„ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator științific, Absolvent, Șef… [600136]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]
2014

2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Cercetare cu privire la performanț ele
economice specifice unor culturi melifere

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat]
2014

3

CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………………………………….. …………….. 7
Lista tabelel or și a figurilor …………………………………………………………………………………………… 5
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
Capitolul 1 Aspecte teoretice cu privire la productivitatea potențialului melifer …………… . 9
1.1 Aspecte teoretice cu privire la potențialul melifer sub aspect calitativ și cantitativ …………… 9
1.2 Metode de cercetare a potențialului melifer …………………………………………………………. ………. 14
Capitolul 2 Prezentarea unității cercetate …………………………………………………………….. ………. 23
2.1 Amplasarea geografică…………………………………………………………………………………… …………. 23
2.2 Condiții naturale ………………………….. …………………………………… …………………………….. ………. 25
2.3 Obiective de activitate………………………………………………………………………………….. ………….. 29
2.4 Suprafața cultivată……………………………….. ……….. ……………………………………………….. ………. 29
2.5 Echiparea tehnică ……………………………………………………………………………………….. …….. ……. 29
PARTEA a II -a – CONTRIBUȚII PROPRII
Capi tolul 3 Metodologia de cercetare …………………………………………………………………………… 32
3.1 Scopul și obiectivele cercetării…………………………………………………………………………… ……… 32
3.2 Metodele de cercetare și informațiile utilizate……………………………………………………… …….. 33
Capitolul 4 Indicatorii specifici cheltuielilor la unele culturi cu potențial melifer …………… 35
4.1 Determinarea cheltuielilor la cultura de facelia………………. …………………. ……………………….. 36
4.2 Determinarea cheltuielilor la cultura de rapiță……………………………………… ……………………… 37
4.3 Determinarea cheltuielilor la cultura de floarea soarelui……….. ……………………………………… 40
Capitolul 5 Rentabilitatea culturilor melifere ………………………………………………. ……………… .. 43
5.1 Suprafața totală cult ivată……………………. …………………………………………………………………….. 43
5.2 Producția totală…………………………………. …………………………………………………………………….. 43
5.3 Venitul din vanzarea producției…………… …………………………………………………………………….. 44
5.4 Cheltuieli totale de producție………………. ………………………………………………………. ……………. 45
5.5 Profitul…………………………………………….. …………………………………………………………………….. 46

4
5.6 Rata profitului…………………………………… …………………… ……………………………………………….. 47
5.7 Analiza rezultatelor economice în varianta introducerii plantelor melifere în asolament ……. 48
5.7.1 Suprafața totală cultivată cu plante melifere …………………………. ……………………. …………….. 48
5.7.2 Producția totală a asolamentului cu plante melifere ……………….. ………………………………….. 49
5.7.3 Venitul din vanzarea producției noului asolament.. ……………….. ………………………………….. 49
5.7.4 Cheltuieli totale de productie a noului asolament………………………………………………………. 50
5.7.5 Profitul no ului asolament……………………………………………………………………………………….. 50
5.7.6 Rata profitului noului asolament…. …………………………. ……………………………………………. .. 52
Capi tolul 6 Oportunitatea și rentabilitatea culturilor melifere ………………. ……….. ……………. 53
Concluzii și propuneri …………………………… ………………………………………………………………….. 57
Bibliografie ……………………………………………………………………………………. ……………. …………… 58

5

Lista figurilor
Figura 2.1: Harta județului Neamț_________________ _________ ____ __________________ 24
Figura 2.2: Amplasarea geografică a fermei P.F.A. Andrei Dumitru___ ______________ ____ 29
Figura 4.1: Cheltuieli cu lucrările mecanice ______________________________ ______ _____ 35
Figura 4.2: Graficul consumului de materiale___________________ ____________________ 36
Figura 4.3: Cheltuieli cu salarile mecanizatorilor _______ ____ __________________________ 36
Figura 4.4: Cheltuieli totale__________ _______________________________________ ____ 37
Figura 4.5: Chel tueli cu lucrările mecanice___ _______ __________ _____ ________________ 38
Figura 4.6: Graficul consulului de materiale___________ ____________ ________ _________ 38
Figura 4.7: Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor _____ _______ ______ __________________ 39
Figura 4.8: Cheltuieli totale___________________ _____________ _____________________ 39
Figura 4.9: Cheltuieli cu lucrările mecanice_____ _____________ _______________________ 40
Figura 4.10: Graficul consumului de materiale ______ ______________________________ __ 41
Figura 4.11: Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor_ __________________________________ 41
Figura 4.12: Cheltuieli totale___________________ _________ ________________________ 41
Figura 5.1: Profitul total________________ ________ ____________________ ____________ 46
Figura 5.2: Rata profitului_____________ _________ ________________________________ 47
Figura 5.3: Profitul total___________ ____________________________________________ _ 51
Figura 5.4: Rata profitului ______ _________________________________ ______________ _ 52
Figura 6.1: Producția și venitul culturilor melifere__ ________________ __________________ 54
Figura 6.2: Profitul total pe variante_______________ ______________ __________________ 55
Figura 6.3: Rata profitului pe variante______________ _____________ __________________ 55
Figura 6.4: Sporul producției pe culturi_________ ________ _________ __________________ 56

Lista tabelelor
Tabelul 2.1: Structura suprafețelor pe culturi in anul 2014__ ______________________ _____ 29
Tabelul 2.2: Mașin ile și echipamentele deținute in unitate in anul 2014_______________ ___ 30
Tabelul 5.1: Structura suprafețelor pe culturi in anul 2014_____________________________ 43
Tabelul 5.2: Producțiile in anul agricol 2013 -2014______________________ _____________ 44

6
Tabelul 5.3: Venitul total_________________________ ______________________________ 45
Tabelul 5.4: Cheltuielile de producție la unitatea cercetată_______ ______________________ 45
Tabelul 5.5: Profitul mediu brut și profitul total___________ ____________ ______________ 46
Tabelul 5.6: Structura suprafețelor noului asolament________________ ________________ 48
Tabelul 5.7: Producțiile noului asolament pe ha__________ __________ ________________ 49
Tabelul 5.8: Venitu l din vanzarea productiei noului asolamen t____ ____ ________________ 49
Tabelul 5.9: Cheltuielile de pro ducție_____________________ ____________ ___________ 50
Tabelul 5.10: Profitul mediu și profitul total ____________________________ ___________ 50
Tabelul 6.1: Producția și venitul culturilor mel ifere________________________ ___________ 53

7

INTRODUCERE

Agricultura reprezintă în ansamblul economiei naționale una din ramurile de mare
importanță, menite să contribuie la relansarea economiei țării noastre. Este importan t să se
realizeze transformări fundamentale în structura agrară și agricolă , în organizarea exploatațiilor
agricole, care să determine dezvoltarea unei agriculturi moderne.
Ca ramură de bază a economiei naționale, agricultura se află pe primul plan și se afirmă ca un
domeniu de activitate complex .
În prezent, agricultura și dezvoltarea rurală d in România se afl ă într-o situație de criză,
iar această economie instabi lă nu are puterea de a susține ș i dezvolta o agricultură puternică ș i
demnă de a concura cu celelalte state member ale Uniunii Europene, datorită scăderii raportului
dintre indicii de creștere a prețu rilor produselor agricole și cel a produselor industrial e cumpărate
de agricultori, acest lucru ducându -ne la concluzia că agricultura înregistrea ză momentan o
productivitate scăzută.
Dezvoltarea econo mică ar trebui să implice o creș tere economic ă și toto dată și un progres
economic, cu toate că reciproca nu este valabilă.
Majoritatea măsurilor Uniunii E uropene de politică agricolă au luat în calcul actuala stare
de criză: liberalizarea prețurilor produselor agricole, condiționată de limitarea acestora la
produsele de bază în consumul populației; liberalizarea prețurilor input -urilo r agricole care, în
condițiile în care monopolul statului din amontele agriculturii a condus la creșterea diferențelor
de preț și la reducerea și instabilitatea veniturilor agricultorilor; eliminarea subvențiilor la
producătorii agricoli înainte de crearea instituțiilor și a legislației de organizare și funcționare a
pieței agricole, care a avut ca și consecintă reducerea consumului de îngrășăminte chimice, a
semințelor de calitate și restrângerea cererii de credite pentru investiții din cauza ratei înalte a
dobânzilor; trecerea la sistemul de subvenționare directă a tuturor producătorilor agricoli, mai
corect spus a proprietarilor de te renuri, sistem care distribu ie resursele bugetare la milioane de
posesori ai titlurilor de proprietate unii chiar neexploatând terenul, ducâ nd la o mică gaură în
bugetul actual, fapt care a imp us instituțiilor statului o documentare și un control mai sever a
exploatațiilor agricole. Fapt ce a determinat România să adopte modelul de implementare
european de agricultură și dezvoltare rurală .

8
Dezvoltarea economică presupune un ansamblu de transform ări cantitative, structurale și
calitative, atât în econo mie, cât și în cercetarea științ ifică, în mecanismele și structurile
organizaționale, în cultura organizațională. În sensul creșterii economice, dezvoltarea exprimă
evoluția unor mărimi economice agr egate în cadrul unui orizont de timp, la nivel național sau
internațional și măsoară efectele pozitive în planul vieții economice și sociale prin intermediul
unor indicatori.
Scopul prezentei lucrări constă în cercetare a cu privire la performanțele econom ice
specifice unor culturi melifere utilizând un studiu de caz la P.F.A. Andrei Dumitru .
Obiectivele acesteia au const at în: realizarea unei documentă ri teoretice asupra
problematicii rentabilitații în agricultură a culturilor melifere și produselor obțin ute de pe urma
lor; determinarea performanțelor economice și determinarea rentabilitații culturilor la societatea
P.F.A. Andrei Dumitru.
Metodele de cercetare utilizare au fost: studiul de caz, analiz a economică și analiza
comparativă.
În vederea realizăr ii lucrării de diplomă intitula tă “Cercetare cu privire la performanțele
economice specifice unor culturi melifere ” a fost realizat un stagiu de practică care s-a
desfășurat în cadrul societății comerciale P.F.A Andrei Dumitu cu sediul în comuna Români ,
județul Neamț, în urma unei convenții cadru , convenție ce face parte din cadrul programelor de
studii universitare, încheiată între Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ,,Ion
Ionescu de la Brad ” și P.F.A Andrei Dumitu , comuna Români , județul Neamț .
Unitatea agricolă este s ituată în comuna Români care s e află la o distanță de orașul Piatra
Neamț de 40 k ilometri . Societatea agricolă are în prezent o suprafață de 75 de hectare și se
încearcă o extindere. În această perioadă de studiu , activitatea fermei agricole a avut la bază
următoarea structură: porumb boabe, grâu, floarea soarelui și lucernă .
Îmi exprim dep lina gratitudine față de Dl Andrei Dumitru pentru aportul adus la
furnizarea informațiilor necesare pentru realiz area acestei lucră ri, colegilor cu care am colaborat
și domnilor profesori care m -au ajutat și îndrumat pentru a putea finaliza această lucrare.

9

PARTEA I CONSIDERAȚII GENERALE

Capitolul 1 ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA
PRODUCTIVITATEA POTENȚIALULUI MELIFER

1.1. Aspecte teoretice cu p rivire la potenț ialul melifer sub aspect calitativ ș i
cantitativ
Un exemplu important de cercetare care a avut ca obiectiv determinarea potențialului
melifer este ce l realizat în regiunea m ontana din nordul Rezervatiei Calakmul a statului
Campeche (Mexic) unde a fost studiata fenologia de ȋnflorire. Cel puț in 100 specii de plante sunt
vizitate de albine, din care au fost indent ificate cel putin 67 de genuri ș i 31 de familii. Producția
de miere din această regiune depinde de ȋ nflori rile multiple din padure, care se deosebesc de alte
zone, unde o mare parte din producț ia de miere depinde de arealul pe care albinele ȋl
frecventează . Apicultura ȋn zonă are o activitate istorică, care ȋ n prezent repr ezintă o activitate
alternativă ce poa te fi co mparată cu conservarea resurselor naturale 1. Atȃt rezultate obținute ȋn
timpul evaluării sezoniere de nectar, secreț ia de la Ballota Nigra, Prunella Vulgaris și Lamium
Album ȋn perioada din timpul zilei pȃnă ȋn septembrie 1997, ȋ n regiunea de pe langa Be lgrad au
aratat că producerea de nectar este un proces complex fiziologic ȋn funcție de specie și caractere
iar ȋn mare masură de condiț iile de mediu prezente ȋn habitat, secreția de nectar era crescută
dimineața pȃnă după -amiază, atunci cȃnd cond iițiile de dezvoltarea plantelor au fost optime, ȋn
timp ce o scădere a umiditaț ii relative a aerului a permis secreția de nectar maximă ȋntre orele 12
și 14 pm . la toa te plantele monitorizate. Secreția de nectar a scă zut după -amiază după ce nivelul
maxim a fost atins.

1Porter -Bolland , – 2000 –Apiculture and the mayan countryside. A study of the flowering phenology of the
melliferous species and its relation to beekeeping in the La -Montana region of Campeche, Mexico , UNIV
CALIFORNIA PRESS , USA.

10
Producția de nectar a scăzut odată cu vremea ploioasă și vȃnt, ca urmare a combinației
nefavorabile a condiț iilor microclimatice din habitate, temperaturi le scăzute, ȋn special umiditare
relativă ridicată a aerului, ȋn luna august. L a toate cele trei specii, analize le comparative au
demonstrat că secreția de nectar din B. Nigra a avut o creș tere ȋn două habitate diferite de mediu
nu au evidențiat o relație strȃnsă ȋntre producția de nectar și schimbările de mediu, cu excepția
secreț iei de ne ctar mai intens ivă ȋntr -un habitat ȋnsorit și cu o temperatură mai mare. Dependența
secreției de nectar ȋ n perioada de anteză s-a stabilit, deoarece plantele secretă mai mult nectar la
ȋnceputul pȃnă la sfȃrșitul antezei(septembrie).
Ȋn mod excepțional, s ecreț ia de nectar de la B. Nigra, are o per ioadă lungă de ȋnflorire ce
a durat pȃnă la sfȃrșitul lunii octombrie și a fost continuă pe parcursul sezonului. S -a ajuns la
concluzia că producția cea mai mare de nectar ȋ n timpul unei zile la plantele monitoriz ate a fost
la Prunella Vulgaris iar la polul opus cu cea mai mică producț ie a fost L. Album2.
Un alt studiu a avut drept scop de a ȋnforma pe cei interesaț i de proprietăț ile medicinale
și aromatice de profitabilitate a plantelor Perilla F rulescens(L.) Br itton(Laminaceae). Perilla este
o plantă medicinală și comestibilă de origine asiatica, ce a fost recent introdusă ȋ n regiunea
Piedmont din nord -vestul It aliei, ea fiind folosită la aler gii, contra tumorilor dar și ca antioxidant,
de aceea este și utilizat ă pe scară largă ȋn alimentaț ia uman ă. Sau colectat o serie de date privind
culturile d e Perilla din regiunea Piedmont. Inclusiv practicile agric ole, profitabilitatea culturii și
valoarea ei ca plantă meliferă , ușurinț a de cultivare, efic iența economică, c ererile medicinale ș i
valoarea ei me liferă au facut din Perilla o plantă de interes economic ȋ n Italia3.
Mierea este un produs strȃns legat de tipurile de flori c ăutate de albine atȃt din cauza
aromei cȃt ș i din cauza compoziției din zonele de producț ie. Principalele caracteristici ale
produ selor finale sunt influențate ȋ n mare par te de condițiile climatice , sol dar și de activităț ile
umane. Insula Italiană , Sar dinia, este situată ȋ n centrul Bazinului Mediteranian avȃnd o marime
de aproxim ativ 24000km, fiind caracterizată prin vegetaț ie nat urală dar și agricultura excesivă
reprezentată ȋn mare parte de ramura agro-pastoral a. Sunt ș i unele zone c u agricultură excesivă
unde se utilizeaz ă produse chimice pentru insectele polenizatoare. Insula reprezintă cadrul
natural ideal pentru producț ia mi erii de calitate, reprezentȃnd cea mai mare parte naturală .
Plante le melifere din Sardinia sunt ȋ n jur de 200 de specii, astfel, producȃ ndu-se diferite tipuri
de miere atȃ t monofloral ă cȃt și polifloră . Producț ii din Asphodelus ramosus (asphodel),

2Macukanovic. M ; Blazencic. Z ., – 1997 –Diurnal and seasonal dynamics of nectar secretion of some species in the
family Lamiaceae , VETERINARY FACULTY ,YUGOSLAVIA.
3 Barbieri C . ; Ferrazzi P ., – 2011 –Perilla frutescens: Interest ing New Medicinal and Melliferous Plant in Italy,
NATURAL PRODUCTS INC , USA.

11
Thistle (grup de plante cu flori) ș i Straw berry -tree( arbore de capsuni) ș i alte plante
mediteraneene cu m ar fi Eucalyptus (eucalipt) ș i Citrus . Lucrare rapo rtată la catalogul descriptiv
al mierii mon oflor ă și polifloră din Sa rdinia , pentru fiecare tip se oferă informaț ii botanice,
organoleptice, fizico -chimice ș i caracteristici melifere.
Scopul acestui studiu a fost de a analiza flora cu potential melifer din regiu nile Ubirata și
Nova Aurora -PR dar ș i de a analiza probe de m iere colectate lunar. S-au inregistrat 208 de
specii de plante aparț inand a 66 de f amilii. Familiile care au potenț ial melifer ridicat au fost:
Asteraceae, Myrtace ae și Solanaceae. De asemenea ȋn probele de miere au fost observate circa
80 de tipuri de po len, cele mai multe fiind caracterizate ca ,,heterofloral e". Plante cultivate, ca
Glycine max (soia) și Eucalyptus spp.,a u fost reprezentate doar ȋn unele luni ale anului. Peste
50% dintre tipurile de polen au fost reprezentate de speciil e indigene din r egiune , cum ar fi
Schinus T erebinthifolius, Baccharis sp. Alchornea triplinervia, Parapiptadenia rigida,
Hexaclamys edulis, Zanthoxyl um sp. și Serjania sp ., ceea ce indica importanța vegetației native
pentru supraviețuirea coloniilor4.
O dată cu creșterea populaț iei, a speciilor de polen dar ș i a mierii produsă și gestionată ,
coloniile de albine au fost introduse in trei ecosisteme. Ȋncepȃnd de la 30 august 2000 pȃnă ȋ n
mai 2002 e xperimentele au fost efectuate l a Canlubang Industrial Estate, ȋn orașul Bay și ȋn
Makiling Forest Reserve, reprezentȃ nd mediile industriale, agricole ș i forestriere. S -a inregistrat
o creștere a populaț iei de Apis meli feră ȋn agro -ecosistem mai mare decȃt ȋn mediile industriale ș i
forestriere . Abundența de plante melifere ȋ n agro -ecosistem a sporit o creș tere a popula ției de
Apis melifera . Speciile native de Apis cerana și Apis dorsata , au afectat negativ creș terea de
colonii Apis melifera ȋn ecosistemul forestier atȃt prin agresiunea lor cȃt și prin provocarea
furtiș agurilor. Acarienii, Varroa destructor, boala puetului și păsările prădătoare au fost
observate ȋ n toate regiunile.
Dintr e cele trei medii, albinele au ȋ nregistrat creșterea populației și producție de miere ȋ n
agro-ecosistem. Ȋn ecosistemul industrial s -au ȋnregistra t urme de plumb și crom ȋ n probele de
polen. Daltamentin si cipermetin au fost absente ȋn miere ș i polen , abia ȋn probele din agro –
ecosistem und e au fot ȋ nregistrate cin cizeci și unu de tipu ri de polen ș i nu s -a obținut nici o sursă
de polen care să predomine. S-au ȋnregistrat ș apte surse de polen secundare: Hygrophila lancea,
gen Acanthaceae, genuri de Convolvulaceae, Mimosa diplotricha varietatea diplotricha, Mimosa
pudica și tipuri de leguminoase. Din familile leguminoase lor au fost majoritatea tipuri lor de
polen. A existat și o suprapunere ȋ ntre tipurile de polen din ecosistemul industrial ș i agro –

4Floris I .; Satta A .; Ruiu L ., – 2007 –Honeys of Sardinia (Italy) , INT BEE RESEARCH ASSOC , Regaul Unit.

12
ecosistem . Ȋn ciuda divers ității dintr -un ecosistem forestier Apis melifera nu a reușit să extragă
nectar ș i polen din toate speciile melifere exotice fapt care a indicat că Apis melifera nu are
capacitatea de a se adapta la speciile naturale silvice și la cele tropicale5.
Studiile au relatat fapt ul că resursele melifere s -au schimbat ȋn Franț a ȋn ultimii
cincizeci/șaizeci de ani, atȃ t la cul turile de cerial e, oleaginoase și praș itoare cȃt și la producția de
furaje (anuale ș i multianuale), ȋn această perioadă s-au introdus culturi foarte uti le pentru albine
cum ar fi rapița ș i floarea soarelui ȋn timp ce altele se cultivă pe arii restrȃnse sau au dispărut.
Totodată cu simplificarea rotației culturilor se ajunge la un deficit de aprivizionare ȋn polen și
nectar atȃ t ȋn cantitate cȃt ș i ȋn calitate. Numai aceste schimbă ri nu pot cauza mortalitatea
excesivă de albine dar are lo c o destabilizare a coloniilor și o slăbire generală a acestora, ȋn
special ȋn zonele de producție. Prin urmare datorită creșterii populaț iei practi cile agricole au
suferit schimbă ri majore ȋn ultimile decenii pentru satisfacerea nevoilor de consum atȃt prin
produse abundente dar ș i ieftine6 .
Ȋn studiile de laborator s -a demonstrat unele disfuncții ale sistemului digestiv ș i i ȋn
comportamentul albinelor de ȋnvăț are la albinele individuale tratate cu inhibatorul Bowman –
Brik(BBI) , un inhibator de protează care este exprimat doar la unele plante modificate genetic.
Obie ctivul a fost acela de a vedea și detecta modifică rile comportamentale ale acestui inhibi tor la
albinele de colonie, menț inute ȋn condiț ii de laborator. S-a ȋnființ at un experiment la alegere, care
s-a bazat pe 150 de indiviz i și s-a realizat peste 7700 de vizite pe flori. Numă rul me diu de vizite
consecutive pe oră nu a fost foarte diferit atunci cȃ nd s -a administrat soluția de zaharoză
amestecată cu 100g BBI, doză aproape egală de nivelul ei din plantă . Procedura propusă aici ar
putea fi o formă de procedură ȋn familie deosebit de relativă pentru evaluarea riscului de impact
asupra albin elor a inhibatorilor de protează sau ale transgenelor care eventual ar putea fi
exprimate ȋn plantele melifere7.
Puțin ne este cunoscut fapt ul că o parte din uleiurile comerciale s -ar put ea folosi ca
ingredient pentru ȋmbunătăț irea furajelor artificiale pentru mierea de albine. Pentru testarea și
calității lor gustative sau dacă albinele melifere au interes asupra lor s -au adăugat ȋntr -un pole n

5Manila -Fajardo AC .; Cervancia CR .– 2003 –Performance of honey bees (Apis mellifera L.) in three ecosystems in
Laguna, Philippines , UNIV PHILIPPINES LOS BANOS , PHILIPPINES .
6Davaine JB ., – 2012 –RECENT CHANGES IN MELLIFEROUS RESOURCES IN THE FRENCH
AGRICULTURAL LANDSCAPE: THE CASE OF FIELD CROPS AND FODDER PRODUCTION, ACAD
VETERINAIRE FRANCE, Franta.
7Dechaume -Moncharmont, FX (rep rint author) – 2005 –Soybean proteinase inhibitor and the foraging strategy of
free flying honeybees , EDP SCIENCES S A, Franta.

13
scăzut de gră sime cunoscut atractiv pentru albin e. S-a adăugat 2% ulei peste conț inutul polenului
ȋn ulei, la un nivel aproximativ jumă tate de cea a unei plante melifere. Din cele 27 de uleiuri de
plante care s -au ȋn cerca t doar cel din semintele de in și ulei de nucă de cocos ȋmbunătăț it cu
polen au fost consumate de albine pe o scar ă semnificativ de mare (p <0.05) decȃ t polenul ȋn
sine. Alte uleiuri adă ugate la polen care au avut consumabilitate mare au fost, uleiurile din :
secară, migdal, seminț e de s truguri,masline, caise, legume a mestecate, ulei esenț ial de portocale
(EO), aci d linoleic, soia,avocado, semințe de muș tar,susan. Altele nu pot fi consumate: ricin,
arahide, acid oleic, pește, floarea soarelui, tărȃțe de orez, EO lavandă . La 2% din cele 4 uleiuri
esenț iale s -au dovedit a fi semnificative dar nu pot fi consumate de albine8.
Odată cu trecerea timpului atȃt familiile de albine cȃt și producț ia de miere ȋn Europa, au
prezentat semne de slă biciune și de scă dere. Observațiile subliniază faptul că insectele
polenizatoare globale sunt ȋn continuă scă dere. Conservarea habitatulu i insectelor are un aspect
esenț ial, care nu poa te fi tratat. Initial Politica Agricola comună europeană ar putea fi o
oportunitate pentru apicultură ș i ȋn general pentru co nservarea insectelor polenizatoare.
Suprafețele semă nate corespu nzator ar putea oferi diferite și importante surse de nectar și polen.
Urmă rirea agro -mediului are un impact pozitiv asupra insectelo r polenizatoare, oferindu -le
adăpost și hrană. Favorabile ș i pentru calitatea apei prin reduce rea de azot și a peisajelor prin
ȋnflorit eșalonat.
Datorită reglementă rilor europene, zonele necultivate vor trebui să fie semănate ȋn mod
spontan sau art ificial. Speciile permise sunt ȋnregistrate ȋntr -o listă care po ate fi modificată ȋn
funcț ie de regiune. De exemplu ȋn Franț a, problemele specifice au fost generate pe baza cadrului
general, ȋn scopul de a ȋndeplini anumite situaț ii: florile destinate pe ntru a proteja biodiversitatea
și protejarea calitații apei. Normel e europene ș i regulamentele, precum și practicile agricole ȋn
ceea ce priveș te plantele melifere, trebu ie să evolueze, ȋn scopul de a ajuta populaț iile de insecte
pentru a se dezvolta. Ȋ n zon ele necultivate ar trebui o insămȃnț are cu specii melifere ceea c e ar
conduce la promovarea apicultur ii și a protecției biodiversității atȃ t ȋn Franța cȃt ș i ȋn Europa9.
1.2. Met ode de cercetare a potențialului melifer
S-au efectuat analize palinologice de miere si polen de la Apis melifera situate in Golful
Guanaba ra din statul brazilian Rio de Janeiro . Laguncularia racemosa este specia care se gasește

8Manning, R (reprint author) – 2010 –Added vegetable and fish oils to low -fat pollen diets: effect on honey bee
(Apis mellifera L .) consumption, WILEY -BLACKWELL PUBLISHING, USA .
9Decourtye, A (reprint author) – 2007 –Advantages for farmers and beekeepers of introducing flowering fallows in
field crop zones, JOHN LIBBEY EUROTEXT LTD , Franta.

14
in abundență in această zonă dar si Avicennia tomentosa . Analiza polenului a ară tat ca albinele
au mai vizitat si alte specii de plante cum ar fi cele ruderale si ier buri. Sa recunoscut 27 de ti puri
de polen care aparț ineu la 22 de familii de plante cum ar fi cele din urmatoarele familii:
Asteraceae, Euphorbiaceae, Fabaceae, Myrtaceae și Arecaceae . Au fost si specii nectariforme
ca: Croton sp., Eucalyptus sp., Eupatori um maximilianii, Mimosa pudica . Polenul tipic vegetatiei
de mangro ve (arbusti si copaci) cu excepț ia Lagunccularia racemosa , care au fost rare î n probele
de pol en și miere. Acest fapt reflectă tulburarea mediului local, precum ș i valoarea speciilor
invada roare de plante bune pentru albine10.
Nectarul secretat de florile Ziziphus sa studiat prin eliminarea si mă surarea nectarului la
fiecare 4 ore, timp de 2 zile de la 88 de flori de la 4 arbori ș i la alte 120 de flori zaharul acumulat
a fost mă surat la sfârșitul stadiului de î nflorire. Masa totală de zahar/nectar a fost determinată în
conformitate cu tehnica de spalare. Cantitat ea totala de zahar nectar a fost calculată prin
înmultirea numarulu i de flori de pe fiecare copac ș i media de zahar nectar secretat d e floare.
Masa medie de zahar produsă pe floare î n esantioane consecutive a fost de 0.79+/ -0.54
mg/floare. Masa medie de zahar pe floar e la fiecare 4 copaci investigaț i a fost de 1.43+/ -0.53 mg,
0.72+/ -0.27 mg, 0.94+/0.3 9 mg ș i 0.37+/ -0.29 mg, diferența a fost semnificativă . Nectarul
acumulat, masa medie de zahar pe floare a fost de 0.55+/ -0.23 mg si valorile medii pentru florile
de Ziziphus spina -christi au fost de 0.69+/ -0.26 mg, 0.41+/ -0.16 mg, 0.51 +/-0.16 si 0.53+/ -0.21
mg variaț ii statistic semnificati ve. Masa medie a zaharului nectar acumulat de la cele 120 de flori
la sfarșitul stadiului de î nflorire a fost semnificativ mai mică decât cantitaț ile acumulate prin
calcularea secreț iilor repetate (0.79+/ -0.54 mg). Conform acestui studiu, un copac de Zizip hus
este estimat pentru a produce aproximativ 900 kg miere/ha ( interval 550-1300kg). Aceste cifre
indică potențialul ridicat de producț ie de miere. Secreția de nectar a fost corelată pozitiv cu
temperatura, indicâ nd adaptarea copacului la climatele calde .
Material ș i metode
Studiul a fost realizat la ferma King în cadrul uiversitaț ii Saud, Riyadh, Arabia Saudita î n
septemb rie 2011 – martie2012 pe zile î nsorite fară ploaie.
Fenologie
Pentru acest studiu s -au făcut observaț ii pe patru arbori. De la fieca re co pac au fost
etichetate cinc i flori sau observat ș i înregistrat deschiderea anter elor, stigmatizarea receptica ș i

10Barth, OM (reprint author) – 1998 –Meliss opalynological data obtained from a mangrove area near to Rio de
Janeiro, Brazil, INT BEE RESEARCH ASSOC, Brazilia .

15
secreț ia de nectar. Stigmatul a fo st determinat prin monitorizarea î n diferi te etape: verde
stralucitoare ș i rumenie la vatful stigmatului.
La monitorizare sa u folosit len tile de mână și microscoape binoculare stereo. Stadiile
florii a u fost analizate la fiecare două ore de la deschiderea florii pană la sfarsitul î nfloritului,
timp de patru zile consecutive.
Dinamica secreț iei de nectar
Secreț ia de nectar ș i direcț ia acesteia au fost determinate în doua moduri. În primul rând,
pentru a determ ina dacă este sau nu se inițiază secreț ia de nectar, și de asemenea se indentifică
momentul de varf al secreț iei de nectar, unde nectarul a fost îndepartat în mod repetat și masurat
pe când î n al doilea experiment a implicat mă surarea nectarului acumulat la sfârsitul perioadei
de înflorire.
Îndepartarea repetata și masurarea concentraț iei de nectar.
Măsurătorile repetate de nectar 19, 16, 19 și 34 din pomii 1, 2, 3 ș i 4 ( un total de 88 de
muguri ) au fost etichetate ș i puse in saci de plasa (Wyatt si c olab. , 1992). Nectarul a fost
îndepartat la fiecare patru ore, î n timpul unei zile( de la 06.00, 10.00, 14.00 si 18.00h) timp de
doua zile consecutive. Necta rul a fost colectat cu ajutorul tehnicii de spă lare Mallick (2000).
Microclimatele din zona de studiu î nsumeaza temperaturile din timpul zilei de 30/35°C ceea ce
duce la o evaporare rapida ș i face nectarul foarte concentrat și vâscos (>72% zahar) și conduc ând
la o cristalizare rapidă pe suprafaț a florii. Din aces te motive a fost dificil de a măsura ș i elimina
volumul nectarului secretat cu ajutor ul unei micropipete. Dificultăți similare s -au mai î ntalnit la
masurarea volumului de n ectar folosind tot o micr opipetă la Eucryphia lucida (Ettershank ș i
Ettershank, 1993). Prin urmare, pentru a estima cantitatea de zahar pe flori s -a folosit o
micropipetă calibrată ș i 10 ml apa distilata pentru nectarul de pe suprafata unei flori. Florile au
fost eliminate pentru a se evita contaminarea cu nec tar a unor ț esuturi fluide.
Apa a fost lasată să dizolve zaharul de pe suprafața florii. Apa a fost lasată acolo pentru
aprozimativ un minut, pentr u a se evita evaporarea rapida ș i concentra rea solutiei. Atunci cand
soluția a fost recuperată , nu sa consta tat o crestere în volum ci sa constatat că nectarul a fost în
mare parte mai vascos sau î n forma cristalizată. Zaharul dizolvat în apa distilată nu a avut nici o
schimbare semnifi cativă de volum. Sa constatat că volumul recu perat a fost uneori mai mic decât
cel adaugat, pentru că in unele soluții au fost reținute de tensunea superficială a ț esuturilor
florale. Deoarece zahăru dizolvat în 10 ml apă, concentrația soluției reflectă faptul că din cei 10
ml apă din ,,bazinul,, flora l a fost folosită pentru estimarea totalului de zaharuri presupunând un

16
volum de 10 ml. Concentrația soluției a fost masurată cu ajutorul temperaturii unui
reflactometru digital. Refractometru a fost calibrat cu apa distilată. Pen tru fiecare floare sa
folosit cate un nou tip de m icropipetă . Pentru procedura de esalonare repetată ș i pen tru a se evita
re-masurarea conț inutului de zahar care ar fi putut ramane din perioada precedentei secreț ii, dupa
fiecare floare analizata a fost clătit/spă lat de cate trei ori prin adaugarea a 10 ml apă distilată .
Măsurarea concentrației de nec tar din proba
Un total de 120 de boboci florali au fost etichetați si puși în saci de pânză . Florile
etichetate au fost de la aceleași ramuri ș i copaci, utilizandu -se pentru repetari eșalonate.
Concentraț ia de zahar din nectarul acumulat a fost măsurat la sfarșitul perioadei de înflorire și s –
au menținut aceleași proceduri pentru repetarile eș alonate.
Determinarea mesei de zahar
Masa de zahar de nectar secreta t a fost calculată din vol umul și concentrația soluț iei
măsurate. Pentru aceasta avem formula ( masă/masă totală, zahar g/100g soluție) au fost
convertite in masă /volum, folosind un tabel de coversie Weast (1986). Cantitatea m edie de
miere, care poate fi obț inuta de la un singur a rbore a fost estimată din n umărul mediu de flori de
pe pom si masa medie de zahă r de pe flori, calculate prin proceduri similare c a cele ale
Masierowska (2003), Kim ș i colab.(2011). Prin urmare totalitatea mug urilor floriferi au fost
numaraț i in cinci ser ii aleatorii pe m etru de sup rafață pentru patru copaci. Bobocii florali au fost
numarați devreme în perioada de înflorire și sa î ncercat ca aceste flori să fie ferite de umbră . La
copacii de Ziziphus, toate florile apar aproximativ o dată. Numarul mediu de flori pe pom a fost
estima t prin multiplicarea suprafeței medii a coronamentului și numarul de flori de pe m etru.
Suprafata m edie a coronamentului a fost obț inuta pr in masurarea a 10 copci acoperiți. Masurarea
să facut manual folosind un dreptunghi (2m -3m) cu rama de lemn. C adrul a fos t în continuare
împarțit î n sase unitati egale cu 1 metru utilizând grila de sârmă. Când sa ridicat desupra
solului cadrul dreptunghiular a fost fixat cu un bat lung pentru a ajunge la înalțimea
coronamentului. Suprafața s uperioară (A) a boltei a fost estimat ă prin măsurarea diametrului
coroanei ș i sa calculat prin A = πr2 .
Masa totala de zahar care poate fi obținută de la un copac a fost estimată prin î nmultirea
numarului mediu de flori de pe copac și masa medie de zahă r de pe floare, iar acest lucru a
folosit la estimarea cantitaț ii de miere de p e floare, care poate fi obtinută pe copac ș i hectar de
pădure. Rezultatele au fost comparate între copaci și de asemenea, î ntre acumularile repetate de
nectar, dar au fost î nregi strați ș i factorii de mediu ( umi ditate relativă ș i temperatura aerului).

17
Analiza statistică
Pentru a compara masa de zahă r secretat de o floare la 4 ore de pe diferiț i cop aci, s -au
efectuat o serie de măsuratori repetate și o analiza de varianța. Inainte de analiză, normalitatea ș i
omogenitatea, variantelor date au fost verificate fol osind teste Kolmogorov -Smienov și Levere.
Eterogitatea variațiilor a fost eliminată dupa transformarea radacinei patrate a datelor
(Kolmogorov -Smirniv ș i Levene).
Studiiile s -au realizat î n conditii naturale , la specii mixte din zona de pă dure din
apropierea Belgradului, precum și într -un câmp experimental î n primavara anului 2013. Pentru
determinarea potenț ialului melifer s -au luat trei specii melifere care înfloresc în lunil e martie,
aprilie și mai ș i au fost alese: Lamium maculatum ( urzica moartă ), Lamiastrum galeobdolon
(arhanghelul galben ) și Ajunga reptans( goarna comună ). Pentru a se analiza influenta
parametrilor microclimatici, populaț iile naturale ale acestor specii au fost scoase î n campuri
experi mentale. Indicile producției de nectar arată calitate a plantelor si este reprezentată pe o
scara de la 1 la 4 (1 -nectar minimal, 2 -plantă meliferă bună, 3 – foarte bună, 4 -excelentă ).
Intensitatea secrț iei de nectar a fost determinată în mod ditect prin meto da Kuliev (1951).
Nectarul a fost luat cu sticla (diametru de 0.5 sau 0.6 mm) fă ra a distruge nectarul. Lungimea
coloanei de nectar a fost masurată cu hartie milimetrica. Rezultatel e au fost transformate în ml
prezentâ nd va loare medie a masuratorilor repetate.
Productia de nectar a celor trei specii melifere s -a măsurat î n apogeul perioadei de
înflorire. Inflor escentele s -au acoperit cu plasă fină sau pungi de plastic perfora te (20×20 cm)
pentru 24 de ore înainte de î ndepar tarea nectarului și între mă surat prole de la o zi la alta (de 6
ori), pentru a preveni influența vizitatorilor a vântului sau ploii. Flori le individuale au fost
selectate î n mod aleat oriu de la diferite inflorescenț e. Au fost incluse doar flori complet de schise
fara semne de sinescenta. Estimarea producției de nectar, bazată pe protecț ia florilo r cu saci timp
de 24 de ore, este semnificativ mai mică decâ t sumele produse de flori care au fost vizitate de
mai multe ori î n timpul zilei. Prin urmare, suma tota lă de nectar acumulată zi de zi a fost obținută
în felul următor : eliminarea nectarului period ic de pe flori in timpul zilei ș i valoarea medie a
masuratorilor unice. Concentrația de zahar a fost măsurată cu refractometrul imediat după
recoltarea nectarului o data pe zi la ora 10:00. Dinamica diurna a producerii de nectar a fost
calcutala pe plante din doua zone ecologice diferite, prin măsurarea cantitaț ii de nec tar secretat la
intervalele oral e de la 08:00 la 18:00. În momentul recoltării nectarului s -au an alizat ș i parametr ii
microclimatici: temperatura ș i umiditatea aerului.

18
Perioada de î nflorire s -a înregistrat de la începutul înfloriirii de fenofază ș i prin utilizarea
datelor din litera tura de specialitate( Josifovi ș i colab., 1977). Estimarea plantelor de pe metrul
pătrat sa efectuat prin numararea lor din interiorul ramei din lemn.
La monentul colectărilor de nectar, mă suratorile mi croclimatice au fost efectuate în
ambele parti, la 10 ș i 100cm deasu pra solului la intervale din 2 în 2 ore începand de la 08:00
pană la 18:00: t emperatura aerului sa măsurat cu termometrul, umiditatea relativă a aerului
efectuată cu higrometru ș i evaporarea cu e vapometrul. Intensitatea evaporării descr ie volumul de
vapori de pe suprafața frunzelor, masurată din 2 în 2 ore. L a aceeaș i intensitate de evaporare se
arată nivelul de umiditate al aerului ș i favorizarea conditiilor specifice pentru transpiratie11.
Apiflora cuprinzând 34 de specii de pădure ș i plante de lunca care au fost stu diate cu
scopul evaluarii potenț ialului mel ifer. Plantele melifere au fost analizate indvidual din pu nct de
vedere al fenologiei de înflorire, abundența dar și cantitatea de nectar și polen, precum și
producția de mană . Copacii notabili pentru producția lor de mană în cantitaț i bune au fost Pinus
nigra Arnold, Picea sp. Fagus sylvatica Linnaeus, Populus tremula Linnaeus , și Quercus cerris
Linnaeu . Deoarece vegetaț ia din zona de studiu este dominată de padure și foarte puțin erbacee,
o importanță mare o are înflorirea esalonată î ncepand de primavar a devreme cu culesuri de polen
și nectar dar ș i toamna ca sursa de mană . (unele specii care la noi în zona nu sunt) 12.
Caracteristicile morfo -fiziologice ale florii de Rapiț a, cum ar fi, producț ia de nec tar,
miere și seminț e precum ș i vizitele albinelor au f ost studiate cu scopul de a e valua potenț ialul
melifer al acestei culturi dar ș i interesul de a poleniza. Calculul teoretic al randamen tului maxim
de miere a aratat că, cantitatea de miere extrasă este cu mult mai mică decâ t potential ul de
productie. Sa co nstatat că mierea de albine , polenizatoare a crescut randamentul la producția de
semințe la rapiț a cu circa 12%, comparativ cu celelalte t ratamente la care au fost excluș i
polenizatorii.
S-au înrgistrat vizi te pe teren pentru observarea vizitelor poleni zatoare care au fost
efectuate î n tim pul fazei de înflorire deplina, o dată pe saptamană, în lunile aprilie ș i mai 200 9.
Studiul a fost pe o suprafață de 10 ha semanate în cultură comercială de Brasica napus subsp.
Napus , soi kwc’’Triangle’’ , studiul sa desfa surat î n Belgrad,Serbia. Solul a fost de tip gleic.

11Nuru A. ; Awad Awad M.; Al -Ghamdi Ahmad A.; Alqarni Abdulaziz S.; Radloff Sarah E ., – 2012 –NECTAR OF
Ziziphus spina -christi (L.) WILLD (Rh amnaceae): DYNAMICS OF SECRETION AND POTENTIAL FOR
HONEY PRODUCTION, RESEARCH INST POMOLOGY FLORICULTURE , Polonia.
12Jaric Snezana;Macukanovic -Jocic Marina; Mitrovic Miroslava; Pavlovic Pavle ., – 2013 –The Melliferous Potential
of Forest and Meadow Plant C ommunities on Mount Tara (Serbia), ENTOMOLOGICAL SOC AMER, USA.

19
Regiunea studiata a re o clima temperat continentală cu precipitaț ii medii de 43.4mm, cu
temperatuta medie de 17.4°C ș i umiditatea de 68%. Datele au fost obtinute de la serviciul
Hidrometeorologic din Ser bia.
Perioada de î nflorire, durata de viata a florilor ș i dezvoltarea lor a fost studiată la 25 de
boboci florali din 5 plante. Florile au fost studiate de la î nceputul formarii mugurelui pana la
primele semne de ofilire. Au mai fost observate și caracte risticile inflorescenț ei, numarul de
ramuri laterale și numarul de flori pe ramură și plantă . Numarul de plante pe hectar a fost
determinat printr -o metodă standard de pe pa rcele de dimensiuni de 1/1m unde au fost prelevate
probe la î ntamplar e pe diagonal a culturii de rapiță . Pe baza acestor date sa calculat numarul de
flori de pe hectar.
Aria suprafeț ei petalei a fost considerată și platforma de aterizare ș i a fost masurata
folosind scotch transparent pe hartie alba care a fost scanat (ScanExpress A3 600 Pro USB;
Mustek Systems, Taiwan, R.O.C.) ; procentul de zona neagră a imaginii de la digitalele alb -negru
a fost calculata cu ajutorul programului de software Adobe Photoshop CS5 (Adobe Systems, San
Jose, CA).
Prezenț a urmelor invizibile de nectar au fost i nvestigate pe fotografii realizate cu Ni kon
D70 ș i camere digitale D200(Nikon, Tokyo, Japonia), modifi cate pentru fotografii UV prin
înlocuirea ambalajului filtrului i ntern cu fereastra transparentă de sticla – UV transparent. Un
aparat UV -Nikkor 105 mm c u obiectiv f/4.5 cu Baader U 2 filtru (www.Baader –
Planetarium.com) a f ost utilizat pentru capturi UV și ca sursă de lumina sa folosit un Nikon SB –
140UV Flash.
Producția de nectar și zahar concentrat î n nectar.
Cant itatea de nectar a fost masurată a doua zi de viață a florii. Analiza de producț ie de
nectar a inclus urmatorii parametri: suma totală diurnă de nec tar de pe flori, dinamica diurnă a
secreției de nectar, rata de secreție și concentraț ia de zahar din nectar.
Pentru estimarea productiei totale de ne ctar de zi cu zi, se colecteaza nectarul în fiecare
dimineata la ora 7 și suma reprezintă cantitatea de nectar acumulată î n 24 de ore c olectat de pe o
floare acoperită cu plasă fină timp d e 24 ore referindu -se la producț ia de nectar de pe o floare
nevizita tă. Pentru dinamica diurna a secreț iei de nectar, sa mă surat volumul d e nectar la intervale
de 3 ore în timpul zilei ( de la 7 până la 19). Florile au fost acoperite î ntre masuratori pentru a
preveni vizitatorii. Suma ne ctarului de pe floare reprezintă productia d e nectar de pe o floare
vizitată frecvent.

20
Nectarul a fost colectat din 10 flori folosind metoda microcapilarită ții ( McKenna si
Thomson 1988). Vol umul de nectar a fost exprimat î n microlitri.
Concentrația de zahăr din nectar (m/v) (n=10) a fost de terminată folosind un
reflactometru portabil B&S (Bellingham & Stanley, Basingstoke, Hants, Marea Britanie).
Analiza morfo -anatomică a florilor nectarifere
Pentru a analiza poziția, dimensiunea, forma ș i structura de suprafata a nectarului am
examinat ovar ul prin microscop stereo (model M60, Leica M icrosystems, Wetzlar, Germania) ș i
microscop electronic de scanare (model JSM -35; JOEL, Tokyo, J aponia). Analiza structurala a
țesutului n ectariflor, observat la lumină ș i microscopie de fluorescenta, a fost etec tuat pe o serie
de secț iuni longitudinal e și transversale.
Microscopie optică
Pentru studiul anatomic al ț esutului nectari flor, exterior (mediu), parți ale florilor (sepale,
petale și semințe) s -au îndepartat și resturile rămase din flori (ovar și receptac ul) au fost fixate î n
formol acetic. Țesutul a fost mo dificat cu ajutorul metodei stan dard de parafina (Ruzin 1999).
Secțiuni longitudinale goase de 6 -10 mm au fost studiate pe un Leica SM1000 R microton ș i
colorate cu albastru. Probele au fost e xaminate p rin microscopie optică (modelul DC 300, Le ica
Microsystems). Măsură tori pentru dimensi unea celulei au fost efectuate î n software IM1000.
Microscopia de fluorescentă
Pentru examinarea ț esutului vascular din nectar, flori proas pete au fost atent sectionate c u
o lamă de ras și ț esutul nefixat a fost observat la un microsc op DMLS Leica cu epifluorescență .
Polenul a fost ob servat folosind o solutie apoasă de (1mg/ml) de colorat f luorescent
carboxifluorescentină ( Grignon și colab. 1989; Viola și colab. 2001) și examinate prin
fluorescenț a microscopică folosind un filtru I3 (BP 450 -490nm).

Frecvenț a albinelor
Observațiile privind frecvenț a vizitelor de albine s -au efectuat la plante alese la
întamplare situate la 100 m de stupi, la intervale regulate (7 zile) în timpul î nfloririi de sezon. S –
au numarat albinele la intervale de 10 minute pentru fiecare 3 ore car e au vizitat florile numarate,

21
în plus faț a de numarul de albine care a u vizitat plantele marcate, am înregistrat ș i numarul de
flori vizate de aceleași al bine ș i numarul total de flori deschise pe planta. Procentul de flori
vizitate intr -un interval de 1 0 minute la 3 palnate alese la întamplare a fost estimata î n raport cu
numarul t otal de flori deschise pe plantă, după cum a sugerat Dafni ș i colab. (1988).
Randament de miere
Patruzeci de stupi au fost plasati langa campul de cultură, și la sfarșitul sezonului de
înflorire mierea extrasă sa cântarit. Estimativ producț ia de miere pe ha reprezinta potențialul de
miere al plantei, teoretic, pe ha de cultură î n timpul unui sezon de î nflorire. Randamentul
potențialului melif er a fost calculat prin luarea î n considerare a zaharului din nectar, producerea
de nectar pe floril e vizate atat o data pe zi cat ș i de cinci ori pe zi, numarul mediu d e plante pe
unitatea d e suprafață , numarul total de flori pe plantă pe sezon și durata de viață în funcț ie de
metoda de calcul.
Producț ia de necar pe hectar pe zi (Pz) sau producție pe sezon (Ps) se calculează altfel:
Pz(l/ha)=Vf(µl) x Nf x P x 10 -6; sau
Ps(l/ha)=Vf(µl) x Nt x d(zile) x P x10 -6
Unde Vf = nectar pe zi cu z i sau diurn cantitate/floare ; Nf= num arul de flori deschise pe plantă ;
Nt= numarul total de flori pe plantă pe sezon ; d=durata de viată a florii ; P= numarul de plante pe
hectar ; și 160 este pentru a transforma m icrolitri î n litri.
Randamentul potenț ialului de miere pe hectar pe zi sau sezon (PYz si PYs), presupunând
că toate florile au f ost vizitate, se va calcula după urmatoarea formulă :
PYz= Vz x C x K sau PYs= Vs x C x K;
Unde: PYz = potenț ialul randamentului de miere pe zi (kg/ha) ; PYs=potenț ialul de mie re pe
sezon (kg/ha) ; C= corecția de zahar din nectar( g/ml) ș i K=1,25 este coeficientul de transformare
a zaharului din miere ( Ion et al. 2007).
Potenț ialul randamentului de miere pe zi sau pe sezon, pe baza d e procent de flori vizitate
(Pyzv sau Pys v) a fost calculată ca:
PYzv= PYz x Nv sau PYsv= PYs x Nv;
Unde PYz v=potenț ialul pe zi (kg/ha) bazat pe procentu l de flori vizitate ; PYsv=potenț ialul de
miere pe sezon (kg/ha) ; bazat pe procentul de flori vizitate si Nv=numarul vizat de flori deschise.

22
Randame nt de seminț e
Producția de seminț e la plantele vizitate de albine a fost comparata cu cea a plantelor
alogame, plante se lectate pe doua loturi de 1m . Înainte de faza de floare se lasă deschis până la
sfarsitu l perioadei de î nflorire, plantele din lotul martor au fo st izolate de albine acestea fiind
închise în cuș ti de 1/1/1.5m cu plexiglass transparent pe partea superioară și nailon pe parț ile
laterale. Plantele cu albine au fost cultivate intr -o zonă cu nici o interveție fitosanitară , plantele
din ambele loturi au fost recoltate manual. După recoltare, urmatoarele pă rti ale plantei au fost
analizate: numă rul de silicve pe plantă, numarul de semințe pe siligve ș i masa a 1000 de boabe.
Cinci plante din fiecare l ot au fost examinate.
Analizele statistice
Analizele sunt exprimate ca o medie ± deviaț ia standard. S -au efectuat statistici
descriptive ș i testul Kurskal -Wallis folosind programul statistic NCSS(Hintze 2001)
Capacitatea de producție a unei zone melifere este în funcț ie de mai multi factori:
numarul, abundența ș i importanta valoare a in dicelui melifer ceea ce influențeaza producția p e
stup. Obiectivele studiu lui au fost de a evalua influenț a fac torilor ecologici asupra producției. Au
avut loc observaț ii directe lunare de cercetare a hranei de albine și analiza cantitativă a vegetaț iei
din jurul stupinei. Au avut loc două perioade de flux de miere, î n primul flux de miere a avut loc
în sezonul uscat ș i a fost dominat d e flori de specii lemnoase iar în fluxul al doilea care a apărut
la sfâ rsitul fluxului ploios ș i a fost dominat de plantele ierboase ceea ce a du s la o medie de 15
kg de miere î ntr-un an per stup, existând relații intre greutatea stupului și numarul de specii
melifere si de asemenea între greuta tea stupului și abundenț a acestor specii13.

13Rancic, D (reprint author) – 2013 –Melliferous potential of Brassica napus L. subsp napus (Cruciferae),
SPRINGER , Olanda.

23

Capitolul 2 – PREZENTAREA UNITĂȚII CERCETATE

2.1. Amplasare geografica
Județul Neam ț este situat în partea central -estică a României, între paralelele 46ș40’ și
47ș20’ latitudine nordică și meridianele 25ș4 3’ și 27ș15’,longitudine estică.Ocupă o poziție care
se suprapune, în parte a, Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovenești și Podișului
Moldovenesc.
Principalele unități de relief ale județulu i Neamț sunt situate î n trepte, cu înălțimi ce
descresc de la vest spre est de la 1904 m în vîrful Toaca din muntele Ceahlău și 180 m în luca
Siretului.
Vecini:
• la nord și nord -vest județul SUCEAVA
• la est județele IAȘI și VASLUI
• la sud județul BACĂU
• la vest județul HARGHITA
Teritoriul comunei Români de afl a în partea sudica a Județului Neamț, pe valea pârâului
Româ ni și a afluentilor lui, în zona colinară subcarpatică a Moldovei; mai exact în Depresiunea
Cracău -Bistriț a.
Moșia comunei se învecinează la nord -est cu comuna Secueni, la est cu comunele
Moldove ni si Bahna, la sud cu orasul Buhuși, in sud -vest cu comuna Costiș a, la vest cu comuna
Podoleni, iar la nod cu comuna Margineni -Neamț .

24
Pozitia geografică a comunei Români pe harta jud. Neamț aș a cum rezulta din citirea
punctelor de coordonate 46 ⁰46’ si 46⁰52’ latitudine nordica si 26 ⁰39’ si 26⁰45’ latitudine estică
și sud -estică .
Teritoriul comunei Româ ni face parte din zona subcarpatică colinară ce închide la est
depresinea subcarpatică Cracu -Bistriț a. Cea mai mare parte a teritoriului comunei se desfasoa ră
în zona de înseurare situată între dealul Marginenilor și masivil Runc -Buhuși, î nseurare care a
fost folosită din timpuri vechi drept cal e de acces dinspre valea Bistriș ei spre valea Siretului.
Alitudinea medie a reliefului variază î ntre 280 -320m. Încli narea versanților este cuprinsă
între 1⁰, și ajung la peste 20 ⁰ în relieful deluros din teritoriu și chiar mai mult în fruntea Dealului
Cetățuia din faț a satului Silistea.

Figura 2.1 Harta județului Neamț

25
2.2 Conditii natuta le
Ansamblul factorilor naturali, începând cu cei fizico -geografici și până la tipurile și starea
de fertilitate a solurilor, formează "oferta ecologică" a unui teritoriu, aceasta definind într -o
primă fază vocația pentru o anumită folosință și un anumit p rofil de producție, în cazul când pe
terenurile respective urmează a se desfășura activități agricole.
Trăsăturile actuale de relief sunt determinate de influența cumulată a factorilor fizico –
geografici și antropici (climatici, hidrologici, biologici, pedo -geografici), care au acționat de -a
lungul timpului și le -au supus acțiunii de transformare.
Temperatura:
Elementul principal al climei are un ro l deosebit de important datorită faptului că, duce la
modificări spectaculoase în î ntreg ul ansamblu peisajului geografic care îl afectează .
Regimul termic este de tip t emperat continental cu puternică amprentă estică. Regiunea
comunei Români este transversată de izoterma anuală de 9⁰C, deci cu două grade mai puțin
decât media pe țară de 11⁰C.
Temperaturile medi i lunare cele mai ridicate, se î nregistreaz ă în luna Iulie care se ridică
în medie la aproximativ 20 ⁰C.
Cea mai coborată temperatură ar fi in jur de -29/31⁰C.
Normal, temperaturile negative frecvente se înregistrează în a doua jumătate a lunii
Decembrie și ți n până aproape de sf ârșitul lunii F ebruarie uneori și mai târziu. Astfel că în medie
numărul zilelor cu îngheț este de aproximativ 130 pe an.
Rețeaua hidrografică:
Este slab reprezentat ă, fiind alcătuită din pârâul Români și afluenț ii acestuia, cu un regim
de alimentare de natură pluvialăși mai puțin nivală. Pânzele freatice se găsesc la adâncimi ce
variază între 0.5 -20 m și sunt cantonate în depozite samantiene și în conurile de dejecție.
Alimentarea lor este bogată datorită rocilor permanente de l a suprafată: pietrișuri, nisipuri ș i
luturi loessoide.
Un element din amic cu rol foarte important atât în ceea ce priveș te modelarea reliefului,
dar mai al es pentru activitatea agricola ș i a covorului vegetal.
Regiunea comunei Români, se încad rează în zo na cu precipitaț ii medii anuale ce v ariază
între 50 0-600mm/an. Aceasta demonstrează că ne situăm sub media pe țară care este de 640 mm.
Cantitatea medie care cade î ntr-un an este suficienta pen tru necesarul agriculturii, dacă ar fi
rațional repartizate în timp. În realitate, datorită interve ntiei altor factori, se înregistrează mari
variatii de la un anotimp la altul.

26
Ploile sunt de durată, peste media pe țară, în semenstrul cald având o medie de 150 -170
minute, însă cantitățile de apă produse de p loaie sun t moderate (6 -8mm), având ș i intensi tate
moderată .
Luna cu ma xim de zile cu diferite cantități de precipitații este de regulă luna M ai.
Precipitațiile sub formă de zăpadă își fac apariția la sfârșitul lunii N oiembrie și dispar la
sfârșitul lunii Martie. Ac eastă perioadă variază de la un an la altul putând fi mai scurtă sau mai
lungă. Zăpada are un rol de protecție a solului și mai ales a semănăturilor de toamnă. Topirea
zăpezii are loc odată cu sfârșitul lunii Februarie î n unii ani, dar o bișnuit în a doua decadă a lunii
Martie.
Vânturile:
Vânturile au un caracter diferit în funcție de mișcarea maselor de aer și de direcț ia din
care bat. Din c auza variației vântului ca intensitate,ditecție, durată avem ierni mai blâ nde sau mai
aspre, ve ri mai ploioase sau s ecetoase. În timpul iernii predomină circulaț ia aerulu i dinspre N, N –
E, aer de factură est -continentală sau polară. Vântul care transportă acest aer este crivățul. Acesta
coboară foarte mult temperaturile, viscolește zăpada de pe câmp și o adună în obstaco le sau î n
forme negative de relief.
Totuși în timpul iernii se face simțit și curentul de aer oceanic sau b altic care aduce
importante cant ități de precipitații solide. În timpul verii predomină Atlanticul în lunile Mai –
Iunie, când cad și cele mai importan te cantităț i de apa, foar te necesare perioadei de vegetaț ie a
culturilor agricole.
În anii când aceste vânturi bat mai puțin și s e instaleaz ă mese de aer nord -african asistăm
la perioade de secetă .
Pe lângă aceste vănturi locale, mai apare șii vântul de mi ază-zi care vine dinspre bălțile
Dunării de unde și numele dat de localnici ,, vâ ntul de jos”.
Umiditatea relativă :
Depinde de cantitatea de vapori de apa existen ți în atmosferă , de temperatura aerului, de
circulația atmosferică , altitud ine, caracteristici le active, et c.
Comuna Români se încadrează în zona cu umezeală relativă ce variază î ntre 80 -84%.
Nebulozitatea :
Reprezintă gradul de acoperire cu nori, î n comuna se înregistrează cea mai ridicată
nebulozitate în luna Decembrie (7,3) ș i cea mai sc ăzută în luna August și S eptembrie (4,8
resoectiv 5)
Numă rul cel mai mare de zile senine se înregistrează în Octombrie, iar numărul cel mai
mic în N oiembrie și D ecembrie.

27
Durata de stralucire a soarelui :
În comuna Români durata de stralucire a soarelui depășeș te 2000 de ore.
Presiunea atmosferică:
Este în general rezultatul poziției în altitudine, a radiației solare și a circulaț iei generale
ce se produce la transversarea teritoriului de diferite for mațiuni baltice. Presiune a medie anuală
este de aproximativ 990 mb.
Roua se formează prin condensarea vaporilor de apă existenți la partea inferioară a
atmosferei, pe suprafața activă, răcita prin radiație în timpul nopților senine și liniș tite, din
anotimpul cald. Anual se înregistrează aproximativ 60 de zile cu rou ă, iar lunile cu cele mai
frecvente forme de rouă sunt Septembrie și O tombrie.
Grindina se formează în prezența unui câmp baric anticiclonal. În medie se înregistrează
cam 1.4 zile cu grindină pe an. C u o frecvență remarcabilă a fenomenelor de grindină est e în
perioada Aprilie -August.
Ceața este fenomenul meteorologic pus în evidența prin aglomerarea de picături foarte
mici de apă sau c ristale extrem de mici de gheață, care plutesc în aer ș i prin reduc erea vizibilității
în direcție orizontală la mai puțin d e un km. Ceața se înregistrează n toate lunile anului, cu
frecvența cea mai mare în lunile de iarnă; Ianuarie și Decembrie ( 11 -12 zile). Î n medie anual pe
teritoriul comunei Români, se înregistrează circa. 60 zile cu ceață .
Bruma este un fenomen sp ecific sezonului rece: toamana și primăvara, dacă condiț iiile
meteo –sinoptice ii permit să se producă , bruma se poate remarca prin efectele ne garive
exercitate asupra vegetației. Anual se înregistrează î n me die 33 zile de brumă .
Chiciura reprezintă o depunere de cristale de gheață care formează un strat afânat de
diferite obiecte î n special pe cele suspendate sau ver ticale. Chiciura este prezentată in lunile de
iarna, fiind in medie, anual de 9.6 zile.
Solul :
Pe teritoriul comunei Româ ni sunt prezente soluri din clasele: molisolurilor,
argiloiluvisoluri, hidromorfe, neevoluate.
1. Clasa molisolurilor.
Prezente sunt cernoziomurile argiloiluviale prin cernozio mul argiloiluvial tipic( Citi) ș i
cernoziomul argiluvial pseu dorenzinic ( Cipr); soluri cenușii prin solul cenu șiu tipic (Chti) și
solul cenuș iu pseudorendzinic ( Chpr); pseudorendzinele prin pseudorendzine cambice (Srca).
2. Clasa argiluvisoluri
Din această cauză sunt prezente: solul brun argiloiluvial cu s ol brun argiloiluvial tipic ș i sol
brun luvic.

28
3. Soluri neevo luate
Din această grupă se gă sesc : regosolul, aluvial, erodisolul ș i coluvisoluri.
Vegetația spontană și cultivată:
În ceea ce privește vegetația ierboasă perenă se prezintă sub două aspecte: pe p ajiștile din
imediata apropiere a pădurii, predomină Agros tis tenuis și Festca rubra, iar din pajiș tile de deal
din vestul teritoriului predomină Agrostis tenuis și Festuca sulcata. În general proporția dintre
graminee ș i leguminoase este de aprozimativ 2. 5 . Pe lângă cele două specii menționate mai sus
întâlnim , pirul creț at, urechea porcului, trifoiul roșu, etc. Din loc în loc se întâ lnesc pâlcuri de
arbuști ca: macieș, păducel, mur de miriște, lemn râ ios.
Producția pajiștilor este sub posibilităț i din c auză că se folosesc o mare încărcătură de
animale pe o uni tate de teren mare precum și o exploatație nerațională. O îmbunătățire a lor
îmbinată cu o exploatație rațională ar duce la obț inerea de rezultate mai bune.
Plante toxice mai frecvente sunt: mă trăguna( atropa belladonna ), macul ( papaver
rhoeas), cucuta ( conium maculatum ), co ada calului ( equisetum sp .), stânjenelul ( iris sp .),
pojarniț a (hypericum sp .), loboda( ahiplex ), bozul ( sambuculus ebulus ).
Plante ruderale( nefurajere sau slab furajere)mai frecvente sunt:urzica (urtica
urens) ,urzica moartă (urtica d oica), laptele câ inelui (euphorbia sp.), traista cioba nului, nalba (
malva pusilla) pălămida (cirsium lappa) , brustur (arhium lappa).
Importanța vegetaț iei:
În afara de importanț a econ omică propriu -zisă, vegetația spontană joacă un rol hotărâtor
în menț inerea ec hilibrului natural al mediului înconjură tor.
Și în comuna Români defrișă rile efectuate de -a lungul timpului au determinat modificări
asupra celorlalți componenț i ai mediului: ap ele freatice și de suprafață ș i-au redus mult debitul,
fauna pădurilor s -a micșorat simț itor, unele specii fiind pe cale de dispariț ie.
Pădurea are un rol important î n purificarea atmosferei , crearea unui mediu recreativ ș i de
agrement.
În componenț a veg etației spontană intră și un număr î nsemnat de plante medici nale cu o valo are
mare economică .
2.3 Obiective de act ivitate
P.F.A. Andrei are ca obiect principal de activitate cultivarea cer ealelor, plantelor
leguminoase ș i a plantelor melifere iar ca obiect se cundar creșterea taurinelor ș i apicultura.

29

Figura nr . 2.2. Amplasar ea geografică a fermei P.F.A. Andrei Dumitru

2.4 Suprafața cultivată
În această perioadă analizată , P.F.A. Andrei Dumitru , avea în folosință 75 de hectare.

Tabelul nr. 2.1
Structura suprafețelor pe culturi în anul 2014
Cultura Suprafața (ha) %
Suprafața totală , din care: 75 100
-porumb boabe 35 46.6
-grâu 20 26.6
-floarea soarelui 15 20
-lucernă 5 6.6

Firma se axează î n prealabil pe producerea de seminte dar are în vedere ș i producerea de
furaje pentru zootehnie și o mică parte pentru activitatea a lbinelor ș i acumularea de produse
principale apicole, unde la cea din urmă se încearcă o extindere ș i o dezvoltare a ramurii apicole
atât pe plan local cât și naț ional.

2.5 Echiparea tehnică
În perioad a analizată unitatea își desfășura activitatea cu urm ătoarele utilaje agricole:

30

Tabelul nr. 2.2
Mașinile și echipamentele deținute de unitate î n anul 2014
Utilajul, echipamentul 2014
Tractoare 2
Combină 1
Plug pentru arat 3
Cultivator 1
Semănă tori SPC6/SUP9 2
Grape cu discuri 1
Combinator 1
Cositoar e 1
Greblă mecanică 1
Mașină de î mbalotat 1
Trancar pentru transport baloț i 1
Remorcă 1
Instalaț ie de erbicidat 1
MIG 1
Cisternă vitansă 1
Stup 22
Centrifugă apicolă 1

Acestea sunt: tractor 120 CP și unul de 65 CP, combina Class Dominator 86 do tată cu
echipament de prășitoare și ceriale de toamnă ambele cu tocă tor, cultivator pe 8 randuri,
semănătoare de păioase pe 29 de râ nduri,plu g reversibil cu 3 trupițe,semănă toare de plante
prășitoare pe 6 r ânduri, balotieră pentru baloți cilindrici lățime de 1,2 m, cositoare mecanică
1,85m, greblă mecanică lățime de 5 m, re morcă agricolă 6 tone, trancar pentru transport baloți
doua tone, instalație de erbicidat 600kg, mig îngrășă minte 500kg, cisternă vitansă cinci tone, 22
familii de albine, centrifugă ap icolă inox 3 rame .
Tractorul este prevăzut cu sistem de control al patinării,accesoriu care servește
deasemenea pentru reducerea costului de carburant, evitâ ndu-se astfel fenomenul de patinare
care generează de obicei consumuri suplimentare de carburant.

31
Societatea mai are în folosință și un tractor româ nesc U650 de 65 cai putere .
Plugul reversibil este cu 3 trupițe est e din oțel special cu rezistență ridicată,fapt care -i
conferă o durabilitate mai mare față de alte pluguri și care-i asigură o utilizare ma i îndelungată în
exploatație. Corpul trupițelor este unul de calibru mare, distanța dintre trupițe este de 95 cm.
Plugul mai este prevăzut și cu reglarea lățimii de lucru pe trupița,putâ ndu-se astfel respecta
tehnologiil e care implică o arătură mai adâ nca de 25 cm prin reducerea lățimii de l ucru a trupiței
și creșterea adâ ncimii, nesolicitâ ndu-se în mod suplimentar tractorul.
Cultivatorul pe 8 râ nduri distanța între acestea poate fi reglabilă 50 -60-70-75 cm,lățimea
zonei protective fiind de 7 cm. Cultivator ul realizează o luc rare de prășit pentru cultivația totală
și afânarea solului,acesta realizând o adâ ncime constantă și uniformă de lucru,în aceleași timp cu
împrăștierea îngrășă mintelor solide.Viteza de lucru a combi natorului este de 5 -8 km/h,avâ nd o
capacitate de lucru de 3 ha/h, reușind astfel să efectueze lucrarea de prășit a culturilor într -un
timp scurt cu cheltuieli minime.
Semănă toare cu fe rtilizator pentru plante prășitoare are posibilitatea de a regla adâ ncimea
de lucru,distanța între râ nduri 45 -80 cm și are o productivitate de 3,5 -4,5 ha/h.
Semănă toarea de păioase este prevăzută c u un sistem de semănare de 29 râ nduri prevăzut cu un
sistem de fertilizare . Semănă toarea permite controlul dozării cantită ții de semințe la hectar,
determinâ nd reducerea cheltuielilor făcute pen tru achiziționarea seminței . Are o productiv itate de
1.85-4.15 ha/h,distanța între rînduri este de 12,5cm.
Remorca agricolă are o capacitate de 6 tone, necesară pentru transportul recoltelor din
câmp dar și distribuirea lor.
Cositoa rea mecanică are o lățime de lucru de 1.85 m, necesară pentru cositul masei
furajere, în vederea strângerii fâ nului.
Grebla mecanică are o lățime de lucru de 5 m,utilizată pentru ad unarea cositului în
vederea strâ ngerii acestora în baloți.
Balotiera are o lățime de lucru de 1.2 m, baloții rezultați în urma acesteia au formă
cilindrică iar legarea acestora se realizează cu sfoară. Realizarea strângerii paielor și fâ nului în
baloți, ce pot fi adunați cu ușurință și rapiditate de pe cîmp crei nd astfel posibili tatea demarării
lucrărilor solului pentru cultura viitoare. Realizează strângerea corespunzătoare a paielor și
fânului în vederea depozitării și păstrării pentru zootehnie î n anotimpul rece daca nu s -a folosit
tocătorul î n timpul recoltatului .

32

PART EA A II -A : CONTRIBUȚII PROPRII

Capitolul 3 – METODOLOGIA DE CERCETARE

Metodologia de cercetare constă într -o succesiune de faze pentru construirea, rezolvarea
și comunicarea rezultatelor unei cercetări.
În vederea realizării acestei cercetări sunt nece sare parcurgerea unor etape și anume:
– conceperea problemei și întrebărilor la care trebuie găsite răspunsuri, explicații etc. ;
– punerea în aplicare a proiectului : realizarea unui program, relaționarea dintre concepte și
fapte, stabilirea colectivită ții și eșantion ului, culegerea datelor precum ș i prelucrarea datelor ;
– analiza și evaluarea rezultatelor prelucrării : obținerea de explicații corecte și testarea
validității acestora ;
– elaborarea documentului final și comunicarea rezultatelor : reda ctarea textului studiului de
cercetare, evidențierea contribuțiilor teoretice și aplicative, precizare limitelor și sugerarea unor
direcții posibile de cercetare.
În vederea realizării lucrării de diplomă i ntitulată ,,Cercetare cu pr ivire la performanț ele
economice specifice unor culturi me lifere ” a fost realizat un stagiu de practică. Stagiul de
practică s -a desfășurat în cadrul societăți i comerciale P .F.A. Andrei Dumitru , cu sediul în
comuna Româ ni, județul Neam ț, în urma unei convenții cadru , convenție c e face parte din cadrul
programelor de studii universitare, încheiată între Universitatea de Științe Agricole și Medicină
Veterinară ,,Ion Ionescu de la Brad ” și PFA Andrei Dumitru , comuna Româ ni, județul Neamț .
În această perioadă de practică mi -au fost puse la dispoziție informații necesare redactării părții
practice a prezentei lucrări.
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
Etapele pr ocesului de cercetare și de realizare a lucrării au constat în :
– alegerea și formularea problemei de cercetare;
– aleger ea referințelor bibliografice importante și relevante în raport cu problema de cercetare;
– elaborarea unui cadru de referință teoretic;

33
– culegerea datelor;
– stabilirea scopului, ipotezelor;
– alegerea unei structuri de cercetare;
– definirea unor variab ile;
– analizarea și interpretarea datelor și rezultatelor obținute.
Sursele de documentare bibliografică au fost:
– literatură de specialitate.
Formele de documentare bibliografică
– informare directă (s ocietate, bibliotecă, internet).
Documentarea dir ectă a avut ca obiectiv acumularea de informați i privind organizarea și
principalele mijloace fixe aflat e în patrimoniul societății . În ceea ce privește contribuțiile proprii ,
scopul prezentei lucrări constă în cercetarea performantelor economice specifice un or culturi
melifere utilizând un studiu de caz la P .F.A. Andrei Dumitru .
Dezvoltarea economică presupune un ansamblu de trans formări cantitative și calitativ e.
Legat de creșterea economică , dezvoltarea exprimă evoluți a unor mărimi economice în cadrul
unui interval de timp, la nivel național sau internațional și tot odata măsoară efectele pozitive în
planul vieții economice și sociale prin intermediul unor indicatori.
Obiectivele acesteia au constat în: realizarea unei documentări teoretice asupra culturil or
melifere ; prezentarea unității unde s -a efectuat cercetarea ; determinarea perfor manțelor
economice și a rentabilității .
Primul obiectiv a constat în realizarea documentării teoretice asupra problematic ii
rentabilității în apicultura .
Al II-lea obiectiv a constat în prezentarea un itătii cercetate P .F.A. Andrei Dumitru .
Al III -lea obiectiv a constat în determinarea performanțelor econo mice a culturilor la
unitatea P .F.A. Andrei Dumitru .
Al IV -lea obiectiv a constat în determinarea rentabilității culturilo r la P.F.A. Andrei
Dumitru .
3.2 Metode de cercetare și informațiile utilizate
Metodele de cercetare utilizare au fost:
– studiul de caz;
– analiza economică;
Analiza economică constă în descompunerea mintală a unui întreg în elementele lui
componente cu scopul de a studia părțile componente și relațiile dintre părți. Această analiză se

34
clasifică după sensul raționamentul ui logic , după conținut și după modul cum surprinde
desfășurarea fenomenelor economice în e voluția lor .
Indicatorii tehnico -economici car e au fost determinați pentru atingerea scopului temei
cercetate au fost:
– active imobilizante ;
– active circulante, care se împart în: stocuri, creanțe, casă și conturi în bănci ;
– capitalu ri din care: venituri totale, cheltuieli totale, profit brut, profit net;
Veniturile totale reprezintă suma de bani pe care o societate o primește din activităț ile pe
care le desfășoară din vâ nzarea de bunuri și prestarea de servicii.
Cheltuielile totale reprezintă totalitatea cheltuielior înregistrate în cursul unei per ioade.
Profitul brut reprezintă partea care rămâne din venitul total după ce s -au scăzut
cheltuielile de producție.
Profitul net reprezintă acea parte din profitul brut ca re ramîne dupa ce s -a dedus dobâ nda
la capitalul propriu al intreprinză torului, arend a și chiria pentru terenul și clădirea care îi aparțin
și impozitele și taxele ce se suportă din profit.

35

Capitolul 4 – INDICATORII SPECIFICI CHELTUELILOR LA UNELE
CULTURI CU POTENȚIAL MELIFER

Determinatea cheltuelilor unitații cerc etate pe cele trei culturi presupune compararea
cheltuelior de pe fișele tehnologice între: salariile mecanizatorilor, consumul de materiale,
lucrarile mecanice și totalul lucrarilor.
4.1 Determinarea cheltuelilor la cultura de facelia
a) Cheltuelile cu lucrăril e mecanice s -au determinat prin înmulțirea tarifului arătură
normală pe hectar cu hectar aratură normală.

Figura 4.1. Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 574.5 mii/lei din care cele mai mari au fost
date de ar ătură de 187.5 mii/lei pentru că necesită o forță mai mare, având și coeficientul de
transformare de 1.3, pe când cele mai mici cheltueli s -au înregistrat la încărcat și transportat
îngrașaminte chimice, sămânță și recoltat cu o valoare de 7.5 mii/lei pe lucrare și cu un
coeficient de transformare de 0.1 și rezultând o medie de 63.8 mii/lei.

36
b) Cheltuelile cu consumul de materiale s -au determinat prin înmulțirea prețului pe kilogram
cu greutatea totală și împărțind la 1000.

Figura 4.2 Graficul consululu i de materiale

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 0.8 mii/lei din care cele mai mari, au fost
date de încarcat și transportat îngrașăminte chimica cu costuri totale de 0.608 mii/lei pe cand cele
mai mici chetueli s -au înregistrat la încărcat și transportat sămânța cu o valoare de 0.08 mii/lei și
rezultând o medie de 0.6 mii/lei.
c) Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s -au determinat prin înmulțirea zile agregat cu
tarif mecanizaror.

Figura 4.3 Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor

37
Chel tuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 59.1 mii/lei din care cele mai mari au
fost la arat cu un total de 23.07 mii/lei datorită valorilor mai mari dintre zile agregat și tarif
mecanizator pe când cele mai mici s -au înregistrat la încarcat și tran sportat îngrasăminte chimică
având un total de 0.58 mii/lei și cu o medie de 5.9 mii/lei.

d) Cheltuelile totale s -au determinat prin adunarea: totalul salariilor zilierilor, total lucrari
mecanizator, total consum materiale și totalul salariilor mecanizatori lor.

Figura 4.4 Cheltuelile totale

Cheltuelile totale au fost de 722.1 mii/lei din care cele mai mari s -au inregistrat la arat in
valoare de 211 mii/lei datorita fortei mari pe care o necesita, pe cand cele mai mici valori au fost
de 1 mii/lei si s -au inregistrat la descarcat ingrasaminte chimica si cu o medie de 72.2 mii/lei.
4.2 Determin area cheltuelilor la cultura de rapiță
a) Cheltuelile cu lucrarile mecanice s -au determinat prin înmulțirea tarifului arătură normală
pe hectar cu hectar arătură normală.

38

Figura 4.5 Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 3870.6 mii/lei din care cele mai mari au fost
date de arătură 975 mii/lei pentru că necesită o forță mai mare, având și coeficientul de
transformare de 1.3 p e când cele mai mici cheltueli s -au înregistrat la încărcat și transportat
îngrăsăminte chimice pe baza de azot cu o valoare de 0.6 mii/lei pe lucrare și cu un coeficient de
transformare de 0.1 și rezultând o medie de 276.5 mii/lei.
b) Cheltuelile cu consumul de materiale s -au determinat prin înmulțirea prețului pe kilogram
cu greutatea totală și împărțind la 1000.

Figura 4.6 Graficul consulului de materiale

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 0.6 mii/lei din care cele mai mari, au fost
date de încarcat și transportat sământă cu costuri totale de 0.3 mii/lei pe când cele mai mici

39
chetueli s -au înregistrat la balotat și deservit balotiera cu o valoare de 0.02 mii/lei si rezultând o
medie de 0.11 mii/lei.
c) Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s -au determinat prin înmulțirea zile agregat cu
tarif mecanizaror.

Figura 4.7 Cheltuieli cu salariile mecanizatorilor

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 203.6 mii/lei din care cele mai mari au
fost la arat cu un total de 60 mii/lei dato rită valorilor mai mari dintre zile agregat și tarif
mecanizator pe când cele mai mici s -au înregistrat la încarcat și transportat sământă având un
total de 0.1 mii/lei și cu o medie de 14.5 mii/lei.
d) Cheltuelile totale s -au determinat prin adunarea: totalu l salariilor zilierilor, total lucrari
mecanizator, total consum materiale și totalul salariilor mecanizatorilor.

Figura 4.8 Cheltuelile totale

40

Cheltuelile totale au fost de 4783.6 mii/lei din care cele mai mari s -au înregistrat la arat în
valoare de 10 35 mii/lei datorită fortei mari pe care o necesita, pe când cele mai mici valori au
fost de 0.5 mii/lei și s -au înregistrat la descarcat îngrasaminte chimică pe baza de azot și cu o
medie totală de 299 mii/lei.

4.3 Determinarea cheltuelilor la cultura de floarea soarelui
a) Cheltuelile cu lucrarile mecanice s -au determinat prin înmultirea tarifului arătură normală
pe hectar cu hectar arătură normală.

Figura 4.9 Cheltuelile cu lucrarile mecanice

Cheltuelile cu lucrarile mecanice au fost de 3570.2 mii/lei din c are cele mai mari au fost
date de arătură 840 mii/lei pentru că necesită o forță mai mare, având și coeficientul de
transformare de 1.3 pe când cele mai mici chetueli s -au înregistrat la încarcat și transportat
samanta cu o valoare totală de 0.15 mii/lei și cu un coeficient de transformare de 0.1 și rezultând
o medie de 198.34 mii/lei.
b) Cheltuelile cu consumul de materiale s -au determinat prin înmultirea prețului pe kilogram
cu greutatea totală și împarțind la 1000.

41

Figura 4.10 Graficul consulului de mate rial

Cheltuelile cu consumul de materiale au fost de 21.93 mii/lei din care cele mai mari, au
fost date de încarcat și transportat îngrasaminte chimica pe baza de fosfor și potasiu cu costuri
totale de 17mii/lei pe cand cele mai mici chetueli s -au înregis trat la erbicidat și deservit cu o
valoare de 0.00105 mii/lei și rezultand o medie totală de 3.65 mii/lei.
c) Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor s -au determinat prin înmultirea zile agregat cu
tarif mecanizaror.

Figura 4.11 Cheltuieli cu salariile mec anizatorilor

Cheltuelile cu salariile mecanizatorilor au fost de 735.05 mii/lei din care cele mai mari au
fost la arat cu un total de 185.89mii/lei datorită valorilor mai mari dintre zile agregat si tarif
mecanizator pe cand cele mai mici s -au înregistrat la încarcat și transportat samanța avand un
total de 0.076 mii/lei și cu o medie totală de 40.83 mii/lei.

42
d) Cheltuelile totale s -au determinat prin adunarea: totalul salariilor zilierilor, total lucrari
mecanizator, total consum materiale și totalul salarii lor mecanizatorilor.

Figura 4.12 Cheltuelile totale

Cheltuelile totale au fost de 4433 mii/lei din care cele mai mari s -au înregistrat la arat în
valoare de 1026 mii/lei datorită fortei mari pe care o necesită, pe cand cele mai mici valori au
fost de 5 mii/lei si s -au înregistrat la descarcat samanța și cu o medie totală de 246 mii/lei.
În concluzie aceste trei culturi importante atât din punct de vedere ecomomic cât și
melifer au avut un total al cheltuelilor pe culturi dupa cum urmează : cheltuelile la cultura faceliei
au avut un total de 722 lei, la floarea soarelui au fost de 4.433 mii lei și cultura cu cea mai mare
cheltuială a fost cultura de rapiță în valoare de 4.784 mii lei, toate aceste culturi au avut un total
al cheltuelilor de 9.939 mii lei .

43

Capitolul 5 – RENTABILITATEA CULTURILOR MELIFERE

Rentabilitatea activității agricole în cadrul fermei P.F.A. Andrei Dumitru a fost
determinată pe baza indicatorilor tehnico -economici:
Indicatori tehnici sunt: suprafața totală cultivată, pro ducția medie, producția totală.
Indicatori economici: venitul din vînzarea producției, cheltuieli totale, profitul brut
mediu, profitul brut total, rata profitului.
A. Analiza indicatorilor tehnici
5.1 Suparafața totală cultivată
În perioada analizată, P.F .A. Andrei Dumitru avea în folosi nță 75 de hectare arabil.

Tabel 5.1
Structura suprafețelor pe culturi în anul 2014
Cultura Suprafața (ha) %
Suprafața totala, din care: 75 100
-porumb boabe 35 46.6
-grâu 20 26.6
-floarea soarelui 15 20
-lucernă 5 6.6

Suprafața cu ponderea cea mai mare este la porumb de 46,6% și cu ponderea cea mai
mică este la lucernă
5.2 Producția totală
Asupra producției vegetale acționează o serie de factori, interni sau externi, care pot
influiența pozitiv sau negativ calita tea și mărimea producției medii sau totale.
În cadrul analizei producției s -au luat ca termeni:
– producțiile medii ale culturilor pe unitatea de suprafață;

44
– producțiile totale la cele 4 culturi analizate.
Producția medie reprezintă cantitatea ce se re coltează de pe toate suprafețele unei culturi
împartindu -se la numarul de parcele.
Producția totală reprezintă întreaga cantitate care se recoltează de pe suprafața cultivată
cu fiecare din cele 4 culturi analizate.
La calcularea producției totale s -a folosit următoarea formulă:
Qt = S x q, în care:
Qt = producția totală( ț );
S = suprafața cultivată( ha )
q = producția medie la hectar( kg/ha )
Tabel 5.2
Producțiile în a nul agricol 2013 -2014
Cultura Producția medie (Kg/ha) Producția totală (t)
Porumb 8.500 297.5
Grâu 3.800 76
Floarea soarelui 2.500 37.5
Lucernă 8.000 40
Media 5.700 112.75

Producția cea mai mare se înregistreaza la cultura de porumb de 8.5 tone la ha iar cea mai
mică la floarea soarelui de doar 2.5 tone la hectar, cu o medie tot ala a producției de 5.7 t/ha.
B.Analiza indicatorilor economici
5.3 Venitul din vanzarea producției
Venitul exprimă valoarea bunurilor și serviciilor vandabil obținute într -o exploatație
agricolă.
Termenul „vandabil“ exprimă faptul că se ține c ont de bunurile și serviciile efectiv
vândute pe piață plus cele destinate remunerării factorilor de producție (autoconsumul, plăți în
natură) sau ținute ca stocuri de magazie în așteptarea vânzării.
Se disting trei concepte: veniturile totale, veniturile medii și veniturile marginale.
Veniturile totale sunt caștigurile totale ale firmei într -o perioadă de timp, realizate prin
vânzarea unui anumit volum de produse.
Veniturile medii sunt caștigurile pe unitatea de produs vândută.

45
Tabel 5.3
Venit total
Cultura Preț (lei) Venit mediu
(lei/ha) Venit total
(lei)
Porumb 0.4 3.400 119.000
Grâu 0.7 2.660 53.200
Floarea soarelui 1.5 3.750 56.250
Lucernă 0.25 2.000 10.000
Media 0.66 2.952 59.612

In aceasta perioadă veniul maxim sa înregistrat la cultura de porumb de 3.400 lei/ha și
cel mai mic la cultura de lucernă de 2.000 ținand cont și de suprafețele cultivate cu aceste culturi.

5.4 Cheltueli totale de producție
Cheltuielile de producție sunt condiționate, în principal, de evoluția consumurilor
materi ale și de muncă vie la unitatea de capacitate productivă la ha și de nivelul randamentelor
obținute. Randamentul este dependent de o serie de factori tehnici, economico -organizatorici și
într-o mare măsură de cei naturali.
Tabelul 5.4
Cheltuelile de prod ucție la unitatea cercetată
Cultura Lei/ha Lei/total
Porumb 2.265 79.275
Grâu 2.000 40.000
Floarea soarelui 2.222 33.330
Lucernă 1.250 6.250
Media 1.934 39.714

Cheltuielile de producție sunt elemente pasive ale bilanțului economic și reprezintă
consumul total de bunuri materiale și de forță de muncă efectuat pentru obținerea unui produs,
lucrare sau serviciu.
Cheltuelile cele mai mari le avem la porumb de 2 .265 lei/ha și cele mai mici la lucernă de
doar 1 .250 lei/ha.

46
5.5 Profitul
Pentru ca o uni tate economică să fie rentabilă, ea trebuie să acopere toate cheltuielile de
producție și de circulație din venituri proprii și să realizeze un profit.
Profitul reprezintă acel plus obținut de o firmă din faptul că aceasta caștigă mai mult din
vînzarea un or produse decît cheltuiește pentru a produce bunurile respective.
Profitul total al unei firmei se calculează cu urmatoarea formulă:
Pr = VT -CT,unde:
Pr = profil total;
VT = veniturile totale din vânzari;
CT = costurile totale de producție.
Tabel 5.5
Profitul mediu brut și profitul total
Cultura Lei/ha Total lei pe suprafata
Porumb 1.135 39.725
Grâu 660 13.200
Floarea soarelui 1.528 22.920
Lucernă 750 3.750
Total 4.073 79.595

Profitul brut a înregistrat val ori pozitive la toate culturile și valorile cele mai mari pe
hectar s -au înregistrat la cultura de floarea soarelui de 1.528 lei și cu cea mai mica valoare de
doar 660 lei la cultura de grâu.

39,725
13,20022,920
3,750
05,00010,00015,00020,00025,00030,00035,00040,00045,000
Porumb Grâu Fl. Soarelui Lucernă

Figura nr.5.1 Profitul total

47

Profitul total cel mai mare îl avem la cultura de porumb de 39.725 și cel mai mic la
cultura de lucernă de doar 3.750 lei .
5.6 Rata profitului
Rata profitului este un indicator economic ce caracterizează mărimea relativă a
rentabilității.Se determină prin raportarea masei profitului la m ărimea eforturilor depuse. În
funcție de eforturile depuse, rata profitului se urmărește sub trei aspecte comercial, financiar și
economic.
Rata profitului reflectă gradul de rentabilitate pe produs, fiind influiențată de factori
direcți și indirecți.
Factorii direcți sunt reprezentați de nivelul prețurilor bunurilor economice vîndute,
nivelul cheltuielilor de producție aferente acestora, marimea capitalului și de viteza de rotație a
acestuia.
Factorii indirecți sunt reprezentați de nivelul productivităț ii, calitatea activității de
producție, aprovizionarea și desfacerea.

50.1
3.368.7
60
0102030405060708090100
Porumb Grâu Fl. Soarelui Lucernă

Figura nr.5.2 Rata profitului

În urma acestor analize s -a demonstrat că cea mai profitabilila cultura pe care am avut -o
în asolament a fost cea de f loarea soarelui înregistrând o rată a profitului de 68,7% pe când cea
mai mică rată sa înregistrat la cultura de grâu de doar 3,3 %.

48
A. Analiza indicatorilor tehnici
5.7 Analiza rezultatelor economice în varianta introducerii plantelor melifere
în asolament
Daca am fi avut în asolament trei culturi melifere și cu o mare importanța economica
rezultatele ar fi stat în felul urmator:
5.7.1 Suparafața totală cultivată cu plante melifere
În perioada analizată, P.F.A Andrei Dumitru avea în folosință 7 5 de hectare arabil.

Tabel 5. 6
Structura supr afețelor noului asolament
Cultura Suprafața (ha) %
Suprafața totală, din care: 75 100
-porumb boabe 35 46.6
-grâu 15 20
-floarea soarelui 15 20
-lucernă 4 5.4
-rapiță 5 6.6
-facelia 1 1.4
Dacă am fi av ut în asolament și culturile cu o importanță meliferă suprafețele au fi fost puțin
modificate, scazând doar suprafata culturilor de grâu care este cea mai puțin productivă si foarte
puțin cea de lucernă.

49
5.7.2 Producția totală a asolamentului cu plante m elifere

Tabel 5. 7
Produ cțiile noului asolament pe hectar
Cultura Producția medie (Kg/ha) Producția totală (t)
Porumb 8.500 297,5
Grâu 3.800 57
Floarea soarelui 2.500 37.5
Lucernă 8.000 32
Rapiță 2.800 14
Facelia 500 0.5
Media 4.350 73.08

Produ cția cea mai mare se înregistreaza la cultura de porumb având o valoare de 8.5
tone pe hectar iar cea mai mică la facelia cu o producție de doar 500 de kilograme pe hectar și cu
o producție medie pe hectar de 4.350 tone .
B.Analiza indicator ilor economici
5.7.3 Venitul din vânzarea producției noului asolament
Tabel 5. 8
Venit total
Cultura Pret/lei Venit mediu
(lei/ha) Venit total
(lei)
Porumb 0.4 3.400 119.000
Grâu 0.7 2.660 39.900
Floarea soarelui 1.5 3.750 56.250
Lucernă 0.25 2.000 8.000
Rapiță 1 2.800 14.000
Facelia 7 3.500 3.500
Media 1.8 3.018 40.180

50
Venitul mediu cel mai mare îl avem deasemenea tot la porumb de 3.400 și cel mai mic la
cultura de lucernă de doar 2.000 lei/ha și ob ținând o medie de 3.018 lei/ha .

5.7.4 Cheltuel i totale de producție a noului asolament

Tabelul 5. 9
Cheltuelile de producție
Cultura Lei/ha Lei/total
Porumb 2.265 79.275
Grâu 2.000 30.000
Floarea soarelui 2.222 33.330
Lucernă 1.250 5.000
Rapiță 1.529 6.076
Facelia 914 914
Media 1.697 25.766

Cheltuelile de producție totale cele mai mari sunt deasemenea la cultura de porumb în
valoare de 79.275 lei și cele mai mici cheltueli se înregistrează la cultura faceliei si sunt de doar
914 lei obținandu -se o medie de 1.607 .

5.7.5 Profitul noului asolame nt
Tabel 5. 10
Profitul mediu brut și profitul total
Cultura Profit mediu brut Profit total lei
Porumb 1.135 39.725
Grâu 660 9.900
Floarea soarelui 1.528 22.920
Lucernă 750 3.000
Rapiță 1.271 7.927
Facelia 2.586 2.586
Total 7.930 86.058

51

Profitul total a înregistrat valori pozitive la toate culturile și daca am fi avut și aceste
două culturi în asolament am fi înregstrat un profit mai mare cu: 86.058 -79.595=6.463 lei

39,725
9,90022,920
3,0007,927
2,586
05,00010,00015,00020,00025,00030,00035,00040,00045,000
Porumb Grâu Fl.
SoareluiLucernă Rapi ță Facelia

Figura 5.3 Profitul total

Profitul cel mai mare sa înregistrat la cultura faceliei de 2.586 lei/ha și cel mai mic la
cultura de grâu de 660 lei/ha și cu un total pe culturi de 7.930 lei/ha

52
5.7.6 Rata profitului noului asolament
50.10%
3.30%68.70%60%83%283%
0.00%50.00%100.00%150.00%200.00%250.00%300.00%
Porumb Grâu Fl.
SoareluiLucernă Rapi ță Facelia

Figura 5.4 Rata profitului

Rata profitului a în registrat cote maxime la cultura faceliei unde a obținut un procent
extrem de bun de 283% pe când la polul opus cu o rata a profitului de doar 3,3% se afla o cultură
destul de importantă pentru alimentația populatiei și anume cultura grâului.

53

Capitolul 6 – OPORTUNITATEA ȘI RENTABILITATEA CULTURILOR
MELIFERE

În cadrul acestei etape a cercetării am încercat să răspund la următoarea întrebare: Cum
ar fi aratat profitul total dac ă am fi amplasat și stupii langă culturilele cu o importanața m are
melifera , în timpul înfloritului ?
Cheltuelile medii pe care le avem cu întretinerea , exploatarea și extragerea mierii de la o
singura familie de albine sunt în jur de 400 lei și un total al cheltuelilor de 8800 lei.
Avand în calcul că terenul expo atat este în apropierea bazei fe rmei cheltuelile cu
deplasarea în pastoral a stupilor vor fi infim e.
Știindu -se faptul că de pe urma unui hectar de:
– Floarea soarelui se pot extrage între 40 -100 kilograme de miere,
– Rapița se pot extrage între 35 -195 k ilograme de miere,
– Facelia se pot extrage între 200 -1.000 kilograme de miere.
Noi vom lua în calcul o medie de producție a acestor valori și ne vom astepta la
urmatoarele cantități de miere:
-Floarea soarelui 70 kilograme miere
-Rapița 115 kilogr ame miere
– Facelia 600 kilograme miere
Tabel 6.1
Productia si venitul culturilor melifere
Cultura Producția kg/ha Venit/ha Venit total
Floarea soarelui 70 595 8.925
Rapița 115 977 4.887
Facelia 600 5.100 5.100
Total 785 6.672 18.912

54
De unde am a vut o medie totala de 261.6 kilograme miere și un total de 785 kilograme
miere.
Calculând venitul și luand în considerare priețul mierii din anul anterior adică 2013 care
a fost de 8.50 lei/kilogram miere poliflora vom avea urmatoarele rezultate:
Venitul pe hectar cel mai mare se înregistreaz a la cultura de facelia cu o valoare de
5.100 lei și cel mai mic la cultura de floarea soarelui de numai 595 lei și rezultând un total de
6.672 lei.
705958,925
115977.54,888
6005,100 5,100
7856,67318,913
02000400060008000100001200014000160001800020000
Fl. Soarelui Rapita Facelia TotalProduc ția hg/ha
Venit/ha
Venit total

Figura 6.1 Producția și venitul cultu rilor melifere

Rezultând un venit total de 18.913 lei de unde valoarea maximă o avem la cultura de
floarea soarelui de 8.925 lei pe cand cea mai mic venit total îl avem la cultura de rapiță de 4.888
lei.
De unde re zultă un profit total de 18.912 -8.800=1 0.122 lei
Dacă am fi avut pe langă rapiță si facelia și aceste familii de albine am fi î nregis trat un
profit mai mare cu 96.107 lei.

55
Grafic cu profitul fermei pe variante :

79,59586,05896,180
020,00040,00060,00080,000100,000
Asolament
Asolament mixt
Asolament mixt + albine

Figura 6.2 Profitul total pe variante

Profitul cel mai mare se înregistrează la asolamentul cu cele trei culturi melifere plus
familiile de albine rezultând un profit de 86.180 lei pe cand cel mai mic profit se obtine la
asolamentul nostru de bază .
Grafic cu rata profitului fermei pe variante

4691115
020406080100120Asolament
Asolament mixt
Prod. Miere

Figura 6.3 Rata profitului pe variante

56
Rata cea mai mare a profitului o avem la producția de miere cu o pondre 115% și cea
mai mică pondere o avem la asolamentul nostru normal de doar 46%.
Ținând cont de faptul că poleniz area o să modifice sporurile de producție pozitiv atunci
o să avem teoretic o crestere a producției cu:
30%25%200%
0%20%40%60%80%100%120%140%160%180%200%Fl. Soarelui
Rapi ța
Facelia

Figura 6.4 Sporul producției pe culturi

Cultura cu sporul cel mai mare de producție este cultura faceliei cu un spor de productie
de minim de 200% și cel mai mic spor de producție se înregistreaza la cultura rapiței fiind de
25% avand o fruc tuație între 25 -50%, dar noi am luat valorile minime pentru orice eventualitate
obținându -se rezultatele de mai sus.
Răspunsul la înt rebarea noastra este:
Da este profitabil să amplasăm și sa cultivăm plante melifere și tot o dată amplasarea stupilor în
aproprierea culturilor pentru că am obținut un profit total mai mare cu 16.585 lei fară a mai
calcula și sporul de producție adus prin polenizare.
Prin urmare am avut o creștere a profitului de la 79.595 lei, profit obținut de pe urma
asolamentul nostru inițial și o data cu introducerea în asolament a două culture am obtinut o
creștere pană la 86.058 lei și după amplasarea stupilor am aj uns la un profit de 96.180 lei, unde
de am realizat o creștere a ratei profitului de la 46% la 115%.

57

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Atât î n Franța, România cât și în țarile Uniunii Europene se încearcă o însămânțare a
suprafețelor necultiva te cu o serie de plante melifere, acest lucru ducând la o cercetare a
plantelor din punct de vedere melifer , la o promovare a apiculturii cât și o păstrare a
biodiversității .
Societatea P.F.A . Andrei Dumitru este situată în perimetrul județului Neamț și deține o
suprafață totală de 75 hectare teren arabil.
În perioada analizată, activitatea de productie a avut la bază următoarea structură:
porum b boabe, grâ u, floarea soarelui și lucernă . Producția medie la cultura de porumb a fost de
8,5 tone, la cultur a de grau a fost de 3 .8 tone , la cultura de fl oarea soarelui de 2.5 tone iar la
cultura de lucernă 8 tone cu o medie de 5.7 tone .
În această lucrare s -a încercat să se demonstreze rentabilitatea unor cultura melifere prin
amplasarea unor familii de albine langă ele.
Profitul pe variante a atins cote maxime la ultima variantă și anume la cea cu un
asolament cu trei cultura melifere unde am adăugat și familiile cu albine si am obținut un profit
de 96.180 lei pe când la varianta cu asolamentul nostru de baza am obținut un profit mai mic cu
16.585 lei mai exact 79.595 lei.
S-a dovedit că amplasarea stupilor în apropierea culturilor melifere aduce un profit
considerabil din producția de miere de 10. 122 (lei), dar și prin mărirea sporului de producție,
care ar putea varia între 25% si 200%.
Rezultatele au fost pozitive, rata profitului a înregistrat o creștere de la 46% până 115%.
Dintre mijloacele si caile cele mai importante de creștere a profitului și cresterii
rentabilitatii, menționam:
-creșterea suprafețe lor culturilor melifere și marirea spectrului de plante
cultivate,
-investiții pe plan apicol ,
-aplicarea unor tehnologii modern e de producț ie.

58

BIBLIOGRAFIE
1. Bodescu D., 2013. Tratamente economice pentru stupinele noastre. Editura “Ion Ionescu
de la B rad”, Iași.
2. Bodescu D.,2007. Eficenta economic a apiculturii în România. Editura Alfa, Iași.
3. Jităreanu G., Țenu I., Cojocariu P., Bira N. și Cojocariu I., 2007 . Tehnici și mașini pentru
mecanizarea lucrărilor solului în vederea practicarii conceptului de a gricultură
durabilă. Editura „ Ion Ionescu de la Brad” , Iași .
4. Onise T., Jităreanu G., 2000. Agrotehnică. Editura “Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
5. Roman G., Tabăra V., Robu T., 2011. Fitotehnie vol. I. Editura Universală, București.
6. Roman G., Tabăra V., Robu T., 2011. Fitotehnie vol. II. Editura Universală, București.
7. Roșca I., Iordache P., 2008. Plante melifere de foarte mare și mare pondere economico –
apicolă. Editura Lumea apicolă, București.
8. Ungureanu G., 2012, Managementul productiei agricole. Editura Tipo Moldova, Iași.
9. Vântu V., Moisuc A., Rotar I., 2004. Cultura pajiștilor și a plantelor furajere. Editura
„Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
10. Bodescu D. și Gavril Ș., 2013. Economie rurala sinteze și aplicații.
11. Barth OM.,1998 . Melissopalynological data obtained from a mangrove area near to Rio
de Janeiro, Brazil . Int bee research assoc , Brazilia.
12. Barbieri C . ; Ferrazzi P .,2011. Perilla frutescens: Interesting New Medicinal and
Melliferous Plant in Italy , Natural INC, USA.
13. Davaine JB .,2012. Recent changes in melli ferous resources in the french agricultural
landscape . Acad Veterinaire France , Franța.
14. Dechaume -Mon charmont , 2005 . Soybean proteinase inhibitor and the foraging strategy
of free flying honeybees , Edp Scienes S A, Franța.
15. Decourtye A., 2007. Advantages for farmers and beekeepers of introducing flowering
fallows in field crop zones , John Libbey Eurotext Ltd, Franța.
16. Floris I .; Satta A .; Ruiu L .,2007. Honeys of Sardinia . Int Bee Research Assoc, Regaul
Unit.

59
17. Macukanovic. M ; Blazencic. Z ., 1997. Diurnal and seasonal dynamics of nectar
secretion of some species in the family Lamiaceae , Veterinary Faculty , Yugoslavia .
18. Macukanovic -Jocic Marina, Jaric Snezana , 2013 .The Melliferous Potential of Forest and
Meadow Plant Communities on Mount . Entomogical Soc Amer, USA.
19. Manila -Fajardo AC ., Cervancia CR ., 2003. Performance of hone y bees (Apis mellifera
L.) in three ecosystems in Laguna, Philippines . Univ Phili ppines Los Banos, Philippines .
20. Manning R. ,2010. Added vegetable and fish oils to low -fat pollen diets: effect on honey
bee (Apis mellifera L.) consumption . Wiley-Blackwell publishing , USA .
21. Nuru A. ; Awad Awad M ., 2012. Nectar of Ziziphus spina -christi Willd: Dynamics of
secrețion and potential for honey production . Research Inst Pomology Floriculture ,
Polonia
22. Porter B. , 2000. Apiculture and the mayan countrysi de. A study of the flowering
phenology of the melliferous species and its relation to beekeeping in the La -Montana
region of Campeche, Mexico . Univ California Press, USA.
23. Rancic D., 2013. Melliferous potential of Brassica napus L. subsp napus . Springer ,
Olanda.
24. http://www.comunaromani.ro/
25. http://www.gazetadeagricultura.info/plante/14527 -sporuri -mari-de-productie -prin-
polenizare -cu-albine.html
26. http://www.agriculturaromaneasca.ro/produse/alegerea -corect -a-metodei -de-ameliorare –
112-t10.h tml
27. http://www.proapicultura.ro/plante_specific_melifere.htm