Dreptul concurentei e un drept mai putin inteles atunci cand se abordeaza subiecte [600072]

Introducere
Dreptul concurentei e un drept mai putin inteles atunci cand se abordeaza subiecte
precum piete in plina transformare .
Concurente este caracterizata ca fiind principalul mecanism al unei economii de
piata care functioneaza si care sprijina companiile sa acorde consumatorilor
produse de care acestia au nevoie .
In cele mentionate mai sus am adus in dicutie despre piete in plina
transformare,unul dintre elementele care face parte din aceasta categorie i l
constituie si ajutoarele de stat. Obiectul primordial al acestui concept consta in
producerea unui echilibru intre necesitatea acordarii de catre stat a acestui ajutor cat
si protejarea concurentei pe piata relevanta.
In prezenta lucrare ne propunem sa analizam aspecte privind ajutoarele de stst
precum si reglementarea acestora atat la nivel national cat si international mai
precis la nivelul Tratatului European De Funtionare.
La nivel European Romania poate si trebuie sa devina o tara mai cometitiva
dezvoltandu -se atat cat sa nu incalce legislatia U.E privind politica in cadrul
concurentei cat si ajutoarele de stat,dar in acelasi timp sa beneficieze de
instrumentele puse la dispozie de Uniunea Europeana,pentru modernizare oferita
odata cu intrarea aceste ia in Uniune.
Prezenta tema este structurata pe 3 capitole .Primul capitol face referire la notiunile
generale cu privire la Dreptul Concurentei si de asemenea si la conceptul de ajutor
de stat.
Cel de -al doilea capitol aprofundeaza aspecte generale cu pri vire la existenta
ajutoarelor de stat,iar cel de -al treilea capitol cuprinde notiuni despre reglementarile
ajutoarelor de stat atat la nivel national cat si cu privire la functionarea acestora in
cadrul U.E.
Obiectivul acestei lucrari il reprezinta o expli catie mult mai ampla a subiectului
acesta al ajutoarelor de stat cat si o abordare mult mai profunda.
Cercetarile realizate in aceasta lucrare se bazeaza pe cele 2 concepte,cel al
concurentei si cel mai importanta cel al ajutorului de stat,scopul principal fiind sa

se evidentieze legaturile,influentele si constrangerile legate de abordarea comuna a
acestora .
Originalitatea si natura inovativa a lucrari este rezultata din integrarea conceptuala
si metodologica a ajutoarelor de stat in abordarea imbunatatiri i aspectului
competitivitatii nationale.
In lucrarea noastra o buna sursa de informare o reprezinta sursele legislative,sursele
electronice,studiile, dar si rapoartele si cercetarile.
Pentru documentare vom avea in vedere lucrari ale unor autori precum M aria
Dumitru”Dreptul Concurentei “ ,la cartea “Dreptul European al concurentei “ de
catre Florin Sandu si Anca -Elena Balasoiu la “Ghid pentru practicieni in dreptul
concurentei” de catre D.Ungureanu si P.Prisecaru,etc .

CAPITOL UL I .DREPTUL CONCURENTEI SI
AJUTOARELE DE STAT IN REGLEMENTAREA TRATATULUI
DE FUNCTIONARE A U.E.

Sectiunea 1.Dispozitii generale privind Dreptul Concurentei

Dreptul concurentei reprezinta un element esential pentru starea de bine a
consumatorului datorita faptului ca acesta contribuie la dezvoltarea calitatii
produselor si serviciilor precum si la stabilirea unui echilibru intre calitate si
pret,cat si a unor preturi competitive.
Aceasta ramura este relativ noua ,aflata in plin proces de expansiunie intrucat
este specifica econimiei de piata care in urma cu multi ani nu exista in Romania.
Datorita faptului ca nici in doctrina nu se afla un punct de vedere stabil cu privire la
sfera sa de cuprindere si la faptul ca poate concura ca fiind o ramura a dreptului
autonoma, ca urmare a acestui fapt au aparut mai multe acceptiuni.
In urma dezbaterilor cu privire la faptul ca Dreptul concurentei a suferit mai
multe acceptiuni acestea au dus la o incadrare a acestei ramuri dupa cum ur meaza:
-extinsa pe de o parte
-restrictiva pe de alta parte
In vederea acceptiunii extintive ramura dreptului concurentei comerciale este
caracterizata ca fiind ansamblul de norme juridice care au rolul de a legifera
competitia pe piata in curs de dezvoltare intre agentii economici. Principala
activitate a concurentei nu este alta decat atragerea si pastrarea clientelei.
In alta ordine de idei o defintie asemanatoare considera ca dreptul concurentei
reprezinta totalitatea de legi care au c a principal scop reglementarea raporturilor
dobondite in urma savarsirii unor acte ce ajung sa atinga functia sociala a Dreptului
concurentei sau sa reprezinte o amenintare pentru acesta. Prin aceste actele ce aduc
atingere concurentei se iau in discutii atat actele care au un rol in a limita si anihila
functia sociala a acesteia, si de asemenea si acele reglementari ce pot duce la
denaturarea concurentei.

Intr-o opinie restrictiva,dreptul concurentei se identifica fie cu dreptul antitrust;
totalitate a normelor juridice care au ca principal obiectiv respingerea practicilor
abuzive sau monopoliste de pe piata .
In cele din urma s -a constatat faptul ca nici aceasta definitie nu este una
completa deoarece aceasta exclude in ambele cazuri aspectele car e fac referire la
competenta comerciala.
In concluzie Dreptul concurentei comerciale este definit ca fiind totalitatea
normelor juridice care au ca principal scop reglementarea raporturilor aparute in
urma savarsirii unor acte ce aduc atingere competi tiei economice sau constituite
pentru aceasta o amenintare.1
Ca si obiect al Dreptului concurentei il constituie pe de o parte protectia pietei
prin respingerea practicilor monopolite, restrictive de concurenta, iar pe de alta
parte protectia concuren tilor insisi prin reprimarea manifestarilor de concurenta
neloiala. In principiu obiectul Dreptului concurentei comerciale il constituie
relatiile juridice existente pe piata in stransa legatura cu competitia dintre agentii
economici. Ceea ce am mentionat mai sus referitor la relatiile juridice acestea pot fi
caracterizare ca fiind oneste si drept urmare sarcina normelor de drept este de a le
mentine astfel sau pot fi neloiale, abuzive, si atunci intervine norma juridica
Uneori pentru a castiga piata si clientela lupta pentru acestea poate capata accente
dure, peste limitele impuse de o activitate economica normala. In general agentul
economic mai puternic poate cu usurinta sa elimine de pe piata pe cel mai slab
dintre ei prin simple fapte monopoliste sa u neloiale si astfel concurenta comerciala
libera dispare.
Ca oricare ramura de drept si dreptul concurentei beneficiaza de anumite
caracteristici prin urmare ii sunt insusite mai multe caractere:econimic,
pluridisciplinar si interventionist(de natura a dministrativa). Toate acestea se
datoreaza interpretarii si folosirii numeroaselor concepte economice.2
In prezent Dreptul concurentei apare ca fiind in sistemul romanesc de drept o
disciplina in plina expansiune . doctrina franceza relateaza faptul c a Dreptul
concurentei constituie o componenta esentiala a dreptului economic,finalitatea lui
fiind respect area regulilor jocurilor piete.

1.M.Dumitru,Dreptul Concurentei, Editura Institutul European pag.14
2 .E.Mihai,op.cit.,pag.5

De-a lungul timpului, ca orice ramura de drept si dreptul concurentei are la
baza sa anumite principii prin car e este guvernat:
1).Principiul liberei concurente care defineste ca econimia Romaniei este o
economie de piata ce se bazeaza pe libera initiativa si concurenta,acest lucru este
stabilit de un agent econimic atunci cand acesta isi stavileste propria strategie,cu
alte cuvinte el stabileste cand intra sau iese de pe piata.
2).Principiul liberei stabiliri a preturilor –acest principiu este reglementat de
Legea 21/1996 si consta in reglementarea in mod liber a preturilor
produselor,tarifelor,servic iilor prin concurenta pe baza cererii si ofertei.3
3).Principiul interzicerii practicilor anticonurentiale si monopoliste – presupune
interzicerea intelegerilor sau a practicilor concertate ale inteprinderilor,abuzul de
pozitie dominanta,concentraril e economice si ajutoarele de stat. Prin urmare toate
acestea au ca si efect producerea unui dezechilibru al concurentei libere si licite.
4).Principiul etici concurentiale -acest principiu defineste faptul ca activitatea pe
care o exercita un comercia nt trebuie executata cu buna -credinta,avand la baza
interesele consumatorilor si cerintele concurentei loiale.
5).Principiul aplicarii obligatorii a normelor de drept al Concurentei -aplicarea
normelor este o sarcina ce revine in principal Consiliului Concurentei deoarece
acesta este Autoritatea Administrativa Nationala in domeniul Concurentei.
6).Principiul aplicarii directe in dreptul national a unor reglementari ale U.E. –
Consiliul Concurentei face referire la dispozitiile art.101 si art.102 din T.F.U.E.iar
acesta face referire la faptul in care actele sau faptele intreprinderilor sau asociatilor
de intreprinderi care pot afecta comertul dintre faptele membre ale U.E.4
7).Principiul restabilirii concurentei loiale si sanctionarii agentilor vin ovati -are
ca scop in caz de nerespectare a normelor imperative,dispunerea masurilor de
reabilitare a legalitatilor din partea Consiliului Concurentei,cat si aplicarea de
sanctiuni contraventionale sau penale.
In concluzie Dreptul concurentei este al catuit atat din indispozitiile al caror
scop este eliminarea concurentei neloiale cat si pe cele ale caror obiect il constituie
restrictiile impuse concurentei. Aceste restrictii au ca obiectiv mentinerea si

3 .Legea 21/1996, art.4,al.1.
4 .R.G. Paraschiv, Dreptul Concurentei, pag.22

apararea liberei concurentei in fata practicilor monopoliste ale gruparilor
economice si scopul de a elimina pe acei concurenti mai putin puternici. In
conceptia moderna reglementarea de ansamblu a concurentei are un rol de a asigura
libertatea activitatilor economice pentru a proteja interesele concure ntiale cat si pe
cele ale colectivitatii.
Aceste reglementari isi au temeiul in ideea ca libertatea de concurenta isi are
bazele si limitele in obiceiurile comerciale cinstite. Cu alte cuvinte in lupta pentru
concurenta partile sunt datoare sa respec te un minim de moralitate iar in cazul in
care aceste limite se vor depasi concurenta devine neloiala si astfel atrage dupa sine
raspunderea celui care a savarsit astfel de fapte.
Baza raspunderii pentru concurenta isi are radacinile in Dispozitiile Co dului
Civil,acele dispozitii privitoare la raspundere,un temei pastrat chiar si in zilele
noastre si de asemenea si in tari in care nu exista reglementari speciale.
Reglementarile speciale au ca scop eliminarea practicilor abuzive in exercitarea
comertului si a industriei si mai ales desfiinntarea gruparilor care sunt capabile sa
aia o anumita putere ce pune presiune asupra pietei si astfel sa restrictioneze
libertatea de concurenta. Datorita faptului ca reglementarile speciale si -au facut ca
scop special p rotejarea unei piete de concurenta, si -au facut aparitia si norme ce au
ca scop protectia consumatorilor.
In concluzie Dreptul concurentei poate fi caracterizat prin faptul ca este acea
ramura de drept formata dintr -un complex de norme juridice imper ative destinate sa
sigure prin organele statului desfasurarea normala dintre intreprinderi si interesul
acestora cat si al consumatirilor.

Sectiunea 2. Notiuni privind ajutoarele de stat

Concurența pe piața unică a Uniunii Europene poate suferi un dezechilibru prin
sprijinirea de catre anumite state a unor intreprinderi pe de o parte,si pe de alta
parte sustinerea dezvoltarii unor ramuri ale industriei prin acordarea acestor
ajutoare,delim itarea dintre ajutoarele de stat, impozitarea discriminatorie sau alte
măsuri cu efectechivalent fiind de multe ori o linie foarte fină.
Cu toate ca ajutoarele de stat au fost introduse in Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene si au fost incadrat e la capitolul ce face referire la “concurenta”,se
pare ca unele dispozitii ce fac referire la o mare parte ce trateaza in amanunt acest
subiect se pot incadra cu usurinta si de asemenea sa fie si in stransa legatura cu
libera circulație a produselor și se rviciilor.Ajutoarele de stat sunt categorii de
facilități ce sunt acordate de stat sau entități publice sub formă de subvenții,
împrumuturi, reduceri de impozite sau exonerărifiscale.La nivel comunitar, acestea
sunt reglementate de art. 107 – art. 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene.
Putini sunt aceia care cunosc faptul ca apariția reglementărilor în domeniul
ajutorului de stat dateaza de mai bine de 50 de ani.acest fapt de datoreaza in mare
parte subventionarii excesive ce au fost aloca te segmentelor ce cuprindeau
sectoarele carbunelui si otelului din perioada celui de -al-doilea Razboi Mondial.
Astfel, o dată cu înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, prin
Tratatul de la Paris din 1951, a fost inserată o prevedere prin care se stipula că este
interzisă acordarea de ajutoare de stat.5
Acordarea de ajutoare agentilor economici de catre stat ocupa un loc central in
cadrul politicilor economice, chiar si in acele tari in care modelul economic al
pietei libere reprezinta o traditie.
Ajutoarele de stat pot imbraca diverse forme,si totodata si anumite obiective
precum preocuparea de salvare si restructurare a unor intreprinderi in dificultate,
dezvoltarea zonelor defavorizate si combaterea somajului pana la dorinta de a
promo va cercetarea sau inovarea.In concluzie ajutoarele de stat reprezinta parte a

5 Lucia Irin escu,
Dreptul concurentei si al consumatorului – suport de curs, 2011

politicii de concurenta.Acestea formeaza masuri specifice de sprijin finaciar public
inmanate unor intreprinderi,zone unde scopul principal este atingerea unui obiectiv
comun de interese generale.ca si exemple putem enumera urmatoarele: protectia
mediului, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii etc.
Aceste masuri sunt initiate de catre autoritati si sunt catalogate ca fiind instrumente
eficiente pentru indeplinirea obiect ivelor de interes national.
Daca totul decurge intr -un mod normal acestea pot fi de mare ajutor intrucat pot
ajusta anumite disfunctionalitati ale pietei si de asemenea sa contribuie la cresterea
competititivitatii dintre agentii economici precum si la red ucerea disparitatilor
regionale.
Cu toate acestea, ajutorul de stat trebuie utilizat numai atunci cand reprezinta un
instrument adecvat pentru realizarea unor obiective precise, atunci cand creeaza
argumente corespunzatoare, cand este proportional cu scopu l urmarit si
distorsioneaza concurenta intr -o cat mai mica masura deoarece efectele negative
asupra concurentei depasesc, adesea, granitele nationale, mai ales in contextul
actual al globalizarii pietelor, ceea ce afecteaza comertul dintre state.
Totusi, i nsasi existenta ajutorului de stat pune probleme Pietei unice a Uniunii
Europene. Acest lucru este cu atat mai edent daca se are in vedere ca ajutorul
acordat de catre un stat membru pentru sustinerea unei intreprinderi poate sa
genereze intr -un alt stat m embru, de pilda, somaj. Scenariul cel mai nefericit ar fi
acela al unei „curse a subventionarilor" intre statele membre ale UE, adica al unui
mediu unde ajutoare competitive si masuri cu efect contracaram se anuleaza
reciproc, generand partilor doar costur i economice si niciun fel de beneficii. De
aceea, in cadrul pietei unice europene, ajutorul de stat trebuie sa fie reglementat la
nivelul supranational al Uniunii Europene.6
Categoria masurilor generale care sunt accesate efectiv pentru toate intreprinder ile
care isi desfasoara activitatea intr -un stat membru pe o baza egala,acestea nu sunt
selective. Cu toate acestea, pentru ca măsurile să aibă cu adevărat un caracter
general, domeniul lor de aplicare nu trebuie să fie redus.
Legile ce privesc ajutorul de stat sunt alcatuite din masuri care implica transferal de
resurse de stat(inclusive de la autoritatile de stat regi onale sau locale).De multe ori
ajutorul de stat nu trebuie sa fie acordat neaparat de stat,ci poate sa fie garantat si

6 w.w.w.ajutordestat.ro

de un organism intermediar public sau privat desemnat de către stat.Un exemplu il
constituie o banca private care are responsabilitatea d e a gestiona o schemă de
ajutor pentru IMM -uri, finanțată de stat.
Tranzactiile financiare care compun ajutorul de stat pot imbraca mai multe forme
cum ar fi: subvenții sau reducerea dobânzii, garanții pentru împrumuturi,
provizioane aferente metodei de am ortizare accelerată, injecții de capital, scutiri
fiscale etc.
Ajutorul poate sa evolueze intr -un avantaj economic de care poate intreprinderea
respectiva nu ar putea sa beneficeze in mod normal.Exemple ce se incadreaza la
nivelul acestui aspect sunt multe ,cateva din ele constituindu -le urmatoarele:
– O firmă achiziționează o bucata de pamant care este situate in imediata vecinatate
cu o proprietate publica,dar o cumpara la un pret ce se afla sub nivelul pietei.
-Un teren vandut de catre o societate comerci ala evaluat peste nivelul pietei.
-Faptul ca o societate comerciala se bucura de faptul ca are un beneficiu si nu
trebuie sa plateasca vreo taxa.
– O întreprindere obține capital de risc de la stat în condiții care sunt mai
avantajoase decât cele pe care l e-ar obține de la un investitor privat.7
Ajutorul de stat trebuie să fie selectiv, afectând astfel echilibrul între anumite firme
și competitorii acestora. „Selectivitatea” este ceea ce diferențiază ajutorul de stat de
așa-numitele „măsuri generale”, resp ectiv măsurile care se aplică tuturor firmelor
din toate sectoarele economice dintr -un Stat Membru (de exemplu, majoritatea
măsurilor fiscale naționale).
O schemă este considerată „selectivă” dacă autoritățile care o gestionează se bucură
de o anumită pute re discreționară. Criteriul selectivității este de asemenea îndeplinit
dacă schema se aplică doar unei porțiuni din teritoriul unui Stat Membru.
Ajutorul de stat trebuie sa aiba un impact asupra concurentei si de asemenea asupra
comertului intre Statele M embre.Este indeajuns sa se arate că beneficiarul este
implicat într -o activitate economică și că activează pe o piață în care există
activități de comerț între State Membre.

7 w.w.w Consiliulconcurentei.ro

In acest context nu conteaza de ce natura este beneficiarul, chiar și o organizați e
non-profit se poate angaja în activități economice.
Comisia este de părere că ajutorul constituit din sume mici (ajutor de minimis) nu
are un efect potențial asupra concurenței și comerțului între Statele Membre.
Organul ce are puterea asupra ajutoarelor de stat si de asemenea supravegherea si
monitorizarea acestora este Comisia Europeana.Comisia se ocupa de acest aspect in
permanenta.8
Guvernele statelor membre trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la
intenția lor de a acorda un ajutor finan ciar.Media de aprobare in cazul acordarii
ajutoarelor de stat este in proportie de 85%.Comisia este aceea care se ocupa de
aceste detalii aproband in procentajul mai sus mentionat,din ajutoarele notificate, în
urma efectuării unei simple evaluări prelimina re.
Atunci când este necesară o investigație oficială, în cazurile litigioase, este
publicat un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în registrul online al
Comisiei Europene privind ajutoarele de stat. Părțile interesate pot formula
observații , iar Comisia ia în considerare toate aspectele înainte de a lua o decizie
finală.
Atunci când constată că un ajutor este incompatibil cu piața internă sau că este
abuziv, va impune statului care l -a acordat să îl anuleze sau să îl modifice.
Dacă statul r efuză să respecte decizia Comisiei, aceasta poate să sesizeze Curtea
Europeană de Justiție.

8 Ionel Didea,op.cit., p.215

Principala problema pe care o au instantele nationale si eventualii reclamanti cu
privire la punerea in aplicare a art. 107 si 108 TFUE ( fostele art. 87 si 88 TC E)
este daca situatia actuala ar putea sa fie de un real ajutor in sensul tratatului.
In articolul 7 alin(1) din Tratatul de functionare al Uniunii Europene se specifica
faptul ca „ajutoarele de stat” sunt acordate de catre statele europene prin
intermediu l resurselor de stat, indiferent sub ce forma se prezinta acestea,care
lezeaza sau ameninta ca lezeaza concurenta prin favorizarea anumitor inteprinderi
sau a producerii anumitor bunuri, in masura in care acestea afecteaza schimburile
comerciale dintre sta tele membre .
In acest context nu conteaza de ce natura este beneficiarul, chiar și o organizație
Termenul de ajutor de stat nu se limiteaza la notiunea de subventie, acesta mai
poate cuprinde facilitati fiscale pe de o parte,iar pe de alta parte investiti ile obtinute
din fonduri publice.
In general nu se pune accent daca ajutorul de stat este acordat in mod direct de
catre stat sau daca accesta este atribuit de organisme publice sau entitati private
create sau desemnate de acesta pentru a gestiona respecti vul ajutor.
Una dintre principalele caracteristici al ajutorului de stat o reprezinta denaturarea
acestuia,pentru ca este necesar sa indeplineasca acest proces sau sa prezinte intr -o
anumita masura un risc de denaturare a concurentei,si in special sa aiba un impact
asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.In practica instantelor
europene , s -a retinut ca o masura de sprijin care este imputabila statului constituie
ajutor de stat in sensul fostului art. 87 TCE,numai daca cel care are de castigat de
pe urma acestei masuri obtine un avantaj pe care in mod normal nu l -ar obtine.
Jurisprudenta statelor europene si deciziile luate de Comisie au abordat in mod
frecvent problema calificarii anumitor masuri drept ajutor de stat,mai mult
comisia este ce a care trimite orientari explicite ce au legatura cu o serie de aspecte
ce au un caracter complex precum aplicarea principiului investitorului privat si a
principiului creditorului privat,anumite conditii in care garantiile de stat trebuie
considerate ajut or de stat,vanzari de terenuri publice,privatizari,altea asemenea
practici, ajutoarele acordate sub nivelurile de minimis, dezvoltare si inovare.

Jurisprudenta , orientarile si practica decizionala ale Comisiei pot oferi instantelor
nationale si potentiali lor reclamanti un sprijin considerabil cu privire la ajutorul de
stat.
Un alt criteriu ce face referire la ajutorul de stat il constituie conceptul de
schema,care descrie faptul ca ca ajutoeul se poate acorda prin intermediul unor
scheme,alocari individual e sau ajutoare ad -hoc.
Termenul de schema mai sus mentionat face referire la un act normativ sau
administrativ cu ajutorul caruia se stabilesc conditiile in care statul se interpune
pentru a acorda sprijinul unor agenti economici definiti in mod general si abstract.
Unul dintre principalele caracterisitici ale unei scheme de ajutor este ca aceasta
poate si are rolul sa vizeze un intreg sector si de asemenea sa aiba ca si oboectiv
dezvoltarea unei regiuni prin a ii determina pe agentii economici sa se stabil easca
intr-o anumita zona.Este interzis a se face diferentiere intre modurile de acordare a
ajutorului,atat timp cat cele 4 conditii sunt indeplinite toate odata,rezultatul acestei
caracteristici este ca ne aflam in prezenta unei scheme de ajutor de stat.
Un lucru foarte important este indiferenta din punctul de vedere al ajutorului de stat
daca acel act normatic sau admistrativ este aplicabil si unor entitati care nu
desfasoara activitati economice.
Pentru a putea elabora o schema,autoritatea publica trebu ie sa aiba in vedere ca in
alcatuirea actului normativ sau administrativ sa isi faca aparitia cel putin
urmatoarele elemente:
-baza legala care face trimitere la regulamentul comunitar;
-domeniul de aplicare in aceasta categorie se inculd spec ificatii cu privire la
eventualii beneficiari ai schemei;
-obiectivul schemei se refera la fapltul ca aceasta trebuie sa aiba un scop bine
definit,bazat pe studii de piata,consultari publice,toate acestea avand ca si obiectiv
eficacitatea schemei in raport cu prioritatile autoritatii care a initiat masura sau
problemele pietei.