de a constitui și de a plati impozitul pe
profit.A fost adoptat prin Legea nr.571/2003, publi cată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23
decembrie 2003, abrogată prin Legea 227/2015Publica tă în Monitorul Oficial nr. 688 din 10
septembrie 2015.
Principalele modificări, completări și actualizări aduse deAa lungul timpului Codului
Fiscal și implicit Noului Cod fiscal, în materie de impozit pe profit sunt următoarele:
• Legea nr.174/2004 pentru aprobarea OG.nr.92/2003 pr ivind Codul de procedură
fiscală
• OG. nr.83/2004 pentru modificarea și completarea Le gii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 494/2004
• OUG nr.138/2004 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal(Monitorul Oficial nr.1281 din 30 decem brie 2004), aprobată cu
modificări prin Legea nr.163/2005.Această OrdonanŃă a intrat în vigoare la 1
ianuarie 2005

19 Văcărel I , FinanŃe publice, Ed. AAIAa, E.D.P., București, 2003, pp.125A153
20 Idem

14
• OUG nr.24/2005 privind modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, ordonanŃă ce a fost ulerior modificat ă, în ceea ce privește intrarea
în vigoare, prin OUG nr.30/2005 privind modificarea alin. 2 și 3 ale art.III din
OUG nr.24/2005;abrogată prin art.II din Legea nr.16 3/2005 privind aprobarea
OUG nr.138/2004
• HG nr.797/2005 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile impozabile,
impozitele și taxele locale și alte taxe asimilate acestora, precum și pentru
amenzile care se indexează/ajustează anual pe baza ratei inflaŃiei, apllicabile în
anul fiscal 2006
• OUG nr.203/2005 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, aprobată prin Legea nr.162/2006
• Legea nr.343/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal.Modificările se aplică începând cu dat a de 1 ianuarie 2007
• OUG nr.110/2006 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, aprobată cu modificări prin Legea nr. 372/2007
• OUG nr.91/2008 pentru modificarea și completarea Le gii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal.Modificările au intrat în vigoare de l a 1 ianuarie 2009
• OUG nr.127/2008 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal(MO nr.705 din 16 octombrie 2008)
• OUG nr.200/2008 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal(MO nr.815 din 4 decembrie 2008)
• HG nr.956/2009 privind nivelurile pentru valorile i mpozabile, imoozitele și
taxele locale și alte taxe asimilate acestora, prec um și amenzile aplicabile
începând cu anul fiscal 2010
• OUG nr.22/2010 pentru modificarea și completarea co mpletarea Legii
nr.571/2003 privind Codul Fiscal(MO nr.201 din 30 m artie 2010)
• OUG nr.58/2010 pentru modificarea și completarea Le gii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal și alte măsuri financiarAfiscale(MO nr .431 din 28 iunie 2010)
• OUG nr.87/2010 pentru modificarea și completarea Le gii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal(MO nr.669 din 30 septembrie 2010)

15
• OUG nr.117/2010 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal și reglementarea unor măsuri financiar Afiscale
• OG nr.30/2011 pentru modificarea și completarea Leg ii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal, precum și pentru reglementarea unor m ăsuri financiarAfiscale(MO
nr.627 din 2 septembrie 2011)
• OUG nr.125/2011 pentru modificarea și completarea L egii nr.571/2003 privind
Codul Fiscal(MO nr.938 din 30 decembrie 2011)
• OrdonanŃa de urgenŃă nr. 102/2013 pentru modificare a și completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiarAfiscale
• OUG nr. 102/2013 A modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 A Codul
fiscal si reglementarea unor masuri financiarAfisca le (MO nr.703 din 15
noiembrie 2015
• OUG 50/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.( MO nr
817 din 3 noiembrie 2015)
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, actualizat ă prin Legea nr. 358 din 31 decembrie
2015, face referire la impozitul pe profit în cadru l Titlului II, care este structurat în șase
capitole (art.13Aart.46).
După cum menŃionează Ministerul FinanŃelor Publice, Noul Cod Fiscal a fost alcătuit
întrAun mod transparent, astfel încât toŃi plătito rii de impozite și taxe să poată urmări și să
poată întelege sarcina fiscală ce le revine și să p oată analiza ușor influenŃa deciziilor lor de
management financiar asupra sarcinii lor fiscale.Un ele dintre avantajele majore ale Noului Cod
Fiscal sunt următoarele:
• claritate și transparenŃă cu privire la totalitatea impozitelor și taxelor
• unificarea legislaŃiei fiscale – este bine știut fa ptul că până la apariŃia Codului Fiscal,
legislaŃia fiscală a României sAa caracterizat prin trAun număr foarte mare de acte
legislative și ordonanŃe de Guvern, cât și printrAo modificare excesivă a acestora, de
aceea este o mare realizare faptul că prin Codul Fi scal sAa obŃinut un sistem întreg și
unic al legislaŃiei fiscale
• precizarea principiilor fiscalităŃii – Noul Cod Fisc al aduce un element de noutate
absolută în practica fiscală românească, și anume f aptul că precizează principiile de

16
bază ale fiscalităŃii în România, principii care st au la baza întregii construcŃii a
Codului Fiscal.
Pe plan internaŃional, o reglementare care stă la b aza analizei impozitul pe profit este
Standardul InternaŃional de Contabilitate nr. 12(IA S 12) “Impozitul pe profit”. Acest
standard a fost emis de Comitetul InternaŃional de Contabilitate (IASC) în octombrie 1996.El a
înlocuit IAS 12”Contabilitatea impozitului pe profi t”(emis în iulie 1979).Obiectivul
standardului este de a prescrie tratamentul contabi l pentru impozitele pe profit. Acest standard
mai operează și cu recunoașterea creanŃelor privind impozitul amânat rezultate din pierderile
fiscale sau creditele fiscale nefolosite și cu prez entarea informaŃiilor referitoare la impozitul pe
profit.
Standardele InternaŃionale de Contabilitate pot pr ezenta interese pentru normele
naŃionale în următoarele circumstanŃe:adoptarea dir ectă ca norme naŃionale, izvor de
documentare pentru elaborarea reglementărilor naŃio nale, bază de referinŃă pentru armonizare
între naŃional și internaŃional.

CAPITOLUL 1.3. ABORDĂRI ALE CONCEPTULUI DE IMPOZIT P E PROFIT
Obiectivul principal al unui sistem fiscal este și acela de a asigura funcŃionarea economiei
naŃionale, în contextul globalizării economiei mond iale, în condiŃii de competitivitate,
raporturi echitabile între parteneri și protejarea economiei naŃionale împotriva fraudelor la
care este supusă prin evaziunea fiscală internaŃion ală "legală" sau ilegală.
Impozitul pe profit – este o prelevare obligatorie ,definitivă și fără co ntraprestaŃie din partea
statului , asupra unei părŃi din veniturile persoan elor fizice și juridice , plătită în bani
efectuată de contribuabil către stat . Impozitul re prezintă izvorul principal al formării
veniturilor bugetului de stat si al finanŃării chel tuielilor publice. El este o funcŃie crescătoare
a venitului: la o rată de impunere fiscală dată , e l sporește când venitul crește. Nivelul
prelevărilor obligatorii este puternic legat de niv elul cheltuielilor publice, deoarece constituie
sursa principală dar nu singura de finanŃare a aces tora .

17
“Impozitele sunt plăŃi care se fac către stat c u titlu definitiv și nerambursabil , plătitorii
impozitelor nu pot solicita statului un contraservi ciu de valoare egală , apropiată sau mai
mică în schimbul impozitului plătit ”21 .
”Fiscalitatea este o știinŃă, este matematică vie întrucât totul pornește de a ra Ńiunea de a
armoniza interesele personale cu cele sociale pe ca lea impozitelor, impozite care trebuie
stabilite pe bază de principii clare și sănătoase, de echitate fiscală, economică și socială.
Fiscalitatea este o artă, o artă a raŃiunii economice, sociale și politice în trucât în stabilirea
impozitelor nu există tipare, prototipuri după care să se aplice politica fiscală în orice Ńară, nu
există reŃete universal valabile. Chiar și în aceea și Ńară "strategia fiscală", "arta fiscală" se
schimbă frecvent, uneori destul de mult , în funcŃi e de evoluŃia economică, socială și
politică, internă și internaŃională” 22 .
TendinŃele globalizării economiei mondiale, în care persoanele, mărfurile și capitalurile
circulă tot mai ușor peste graniŃele naŃionale, imp un schimbări frecvente în ce privește
politica fiscală a statelor . Trăim în perioada de realizare a "economiei globale" .Economia
globală se caracterizează prin libera circulaŃie a bunurilor, serviciilor, persoanelor și
capitalurilor. Printre obiectivele prevăzute a se r ealiza de Comunitatea Europeană se înscrie
și "principiul liberei circulaŃii", care presupune crearea unei pieŃe interne unice, care să
înglobeze întreg spaŃiul statelor membre. Este un î nceput care se va amplifica până se va
ajunge la nivel planetar, respectiv la realizarea " economiei globale".
În consecinŃă asistăm adesea la dispariŃia frontie relor fiscale dintre tot mai multe state,
inclusiv la desfiinŃarea definitivă a taxelor la ex porturi în cadrul schimburilor comerciale.
Prin convenŃiile fiscale de evitare a dublei impu neri încheiate de Ńara noastră cu celelalte
Ńări se realizează, în mare parte, politica fiscală pe plan internaŃional, prevederile fiscale din
convenŃiile de evitare a dublei impuneri au întâiet ate faŃă de cele din legislaŃia internă. Nici
punerea în operă a unei mari pieŃe interne și nici crearea Uniunii Monetare și Economice nu
au avut ca efect reducerea disparităŃilor considera bile care există încă la ora actuală între
regimurile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Problema cunoașterii,
interpretării și aplicării corecte a principiilor ș i tehnicilor fiscale internaŃionale de evitare a
dublei impuneri este deosebit de importantă, atât p entru fiecare Ńară, cât și pentru fiecare

21 Anghelache Gabriela ,Bercea Florian ,Bistriceanu G h.D.,Bodnar Maria,Georgescu Florin ,Moșteanu Tatian a,
Iulian Văcărel, FinanŃe Publice ,Editura Didactică și Pedagogică R.A., București ,2 003 ,pag.358
22 Grigorie N .LacriŃa , Fiscalitate controverse și soluŃii. Editura Irecson ,București,2007 ,pag.9

18
persoană fizică și juridică a acesteia, existând o corelaŃie strânsă între bunăstarea unui stat și
cea a membrilor săi .
ModalităŃile prin care se realizează evitarea duble i impuneri sunt deosebit de importante și
trebuie să se bazeze pe principii de echitate fisca lă internaŃională . În cazul în care metodele
de evitare a dublei impuneri nu sunt folosite cores punzător de un stat, acesta va înregistra
pierderi semnificative. Statul este cel care are dr eptul de a introduce impozite și el își
exercită acest drept prin intermediul puterii legislative (Parlamentul) ,iar uneori și, în
anumite condiŃii , prin organele de stat locale .În România ,conform ConstituŃiei ,consiliile
locale sau judeŃene stabilesc impozitele si taxele locale ,în limitele și în condiŃiile legii.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan fina nciar , economic și social .Un prim rol al
impozitelor este acela de a constitui mijlocul pri ncipal de procurare a resurselor financiare
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Prin intermediul impozitelor , statul
procedează la redistribuirea unei părŃi importante din Produsul Intern Brut (PIB) între
grupuri sociale si indivizi , între persoanele fizi ce si cele juridice ,astfel, prin intermediul
impozitelor ,taxelor și contribuŃiilor statul pre ia la buget între patru și cinci zecimi și chiar
mai mult din PIB și între trei și patru zecimi în Ńările în dezvoltare .Prin urmare un alt rol al
impozitelor este acela de a constitui principalul i nstrument de care statul dispune pentru
redistribuirea veniturilor și averii.În actualul co ntext economic intern și internaŃional, marcat
de profunde transformări la nivelul economiei mondi ale, România a trebuit săAși adapteze
structurile economicoAsociale, financiare și fiscal e în concordanŃă cu mecanismele și legile
de funcŃionare ale economiei de piaŃă.FuncŃia de fi nanŃare a cheltuielilor publice contribuie
la realizarea obiectivului echilibrului bugetar. Ex istenŃa deficitelor publice impune
recurgerea și la alte mijloace de finanŃare A îndat orarea și emisiunea monetară.
Impozitul se definește ca fiind o prelevare din ven itul sau averea persoanelor fizice sau
juridice la dispoziŃia statului.
Caracteristicile impozitului:
1. Obligativitatea A decurge din faptul că fiecare imp ozit este instituit printrAo
lege fiscală;
2. Nerambursabilitatea A impozitul se prezintă ca o pla tă definitivă;

19
3. Lipsa contraprestaŃiei A în momentul plăŃii impozit ului nu intervine nici o
obligaŃie din partea statului. Impozitul nu presupu ne contraprestaŃie directă
și imediată (prin aceasta diferă de taxă).
Principalele elemente sunt:
1. Subiectul impozitului A persoană fizică sau juridic ă care realizează un venit sau
posedă averi este obligată, prin lege, la plata imp ozitului.
2. Obiectul impozitului A materia supusa impunerii (pr ofitul, cifra de afaceri ,salariul,
valoarea unei clădiri, suprafaŃa de teren deŃinută) .
3. Suportatorul impozitului A persoana asupra căreia s e răsfrânge sarcina fiscală
4. Sursa impozitului A indică din ce se plătește impoz itul. În cazul impozitelor directe pe
profit sursa se identifică cu profitul obŃinut.
5. Unitatea de impunereAeste unitatea de măsură în car e se exprimă obiectul impozabil
(unitatea monetară în care se exprimă venitul sau h a la impozitul pe teren).
6. Cota de impunere A reprezintă impozitul ce revine l a una sau 100 unităŃi de impunere.
Dacă se folosesc cotele procentuale, ele pot fi pro porŃionale, progresive și regresive.
Utilizarea cotelor de impunere
În practica de specialitate se folosesc următoare le cote :
a) Cota proporŃională este unică. Impozitul crește proporŃional cu crește rea
venitului impozabil.
b) Cote progresive sunt cote diferenŃiate, al căror nivel crește pe mă sura
creșterii venitului impozabil. Aplicarea lor se rea lizează în două moduri:
/checkbld sub forma cotelor simple sau globale;
/checkbld sub forma cotelor compuse sau pe tranșe de venit.
c) Cote regresive

Principiile fiscalităŃii
În anul 1776 ,Adam Smith ,în cartea sa „ AvuŃia naŃiunilor ”,propunea patru principii care ar
trebui urmate în stabilirea impozitelor .În ciuda u nor diferenŃe de limbaj ,ele își păstrează
actualitatea:

20
A CetăŃenii fiecărui stat trebuie să contribuie la sp rijinirea guvernului , pe cât posibil ,
cât mai aproape de capacitatea lor de a plăti, adic ă proporŃional cu venitul de care
ei se bucură sub protecŃia statului .
A Impozitul pe care fiecare individ trebuie săAl plăt ească să fie stabilit după reguli
clare , nu în mod arbitrar.
A Fiecare impozit trebuie perceput în perioada si mod ul cel mai favorabil pentru
contribuabil.
A Fiecare impozit trebuie astfel stabilit ,încât să i a cât mai puŃin din buzunarele
cetăŃenilor și să aducă cât mai mult bugetului sta tului . El trebuie sa păstreze în
buzunarele cetăŃenilor mai mult decât aduce la tre zoreria publică ” 23
Sistemul fiscal optim ,este sistemul fisca l care respectă un set de principii, principii
care adesea sunt contradictorii.
1) principii economice :
A. principii de bază A principiul eficienŃei ;
A principiul echităŃii .
B. principii complementare .
2) principii juridice :
a) principiul neretroactivităŃii legii A o anumită prevedere legală
acŃionează doar pentru viitor ;
b) principiul egalităŃii în faŃa legii fiscale ;
c) principiul anualităŃii .
d) alte principii economice.
3) principiul de natură psihologică A orice contribuabil are sentimentul că propria sa
povară fiscală este mare ,întotdeauna va considera că propria materie fiscală e mai
mare decât a altui contribuabil în situaŃie similar ă ;
a) principiul randamentului ;
b) principiul simplităŃii ;
c) principiul flexibilităŃii ;
d) principiul stabilităŃii .

23 Alexandru Felicia , Fiscalitate și preŃuri în economia de piaŃă , Editura Economică ,București ,2002,pag.18

21
Contrapunerea principiului eficienŃei cu ce l al echităŃii stârnește de cele mai multe ori
numeroase controverse legate de fiscalitate .Fieca re impozit încearcă să echilibreze balanŃa
între cele două principii .Alte principii la fel de importante sunt principiul randamentului,
simplităŃii , flexibilităŃii și stabilităŃii . Într ucât ,economie fără fiscalitate nu există, ne
rămâne de analizat efectul administrării și aplicăr ii a impozitelor asupra contribuabililor .

Efectele economice ale impozitului pe profit
“ Presiunea fiscală se măsoară ca raport între prelevările obligatorii anuale și PIB, însă
comparaŃiile internaŃionale prin prisma acestui ind icator trebuie făcute cu prudenŃă deoarece,
în ce privește prelevările, nu se Ńine cont nici de cheltuielile fiscale și nici de transferurile
între administraŃii .Economiștii de expresie libera lă consideră că o presiune fiscală ridicată
descurajează contribuabilii să investească, economi sească, producă și să muncească. O
creștere a presiunii fiscale determină o scădere a activităŃii sau o creștere a fraudei și
evaziunii având drept consecinŃă diminuarea încasăr ilor fiscale ”24 .
Ca efect al lărgirii câmpului de acŃiune a forŃelor pieŃei ,statele democratice dezvoltate
conștientizează consecinŃele dezastroase care ar pu tea apărea, generate de nemulŃumiri și
disfuncŃii economice ,progresivitatea impozitului f iind percepută ca o frâna a investiŃiilor lor
și nu ca un instrument de dezvoltare socială .Necesi tatea de a menŃine echitatea între
contribuabili rezultă nu numai din considerente fi lozofice ,ci și din critici la adresa
administraŃiei fiscale și a modalităŃi lor de aplic are a impozitelor. Criticile sunt numeroase,
de o mare varietate și formulate de diverse categor ii de persoane. Aceste critici reliefează o
dată în plus necesitatea unei abordări echilibrate, remarcată de anti fiscalism, a locului și
rolului fiscalităŃii întrAun stat de drept.
Mecanismul politic prin care se stabilește impozit ul nu este scutit de critici, deși domeniul
fiscalităŃii abundă de proiecte de reformă, totuși, inerŃia fiscală, generată de factori obiectivi,
dar și subiectivi reușește, de cele mai multe ori, să le stopeze aplicarea. Factorii obiectivi Ńin
atât de mecanismul puterii din Ńara respectivă (tea ma autorităŃii publice că se va confrunta cu
o reducere a încasărilor fiscale, rezistenŃa admini straŃiei fiscale, ritmul lent al deciziei în plan
politic), dar și de interdependenŃa tot mai strânsă dintre Ńări 25 .

24 Alexandru Felicia , Fiscalitate si preŃuri în economia de piaŃă , Editura Economică ,2002,pag.45
25 Alexandru Felicia , op.cit ,pag.46

22
Cel mai important factor subiectiv care acŃion ează este psihologia contribuabilului care
este convins că schimbările în materie fiscală vor duce la o creștere a poverii sale fiscale.
Astfel, evoluŃia istorică a demonstrat că, până acu m, marile transformări în materie fiscală au
urmat unor schimbări profunde în plan politic și so cial. În societăŃile dezvoltate sistemele
fiscale au o evoluŃie care, urmărită pe termen lung , pune în evidenŃă schimbări semnificative
care se pot aborda în general ca fiind legate de do uă tipuri de acŃiuni:
1. reforme care corespund unui proiect pe termen lung, care să conducă la atingerea
unor obiective clare și care au consecinŃe importan te asupra întregului sistem fiscal.
În această categorie se pot plasa opŃiunea pentru i mpozitarea de tip progresiv și
tendinŃa de reducere a presiunii fiscale asupra înt reprinderilor;
2. adaptări ale diverselor reglementări fiscale genera te fie de necesitatea de a face faŃă
unei situaŃii conjuncturale, fie de presiunea anumi tor grupuri de interese. Aceste
modificări induc creșterea complexităŃii și a capac ităŃii sistemului fiscal .
După cum este cunoscut, în cea mai mare parte, stat ul își procură veniturile necesare
acoperirii cheltuielilor publice pe calea impozitel or. Sunt și situaŃii în care introducerea sau
modificarea unui impozit este impusă de realizarea unor obiective de politică economică. Pe
calea impozitelor se poate frâna sau stimula dezvol tarea unor domenii de activitate, produse
și servicii, impulsiona exporturile, restrânge impo rturile anumitor bunuri și servicii. Măsurile
de ordin fiscal sunt folosite în orice Ńară ca unul din cele mai importante instrumente de
influenŃare a activităŃii economice, în special pen tru stimularea dezvoltării unor domenii de
activitate, produse și servicii, inclusiv prin acor darea de facilităŃi fiscale. Realitatea este că,
pentru investitorii corecŃi, legislaŃia fiscală nu este favorabilă. Contribuabilii corecŃi sunt
supuși unor obligaŃii fiscale excesive, deosebit de mari, ajunse la limita suportabilităŃii.
Efectiv, aceștia trebuie să suporte și sarcinile fi scale ce revin evazioniștilor, ceea ce conduce
la mărirea substanŃială a obligaŃiilor de plată ale acestora” 26 .
În aceste condiŃii, bogaŃii frauduloși devi n tot mai' bogaŃi, în timp ce contribuabilii
corecŃi suportă o povară fiscală tot mai mare, sără cind pe zi ce trece și depășind 50% din
populaŃia Ńării. Asemenea stări de lucruri ridică s erioase probleme, din punctul de vedere al
principiilor de politică economică promovate de Rom ânia și, în special, din punctul de
vedere al principiilor de politică fiscală. Princip alii beneficiari a acestor numeroase

26 Grigorie N.LacriŃa , Fiscalitate controverse si soluŃii , Editura Irecson , București,2007 ,pag.177

23
neajunsuri din legislaŃia fiscală din Ńara noastră sunt unele societăŃi comerciale, în special
străine, care, prin strategii lor fiscali, reușesc săAși însușească sume importante din
impozitele ce se cuvin bugetului de stat și, în fre cvente cazuri, să le transfere peste hotare.

CONCLUZII
Impozitul – este o prelevare obligatorie și gratuit ă efectuată de către stat asupra
resurselor sau bunurilor individuale sau ale colect ivităŃii și plătită în bani. El constituie o
sursă a finanŃării cheltuielilor de interes general al statului și al administraŃiei locale, fiind un
instrument al politicii economice, prin care se red istribuie o parte a veniturilor, putând fi
stimulate investiŃiile și înviorarea conjuncturii e conomice. Din punct de vedere economic ,
impozitul îmbracă diferite forme: direct, indirect, pe consum și pe venit, pe capital, pe
dobândă etc. Nu este posibil și nici echitabil să se practice un impozit unic. Aceasta deoarece
elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce fac obiectul schimbului, serviciile etc.
– pot fi mai bine diferenŃiate și impuse prin aplic area mai multor forme de impozite.
Impozitul pe profit este un impozit personal iar în cadrul reformei fiscale din
România , impozitul pe profit ocupă un rol importan t atât în prisma contribuŃiei sale la
formarea veniturilor bugetare cât și prin influenŃa rea activităŃilor generatoare de profit.

24
SECłIUNEA 2. METODOLOGIA DE CALCUL A PROFITULUI
CONTABIL
CAPITOLUL 2.1. TIPURI DE CHELTUIELI DEDUCTIBILE ȘI NEDEDUCTIBILE
FISCAL
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt consid erate cheltuieli deductibile cheltuielile
efectuate în scopul desfășurării activităŃii econom ice, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare, precum și taxele de înscriere , cotizaŃiile și contribuŃiile datorate către
camerele de comerŃ și industrie, organizaŃiile patr onale și organizaŃiile sindicale. Cheltuielile
cu salariile și cele asimilate salariilor astfel cu m sunt definite potrivit titlului IV din Legea
227/2015 sunt cheltuieli deductibile pentru determi narea rezultatului fiscal. Totodată,
conform art.25 din legea mai sus citată, următoarel e cheltuieli au deductibilitate limitată:
A. cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitul ui contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. În cadrul
cheltuielilor de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată, pentru cadourile oferite de contribuabil , cu valoare mai mare de 100 lei;
B. cheltuielile sociale , în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupr a valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului Muncii. Intră sub incidenŃa acestei limite
următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolil e grave și incurabile, ajutoarele
pentru naștere, ajutoarele pentru proteze, ajutoare le pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcŃionarea corespunzătoare a unor unităŃi aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creșe, grădiniŃe, școli, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cămine de nefamiliști și altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în n atură, inclusiv tichete cadou oferite
salariaŃilor și copiilor minori ai acestora, servic ii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale și al accidentelor de muncă până la in ternarea întrAo unitate sanitară,
tichete de creșă acordate de angajator în conformit ate cu legislaŃia în vigoare,
contravaloarea serviciilor turistice și/sau de trat ament, inclusiv transportul, acordate
de angajator pentru salariaŃii proprii și membrii l or de familie, precum și contribuŃia
la fondurile de intervenŃie ale asociaŃiilor profes ionale ale minerilor;

25
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baz a contractului colectiv de muncă sau
a unui regulament intern:
/checkbld cheltuielile reprezentând tichetele de masă și vouc here de vacanŃă acordate de
angajatori;
/checkbld scăzămintele, perisabilităŃile, pierderile rezultat e din manipulare/depozitare;
/checkbld pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie
necesară pentru fabricarea unui produs sau prestare a unui serviciu;
/checkbld cheltuielile reprezentând cantităŃile de energie el ectrică consumate la nivelul
normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa a cesteia;
/checkbld cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreci ere și rezerve;
/checkbld cheltuielile cu dobânda și diferenŃele de curs valu tar;
/checkbld amortizarea;
/checkbld cheltuielile pentru funcŃionarea, întreŃinerea și r epararea locuinŃelor de
serviciu, deductibile în limita corespunzătoare sup rafeŃelor construite
prevăzute de Legea locuinŃei nr. 114/1996, republic ată, cu modificările și
completările ulterioare, care se majorează din punc t de vedere fiscal cu 10%;
/checkbld cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere și reparaŃ ii aferente unui sediu aflat în
locuinŃa proprietate personală a unei persoane fizi ce, folosită și în scop
personal, deductibile în limita corespunzătoare sup rafeŃelor puse la dispoziŃia
societăŃii în baza contractelor încheiate între păr Ńi, în acest scop;
/checkbld cheltuielile de funcŃionare, întreŃinere și reparaŃ ii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu funcŃii de conducere și d e administrare ale persoanei
juridice.
Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt deduct ibile:
1. cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozi tul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenŃe din anii precedenŃi sau din anul curent, precum și impozitele
pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu
impozitele nereŃinute la sursă în numele persoanelo r fizice și juridice nerezidente,
pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit
amânat înregistrat în conformitate cu reglementăril e contabile aplicabile;

26
2. dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confi scările și penalităŃile, datorate către
autorităŃile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepŃia celor aferente
contractelor încheiate cu aceste autorităŃi;
3. cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimpu tabile, precum și taxa pe valoarea
adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată.
4. cheltuielile făcute în favoarea acŃionarilor sau as ociaŃilor, altele decât cele generate
de plăŃi pentru bunurile livrate sau serviciile pre state contribuabilului, la preŃul de
piaŃă pentru aceste bunuri sau servicii;
5. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situaŃia în care evidenŃa contabilă nu
asigură informaŃia necesară identificării acestor c heltuieli, la determinarea
rezultatului fiscal se iau în calcul cheltuielile d e conducere și administrare, precum și
alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin u tilizarea unor chei corespunzătoare
de repartizare a acestora sau proporŃional cu ponde rea veniturilor neimpozabile în
totalul veniturilor înregistrate de contribuabil;
6. cheltuielile cu serviciile de management, consultan Ńă, asistenŃă sau alte servicii,
prestate de o persoană situată întrAun stat cu care România nu are încheiat un
instrument juridic în baza căruia să se realizeze s chimbul de informaŃii.
7. cheltuielile cu primele de asigurare care nu prives c activele și riscurile asociate
activităŃii contribuabilului, cu excepŃia celor car e privesc bunurile reprezentând
garanŃie bancară pentru creditele utilizate în desf ășurarea activităŃii pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul un or contracte de închiriere sau de
leasing, potrivit clauzelor contractuale;
8. pierderile înregistrate la scoaterea din evidenŃă a creanŃelor, pentru partea neacoperită
de provizion, precum și cele înregistrate în alte c azuri decât următoarele:
a) punerea în aplicare a unui plan de reorganizare con firmat printrAo sentinŃă
judecătorească, în conformitate cu prevederile Legi i nr. 85/2014;
b) procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătorești;
c) debitorul a decedat și creanŃa nu poate fi recupera tă de la moștenitori;

27
d) debitorul este dizolvat, în cazul societăŃii cu răs pundere limitată cu asociat
unic, sau lichidat, fără succesor;
e) debitorul înregistrează dificultăŃi financiare majo re care îi afectează întreg
patrimoniul;
f) au fost încheiate contracte de asigurare.
9. cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și chel tuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectu ează sponsorizări și/sau acte de
mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 pr ivind sponsorizarea, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Leg ii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările și completările ulteri oare, precum și cei care acordă
burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la
nivelul valorii minime dintre următoarele:
a) valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra d e afaceri; pentru situaŃiile
în care reglementările contabile aplicabile nu defi nesc indicatorul cifra de
afaceri, această limită se determină potrivit norme lor;
b) valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit d atorat.
10. cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, ca re au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu
excepŃia celor reprezentând achiziŃii de bunuri efe ctuate în cadrul procedurii de
executare silită și/sau a achiziŃiilor de bunuri/se rvicii de la persoane impozabile aflate
în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/201 4;
11. cheltuielile cu taxele, contribuŃiile și cotizaŃiil e către organizaŃiile neguvernamentale
sau asociaŃiile profesionale care au legătură cu ac tivitatea desfășurată de contribuabili
și care depășesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual;
12. cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorpo rale/mijloacelor fixe, în cazul în
care, ca urmare a efectuării unei reevaluări efectu ate potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, se înregistrează o descreșter e a valorii acestora;
13. cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiŃiilor imobiliare, în cazul
în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de
către contribuabilii care aplică reglementările con tabile conforme cu Standardele
internaŃionale de raportare financiară, se înregist rează o descreștere a valorii acestora;

28
14. cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea m ijloacelor fixe, înregistrate de
către contribuabilii care aplică reglementările con tabile conforme cu Standardele
internaŃionale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria
activelor imobilizate deŃinute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate
deŃinute pentru activitatea proprie;
15. cheltuielile din evaluarea activelor biologice în c azul în care, ca urmare a efectuării
unei evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea j ustă de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standar dele internaŃionale de raportare
financiară, se înregistrează o descreștere a valori i acestora;
16. cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitat e cu reglementările contabile
conforme cu Standardele internaŃionale de raportare financiară, în cazul în care
mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziŃionate în baza unor
contracte cu plată amânată;
17. cheltuielile cu beneficiile acordate salariaŃilor î n instrumente de capitaluri cu
decontare în acŃiuni;
18. cheltuielile cu beneficiile acordate salariaŃilor î n instrumente de capitaluri cu
decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor;
19. cheltuielile înregistrate în evidenŃa contabilă, in diferent de natura lor, dovedite
ulterior ca fiind legate de fapte de corupŃie;
20. cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor d e participare.

CAPITOLUL 2.2. TIPURI DE VENITURI IMPOZABILE ȘI NEIM POZABILE
Categorii de venituri impozabile
Categoriile de venituri supuse impozitu lui pe venit, potrivit prevederilor Legii
nr.227/2015 sunt:
a) venituri din activităŃi independente, definite conf orm art. 67;
b) venituri din salarii și asimilate salariilor, defin ite conform art. 76;
c) venituri din cedarea folosinŃei bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiŃii, definite conform art. 91;

29
e) venituri din pensii, definite conform art. 99;
f) venituri din activităŃi agricole, silvicultură și p iscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din premii și din jocuri de noroc, definit e conform art. 108;
h) venituri din transferul proprietăŃilor imobiliare, definite conform art. 111;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 și 117.
Conform Art. 62 din Legea 227/2015, urm ătoarele categorii de venituri nu sunt
impozabile:
a. ajutoarele, indemnizaŃiile și alte forme de sprijin cu destinaŃie specială,
primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele locale și din alte fo nduri publice sau colectate
public, inclusiv cele din fonduri externe neramburs abile, precum și cele de
aceeași natură primite de la organizaŃii neguvernam entale, potrivit statutelor
proprii, sau de la alte persoane;
b. indemnizaŃiile pentru incapacitate temporară de mun că acordate, potrivit legii,
persoanelor fizice, altele decât cele care obŃin ve nituri din salarii și asimilate
salariilor;
c. indemnizaŃiile pentru: risc maternal, maternitate, creșterea copilului și
îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
d. recompense acordate conform legii din fonduri publi ce;
e. veniturile realizate din valorificarea, prin centre le de colectare, a bunurilor
mobile sub forma deșeurilor care fac obiectul progr amelor naŃionale finanŃate
din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
f. veniturile de orice fel, în bani sau în natură, pri mite la predarea deșeurilor din
patrimoniul personal;
g. sumele încasate din asigurări de orice fel reprezen tând despăgubiri, sume
asigurate, precum și orice alte drepturi, cu excepŃ ia câștigurilor primite de la
societăŃile de asigurări ca urmare a contractului d e asigurare încheiat între
părŃi, cu ocazia tragerilor de amortizare;

30
h. despăgubirile în bani sau în natură primite de cătr e o persoană fizică ca
urmare a unui prejudiciu material suferit de aceast a, inclusiv despăgubirile
reprezentând daunele morale;
i. sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauz ă de utilitate publică,
conform legii;
j. sumele primite drept despăgubiri pentru pagube supo rtate ca urmare a
calamităŃilor naturale, precum și pentru cazurile d e invaliditate sau deces,
conform legii;
k. pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduv ele/văduvii de război,
pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau d e deces pentru personalul
participant, potrivit legii, la misiuni și operaŃii în afara teritoriului statului
român, pensiile acordate în cazurile de invaliditat e sau de deces, survenite în
timpul sau din cauza serviciului, personalului înca drat în instituŃiile publice
de apărare, ordine publică și siguranŃă naŃională, sumele fixe pentru îngrijirea
pensionarilor care au fost încadraŃi în gradul I de invaliditate, precum și
pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuŃii
obligatorii la un sistem de asigurări sociale, incl usiv cele din fonduri de pensii
facultative și cele finanŃate de la bugetul de stat ;
l. sumele sau bunurile primite sub formă de sponsoriza re sau mecenat, conform
legii;
m. veniturile primite ca urmare a transferului dreptul ui de proprietate asupra
bunurilor imobile și mobile din patrimoniul persona l;
n. drepturile în bani și în natură primite de:
/head2right militarii în termen, soldaŃii și gradaŃii profesion iști care urmează
modulul instruirii individuale, elevii, studenŃii ș i cursanŃii instituŃiilor
de învăŃământ din sectorul de apărare naŃională, or dine publică și
siguranŃă naŃională;
/head2right personalul militar, militarii în termen, poliŃiștii și funcŃionarii publici
cu statut special din sistemul administraŃiei penit enciare, rezerviștii, pe
timpul concentrării sau mobilizării;

31
o. bursele primite de persoanele care urmează orice fo rmă de școlarizare sau
perfecŃionare în cadru instituŃionalizat;
p. sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu
de moștenire ori donaŃie.
q. veniturile primite de membrii misiunilor diplomatic e și ai posturilor consulare
pentru activităŃile desfășurate în România în calit atea lor oficială, în condiŃii
de reciprocitate, în virtutea regulilor generale al e dreptului internaŃional sau a
prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
r. veniturile nete în valută primite de membrii misiun ilor diplomatice, oficiilor
consulare și institutelor culturale ale României am plasate în străinătate,
precum și veniturile în valută primite de personalu l încadrat în instituŃiile
publice de apărare, ordine publică și siguranŃă naŃ ională, trimis în misiune
permanentă în străinătate, în conformitate cu legis laŃia în vigoare;
s. veniturile primite de oficialii organismelor și org anizaŃiilor internaŃionale din
activităŃile desfășurate în România în calitatea lo r oficială, cu condiŃia ca
poziŃia acestora de oficial să fie confirmată de Mi nisterul Afacerilor Externe;
t. veniturile primite de cetăŃeni străini pentru activ itatea de consultanŃă
desfășurată în România, în conformitate cu acorduri le de finanŃare
nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme
internaŃionale și organizaŃii neguvernamentale;
u. veniturile primite de cetăŃeni străini pentru activ ităŃi desfășurate în România,
în calitate de corespondenŃi de presă, cu condiŃia reciprocităŃii acordate
cetăŃenilor români pentru venituri din astfel de ac tivităŃi și cu condiŃia ca
poziŃia acestor persoane să fie confirmată de Minis terul Afacerilor Externe;
v. sumele reprezentând diferenŃa de dobândă subvenŃion ată pentru creditele
primite în conformitate cu legislaŃia în vigoare;
w. subvenŃiile primite pentru achiziŃionarea de bunuri , dacă subvenŃiile sunt
acordate în conformitate cu legislaŃia în vigoare;
x. premiile obŃinute de sportivii medaliaŃi la campion atele mondiale, europene și
la jocurile olimpice/paralimpice;

y. premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă , transport și altele
asemenea, obŃinute de elevi și studenŃi în cadrul c ompetiŃiilor interne și
internaŃionale, inclusiv elevi și studenŃi nerezide nŃi în cadrul competiŃiilor
desfășurate în România;
z. prim a de stat acordată pentru economisirea și creditare a în sistem colectiv
pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevede rile OrdonanŃei de
urgenŃă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituŃii le de credit și adecvarea
capitalului, aprobată cu alte modific

CAPITOLUL 2.3. CALCULUL PROFITULUI CONTABIL
CONSTITUIRE, DECLARARE ȘI VIRARE A ACESTUIA
IAS 12 face distincŃia între rezultatul contabil și cel fiscal, definindu
Rezultatul contabil este profitul sau pi
cheltuielilor cu impozitul.
Rezultatul fiscal este profitul sau pierderea eferentă exerciŃiului, determinate pe baza
regulilor stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit es
recuperabil. Între cele două rezultate există diferenŃe care se împart în două categorii:
a. DiferenŃe permanente
nedeductibile fiscal
profit, plătibil sau recuperabil, în raport cu prof itul impozabil sau pierderea fiscal
aferente unei perioade.Prin urmare,
b. DiferenŃe temporare
tranzacŃii are loc la un moment difer
contabilitate.DiferenŃele temporare apar atunci cân d valoarea contabilă a uneicreanŃe
sau a unei datorii este diferită de valoarea atribu ită de autoritateafiscală creanŃei sau
datoriei respective, în vederea impozitări
• DiferenŃe temporare impozabile.
• DiferenŃe temporare deductibile.
32 premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă , transport și altele
asemenea, obŃinute de elevi și studenŃi în cadrul c ompetiŃiilor interne și
internaŃionale, inclusiv elevi și studenŃi nerezide nŃi în cadrul competiŃiilor
desfășurate în România;
a de stat acordată pentru economisirea și creditare a în sistem colectiv
pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevede rile OrdonanŃei de
urgenŃă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituŃii le de credit și adecvarea
capitalului, aprobată cu alte modific ări și completări ulterioare.
CAPITOLUL 2.3. CALCULUL PROFITULUI CONTABIL ȘI MODUL DE
CONSTITUIRE, DECLARARE ȘI VIRARE A ACESTUIA
IAS 12 face distincŃia între rezultatul contabil și cel fiscal, definindu Ale astfel:
este profitul sau pi erderea aferentă unei perioade, înaintea deducerii
este profitul sau pierderea eferentă exerciŃiului, determinate pe baza
regulilor stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit es
Între cele două rezultate există diferenŃe care se împart în două categorii:
DiferenŃe permanente – sunt reprezentate prin deducerile fiscale
nedeductibile fiscal . Astfel, impozitul exigibil reprezintă valoarea
profit, plătibil sau recuperabil, în raport cu prof itul impozabil sau pierderea fiscal
aferente unei perioade.Prin urmare,
DiferenŃe temporare A intervin ca urmare a faptului că incidenŃafiscală a unor
tranzacŃii are loc la un moment difer it de cel al recunoașteriiacestora în
contabilitate.DiferenŃele temporare apar atunci cân d valoarea contabilă a uneicreanŃe
sau a unei datorii este diferită de valoarea atribu ită de autoritateafiscală creanŃei sau
datoriei respective, în vederea impozitări i.Există două tipuri de diferenŃe temporare:
DiferenŃe temporare impozabile.
DiferenŃe temporare deductibile.
premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă , transport și altele
asemenea, obŃinute de elevi și studenŃi în cadrul c ompetiŃiilor interne și
internaŃionale, inclusiv elevi și studenŃi nerezide nŃi în cadrul competiŃiilor
a de stat acordată pentru economisirea și creditare a în sistem colectiv
pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevede rile OrdonanŃei de
urgenŃă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituŃii le de credit și adecvarea
ări și completări ulterioare.
ȘI MODUL DE
CONSTITUIRE, DECLARARE ȘI VIRARE A ACESTUIA
le astfel:
erderea aferentă unei perioade, înaintea deducerii
este profitul sau pierderea eferentă exerciŃiului, determinate pe baza
regulilor stabilite de autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit es te plătibil sau
Între cele două rezultate există diferenŃe care se împart în două categorii:
fiscale și cheltuielile
Astfel, impozitul exigibil reprezintă valoarea impozitului pe
profit, plătibil sau recuperabil, în raport cu prof itul impozabil sau pierderea fiscal

intervin ca urmare a faptului că incidenŃafiscală a unor
it de cel al recunoașteriiacestora în
contabilitate.DiferenŃele temporare apar atunci cân d valoarea contabilă a uneicreanŃe
sau a unei datorii este diferită de valoarea atribu ită de autoritateafiscală creanŃei sau
i.Există două tipuri de diferenŃe temporare:

O diferenŃă temporară impozabilă det
următoare și generează o datorie de impozit am
rezultă atunci când:
A Valoarea contabilă a unei creanŃe este mai mare dec ât baza fiscală.
A Valoarea contabilă a unei datorii este mai mică dec ât baza fiscală.
O diferenŃă temporară deductibilă d
viitoare și generea ză o creanŃa de impozit amânat.
atunci când:
A Valoarea contabilă a unei creanŃe este mai mică dec ât baza fiscală.
A Valoarea contabilă a unei datorii este mai mare dec ât baza fiscal
Valoarea contabilă a creanŃelor sau datoriilor se obŃine prin aplica
timp ce baza fiscală se obŃine prin aplicarea regulilor
Baza fiscală a unei creanŃe
avantajele pe care le va genera firma atunci când
Dacă avantajele economice nu
contabilă.
Baza fiscală a unei datorii
ce vor fi deduse în scopuri fiscale din această
Dacă aplicăm cota de impozi
creanŃe de impozit amânat,
A DiferenŃe temporare impozabile × 16% = Datorii de impozit amâ nat
A DiferenŃe temporare deductibile × 16% = CreanŃe de impozit amânat(Pierderi
fiscale)
Art. 19 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, repub licată prevede că
pierderea se stabilește ,de regulă
înregistrează în contabilitate pe destinaŃii, după ce situaŃiile financiare anuale sunt aprobate
Pierderea contabilă
reportat, din rezerve, prime de capital și capital social, po trivit hotărârii adunării generale a
33 O diferenŃă temporară impozabilă det ermină o creștere a impozitului exigibil în perioadele
următoare și generează o datorie de impozit am ânat. Dif erenŃa temporară impozabilă
Valoarea contabilă a unei creanŃe este mai mare dec ât baza fiscală.
Valoarea contabilă a unei datorii este mai mică dec ât baza fiscală.
O diferenŃă temporară deductibilă d etermină diminuarea impozitului exig ibil în perioadele
ză o creanŃa de impozit amânat. DiferenŃa temporară deductibilă
Valoarea contabilă a unei creanŃe este mai mică dec ât baza fiscală.
Valoarea contabilă a unei datorii este mai mare dec ât baza fiscal ă.
a creanŃelor sau datoriilor se obŃine prin aplica rea normelor contabile, în
obŃine prin aplicarea regulilor fiscale.
Baza fiscală a unei creanŃe reprezintă valoarea ce va fi dedusă în scopuri fiscale din
le va genera firma atunci când recuperează valoarea contabilă a creanŃe
Dacă avantajele economice nu sunt impozabile, baza fiscală a creanŃei egală cu v aloarea sa
Baza fiscală a unei datorii reprezintă valoarea contabilă a acesteia diminuată cu orice sume
în scopuri fiscale din această datorie.
Dacă aplicăm cota de impozi tare de 16% asupra diferenŃelor temporare, rezultă
creanŃe de impozit amânat, astfel:
temporare impozabile × 16% = Datorii de impozit amâ nat
DiferenŃe temporare deductibile × 16% = CreanŃe de impozit amânat(Pierderi
Art. 19 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, repub licată prevede că
,de regulă , la sfârșitul exerciŃiuluifinanciar. Repartizarea profitului se
înregistrează în contabilitate pe destinaŃii, după ce situaŃiile financiare anuale sunt aprobate
reportatăeste acoperită din profitul exerciŃiu lui financiar ș
din rezerve, prime de capital și capital social, po trivit hotărârii adunării generale a
exigibil în perioadele
erenŃa temporară impozabilă
Valoarea contabilă a unei creanŃe este mai mare dec ât baza fiscală.

ibil în perioadele
DiferenŃa temporară deductibilă rezultă

normelor contabile, în
scopuri fiscale din
recuperează valoarea contabilă a creanŃe i.
sunt impozabile, baza fiscală a creanŃei egală cu v aloarea sa

diminuată cu orice sume

temporare, rezultă datorii sau
temporare impozabile × 16% = Datorii de impozit amâ nat
DiferenŃe temporare deductibile × 16% = CreanŃe de impozit amânat(Pierderi
Art. 19 din Legea contabilităŃii nr. 82/1991, repub licată prevede că profitul sau
Repartizarea profitului se
înregistrează în contabilitate pe destinaŃii, după ce situaŃiile financiare anuale sunt aprobate .
lui financiar ș i cel
din rezerve, prime de capital și capital social, po trivit hotărârii adunării generale a

34
acŃionarilor sau asociaŃilor. Din această afirmaŃie reyultă că o entitate poate să obŃină ca
rezultat contabil, profit sau pierdere.
Profitul reprezintă diferenŃa pozitivă dintre veniturile totale obŃinute și cheltuielile
totale. sau valoarea care rămâne dupa ce cheltuieli le au fost deduse din venituri. În caul în
care cheltuielile depășesc veniturile, atunci rez ultă o pierdere de profit sau diminuări de
beneficii economice.Profitul se utilizează frecvent ca măsură a performanŃei sau ca bază de
referinŃă pentru alŃi indicatori, cum ar fi rentabi litatea investiŃiei sau rezultatul pe acŃiune.
Profitul este indicatorul eficienŃei economice în c azul în care sunt se înregistreză toate
veniturile, o unitate fiind profitabilă dacă venitu rile obŃinute sunt mai mari decât cheltuielile
aferente. De aceea profitul se definește ca exceden tul de venit obŃinut din vânzările unei
entităŃi economice peste nivelul cheltuielilor afer ente.
Profitul contabil „brut” exprimă acel p rofit care nu a fost „prelucrat”, care nu a fost
„curăŃat” de veniturile neimpozabile și de cheltuie li nedeductibile în vederea determinării
profitului impozabil, a impozitului pe profit și a profitului contabil net.
În legislaŃia de specialitate în vigoar e nu este dată o definiŃie clară „profitului
contabil brut”, însă aceasta exprimă diferenŃa pozi tivă între „veniturile totale brute” și
„cheltuielile totale brute”.
A Dacă veniturile totale sunt mai mari decât cheltuie lile totale, diferenŃa pozitivă
dintre acestea reprezintă profitul contabil brut.
Profitul contabil brut = venituri totale – cheltuie li totale
A Dacă cheltuielile totale sunt mai mari decât venitu rile totale, se înregistrează
pierdere contabilă brută.
Pierdere contabilă brută = cheltuieli totale – veni turi totale
În practică, entitatea poate înregistra rezultate diferite la finele exerciŃiului financia r,
fapt ce o plasează întrAuna din următoarele situaŃi i:
A Obtine profit contabil brut, profit impozabil și în consecinŃă are și profit
contabil net;
A ObŃine profit contabil brut, are pierdere fiscală ș i prezintă și profit contabil
net;
A ObŃine pierdere contabilă brută, are profit impozab il și în final prezintă
pierdere contabilă netă;

35
A ObŃine pierdere contabilă brută, are pierdere fisca lă și în final prezintă
pierdere contabilă netă.
De reŃinut că atât profitul contabil br ut, cât și pierderea fiscală nu se înregistrează în
evidenŃafinanciarAcontabilă, ci numai extracontabil , în Registrul fiscal și în consecinŃă în
„DeclaraŃia privind impozitul pe profit”.
Principalele formule care se utilizeaza la stabilirea rezultatului contabil sunt
următoarele:
/head2right Venituri totale = venituri impozabile + venituri ne impozabile
/head2right Cheltuieli totale = cheltuieli deductibile + cheltu ieli nedeductibile
/head2right Profit contabil brut = venituri totale – cheltuieli deductibile
/head2right Profit contabil net = profit contabil brut – impozi t pe profit
/head2right Profit impozabil (fiscal) = profit contabil brut + cheltuieli nedeductibile –
venituri neimpozabile +/– elemente similare venitur ilor sau cheltuielilor
/head2right Impozit pe profit = profit impozabil x cota de impo zit (16%).

CONCLUZII
Profitul contabil reprezintă diferenŃa între venitu rile obŃinute și cheltuielile aferente acestora
cu excepŃia cheltuielilor nedeductibile. De asemene a reprezintă baza pentru calcularea ,
recalcularea și regularizarea impozitului pe profit cu bugetul statului.
Profitul contabil nu este trecut în evidenŃa contab ilă ci doar înregistrat în Registrul fiscal și
DeclaraŃia impozitului pe profit.

36
SECłIUNEA 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULUL
IMPOZITULUI PE PROFIT LA S.C.BOROMIR S.A.
CAPITOLUL 3.1. PREZENTAREA SOCIETĂłII
Scurt istoric
Născută în respectul tradiŃiei, dar cu o perspectivă modernă asupra acestui domeniu,
atât de vechi și totuși atât de puŃin exploatat, so cietatea sAa dezvoltat și șiAa diversificat
activitatea oferind pieŃei atât produse tradițional e, cât și produse noi, de care piaŃa
românească avea nevoie.
A 1994 → Ia fiinŃă societatea comercială S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea. Obiectul
principal de activitate îl constituie achiziŃia, pr elucrarea cerealelor, precum și
valorificarea superioară a făinurilor prin secŃiile proprii de panificaŃie și patiserie.
A 1998 → Moara Cibin din Sibiu a fost preluată de căt re grupul Boromir, iar la sfârșitul
anului 2001, S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea a deve nit acŃionar majoritar. Moara
Cibin este dotată cu mori performante ce procesează grâu moale, grâu dur și porumb.
A 2000 → A fost preluată moara de grâu din Buzău. Moa ra produce în special făinuri
superioare, putând realiza întreaga gamă sortimenta lă de produse de morărit și
panificaŃie.
A 1999 – 2002 → În această perioadă S.C. BOROMIR IND Râmnicu Vâlcea
achiziŃionează unităŃi de tip Comcereal, având ca o biect principal activitatea de
achiziŃie, păstrare și valorificare a cerealelor.
A 2011 → Pe lângă cele trei societăŃi, BOROMIR IND Râm nicu Vâlcea, BOROMIR
PROD SA Buzău și Moara Cibin din Sibiu, Grupul Boro mir mai deŃine puncte de lucru
la Deva, Hunedoara, Iași, Slobozia.
Pe parcursul a 16 ani, Boromir sAa dezv oltat întrAun ritm dinamic, pentru ca în
prezent să ajungă să controleze 10% din activitatea de morărit de pe piaŃa de profil din
Romania, cu o capacitate de măcinare de 1500 t/zi. Acest lucru a fost posibil atât în urma
achiziŃionării de noi fabrici de morărit și panific aŃie aflate în zone ale Ńării cu potenŃial de
dezvoltare din Sibiu, Buzău, Deva, Slobozia, cât și prin retehnologizarea și reutilarea tuturor
facilităŃilor de producŃie din patrimoniu.
Societatea dispune de o reŃea de magazi ne specializate "Boromir Pan Café"
(magazine cu suprafeŃe cuprinse între 50 și 150 mp) , acestea constituind un proiect lansat în

37
aprilie 2008, bazat pe reAbranduirea tradiționalelo r brutării Boromir existente în orașul
Râmnicu Vâlcea încă din anul 1996. În municipiile B uzău și Râmnicu Sărat își desfășoară
activitatea o reŃea proprie de desfacere de 20 de m agazine, din care 16 sunt situate în
municipiul Buzău iar 4 în orașul Râmnicu Sărat. Pe lângă acestea, Boromir mai deŃine 3
benzinării în Râmnicu Vâlcea și fabrica de chereste a Hardwood .
Din totalul afacerilor Boromir, divizia de morărit are o pondere de 55%, urmată de
cea de dulciuri și prăjituri care deŃine 20%, apoi de divizia de panificație cu o pondere de
15% iar restul activităŃilor sunt reprezentate de m agazine, distribuŃie și benzinării care
acoperă 10% din afaceri. Acestea au reprezentat o c ifra de afaceri de 110 mil Euro pentru
2013.
Statut juridic
SC BOROMIR PROD SA este o societate pe acŃiuni cu capital integral privat. Actiunile sale
sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, categori a II cu indicativ SPCU.
Sediul social al societăŃii este în Buz au, str Santierului nr 37.
Principalele activităŃi ale societăŃii includ producŃia de produse de patiserie și morărit . Durata
societăŃii este nelimitată.
SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfii nțată ca societate comercială pe acțiuni în baza
Legii 15/1990 prin preluarea activului și pasivului fostei Între prinderi de Morărit și PanificaŃie Buzău.
ÎnfiinŃarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL SA Buzău) sAa facut prin
Hot. Guvern nr. 1353/1990 , act normativ care stabilește și statutul initial al societăŃii.
La data de 11.06.2002, prin actul adiŃ ional nr. 2241 și cererea de înscriere menŃiuni nr
5595/20.06.2002 sAa modificat denumirea societăŃii în SC BOROMIR PROD SA, cu următoarele date
de identificare:
/budleafne Denumire societate: BOROMIR PROD SA BUZĂU
/budleafne Sediul comercial : Buzău , strada Santierului, numărul 37 ;
/budleafne Număr telefon , fax : 0238712001
/budleafne Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului C omerŃului : RO 1145077
/budleafne Număr de ordine în Registrul ComerŃului : J10/184/1991
/budleafne Capital social subscris vărsat : 23.306.374 RON
/budleafne PiaŃa reglementată pe care se tranzacŃionează valor ile mobiliare emise: BVB
București

38
/budleafne Domeniul de activitate este fabricarea pâinii, prajiturilor si a produselor pro aspete
de patiserie .(cod CAEN: 1071 )
Societatea deŃine certificări în sistem ul de management în Siguranța Alimentelor,
Sistemul de Management al Mediului și Sistemul de M anagement al SănătăŃii și Securității
Ocupaționale pentru a oferi satisfacŃie și siguranŃ ă în alimentaŃie prin: tehnologia folosită,
condiŃiile de prelucrare a materiilor prime și fini te, condiŃiile de muncă și calitatea
serviciilor.
A Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conf orm ISO 22000/2005,
certificat nr. AJAEU /08/10984. Scopul certificării: producție și vânzare produse de
morărit, panificație, cofetărieâpatiserie și pizza
A Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/ 2004, certificat nr.
AJAEU /09/90341. Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificați e, cofetărieApatiserie și
pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
A Sistem de Management al SănătăŃii și Securității Oc upaționale conform OHSAS
18001/2007, certificat nr. AJAEU /09/90342 . Scopul certificării:
1. Producție și vânzare produse de morărit, panificați e, cofetărieApatiserie și
pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare și nealimentare.
Societatea are implementat Sistemul de Management al Mediului conform
standardului SR – EN – ISO 14001:2005. Identificarea aspectelor de mediu ia în
considerare: emisiile de aer; deversările în apă; utilizarea materiilor prime și a resurselor
naturale; utilizarea energiei; energie emisă (căldu ră, radiaŃii, vibraŃii); deșeuri și subproduse.
Pentru evitarea încălcarii legislaŃiei privind prot ecŃia mediului, societatea șiAa elaborat
proceduri referitoare la pregătirea pentru situaŃii le de urgenŃă și capacităŃii de răspuns care
sunt adecvate necesităŃilor sale particulare, planu ri de gestionare a deșeurilor generate de
fiecare sector.

39
Capitalul social și acŃionarii
La data întocmirii prezentului plan de afaceri, capitalul social al societăŃii este de
23.306.374 RON divizat în 23.306.374 acŃiuni la valoarea nominală de 0,1 lei/acțiune.
SC Boromir Prod SA deține 157.984.908 acțiuni, alte persoane juridice dețin
49.923.877 acțiuni (21.42 %), iar alți actionari, p ersoane fizice dețin .25.660.453 acțiuni
(11.01 %)
Societatea are șase acŃionari care au u n total de 172.772.193 acțiuni, reprezentând
74,13% din totalul drepturilor de vot. Acești acŃio nari sunt:
1. BOROMIZ CONSTANTIN (36% din acțiunile firmei)
2. SAVA CONSTANTIN
3. FRINTU GEORGE
4. RĂILEANU VASILE
5. VIOREL DINU
6. RADU HANGA
Părți afiliate:
SC BOROMIR PROD SA Buzău face parte din grupul de firme BOROMIR.
SocietăŃile afiliate cu care societatea a desfășura t tranzacŃii comerciale în anul 2015 sunt
prezentate în tabelul 2.1, astfel:
Tabel 3.1.1. PărŃile afiliate SC BOROMIR PROD SA.
Denumire societate Țara de
origine Adresa Profil activitate
Sc Boromir Ind
Srl România Râmnicu Valcea, strada Targului,
nr.2 Producator de faina, produse de
panificatie si patiserie
Moara Cibin SA Sibiu, sos.Alba Iulia,nr.70 Producator faina si mal ai
Extrasib SA Producator de biscuiti si paste
scurte
Amylon Producator de glucoza lichida si
tablete
Panmed SA Medias, sos. Sibiului, nr.72 Producator de produse de
panificatie si patiserie
Rommac Trade
SRL Bucuresti, str. Ceikovski Pitri
Ilici,nr.11, bloc 11, sc. B, ap.14A
demisol

SC BOROMIR PROD SA deține titluri de participare la următoarele societăți:

40
Tabel 3.1.2. Ponderea acŃiunilor în capitalul socia l
Denumire societate Sediu social Pondere
deŃinere acŃiuni
în capital social
Moara Cibin SA Sibiu, sos.Alba Iulia,nr.70 23
HARDWOOD SRL Rm.Valcea,str.Depozitelor, nr.2 62
Amylon SA Sibiu, sos. Alba Iulia, nr.70 11

Obiect de activitate
Societatea desfășoară activităŃi conform cu obiectu l de activitate aprobat de către
acŃionari, respectiv:
a) producerea și comercializarea produselor de morărit ;
b) producerea și comercializarea produselor de panific aŃie, patiserie;
c) comercializarea enAgross si enAdetail a mărfurilor;
d) prestarea de servicii (activităŃi de consultanŃă pe ntru afaceri și management)
e) fabricarea și comercializarea de furnire și panour i.
Principalele produse, mărfuri și servicii prestate sunt: produse de morărit; produse de
panificaŃie; mărfuri diverse (dulciuri, cafea); pre stări servicii ( morărit, transport).
Compania șiAa extins activitatea de dis tribuŃie în direcŃia comerŃului cu amănuntul,
tocmai în ideea dezvoltării reŃelei de retail cu sc opul comercializării produselor Boromir.
Grupul Boromir deŃine o cotă importantă în industr ia de morărit și panificaŃie
operând în zonele Râmnicu Vâlcea, Buzău, Sibiu, Con stanŃa, Iași și Hunedoara.
Din perspectiva micromediului, Boromir acŃionează în desfășurarea activităŃii ei
concomitent pe două pieŃe: piaŃa intrărilor și piaŃ a ieșirilor. Pe primul tip de piaŃă firmă apare
în calitate de cumpărător și stabilește legături în special cu furnizorii de mărfuri, de forŃă de
muncă și prestator de servicii. Pe piaŃa ieșirilor, Boromir are calitatea de vânzător și
valorifică produsele și serviciile realizate stabil ind legături în principal cu clienŃii.
Compania produce opt categorii de produ se de panificaŃie și anume:
1. Cozonaci
− Cozonaci de sărbători (Cozonac tradiŃional 1kg, Coz onac cu cremă de ciocolată A 450
g, Cozonac cu cremă de ciocolată A 600 g, Cozonac c u nucă și cacao A 450 g,
Cozonaci de Paște (Pasca cu branza si stafide, Pasc a cu ciocolată, Pască tiramisu,

41
Pască cu lămâie Cozonac tradiŃional 1kg, Cozonac cu cremă de ciocolată A 450 g,
Cozonac cu cremă de ciocolată A 600 g, Prestige cu ciocolată, etc.)
− Cozonac de zi cu zi (Cozonac feliat nucă și stafide 300g, Cozonac feliat cacao 300g,
Cozonac cu crema de nuci A 600 g, Cozonac cu nucă ș i stafide – 400g, etc)
2. Croissante
− Croissant (Croissant cu cremă de ciocolată, Croissa nt cu cremă de vanilie, Croissant
cu cremă de caise, Croissant cu ciocolată și rom, C roissant cu cremă lapte etc.)
− Picolina (Picolina cu vanilie , Picolina cu cicolat ă, Picolina cu caise)
3. CornuleŃe – CornuleŃe fragede ( CornuleŃe cu gem de prune, Co rnuleŃe cu gem de caise,
CornuleŃe cu gem de mere, CornuleŃe cu rahat)
4. Covrigi
− Covrigei buzoieni (Covrigei cu tărâŃe de grâu, Covr igei cu mac, Covrigei cu ceapă,
Covrigei cu sare, Covrigei cu usturoi, etc.)
5. PanificaŃie – Pâine și specialităŃi (Pâine, Pâinici, Baghete, P âine ambalată, Pâine
tradiŃională )
6. Paste făinoase (Spaghete Giani 500g, Paste scurte Giani cornetti r igati 400g, TăieŃei de
casă cu ou 125 g, etc)
7. Pișcoturi A Blaturi de tort , pișcoturi
8. Morărit A Făină industrială și Făină Retail.
Resurse umane la S.C. BOROMIR PROD S.A.
Structura organizatorică ierarhică și funcŃională este sintetizată în organigrama societăŃii și
totalizează un număr de 443 persoane: 438 salariaŃ i și 5 colaboratori, din care 102 cu studii
superioare și 283 cu studii medii, cu funcŃii și ca lificări corespunzătoare, definite în fișa
postului.. Organismul de conducere al societăŃii es te Consiliul de AdministraŃie.
ComponenŃa actuală a Consiliului de AdministraŃie e ste redată în tabelul de mai jos:

Tabel 3.1.3. Structura Consiliului de AdministraŃie
Nume PoziŃie
Dl. Sava Constatin Presedinte executiv in Consiliul de Administratie
Dl. Boromiz Constantin Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Frantu George Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Hanga Radu Membru executiv in Consiliul de Administratie
Dl. Raileanu Vasile Membru neexecutiv independent in Consiliul de
Administratie

42
Conducerea executivă a societăŃii este asigurată în baza celor două contracte de
management încheiate cu dl ing. Sava Constantin în calitate de director general și președinte
al Consiliului de administraŃie și dl ec.Hanga Radu .
Politicile societăŃii nu prevăd acordarea de bonif icaŃii sau obligaŃii contractuale cu
privire la plata pensiilor către foștii membri ai o rganelor de administraŃie, conducere și
supraveghere și nici acordarea de avansuri și credi te.
La data de 31.03.2015 societatea a înre gistrat un număr mediu de 443 salariaŃi,
înregistrând o scădere cu 49 salariaŃi faŃă de anul 2014 și cu 122 persoane salariate faŃă de
anul 2013.
Tabel 3.1.4. Număr salariaŃi/ an
An SalariaŃi
2013 443
2014 492
2015 565

Tabel 3.1.5.EvoluŃia numărului de salariaŃi pe cate gorii în intervalul 2013–2015
Categorie personal 2013 2014 2015
Conducere administrativă 5 5 5
Personal TESA 48 43 38
Muncitori direct productivi, din care: 283 241 212
a) panificație, specialități 215 184 164
b) morărit 68 57 48
Desfacere, comerț 154 131 117
Muncitori indirect productivi, din care 75 72 71
a) diverse meserii 19 17 17
b) coloana auto 47 46 46
c) paza 9 9 8
Total salariaŃi 565 492 443

Tabel 3.1.6.Structura personalului la data de 31. 03.2015
Categorie personal Număr
mediu
Conducere administrativă 5
Personal TESA 38
Muncitori direct productivi, din care: 212
c) panificație, specialități 164
d) morărit 48
Desfacere, comerț 117
Muncitori indirect productivi, din care 71
d) diverse meserii 17
e) coloana auto 46
f) paza 8
TOTAL 443

43

ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
DIRECTOR GENERAL
COMPARTIMENT
SERVICIUL
SERVICIUL
COMPARTIMENT
COMPARTIMENT COMPARTIMENT
COMPARTIMENT
COMPARTIMENT DEPARTAMENT
INTRETINERE, REPARATII,
DEPARTAMENT
EXPLOATARE INFRASTRUCTURA TEHNICA DIRECTOR PRODUCTIE DIRECTOR COMERCIAL
DIRECTOR ECONOMIC
SERVICIU
FINANCIAR SERVICIU CONTABILITATE
CASIERIE
DIRECTOR TRANSPORTURI
AUTOCOLOANE
ATELIER
INTRETINERE
REPARATI AUTO DEPARTAMENT VANZARI
SERVICIU MARKETING COMPARTIMENT FRANCIZE/CHIRII
DEPARTAMENT APROVIZIONARE SEF DEPARTAMENT
APROVIZIONARE SERVICIU APROVIZIONARE
MORARIT, PANIFICATIE,
PATISERII,COFETARII
SERVICIU APROVIZIONARE MARKET Punct de lucru OGOANELE Punct de lucru RUSETU
DEPOZIT PRODUSE GRUP SERVICIU VANZARI MORARIT
SERVICIU VANZARI PANIFICATIE, PATISERIE, COFETARIE
SERVICIU VANZARI PRODUSE GRUP SEF DEPARTAMENT VANZARI
SERVICIU VANZARI MARKET SEF SERVICIU VANZARI MARKET
MAGAZIN
BAZAR MAGAZIN CRANG BUZAU
MAGAZIN SUD BUZAU MAGAZIN 24 RM. SARAT MAGAZIN 28 RM. SARAT
MAGAZIN P.
LACTATE BUZAU MAGAZIN P.
HALELOR 67 RM. MAGAZIN 12
BUZAU MAGAZIN 21
RM. SARAT MAGAZIN 23
BUZAU MAGAZIN 23
BUZAU MAGAZIN 31
BUZAU MAGAZIN 60
BUZAU MAGAZIN 99
BUZAU MAGAZIN 62
BUZAU
MAGAZIN
107 BUZAU MAGAZIN
114 BUZAU MAGAZIN
121 BUZAU MAGAZIN
B90 BUZAU MAGAZIN 47
BUZAU DEPARTAMENT
DEPARTAMENT
PRODUCTIE DIRECTOR
PRODUCTIE
DEPARTAMENT

44
Furnizori, clienŃi, piaŃă, concurenŃă
Aprovizionarea cu materii prime și mate riale se face în funcŃie de capacitatea spaŃiilor d e
depozitare (pentru grâu), dimensiunea stocurilor, t ermene de valabilitate.
Materialele folosite în procesul de fab ricaŃie sunt: drojdie – stoc minim două zile;
margarină – aprovizionare săptămânală; sare, zahăr – aprovizionare lunară; ambalaje, etichete –
aprovizionare lunară.
Pentru aprovizionarea cu materiile prime folosite în procesul de fabricare a produselor
alimentare firma SC Boromir Prod SA desfășoară acti vităŃi de colaborare cu diferiŃi agenŃi
economici care au sediul atât în municipiul Buzău cât și în zonele învecinate.
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO
Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC A&S
International SRL, SC Acvila SRL.
Pentru panificaŃie, respectiv patiserie, principal ii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa
Neamt, SC Enzime și Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL Buzău,
SC Esarom Romania SRL Sibiu, SC Lesaffre Romania SR L Otopeni.
Materia primă cu ponderea cea mai mare în toate re Ńetele de fabricaŃie, făina, este
asigurată chiar de Boromir Prod SA, datorită morii de grâu pe care aceasta o deŃine în judeŃul
Buzău. Firma este nevoită doar să își achiziŃionez e grâul necesar. Acesta este achiziŃionat fie de
la micii producători, fie importat din Ungaria.
Celelalte materii prime necesare cum ar fi: drojdia, zahărul, uleiul, laptele, sarea, untu l,
margarina, sunt cumpărate de la unităŃi specializat e: Zahărul SA, Agricola Total SA, Ulvex SA,
Interfrig SA, Ady Com SRL, Midopan SRL, Sweets Com SRL, Salina Slănic SRL, Ertrag SRL.
PiaŃa și clienŃii
Boromir Prod S.A. Buzău nu depinde de n iciun client major a cărei pierdere ar influenŃa
negativ veniturile societăŃii, având un portofoliu extins și diversificat de clienŃi. Consumatorii
finali ai produselor fabricate de SC Boromir Prod S A fac parte din toate categoriile de populaŃii.
Cea mai mare pondere în cifra de afacer i realizată o deŃin clienŃii pentru produsele de
panificaŃie și morărit. Vânzarea produselor de moră rit în anul 2015 a înregistrat o creștere faŃă de
anul 2014 cu 53%. În ceea ce privește evoluŃia pent ru următorii cinci ani, se estimează a creștere
a vânzarilor cu 20 % pe an.

45
Produsele de morărit au înregistrat o pondere de 6 0 % în totalul vânzărilor ca produse
finite către diverșii clienŃi. Sociatatea prezintă o creștere a făinurilor industriale de 7 % prin
atacarea segmentului de mici consumatori. Pe segmen tul de morărit principalii clienŃi sunt: SC
Can Serv, SC San Pauli Com, SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC
Madexport, SC Superpan Lux.
Produsele de panificaŃie au înregistrat o creștere în vânzări faŃă de anul 2014 cu 4.5 %.
Atât produsele de panificaŃie proaspete cât și cele ambalate sunt distribuite atât în Buzău, cât și
în localităŃile limitrofe din judeŃele Vrancea, Pra hova, IalomiŃa și Brăila (în proporŃie de 90% pe
piaŃa locală și judeŃeană și doar 10% pe piaŃa naŃi onală prin intermediul reŃelelor de distribuŃie.).
Pe segmental de panificaŃie printre principalii cl ienŃi se regăsesc: SC Rewe Romania, SC
Luxor, SC Agricola InternaŃional, SC Gimar Com.
Vânzarea produselor aparŃinând firmelor din „GRUPUL BOROMIR” în cadrul
depozitelor en gross deŃine o pondere de 75 % în to talul vânzărilor de mărfuri. Pentru a asigura o
valorificare corespunzătoare a producŃiei realizate , firma utilizează mai multe forme de
desfacere:
1. Livrarea la ieșirea din secŃia de producŃie către c umpărătorii organizaŃionali
2. Vânzarea în supermarketuri, reŃele de magazine și m agazine mici, unele dintre
ele proprii cum ar fi și supermarketul “Avantaj”.
ConcurenŃii direcŃi ai firmei sunt: SC Pambac SA Bacau; SC Dobrogea Grup SA; SC
Lulis SA; SC Baneasa SA; SC Velpitar SA; SC Mopan S A; Holding Com SRL; SC Panicarma
ABC SRL; SC Europan 2005 SRL; SC Daniro Pan SRL; SC Ginar Prod Panif SRL; SC Total
Com SRL; mici producatori locali din judeŃele unde Boromir deŃine capacităŃi de producŃie.
Pe piaŃa produselor de panificaŃie și patiserie bu zoiană vorbim de o concurenŃă agresivă,
purtată prin toate mijloacele posibile: publicitate , ofertă, reduceri de preŃ, etc. Pe acestă piaŃă
acŃionează la ora actuală șapte mari jucători, iar clasamentul sAa modificat în anul 2011, când
Boromir a devenit lider.
PiaŃa românească de panificaŃie este es timată în prezent la 1,5 mld de euro, valoarea
corespunzatoare unei producŃii de cca 2.3 milioane tone pâine, în condiŃiile în care România
dispune de o capacitate de producŃie de 2.5 ori mai mare decât necesarul de consum. Veniturile
înregistrate sunt aferente activităŃii de bază, res pectiv, producerea și comercializarea produselor
de morărit și panificaŃie.

46
Ca structură în cifra de afaceri la 30.09.2015 au fost înregistrate următoarele ponderi :
/head2right producŃia și valorificarea produselor de panificati eApatiserie și cofetărie A 30 %
/head2right producŃia și valorificarea produselor de morărit A 31 %;
/head2right producŃia și valorificarea produselor de paste și m uștar A 3.15% ;
/head2right vânzarea produselor la nivelul depozitelor de tip e ngross A 35.85%.
Concluzia este că SC BOROMIR PROD SA Buzău este vi abilă din punctul de vedere al
activităŃii comerciale și a demosntrat posibilitate a de adaptare la condiŃiile pieŃei și la presiunile
concurenŃiale, devenind in anul 2011 lider in Buzău , fiind capabilă să își păstreze clienŃii și să
atragă noi consumatori ai produselor Boromir.

CAPITOLUL 3.2. METODOLOGIA DE CALCUL A IMPOZITULUI PE PROFIT

Orice activitate economică presupune consumul unor resurse materiale, umane și
financiare, care precede obŃinerea veniturilor 27 . Cheltuielile, conform „Regulamentului de
aplicare a Legii contabilităŃii”, sunt sumele sau v alorile plătite sau de plătit pentru consumurile,
lucrările executate și serviciile prestate de terŃi , remunerarea personalului, executarea de obligaŃii
legale sau contractuale de către unitatea patrimoni ală, constituirea amortizării și provizioanelor,
consumuri excepŃionale.
În contabilitatea financiară, cheltuielile sunt gr upate după natura lor în trei categorii:
a). Cheltuielile de exploatare cuprind acele chelt uieli care sunt ocazionate de activitatea
curentă de producŃie și comercială. În această cate gorie sunt incluse:
– cheltuielile privind consumul de materii prime și m ateriale consumabile;
– cheltuielile privind amortizările și provizioanele;
– cheltuielile cu salariile;
– cheltuielile cu serviciile și lucrările prestate de terŃi.
b). Cheltuielile financiare cuprind:
– pierderi din creanŃe legate de participaŃii;
– pierderile din vânzarea titlurilor de plasament;
– diferenŃele nefavorabile de curs valutar;

27 Ișfănescu A., Robu V., Anghel I. ,TuŃu A. , Analiza economico â financiară , Editura Economică, 2007,
București, pp.34A42

47
– dobânzile plătite pentru împrumuturile primate.
c). Cheltuielile extraordinare cuprind acele cheltu ieli care nu sunt legate de activitatea
curentă și se referă la operaŃiile de gestiune și o peraŃiile de capital. În această categorie sunt
incluse:
– amenzi, penalităŃi, despăgubiri plătite;
– lipsuri de inventar;
– donaŃii și subvenŃii acordate;
– pierderi din debitori diverși;
– valoarea contabilă a imobilizărilor cedate.
Trebuie, de asemenea, avut în vedere corelaŃia car e există între venituri și cheltuieli, prin
aceea că realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli sau invers. ExcepŃii de la
această regulă se întâlnesc în cazul cheltuielilor financiare care nu generează venituri, după cum
realizarea de venituri nu implică neapărat o cheltu ială. O situaŃie similară se întâlnește și în ceea
ce privește cheltuielile și veniturile excepŃionale .
Veniturile întreprinderii reprezintă sumele sau va lorile încasate sau de încasat în cursul
exerciŃiului. Potrivit reglementărilor contabile, î n mod similar cheltuielilor, veniturile
întreprinderii sunt structurate pe categorii de ven ituri, după natura lor, astfel:
a). venituri din exploatare, care cuprind:
– venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucră rilor executate și din
serviciile prestate;
– venituri din producŃia stocată și imobilizată;
– alte venituri legate de exploatare.
b). venituri financiare în care se includ:
– venituri din participaŃii;
– venituri din alte imobilizări financiare;
– venituri din creanŃe imobilizate;
– venituri din titluri de plasament;
– venituri din diferenŃe de curs valutar;
– venituri din dobânzi etc.
c). venituri excepŃionale, reprezentând acele veni turi care nu sunt legate de activitatea
normală, curentă a unităŃii patrimoniale și se refe ră fie la operaŃii de exploatare, fie la operaŃii d e
capital, cum sunt:

48
– despăgubiri și penalităŃi încasate;
– venituri din cedarea activelor;
– coteApărŃi de subvenŃii pentru investiŃii virate la rezultatul exerciŃiului;
– alte venituri excepŃionale (donaŃii, salarii neridi cate prescrise și alte venituri.
Înregistrarea în contabilitate a impozitului pe pro fit se face cu ajutorul conturilor:
• 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
• 441 „Impozitul pe profit”
Contul 441 este un cont cu ajutorul căru ia se Ńine evidenŃa decontărilor cu bugetul statulu i
privind impozitul pe profit. Acest cont este un con t bifuncŃional. În creditul acestui cont se
înregistrează:
A sumele datorate de unitate către bugetul de stat și care reprezintă impozitul pe profit;
A impozitul pe profit, venit aferent exerciŃiului f inanciar anterior, în vederea corectării erorilor.
În debitul contului 441 se înregistrează:
A sumele virate bugetului de stat sau bugetelor local e și reprezintă bugetul pe profit sau
venit datorii anuale.
A Soldul creditor al contului reprezintă sumele dator ate de unitate, iar soldul debitor,
sumele vărsate în plus.
Contul 691 este un cont cu ajutorul căr uia se Ńine evidenŃa cheltuielilor cu impozitul pe
profit. În debitul contului 691 se înregistrează:
A valoarea impozitului pe profit în corespondenŃă c u contul 441, înregistrarea impozitului pe
profit calculat ca fiind datorat bugetului de stat necesită întocmirea articolului contabil:
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impo zitul pe profit”.
Virarea impozitului pe profit la bugetul statului s e înregistrează prin articolul contabil:
441 „Impozitul pe profit” = 5121 „C onturi la bănci în lei”
Dacă din rezultatul brut al exerciŃiulu i (rezultatul înainte de impozitare) se scade
impozitul pe profit, se obŃine rezultatul net al ex erciŃiului (profit sau pierdere). Acest rezultat ne t
al exerciŃiului se regăsește în soldul final al con tului 121 “Profit si pierdere”, este înscris în
pasivul bilanŃului contabil și explicat în contul d e profit si pierdere.
Deciziile privind modalităŃile de repar tizare (în cazul unui profit) sau acoperire (în caz ul
pierderilor) a rezultatului net al exerciŃiului sun t luate de Adunarea Generala a AcŃionarilor sau
asociaŃilor, după caz.

49

CAPITOLUL3.3.IMPOZITUL PE PROFIT INTRE CONTABILITATE SI FISCALITATE

Profitul impozabil se calculează și se eviden Ńiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.
Plata impozitului se efectuează în lei ,indiferent de valuta în care a fost realizat astfel:
A trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se
calculează impozitul, în cazul tuturor contribuabil ilor alŃii decât bănci și organizaŃii nonprofit;
A anual, până la data de 15 februarie inclusiv a an ului următor celui pentru care se calculează
impozitul, în cazul organizaŃiilor nonprofit și în cazul contribuabililor care obŃin venituri din
cultura cerealelor și plantelor tehnice, pomicultur a și viticultură;
A anual, cu plaŃi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele inflaŃiei estimat cu ocazi a
elaborării bugetului iniŃial al anului pentru care se efectuează plăŃi anticipate, pentru
contribuabilii societăŃii bancare, persoane juridic e române și sucursalele din România ale
băncilor, persoane juridice străine.
Formularul 101 – "Declarație privind impozitul pe profit" se completează pe baza unor
reguli astfel:
SecŃiunea Date privind impozitul pe profit conŃine 53 de indicatori în dreptul cărora
trebuie trecute sumele aferente. Astfel, rândurile 1 ‐ 10 se completează cu datele
corespunzătoare, înregistrate în evidenŃa contabilă a contribuabililor, respectiv:
• Venituri din exploatare; Cheltuieli din exploatare; Rezultat din exploatare;
• Venituri financiare; Cheltuieli financiare; Rezulta t financiar;
• Venituri extraordinare; Cheltuieli extraordinare; Rezultat extraordinar;
• Rezultat brut.
Apoi pe rândurile următoare, 11A11.3, s e trec sume similare veniturilor, iar pe rândurile
12A12.2 sume similare cheltuielilor.
După aceea, suma de la rândul 10, adică Rezultatul brut, se adună cu suma de la rândul
11 – Elemente similare veniturilor , iar din acest rezultat se scade suma de pe rândul 12 –
Elemente similare cheltuielilor . Rezultatul final se înscrie pe rândul 13 la Rezultat după
includerea elementelor similare veniturilor/cheltui elilor .
Mai departe, pe rândurile următoare tre buie completate amortizarea fiscală, cheltuielile
cu dobânzile și diferenŃele de curs valutar reporta te din perioada precedentă, rezerva legală

50
deductibilă, provizioane fiscale din care filtre pr udenŃiale, precum și alte sume deductibile din
care deduceri suplimentare pentru cercetareAdezvolt are.
Toate aceste sume se adună, iar rezulta tul obŃinut se înscrie la rândul 19 din declaraŃie,
Total deduceri . Noul model al formularului 101, valabil din 5 ianu arie 2015, cuprinde
o detaliere clară a veniturilor din dividende ce trebuie raportate, acestea fiind grupate în
funcŃie de persoana de la care sunt primite. Mai ex act, în declaraŃia privind impozitul pe profit
trebuie trecute veniturile din dividende, din care:
• Venituri din dividende primite de la o persoană jur idică română, în condiŃiile prevăzute
de lege;
• Venituri din dividende primite de la o persoană jur idică străină, situată întrAun stat terŃ, în
condiŃiile prevăzute de lege;
• Venituri din dividende primite de la o filială situ ată întrAun stat membru UE, în condiŃiile
prevăzute de lege;
• Venituri din vânzarea/cesionarea titlurilor de part icipare, în condiŃiile prevăzute de lege;
• Venituri din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice
străine situate întrAun stat cu care România are în cheiată o convenŃie de evitare a dublei
impuneri.
Conform instrucŃiunilor de completare a formularului 101, veniturile din dividende se
adună cu cele din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare, cu cele din lichidarea unei alte
persoane juridice și cu alte venituri neimpozabile, iar totalul se înscrie pe rândul 24 destinat
veniturilor neimpozabile. În urma tuturor calculelo r de mai sus se poate stabili sau afla profitul
sau pierderea . Concret trebuie urmată următoarea formulă:

Rezultat după includerea elementelor similare venit urilor/cheltuielilor (rândul 13) – Total deduceri ( rândul 19) –
Alte venituri neimpozabile (rândul 24) = Profit/Pi erdere

În continuare, se completează defalcat toate cheltuielile, în următoarea ordine:
• Cheltuieli cu impozitul pe profit datorat și impozi tul pe profit amânat;
• Cheltuieli cu impozitul pe profitul/venitul realiza t în străinătate;
• Dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confi scările și penalităŃile de întârziere
datorate către autorităŃile române/străine;

51
• Cheltuieli de protocol care depășesc limita prevăzu tă de lege;
• Cheltuieli de sponsorizare și/sau mecenat, burse pr ivate, efectuate potrivit legii;
• Cheltuieli cu amortizarea contabilă;
• Cheltuieli cu provizioanele și cu rezervele care de pășesc limita prevăzută de lege;
• Cheltuieli cu dobânzile nedeductibile, care nu sunt reportate pentru perioada următoare;
• Cheltuieli cu dobânzi și diferenŃe de curs valutar reportate pentru perioada următoare;
• Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile;
• Alte cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile menŃionate mai sus se cumu lează, iar rezultatul reprezintă totalul
cheltuielilor nedeductibile . În continuare, trebuie calculat totalul profitului impozabil/pierderi
fiscale pentru anul de raportare, înainte de report area pierderii , adică se adună profitul sau
pierderea (rândul 25) cu totalul cheltuielilor nede ductibile (rândul 37). Apoi, de la rândul 39 până
la rândul 42 se înscriu pierderile fiscale. Odată a ceste informaŃii completate, se
calculează profitul impozabil/ pierderea fiscală, de recuperat în anii următori , utilizând
următoarea formulă:
Total profit impozabil/ pierdere fiscală pentru anu l de raportare, înainte de reportarea pierderii (râ ndul
38) + Pierderea fiscală în perioada curentă, de rep ortat pentru perioada următoare (rândul 39) + Pierd erea
fiscală în perioada curentă – Pierderea fiscală în perioada curentă, primită de la persoana juridică c edentă –
Pierderea fiscală de recuperat din anii precedenŃi .
Apoi se calculează totalul impozitului pe profit adunând impozitul aferent ce se impune
cu cota de 16% cu impozitul de 5% aplicat venituril or din activităŃi de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, a discotecilor și a cazinouri lor sau a pariurilor sportive.
După aceea, se completează rândurile aferente creditului fiscal și impozitului pe profit
scutit. Mai exact, se trec următoarele sume:
• Creditul fiscal extern;
• Impozit pe profit scutit, din care:
• Impozitul pe profitul scutit, potrivit art. 19^4 di n Codul fiscal – este vorba despre suma
scutită de la plata profitului reinvestit în produc Ńia și/sau achiziŃia de echipamente
tehnologice noi care se aplică între 1 iulie 2014 ș i 31 decembrie 2016 inclusiv. Până în 5
ianuarie 2015, acest rând se completa cu suma ce re prezenta scutirea de la plată a

52
impozitului pe profitul realizat din activitatea de sfășurată pe durata de existenŃă a zonei
defavorizate.
• Scutiri și reducere de impozit pe profit calculate potrivit legislaŃiei în vigoare.
Totalul creditului fiscal se calculează adunând creditul fiscal extern cu im pozitul pe profit
scutit și cu scutirile și reducerile de impozit pe profit. Mai departe se completează impozitul pe
profit înainte de scăderea sumelor reprezentând spo nsorizare și/ sau mecenat și burse private .
Concret, se scade din totalul impozitului pe profit (rândul 44) totalul creditului fiscal extern
(rândul 45).
Pe rândurile următoare se înscriu sumel e reprezentând sponsorizările și/sau mecenat,
burse private, în limita prevăzută de lege, care vo r fi trecute în funcŃie de perio adă , respectiv
sume din anul curent și sume reportate din perioada precedentă. Din impozitul pe profit înainte
de scăderea sumelor reprezentând sponsorizare și/sa u mecenat și burse private (rândul 46) se
scad sumele reprezentând sponsorizare și/sau mecena t, burse private, iar rezultatul
reprezintă impozitul pe profit anual .
Totodată, în formularul 101 trebuie tre cută diferenŃa de impozit pe profit datorat , care se
obŃine prin scăderea din impozitul pe profit anual a următoarelor sume cumulate:
• impozitul pe profit stabilit în urma inspecŃiei fis cale pentru anul fiscal de raportare și care
se regăsește în indicatorii din formular;
• impozitul pe profit declarat pentru anul de raporta re prin formularul 100;
• impozitul pe veniturile microîntreprinderilor decla rat pentru anul de raportare prin
formularul 100.
În ceea ce privește diferenŃa de impozit pe profit de recuperat , aceasta se obŃine prin
adunarea celor trei tipuri de impozite menŃionate m ai sus, iar din suma rezultată se scade
impozitul pe profit anual.
Societatea S.C.BOROMIR SA prezintă la 01.04.2016 următoarele informaŃii referitoare
la cheltuielile și veniturile anului curent:

Element Solduri finale
D C
0 1 2

53
601
602
605
607
613.1

613.2

623.1

623.2
624
625

626
635.1

635.2

641
645
6581

6588

663
665
666
6811.1

6811.2

6812.1

6812.2

6813

6814

6863

6868

691

701.1
701.2
704

707
708
7581
TOTAL CHELTUIELI din care:
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materialele consumabile
Cheltuieli privind energia și apa
Cheltuieli privind mărfurile
Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare clăd ire firmă
Cheltuieli cu primele de asigurare – asigurare viaŃ ă asociat
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate –pub licitate contract
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate A pr otocol
Cheltuieli cu transportul de bunuri și persoane
Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări 100 zile
diurnă x 35 RON/zi
Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicaŃii
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asi milate –
nedeductibile
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asi milate A
deductibile
Cheltuieli cu remuneraŃiile personalului
Cheltuieli privind asigurările și protecŃia socială
Despăgubiri, amenzi și penalităŃi – plătite organel or de control
Alte cheltuieli de exploatare – fără documente just ificative
Pierderi din creanŃe legate de participaŃii
Cheltuieli din diferenŃe de curs valutar
Cheltuieli privind dobânzile
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobil izărilor –
clădire firmă
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobil izărilor –
mașina administrator neinclusă pe statul de salarii
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri și
cheltuieliAgaranŃii comerciale
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri și
cheltuieli – altele nedeductibile
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
activelor circulante
Cheltuieli financiare privind provizioane pentru de precierea
imobilizărilor financiare
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare
a obligaŃiunilor
Cheltuieli cu impozitul pe profit

TOTAL VENITURI din care:
Venituri din vânzarea produselor finite A export în casat
Venituri din vânzarea produselor finite – intern
Venituri din lucrări executate și servicii prestate –export încasat
Venituri din vânzarea mărfurilor
Venituri din activităŃi diverse
Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităŃi A come rciale
Venituri din imobilizări financiare
Venituri din creanŃe imobilizate
Venituri din dobânzi
Alte venituri financiare
Venituri din provizioane – altele
Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizăr ilor financiare 3.383.100
700.000
300.000
75.000
400.000
15.000

45.000

105.000

40.000
87.000
35.000

14.000
11.900

40.000

155.000
54.200
23.000

18.000

180.000
18.000
600.000
70.000

60.000

45.000

18.000

180.000

40.000

18.000

21.000

15.000

A
A
A

A
A
A
A
A
A
A
A

A

A

A
A
A

A
A

A

A
A
A

A

A
A
A
A
A
A

A

A

A

A

A

A

A

4.806.000
1.450.000
850.000
300.000

600.000

54
761
763
766
768
7812

7814

7863
A
A
A
A
A

A

A
150.000
45.000

1.200.000
70.000
40.000
15.000
27.000

34.000

25.000

Se mai cunosc următoarele informaŃii :
Capital social = 480.000 lei ;
Capital împrumutat = 1.000.000 lei ;
Capital propriu = 850.000 lei ;
Rezervă legală înregistrată = 10.000 lei.
Înainte de a stabili rezultatul contabi l trebuie închise toate cheltuielile și veniturile după
cum urmează :
1) Închiderea cheltuielilor din exploatare:
121.01 % 2.546.100
601 700.000
602 300.000
605 75.000
607 400.000
613 60.000
623 145.000
624 87.000
625 35.000
626 14.000
635 51.900
641 155.000
645 54.200
6581 23.000
6588 18.000
6811 130.000
6812 63.000
6813 180.000
6814 40.000
691 15.000

55
2) Închiderea veniturilor din exploatare.

% 121.01 3.456.000
701 Profit și pierdere A exploatare 2.300.000
704 300.000
707 600.000
708 150.000
7581 45.000
7812 27.000
7814 34.000

3) Închiderea cheltuielilor financiare
121.02 % 837.000
Profit și pierdere Afinanciare 663 180.000
665 18.000
666 600.000
6863 18.000
6868 21.000

4) Închiderea veniturilor financiare
% 121.02 1.350.000
761 Profit și pierdere A financiare 1.200.000
763 70.000
766 40.000
768 15.000
7863 25.000

5) Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI – TOTAL CHE LTUIELI

Rezultatul contabil = (3.456.000 – 2.546.100) + (1.350.000 – 837.000) = 9 09.900 + 513.000 =
1.422.900 lei
Rezultatul fiscal = Rezultat contabil – Venituri neimpozabile + Cheltuieli
nedeductibile = 1.422.900 – 1.286.000 + 492.312= 629.212 lei
6) Venituri neimpozabile = 1.200.000 + 86.000 = 1.286.000 lei
Venituri din dividende – sunt neimpozabile deoarece sunt primite de la o pe rsoană
juridică română. (ct 761) = 1.200.000 lei
Venituri din provizioane – sunt neimpozabile, conform prevederilor legale deoa rece
reprezintă venituri relizate din provizioane pentru care nu sAa acordat drept de deducere în anul
anterior.(ct. 7812 +ct. 7814 + ct. 7863 ) = 27.000 + 34.000 + 25.000 = 86.000 lei.
7) Cheltuieli nedeductibile = 45.000 + 31.042 + 32.370 + 11.900 + 23.000 + 18.000 +
60.000 + 256.000 +15.000 = 492.312 lei

56
– Cheltuieli cu asigurările ce nu vizează bunurile societăŃii – Toate sumele plătite în favoarea
acŃionarilor respectiv asociaŃi. (ct. 613.2) = 45.000 lei
– Cheltuieli de protocol peste limita legală de 2%.
Baza de calcul: Total venituri – Total cheltuieli +Chelt cu impozit ul pe profit + Chelt de
protocol AVenituri neimpozabile + Cheltuieli aferen te veniturilor neimpozabile = 1.422.900 +
15.000 + 40.000 – (1.200.000 + 86.000) + (256.000 + 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000) =
447.900 lei
Cheltuieli cu protocolul deductibile = 447.900 x 2% = 8.958 lei
Cheltuieli cu protocolul nedeductibile 40.000 – 8.9 85 = 31.042 lei
– Cheltuieli cu diurna – deductibil de 2,5 ori diur na instituŃiilor publice (presupunem că
pentru instituŃiile publice cheltuiala deductibilă este de 10,52/zi)
Cheltuieli cu diurna deductibile: 100 zile x 26,3 = 2.630 lei
Cheltuieli cu diurna nedeductibile 35.000– 2.630= 32.370 lei.
– Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte a similate nedeductibile
(ct. 635.1) = 11.900 lei
– Cheltuieli cu amenzile și penalităŃile (ct. 6581) = 23.000 lei.
– Cheltuielile fără documente justificative (ct. 6588) = 18.000 lei .
– Cheltuielile cu amortizarea Amașina administratorului
(ct. 6811.2) = 60.000 lei.
– Cheltuieli cu dobânzile
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat/ Capital proprii
= 1.000.000 /850.000 = 1,176
În această situaŃie cheltuielile cu dobânzile sun t deductibile integral.
– Cheltuieli cu provizioanele (ct. 6812.2 +ct.6813 + ct. 6814 + ct. 6863)
= 18.000 + 180.000 + 40.000 + 18.000 = 256.000 lei
– Cheltuiala cu impozitul pe profit (ct. 691) = 15.000 lei
8) Rezultatul impozabil = Rezultatul fiscal – Rezer va legală –Pierderea de repartizat
= 730.612 – 10.395 = 696.547 lei
– Rezervă legală 5% x (Total venituri – Total chelt uieli + Cheltuiala cu impozitul pe profit
– Venituri neimpozabile + Cheltuieli aferente chelt uielilor neimpozabile), maxim 20% din
capitalul social.

57
Baza rezervă legală: 1.422.900 + 15.000 – 1.286.000 + 256.000 = 407.90 0 lei.
Rezervă legală= 5% x 407.900 = 20.395 lei
Rezervă legală constituită 10.000 lei
Rezervă legală de constituit = 20.395 – 10.000 = 10.395 lei.
9) Impozit pe profit datorat = Rezultat impozabil * 16%=
= 629.212 x 16% = 100.673,92 lei
10) Înregistrarea impozitului pe profit de plătit la bu getul de stat:
6911 = 4411 85.673,92 (100.673,92 A 15.000)
Cheltuieli cu impozitul pe profit I mpozit pe profit curent
11) Înregistrarea repartizării rezervei
129 = 1061 10.395 lei

Concluzii
Impozitul poate fi privit ca o contribuŃie firească , obligatorie și nerambursabilă datorată de către
contribuabili pentru veniturile realizate. Ansamblu l de măsuri și acŃiuni întreprinse de stat printrA
o politică fiscală adecvată, în ceea ce privește ro lul impozitelor și taxelor formează sistemul
fiscal.
Sistemul fiscal în procesul așezării, urmărind imp ozitele, dă posibilitatea statului ca prin
aparatul specializat, să exercite în anumite limite un anumit control asupra economiei influenŃând
dezvoltarea sau restrângerea activităŃilor unor ram uri economice. Astfel se poate stimula
producŃia sau consumul unor mărfuri prin extinderea exportului și reducerea importului.
Încurajarea agenŃilor economici pentru a dezvolta anumite activităŃi se realizează prin
scutirea la plată a impozitelor sau prin reducerea lor pentru anumite bunuri autohtone, facilităŃi
prin introducerea unor noi metode de calcul fiscal.
Prin politica fiscală pe care statul o promovează se urmăresc obiective de ordin social și
chiar politic. Sistemul fiscal trebuie să se caract erizeze prin modernizare, aceasta semnifică
faptul că impozitele trebuie sa fie stabilite, urmă rind reguli care sunt aceleași pentru toŃi agenŃii
economici.
În concluzie sistemul fiscal din România ,prin ini Ńierea noii reforme fiscale, urmărește
îndeplinirea celor două funcŃii principale ale sale și anume: funcŃia socială, potrivit căreia sunt
favorizate categoriile de contribuabili cu venituri mai mici și greutăŃi materiale mai mari ,ca și

58
agenŃii economici care utilizează forŃa de muncă cu capacitate redusă sau absolvenŃii din primii
ani ai învăŃământului superior și funcŃia economică ,în scopul dezvoltării activităŃilor economiei,
creării de noi locuri de muncă, sporirea volumului veniturilor, exportului.
De asemenea sAar putea pune problema contribuabilu lui care va încerca să evite plata
impozitelor datorate, mai ales când el consideră ca statul exagerează. El va compara efortul
depus și rezultatul pe care îl obŃine de pe urma a utorităŃilor publice, iar în cazul unui rezultat
negativ va apărea rezistenŃă la impozite. Impozitul poate fi ocolit fără ca plătitorul să intre în
conflict cu legea prin evaziunea permisă în mod voi t (printrAun sistem de scutiri, excepŃii) și
evaziunea ce are loc ca rezultat al unor lacune ale legii, datorită unor neglijenŃe în formularea
legii.
Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificilă pentru ca presupune instituirea unui sistem
costisitor și a unui aparat de supraveghere a colec tării impozitelor.
Unul dintre efectele introducerii cotei unice de i mpozitare îl reprezintă descurajarea
evaziunii fiscale, dar și creșterea veniturilor bug etare, favorizează deŃinătorii de acŃiuni, cei care
încasează dividende, prin impozitarea acestora o da tă.
Introducerea cotei unice de impozitare este o moda litate de atragere a investiŃiilor.
Investitorii caută în general medii economice stabi le, funcŃionale sau performante care să le
permită fructificarea și înregistrarea de profituri .
Această cotă unică de 16% duce la creșterea profit ului net al societăŃii, care va achita
sume importante către bugetul de stat sub forma de impozite și taxe.
În primul rând, pentru a rentabiliza activitatea s ocietăŃii este necesar ca produsele și
serviciile să se obŃină la costuri reduse și să se valorifice la preŃuri maxime, problema
valorificării produselor fiind strâns legată de un ansamblu de proceduri, metode și tehnici de
vânzări, respectând principiile care stau la baza c reșterii profitului.
În al doilea rând pentru a fi competitive pe piaŃa , companiile românești trebuie să
respecte standardele de calitate și exigenŃele priv ind mediul înconjurător, impuse de Uniunea
Europeană, întrucât intrarea acestora pe această pi aŃa este inerentă.
De asemenea trebuie avut în vedere utilizarea la m axim a activelor imobilizate de care
dispune societatea și a capitalului și nu în ultimu l rând efectuarea de cheltuieli care să conducă la
maximizarea profitului.

59
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Albu C. ,Albu N.(2005) „Contabilitate de gestiune” ,Editura Economică,
București

2 Alexandru Felicia , (2002) “Fiscalitate și preŃuri în economia de piaŃă” , Editura Economică , București.

3 Anghel I.,Dinu E. „ Strategia și analiza economicoâfinanciară afirmei ” :Studii de caz,Vol
I,Editura ASE

4 Anghelache Gabriela
Moșteanu Tatiana , Iulian
Văcărel, 2003. „FinanŃe Publice” , Editura Didactică și Pedagogică R.A ., București .
5 Capotă V.,Lixandru
F.,Cobariu L.(2003) „Monografii contabile ”,Editura Niculescu
6 Cobariu Liviu(2002) „ Analiza și evaluarea societăŃilor comerciale” ,Editura Expert,București

7 Caraiani C.,Dumitrana
M.(2000) „Contabilitate și control de gestiune”, Editura InfoMega,București
8 Cernusca L.(2006) „Politici contabile de întreprindere” ,Editura Tribuna

9 Dumitrean E. (2008) „Contabilitate financiară” ,Editura Sedcom Libris,București

10 Ena A.(2009) „Reguli generale privind impozitul pe profit” , Revista FinanŃe Publice și
Contabilitate

11 Feleagă N. Olimid L. „ Sisteme contabile comparate ”, Editura CECCAR

12 Feleagă N.Feleaga L.(2007) „Contabilitate financiară ”A Editura Economică
13 Feleagă N.(2002) „ Sisteme contabile comparate ”,vol. I, Editura Economică,București

14 Feleagă N.,Ionascu I. „ Tratat de contabilitate financiară, vol. II”A Editura Economică București

15 Gheorghiu A.(2004) „ Analiza economicoâfinanciară la nivelulmicroeconomi c ”, Editura
Economică,București

16 Grigorie N. LăcriŃa , ( 2007) “Fiscalitate controverse și soluŃii” , Editura Irecson , București
17 Ișfănescu A., Robu V.,
Anghel I. ,TuŃu A. “ Analiza economico – financiară” , Editura Economică, 2007, București.

18 Istrate C.(2006) „ Suport de curs–IniŃiere în Standardele InternaŃiona lede Contabilitate ”,Iași

19 Iacob P.,Gheorghe B. „Contabilitatea românească armonizată cu directivel eeuropene” , Editura
Intercredo, București

20 Moșteanu N. (2008) „ Fiscalitate impozite și taxe ”,Editura Universitară, București

21 Mihăilescu V. „Control fiscal” ,Editura Sedcom Libris, Iași

22 Neag R. „ Reforma contabilităŃii românești între modelele fra ncez și angloâsaxon ”,
Editura Economică, București

23. Negescu O.(2009) „Analiza și evaluarea informaŃiilor financiare” , Editura Economică
24 Păvăloaia W. „Analiza financiară :Studii de caz”,Editura Tehnopress,București

60

25. Pătroi D.(2009) „Impozitarea profitului” , Editura Tribuna Economică

26. Ristea M.,(2009) „ Contabilitatea societăŃilor comerciale ”, Editura Universitară, București

27. Stanciu L, (2001) „FinanŃe publice” , Editura Academiei ForŃelor Terestre,
Sibiu ,www.actrus.ro/biblioteca/cursuri .

28. Tiron A.(2005) „Contabiliatea financiară a societăŃilor mici șimij locii ,Editura Dacia,ClujA
Napoca

29. Tatu L.(2008) „Fiscalitatea de la lege la practică” , Editura C.H. Beck,București

30 Vâlceanu G.(2008) „Analiza economicoâfinanciară” , Editura Economică,București

31 Văcărel I (2003) FinanŃe publice, Ed. AâIâ a, E.D.P., București

32. Vintilă G.(2007) „Gestiunea financiară a întreprinderii” , Editura Didactică și Pedagogică,
București

*** Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, Titlul II Impozitul pe profit

*** Legea 500/2002 privind finanŃele publice actua lizată 2016.