STRATEGI A NAȚIONALĂ DE CERCETARE , DEZVOLTARE ȘI INOVARE 201 4 – 202 0 Aprilie 2014 2 CUPRINS ABREVIERI 4 1. INTRODUCERE 5 UN NOU CICLU STRATEGIC 6… [600123]

1

STRATEGI A NAȚIONALĂ DE CERCETARE ,
DEZVOLTARE ȘI INOVARE
201 4 – 202 0

Aprilie 2014

2
CUPRINS

ABREVIERI 4
1. INTRODUCERE 5
UN NOU CICLU STRATEGIC 6
PRECIZĂRI METODOLOGICE 8
2. VIZIUNE PRIVIND C ERCETAREA ȘI INOVARE A DIN ROM ÂNIA ÎN 2020 10
3. OBIECTIVELE GENER ALE ȘI SPECIFICE ALE STRATEGIEI NAȚIONALE DE
CERCETARE, DEZVOLTAR E ȘI INOVARE 2014 -2020 10
4. DIRECȚII PRINCIPA LE DE ACȚIUNE 13
4.1 CREAREA UNUI MEDIU STIMULATIV PENTRU INIȚIATIVA SECTORULUI PRIVAT 14
4.1.1 CREDITE FISCALE 14
4.1.2 FONDURI DE CAPITAL DE RISC ȘI DE GARANTARE 15
4.1.3 GESTIUNEA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE 15
4.2 SUSȚINEREA SPECIALIZĂRII INTELIGENTE 17
4.2.1 PROIECTE INIȚIATE DE FIRME 19
4.2.2 CENTRE DE COMPETENȚĂ 19
4.2.3 INFRASTRUCTURĂ DE TRANSFER ȘI INCUBATOARE DE INOVARE 19
4.2.4 DOCTORATE ȘI POST -DOCTORATE 20
4.2.5 INFRASTRUCTURI ( „ROADMAP ” NAȚIONAL) 21
4.2.6 PERFORMANȚĂ ȘI CONCENTRARE ORGANIZAȚIONALĂ 22
4.2.7 MECANISM DE ORIENTARE STRATEGICĂ 22
4.3 SOLUȚII INOVATOARE PENTRU SECTORUL PUBLIC 23
4.4 CERCETARE FUNDAMENTALĂ ȘI DE FRONTIERĂ 25
4.4.1 DIRECTII DE CERCETARE FUNDAMENTALĂ 25
4.4.2 ACCES LA CUNOAȘTERE 26
4.5 ACȚIUNI TRANSVERSALE 27
4.5.1 CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ 27
4.5.2 PIAȚA MUNCII ÎN CERCETARE 28
4.5.3 INTERNAȚIONALIZARE 29
4.5.4 INFRASTRUCTURI MAJORE ȘI CLUSTERE DE INOVARE 30
4.5.5 EDUCAȚIE ÎN ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE ȘI COMUNICAREA ȘTIINȚEI 30

3
5. ȚINTE 32
6. GUVERNANȚA 33
6.1 PRINCIPII DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI 33
6.2 CADRUL INSTITUȚIONAL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI 34

Anex ă 43

4
Abrevieri
AN-CDI, Arhiva Națională a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
CC-CDI, Colegiul Consultativ pentru Cercetare , Dezvoltare și Inovare
CD, Cercetare și Dezvoltare
CDI, Cercetare, Dezvoltare și Inovare
CNCS , Consiliul Național pentru Cercetare Științifică
CNPST I, Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei
CNSPIS , Comisia Națională pentru Statistică și Prognoză în Învățământul Superior
CNSPIS -CDI, Comisia Națională pentru Statistică și Prognoză în Învățământul Superior,
Cercetare, Dezvoltare și Inovare
ELI-NP, „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics”
EPO , „European Patent Office ”
ERA, “European Research Area ” – Spațiul European al Cercetării
MEN , Ministerul Educației Naționale
PIB, Produsul Intern Brut
PNCDI 3, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 –2020
POC , Program Operațional „Competitivitate ” – Axa Prioritară „Cercetare, dezvoltare tehnologică
și inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate ”
POCU , Programul Operațional „Capital Uman ”
PODR , Programul Operațional „Dezvoltare Rurală ”
POR , Programul Operațional Regional
POS-CCE, Planul Operațional Sectorial pentru Cre șterea Competitivității Economice 2007 –2013
RASUC , Raport Anual Standar dizat al Unității de Cercetare
SNCDI 2020 , Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020
UE, Uniunea Europeană
UP-CDI, Unitatea de Politici CDI din cadrul M EN
USPTO , „United States Patent Office ”

5
1. INTRODUCERE
România a închei at ciclu l de politici publice 2007 -2013 în domeniul cercetării, dezvoltării și
inovării (CDI) . În anul 2011 a fost realizată o evaluare „mid-term ”, urmată de un studiu de
impact în anul 2015. Noul ciclu începe în 2014 și se întinde până în 2020. Strategia națională de
cercetare, dezvoltare și inovare 2014 -2020 , denumită în continuare Strategia CDI 2014 -2020
(SNCDI 2020 ), sau, încă, Strategia, cuprinde principiile, obiectivele și un sumar al măsurilor
recomandate pentru perioada amintită .
Deciziile și acțiunile descrise în continuare au la bază un examen critic al experiențelor
strategice acumulate în intervalul 2007 -2013 , precum și o evaluare prospectivă a capacității și
perspectivelor de cercetare și inovare în România. Toate acestea au fost avansate în cadrul unui
exercițiu anticipativ , bazat pe colaborarea unui număr mare de experți , pe validarea
propunerilor de către operatori i interesați , ca și pe proceduri care au permis consultare a
“online ” cu comunitatea CDI.
Elaborarea acestui document strategic s-a desfă șurat în contextul mai larg al strategiei Europa
20201, în mod particular al inițiativei O Uniune a inovării2 și al principalului instrument de
implementare – Orizont 20203, precum și în contextul corelării cu politicile de coeziune.
Documentul de față este compus din mai multe secțiuni principale:
– Introducerea , care constă dintr -un scurt bilanț al experienței strategice anterioare și o
Viziune pentru cercetarea și inovarea românească în 2020 ;
– Obiectivel e generale și specifice ale Strategiei CDI 2014 -2020;
– Direcțiile și liniile de acțiune care susțin obiectivel e specifice;
– Impactul anticipat al Strategiei CDI 2014 -2020 ;
– Descrierea guvernanței sistemului CDI pentr u intervalul strategic 2014 -2020 .
Strategia este pusă în practică printr -o serie de instrumente , în principal prin Planul național de
cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare 2014 -2020 (PNCDI _3) și prin Program ul Operațional
“Competitivitate” – Axa Prioritară „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru
susținerea afacerilor și competitivitate ”, alături de alte politici public e în sectoare conexe
(fiscale, educaționale, etc.), desfășurate prin instrumente de tipul Program Operațional
Regional , Program Operațional „ Capacități Umane ”, Programul Operațional Dezvoltarea
Capacității Administrative , Programul Național pentru Dezvoltare Rurală .

1 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm .
2 http://ec.europa.eu/research/innovation -union/index_en.cfm .
3 http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm?pg=home .

6
UN NOU CICLU STRATEGIC

Strategia CDI 2007 -2013 a susținut obiective ambițioase, orientate mai ales spre creșterea
producției științifice și a capitalului uman autohton din cercetare. Strategia s-a bazat pe o
creștere substanțială a alocărilor publice pentru cercetare și dezvoltare tehnologică , precum și
investiții însemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice. Nu în ultimul râ nd,
Strategia CDI 20 07-2013 a sus ținut interna ționalizarea și a contri buit la stabilirea unui sistem de
guvernare ș i a unui cadru institu țional prin care s-au simplifica t procedurile administrativ e.
Strategia amintită și principalele sale instrumente – dar și alte evoluții relevante din educație
sau politicil e de dezvoltare – au introdus transformări importante în sistemul românesc de
cercetare și inovare. Dinamica producției științifice a fost schimbată semnificativ, ca și
așteptările individuale și organizaționale din spațiul cercetării. Calitatea și cantitatea
publicațiilo r științifice au crescut, iar evaluarea proiectelor CD I a ajuns să aibă o participare
internațională semnificativă . La momentul elaborării strategiei , cercetarea românească era mai
bine conectată la cercetarea internațională , comparativ cu ciclul strategic precedent .
Cu toate acestea, judecând după standardele internaționale, dar și după nevoile interne,
România nu are destui cercetători. Lipsește masa critică de resurse umane pentru dezvoltarea
unor domenii promițătoare și, în mod special, pentru cercetarea și inovarea interdisciplinară.
Numărul de cercetători din mediul de afaceri este în scădere, iar marile companii cu filiale în
România se arată reticente în privința dezvoltării unor centre de cercetare locale și a incadr ării
activit ăților specifice ca activit ăți de cercetare -dezvoltare . Mobilitatea intra – și intersectorial ă
este limitată, având un impact nedorit asupra circula ției cuno aștințelor tehnice și inov ării.
Acccesul sectorului privat la infrastructurile publice de cercetare este dificil, serviciile oferite
sunt limitate, și, în consecință, gradul de utilizare al acestor instalații este scăzut.
Sectorul CD din țară este , prin urmare, subdimensionat. Pe de -o parte, aceasta se datorează
finanțării reduse. În cifre absolute, în Ro mânia se cheltuiește pentru cercetare și dezvoltare, pe
cap de locuitor, de aproape 20 de ori mai puțin decât media europeană. Pe de altă parte,
cererea de cercetare și dezvoltare este scazută , nu este stimulat ă suficient și nici nu stimulează
suficient alte sectoare economice. Sectorul CD se dovedește slab conectat, atât cu mediul de
afaceri, cât și cu public ul în general.
În aceste condiții, inovarea nu reprezintă un factor central al dezvoltării economice și s ociale în
România.

7
Noul ciclu strategic ține seama de împlinirile și de nerealizările ultimelor două decenii de
reformă a cercetării ș i inovării, ca și de tendințe le internaționale , care susțin o cercetare
științ ifică orientată mai puternic spre rezultate comensurabile, cu impact practic.
Experiența ultimului ciclu strategic arată că rezultatele ciclului următor depind de construirea și
menținerea unui larg parteneriat pentru inovare . Acest parteneriat presupune o perspectivă
coordonată, integrată asupra sistemului CDI și exprimă un angajament pe termen lung în
următoarele privințe:
 Asigurarea resurselor . Statul planifică și aprobă bugete publice multianuale pentru CD,
cu respectarea țintei angajate pentru 2020 .
 Predictibilitatea . Mediul CDI se bucură de reguli clare și stabile, de repere de excelență
internațional e, care încurajează colaborarea și competiția în sistem.
 Credibilizarea parteneriatului public -privat . Sectorul public și cel privat evoluează
corelat , mobilizând cheltuieli private pentru CD car e să ating ă 1% din PIB , în 2020.
Ca urmare a acestor angajamente, este de așteptat ca b aza de resurse umane active în
domeniul CDI (raportată la populație) să conve argă spre media din Uniunea Europeană.
În același timp, accesul la fondurile structurale , pentru finanțarea activităților CDI, depinde de
stabilirea , la nivel național, a unui set limitat de priorități strategice. Prin S trategi a CDI 2014 –
2020 au fost identificat e zonele în care România poate avea contribuții semnificative și, în
același timp, prin care România poate beneficia de rezultatele științei și ale inovării în creșterea
competitivității . Strategia CDI 2014 -2020 vizează următoarele tipuri de priorități:
 Prioritățile de specializare inteligentă presupun definirea și consolidarea unor dome nii
de competență ridicat ă, în care există avantaje comparative reale , sau potențiale , și care
pot contribui semnificativ la PIB . Prin concentrarea de resurse și mobilizarea unei mase
critice de cercetători, aceste domenii pot asigura , inclusiv în dimensiunea lor regională ,
competitivitatea pe lanțurile de valoare adăugată regionale și/sau globale.
 Prioritățile cu relevanță publică vizează alocarea de resurse în domenii în care
cercetarea și dezvoltarea tehnologică răspund unor nevoi sociale concrete și presante .
Aceste priorități presupun dezvoltarea capacității sectorului public de a supraveghea
spațiul tehnologiilor emergente și de a solicita soluții inovatoare de la operatorii CDI
publici și privați. Cercetarea fundamentală rămâne prioritară în cadrul Strategi ei CDI
2014 -2020 – inclu zând disciplinele umaniste și socio -economice – ca sursă p entru
cercetarea de frontieră și interdisciplinară .

8
PRECIZĂRI METODOLOGICE

Domeniile prioritare au fost definite în urma unui larg proces consultativ, început după
finalizarea Viziunii privind CDI românească în 2020. Procesul a urmat o procedură participativă
extinsă, constând din următoarele etape principale:

1. Selectarea unui set de domenii strategice candidate și a subdome niilor prioritare asociate
acestora . Procesul de selecție s -a derulat pe baza consultărilor din cadrul unui panel lărgit
de experți, s -a bazat pe dovezi empirice și pe o gamă de criterii relevante pentru
specializarea inteligentă (performanța științifică d emonstrată, potențialul de valorizare
economică sau socială a rezultatelor CD, interesele de dezvoltare sau strategice ale
României). Procesul a fost orientat către viitor, luând în considerare noi tendințe relevante
global și regional, tehnologiile emerg ente, provocările societale, comportamentul unor
operatori globali, sustenabilitatea investițiilor în cercetare. Etapa a constat și dintr -o primă
consultare “online” cu 28000 de experți, părți interesate , invitați, și 1322 chestionare
complexe, finalizate, privind 13 domenii prioritare candidate.

2. Explorarea și rafinarea celor 13 domenii candidate . Acest proces consultativ a presupus
formarea, printr -un sistem complex de nominalizare, a câte unui panel de experți pentru
fiecare domeniu strategic candidat. P e baza fișelor de domeniu primite, a analizelor derivate
din „hărțile cunoașterii”, puse la dispoziție de echipa proiectului, și a dezbaterilor interne,
fiecare panel a rafinat domeniul strategic candidat conform unei grile de criterii predefinite
(potenți alul și nevoile de cercetare, volumul activităților comerciale în domeniu,
concentrarea geografică a cunoașterii și activității economice ș.a.m.d.).
“Hărțile cunoașterii”, o componentă centrală a procesului bazat pe dovezi obiective,
reprezintă un instrume nt de vizualizare a relațiilor dintre principalii operatori ai
ecosistemului CDI românesc. Construirea lor a presupus compilarea, prelucrarea, și
relaționarea unor baze de date cu toate proiectele finanțate competitiv în România în ciclul
2007 -2013 (peste 6000), publicațiile din fluxurile principale cu autori români (aprox.
100000), brevetele acordate (peste 7000) și date despre o jumătate de milion de firme4.

3. Selectarea „listei scurte” de domenii prioritare . Selectarea listei finale de domenii prioritare
a pornit de la o consultare „online” extinsă, având la bază o procedură argumentativă de tip
„Delphi 2.0”. Exercițiul a oferit premisele ierarhizării celor 13 domenii candidate și, astfel, a
selectării setul ui final de domenii prioritare CDI pentru ciclul strategic 2014 -2020.

4 Forma extinsă a metodologiei se găsește pe pagina MEN, la adresa http://www.poscce.edu.ro/ .

9

Atât prioritățile de specializare inteligentă, cât și prioritățile cu relevanță publică au în vedere,
pe lângă dezvoltarea de tehnologii și soluții inovatoare, stimularea anumitor tipu ri de
comportament din partea operatorilor relevanți și înțegerea impactului social al științei,
tehnologiei și al activităților economice în sectoarele vizate. Ca atare, aceste două clase de
priorități presupun activități de cercetare și dezvoltare interd isciplinare , dincolo de demarcațiile
disciplin are tradiționale.

10
2. VIZIUNE PRIVIND CERCETAREA ȘI INOVAREA DIN ROM ÂNIA ÎN 2020
În 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, prin inovare alimentată de
cercetare -dezvoltare, generând bunăstare pentru cetățeni.
La baza competitivității se află un sistem de inovare în care cercetarea -dezvoltarea
susține avansul pe lanțurile globale de valoare adăugată. În acest mediu, excelența și
spiritul antreprenorial mobilizează o masă critică de ope ratori.
Reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung, între
organizații de cercetare și firme, și colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe
de cercetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale știi nței și
tehnologiei.
Creativitatea, potențată în toate fazele și formele educației, activează antreprenoriatul
bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care
susțin formarea unei culturi a inovării și, în cele din ur mă, dezvoltarea unei societăți
pentru care inovarea devine principalul factor de creștere a competitivității,
transformându -se într -un stil de viață.

Viziunea stabilește un set de principii de acțiune, sprijinite pe 3 piloni principali:
Pilonul 1. Afirmare la nivel regional, afirmare la nivel global: firmele devin operatori
cheie ai inovării.
Economia românească mobilizează IMM -uri inovatoare, cu orientare și perspective
globale, care au interesul și capacitatea de a intra pe lanțurile de valoare ad augată
regionale și mondiale.
Pilonul 2. Excelență prin internaționalizare: sectorul CDI ca spațiu de oportunitate.
Sectorul CDI românesc se dezvoltă în jurul unor domenii strategice, este integrat
internațional și oferă un mediu atractiv pentru membrii co munitatii științifice globale –
pentru tineri, pentru cercetătorii de vârf din întreaga lume, pentru carierele duble în
cercetare și antreprenoriat. Stabilitatea necesară este asigurată de fluxul predictibil de
proiecte, de infrastructurile de cercetare na ționale și europene.
Pilonul 3. „Leadership” regional la frontiera științei și în tehnologie: străpungeri în
domenii strategice.
România se poziționează, prin CDI, alături de mari inițiative europene și internaționale,
fie prin participare, fie prin asumarea unui rol de lider (în cazuri precum “Extreme Light
Infrastructure -Nuclear Physics ” – Măgurele, sau centrul internațional pentr u cercetări
avansate “Fluvii, Delte, Mări << Danubius >>“ – Tulcea ), și prin stimularea concentrărilor
tehnologice ( clustere ) de frontieră.

11
3. OBIECTIVELE GENERALE ȘI SPECIFICE ALE STRATEGIEI NAȚIONALE
DE CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE 2014 -2020

Obiective generale
OG1. Creșterea competitivității economiei românești prin inovare . Obiectivul vizează
susținerea performanței operatori lor economici pe lanțurile globale de valoare. Strategia
susține tranziția de la competitivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe inovare. Aceasta
presupune dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă generație, de a
adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite , și de a dezvolta, la rândul lor, tehnologii
sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare .
OG2. Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră . Strategia susține
creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale din România .
Activitățile CD la frontiera cunoașterii presupun formarea unei mase critic e de cercetători în
domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în domeniile de nișă , unde cercetarea
românească are deja avantaj comparativ – consacrat sau emergent -, standarde internaționale
de eva luare pentru proiectele de cercetare, și inițiative științifice de anvergură, precum cele
dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.
OG3. Creșterea rolului științei în societate . Știința și tehnologia devin relevante pentru
societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului. În acest scop,
cercetarea și inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului economic și ale sectorului public ,
în special celor de creștere a calității serviciilor oferite (precum sănătatea sau securitatea
cetățenilor) , și ofer ă perspective de angajare atrăgătoare în sectorul privat unui număr cât mai
mare de persoane . Strategia urmărește atât rezolvarea problemelor societale prin soluții
inovatoare, cât și furnizarea de expert iză în elaborarea politicilor publice.

Obiective specifice
OS1. Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat , prin instrumente de
antrenare a antreprenoriatului și a comercializării rezultatelor CD, precum și prin credibilizarea
parteneriatelor dintre operatori i publici și cei privați.
OS2. Susținerea specializ ării inteligente , prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare
și inovare cu relevanță economică și cu potențial CD demonstrat , prin parteneriate public -public

12
– care s ă conducă la concentrare, efici ență și eficacitate -, și public -privat, care să deblocheze
poten țialul identificat .
OS3. Concentrarea unei părți importante a activităților CDI pe probleme societale , pentru
dezvolta rea capacității sectorului CDI public de a solicita și adopta rezultate le cercetării și de a
răspunde unor teme legate de provoc ările globale de importanță pentru Rom ânia.
OS4. Susținerea aspirației către excelență în cercetarea la frontiera cunoașterii prin
interna ționalizarea cercet ării din Româ nia, evaluare interna țională , creșterea atractivit ății
sistemului CDI românesc , prin mobilitate și parteneriate .

Obiective specifice transversale
OS5. Atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători necesară pentru transformarea CDI
într-un factor al creșterii economice, prin asigurarea unei evoluții rapide și sustenabile,
numerice și calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare și inovare.
OS6. Dezvoltarea unor organizații de cercetare performante , capabile să devină operatori
regionali și globali , prin stimul area defragment ării sistemului CDI, concentrarea resurselor și
prioritizarea alocării lor , încurajarea parteneriatelor public -public și public -privat , finanțarea
științei și evaluarea impactului acesteia , noi modele de finan țare pentru a facilita inov area .

13
4. DIRECȚII PRINCIPALE DE ACȚIUNE

Obiectivele specifice asociate noul ui ciclu strategic sunt puse în practică printr-o serie de direcții
acțiune . Rolul acestora, ca ansamblu, este de a structura sistemul de inovare din România .
Direcțiile de acțiune contur ează o cale de transformare sistemică și tras ează coordonatele
evoluției corelate a principalilor operatori CDI.
Direcțiile de acțiune reprezintă , astfel, o combinație integrată de măsuri („policy mix ”) care
acoperă principalele dimensiuni ale politicii în domeniul CDI:
1. Politici fiscale;
2. Politici de achiziție publică de cercetare și inovare;
3. Politici de finanțare competitivă a CD pentru sectorul public și privat;
4. Politici privind normele de proprietate intelectuală;
5. Politici privind colabora rea și concentrarea;
6. Politici de finanțare instituțională;
7. Politici privind capitalul uman;
8. Politici privind guvernanța sistemului CDI .

14
4.1 CREAREA UNUI MEDIU STIMULATIV PENTRU INIȚIATIV A SECTORULUI
PRIVAT

Conform Comisiei Europene, „Principala provocare pentru România este … competitivitatea sa
scăzută”5. Datele indică și o capacitate de comercializare foarte limitată a rezultatelor cercetării
și inovării românești. Nivelul antreprenoriatului, în mod special al antreprenoriatului bazat pe
inovar e, este redus.
Pentru a răspunde acestor provocări, Strategia încurajează crearea unui ecosistem de inovare
prin parteneriate de tip public -privat și public -public. Mecanismele de piață vor stimula
antreprenoriatul inovativ și implicarea firmelor în activi tățile de cercetare, dezvoltare și inovare.
În mod complementar, capitalul privat va fi atras în susținerea inovării bazate pe cercetare –
dezvoltare, prin instrumente de finanțare adecvate, cum sunt creditele fiscale, fondurile de
capital de risc în fazele timpurii ale procesului de inovare, ca și prin crearea unui cadru legal
modern privind gestiunea proprietății intelectuale.
Principalele direcții de actiune sunt gestiunea proprietății intelectuale și instrumente orientate
către finanțare : credite fiscale , fonduri de capital de risc , și fonduri de garantare.

4.1.1 CREDITE FISCALE
Mecanismele fiscale de finanțare indirectă a activităților CDI urmăresc să încurajeze investiția în
cercetare și dezvoltare . România a acționat în această direcție în 2010 prin deducere a
suplimentară a cheltuielilor pentru activitățile CD (majorată substanțial în 2013) . Cu toate
acestea, antreprenorii români nu beneficiază de potențialul deplin al acestor măsuri, neglijând
deseori oportunitățile fiscale care le stau la dispoziție . În aceste condiții, se dovede ște esențială
comunicarea , unificarea practicilor fiscale și credibilizarea instrumentelor fiscale aflate la
dispoziția firmelor cu activități CDI, precum și simplificarea accesului la aceste mecanisme .
Strategia stimul eză cere rea privat ă, inclusiv a celei adresate sectorului public de cercetare , prin
măsuri precum :
 Adoptarea procedurilor pentru deducerile fiscale de 50% asociate cheltuielilor CD .
 Îmbunătățirea r eglementări lor privind contabilitatea cercetării , în scopul de a înlesni
definirea și înregistrarea activităților CD private .

5 European Commission, Research and Innovation performance in EU Member States and Associated countries.
Innovation Union progress at country level , Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2013, p. 226.

15
 Campanie de comunicare a instrumentelor fiscale disponibile operatori lor economici
privați.

4.1.2 FOND URI DE CAPITAL DE RISC ȘI DE GARANTARE
O cauză principală a nivelul ui scăzut în România al antreprenoriatului întemeiat pe inovare este
accesul dificil al IMM -urilor la surse de finanțare private, inclusiv la fonduri de capital privat e.
Piața bancară nu susține suficient riscul antreprenorial , cu atât mai puțin pe cel bazat pe
inovare. În plus , mediul fiscal pare neatractiv pentru “start -up”-urile inovative și pentru
fondurile de investiții care și -ar propune susținerea acestor companii . În aceste condiții,
fondurile de capital de risc și de garantare pot activa sectorul ban car în susținerea inovării,
determinând schimbări de comportament și în rândul operatori lor economici . Prin Program ul
Operațional Competitivitate – Axa Prioritară Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare sunt
susținute măsuri precum :
 Crearea , în cadrul unei scheme de ajutor “de minimis ”, a unui fond de investiții cu
capital de pornire ( „seed capital ”) destinat antreprenorilor cu idei inovatoare , precum
și a unui fond de investiții cu capital de risc („venture capital ”) și de cre ștere („growth
capital ”) dest inat „start -up”-urilor inovatoare .
 Crearea, în cadrul schemei de ajutor “de minimis ”, a unui sistem de credite (micro –
credite, credite pentru capital de lucru, credit e pentru investiții de dezvoltare) cu
dobânzi subvenționate în favoarea IMM -urilor inovatoare .
 Crearea unui sistem de garanții individuale , pentru acoperirea riscului tehnologic , în
favoarea IMM -urilor inovatoare.

4.1.3 GESTIUNEA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE
România continuă să se afle sub media europeană în ceea ce privește indicatorii de proprietate
intelectuală . O parte din această realitate se reflectă și în investițiile slabe ale mediului de
afaceri în cercetare , inclusiv în cazul companiilor multinaționale. În consecință, c adrul legal al
proprietății intelectuale , alături de program ele de educare a cercetătorilor și de susținere a
serviciilor suport , constituie punctele principale de intervenție ale Strategiei , inclusiv prin:
 Adoptarea legii invențiilor de serviciu într -o formă care încuraje ază inova rea în
sectorul privat și, în mod special, localizarea activităților CDI în România.

16
 Instituirea unui program de acțiuni de sprijin indirect pentru cercetare , precum
pregătire a cercetătorilor și inginerilor în problematica drepturilor industriale și a
proprietății intelectuale .
 Dezvoltarea , în instituțiile publice, a capacității de comercializare a în domeniul
inovării.
 Facilitarea accesului la servicii de sprijin și comercializare în domeniul inovării .
 Încurajarea obținerii și valorificării proprietății intelectuale.

17
4.2 SUSȚINEREA SPECIALIZ ĂRII INTELIGENT E

Specializarea inteligentă susține reorientarea politicilor CDI către acele activități de cercetare
care oferă rezultate cu relevanță economică.
Specializarea inteligentă presupune:
– stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiții și orientare regionale sau
globale;
– înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților economice în sectoarele
relevante;
– cercetarea și dezvoltarea interdiscipl inară.
Ca atare, domeniile de specializare inteligentă sunt deschise, în principiu, oricărei discipline
științifice .
Procesul de specializare inteligentă este unul dinamic, ce presupune culegerea și analiza
permanentă de date, la nivel regional și național, cu un mecanism complet de monitorizare în
cadrul ciclului strategic.
Specializarea inteligentă este susținută prin tr-un set de instrumente care:
– acoperă întregul spectru de activități creative, de la idee la piață;
– pune în valoare colaborări și parteneriate între operatori diverși.

Domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic 2014 -2020, identi ficate pe baza
potențialului lor științific și comercial, în urma unui amplu proces de consultare, sunt:
 BIOECONOMIA. Domeniul beneficiază de potențialul uriaș al agriculturii românești, în
contextul unei industrii alimentare locale tot mai active și cu s tandarde în creștere, al
cercetării aplicative de succes din domeniu și din industria farmaceutică, precum și în
contextul unor tendințe globale ca cererea ridicată de produse alimentare. Siguranța și
optimizarea produselor alimentare, dezvoltarea sectoare lor horticol, forestier, zootehnic
și piscicol sau valorificarea biomasei și a biocombustibililor reprezintă subdomenii cu
potențial evident.
 TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR, SPAȚIU ȘI SECURITATE. Domeniul
este unul dintre cele mai dinamice din țară. Industria este sprijinită de experiența
antreprenorială acumulată în ultimele decenii, de calitatea ridicată a învățământului
superior și a cercetării academice din disciplinele tehnice relevante, precum și de prezența
unor companii multinaționale im portante. Dezvoltarea de software, de tehnologii pentru
internetul viitorului și calculul de înaltă performanță, joacă un rol central în rezolvarea
marilor probleme societale. Dezvoltarea de aplicații spațiale dedicate și/sau integrate,
tehnologiile și inf rastructurile spațiale, misiunile spațiale proprii și internaționale,
reprezintă elemente cheie pentru creșterea competitivității în activități economice și

18
sociale. Securitatea societală se bazează pe dezvoltarea de tehnologii, produse, capacități
de cerc etare și sisteme pentru securitate locală și regională, protecția infrastructurilor și
serviciilor critice, “intelligence’’, securitate cibernetică, securitatea internă și a
cetățeanului, managementul situațiilor de urgență și al crizelor de securitate, precum și
pentru combaterea terorismului, amenințărilor transfrontaliere, crimei organizate,
traficului ilegal, toate acestea pe fondul dezvoltării culturii de securitate.
 ENERGIE, MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE. Cercetările în domeniul energiei susțin
reducerea dependenței energetice a României, prin valorificarea superioară a
combustibililor fosili, diversificarea surselor naționale (nucleară, regenerabile, curate),
transport multifuncțional (“smart grids”) și mărirea eficienței la consumator. Prezervarea
mediul înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale în condițiile unor
investiții masive care urmează să fie făcute în tehnici de depoluare și de reciclare, în
administr area resurselor de apă și a zonelor umede. Conceptul „orașul inteligent” oferă
soluții de infrastructuri integrate pentru nevoile populației în aglomerări urbane.
 ECO -NANO -TEHNOLOGII ȘI MATERIALE AVANSATE. Domeniul aparține Tehnologiilor
Generice Esentia le (TGE), prioritare la nivel european, care utilizeaza intensiv CDI.
Domeniul este antrenat de competitivitatea internațională a industriei auto din România,
de infuzia ridicată de capital și de dinamica exporturilor din acest sector. Perspectivele
indust riei de echipamente agricole sunt promițătoare, iar investițiile în cercetare pentru
combustibili, materiale noi și/sau reciclate pot dinamiza activitățile CDI dedicate eco –
tehnologiilor care conservă proprietățile apei, aerului și solului. Nanotehnologiil e au un
mare potential inovativ, susțin IMM -urile și asigură competitivitatea tehnologică a
României. Cresc șansele de a atrage investitii străine si de a dezvolta sectoarele
tehnologiilor înalte. Domeniul este susținut de un învățământ tehnic dezvoltat, c u
contribuții importante la sectoarele industriale amintite. Există un număr mare de
institute naționale, institute ale Academiei Române, alte tipuri de organizații, care au
măcar unul din domeniile principale de activitate cercetarea în domeniul materiale lor.
Aceste institute au beneficiat în ultimii ani de investiții importante în infrastructură, prin
programele cu finanțare națională și internațională, posedând baza materială pentru
desfășuratea unor cercetări semnificative, cu potențial economic ridicat .

Principalele direc ții de actiune sunt orientate către dezvoltar ea de proiecte inițiate de firme ,
centre de competență , infrastructură de inovare (accelera toare și incuba toare de afaceri,
centre de transfer tehnolologic), programe de doctorat și postdoctorat în domenii prioritare ,
infrastructuri de cercetare (“roadmap ” național) , performanță și concentrare organizațională ,
un mecanism de orientare strategică .

19
4.2.1 PROIECTE INIȚ IATE DE FIRME
Principiul fundamental al mecanismelor de interven ție ale Strategiei este cel al co -finanț ării
cercetării -inovării. Rolul instrumentelor de interven ție este modelarea riscului operatori lor
economici. Proiectele inițiate de operatori i economici privați în toate etapele progresului d e la
idee până la valorificarea sa economică vor beneficia de mecanisme de suport adecvate.
Strategia promovează, de asemenea, intensificarea transferului de cunoșt ințe tehni ce,
îmbunătățirea portofoliilor de proprietate intelectuală, mobilizarea resurselo r financiare private
înspre activitățile CDI și o mobilitate ridicată a cercetătorilor între organizațiile publice și cele
private. Măsurile concrete includ:
 Finanțarea proiectelor tematice printr-un ansamblu de instrumente – pe termen scurt
și lung, pe fa ze ale ciclului de la idee la comercializare – concentrate pe domenii
prioritare .
 Finanțarea de proiecte CDI derulate de întreprinderi, individual sau în parteneriat cu
institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse (bunuri și
servicii) în sectoarele economice care prezintă potențial de cre ștere.

4.2.2 CENTRE DE COMPETENȚĂ
Centrele de competență constituie un mijloc de a cre ște interacțiunea dintre cercetarea
publică, companiile private și sectorul serviciilor publice prin s usținerea unor agende de
cercetare comune . Ca asocieri formale de tip public -privat , centrele servesc atât interesului
public, cât și celui al operatori lor economici, prin programele lor de activități comune .
Cercetarea în cadrul acestor platforme furniz ează soluții tehnologice competitive pentru
probleme specifice, educ ă cercetătorii , încurajează schimburile de personal, transferul de
cunoa ștere și crearea de portofolii de proprietate intelectuală . Strategia susține astfel de
platforme printr -un:
 Modul dedicat susținer ii centrelor de competență (cu cofinanțare, pe 5 -7 ani).

4.2.3 INFRASTRUCTURĂ DE TRANSFER ȘI INCUBATOARE DE INOVARE
Absența unui număr adecvat de profesioniști în inter iorul organizațiilor publice de cercetare
reprezintă p rovocarea principală la adresa transferului de tehnologie și cunoa ștere între spațiul
public și cel privat . Organizațiile CDI publice nu dispun de echipe adecvate de transfer , așa încât
cercetarea cu potențial comercial sa u social nu este fructificată în m od optim . Ca urmare a
eforturilor de a atrage finanțare europe ană pentru profesionaliza rea activităților de suport

20
pentru inovare, incubatoarele române ști au susținut mai degrabă înființarea și găzduirea
firmelor, decât întregul spectru de servicii relevante . În consecință, S trategia susține măsuri de
profesionalizare pe segmentul de transfer tehnologic din organizațiile publice de cercetare și
din alte orga nizații orientate spre inovare , prin :
 Instrument de specializa re a personalului în transf erul tehnologic .
 Instrument de dezvoltare a capacității de comercializare în universități, cu accent pe
formarea resurselor umane specializate .
 Instrument de d ezvoltare a incubatoare lor și centre lor de transfer la nivel regional .
 Platforme de tranzacționare pentru cererea și oferta de proprietate intelectuală .
 Instrument specific pentru angajare/deta șare tempora ră de personal cu înaltă
calificare , pentru încurajarea fluxului de resurse umane dinspre sectorul public
(institute, universități) înspre firme cu activitate de CD I.

4.2.4 DOCTORATE ȘI POST -DOCTORATE
În ultimii ani s -au făcut investiții majore în educația doctorală și specializarea postd octorală ,
inclusiv prin programul POS -DRU . Totu și, în ciuda interesul ui sporit pentru doctorat , cariera de
cercetător nu este una atractivă astăzi . Pe de altă parte, direcționarea unei părți semnificativ e a
fondurilor pentru cercetare -inovare către un număr restrâns de dome nii presupune și o
concentrare corespunzătoare a doct oratelor și a stagiilor postdoctorale (fără a neglija domeniile
de prioritate publică sau cercetarea fundamentală) . Integrarea unei proporții semnificative a
doctoranzilor și a doctori lor tineri în proiecte CDI de echipă, cu teme de interes privat sau
public , reprezintă principala măsură de apropiere a doctoratului în știința de rezultate relevante
economic sau social. Astfel, Strategia sprijină :
 Continuarea finanțării programelor doctorale și a programelor de postdoctorat , cu
alocarea unei ponderi cres cute domeniilor de specializare inteligentă, p rin P rogramul
Operațional Capital Uman .
 Reglementarea și organizarea doctoratului industrial pentru a cre ște corelarea
formării resurselor umane cu nevoile mediului economic.
 Definirea unei părți importante a temelor de cercetare doctorală în cadrul proiectelor
finanțate public, cu plata doctoranzilor ca tineri asistenți de cercetare din bugetul de
proiect.

21
 Adoptarea pe scară largă a „Principiilor de pregătire inovatoare în domeniul
doctoratului” 6.

4.2.5 INFRASTRUCTURI ( “ROADMAP ” NAȚIONAL)
Datorită sinergiei dintre fondurile bugetare și fondurile structurale din ciclul financiar 2007 –
20137, având ca scop modernizarea infrastructurii C D, un număr semnificativ de organizații
publice de cercetare dispun acum de infrastructuri moderne . Provocările principale pentru
următorul interval strategic sunt continuarea consolidării infrastructurii de cercetare și, în mod
special, utilizarea adecvată a celei disponibile (deocamdată folosită sub nivelul optim , fără a
asigura un acces transparent la resurse și fără a oferi servicii de valoare adaugată pentru mediul
economic ). Soluția o reprezintă reactualizare a „roadmap ”-ului na țional , în func ție de :
– Prioritățile CD identificate pentru următorul interval strategic ;
– Investițiile deja făcute ;
– Evaluarea „ex-ante” a gradului de utilizare a infrastructurii propuse ;
– Angajamentul de a deschide accesul la infrastructuri către alți operatori din
cercetarea publică .
Strategia promovează serviciile oferite de infrastructurile existente și continu ă investițiile în
infrastructuri prin:
 Realizarea unui nou „roadmap ” național al infrastructurilor CD, bazat pe priorități și
pe o fundamentare prospectivă a nevoilor, care să identifice specializările inteligente
și prioritățile publice deservite , condițiile de finanțare (de ex. evitarea duplicărilor) și
obligațiile privind accesul.
 Susținerea finanțării p roiecte lor majore și a mari lor infrastructuri CD din sectorul
public pentru dezvoltarea infrastructurii existente, crearea de noi infrastructuri
(laboratoare, centre de cercetare etc.) și sprijinirea construirii infrastructurilor de
cercetare pan -europene în România (infrast ructuri deschise, de tip ESFRI ).
 Co-finanțarea p roiecte lor de infrastructuri CD pentru întreprinderi.
 Constituirea Registru lui Național al Infrastructurilor de Cercetare -Dezvoltare , care va
asigura acces ul sporit la infrastructuri atât pentru mediul public , cât și pentru cel
privat, va crea o piață a serviciilor științ ifice și tehnice, va contribui la vizibilitatea

6 European Commission, “Principles for Innovative Doctoral Training”, 2011,
http://e c.europa.eu/euraxess/pdf/research_policies/Principles_for_Innovative_Doctoral_Training.pdf .
7 POS CCE Axa 2, operațiunea 2.2.1

22
interna țională a rezultatelor cercetării din România și la sustenabilitate a economică a
operării instalațiilor .

4.2.6 PERFORMANȚĂ ȘI CONCENTRARE ORGANIZAȚIONALĂ
Sectorul CD public este dispersat, cu un grad ridicat de duplicare la nivelul misiunilor
instituționale și un nivel redus de colaborare inter -instituțională. Deseori , lipse ște masa critică și
capacitatea de a aborda teme interdisciplinare . Defragmentarea sistemului p oate crește
eficiența și eficacitatea sa, iar c oncentrarea organizațiilor de cercetare prin formarea de
initiațive multi -actor public -public și public -privat , colocalizare geograf ică (ex: platforme,
clustere, poli) , sau fuziuni , poate genera premisele unei foc alizări a activităților CD cu impact
asupra inovă rii. Strategia încurajează indirect concentrările, prin măsuri precum finanțarea
instituțională după criterii care pot stimul a concentrarea , susținerea unor clustere de inovar e și
a unor aglomerări geografice multi -actor în jurul infrastructurilor majore de tipul ELI -NP,
crearea centrelor de competență. În rezumat , Strategia prevede :
 Crearea cadrului legal adecvat, inclusiv a unor proceduri clare și simple, care să susțină
inițiativele de fuzionare a organizațiilor publice de cercetare (inclusiv a fuziunilor între
universități și institute) .

4.2.7 MECANISM DE ORIENTARE STRATEGICĂ
Scopul acestui mecanism este de a urmări procesele de specializare inteligentă și de a propune ,
periodic , corecții și reorientări. Mecanismul este integrat , funcționează cvasi -permanent, cu
rezultate sistematizate și analizate la fiecare 2 ani, la mijlocul perioadei de implementare , și
constă în:
– Colect area sistematică a datelor prin instrumente sp ecifice (printre acestea:
Registrul Cercetătorilor, Registrul Național al Infrastructurilor de Cercetare –
Dezvoltare , rapoarte le de tip “capital intelectual ” sau de rezultate economice , bazele
de date privind publicațiile și brevetele, etc.), inter -opearea, integrare a și analiza
acestora ;
– O procedură de identificare a tendințelor emergente, în special a celor tehnologice;
– Un observator al percepției operatori lor asupra funcțion ării sistemului CDI.

23
4.3 SOLUȚII INOVATOARE PENTRU SECTORUL PUBLIC
Cercetarea și inovarea pot aduce contribuții importante nu numai în sectorul privat, ci și în cel
public, care joacă un rol social și economic esențial ca furnizor de servicii, angajator și instanță
de reglementare.
Strategia vizează, prin urmare, un proces – complem entar celui de specializare inteligentă – de
concentrare a resurselor în domenii cu relevanță publică directă, stimulând atât cererea publică
de soluții inovatoare, cât și oferta din partea organizațiilor CD.
Au fost identificate, prin procesul de consultare extinsă folosit și pentru prioritățile de
specializare inteligentă, următoarele domenii de prioritate publică pentru actualul ciclu
strategic:
 SĂNĂTATE. Sănătatea reprezintă un domeniu cu impact critic asupra calității vieții și a
resuselor publice. Numai impactul economic indirect al stării de sănătate a populației
este estimat la câteva procente din PIB. În acest domeniu, cercetarea și dezvoltarea
experi mentală au o contribuție esențială, influențând dramatic nu numai bunăstarea
individuală și generată, ci și perspectivele economice ale unei societăți.

 PATRIMONIU ȘI IDENITATE CULTURALĂ. Domeniul este consistent cu o biectivele
esențiale ale Uniunii Europe ne, de promovare a patrimoniului cultural și lingvistic al
fiecărei țări membre, de protecție a limbilor/idiomurilor minoritare și a celor pe cale de
dispariție, de afirmare a identitățiilor de grup în coordonatele multiculturalității.
Domeniul vizează o g amă largă de teme de cercetare științifică, de la impactul social al
științei și tehnologiei la dezvoltarea sistemului de educație, înțelegerea trecutului și
anticiparea provocărilor societale, locale ori globale.

 TEHNOLOGII NOI ȘI EMERGENTE. Știința și tehnologia pot susține opțiunile de
dezvoltare ale României indiferent de domeniul acestora. Este important, de aceea, ca
dezvoltarea și adoptarea de noi tehnologii să aibă și o componentă deschisă, orientată
spre rezolvarea de probleme specifice și capabi lă să alimenteze nevoia publică
indiferent unde apare aceasta. Componenta este puternic axată pe achiziția publică pre –
comercială de inovare, susținând oprtunitățile relevante strategic.
Soluțiil e inovatoare pot îmbunătăți radical calitatea serviciilor publice . Cu toate acestea,
colaborarea între furnizorii de astfel de servicii și autorit ăți, pe de -o parte, și instituțiile CD
public e, pe de alta, continuă să fie limitată. Puține organizații publice de cercetare oferă ritmic
servicii suport de calitate pentru politicile publice din domeniile lor de competență. În același
timp, furnizorii de servicii publice au demonstrat un interes redus pentru stimularea și absorbția
de inovare .
Strategia va susține , prin instrumente de implementare (în special Planul Național de Cercetare,
Dezvoltare și Inovare 2014 –2020 și Programul Operațional Competitivitate – Axa Prioritară

24
Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru susținerea afacerilor și competitivitate)
dezvoltarea colaborărilor și parteneriatelor public -public și public -privat , prin:
 Creșterea capacității sectorului public de a face aprecieri asupra nevoii de inovare
(cartografierea solicitării raportate la eforturile CDI curente , scanarea opțiunilor
tehnologice și evaluarea tehnologiilor) .
 Cercetare tematică la inițiativa cercetătorilor, susținută de instituții le publice direct
interesate de rezultate.
 Proiecte de susținere a achiziții lor publice de produse și servicii inovative (“top –
down”) .
 Instrument de achiziții publice pre -comerciale și de monitorizare a tehnologiilor noi și
emergente .
 Stabilirea unei ținte naționale privind ponderea achizițiilor publice de produse și
servicii inovative , în totalul achizițiilor publice.
 Program pilot de sus ținere a inov ării sociale.

25
4.4 CERCETARE FUNDAMENTALĂ ȘI DE FRONTIERĂ

Marile infrastructuri de cercetare localizate în țară ( “Extreme Light Infrastructure”, pilonul ELI –
NP, sau viitorul institut de cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări << Danubius >>“) reprezintă
ocazia de a deveni lider în anumite domenii de cercetare, prin care se poate recupera decalajul
de cunoaștere și tehnologie care desparte România de economiile dezvoltate ale Europei.
Integrarea, la nivel global, constituie o oportunitate pent ru România, care poate ocupa un loc
central în inițiative de cercetare internaționale.
Internaționalizarea mediului de cercetare din România constituie o premisă necesară, dar nu
suficientă pentru atingerea excelenței științifice. Sistemul CDI trebuie def ragmentat, pentru
reducerea redundanțelor și optimizarea investițiilor. Concentrarea de resurse publice va
potența nișele științifice în care România deține avantaj comparativ, și va permite, eventual,
crearea de nișe noi de excelență.
Urmând principiul „r esursele urmează excelența”, internaționalizarea, și concentrarea vor
cataliza colaborările interdisciplinare și, prin intermediul lor, vor stimula știința cu rezultate care
răspund problemelor de interes general.
Nu în ultimul rând, cercetarea fundamenta lă joacă un rol esențial în formarea viitorilor
cercetători și specialiști, în orice mediu și de orice profil.

Principalele direcții de ac țiune sunt orientate către accesul la cunoaștere și cercetarea
fundamentală , de frontieră și exploratorie .

4.4.1 DIRECȚII DE CERCETARE FUNDAMENTALĂ
Cercetarea fundamentală își propune să crească contribuția României la dezvoltarea Spațiului
European al Cercetării (ERA ).
Institutele de cercetare ale Academiei Române permit promovarea, la nivel internațional, a
iden tității științifice românești, crearea de „leadership” în domenii cum sunt științele economice
și socio -umane, matematică, fizică, chimie, științe bio -medicale, sau științele Pământului.
Competența recunoscută a acestora permite orientarea către cercetări de frontieră competitive
internațional, către tematici cu potențial aplicativ la nivel național (cerințe concrete și oferte
realiste), extinderea cercetărilor inter – și multidisciplinare, simultan cu menținerea unei zone
„libere de constrângeri” specific academice, propice cercetării fundamentale pure, sursă
permanentă de acumulare științifică.

26
Strategia susține cercetarea fundamentală și exploratorie , în principal prin programe pe bază de
competiție, care invită la definire a de -jos-în-sus (de la cercetăto ri spre finanțator) a tematicii
științifice , și anume :

 Susținerea proiectelor de cercetare de frontieră printr -un instrument dedicat .
 Susținerea capacității de cercetare de frontieră a organizațiilor publice de cercetare
prin finanțarea instituțională .
 Susținerea participării cercetării române ști la inițiativele și programele internaționale.
 Identificarea temelor de cercetare promițătoare prin intermediul „workshop -urilor
exploratorii” .
 Instrument de susținere a rezultate lor științifice cu potențial aplicativ ridicat, pentru
accelerare a transformării în noi tehnolgii cu valoare economică sau socială.

4.4.2 ACCES LA CUNOA ȘTERE
Intensificarea activităților de publicare științifică și expansiunea rapidă a jurnalelor științifice
pun presiuni financiare asupra instituțiilor de cercetare și asupra cercetătorilor individuali.
Restrângerea accesului la cunoa șterea științifică slăbe ște schimbul de informații și transferul de
cunoa ștere, inhibând inovarea. Pentru intervalul strategic 2014 -2020, prioritățile rămân
asigurarea și susținerea accesului deschis ( „open access ”) la rezultatele cercetării , prin:
 Asigurarea accesului la cercetarea științifică din fluxurile principale , pentru toate
organizațiile de cercetare.
 Încurajarea public ării rezultatelor cercet ării românești, finanțate din fonduri public e,
în standardul “(gold ) open access ”8.

8 http://ec.europa.eu/research/science -society/document_library/pdf_06/background -paper -open -access –
october -2012_en.pdf .

27
4.5 ACȚIUNI TRANSVERSALE

Pentru recuperarea decalajelor față de UE în sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare,
România are nevoie de redimensionarea și recalibrarea componentelor sistemice – resurse
umane, organizații și infrastructuri de cercetare.
Acțiunile transversale de servesc simultan, direct și indirect, atât știința exploratorie și
cercetarea fundamentală, cât și prioritățile de specializare inteligentă și cu relevanță socială.
Rolul lor este acela de a pregăti atât ecosistemul CDI în ansamblu, cât și componentele sal e
individuale, să ofere societății cercetarea și inovarea de care aceasta are nevoie.
Principalele direcții de actiune sunt orientate către creșterea capacității și performanței
instituționale , piața muncii în cercetare , internaționalizare , infrastructuri , educație în științe ,
tehnologie și comunicarea științei.

4.5.1 CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ
O cercetare cu rezultate de talie mondial ă, indiferent dacă acestea aparțin cercetării
fundamentale sau celei aplicate, depinde de modul d e administrare a activităților CDI capabil e
să susțină producția științifică. La rândul său, administrarea cercetării necesită fonduri specifice
pentru a asigura stabilitatea și relevanța cercetării , alături de capacitatea de a atrage resurse .
Următoarele principii se află la baza finanț ării instituțional e9:
– Finanțarea se bazează pe evaluarea rezultatelor cercetării științifice , precum și a
impactului acestor rezultate (efecte economice și sociale);
– Evaluarea instituțională , în vederea finanțării , se realizează după standarde
internaționale recunoscute , cu participarea unor experți internaționali ;
– Evaluarea are o natură contextuală – ține cont, la nivelul criteriilor și indicatorilor, de
dimensiunile relevante ale misiunii instituției evaluate (de exemplu, dimensiunea
educațională a universităților , sau dimensiunea de asistență a politicilor publice a
unor INCD);
– Finanțarea instituțională are pondere limitat ă în totalul fo ndurilor obținu te de
instituție;
– Finanțarea este predictibilă : se realizează pe cicluri multianuale , după criterii făcute
publice cu cel puțin 2 ani înainte de începerea următorului ciclu , și presupune o
evaluare intermediară informativă (la jumătatea ciclului în curs) ;

9 Regulile și criteriile de finan țare vor fi specifice fiecărui tip de organizație publică de cercetare .

28
– Criteriile de finanțare încurajează inițiative le de concentrare organizațională , atât în
interiorul categoriilor de organizații publice de cercetare , cât și între categorii
diferite de organizații publice de cercetare (de exemplu, fuziuni între universități și
institute) .
Strategia susține următoarele măsuri :
 Asigurarea unei finanțări instituționale de bază pentru cercetare , acordată în urma
evaluării instituționale, pentru toate organizațiile publice de cercetare ( institute și
universități ), prin instrumente coordonate de MEN și Academia Română .
 Adoptarea pe scară largă , în organizații le publice de cercetare din România , a
rapoartelor (declarațiilor) de tip “capital intelectua l”, ca instrument de (auto)evaluare
și de planificare strategică.

4.5.2 PIAȚA MUNCII ÎN CERCET ARE
Accesul doctoranzilor și al proaspeților doctori la o carieră în cercetare rămâne , deocamdată ,
limitat, ca și schimbul de personal de cercetare între organizațiile publice și private . Printre
evoluțiile îngrijorătoare se numără p rezența modestă a cercetătorilor străini în mediul de
cercetare românesc, alături de proporția în scădere a cercetătorilor între angajații mediului
privat. Strategia susține măsuri de cre ștere a atract ivității carierei de cercetare , ce impun și
regândire a parțială a sistemului de pregătire doctorală . Strategia sprijină creșterea mobilității
interne și internaționale a cercetătorilor și, totodată, deschiderea mai largă a mediului de
cercetare public către cercetătorii din mediul privat și din străinătate , inclusiv prin :
 Integrarea doctoranzilor și tinerilor doctori în proiecte CDI.
 Încurajarea atragerii cercetătorilor cu competențe avansate din străinătate pentru
conducerea de proiecte într -o instituție gazdă din România.
 Obligativitatea organizațiilor publice de cercetare de a publica toate posturile deschise
în Euraxess și de a adera la Carta și Codul European al cercetătorului.10
 Introducerea de politici privind identitatea electronică a cercetătorilor pentru acces la
servicii digitale pentru cercetare .
 Crearea Registru lui Cercetătorilor din România , inclusiv pentru cei particip ă la proiecte
române ști, în scopul cre șterii transparenței în comunitatea cercet ătorilor, și al

10 A se vedea http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/rights/whatIsAResearche r.

29
accesului rapid la cercetătorii relevanți pentru orice tip de entitate interesată – parte a
unui demers mai larg de asigurare a unei baze analitice (de tip “Big Data ”) pentru
fundamentarea politicilor publice și a accesului liber la datele publice.

4.5.3 INTERNAȚIONALIZARE
Competitivitatea internațională a cercetării române ști, prezența pe piețele internaționale a
produselor inovatoare realizate în țară și deschiderea globală a pieței naționale de CD depind
de susținerea afilierii sau participării organiza țiilor române ști la inițiativele, organismele,
programele sau infrastructurile regionale, europene ori internaționale. Strategia asigură
fondurile necesare pentru participarea României la Inițiativele Comune de Programare (JPI),
Inițiativele Tehnologice Co mune (JTI), Parteneriatele Europene pentru Inovare (EIP), precum și
la programele bilaterale și la o serie de organisme internaționale. Strategia garantează ,
totodată, cofinanțarea pentru participarea la proiectele din cadrul Orizont 2020, precum și alte
tipuri de parteneriate instituționale, catedre comune , colaborări la nivelul clusterelor de
inovare sau al altor instrumente internaționale în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării .
Printre măsurile principale se numără:
 Sprijinirea participării la proiectele din cadrul Orizont 2020 .
 Sprijinirea participării coordonate la inițiative europene – inițiativele de programare
comună (JPI), inițiativele tehnologice comune (JTI) / parteneriatele europene pentru
inovare (EIP) – și a colaborării cu terțe țări.
 Susținerea participării la organisme internaționale (CERN, ESA etc.) pe baz ă de plan uri
integrat e de participare.
 Finanțarea apelurilor bilaterale.
 Crearea de sinergii cu programe ale Uniunii Europene gestionate la nivel central în
domeniul CDI prin proiecte de “twinning ” și „teaming ” (la nivelul centrelor de
excelență emergente, regiunilor inovatoare, clust erelor inovatoare din R omânia și UE) .
 Înființarea unor catedre (de tip “ERA chairs ”) pentru atragere a cercetătorilor sau
cadrelor universitare de renume .

30
4.5.4 INFRASTRUCTURI MAJORE ȘI CLUSTERE DE INOVARE
România este lider al unor inițiative ce capitalizează fie performanțele sale științifice ( „Extreme
Light Infrastructure ”, pilonul ELI -NP), fie dotările sale naturale (Centrul internațional pentru
cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări << Danubius >>“). Dincolo de impactul științific major ,
astfel de proiecte de infrastructură promit beneficii în cercetarea aplicată ș i în economie,
stimulând aglomerarea competitivă de resurse uma ne, financiare și de creativit ate. Strategia
susține investiția în mari infrastructuri, precum și alte tipuri de parteneriate bazate pe știință,
concentrate geografic și orientate spre comercializarea ideilor științifice și tehnologice . În acest
scop, Stra tegia stipulează măsuri pentru :
 Asigurarea fondurilor pentru investițiile deja angajate și a celor în curs de angajare și
susținerea dezvoltării unor concentrări în jurul acestor mari infrastructuri.
Infrastructuri majore în care România s -a angajat să investească în perioada
următoare:
 Susținerea finanțării unor clustere existente sau emergente , în măsura în care există
interes privat în acest domeniu .
 Susținerea dezvoltării resurselor umane specializate în administrarea și dezvoltarea
clusterelor inovatoare.

4.5.5 EDUCAȚIE ÎN ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGIE ȘI COMUNICAREA ȘTIINȚEI
În perioada 2000 -2012 , raportul dintre absolvenții din domeniul științelor și tehnologiei și
populația totală s-a ridicat p este media europeană. În acelaș i timp, știința nu are o prezență
publică adecvată în România, în ciuda largii popularităț i de care se bucură anumite performanțe
științifice. Alfabetizarea științifică a populației de toate vârstele continuă să fie scăzută, o
realitate care se reflectă mai ales printre tineri . Strategia susține măsuri de atragere a tinerilor
către știință, în mediul formal de educație și în afara sa , prin măsuri precum:
 Atragerea tinerilor talentați spre cariera de cercetare , prin organizarea de concursuri
cu premii pentru soluții inovatoare .
 Înființarea unui Oraș al științei în proximitatea unui cluster de inovare sau a unei
infrastructuri majore. – “Extreme Light Infrastructure ” – Măgurele,
– Centrul internațional pentru cercetări avansate “Fluvii, Delte, Mări
<<Danubius >>“ – Tulcea.

31
 Organizarea de turnee de popularizare a științei, expoziții, zile deschise, inclusiv
pentru promovarea rezultatelor de excepție a cercetării românești.
 Promovarea interesului pentru știință și inovare în învățământul preuniversitar , prin
includerea în manuale și în materiale le didactice electro nice a descoperirilor recente,
prin includerea în curriculum a unor elemente de educație privind antreprenoriatul
bazat pe inovare , prin colaborarea cu reviste le tehnice adresate elevilor și cu
publicațiile de popularizare a științei.

32
5. ȚINTE
Țintele Strategiei au fost fixate în spiritul co nvergenței României cu media UE . Provocatoare ,
dar realiste , țintele de mai jos au la bază premisa că, până în 2020, cheltuielile public e pentru
cercetare vor crește treptat , până la 1% din PIB, la care se adaugă facilitățile fiscale – ajutorul
indirect – pentru firmele private.
Ultima
valoare
(an) Ținta
2017 Ținta
2020

Premise
Cheltuieli publice cu cercetarea -dezvoltarea (% din PIB) 0,31
(2011) 0,63 1,0
Număr absolvenți doctorat (ISCED 6) la 1000 locuitori cu vârsta 25 -34 ani 1,4 1,5 1,5
Număr cercetători în sectorul public (echivalent normă întreagă) 12409
(2011) 15000 17000
Publicații științifice în topul 10% dintre cele mai citate publicații din lume
(% din totalul publicațiilor științifice la nivelul țării ) 3,8
(2011) 5 7
Co-publicații științifice internaționale la 1 mil. locuitori 148 200 300
Capital de risc (% din PIB ) 0,033 0,06 0,09

Antrenarea sectorului privat
Cheltuielile de cercetare -dezvoltare ale sectorului de afaceri (% din PIB) 0,17
(2011) 0,6 1,0
Număr cercetători în sectorul privat (echivalent normă întreagă) 3518
(2011) 7000 14500
Co-publica ții public -privat (nr / 1 milion locuitori ) 8,3 12 16
IMM inovative care colaboreaza cu altii (%) 2,93 3,5 6
Aplicații brevete EPO (nr / an) 40 80 120
Aplicații brevete USTPO (nr / an) 17 30 60
Aplicații mărci comerciale comunitare (nr / 1 mld. euro PIB ajustat la
paritatea puterii de cumpărare ) 2,14
3 4

Impact economic
Firme inovative cu creștere rapidă (nr) – 50 150
IMM care introduc produse sau servicii inovative (%) 13,17
(2011) 16 20
Venituri din licențe și brevete din străinătate (% din PIB ) 0,13
(2011) 0,15 0,17

O proiecție a resurselor necesare pentru implementarea strategiei este anexată.

33
6. GUVERNANȚA

6.1 PRINCIPII DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
În implementarea SNCDI 2020 se vor respecta următoarele principii:
Asumare și angajament : un angajament pe termen lung privind asigurarea resurselor și
asumarea priorităților strategice.
Dimensiunea socială a cercetării și inovării : angajarea din fonduri publice de resurse financiare
pentru activitățile CDI se face în interesul societății , pen tru bunăsarea cetățean ului, în vederea
rezolvării problemelor societale importante .
Coordonarea : asigurarea coordonării între operatori , politici și programe , atât pe verticală
(diviziunea și planific area adecvate a rolurilor între instituțiile responsabile în toate etapele
procesului strategic ), cât și pe orizontală ( coordonarea unitară, la nivel național, a politicilor CDI
elaborate de diversele ministere și agenții ).
Inteligența strategică și expertiz ă în politicile de cercetare : asigurarea informării tuturor
organismelor și organizațiilor implicate în implementarea Strategiei , eventual printr-un centru
de analiză strategică, cu rolul de a colecta și analiza datele relevante și de a oferi expertiză pe
parcursul ciclului de politici publice.
Interoperarea și corelarea datelor : colect area datelor relevante pentru politicile CDI de la toate
tipuri le principale de operatori și stocarea acestora într-un mediu și format care să permită cu
ușurință accesarea și analiza lor (inclusiv prin instrumente propuse în Strategie, de tipul
Registrului cercetătorilor ș.a.m.d.) .
Transparența și acces ul la informația publică : asigur area accesul ui public la informații privind
politicile, instrumentele, oportunitățile de finanțare și rezultatele obținute în urma investiției în
activitățile CDI, cu respectarea proprietății intelectuale .
Evaluarea performanței și separarea sa de implementare : evalua rea îndeplinirii obiecti velor
strategice ale SNCDI 2020 se raportează la fondurile publice angajate , cu evitarea auto –
evalu ărilor . Evaluarea acoperă toate etapele acestor procese (anual, intermediar , final ) și
integrează instrumente le principalel e de implementare (PNCDI -3, programe operațion ale,
programe sectoriale etc.).

34
6.2 CADRUL INSTITUȚIONAL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
A. Coordonarea națională și planificarea politicilor publice pentru CDI
A1. Autoritatea de stat pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare este
reprezentată de Ministerul Educației Naționale (MEN) .
Ministerul Educației Naționale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare științifică,
dezvoltare tehnologică și inovare, are ca principale responsabilit ăți în domeniul cercetării
științifice, dezvoltării tehnologice și inovării:
– Definirea obiectivelor strategice specifice domeniului;
– Definirea, aplicarea, monitorizarea și evaluarea politicilor necesare în vederea realizării
acestor obiective;
– Asigurarea coerenței politicilor guvernamentale din domeniu și armonizarea acestora cu
politicile de dezvoltare sectoriale și, respectiv, cu cele de dezvoltare regională.
În acest sens MEN asigură :
– Planificarea activităților, conform obiectivelor stabilite;
– Definirea cadrului normativ -metodologic, funcțional, operațional și financiar necesar în
vederea aplicării politicilor, inclusiv a procedurilor de analiză, de monitorizare și de
evaluare a sistemului cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării în an samblu;
– Prognoza și planificarea bugetului aferent cercetării cuprins în bugetul propriu și a
resurselor financiare necesare realizării politicilor CDI.
În acest cadru MEN are ca atribuții :
– Elaborează Planul Național CDI pe perioade multianuale, precum și actualizează
periodic a obiectivelor urmărite în cadrul acestuia, în concordanță cu prioritățile
politicilor guvernamentale de dezvoltare economică și socială și pe baza evaluării
resurselor necesare;
– Aprobă prevederile anuale ale Planului Național CDI și informează Guvernul asupra
realizării acestora;
– Stabilește fondurile din bugetul anual propriu destinate finanțării Planului Național CDI
și detalierea acestora pe programele din cadrul Planului;
– Asigură finanțarea, implementarea, monitorizarea și evaluar ea Planului Național CDI și,
respectiv, a programelor componente, prin conducerea directă sau în regim externalizat
a acestora;
– Elaborează raportări periodice, inclusiv anuale, privind implementarea Planului, cuprinse
în rapoartele privind politicile guver namentale de cercetare -dezvoltare și inovare. În
acest scop asigură realizarea de studii, analize și monitorizări, evaluări și alte activități
similare în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și inovării, pentru care

35
poate să contractez e inclusiv servicii de consultanță, expertiză, asistență tehnică și altele
asemenea.
În exercitarea atribuțiilor sale în domeniul cercetării științifice, dezvoltării tehnologice și
inovării , Ministerul Educației Naționale este sprijinit de organisme consultative de nivel național
(consilii, comisii și colegii ), a căror componență și atribuții se stabilesc, de regulă, prin ordine
MEN.

A.2. Consiliul Național pentru Politica Științei, Tehnologiei și Inovării ( CNPSTI)
CNPSTI se înființează ca organism consultativ al Guvernului, în coordonarea primului -ministru , în
temeiul art. 40 din OG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu
modificările și completările ulterioare.
CNPSTI este compus din miniștri, având ca misiune principală coordonarea și corelarea
politicilor din domeniul cercetării -dezvoltării și inovării cu cele de dezvoltare la nivel sectorial și,
respectiv, regional, în cadrul unui sistem național de inovare.
CNPSTI evaluează implementarea strateg iei naționale CDI prin politicile specifice domeniului și
elaborează pe această bază un raport anual, care cuprinde concluzii și recomandări privind
orientarea strategică și evoluția pe termen mediu și scurt a sistemului național CDI .
Raportul include prop uneri privind:
– Stabilirea și actualizarea obiectivelor strategice specifice domeniului, inclusiv propuneri
de revizuire la nivelul Strategiei, după caz;
– Modul de realizare a obiectivelor strategice propuse , prin PNCDI _3 și/sau prin alte
instrumente de implementare a SNCDI 2020 ;
– Alocarea pe perioade multi -anuale și la nivel anual, prin bugetul de stat și din fonduri
structurale , a fondurilor publice necesare pentru realizarea obiectivelor strategice
propuse.
Raportul CNP STI se înaintează guvernului, și se prezintă în ședință de guvern, în perioada care
precede dezbaterea proiectului legii anuale a bugetului de stat.
La alcătuirea raportului anual CNPSTI sunt utilizate următoarele categorii de documente:
– SNCDI 2020 și PNCD I_3;
– Studii, analize, planuri de acțiune și rapoarte de specialitate privind domeniul CDI
elaborate de: direcțiile de specialitate din cadrul MEN, organismele cu rol de coordonare
științifică, organismele cu rol consultativ asociate MEN, instituții care co nduc programe
din PNCDI _3, rapoarte elaborate de raportori independenți desemnați de CNPSTI;
– Strategii, studii, analize, planuri de acțiune, rapoarte elaborate de ministere și alte
autorități care conduc planuri și activități CD la nivel sectorial/ regional;
– Studii, analize, rapoarte de monitorizare și evaluare, realizate pe plan național și
internațional și care fac referire la sistemul CDI din țara noastră;

36
– Raportări anuale standard și/sau comunicări oficiale ale organizațiilor de cercetare, ale
agenților economici, ale societăților profesionale și ale altor organizații
neguvernamentale;
– Analize cantitative și calitative din literatura de specialitate, care fac referire la evoluția
sistemului CDI din România .
CNPSTI își poate forma grupuri de lucru pe domenii sau probleme cheie, în cadrul cărora pot fi
cooptați experți din țară sau din străinătate.
CNPSTI dispune de un secretariat tehnic propriu, asigurat de direcțiile de specialitate din cadrul
MEN.

B. Organismele cu rol consultativ privind sprijinirea MEN în procesul de planificare,
monitorizare și evaluare a implement ării SNCDI 2020 și PNCDI 3
În cadrul organismelor cu rol consultativ, i nstituțiile cu rol de coordonare științifică aduc
contribuții directe, sau prin reprezentanții lo r, la stabilirea obiectivelor strategice privind
dezvoltarea sistemului CDI, precum și la stabilirea structurii și obiectivelor programelor din
Planul Național CDI.
Principalele organisme cu rol de coordonare științifică sunt:
 Academia Română , forul suprem de consacrare științifică , ce coordonează rețeaua
proprie de institute și centre de cercetare ;
 Academiile de ramură: Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) și Academia de
Științe Medicale (ASM) , care asigură coordonarea științific ă a activitățilo r de cercetare
din unitățile de profil.
La acestea se adaugă autorități și instituții cu rol de coordonare științifică în domenii de interes
strategic, ca de exemplu cele din domeniul nuclear (Institutul de Fizică Atomică), al securității
naționale și spaț iului (Agenția Spațială Română).
B1. Colegiul Consultativ pentru Cercetare -Dezvoltare și Inovare (CC -CDI) este principalul
organism consultativ de specialitate al MEN. CC -CDI are ca atribuție principală formularea de
recomandări și propuneri privind:
– Stabilirea direcțiilor și obiectivelor strategice, precum și elaborarea, finanțarea și
implementarea politicilor la nivel na țional privind:
 Cercetarea aplicativă, dezvoltarea experimentală, transferul tehnologic și
inovarea;
 Evaluarea performanțelor organiz ațiilor de cercetare cu activitate
preponderentă în aceste domenii;
 Cooperarea științifică internatională ;
– Structura, obiectivele și implementarea programelor și instrumentelor relevante
pentru aceste domenii în cadrul Planului Național CDI;

37
– Stabilirea de criterii și proceduri de alcătuire și actualizare a bazelor de date
integrate, specializate pe domenii de cercetare, privind proiectele derulate și
rezultatele de cercetare obținute în cadrul programelor din Planul Național CDI .

B2. Consiliul Național al Cercetării Științifice ( CNCS) are ca atribuție principală formularea de
recomandări și propuneri privind:
– Stabilirea direcțiilor și obiectivelor strategice, precum și elaborarea, finanțarea și
implementarea politicilor la nivel național privi nd:
 cercetarea fundamentală și de frontieră;
 evaluarea performanțelor universităților și ale institutelor a căror
activitate de cercetare se înscrie preponderent în aceste domenii;
 dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare;
– Structura, obiectivele și i mplementarea programelor și instrumentelor relevante
pentru aceste domenii în cadrul Planului Național CDI ;
– Stabilirea de criterii și proceduri de alcătuire și actualizare a bazei de date privind
cercetătorii și corpul de evaluatori din România .
În perioada în care se vor efectua modificările legislative necesare pentru reactivarea
CNCS , atribuțiile acestuia vor fi îndeplinite de CC -CDI.

B3. Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior și CDI (CNSPIS -CDI) ,
se formează prin extinderea atribuțiilor și reorganizarea Consiliul Național de Statistică și
Prognoză a Învățământului Superior ( CNSPIS).
CNSPIS -CDI are ca principală a tribuți e formularea de recomandări și propuneri privind stabilirea
și actualizarea procedurilor și indicatorilor de monitorizare și evaluare a implementării SNCDI
2020 și PNCDI 3.
Recomandările CNSPIS -CDI privind procedurile de raportare, analiză și evidență a datelor
despre sistemul CDI vor fi integrate sub forma unui ghid unic, care se actualizează anual.

C. Organismele cu rol operativ
C1. Direcția Generală Programe CDI ( DGP -CDI) din cadrul MEN
Pentru a susține procesele de fundamentare, elaborare și implementare a politicilor CDI, pe
care le efectuează în colaborare cu organismele consultative asociate, MEN înființează Unitatea
de Politici CDI ( UP-CDI) în cadrul Direcției Generale Programe CDI .
UP-CDI are urm ătoarele atribuții principale :
– Analiza și evaluarea evoluției sistemului national CDI în ansamblu, în corelare cu
sistemul de indicatori utilizat la nivel European și international;

38
– Susținerea proceselor de fundamentare, elaborare și implementare a politicilor
CDI;
– Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei și PNCDI 3 ;
UP-CDI întocmește un raport anual privind stadiul de implementare a Strategiei și PNCDI 3 , cu
evidențierea evoluției principalilor i ndicatori sistemului național CDI în ansamblu. Raportul se
înaintează la CNPSTI de către MEN, în vederea pregătirii raportului anual al CNPSTI.
În acest sens UP -CDI va asigura realizarea și actualizarea periodică a bazei de date proprii a
Autorității de s tat pentru CDI, care va conține date și informații referitoare la:
– Programele din cadrul PNCDI 3 , precum și alte programe finanțate în sistemul
CDI, inclusiv resursele financiare investite și indicatorii de rezultate și de impact
realizați;
– Proiectele derulate în cadrul PNCDI 3 , grupate și clasificate pe baza unui sistem
unic de coduri de identificare, care va permite stabilirea domeniului științific sau
tehnic specific, a programului prin care s -a derulat, precum și a instrumentului
de finanțare utiliz at. Informațiile despre proiecte vor include date referitoare la
resursele utilizate și la rezultatele obținute;
– Unitățile de cercetare participante la proiectele derulate în cadrul PNCDI 3 .
Baza de date se va realiza în colaborare cu:
– Conducătorii programe lor CDI coordonate de MEN , pe baza prevederilor
specifice din contractele încheiate cu aceștia.
– Autoritățile și agențiile implicate în managementul și gestionarea programelor de
finanțare în sistemul CDI .
Principalul instrument de raportare a date lor privind activitatea organizațiilor de cercetare din
sectorul public este Raportul Anual Standard al Unității de Cercetare (RASUC). Datele înscrise în
RASUC furniz ează informații cu privire la nivelul atins de indicatorii stabili ți de CNPSTI și CNSPIS –
CDI.
În acest context, o activitate importantă a unității constă în analiza și prelucrarea statistică a
datelor colectate, pentru a determina valorile anuale realizate, precum și valorile prognozate,
pentru i ndicatorii analitici referitori la evalua rea sistemului na țional, a politicilor și a
programelor naționale CDI , stabiliți de MEN , la propunerea CNSPIS -CDI.
Datele prelucrate, clasificate și integrate de UP -CDI vor putea fi utilizate și pentru:
– Realizarea și dezvoltarea bazelor de date integrate, specializate pe domenii de
cercetare, privind proiectele derulate și rezultatele de cercetare obținute în
cadrul programelor din PNCDI 3 ;
– Dezvoltarea bazei de date privind cercetătorii și corpul de evaluatori din Ro mânia;
– Realizarea și dezvoltarea Registrului Național de Infrastructuri de Cercetare.

39
Totalitatea datelor și documentelor gestionate de UP -CDI se constituie în Arhiva Națională a
Cercetării, Dezvoltării și Inovării (AN -CDI).

Managementul și execuția programelor
Responsabilitatea managementului și execuției PNCDI -3, ca instrument principal de
implementare a SNCDI 2020, revine MEN, prin ministrul delegat pentru învățământ superior,
cercetare științifică și dezvoltare tehnologic ă. MEN poate externaliza servicii specifice de
management și execuți e către agenții de finanțare sau alți furnizori de servicii, conform
prevederilor legale în vigoare .
SNCDI 2020 este implementată prin următoarele instrumente principale, la care se adaugă
politici sectoriale specifice (politici fiscale, educaționale ș.a.m.d.) :
 Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 -2020 .
 Programul Operațional Competitivitate – obiectivul „Creșterea capacității sistemului CDI
pentru perioada 2014 -2020” .
 Programul Operațional Capital Uman – componenta de „Educație și instruire” .
 Programul Operațional Regional – componenta de „Competitivitate și mediu l de afaceri
pentru IMM -uri”.
 Programul Operațional Dezvoltare Rurală – componenta de „Investiții în dezvolt area
agriculturii și a mediului rural” .
 Planurile Sectoriale ale ministerelor de ramură .
 Planurile Academiei Române și ale unităților din subordine .
 Alte politici sectoriale (coordonate de CNPSTI) .

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei Naționale CDI
Monitorizarea și sistemul de raportare
Procesul de monitorizare constă în examinarea și analiza regulată a contextului, a resurselor
angajate și utilizate, a rezultatelor înregistrate și a intervențiilor realizate pe parcursul
implementării Strategiei și a instrument elor de implementare a acesteia. Monitorizarea
furni zează informații actualizate cu privire la realizarea indicatorilor și la progresul intervențiilor
față de obiectivele stabilite în faza de planificare strategică/programare.
La nivelul SNCDI 2020, dar și al instrumentelor principale de implementare (PNCD I-3 și
componenta CDI din cadrul Programului Operațional Competitivitate) a fost elaborat un sistem

40
de indicatori de monitorizare specifici. Aceste sisteme urmăresc compatibilizarea datelor și
permit agregarea informațiilor de la bază spre vârf, la diferit e niveluri de agregare.
Monitorizarea implementării SNCDI 2020 se va realiza de către MEN prin structurile specializate
din cadrul ministerului. Raportarea anuală privind stadiul de implementare a Strategiei și
Planului Național CDI se realizează de către UP-CDI.
În scopul eficientizării activității de monitorizare a implementării SNCDI 2020, Comisia Națională
pentru Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS) va fi reorganizată prin
integrarea activității de CDI, deven ind Comisia Națională pentru Statistică și Prognoză a
Învățământului Superior și a CDI (CNSPIS -CDI). CNSPIS -CDI va publica anual un ghid cu
recomandări privind procedurile și indicatorii de monitorizare și evaluare a implementării SNCDI
2020, a PNCDI -3 (și a sub -programelor sale), a diferitelor Programe Operaționale cu
componente CDI, precum și alți indicatori stabiliți de către CNPSTI.
Principalul instrument de raportare a datelor privind activitatea organizațiilor publice de
cercetare este Raportul Anual Standard al Unității de Cercetare (RASUC). Datele înscrise în
Raport vor furniza informații cu privire la nivelul atins de indicatorii cheie stabiliți de CNPSTI și
CNSP IS-CDI.
Monitorizarea implementării PNCDI -3 se va realiza de către organismul(ele) desemnat(e) cu
managementul și gestionarea programelor lansate în cadrul PNCDI -3.
Monitorizarea implementării Programului Operațional Competitivitate (POC) , și implicit a
componentei sale CDI, cade în sarcina Autorității de Management și a Organismului In termediar
pentru CDI. Monitorizarea implementării proiectelor finanțate se va face de către Organismul
Intermediar CDI (responsabilități stabilite prin acordul de delegare), care va derula următoarele
activități: verificarea rapoartelor de progres și a doc umentelor însoțitoare (principalul
instrument de raportare a datelor) elaborate și transmise de către beneficiari, realizarea
vizitelor de monitorizare pentru verificarea stadiului real de realizare la locul implementării,
monitorizarea realizării indicato rilor, punerea în aplicare a recomandărilor primite. Autoritatea
de Management a re rolul de a verifica periodic acuratețea informațiilor primite și de a
coordona procesul continuu de îmbunătățire a funcționării sistemului de monitorizare.

Evaluarea
Evaluarea SNCDI 2020 și a instrumentelor de implementare a acesteia reprezintă o activitate
inseparabilă de aranjamentele legate de management și implementare. Evaluarea va analiza
sistematic planific area/programarea , implement area și rezultatel e obținute, concentrându -se în

41
mod special asupra relevanței, eficacității, eficienței, consistenței și coerenței și sustenabilit ății
măsurilor .
Conform regulamentelor și legislației aplicabile, evaluarea va fi de trei tipuri:
– Evaluarea ex-ante (realizată în parale l cu elaborarea planului, programelor);
– Evaluare pe parcurs , pe perioada de implementare (evaluări intermediare sau ad-hoc,
tematice, pe anumite intervenții finanțate);
– Evaluare ex-post (ulterior implementării).
Datele necesare derulării exercițiilor de evaluare includ: date cu privire la indicatorii de realizare
imediată și de rezultat la nivel de proiecte generate de sistemul de monitorizare, rapoarte și
statistici furnizate de CNSPIS -CDI, statistici oficiale care gen erează indicatori de context (INS),
date colectate prin aplicarea unor tehnici de colectare și interpretare de date (sondaje,
chestionare, interviuri individuale și de grup).
Realizarea procesului de evaluare a SNCDI 2020 și a PNCDI _3 cade în responsabilit atea MEN și
va fi contractată de către MEN prin procedură de achiziție publică de servicii de asistență
tehnică (experți evaluatori externi).
În cadrul P rogramului Operațional Competitivitate , realizarea evaluărilor ex -ante și a celor pe
perioada de implem entare (intermediare și ad -hoc) cade în responsabilitatea Autorității de
Management, prin Serviciul de Evaluare și Monitorizare (cu experți evaluatori externi), iar
evaluarea ex -post este realizată de către Comisia Europeană. Regulamentul care guvernează
Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) prevede elaborarea unui plan multi anual
de evaluare și a unor planuri anuale de evaluare de către autoritatea de management. Serviciul
de Evaluare și Monitorizare va avea următoarele atribuții: planific area evaluărilor, asigurarea
managementului tehnic al contractelor de asistență tehnică care au ca scop realizarea
exercițiilor de evaluare, întocmirea capitolului referitor la evaluarea programului în cadrul
Raportului anual de implementare, participarea la reuniun ile Comitetului de Monitorizare .
Pe baza rapoartelor CNSPIS -CDI, a datelor statistice oficiale și a celor colectate de alte agenții,
precum și pe baza altor studii și evaluări publicate de comunitatea științifică și de politici
(națională și int ernațională ), MEN, în calitate de autoritate de stat pentru Cercetare Științifică,
Dezvoltare Tehnologică și Inovare fundamentează și va lua decizii cu privire la:
– (re)alocarea fondurilor pe domenii, programe din cadrul PNCDI _3, intervenții, tipuri de
instituții, organizații de cercetare etc.;
– ajust area SNCDI 2020, a PNCDI -3, a planurilor sectoriale, a planurilor instituționale;
– inițier ea/modific area unor politici publice în domeniul CDI;
– corectarea unor derapaje înregistrate la nivelul sistemului CDI;

42
– ajust area sistemului de normative;
– înființ area sau reorganiz area de institute.
Obiectivul final al tuturor acestor decizii este creșterea performanțelor CDI și îmbunătățirea
eficienței în gestionarea fondurilor publice.

43

Anexă

Proiecție b ugetară multianual ă pentru finanțarea implementării Strategiei Naționale pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare
2014 -2020

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fonduri publice (% din PIB) 0,41 0,56 0,57 0,63 0,72 0,83 0,97
Fonduri publice (mii lei) 2.730 .911 3.870 .244 4.176 .023 4.846 .341 5.670 .831 6.684 .955 7.932 .327
Din care fonduri publice
pentru infrastructuri prioritare
la nivelul UE 225 .000 486 .000 234 .000 240 .000 255 .000 85.000 86.000