ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘ TI [600130]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘ TI
Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune
Masterat Contabilitatea ș i Fiscalitatea Patrimoniului

LUCRARE DE DISERTAȚ IE

Coordonator stiinț ific,
Prof. univ. dr. Eugeniu Țurlea
Absolvent: [anonimizat]

2013

2
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘ TI
Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune
Masterat Contabilitatea ș i Fiscalitatea Patrimoniului

Situația fluxu rilor de trezorerie
– Analiză comparativă –

Coordonator stiinț ific,
Prof. univ. dr. Eugeniu Țurlea
Absolvent: [anonimizat]
2013

3

Prin prezenta declar, ca Lucracrea de dis ertatie cu tit lul
„Situat ia fluxurilor de trezorerie . Analiza comparativa .” este scrisa de
mine si nu a mai fost prezentata niciodata la o alta facultate sau institut ie
de învata mant superior din tara sau straina tate.

Data
10.06.2013

Absolvent: [anonimizat]

4

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. ….
5
Capitolul 1. Situația fl uxurilor de trezorerie în normele internaționale de contabilitate. .. 6
1.1. Origine, scop, utilizatori. …………………………………………………………………………. 6
1.2. Situația fluxurilor de trezorerie în norma americană FAS 95. ………………………. 9
1.3. Situația fluxurilor de trezorerie în norma britanică FRS 1. …………………………… 13
1.4. Situația fluxurilor de trezorerie în referențialul internațional IAS 7. ……………… 17
1.5. Asemănări și deosebiri a situației f luxurilor de trezorerie în normele
internaționale de contabilitate …………………………………………………………………….

24
Capitolul 2. Studiu de caz: Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar
S.A.. ………. …………………………………………………………………………………………………………….. …….
26
2.1. Prezentarea societății S.C. Aerostar S.A.. ……………………………………………… …… 26
2.2. Situațiile financiare ale societății S.C. Aerostar S.A.. ………………………………….. 31
2.3. Analiza situației fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A.. ………………………
38
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………….. ……… 42
Lista tabelelor …………………………………………………………………………………. …………………………. 44
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………….. ….. 45

5
Introducere

În lucrarea de față imi propun sa arăt de ce este necesar ă o analiză comparativă a situației
fluxurilor de trezorerie și cât de util ă este ace asta pentru utilizatorii de informații financiare, fie
ei investitori, creditori sau manageri.
În condițiile unei globalizări tot mai accentuate, a extinderii piețelor de capital dincolo de
granițele statelor și a concurenței acerbe, fiecare țară dispune de propriul sistem contabil ceea ce
face ca informația financiară să fie greu de controlat și mai ales de comparat .
Până prin 1970, contabilii din diferite țări utilizau limbaje diferite și dădeau interpretări
diferite acelorași evenimente și tranzacții ceea ce îngreuna foarte mult înțelegerea reciprocă a
acestora și folosirea externă a informațiilor financiare. În a ceste condiții s -a căutat armonizarea și
normalizarea sistemelor contabile. Astfel în 1973, pe baza unui acord încheiat între organismele
profesionale ale contabililor din Australia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Mexic, Olanda,
Regatul Unit al Marii B ritanii și Statele Unite ale Americii a luat ființă Comitetul pentru
Standarde Internaționale de Contabilitate (IASC).
Tot pe linia armonizării contabile, după 1990 în majoritatea țărilor s -a inclus ca document
contabil de sinteză „Situația fluxurilor de trezorerie” , ca o necesitate practică de informare a
utilizatorului de situații financiare. Fiecare țară a avut propria experiență în ceea ce privește
cadrul normativ prin care să solicite acest raport, iar multe dintre aceste țări au împrumutat
experiența altora și au implementat modele deja practicate (ex: Canada, Taiwan, Noua
Zeelanda).
Dintre standardele de contabilitate internaționale IAS emise de Comitetul pentru
Standarde Internaționlae de Contabilitate, doar două fac trimitere directă la fluxurile de
trezorerie, și anume: IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” și IAS 7 „Situațiile fluxurilor de
trezorerie”.
Așadar fluxurile de trezorerie au apărut din necesitatea de a „traduce” informațiile
financiare, de a oferi o imagine a unei entități econo mice într -un limbaj universal, pe baza căreia
utilizatorii de informații pot lua decizii mai repede și în condiții mult mai clare.

6
1. Situația fluxurilor de trezorerie în normele internaționale de
contabilitate.

1.1. Origine, scop, utilizatori.

 Origine
Situați a fluxurilor de trezorerie își are punctul de plecare în Statele Unite ale Americii,
unde contabilitatea este orientată către necesitățile informaționale ale învestitorilor. În
viziunea US GAAP, situația fluxurilor de trezorerie evidențiază valoarea netă a numeralului
unei entități economice generat de activitățile sale (de exploatare, investiții, finanțare) pe
parcursul unei perioade, sau folosit în activitățile menționate. Problematica situației
fluxurilor de trezoreri este abordată de norma contabilă ame ricană FAS 95 „Statement of
Cash Flow”.
În contabilitatea Marii Britanii, cerința de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie este
reglementată prin norma FRS 1 (Cash Flow Statements). În mod vizibil, abordarea britanica
referitoare la fluxurile de trezorerie se inspiră din modelul american. Diferența
semnificativă se referă la prelucrarea dobânzilor, impozitelor și dividendelor.
În viziunea internațională, IASB (International Accounting Standard Board) tratează
problematica comunicării financiare pe baza fluxurilor de trezorerie prin norma contabilă
internațională IAS 7 „Situațiile fluxurilor de trezorerie”.
Argumentul principal pentru comunicarea financiară pe baza fluxurilor de trezorerie este
dezvoltarea fără precedent a piețelor financiare. As tfel de informații sunt furnizate de situația
fluxurilor de trezorerie prin prezentarea informațiilor privind încasările și plățile în numerar
ale unei entități economice realizate în cursul unui exercițiu financiar. Structura acestui
raport permite măsura rea influenței activităților de exploatare, de investiții și de finanțare
desfășurate de o entitate pe parcursul unei perioade de timp, asupra disponibilităților bănești
și evidențierea creșterii sau descreșterii mijloacelor bănești în acea perioadă.

7
 Scop
Obiectivul acestui raport este acela de a oferi utilizatorilor informații privind istoricul
mișcărilor de numerar și de echivalent de numerar ale unei entități. Aceste informații sunt
necesare utilizatorilor, deoarece le oferă o bază pentru evaluarea ca pacității entității de a
genera numerar și echivalent de numerar și totodată, nevoilor de a utiliza aceste fluxuri de
trezorerie. Orice entitate, indiferent de natura obiectului de activitate are nevoie de numerar,
pentru a -și desfășura activitatea, a -și plăti obligațiile și a -și remunera investitorii.
Situația fluxurilor de trezorerie este singura componentă a situațiilor financiare care
răspunde la problema solvabilității entității și a flexibilității financiare. Analiza solvabilității
pe termen lung ilu strează dacă entitatea se îndreaptă sau nu spre faliment. O entitate cu un
înalt grad de flexibilitate financiară este capabilă să depășească perioadele dificile, să -și
revină după eșecurile neprevăzute și să beneficieze de oportunitățile de investiții pro fitabile
și neașteptate. În general, există aprecieri conform cărora, cu cât flexibilitatea financiară a
unei entități este mai ridicată, cu atât riscul acesteia să dea faliment, este mai mic.
Fluxurile de trezorerie permit realizarea unei previziuni priv ind fluxurile de trezorerie
viitoare, evaluarea calității actului managerial, aprecierea lichidității și solvabilității
întreprinderii și analiza relației dintre rezultatul contabil și fluxurile de trezorerie.
Împreună cu celălalte situații financiare, tab loul fluxurilor de trezorerie furnizeaza
utilizatorilor informații mult mai credibile și mai relevante în aprecierea poziției financiare și
a performanțelor unei întreprinderi.

 Utilizatori1
În general utilizatorii ai informațiilor ce rezultă din prezenta rea situației fluxurilor de
trezorerie sunt managerii și personalul angajat, investitorii actuali și potențiali, creditorii,
furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, guvernul și instituțiile acestuia, precum și
publicul. Informațiile cuprinse în cadrul situației fluxurilor de trezorerie reușesc să satisfacă
necesitățile informaționale ale diferitelor categorii de agenți astfel:

1 Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (Londra), „Standardele Internaționale de Raportare
Financiară (IFRS) incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate și interpretarea lor la 1 ianuarie
2005” , București, „CECAR”, 2005, p. 36 -38;

8
• Investitorii. Ofertanții de capital și consultanții lor sunt preocupați de riscul inerent
tranzacțiilor și de beneficiu l adus de investițiile lor. Ei sunt interesați de capacitatea entității
de a obține câștiguri viitoare și de a transforma beneficiile în disponibilități. Au nevoie de
informații pentru a decide daca ar trebui să cumpere, să pastreze sau să vândă. Acționari i
sunt interesați și de informații care le permit să evalueze capacitatea entității de a plăti
dividende. Pe baza situației fluxurilor de trezorerie, ei evaluează deciziile managerilor.
• Managerul poate lua decizii mai eficiente dacă obține, în timp real, informații privind
fluxurile de trezorerie și originea lor. Informațiile oferite de această componentă a situațiilor
financiare îi ajută pe manageri să determine gradul de lichiditate al entității, pentru a stabili
politica de dividende și pentru a evalua efectele unor decizii strategice majore privind
investițiile și finanțarea. Dacă managerul unei entități adoptă o decizie de investiții
corespunzătoare, activitatea acesteia este încununată de succes; altfel pot apărea
disfuncționalități.
• Angajații . Personalul angajat și grupurile sale reprezentative sunt interesați de informații
privind stabilitatea și profitabilitatea angajatorilor lor. Aceștia sunt interesați si de informații
care le permit să evalueze capacitatea entității de a oferi remunerații, pen sii și oportunități
profesionale.
• Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile
acordate și dobânzile aferente vor fi rambursate la scadență.
• Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le p ermit să determine dacă
sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadență. Furnizorii și alți creditori sunt, în
general, interesați de entitate pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepția cazului în
care ei sunt dependenți de continuitate a activității entității, atunci când aceasta este un client
major.
• Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități în special
atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenți de ea.
• Guvernele și instituțiile acestora sunt interesate de alocarea resurselor și implicit de
activitatea entităților. Acestea solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților,
pentru a determina politica fiscală și ca bază pentru calculul venitului național și al altor
indicatori statistici similari.

9
• Publicul. Entitățile pot afecta publicul într -o varietate de moduri. De exemplu, entitățile
pot avea o contribuție substanțială la economia locală în multe moduri, mai ales prin numărul
de an gajați și colaborarea cu furnizorii locali. Situațiile fluxurilor de trezorerie pot ajuta
publicul furnizând informații referitoare la evoluțiile recente și tendințele legate de
prosperitatea entității și a sferei de activitate a acesteia.
Deși nu toate n ecesitățile de informație ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situațiile
fluxurilor de trezorerie, există cerințe comune tuturor utilizatorilor. Întrucat investitorii aduc
capitalul de risc al entității, furnizarea de situații care satisfac necesități le lor va satisface
majoritatea necesităților celorlalți utilizatori.
Obiectivul prezentării situațiilor fluxurilor de trezorerie este de a furniza informații
financiare care caracterizează o entitate economică și care sunt utile unei sfere largi de
utilizatori în luarea deciziilor economice. Utilitatea în luarea deciziilor devrivă din faptul că
pe baza informațiilor colectate se pot face numeroase previziuni.

1.2. Situația fluxurilor de trezor erie în norma americană FAS 95 .

În peisajul contabil american, re glementările de specialitate s -au facut dintotdeauna
remarcate. Un fapt deloc neglijabil este că – în special datorită calității de principal
protagonist al vieții economice internaționale – normele americane și -au pus amprenta
semnificativ asupra celorlal te sisteme contabile, și ulterioarelor globale la nivel de
contabilitate (Standardele Interna ționale).
Prin publicarea normei FAS 95 „Statement of cash flow” în noiembrie 1987, în
contabilitatea americană devine obligatoriu realizarea de către oricare int reprindere a unei
situații a fluxurilor de trezorerie. Totodată se solicită ca informatiile specifice ref eritoare la
operatiile de finan țare și de investi ții, altele dec ât cele de simpl ă trezorerie, c ât și alte
evenimente s ă faca obiectul unor publicari se parate. Tabloul fluxurilor de trezorerie devine
astfel parte intergrant ă a setului complet de situa ții de rapor tare financiare a tuturor entit ăților
economice, cu excep ția organiza țiilor non -profit, unde FAS 95 nu este aplicabil. Ulterior
reglementările FA SB referitoare la situația fluxurilor de trezorerie au fost completate
modificate prin standardele FAS 102 și FAS 104.

10
Norma solicită ca documentația referitoare la cash flow (fluxuri de trezorerie) să grupeze
fluxurile de încasări și plăți în funcție de proveniența acestora, ca re poate fi din activități de
exploatare, de investiții sau finanțare, și enunța definiția fiecărei categorii.
Astfel operațiile de investire se referă la acordarea de împrumuturi, cumpărarea sau
vânzarea de active (întreprinderi, echipamente sau alte act ive). Aceste operații pot genera
fluxuri pozitive de lichidități (încasări) și fluxuri negative de lichidități (plăți).
Operațiile de finanțare se referă la procurarea de resurse pe termen lung, de la
finanțatori(proprietari) sau prin împrumuturi, și la ra mbursarea acestora. Și aceste operații
generează atât fluxuri pozitive de lichidități (încasări), cât și fluxuri negative de lichidități
(plăți de dividende și rambursări de împrumuturi).
Operațiile de exploatare se referă la producerea de bunuri, cumpăra rea și vânzarea de
bunuri, primirea sau prestarea de servicii. Și aceste operații generează fluxuri pozitive de
lichidități (încasări) și fluxuri negative (plăți).
Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operațiile de investire și de finanțare est e
prezentat în tabelul de mai jos.
1.1.Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operațiile de investire și de finanțare
Fluxurile de trezorerie referitoare la operațiile de investire
1. Investiții în imobilizări corporale
2. Cesiuni de imobili zări corporale
3. Achiziții de titluri de plasament
4. Cesiuni de titluri de plasament
5. Împrumuturi acordate de intreprindere
6. Plăți pentru cumpărarea companiei X, după scăderea
disponibilităților acesteia
7. Fluxul net generat de operațiile de investire (-1+2-3+4-5-6)
Fluxurile de trezorerie referitoare la operațiile de finanțare
8. Creșterea datoriilor și altor imprumuturi pe termen scurt
9. Emisiunea de imprumuturi pe termen lung
10. Rambursarea fracțiunii exigibile din datoriile pe termen lung
11. Emisiunea de acțiuni in favoarea salariaților
12.Răscumpărare de acțiuni

11
13. Dividende plătite
14. Fluxul net generat de operațiile de finanțare (8+9 -10+11 -12-13)

Situația fluxurilor de trezorerie generate de operațiile de expl oatare poate fi prezentat
utilizând metoda directă sau metoda indirectă . Metoda directă presupune prezentarea
principalelor categorii de încasări brute și de plăți brute, precum și suma lor aritmetică.
Metoda indirectă nu presupune furnizarea de informați i referitoare la categoriile de
încasări și plăți generate de fluxurile de trezorerie, însă întreprinderile care adoptă această
metodă sunt obligate să determine fluxul net de lichidități prin ajustarea rezultatului net.
1.2.Tabloul fluxurilor de trezorer ie referitoare la operațiile de exploatare (metoda directă)
1. Incasări de la clienți
2. Plăți in favoarea furnizorilor și a salariaților
3. Dividende incasate de la filiale
4. Dobanzi incasate
5. Dobanzi plătite
6. Impozite plătite
7. Incasări de prime de asigurare
8. Fluxul net generat de operațiile de exploatare (1 – 2+3+4 –
5– 6 + 7)

1.3.Tabloul fluxurilor de trezorerie referitoare la operațiile de exploatare (metoda indirectă)
I. Profitul net
II. Ajustări ale profitului pentru a obține variația trezoreriei legată de
exploatare:
1. Provizioane și amortizări
2. Provizioane privind pierderile din creanțele clienți
3. Câștiguri din v ânzarea terenurilor
4. Câștiguri nedistribuite ale filialelor
5. Variațiile fondului de rulment:
– creșterea creanțelor clienți ( – )
– descreșterea stocurilor ( + )

12
– creșterea cheltuielilor constatate în avans ( – )
– descreșterea datoriilor față de furnizori și a cheltuielilor de
plătit ( – )
6. Creșterea dob ânzilor și impozitelor plătite
7. Creșterea impozitel or am ânate
8. Creșterea altor datorii
III. Ajustări totale (1+2 -3-4}5+6+7+8 )
Fluxul net generat din operațiile de exploatare ( I + II )

Însumarea celor două fluxuri de trezorerie ( din operațiile de investire și de finanțare, pe
de o parte, și d in operațiile de exploatare, pe de altă parte) formează tabloul fluxurilor de
trezorerie consolidat.
1.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie consolidat
I. Fluxurile de trezorerie referitoare la operațiile de
exploatare
II. Fluxurile de trezorerie referito are la operațiile de investire
III. Fluxurile de trezorerie referitoare la operațiile de
finanțare
IV. Creșterea netă a disponibilităților (I + II + III )
V. Disponibilități existente la inceputul exercițiului
VI. Disponibilități la finele exerciți ului ( IV + V )

13
1.3. Situația fluxurilor de trezorerie în norma britanică FRS 12

Legea contabilității comerciale (CA) nu solicită prezentarea unui tablou de finanțare, dar
o atare cerință este regle mentată prin norma FRS 1 „Situa ția fluxurilor de tre zorerie”
(Cash Flow Statements) . Această normă a venit să substituie o normă mai veche care viza
prezentarea informațiilor financiare pe baza variației fondurilor, norma SSAP 10 Statement
of Source and Application of Funds, devenită astfel caducă.
În con cepția britanică, trezoreria conține: disponibilități în casă și în bancă, plasamente pe
termen scurt, creditele bancare curente și împrumuturile cu scadență sub trei luni.
Plasamentele pe termen scurt sunt incluse în trezorerie dacă satisfac următoarele condiții:
• sunt ușor convertibile în disponibilități, la nivelul unor valori cunoscute;
• scadențele lor sunt suficient de apropiate pentru a evita orice risc de variație a valorii lor;
• întreprinderea le consideră echivalente de lichidități.
Norma FRS 1 „Situația fluxurilor de trezorerie” impune publicarea tabloului fluxurilor de
trezorerie prin analiza variației fluxurilor monetare generate de trei funcții: exploatare,
investiții, finanțare.
Trezoreria degajată de activitatea de exploatare poate să fi e determinată pe baza metodei
directe sau a metodei indirecte. Metoda directă permite punerea în evidență a fluxurilor de
încasări (inflows) și de plăți (outflows). Metoda indirectă calculează fluxurile de trezorerie
plecând de la rezultatul înaintea impoz itării (și operațiile extraordinare).
Situatia fluxurilor de trezorerie conform FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie”
cuprindea 5 rubrici standard :
• activitățile de exploatare (operating activities);
• venituri din participații și serviciile de fina nțare (return on investments and servicing of
finance);
• impozitarea (taxation);

2 Accounting Standards Board, „Cash Flow Statements” , 1996, www.frc.or g.uk

14
• activitățile de investire;
• activitățile de finanțare.
Versiunea revizuită FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie” a fost publicată în octombrie
1996; noul format preve dea opt rubrici standardizate (standard headings) :
• activitățile din exploatare (operating activities);
• venituri din participații și servicii de finanțare (return on investments and servicing of
finance);
• impozitarea (taxation);
• cheltuieli de capit al și investițiile financiare (capital expenditure and financial
investment);
• achizițiile și cesiunile de activități (acquisitions and disposals);
• dividendele plătite referitoare la capitalul societății (equity dividends paid);
• gestiunea lichiditățil or (management of liquid resources);
• activi tățile de finanțare (finacing).

 Impozitarea
Fluxurile de trezorerie incluse la rubrica impozitare se referă la fluxurile care sunt
adresate autorităților fiscale (plăți) sau provin de la acestea (incasări), în virtutea rapoartelor
privind profiturile din venituri și capital prezentate de întreprindere. Această abo rdare este
diferită de prelucar ea adoptată de norma contabilă americană FAS ‘95, prin care fluxurile
privind impozitarea sunt incluse ca parte a flux urilor de trezorerie aferente activităților de
exploatare.
În schimb, fluxurile monetare generate de taxa pe valoarea adăugată, alte taxe din
vanzări, impozitele pe proprietate și orice alte impozite și taxe ce nu sunt bazate pe
profiturile rapoartate de întreprindere, nu ar trebui incluse în această rubrică. Totuși, plățile
referitoare la impozitul anticipat asupra societăților și alte taxe asemănătoare sunt incluse la
această rubrică deoarece sunt legate de impozitul pe profit de alte impozite.

15
Fluxuril e de trezorerie implicate de taxa pe valoarea, alte taxe din vanzări ar trebuie să
apară intr -un singur post (ce exprimă fluxul net) la rubrica privind activitățile de exploatare.
Cu toate că fluxurile de trezorerie actuale includ pe cele privind TVA, rubr ica privind
impozitarea are numai un efect pe termen scurt asupra situației trezoreriei întreprinderii.

 Cheltuieli de capital și investiții financiare
Norma FRS 1 „Situatia fluxurilor de trezorerie” revizuită dezvoltă rubrica activitățile de
investire di n formatul original al taboului, în două rubrici: cheltuieli de capital și investițiile
financiare, și achizițiile și cesiunile de lichidități.
Rubrica referitoare la cheltuielie de capital și investițiile financiare, poate include posturi
distincte cu p rivire la:
• plățile efectuate pentru cumpărarea de imobilizări corporale;
• încasările din cesiuni de imobilizări corporale;
• plățile generate de plasamentele financiare pe termen scurt și termen lung;
• încasările din cesiuni de active financiare pe termen scurt și lung;
• împrumuturi acordate terților;
• rambursările efectuate de terți privind împrumuturile acordate.

 Achizițiile și cesiunile de activități
Spre deosebire de rubrica precedentă, aceste fluxuri de trezorerie se referă la achizițiile
sau cesiunile de activități, sau la investiții intr -o entitate care, ca rezultat al tranzacțiilor,
devine sau încetează să mai fie întreprindere asociată, un “joint -venture” sau o filială.

16
 Dividendele plătite referitoare la capitalul societății
Această rubrică include dividendele plătite referitoare la acțiunile capitalului. Suma
respectivă trebuie să excludă orice credit de impozit referitor la dividende. Inițial, ASB a
intenționat să includă în această rubrică toate dividendele plătite atât acționaril or majoritari
cât și celor minoritari. Totuși, în urma comentariilor, dividendele minoritarilor apar în cadrul
unui post al rubricii veniturii din participații și servicii de finanțare.
Dividendele vărsate pot fi clasificate în fluxuri de trezorerie din f inanțare, deoarece ele
reprezintă costul obținerii resurselor financiare. În mod similar, dividendele vărsate pot să fie
clasificate printre fluxurile de trezorerie ale activităților de exploatare, în scopul de a ajuta
utilizatorii în determinarea capacită ții întreprinderii privind degajarea de dividende dincolo
de fluxurile de trezorerie ș i de exploatare.

 Gestiunea lichidităților
Această rubrică include, de exmplu, fluxuri de trezorerie generate de creșterea depozitelor
la termen, reducerea depozitelor l a termen, cumpărarea de certificate de depozit, vânzarea de
certificate de depozit, cumpărarea de obligațiuni, vânzarea de obligațiuni.

 Activitățile de finanțare
Fluxurile de trezorerie aferente acestei rubrici se referă la încasări și plăți generate de
finanțarea externă. Trebuie să se facă o delimitare între “principalul” sumelor din finanțare
care apare la această rubrică, și “serviciile de finantare”, care apar la rubrica venituri din
participații și servicii de finanțare”.

 Elemente excepționale și e xtraordinare (Exceptional and extraordinary items)
Norma revizuită recunoaște posibilitatea că fluxurile de trezorerie să poate fi
exceptionale, în virtutea mărimii sau incidenței lor. Fluxurile de trezorerie relative la
elementele excepționale trebuie să apară la rubricile care reflectă cel mai bine natura
elementului. Pentru a recunoaște că unele fluxuri de trezorerie pot fi excepționale, norma

17
revizuită lasă posibilitatea ca necesarul activităților de exploatare să poate include fluxurile
de trezorerie nerepetitive semnificative.

1.4. Situația fluxurilor de trezorerie în referențialul internațional IAS 7 .

IAS 7 „Situația fluxurilor de trezorerie” definește fluxurile de trezorerie ca fiind intrările
sau ieșirile de numerar și echivalente de numerar, adică i ntrările sau ieșirile de disponibilități
bănești și depozite la vedere (numerar), respectiv investițiile financiare pe termen scurt,
extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt
supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activități este utilă pentru:
• corelarea profitului (pierderii) cu numerarul;
• separarea activitătilor care implică numerar de cele care nu implică numerar,
• evalua rea capacității întreprinderii de a -și îndeplini obligațiile de plăți cash;
• evaluarea fluxurilor de trezorerie pentru activitătile viitoare (cash -flow strategic).
Utilitatea analizei este dată de faptul că variația globală a trezoreriei este reliefată prin
soldul de trezorerie, rezultat din gestiunea activelor reale (din activitatea de exploatare) și
prin cel rezultat din operațiunile de capital care privesc investițiile și finanțările. Atunci când
fluxurile reale și cele monetare nu coincid, cum de fap t se si întâmplă, trezoreria se asigură
prin decalaje de plăți asociate acestor fluxuri.
 Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de exploatare
sunt consecința principalelor activități generatoare de venituri ale întreprinderii, ele rezultând
din tranzacțiile care concură la formarea rezultatului net.
Valoarea fluxurilor trezorerie ce provin din activităti de exploatare este un indicator cheie
al măsurii în care activitățile întreprinderii au generat suficient flux de trezorerie pentru a
rambursa împrumuturile, a menține capacitatea de funcționare a întreprinderii, a plăti
dividende și a face noi investiții, fără a recurge la surse externe de finanțare. De asemenea,

18
utilizate odată cu alte informații, valorile fluxurilor istorice de trezorerie lega te de exploatare
pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării.
IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie” exemplifică câteva din fluxurile de trezorerie
generate de activitatea de exploatare:
• încasările în numera r ce provin din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii;
• încasările în numerar ce provin din redevențe, onorarii, comisioane și alte venituri;
• plăți în numerar efectuate către furnizori de bunuri și prestatori de servicii;
• plăți în numerar efectu ate către și în numele angajaților;
• încasările si plățile în numerar legate de prime de asigurare, anuități, daune, și alte
beneficii generate de polițele de asigurare – în cazul instituțiilor de asigurări;
• plăți sau restituiri ale impozitului pe profi t, cu condiția ca ele să nu poată fi asociate
activităților de finanțare si de investiții; în cazul în care nu se reușește separarea acestora pe
tipuri de activități care le -au generat, ele sunt raportate integral la activitatea de exploatare;
• plățile și încasările în numerar generate de achiziția/vânzarea de titluri de valoare
achiziționate în scop speculativ (plasament sau tranzacțioare), dat fiind că sunt asimilate
stocurilor.3
Unele tranzacții, ca de exemplu, vânzarea unui activ imobilizat poate gene ra un câștig sau
o pierdere, care este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totuși, astfel de fluxuri de
trezorerie sunt aferente activităților de investiții și, prin urmare, trebuie realocate în sit uația
fluxurilor de trezorerie.

3 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite) –
IFRS” , Vol III, București, „CECAR”, 2008, p.15 -23;

19
Metoda dire ctă presupune operarea directă î n fluxuri m onetare, pe care le grupează în
diferite categorii de încasări și de plăți.

Prin metoda directă informațiile privind clasele major e de încasări și plăți brute în
numerar pot fi obținute astfel :
• din înregistrările contabile ale intreprinderii;
• prin ajustarea v ânzărilor, costului acestora (dobânzi și alte venituri similare și cheltuieli
cu dobândă și alte cheltuieli similare pentru instituțiile financiare) a altor elemente ale
contului de profit pierdere cu :
 variațiile pe parcursul perioadei ale stocurilor creanțelor datoriilor din exploatare;
 alte elemente decât numerarul;
 alte elemente pentru care incidențele monetare cons tau în fluxuri de investiții de
finanțare.
Prin metoda indirectă fluxul de trezorerie net din activități de exploatare este determinat
prin ajustarea profitului net și pierderii cu următo arele efecte :
• modificările pe parcursul perioadei ale stocurilor și creanțelor și datoriilor din exploatare;

4 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată” , București, „Editura Economică”, 200 4, p. 13; Fluxurile de trezo rerie ale activității de exploatare (metoda
directă)4
+ Incasări generate de relațiile cu clienții
– Plăți în favoarea furnizorilor
– Dobânzi și dividende plătite
– Plăți privind impozitele asupra beneficii lor
– Alte plăți generate de exploatare
+/- Elemente extraordinare
= Fluxul net de trezorerie relativ al activității de exploatare

20
• elementele non -numerar cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate,
pierderile și câștigurile în valută nerealizate, profitul ner epartizat al societăților associate și
interesele minoritare;
• toate celelalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de trezorerie din
investiții și finanțare.
Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de exploatare (metoda indire ctă)5
+/- Rezultatul net înaintea impozitării și elementelor extraordinare
Eliminarea veniturilor și cheltuielilor fără incidență asupra trezoreriei
+ Cheltuielile cu amortizările și provizioanele
– Venituri din amortizări și privizioane
Eliminarea ve niturilor și cheltuielilor nelegate de exploatare :
+/- Rezultatul cesiunii imobilizărilor și plasamentelor
+ Cheltuieli privind dobânzile
– Venituri din plasamente
= +/- Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului în fond de rulment
+/- Variația stocurilor
+/- Variația conturilor clienți și a altor creanțe din exploatare
+/- Variația conturilor furnizori și a altor datorii din exploatare
– Dobanzi și dividende plătite
– Plăți privind impozitele asupra beneficiilor
+/- Elementele extr aordinare
= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de exploatare

 Fluxurile de trezorerie generate de activitătile de investiții.
Activitătile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate pe
termen lung, precum și de alte investiții, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
Aceste fluxuri sunt prezentate separat deoarece ele reprezintă cheltuieli efectuate cu resurse

5 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată” , București, „Editura Economică”, 2004, p. 13;

21
menite să genereze venit și fluxuri de trezorerie în viitor, oferind informații privind modul în
care întreprinderea îsi asigură perenitatea și creșterea.
Norma IAS 7 „Situația fluxurilor de trezorerie” include în categoria acestor fluxuri:
• plățile în numerar pentru achiziționarea de terenuri și alte active corporale și necorporale,
inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de realizarea în regie
proprie de active imobilizate;
• încasările de numerar din vânzarea de terenuri și alte active corporale și necorporale,
precum și a altor active pe termen lung;
• plătile și încasările în numerar pentru achiziția/din vânzarea de instrumente de capitaluri
proprii sau de datorie ale altor întreprinderi și interese în asocierile în participațiune (altele
decât cele aferente instrumentelor considerate a fi echivalente de nu merar sau acelea păstrate
în scopuri de plasament și de tranzacționare).
• avansurile în numerar și împrumuturile efectuate către terti, altele decât avansurile și
împrumuturile acordate de o instituție financiară.
Echivalentele de numerar sunt investiții le financiare pe termen scurt, extreme de lichide,
care sunt ușor convertibile în sume cunoscute de numerar și care sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
• încasările în numerar din rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate către terti,
altele decât avansurile și împrumuturile acordate de o instituție financiară.
• plățile și încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opțiuni și swap,
cu exceptia cazului în care sunt deținute cu scopul de a efectua plas amente sau a le
tranzacționa sau când acestea sunt considerate ca fiind activități de finanțare. În cazul în care
un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziții de risc identificabile,
fluxurile de trezorerie aferente contractului respect iv sunt clasificate în aceeași manieră ca și
fluxurile de trezorerie aferente poziției astfel acoperite.6

6 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite) –
IFRS” , Vol III, București, „CECAR”, 2008, p.15-23;

22

 Fluxurile de trezorerie generate de activitățile de finanțare.
Activitățile de finanțare sunt activități care au ca efect modificări ale dimensiunii și
compoziției capitalurilor proprii și datoriilor entității.
Prezentarea separată a acestor fluxuri este importantă deoarece este folositoare în
estimarea cererilor viitoare de fluxuri de trezorerie din partea finanțatorilor întreprinderii.
Miscările de numerar generate de activitatea de finanțare cuprind:
• încasări și plăți în numerar din emisiunea de acțiuni sau alte instrumente de capital;
• plățile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziționa sau răscumpăra acțiunile
entității;
• încasările și plățile în numerar rezultate din emisiunea titlurilor de creanță, a
împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligațiunilor, ipotecilor și altor împrumuturi pe
termen scurt și lung;
• plățile în numerar pentru diminuarea obligațiilor aferente operațiunilor de leasing
financiar.8

7 Marian Săcărin, „Contabilitate aprofundată” , București, „Editura Economică”, 2004, p. 13;
8 Maria Mădălina Gîrbină, Stefan Bunea, „Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS(revizuite) –
IFRS” , Vol III, B ucurești, „CECAR”, 2008, p .28; Fluxurile de trezorerie relative la activitățile de investiții7
– Achiziționarea filialei X ( -) trezoreria achiziționată
+ Cesiunea filialei Y
– Achiziționarea de imobilizări
– Achiziționarea de plasamente
+ Încasările ce rezultă din cesiunea de imobilizări
+ Încasări ce rezultă din cesiunea de plasamente
+ Dobânzi încasate
+ Dividende încasate
= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activit ățile de investiții

23
Fluxurile de trezorerie relative la activ itățile de finanțare9
+ Creștere de capital în numerar
– Rambursare de capital în numerar
+ Emisiunea (contractarea) de impruturi (altele decât cele de trezorerie)
– Rambursarea de împrumuturi (altele decât cele de trezorerie)
– Rambursarea de datorii ce rezultă din contractele de locație -finanțare
– Dobânzi și dividende plătite
= +/- Fluxul net de trezorerie relativ la activitățile de finanțare

9 Ibidem , p. 54;

24
1.5. Asemănări și deosebiri a situației fluxurilor de trezorerie în normele
internaționale de c ontabilitate .

EXPLICAȚIE FAS 95 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE
TREZORERIE FRS 1 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE
TREZORERIE IAS 7 SITUAȚIA
FLUXURILOR DE
TREZORERIE

DEFINIȚIE

Situația fluxurilor de
trezorerie evidențiază
valoarea netă a
numerarului unei entități
econom ice generat de
activitățile sale (de
exploatare, investiții,
finanțare) pe parcursul
unei perioade, sau folosit
în activitățile menționate.
Fluxurile de trezorerie
cuprind disponibilități în casă
și în bancă, plasamente pe
termen scurt, creditele bancare
curente și împrumuturile cu
scadență sub trei luni.

Fluxurile de trezorerie
reprezintă intrările sau
ieșirile de numerar și
echivalente de numerar,
adică intrările sau ieșirile de
disponibilități bănești și
depozite la vedere
(numerar), respectiv
invest ițiile financiare pe
termen scurt.

CARACTERISTICI
care trebuie îndeplinite de
plasamentele pe termen
scurt, respectiv depozitele
la vedere pentru a putea fi
considerate fluxuri de
trezorerie.

-sunt foarte lichide;
-imediat convertibile în
sume bănești perfect
determinate;
-data exigibilitatii lor
este atat de apropiata,
astfel incat ele sunt
confruntate cu un risc
nesemnificativ de
schimbare a valorii,
datorat unei schimbari a
ratelor dobanzii.
-Sunt ușor convert ibile în
disponibilități, la nivelul unor
valori cunoscute;
-Scadențele lor sunt suficient
de apropiate pentru a evita
orice risc de variație a valorii
lor;
-Întreprinderea le consideră
echivalente de lichidități.

– Sunt extrem de lichide;
– Sunt ușor convertibile în
sume cunoscute de numerar;
– Sunt supuse unui risc
nesemnificativ de schimbare
a valorii;
STRUCTURA
Fluxurile de trezorerie
din operații de
exploatare:
-încasări de la clienți,
inclusiv vânzările pe
credit;
-încasări generate de
venituri din îmrpumuturi
acordate terților sau
titluri de capital;
-încasări din litigii si
indemnizații din
asigurări (altele decât
cele legate direct de o
operație de investire);
-plăți către furnizori;
-plata salariilor;
-plata impozitelor,
taxelor, amenzilor,
penalităților; -activitățile din exploatare
(operating activities);
-venituri din participații și
servicii de finanțare (return on
investments and servicing of
finance);
-impozitarea (taxation);
-cheltuieli de capital și
investițiile financiare (capital
expenditure and financial
investment);
-achizițiile și cesiunile de
activități (acquisitions and
disposals);
-dividendele plătite referitoare
la capitalul societăți i (equity
dividends paid);
-gestiunea lichidităților
(management of liquid
resources); Situația fluxurilor de
exploatare cuprinde :
-Încasări generate de relațiile
cu clienții
-Plăți în favoarea
furnizorilor
-Dobânzi și dividende plătite
-Plăți privind impozitele
asupra beneficiilor
-Alte plăți legate de
exploatare
-Elemente extraordinare

Situația fluxurilor de
investiție
-Achiziționarea filialei X
-Cesiunea filialei Y
-Achiziționarea de

25
-plăți legate de litigii;
-vărsăminte pentru
acțiuni caritabile;

Fluxurile de trezorerie
din operații de
investiție:
-încasări generate de
împrumuturi acoradate
anterior și rambursate de
terți;
-încasări generate de
vânzarea de titluri de
propietate;
-încasarile generate de
vanzarea terenurilor
uzinelor, a
echipamentelor si a altor
active productive;
-plățile presup use de
acordarea de
împrumuturi, precum și
plățile efectuate pentru
cumpararea de titluri de
crean țe emise de alte
intrep rinderi;
-plățile efectuate pentru
cumpararea de titluri de
proprietate emise de
alte intreprinderi ;
-plățile efectuate în
momentul cump ărării,
sau la scurt timp inainte
sau dup ă cump ărare,
pentru cump ărarea d e
terenuri, uzine,
echipamente și alte
active productive;

Fluxurile de trezorerie
din operații de
finanțare:
-încasări generate de
emisiunea de titluri de
propietate;
-încasări generate din
emisiunea de obligațiuni,
de împrumuturi ipotecare
acordate;
-plățile de dividende în
favoarea propiet arilor,
inclusiv plățile efectuate
pentru răscumpărarea de
acțiuni proprii;
-rambursările de
împrumuturi;

-activitățile de finanțare
(finacing).
imobilizări
-Încasările ce rezultă din
cesiunea de imobilizări
-Încasări ce rezultă din
cesiunea de plasamente
-Dobânzi încasate

Situația fluxurilor de
finanțare
-Creștere de capital în
numerar
-Rambursare de capital în
numerar
-Emisiunea (contractarea) de
împrutur i (altele decât cele
de trezorerie)
-Rambursarea de
împrumuturi (altele decât
cele de trezorerie)
-Rambursarea de datorii ce
rezultă din contractele de
locație -finanțare
-Dobânzi și dividende plătite

26
2. Studiu de caz: Analiza situației fluxurilor de tr ezorerie la S.C.
Aerostar S.A. .

2.1. Prezentarea societății S.C. Aerostar S.A.10.

Prin Hotararea nr. 1165/17.04.1953 a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare
Romane s -a decis înființarea "Atelierului Central de Aviație" în comuna Vasile Roaită, azi în
Bacau, ca "Uzina de Reparații Avioane". Societatea a avut denumirile succesive de U.R.A.,
I.R.Av., I.Av. și din 1991, Aerostar S.A..
Potențialul creativ și tehnic al salariaților, transmiterea culturii specifice de firmă de la o
generație la alta au dus la valorificarea tradițiilor istorice ale aeronauticii românești și au fost
baza pentru dezvoltarea continuă a firmei.
Începuturile aviației reactive în România se leagă strâns de numele societății, aici s -a
realizat mentenanța pentru toate tipurile de av ioane care au intrat în dotarea aviației române.
La Bacău, în cadrul acestei societăți s -a construit prototipul IAR -93, primul avion de
luptă postbelic românesc, s -au construit primele trenuri de aterizare și echipamente hidro –
pneumatice de aviație din ța ră. Peste 2500 aeronave sunt echipate cu trenuri de aterizare și
instalații hidro -pneumatice fabricate de Aerostar. Tot aici s -au fabricat peste 1800 avioane
IAK-52, iar specialiștii Aerostar au predat la zbor peste 10 avioane prototip. În decursul
timpulu i au fost reparate peste 3500 aeronave si 6000 motoare turboreactoare.
În prezent, Aerostar S.A. derulează programe majore în domeniul aviației militare și al
sistemelor terestre și își dezvoltă poziția de furnizor pentru aviația civilă.
 Misiunea S.C. Aer ostar S.A. Bacau
Misiunea inițială stabilită în 1953 la înființarea Întreprinderii Economice "Uzina de
Reparații Avioane", precursoarea SC Aerostar este:

10 www.aerostar.ro

27
Art.1 – În scopul asigurării, reparării, fabricării pieselor de schimb, agregatelor
avioanelor și mo toarelor de avion, producerii aparatelor de bord, precum și fabricării sculelor
speciale de aviație, necesar Forțelor Armate ale R.P.R., se înființează pe data de 1 Ianuarie
1953, sub îndrumarea și controlul Ministerului Fortelor Armate, Întreprinderea Eco nomica
"Uzina de Reparații Avioane" cu sediul în comuna Vasile Roaită, raionul Bacău.
Art.2 – Întreprinderea prevazută la art.1 se organizează ca întreprindere economică de
gradul I și se va conduce după principiile gospodăririi chibzuite, numindu -se imed iat
personalul de conducere.
Misiunea stabilită inițial este în continuare de actualitate dar, în condițiile generate de
aderarea României la N.A.T.O. și U.E., aceasta necesită a fi adaptată și completată pentru a
asigura nevoile de dezvoltare a afacerilo r S.C. Aerostar S.A..
Misiunea prezentă este:
 Menținerea statutului de furnizor de prim rang al M.Ap. al Romăniei în domeniul
sistemelor de aviație și sistemelor de artilerie terestre. În acest sens vom acționa ca și
Casa de integrare, fabricație, moderni zare și mentenanță. Ținta noastră este de
păstrare a acestui statut pentru noile sisteme de arme cu care va fi dotată Armata
Română (avionul multirol, avionul de transport regional, sisteme de rachete sol -sol și
sisteme artileristice terestre, sisteme și e chipamente IFF). Urmărim, ca în anul 2010,
să realizăm 30% din cifra de afaceri, in acest domeniu de activități.
 Dezvoltarea S.C. Aerostar S.A. ca subfurnizor de piese, aerostructuri, subansamble și
echipamente pentru aviația generală și civilă, astfel înc ât să devenim un subfurnizor
major pentru industria de aviație globalizată și să realizăm din aceste activități 30%
din cifra de afaceri a anului 201 1.
 Dezvoltarea activitătilor S.C. Aerostar S.A. pentru obținerea statutului de furnizor de
prim rang de men tenanță pentru avioanele civile și pentru activităti de
conversie/modernizare a avioanelor civile, care să reprezinte 30% di n cifra de afaceri
a anului 201 1 și, prin aceasta, să devenim Casa de mentenanță și conversie pentru
aviația civilă.

28
 Valorificarea p otențialului de piață externă pentru servicii/produse din domeniul
competențelor actuale (reparații și modernizare de avioane civile și militare) până la
epuizarea nevoilor clienților (cererii).
 Menținerea poziției de prim furnizor de recipienți GPL (casni c, auto, etc.) din țară.
 Noi achiziții pentru consolidarea poziției la nivel național.
 Modernizarea continuă a produselor, tehnologiilor și organizării pentru valorificarea
la maxim a potențialului societății și pentru îmbunătățirea sistemului de gestiune a
tuturor resurselor.
 Organigrama Aerostar S.A.

29
 Conducerea S.C. Aerostar S.A.

Pornind de la strate gia societății până în anul 201 1 privind schimbarea treptată a
profilului domeniului de activitate a societății de la aviația militară la aviația civ ilă au fost
generate și aplicate în practică o serie de măsuri privind resursele umane, măsuri menite să
aducă în concordanță capabilitatea și competențele resursei umane cu noile cerințe.
Astfel, personalul implicat în activități pentru aviația civilă es te instruit și autorizat
conform cerinț elor specifice acestui domeniu.
Activitatea de formare profesională a angajaților reprezintă o prioritate și o preocupare
permanentă pentru cond ucerea societății. Data fiind v ârsta medie înaintată a salariaților
comp aniei, s -a luat masura atragerii de tineri în vederea formării lor pe meseriile de baza din
industria aeronautică, deficitare în acest moment la nivel național.
Astfel, putem menționa interesul societății pentru formarea și calificarea de tinichigii
struc turiști de aviație, mecanici de aviație, dar și de operatori pentru mașini unelte cu
comandă numerică (CNC), vopsitori industriali, sudori, galvanizatori, operatori NDT precum
și angajarea de tineri absolvenți ai facultăților de Construcții Aerospațiale, T .C.M., Mecanică
– specialitatea Mașini Unelte, Electronică, Electrotehnică, Informatică și/sau Automatică și
Calculatoare, Stiințe Economice.

30
În ceea ce privește politica salarială, în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv
de Muncă la nivel de unitate, se urmărește menținerea unui nivel motivant al salariilor,
concomitent cu respectarea reglementarilor legale în vigoare precum și ale Contractului
Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național, Contractul Colectiv de Muncă la Nivelul Ramurii
Construcț ii de Mașini.
Totodată, se acordă o atenție deosebită tinerilor angajați, cautându -se cele mai bune
metode de orientare și integrare a lor la locul de muncă și includerea acestora în programe de
formare profesională personalizate în funcție de specificul activităților desfășurate.
În condițiile integrării României în Uniunea Europeana, menținerea forței de muncă și
îndeosebi a tinerilor în cadrul companiei a devenit un obiectiv pentru management. În acest
sens a fost promovat un pachet de beneficii adresa t cu precădere tinerilor angajați cu studii
superioare, din care putem menționa:
 posibilitatea de cazare în spații amenajate aparținând companiei, fară perceperea de
chirii, doar cu plata utilităților, cu acces la Internet;
 aplicarea unui program de crește ri salariale în funcție de rezultatele obținute la
evaluările periodice, astfel: la 6 luni, 1 an, 2 ani, 3 ani, 5 ani de la debutul profesional;
 acordarea de prime de sfârșit de an de producție și de sfârșit de an financiar;
 susținere financiară pentru efe ctuarea studiilor de masterat sau de doctorat în domenii
de interes pentru societate;
 facilitarea urmării de cursuri de pilotaj avioane ușoare și/sau ultraușoare în mod
gratuit;
 acordarea unei prime de instalare pentru angajații care vin din alte localităț i;
 acordarea unui concediu de odihn ă de 23 de zile lucratoare (la debut in cariera),
aprox. o luna calendaristică.
Compania Aerostar S.A. este decisă să adopte acele strategii și politici de resurse umane
care să o conducă în situația de a depăși cât mai ușor impactul extinderii fenomenului de
globalizare economică și să determine creșterea competitivității firmei pe piețele pe care
operează.

31
2.1. Situațiile financiare ale societății S.C. Aerostar S.A.11

11 Date preluate de pe Bursa de Valori București, www.bvb.ro BILANT la 31.12.2011 SOLD
INDICATOR 01.01.2011 31.12.2011
ACTIVE IMOBILIZATE
IMOBILIZARI NECORPORALE
CONCESIUNI, BREVETE, LICENTE, MARCI COMERCIALE, DREPTURI SI ACTIVE SIMILAR E,
ALTE IMOBILIZARI NECORPORALE 485196 480564
AVANSURI SI IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS DE EXECUTIE 85026 0
TOTAL IMOB ILIZARI NECORPORALE 570222 480564
IMOBILIZARI CORPORALE
TERENURI SI CONSTRUCTII 25877109 23762388
INSTALATII TEHNICE SI MASINI 10250660 18168951
ALTE INSTALATII, UTILAJE SI MOBILIER 2739 0
AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS 25000 3455182
TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE 36155508 45386521
IMOBILIZARI FINANCIARE
ACTIUNI DETINUTE LA ENTITATI AFILIATE 40721 14080
INVESTITII DETINUTE CA IMOBILIZARI 87500 87500
ALTE IMPRUMUTURI 338868 247711
TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE 467089 349291

32
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL 371928819 46216376
ACTIVE CIRCULANTE
STOCURI
MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE 5554724 2689116
PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE 6326027 7434966
PRODUSE FINITE SI MARFURI 1895294 2272469
AVANSURI PENTRU CUM PARARI DE STOCURI 2827460 139306
TOTAL STOCURI 16603505 12535857
CREANTE
CREANTE COMERCIALE 24543896 16847877
ALTE CREANTE 1152013 739103
TOTAL CREANTE 25695909 17586980
INVESTITII PE TERMEN SCURT
ALTE INVESTITII PE TERMEN SCURT 0 39123786
TOTAL INVESTITII PE TERMEN SCURT 0 39123786
CASA SI CONTURILE LA BANCI 24209064 329974
DATORII PE TERMEN SCURT
AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR 5146913 1685726
DATORII COMERCIALE -FURNIZORI 7725116 4888314
ALTE DATORII, INC LUSIV DATORII FISCALE SI ALTE DATORII PENTRU ASIGURARILE
SOCIALE 5224280
6832733

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT 18096309 13406773
DATORII PE TERMEN LUNG

33

AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR 0 39750
TOTAL DATORII PE TERMEN LUNG 0 39750
PROVIZIOANE
ALTE PROVIZIOANE 9967512 21362134
TOTAL PROVIZIOANE 9967512 21362134
VENITURI IN AVANS
SUBVENTII PENTRU INVESTITII 67555 2106627
VENITURI INREGISTRARE IN AVANS 3697 336
TOTAL VENITURI IN AVANS 71252 2106963
CAPITAL SI REZ ERVE
CAPITAL
CAPITAL SUBSCRIS VARSAT 29284133 29284133
TOTAL CAPITAL 29284133 29284133
REZERVE DIN REEVALUARE 20941137 20934550
REZERVE
REZERVE LEGALE 5026319 5795175
REZERVE STATUTARE SAU CONTRACTUALE 8406339 8582497
REZERVE REPR EZENTAND SURPLUSUL REALIZAT DIN REZERVELE DIN REEVALUARE 81694 88281
ALTE REZERVE 3685160 5993160
TOTAL REZERVE 17239691 20499656
PIERDERE REPORTATA 25948 0
PROFITUL EXERCITIULUI FINANCIAR 10209987 11276413
REPARTIZAREA PROFITULUI 204259 7 3076856
TOTAL CAPITALURI PROPRII 75606403 78917896

34
CONT DE PROFIT SI PIERDERE la 31.12.2011
EXERCITIUL FINANCIAR
INDICATOR 2010 2011
CIFRA DE AFACERI NETA 156808447 158289213
PRODUCTIA VANDUTA 154174520 156168035
VENITURI DIN VANZARE A MARFURILOR 2633927 2121178
VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE 1528153 2678281
PRODUCTIA REALIZATA PENTRU SCOPURI PROPRII SI CAPITALIZATA 1243304 2117222
ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 416247 608765
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 159996151 163693481
CHELTUIELI CU MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE 50949227 54498964
ALTE CHELTUIELI MATERIALE 4341903 2896780
ALTE CHELTUIELI EXTERNE ( ENERGIA SI APA ) 5665342 5666362
CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE 2338554 1862477
REDUCERI COMERCIALE PRIMITE 4139
CHELTUIELI CU PERSONALUL din care: 53014636 51080040
SALARII SI INDEMNIZATII 41344664 39969406
CHELTUIELI CU ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA 11669972 11110634
AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZA RILE CORPORALE SI NECORPORALE 5986766 5391595
CHELTUIELI 6133211 5391595
VENITURI 146445 0
AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND ACTIVELE CIRCULANTE 3966116 2193676
CHELTUIELI 5093170 18839284
VENITURI 1127054 16645608
ALTE CHELTUIELI DE EXPL OATARE
CHELTUIELI CU PRESTATIILE EXTERNE 18356865
16134943 14854952
13432090
CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITA, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE 1189011 750552
ALTE CHELTUIELI 1032911 672310

35
AJUTASTARI PRIVIND PROVIZIOANELE 3971530 11394623
CHELTUIELI 13429958 22470274
VENITURI 9458428 11075651
CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL 148590939 149835330
PROFIT SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
PROFIT DIN EXPLOATARE 11405212 13858151
PIERDEREA DIN EXPLOATARE
VENITURI DIN INTERESE DE PARTICIPARE 90579 28940
VENITURI DIN DOBANZI 1570299 1679486
ALTE VENITURI FINANCIARE 4339675 5990081
TOTAL VENITURI FINANCIARE 6000553 7698507
AJUSTARI DE VALOARE PRIVIND IMOBILIZARILE FINANCIARE SI A INVESTITIILOR
FINANCIARE DETINUTE CA ACTIVE CIRCUL ANTE -8244 0

CHELTUIELI 0 0
VENITURI 8244 0
CHELTUIELI PRIVIND DOBANZILE 3466 138
ALTE CHELTUIELI FINANCIARE 4019321 6150443
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 4014543 6150581
PROFIT SAU PIERDEREA FINANCIAR(A)
PROFIT 1986010 154792 6
PIERDERE
PROFIT SAU PIERDEREA CURENTA
PROFIT 13391222 15406077
PIERDERE
VENITURI EXTRAORDINARE 0 0
CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0
PROFIT SAU PIERDEREA EXTRAORDINARA
PROFIT 0 0
PIERDERE 0 0
VENITURI TOTALE 165996704 171391988
CHELTUIELI TOTALE 152605482 155985911

36
PROFIT SAU PIERDEREA BRUTA
PROFIT 13391222 15406077
PIERDERE
IMPOZIT PE PROFIT 3181235 4129664
PROFIT SAU PIERDEREA NETA
PROFIT 10209987 11276413
PIERDERE

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZOR ERIE la 31.12.2011
EXERCITIUL FINANCIAR
DENUMIRE ELEMENT 31.12.2010 31.12.2011
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 170097404 176976027
INCASARI DE LA CLIENTI 170070439 176948871
RATE INC ASATE DIN IMPRUMUTURI ACORDATE 26965 27156
PLATI PENTRU ACTIVITATI DE EXPLOATARE 154480002 144614228
PLATI CATRE FURNIZORI DIN CARE: 88250622 81171048
PLATI CATRE FURNIZORII DE MATERIALE 62987700 61706859
PLATI CATRE FURNIZORII DE UTILITATI 5665342 5647229
PLATI CATRE FURNIZORII DE SERVICII 19597580 13816960
PLATI CATRE PERSONAL, IMPOZITE SI TAXE SALARIALE, DIN CARE : 57494037 52679405
SALARII NETE 27889603 26211847
TICHETE DE MASA 2885681 2508647
CHELTUIELI CU FORTA DE MU NCA TEMPORARA 2420362 3156149
IMPOZITE SI TAXE SALARIALE 24298391 20802762
IMPOZITUL PE PROFIT PLATIT 1721692 3935814
ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE PLATITE 4981215 4507988

37
ALTE PLATI PENTRU ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 2032436 2319973
NUMERAR NET DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE 15617402 32361799
FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTII
INCASARI DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE 1633698 3943761
INCASARI DIN FONDURI NERAMBURSABILE 0 2078000
INCASARI DIN VANZAREA DE IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE 13001 176936
DOBANZI INCASATE 1530118 1659885
DIVIDENDE INCASATE 90579 28940
PLATI PENTRU ACTIVITATI DE INVESTITIE 4033411 13174939
PLATI PENTRU ACHIZITIONAREA DE IMOBILIZARI CORPORALE SI NECORPORALE 4033411 13174939
NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE -2399713 -9231178
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATI DE FINANTARE
INCASARI DIN ACTIVITATI DE FINANTARE 89061 82605
DIVIDENDE PLATITE DE COMPANIE, NERIDICATE DE ACTIONARI 89061 82605
PLATI PENTRU ACTIVITATI DE FINANTARE 8402439 7980813
DIVIDENDE PLATITE ACTIONARILOR 8402439 7980813
NUMERAR NET DIN ACTIVITATI DE FINANTARE -8313378 -7898208
CRESTEREA NETA A NUMERARULUI SI ECHIVALENTELOR DE NUMERAR 4904311 15244696
NUME RAR SI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA INCEPUTUL EXERCITIULUI FINANCIARE 19304753 24209064
NUMERAR SI ECHIVALENTE DE NUMERAR LA SFARSITUL EXERCITIULUI FINANCIAR 24209064 39453760

38
2.2. Analiza situa ției fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A.
INDIC ATORI CALCULAȚI PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE (BILANȚ, CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE, SITUAȚIA
FLUXURILOR DE TREZORERIE).
RATA LICHIDITATII GENERALE ( ACTIVE CIRCULANTE/DATORII PE TERMEN SCURT) 3,6753 5,1897
RATA LICHIDITATII REDUSE (( CREANTE + DISPONIB ILITATI )/DATORII PE TERMEN SCURT ) 2,3375 2,2468
RATA LICHIDITATII IMMEDIATE ( DISPONIBILITATI / DATORII PE TERMEN SCURT ) 1,3378 2,9428
COEFICIENTUL DE INDATORARE ( DATORII TOTALE/CAPITALURI PROPRII) 0,2393489 0,1698825
RATA DATORIILOR FINANC IARE ( DATORII FINANCIARE/CAPITALURI PROPRII) 0 0,0005037
RATA INDEPENDENTEI FINANCIARE ( CAPITAL PROPRIU/CAPITAL PERMANENT ) 0,7287963 0,6813045
DURATA DE ROTATIE A CAPITALULUI PRIN CIFRA DE AFACERI ( ACTIVE TOTALE / CIFRA DE
AFACERI * 360 ) 238,0 7689 263,35004
VITEZA DE ROTATIE A CREANTELOR ( CIFRA DE AFACERI / VALOAREA MEDIE A
CREANTELOR ) 6,1024674 7,3141704
RATA DE ACOPERIRE A DATORIILOR FINANCIARE ( CASH -FLOW EXPLOATARE / DATORII
FINANCIARE 0,8630159 2,4067039
RATA DE ACOPERIRE A DA TORIILOR FINANCIARE CURENTE (( CASH -FLOW EXPLOATARE –
DIVIDENDE PLATITE)/DATORII FINANCIARE CURENTE) 0,398698 1,8131814
CASH FLOW OPERATIONAL ( CASH -FLOW EXPLOATARE / DATORII CURENTE ) 0,8630159 2,4138396
RATA DE FINANTARE A ACTIVELOR IMOBILIZATE ( CASH -FLOW EXPLOATARE / ACTIVE
IMOBILIZATE) 33,435602
92,649965

39
În urma analizei informațiilor prezentate în situația fluxurilor de trezorerie întocmită de
S.C. Aerostar S.A., corelată cu datele prezentate în cadrul bilanțului și în cadrul contului d e
profit și pierdere se pot observa următoarele:
 Variația netă a lichidităților calculată cu ajutorul situației fluxurilor de trezorerie
este de 15.244.696 lei, și corespunde cu variația lichidităților rezultată din analiza
bilanțului (39.123.786 lei, repr ezentând investiții pe termen scurt + 329.974 lei,
reprezentând casa și conturile la bănci aferente anului 2010 – 24.209.064 lei).
 Încasările de la clienți au înregistra t o creștere cu 4 % în anul 201 1 față de anul
anterior, acest lucru se reflectă și în d iminuarea valorii creanțelor prezentate în cadrul
bilanțului, cu aproximativ 32 %.
 Plățile privind activitatea de exploatare au înregistrat o scădere cu aproximativ 6,4
%, această modificare fiind influențată de scăderea datoriilor pe termen scurt cu
aprox imativ 26%.
 Plățile privind salariile au suferit modificări, societatea alegând să utilizeze în timpul
anului 201 1, scurt, forța de munca temporară , ceea ce a condus și la diminuarea
cheltuielilor și a plăților cu salariile personalului, acest lucru implic ând și diminuarea
cheltuielilor și plăților privind asigurările și protecția socială și a impozitelor și
taxelor salariale.
Toate aceste modificări au condus la creșterea numerarului net din exploatare cu
aproximativ 107 %.
În cursul anului 201 1, societa tea a beneficiat și de fonduri nerambursabile, ceea ce a
condus la creșterea încasărilor din activitatea de investiții față de anul precedent cu
aproximativ 141 %.
Soldul numerarului net din activitatea de finanțare a rezultat ca fiind negativ, întrucât î n
cadrul societății s -a hotarat și plata dividendelor cuvenite acționarilor.
Pe total, se poate observa că, la sfârșitul perioadei de raportare, numerarul și
echivalentele de numerar au înregistrat o creștere față de perioada anterioară cu aproximativ
63%.

40
Din analiza efectuată asupra societății Aerostar S.A., reiese o rată de lichiditate generală
în valoare de 5,19. Această valoare semnifică faptul că pe termen scurt, societatea este
capabilă de a -și acoperi datoriile exigibile. În relația societății cu instituțiile de credit
valoarea acestui indicator oferă un grad de siguranță. De asemenea, pe termen scurt, nu
exista riscul ca societatea să întâmpine o insuficiență de trezorerie.
Valoarea ratei de lichiditate redusă arată că întreprinderea evidențiază faptul că stocurile
nu sunt finanțate prin datorii pe termen scurt (cel mult prin avansuri și aconturi de la clienți).
Rata lichidității imediate indică faptul că societatea dispune de disponibilități suficiente
pentru achitarea datoriilor exigibile. O va loare ridicată al acestui indicator arată o
solvabilitate mare, dar poate fi consecința unei utilizări mai puțin performante a resurselor
disponibile. Valoarea ridicată a acestei rate nu constituie o garanție a solvabilității, dacă
restul activelor circula nte au un grad redus de lichiditate.
Rata de acoperire a datoriilor financiare totale semnifică capacitatea întreprinderii de a
rambursa datoriile sale financiare viitoare. Această rată exprimă durata de timp necesară
pentru rambursarea datoriilor financi are totale. Datoriile financiare totale includ atât datoriile
financiare pe termen scurt, cât si cele pe termen lung. Se poate observa că rata de acoperire a
datoriilor financiare a crescut de la un exercițiu la altul cu aproximativ 178 %. Informațiile
privind nivelul la sfârșitul perioadei acestei rate a întreprinderii comparativ cu firme similare
din aceeași industrie interesează în special institutiile de credit.
Rata de acoperire a dobânzii exprimă abilitatea companiei de a plăti dobânda aferentă
dator iilor financiare. Întreprinderile cu un grad de îndatorare ridicat înregistrează un nivel
scăzut al acestei rate, în timp ce întreprinderile care -și finanțează activitatea predominant pe
baza surselor proprii de capital dețin un nivel bun al ratei respecti ve. Un nivel al acestui
indicator mai mic decât 1 indică un risc financiar alarmant pentru investitori și analiști. Spre
deosebire de rata de acoperire a dobânzii calculată pe baza profitului net, acest
indicator este mult mai relevant, indicând capacitate a reală de plată a dobânzii pe baza
numerarului disponibil.
Rata de acoperire a datoriilor financiare curente reflectă gradul de confort în rambursarea
datoriilor financiare curente ale întreprinderii. Cu cât nivelul ratei este mai ridicat, cu atât
mai fa cilă este restituirea sumelor împrumutate. Ca și celelalte rate construite pe baza
fluxurilor de trezorerie , valoarea ratei variază în functie de domeniul de activitate al firmei.

41
Din analiza efectuata asupra societății Aerostar S.A. se poate observa că rata de acoperire a
datoriilor financiare curente a crescut cu 354 %, acest lucru se datoreaza creșterii cu 107 % a
fluxului net de trezorerie provenit din activitatea de exploatare, concomitent cu scăderea cu
aproximativ 26 % a datoriilor curente.
Rata cash -flow operațio nal (fluxuri de trezorerie ) semnifică capacitatea întreprinderii
de a genera resurse financiare necesare pentru acoperirea obligațiilor sale curente. Valoarea
acestei rate financiare depinde de industria în care activează firma analizată, dar indiferent de
sector, trebuie să înre gistreze un nivel minim de 2. Astfel, companiile din domeniile intensiv
capitalizate generează un flux net de numerar semnificativ din activitatea de exploatare,
respectiv au un nivel ridicat al acestei rate. Totusi, această rată nu are o relevanță ridicat ă în
analiza lichiditătii firmei deoarece conține și datoriile curente nepurtătoare de dobândă. În
cazul societății Aerostar SA, rata cash -flowului op erațional a crescut în anul 201 1 față de
anul 20 10 cu aproximativ 179 %, înregistrând în anul 201 1 o valoa re mai mare decat nivelul
minim prevazut, ceea ce arată că societatea este capabilă de a genera resurse financiare
necesare pentru acoperirea obligațiilor sale curente.
Rata de finanțare a activelor imobilizate . Daca firma achizitionează active corporale de
o valoare semnificativă, atunci rata va scădea, iar reducerea acestei rate poate fi considerată
normală. Dimpotrivă, când întreprinderea manifestă o tendință prelungită de scădere a ratei,
probabil că se realizează investiții superioare posibilităților financiare proprii, iar firma va
apela la împrumuturi mai mari, ceea ce va conduce la creșterea riscului său financiar. Pe de
altă parte, reducerea achizițiilor de active corporale determină diminuarea riscului financiar
și, implicit, a ratei de finanțare a activelor corporale. Desi aparent pozitivă, evoluția ratei
poate semnala deteriorarea competitivitătii firmei pe termen lung prin reducerea achizițiilor
de active corporale. În cazut de față, rata de finanțare a activelor imobilizate a crescut cu 177
%, simultan cu creșterea imobilizărilor corporale în procent de 25 %, și creșterea cu 107 % a
numerarului net din activitatea de exploatare.

42
Concluzii

Situația fluxurilor de trezorerie nu este un instrument unic și universal al diagnosticului
financiar . Dar alături de celelalte intrumente financiare, bilanț și cont de profit și pierdere,
formează o imagine cuprinzătoare a activității unei societăți. Bilanțul conferă o viziune
statică asupra structurii financiare, iar contul de profit și pierdere o viziu ne dinamică asupra
activității. Dar nici unul din aceste instrumente nu permit apriori, obținerea unei viziuni
dinamice, adică, asupra evoluției acestei structuri. La această cerință, teoria, doctrina și
practica contabilă au răspuns prin crearea situației fluxurilor de trezorerie.
Așa cum am v ăzut din analiza comparativă a situației fluxurilor de trezorerie, indiferent
în ce sistem contabil operează, acest instrument oferă analiștilor financiari cât și celorlalți
utilizatori, capacitatea de a răspunde la întrebări esențiale, cum ar fi:
 În ce măsură se concretizează strategia și gestiunea întreprinderii în creșterea fluxului
net de trezorerie generat de activitățile de exploatare?
 Excedentul sau deficitul de trezorerie este generat de activitățile de explo atare sau
alte activități (de investiții sau de finanțare) ale întreprinderii?
 Are întreprinderea capacitatea de a genera un flux net de trezorerie din activitățile de
exploatare suficient pentru plata dividendelor?
 Care este calitatea rezultatului contabi l obținut de întreprindere?
Analiza pe baza fluxurilor de trezorerie aferente activităților de exploatare permite
aprecierea distorsiunii dintre rezultatul din exploatare și fluxul net de trezorerie
corespondent. Dacă pe termen lung trezoreria și profitul sunt convergente, pe termen scurt,
divergența dintre acestea poate să furnizeze informații despre situația financiară reală a
întreprinderii. Astfel, un profit din exploatare acompaniat de un flux net de trezorerie negativ
poate să indice o situație mai p uțin favorabilă, dar și recursul la tehnici de contabilitate
creativă pentru a majora profitul.
Tot din tr-o analiză comparativă observăm ca situația fluxurilor de trezorerie permite
utilizatorul ui obținerea de informații cu privire la valoare resurselor alocate pentru investițiile

43
industriale și pentru investițiile de creștere externă, sau care este nevoia de finanțare externă
și cum poate aceasta să fie acoperită (creșterea îndatorării? creșterea capitalului social?).
Deși, situația fluxurilor de trezo rerie s -a dovedit a fi un instrument extrem de util, acesta
nu a scăpat criticilor.
Din analiza comparativă reiese un prim punct critic . Acesta se axează asupra definiței si
rolului trezoreriei, care este considerată o variabilă dependentă de operațiile de exploatare, de
investiții și finanțare. În primul rând nu există o definiție precisă a funcției de exploatare.
Clasificarea fluxurilor care o compun este influențată de o logică contabilă, în conformitate
cu care, fluxul net de trezorerie, din exploatar e, trebuie să reflecte efectele operațiilor care
participă la formarea rezultatului, asupra trezoreriei. De aici și limita că în funcție de
exploatare sunt incluse și cheltuielile financiare a căror mărime și evoluție depind de politica
financiară a întrep rinderii. Acest fapt limitează utilitatea fluxului de trezorerie din exploatare,
în diagnosticul financiar.
Al doilea ar fi incapacitatea de a identifica toate fluxurile de trezorerie care stau la
originea exploatării. Cu atât mai mult, recursul la metoda indirectă interzice orice clasificare
a fluxurilor, pe baza naturii activității. Ori, se cunoaște că această metodă este cel mai des
utilizată de întreprinderi, din motive legate organizarea sistemului de informare contabilă.
Cât privește aprecierea performanțelor întreprinderii , cu ajutorul situația fluxurilor de
trezorerie din exploatare, aceasta nu poate să aibă o valoare operațională decât pe periodele
medii și lungi. Volatilitatea fluxurilor de trezorerie interzice utilizarea lor ca indicator al
performanței, pe perioade scurte. Pe plan gestionar, interpretarea perfomanțelor aferente unei
perioade medii reprezintă avantajul că se evită favorizarea termenului scurt, în raportul cu
termenul lung, cea ce duce la evitarea favorizării investițiilor cu term en scurt de recuperare.
O ultimă observație critică ar fi că l imitele situației fluxurilor de trezorerie sunt date și de
măsura în care acesta permite aprecierea evoluției situației financiare a unei întreprinderi. Ori
prin această situație nu sunt luate în considerație o serie de operații care au incidență asupra
structurii capitalurilor și angajamentelor întreprinderii , dar care au o influență directă
asupra trezoreriei. Astfel de operații, în special cele care sunt incluse în categoria
angajamentelor fi nanciare în afara bilanțului , tind să prolifereze sub influența dezvoltării
tehnicilor de inginerie financiară sau a „contabilității creative”.

44
Lista tabelelor

Asemănări și deosebiri a situației fluxurilor de trezo rerie în nomele internaționale de
contabilitate …………………………………………………………………………………………………………….. …….
24
Bilanțul S.C. Aerostar S.A.. ……………………………………. ………………………………………………………. 31
Contul de profit și pierdere al S.C. Aerostar S.A. ………………………………………………………………. 34
Situația fluxurilor de trezorerie la S.C. Aerostar S.A. …………………………………………………………. 36
Indicatori calculați pe baza situațiilor financiare la S.C. Aerostar S.A. …………………………………. 38

45
BIBLIOGRAFIE
Cărți de specialitate :
1. Săcărin, Marian, „Con tabilitate aprofundată” , București, Editura Economică, 2004;
2. Feleagă, Niculae, „Contabilitate aprofundată” , București, Editura Economică, 1996;
3. Feleagă, Niculae, „Sisteme contabile comparate” , București, Editura Economică, 2000;
4. Tugui, Iuliana, „Contabilitatea fluxurilor de trezorerie” , București, Editura Economica,
2002;
5. Morariu, Ana, Turlea, Eugeniu, „Auditul financial contabil” , București, Editura
Economica, 2001;
3. Gârbină, Maria Mădălina, Bunea, Ștefan, „Sinteze, studii de caz și teste gri lă privind
aplicarea IAS (revizuite) -IFRS” , Vol. III, București, Editura CECCAR, 2008;
4. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina -Graziella, „Contabilitate aprofundată” , București, f.e.;
5. Bunea, Stefan, Ciolpan, Daniela, Coman, Nicoleta, „Contabilitate financiară I – Caiet
de lucrări practice” , București, f.e.;
6. Robu, Doina Maria, „Contabilitate generală” , Suceava, f.e;
7. Stancu, Ion, „Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza
și gestiunea financiară” , București, „Editura Economic ă”;
8. Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (Londra), „Standardele
Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) incluzând Standardele Internaționale
de Contabilitate și interpretarea lor la 1 ianuarie 2005” , București, „CECAR”, 200 5;

Surse Electronice
1. www.aerostar.ro ;
2. www.bvb.ro ;
3. Accounting Standards Board FRS 1, „Cash Flow Statements”, 1996, www.frc.org.uk ;

46
4. Govermental Accounting Standard Boards http://www.gasb.org/ ;
5. IAS Plus Website for Global Accounting News
http://www.iasplus.com/en/standards/standard7 ;

Referinte legislative :
1. OMFP nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene;

47