UNIVERSITA TEA DUNĂREA DE JOS DIN GALAȚI [600066]

UNIVERSITA TEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
SPECIALIZAREA CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE
GESTIUNE

Lucrare de licență
Contabilitatea datoriilor comerciale la
SC „LA VERNICA” S.R.L.

Coordona tor științific,
Conf. Univ. Dr. Isai Violeta

Absolvent: [anonimizat]
2016

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
Capitolul 1. Consi derații teoretice privind datoriile comerciale ………………………….. ….. 6
1.1. Repere istorice privind medicamentele și industria farmaceutică ………………………… 6
1.2.Comerț ul cu amănuntul ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.3 Datoriile comerciale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.3.1. Evaluarea și recunoașterea datoriilor comerciale ………………………….. …………….. 9
1.3.2. Clasificarea datoriilor comerciale ………………………….. ………………………….. …… 10
1.3.3. Modalități de decontare ale datoriilor comerciale ………………………….. ………….. 11
1.3.4. Reducerile comerciale și financiare aferente datoriilor comerciale ………………. 14
Capitolul 2. Prezentarea societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L. Galați …………………… 16
2.1. Scurt istoric și structura organizatorică a societății „ LA VERNICA” S.R.L. Galați
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.2. Interacțiunea cu terții. Principalii furnizori și clienți ………………………….. ……………. 18
2.3. Analiza structurii financiare a societății „LA VERNICA” S.R.L. Galați …………….. 20
2.3.1. Analiza elementelor patrimoniale ………………………….. ………………………….. …… 20
2.3.2. Analiza indicatorilor principali ai stiuației economico -financiare ………………… 22
2.4. Particularități privind contabilitatea circulației mărfurilor în cadrul societății „ LA
VERNICA” S.R.L. Galați ………………………….. ………………………….. ………………………….. 25
Capitolul 3 Documentație și monografie contabilă aferentă datoriilor comerciale …. 27
3.1 Documentația utilizată în entitate ………………………….. ………………………….. ………….. 27
3.2 Monografie contabilă privind datoriile comerciale ………………………….. ………………. 37
Capitolul 4 Analiza economico -financiară și programul contabil utilizat ………………. 48
4.1 Software -ul contabilității ………………………….. ………………………….. ……………………… 48
4.2 Analiza economico -financiară a indicatorilor e conomici în baza datelor societății
SC ”LA VERNICA„ S.R.L. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 56
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 68
Anexe ……………………………………………………………………………………………..….. 71

3
Introducere
Motivația cercetării
Datoriile comerciale reprezintă principala sursă de finanțare a activelor circulante a
societății, adică reflectă investiția efectuată de entitate c u scopul de a achiziționa materiile
și mărfurile necesare pentru a înregistra o valoare adăugată în urma comercializării
acestora și contabilizării veniturilor aferente.
Desfășurarea operaț iunilor specifice activităț ii de exploatarea unei entitati include
intrarea acesteia în relaț ii cu divers e persoane fizice ș i juridice ( ,,terți"), cum sunt:
furnizorii, clienț ii, pe rsonalul, organismele de asigurări și protecție socială, bugetul
statului, unitățile din cadrul grupului, asociații, diverși debitori și cred itori. În vederea
realizării acestei lucrări se urmăresc relaț iile ent ității cu mediul ei exterior și în special
datoriile comerciale care apar în urma eventualelor operaț iuni cu publicul. Compartimentul
de contabilitate realizează o centralizare a evidenț ei privind relațiile de colaborare cu
furnizorii și clienții la nivel de entitate într -o anumită perioadă de gestiune, iar prin
prelucrarea informațiilor centralizate se poate face o analiză economico -financiară care
servește ca suport decizional la nivel ul departamentului comercial, dar și la nivelul
managementului de vârf.
Importanța cercetării
Pentru ca o entitate să -și desfășoare activitatea de comerț este obligată să
achiziționeze din exterior utilitățile necesare. Procurarea de bunuri și servicii iniț iază
raporturi economico -juridice cu furnizorii sau alte persoane fizice, în baza contractelor și
convențiilor încheiate. În practica contemporană aceste relații se bazează pe încredere între
societăți, fapt care generează posibilitatea achiziționării bunu rilor și serviciilor pe credit,
adică prin achitarea ulterioară a utilităților aprovizionate, înregistrate ca obligațiuni față de
furnizori. Acestea reprezintă un flux informațional important datorită impactului pe care îl
au datoriile și creanțele asupra mărimii și structurii patrimoniului.
Metodologia cercetării
Acest studiu destinat analizei datoriilor come rciale î ncepe cu definirea conceptului
de datorie, sunt pre zentate obiectivele contabilității ș i gestiunii datoriilor comerciale,
evaluarea acestora, precum ș i relațiile cu furnizorii. Lucrarea se bazeaz ă pe datele
înregistrate ș i fu rnizate de societatea comercială cu răspundere limitată SC”LA
VERNICA” S.R.L. Galați , care are obiectul principal de activitate comer țul cu amănuntul
în magazine nespeciali zate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare, cod CAEN
4719.

4
Obiectivele cercetării conceptului de datorie comercială în prezent a lucrare sunt:
1. Focusarea studiului asupra noțiunii de datorie comercială și evidențierea
rolului acestora în patrimoni ul entității;
2. Identificarea furnizorilor principali și caracterizarea structurii patrimoniale
având ca reper de bază datoriile comerciale;
3. Ilustrarea metodelor și procesului de intr oducere a informațiilor aferente
datoriilor comerciale în programul contabi l SAGA C;
4. Analiza evoluției indicatorilor principali ai enti tății și cei care au ca factor d e
calcul datoriile;
5. Formularea concluziilor de rigoare referitor la evoluția și valorile datoriilor
comerciale ale entității în raport cu indicatorii analizați.
Metodele și tehnicile de cercetare utilizate sunt bazate pe explorare și analiza
materialelor didactice pentru formularea fondului teoretic al lucrării, p recum și analiza
altor studii în domeni u, articolelor de specialitate , formularea definițiilor, stabilire a
priorităților pentru formularea ideilor concludente și implementarea reușită a modelului și
structurii lucrării. De asemenea, în ce privește partea prac tică (studiul de caz) s -au
consultat datele entității și s-au calculat indicatorii principali. În depe ndență de sursele
datelor, acestea pot fi grupate în: in formații din surse primare (bila nț, cont de profit și
pierdere, registrul jurnal și bala nța de verificare) și informații din surse secundare (articole
de specialitate, portaluri, suport de cursuri, c ărți). Aceste informații, fiind foarte valoroase
în elaborarea lucrării, vor fi folosite cu preponderență pentru formularea studiului de caz –
una din părțile componente ale lucrării.
Rezultatele cercetării sunt prelucrate minuțios, analizate și integrat e în contextul
lucrării pentru a aduce un aport semnificativ la reprezen tarea noțiunii de datorie
comercială .
Structura lucrării de licență este prezentată de 4 capitole, la care sunt adăugate
concluziile privind materialul expus, dar și referitoare la stu diul de caz efectuat.
În capitolul 1 sunt prezentate informații cu privire la industria și piața farmaceutică,
domeniul comerțului cu amănuntul și indicele volumului cifrei de afaceri aferentă acestuia
ca o caracteristică a domeniului de activitate a enti tății SC ”LA VERNICA” S.R.L.,
precum și prezentarea noțiunii de datorie, clasificarea, evaluarea și recunoașterea datoriilor
comerciale, precum și modalitățile de decontare.
Capitolul 2 relatează informații exclusiv despre societatea SC ”LA VERNICA„
S.R.L. care face obiectul studiului de caz prezentat în această lucrare, deasemenea sunt

5
calculați principalii indicatori economici în baza datelor bilanțului contabil al firmei și
contului de profit și pierdere. În acest capitol se prezintă și particularităț ile circulației
mărfurilor în cadrul societății.
În conținutul capitolului 3 este prezentată monografie contabilă aferentă operațiunilor
de înregistrare și decontare a datoriilor comerciale efectuată în baza regitrului jurnal al
societății analizate și dea semenea sunt menționate câteva documente principale întocmite
în cadrul operațiunilor aferente datoriilor comerciale.
În capitolul 4 este ilustrat programul contabil utilizat pentru evidența activității –
SAGA C prin imagini care redau modalitățile de int roducere, prelucrare și decontare a
datoriilor comerciale, precum și subcapitolul cu analiza economico – financiară a
indicatorilor economici și de lichiditate -solvabilitate în baza datelor furnizate de situațiile
financiare ale firmei.

6
Capitolul 1. Considerații teoretice privind datoriile comerciale
Abordările teoretice ale noțiunii de datorie și domeniul datoriilor comerciale fac
subiectul principal abordat în acest capitol. Deasemenea sunt prezentate informații cu
privire la domeniu l de activitate a societății analizate – industria farmaceutică veterinară și
comerțul cu amănuntul al produselor nealimenta re.
1.1. Repere istorice privind medicamentele și industria farmaceutică
Din cele mai vechi timpuri, medicamentele au fost folosite pentru tratarea bolilor
oamenilor și animalelor. Puterile terapeutice ale anumitor plante și minerale au fost
descrise încă din antichitate.
Piața farmaceutică se referă la industria producerii și comercializării de
medicamente. Prima farmacie publică apar e în 754 la Bagdad, iar prima farmacopee din
lume a fost „Thesaurus Aramatariorum”, apărută la Milano, în 1512.
La vremea actuală entitățile din industria farmaceutică se împart în câteva domenii
(life sciences, healthcare, disease management), iar în ulti mii ani au apărut alte noi domenii
(biotehnologii, produse genetice, foodaceuticals). Ca rezultat a modificărilor ce au loc pe
piața farmaceutică mondială, se notează două modele de afaceri cu care lucrează
companiile din acest sector :
– Firme specializate pe activități, pentru care dezvoltarea produsului, studiile
clinice sau producția sunt factorii esențiali în crearea lanțului valorii;
– Firmele specializate pe piață, integrate pentru anumite produse, precum
vaccinuri, tratamentul HIV, hormoni sau dermatol ogie.
Retailul farmaceutic din Romania, reprezentat de peste 8.200 de farmacii, în anul
2014 a crescut cu 1,7% comparativ cu nivelul din 2013, la 10,5 miliarde lei (2,4 miliarde
euro).
"În prezent, situația de pe piața farmaceutică românească este oarecu m dificilă.
Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera ca este mai bine să -și închidă afacerea
decât sa lupte pen tru profitabilitate.” 1 Autorul pune problema de bază în efectul taxei
claw -back, care, în viziunea lui afectează atât producătorii, cât și alte părți ale lanțului de
distribuție.

1 Câte farmacii su nt în Româ nia și câți bani generează aceste a, disponibil la http://www.wall –
street.ro/articol/Companii/179287/cate -farmacii -sunt-in-romania -si-cati-bani-genereaza -acestea.html ,
accesat la data de 18.03. 16

7
O ramură a farmacologiei generale o reprezintă farmacologia veterinară care se
ocupă cu studiul efectelor medicamentelor la pacienții de origine animală. În prezent în
Români a comerțul cu amănuntul a produsel or medicinale veterinare, cât și a altor tipuri de
produse veterinare este o parte importantă a activității medicilor veterinari. Pentru a
dezvolta o afacere de succes, în contextul economiei curente, un medic veterinar trebuie să
fie un bun practicant, un bun om de afaceri, un bun organizator și lider. În acest context,
farmaciștii veterinari au o sarcină deosebită, deoarece deciziile pe care trebuie să le ia
aceștia în organizarea activității sunt punctul cheie al dezvoltării, supraviețuirii sau
falimentu lui unității farmaceutice.
În România, Comitetul pentru Produse Medicinale veterinare ( C.P.M.V.) este
organul lucrativ, având ca obiectiv avizarea activităților legate de asigurarea eficacității
terapeutice, a unei calități corespunzătoare, lipsite de tox icitate și a altor produse folosite în
practica medicală veterinară. Comisia își are sediul și își desfășoară activitatea la Institutul
pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar (ICPBMUV).
1.2.Comerțul cu amănuntul
Potrivit lu i P. Kotler în lucrarea sa ”Managementul marketingului”, publicată în
România în anul 1997, ”noțiunea de comerț cu amănuntul include toate activitățile
implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii finali, spre a fi
folosite î n scopuri personale, necomerciale.”
Mărfurile comercializate sunt destinate consumului, ieșind din sfera circuitului și
fiind ambalate corespunzător unei porții sau partide destinate unei singure persoane sau
familii, aceștia nefiind impuși să achizițione ze o cantitate mai mare decât cea necesară; au
o valoare de schimb mică și vânzarea -cumparare a are loc prin intermediul relaț iilor
bănești, iar cumpărătorul poate face obiecții la bunurile respective. Acestea sunt câteva
caracteristici distinctive pentru activitatea de comerț cu amănuntul.
Corespunzător acestui tip de activitate se înregistrează următoarele categorii de
operațiuni comerciale: vânzarile de mărfuri alimentare, nealimentare și alimentație publică
realizate prin rețeaua comercială cu plata în numerar sau pe credit; vânzarile de tipărituri
(ziare, reviste etc.) pe bază de abonament; vânzările de bunuri efectuate prin magazinele de
consignație din depunerile de obiecte făcute de populație; vânzarea unor produse, specifice
aprovizionării unor cate gorii de mesteșugari cu regim special de aprovizionare etc.
Ținând seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri care formează
obiectul activității comerțului cu amănuntul, literatura de specialitate grupează activitatea

8
sectorului respec tiv în trei domenii distincte: comerț alimentar, alimentație publică și
comerț nealimentar, din care comerț nealimentar specializat. Categoria comerțul cu
amănuntul de mărfuri nealimentare este sectorul cel mai important din cadrul sectorului de
comerț cu amănuntul sub aspectul dimensiunilor și structurilor sale.
Indicii volumului cifrei de afaceri, în serie brută, pentru comerțul cu amănuntul (cu
excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere cu 8,9 % în luna
decembrie a anulu i 2015 în comparație cu luna decembrie anul 2014, din care creșterea de
+2,8 % este înregistrată datorită vânzărilor de produse nealimentare 2 (figura 1.1) .
În aceeași perioadă, indiciele volumului cifrei de afaceri serie brută a vânzărilor
predominant de produse nealimentare, în magazinele specializate de produse farmaceutice,
produse cosmetice și de parfumerie au înregistrat o valoare medie procentuală de 97,7 %.
Figura 1.1. Evoluția lunară a indicelui volumului cifrei de afaceri din comerț cu
amănun tul decembrie 2014 – decembrie 2015
Sursa : autor, în baza datelor Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 27 / 03 februarie
2016 , disponibil la http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/
comert_amanuntul/a15/com_amanunt_12r15.pdf , accesat la data de 24.03.16
1.3 Datoriile comerciale
Datoriile comerciale sunt generate de relațiile de vânzare -cumpărare, aprovizionare,
efectuare de lucrări și prestare de servicii în raport cu furnizorii. Aprovizionarea tehnico –
materială a firmei reunește ansamblul atribuțiilor prin care se asigură procurarea materiilor
prime, materialelor, combustibilului, echipamentelor de producție și a altor factori

2 Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 27 / 03 februarie 2016 , disponibil la
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_amanunt_12r15.pdf ,
accesat la data de 24.03.16 92,094,096,098,0100,0102,0104,0106,0108,0110,0112,0
Dec
Ian
Feb
Mar
Apr
Mai
Iun
Iul
Aug
Sep
Oct
Nov
DecIndicele total al
volumului cifrei de
afaceri
Indicele volumului
cifrei de afaceri cu
vânzare
predominantă a
produselor
nealimentare

9
materiali de producție necesari realizării obiectivelor societății comerciale. Se disting
urmatoarele categorii de datorii comerciale:
– Datorii interne
– Datorii externe (în cazul importului)
– Datorii neexigibile.
În contabil itate, datoriile comerciale sunt înregistrate în clasa a 4 -a din Planul general
de conturi “Conturi de terți”, grupa 40 “Furnizori și conturi asimilate”, delimitând
patrimonial relațiile respective sub forma furnizorilor, efectelor de plătit și avansurile
acordate furnizorilor.
1.3.1 . Evaluarea și recunoașterea datoriilor comerciale
Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate prin bilanț, sunt
activele, datoriile și capitalurile proprii. O datorie este recunoscută în contabilitate și
prezentată în bilanț în condițiile în care este probabil ca o ieșire de resurse, încorporând
beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la
care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil . ”Conform
principiului necompensării, toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în
contabilitate, pe bază de documente justificative, iar orice compensare de elemente de
active și datorii sau între elementele de venituri și cheltuieli est e interzisă.”3
Posibilele compensări între creanțe și datorii față de același agent economic pot fi
efectuate cu respectarea prevederilor legale și pot fi înregistrate numai după contabilizarea
creanțelor și veniturilor, respectiv datoriilor și cheltuiel ilor ce corespund activităților, iar în
notele explicative se prezintă valoarea creanțele și datoriile, care au fost obiectul
compensării, la valoarea brută.
Pentru a întocmi situațiile financiare anuale, agenții economici trebuie să efectueze
inventariere a și evaluarea elementelor din activul bilanțier, datoriilor și capitalurilor
proprii.
Evaluarea datoriilor comerciale se efectuează la valoare nominală, care reprezintă
“costul istoric al valorilor economice care au facut obiectul tranzacției”4 în cores pundere
cu starea de lichiditate și solvabilitate a acestora și include TVA și alte impozite și taxe
care urmează a fi achitate, în cazul existenței condițiilor care le generează. Se atestă trei
tipuri de evaluare a datoriilor, și anume :

3 ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 , publicat în: monitorul oficial nr. 963 d in 30 decembrie 2014, art.
56, alin. (1)
4 Dăncescu, A ., Hangan,D., Lixandru,F., op. cit. , pag. 65

10
– Evaluarea curent ă
– Evaluarea de inventar
– Evaluarea bilanțieră
Evaluarea curentă a datoriilor ia în considerare valoarea nominală a datoriilor, care
este generată de costul isotric al tranzacțiilor care le -au determinat. În cazul în care se
înregistrează achitarea unei dato rii înainte de scadență, debitorul primește o reducere de
natură fiscală, numită scont, sau o reducere de datorie, iar în cazul întărzierii plății, se
percep dobânzi penalizatoare pentru unitatea plătitoare.
Evaluarea la inventar deasemenea operează cu val oarea nominală, dar numai în cazul
când nu au fost înregistrate modificări față de valoarea respectivă. Din momentul efectuării
unei modificări, valoarea nominală este înlocuită cu valoarea actuală sau reală, care
reprezintă valoarea posibilă de plătit fur nizorilor sau altor creditori.
Principiul prudenței stă la baza evaluării bilanțiere, astfel încât această metodă de
evaluare se aplică numai în cazul constituirii provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli
privind datoriile. În cazul evaluării datoriilo r înregistrate în devize, se va aplica cursul zilei
în care au avut loc tranzacțiile, iar diferențele de curs valutar se vor înregistra drept
cheltuieli financiare.
1.3.2 . Clasificarea datoriilor comerciale
Luând în considerare momentul în care s -a efectua t decontarea vânzării – cumpărării
bunurilor sau serviciilor, se disting două cazuri:
– Vânzarea – cumpărarea cu plata imediată;
– Vânzarea – cumpărarea cu plata ulterioară, care se efectuează în condițiile
unui credit comercial.
Natura creditelor și documente le care sunt la baza înregistrărilor contabile generează
două tipuri de credite comerciale:
– Creditul comercial clasic (în cazul în care se acordă un interval de timp între
momentul emiterii facturii și efectiv decontarea acesteia, utilizând ca metodă
de plată instrumentele clasice (ordin de plată, cec, chitanța));
– Creditul comercial cambial (care are ca bază înregistrarea unui efect
comercial, cum e biletul la ordin sau cambia, prin care are loc amânarea plății
datoriei până la o anumită scadență pentru o anumită sumă la care va avea loc
decontarea).

11
Clasificând datoriile comerciale în funcție de natura activelor care participă la relația
vânzare -cumpărare, putem deosebi :
– Datorii comerciale generate de comercializarea stocurilor și serviciilor;
– Datorii com erciale generate de comercializarea imobilizărilor .
După ordinea de stingere a datoriilor se pot întâlni:
– Datorii exigibile – al căror termen de plată este nominalizat în documentele
furnizorilor și respectiv ale celor de decontare;
– Datorii neexigibile – care se înregistrează, atunci când cumpărările de bunuri
și servicii nu sunt însoțite de facturi și al căror termen de plată se precizează
ulterior de către furnizori.
1.3.3 . Modalități de decontare ale datoriilor comerciale
Obligația față de un furnizor e ste generată în cele mai mutle cazuri de înregistrarea
facturii cu suma datorată acestuia sau a notei de recepție și constatare diferențe. Pentru a
lichida datoria față de furnizor se ia in considerare una din următoarele modalități de
decontare a contrava lorii bunurilor livrate, serviciilor prestate sau lucrărilor efectuate cu
terții:
– Plata în numerar sau direct din cont;
– Ordinul de plată;
– Cecurile de decontare;
– Biletul la ordin;
– Cambia, etc.
În relațiile internaționale de plăți se mai utilizează incaso -ul documentar și
acreditivul documentar.
Utilizarea NUMERARULUI (în tranzațiile naționale) sau PLĂȚII DIRECT DIN
CONT prezintă cele mai simple modalități de stingere a unei obligații, deoarece se
efectuează plata individuală, imediată și fără intermediari; dar totodată implică cele mai
multe riscuri pentru importatori/exportatori (Exportatorul își asumă riscul de neplată, dar și
cel al pierderii mărfurilor, însă la nivelul comisioanelor bancare, această modalitate de
plată se prezintă ca un avantaj) .
”ORDIN UL DE PLATĂ este modalitatea cea mai simplă de realizare a unei plăți și
reprezintă o dispoziție necondiționată dată de emitentul acesteia unei bănci receptoare de a

12
plăti unui beneficiar o anumită sumă de bani, la o anumită dată.”5 Unitățile bancare
implicate în acest proces pot aparține aceleiași rețele bancare din același oraș sau orașe
diferite (transfer intrabancar) sau pot fi din două rețele diferite din același oraș sau orașe
diferite (transfer interbancar). Există două tipuri de ordin de plată, și anume:
– ordin de plată simplu;
– ordin de plată documentar.
Ordinul de plată simplu nu presupune prezentarea unor documente, pe când ce
documentar condiționează prezentarea anumitor documente necesare efectuării
transferului. Printre caracteristicile ordinul ui de plată se pot enumera următoarele :
– transferul este înregistrat la inițiativa plătitorului care stabilește condițiile pe
care urmează să fie derulată operațiunea;
– această modalitate de plată este declanșată drept consecința unei datorii
preexistente;
– este posibilă revocarea unei tranzacții, care relevă posibilitatea unității
plătitoare de a anula sau modifica condițiile de derulare a operațiunii cu
condiția ca ordinul inițial să nu fie executat;
– depozitul bancar este absolut obligatoriu devenind sursa de fonduri pentru
unitatea bancară pentru efectuarea transferului în vederea executării plății sau
blocarea sumei din contul acestuia.
Unitățile implicate în realizarea unei decontări prin ordin de plată sunt : ordonatorul
(cel care are inițiativa plății ), beneficiarul (în favoarea căruia se efectuează transferul de
disponibil) și unitățile bancare care intervin în procesul decontării (manipulează corect
valorile încredințate în condițiile prestabilite preventiv).
În comparație cu ordinul de plată, CECUL este prezentat ca o instrucțiune scrisă
înaintată unei bănci de a efectua o plată unei persoane fizice sau juridice în valoarea
menționată în acestă instrucțiune. Fiind un instrument de plată fără numerar, acesta este
utilizat de titulari de conturi bancar e cu disponibil corepunzător. În dependență de
identificarea numelui beneficiarului pe cec deosebim:
– nominativ (se indică numele beneficiarului decontării)

5 http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+financ iar-bancar&t=ORDIN +DE+PLATA accesta la
data de 02.04.16

13
– la ordin (se indică a anumită persoană fizică ca beneficarul tranzacției, însă în
anumite condiții a re loc transmiterea cecului prin adosare și încasarea se
efectuează de o ultimă persoană înscrisă)
– la purtător (încasarea disponibilului se efectuează de deținător, fără
specificarea beneficiarului)
În condițiile nerespectării prevederilor legale referitoa re la cec, există probabilitatea
de a înregistra incident de plată sau interdicția bancară, reprezentată de imposibilitatea
beneficiarului cecului de a opera sau încasa una sau mai multe file cec.
BILETUL LA ORDIN este deasemenea un instrument de decontare care nu include
numerarul, definit ca un înscris comercial (titlu de credit) prin care o persoană – emitentul
(debitorul) își asumă obligația personală și necondiționată de a plăti respectivul înscris unei
alte persoane – beneficiar (creditor) o sumă de b ani determinată, la o dată fixă, numită
scadență. Acest instrument de plată nu se emite de bancă și nu are regim special de tipizare
sau o anumită procedură de emitere, se poate garanta de o terță persoană, având ca punct
de incidență averea personală a ac estuia. Are o scandență de un an de la emitere, fiind
specificată doar o dată de depunere a acestuia.
CAMBIA se prezintă ca un ordin necondiționat dat de trăgător unei alte persoane,
numite tras, de a plăti o anumită sumă unei terțe persoane – beneficiarul , la o anumită
scadență.
Cambia cu plata la vedere este cererea trăgătorului ca trasul să -și onoreze plata atunci
când i se prezintă cambia, existând un anumit interval de timp de la acceptarea acesteia sau
emiterea ei. Aceasta nu presupune o relație de c redit.
Cambia cu plata la termen este situația în care trasul are posibilitatea de a plăti suma
de bani specificată în cambie după o perioadă de timp de la prezentarea spre acceptare a
acesteia, generând în aceste condiții un credit pe perioada dintre mom entul acceptării și
momentul plății cambiei.
” Din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca :
– instrumente de mobilizare a creanțelor – datoriilor
– ca instrumente de decontare a acestora.
În calitatea de instrumente de mobilizare, ef ectele reprezintă o modalitate de
transformare a creanțelor – datoriilor în valori negociabile sub forma titlurilor de valoare

14
disponibile pentru activitatea de trezorărie. Analizate ca instrumente de decontare, efectele
comerciale sunt folosite pentru plat a datoriilor față de terți sau încasarea creanțelor.”6
Deasemenea, o altă metodă de decontare reprezintă avansurile acordate furnizorilor.
1.3.4 . Reducerile comerciale și financiare aferente datoriilor comerciale
Deseori în relațiile economice actuale s e confundă reducerile comerciale cu cele
financiare, presupunând că reprezintă aceeași. În practica comercială se disting :
– Reduceri comerciale (care au impact direct si nemijloc it asupra valorii unei
facturi) , care cuprinde :
 Rabatul
 Remiza
 Risturnul ;
– Reduceri financiare (Scontul).
Rabatul este reducerea aplicată prețului de vânzare la care s -a convenit anterior între
contractanți, luând în considerare defectele de calitate sau neconformitatea bunurilor
comercializate în comparație cu condițiile stipulat e anterior.
Remiza reprezintă reducerea care se aplică prețului curent în momentul vânzării
produselor sau prestarea serviciilor, ținând cont de volumul vânzărilor sau de importanța
cumpărătorului în clientela entității. În general, aceasta se prezintă ca un procent aplicat
asupra prețului brut, prevăzut anterior în oferta întreprinderii sau este rezultatul negocierii
între client și furnizor.
Risturnul este reducerea de preț care se calculează luând în considerație ansamblul
operațiilor efectuate de acelaș i client pentru o anumită perioadă.
Scopul principal al reducerilor comerciale îl reprezintă fidelizarea clientelei, fie
depășirea unui volum de achiziții de către un client, fie se acordă ca urmare a unor defecte
calitative ale mărfurilor. Aceste reduceri nu se evidențiază într -un cont distinct în
contabilitate, diminuând valoarea venitului sau costului produselor vândute, respectiv
achiziționate, așadar înregistrând eronat reducerile financiare și cele comerciale se
modifică rezultatul din exploatare, iar entitatea nu mai prezintă imaginea fidelă și reală a
situațiilor financiare.
Scontul de decontare nu este acordat clientelei cu scop comercial. Are drept obiectiv
motivarea acestuia de a achita mai devreme contracostul bunurilor sau pentru a -l stimula să
folosească a anumită formă de plată. Scontul este legat de valoarea și frecvența plăților, nu

6 Ristea,M., Contabilitate Financiară , Editura Universitară, ed. a II -a , București, 2005, pag. 200

15
de de produsele comercializate. Astfel, dacă se efectuează plata datoriei înainte de
scadență, se acordă bonificație clientului. Din punct de vedere contabil, sco ntul de
decontare reprezintă o cheltuială financiară privind sconturile acordate pentru furnizor, iar
pentru clientul ce îl primește – un venit financiar privind sconturile primite.
Din cele prezentate rezultă ca datoriile comerciale există în orice domeni u practicat
de societățile comerciale și reflectă obligația beneficiarului față de furnizori de bunuri și
prestatori de servicii, evaluarea și recunoașterea lor efectuându -se în condițiile evaluării
credibile a valorii acestora și probabilitatea ieșiriilor de resurse în scopul achitării
respectivei obligații. În domeniul activității comerțului cu amănuntul, datoriile au un rol
foarte important, fiind ca principala sursă de finanțare a mărfurilor, elementele bilanțiere ce
fac principalul obiect al comerțului .

16
Capitolul 2. Prezentarea societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L. Galați
În prezentul capitol se relatează despre structura organizatorică a entității și
interacțiunea acesteia cu mediul extern. Dezvoltarea economică se analizează prin
indic atorii calculați și se efectuează analiza structurii patrimoniale conform datelor
bilanțiere.
2.1. Scurt istoric și structura organizatorică a societății „ LA VERNICA”
S.R.L. Galați
” Organizațiile sunt invenții sociale destinate realizării un or scopuri comune prin
acțiunea convergentă a grupului de oameni.” 7
Societatea ” LA VERNICA ”S.R.L. Galați este o entitate comercială cu capital privat
autohton, constituită în conformitate cu reglementările Legii 31/1990, reactualizată.
Înregistrată la Registrul Come rțului cu numărul J17/578/1993, există încă din anul 1993 pe
piața românească și are ca scop satisfacerea nevoilor clienților cu ajutorul unui personal
profesionist și cu produse de calitate.
Entitatea își desfășoară activitatea sub forma Societății cu Ră spundere Limitată,
administrată de Popescu Mihai, cetățean român. Codul Unic de Înregistrare al firmei este
3817991 și are adresa oficială orașul Galați, str.Arad 6.
Obiectul principal de activitate a societății este ”Comerțul cu amănuntul în magazine
nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare”, înregistrată cu codul
CAEN 4719.
Capitalul subscris și vărsat al societății comerciale are o valoare de 200 lei.
Societatea ” LA VERNICA ”S.R.L. a reușit să obțină încrederea clienților din sect orul
în care activează și își continuă activitatea de 23 ani, respectând cadrul de reguli și norme
în vigoare și în conformitate cu prevederile statului social.
Structura organizatorică a firmei este un factor important în analiza funcționării
întreprinder ii. Aceasta furnizează informații despre interdependența personalului și
nivelurile ierarhice de subordonare, astfel sunt indicate ariile de control și de decizie în
cadrul departamentelor aflate în structura entității.
Organigrama societății evidențiază funcțiile care trebuie îndeplinite și repartizarea
acestora între serviciile operaționale existente, persoanele responsabile corespunzătoare
fiecărui nivel ierarhic și nivelul de autoritate de care dispun. În plus, structura
organizatorică indică tipul de relații existente între cadrele responsabile de servicii.

7 Iacob , D., Cismaru , D. , Organizația inteligentă, editura Comunicare.ro, București, 2010 , pag. 41

17
Organigrama s ervește atât utilizatorilor int erni, cât și celor din afara entității, așa cum
sunt clienții și furnizorii, care află cu cine să interacționeze în cazul solicitărilor
informațiilor și s olicitării informațiilor. Structura organizatorică nu este doar o diagramă cu
reprezentare generală a departamentelor, dar e și un factor relevant despre asigurarea
optimă a funcțiilor și utilizarea eficientă a resurselor umane.
Scopul organiza ției, influe nțele mediului în care aceasta își desfășoară activitatea și
specificul activității determină optimul structural. Deasemenea o influență semnificativă o
au și ”condițiile concrete ale realizării proceselor esențiale ale organizației: producția (
realizarea produselor specifice); susținerea ( asigurarea ”intrărilor” și a ”ieșirilor”);
menținerea ( asigurarea funcționalităților interne); adaptarea ( prin feed -back -ul dintre
”ieșiri” și ”intrări”) și conducerea .” 8
În dependență de schimbările în mediul econom ic și modicările în legislație,
organigrama entității suferă modificări pentru ca activitatea acesteia să ramână la fel de
eficientă, sau în cazul în care o modificare a structurii ar contribui la creș terea eficienței.
Structura organizatorică a fir mei ” LA VERNICA ” S.R.L. este prezentată în
figura 2.1.
Compartimentul central al societății are rolul semnificativ în administrarea societății,
întrucât acesta coordonează tehnic și administrativ celelalte departamente aflate în
subordonare .
Departamentul comercial desfășoară activităț ile de aprovizionare tehnico -materială
și comercializare a mărfurilor. Acest departiment se divide în două subunități:
– Compartimentul de desfacere , care are sarcina de opera cu vânzările propriu
– zise de mărfuri în magazinel e nespecializate, de a acorda consultanță pe loc
în situații neclare și de a deservi clienții firmei. Atribuțiile personalului din
acest departiment sunt în strânsă legătură cu profesia acestora, respectiv
medic veterinar și asistent medic veterinar pentru a oferi clienților i nformații
și produsele necesare .
– Compartimentul de aprovizionare, care asigură entitatea cu mărfuri în
cantitățile necesare, operează cu furnizorii de produse nealimentare și asigură
condițiile optime de depozitare a acestora.
– Depart amentul financiar – contabil urmărește și înregistrează toate
operațiunile efectuate de societate pe parcursul desfășurării activ ității sale,

8 Ibidem, p. 37

18
Figura 2.1 Organigrama SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursă: autor, pe baza informațiilor firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
efectuează plățile de decontare și este responsabil de ținerea evidenței
gestionare a patrimoniului.
Structura organizațională a întreprinderii are scopul de a facilita integrarea și
coordonarea eficientă a tuturor resurselor, atât umane, cât și materiale, î n vederea realizării
obiectivelor organizației. Organizarea eficientă a entității asigură funcționalitatea societății
și continuitatea activității în conformitate cu normele legislative în vigoare.
2.2. Interacțiunea cu terții. Principalii furnizori și cl ienți
Redirecționarea activității spre domeniul vânzărilor este realizată de companii pentru
a-și mări eficiența. Orientarea spre clienții care îndeplinesc o anumită serie de cerințe
generează o reducere a costurilor, dar totodată există necesitatea cunoaș terii din partea
companiei a potențialilor clienți asemenea celor actuali. Informațiile despre potențialii
clienți au devenit deosebit de importante în marketing, delimitând zone a potențialilor
beneficiari pe lângă cele existente.
Depatamentul
administrativ
Departamentul
comercial
Compartimentul
de desfacere
Medic veterinar
Asistent medic
veterinar
Compartimentul
aprovizionări
Manager
aprovizionări
Departamentul
financiar -contabil
Contabil

19
Deasemenea politica red ucerilor, ofertelor speciale are scopul atragerii cliențilorr
prin aceste metode non – verbale și crearea unei baze de date. Stabilind noțiuni cum sunt
calitate sporită și prețuri mai mici, acordarea unor avantaje și îmbunătățind mereu
deservirea se reali zează o rețea permanentă de clienți fideli.
Industria comerțului cu amănuntul a favorizat accesul la o gamă largă a ofertelor
speciale, posibilitatea de a include în categoria clienților persoane fizice și juridice care
achiziționează periodic sau cel puți n odată produsele societății, completând astfel baza de
date a clientelei.
Vânzarea mărfurilor în magazinele nespecializate este activitatea principală a
societății ” LA VERNICA ”S.R.L. și se efectuează către toate categoriile de clienți,
încasând în princi pal numerar în operațiunile de comercializare a produselor. Studiind
documentele de înregistrare contabilă, se notează totuși o categorie de clienți către care
sunt înregistrate creanțe, printre care se evidențiază Alman S.R.L. și Superquatro G rup
S.R.L. care înregistrează aproximativ 67 % din totalul creanțelor entității de 8.655,97 lei
pentru o lună.
”Într -o relație furnizor – client tipică, fiecare dintre părți lucrează în mod separat
pentru menținerea stocurilor, fluidizarea producției, găsirea unor mi jloace eficiente de
distribuție , sau pentru reducerea costurilor totale.”9
Entitățile activează într -un sistem complex de relații, în care dec ontarea cu terții
generează apariția datoriilor în contabilitate pentru beneficiar și a creanțelor pentru
furnizo r sau prestator, care se decontează de regulă în decursul unui an.
În următorul t abel sunt prezentati furnizori i principali ai societății :
Tabel 2.1. Principalii furnizori ai societății ” LA VERNICA ”S.R.L.
Nr. Denumirea Societății Obiectul Principal De Act ivitate
1 FARMAVET SA -B Producția și distribuția medicamentelor, a produselor de
uz veterinar și furajelor
2 ELECTRICA
FURNIZARE SA Comercializarea energiei electrice
3 ACTIV MED SRL Distribuția de medicamente de uz veterinar , instrumentar,
hrană câi ni și pisici, produse de pet shop, furaje, fitosanitare,
dezinfectanți, raticide, insecticide
4 SLIK IMPEX S.R.L. Comercializare produse alimentare, nonalimentare și
hrană pentru animale
5 MIRAMARVET
DISTRIBUTION SRL Distribuție hrană și accesorii pentru animale precum și
produse de uz veterinar
Sursă: autor, pe baza informațiilor firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.

9 Andersen , A., Ketteman ,C. , Hiebeler , R. , Kelly ,T. , Cele mai bune practici , Grupul editorial Image,
București, 1998 , pag.85

20
Conturile sintetice în contabilitate înregistrează intrări de mărfuri și servicii de la
principalii furnizori ai SC „ LA VERNICA” S.R.L. în pro porție de 64 % din totalul
soldului creditor al entității, care înregistrează la sfârșitul anului 2014 o sumă de 9.208,74
lei.
Asigurarea și îmbunatățirea continuă a calității serviciilor furnizate, calitatea și
seriozitatea în relațiile de parteneriat rep rezintă argumente solide pentru păstrarea pieței și
extinderea ei în cond ițiile economiei de piață. Obț inerea unei imagini excelent e dovedite
prin profesionalism și operativitate consolidează poziția entităților în mediul concurențial
și scoate în evidență punctele forte.
Concurența este o componentă esențială a mecanismului economiei de piață. Acest
element pune în funcțiune teoriile cu privire la modificările raportului preț – calitate,
favorizând clientul. Concurenții societății ” LA VERNICA ” S.R.L. sunt atât magazinele
specializate, așa ca VETESAN S.R.L. , ANIMVET S.R.L. , PENICILINA S.R.L. și altele
de pe teritoriul localității, cât și firmele care practică același gen de activitate pe teritoriul
pieței centrale.
2.3. Analiz a structurii financiare a soci etății „LA VERNICA” S.R.L. Galați
Stabilirea modalităților de finanțare are un impact notabil asupra activității
societăților în condițiile economice curente. Majoritatea entităților apelează la resurse
externe de finanțare, reursele interne fiind insufici ente. Ponderea finanțării exterioare și
mijloacele de finanțare reprezintă decizia politicii financiare a societății. Structurându -se
financiar, aceasta urmărește optimizarea măsurilor luate de societate pentru a realzia
obiectivele propuse și stabilește s trategiile de urmat.
”Analiza economică se realizează prin luare în considerare a relațiilor structural –
funcționale și a celor cauză – efect.”10
2.3.1. Analiza elementelor patrimoniale
Analiza elementelor patrimoniale se efectuează studiind relațiile exis tente între
aceste categorii de elemente prin determinarea unor rate. Calcularea ratelor de structur ă
patrimonială evidențiază situația activelor și datoriilor în mă rimi relative.
În baza informațiilor prezentate în bilanțul contabil la 31 decembrie 2015 al firmei
SC„LA VERNICA” S.R.L. , structura activului bilanțier se prezintă astfel:

10 Ciobănașu , M., Analiza economico – financiară , Editura universitară, București, 2011, p ag. 5

21
Tabel 2.2 Structura activelor ” LA VERNICA ” S.R.L.
Denumirea elementului 2013 2014 2015
Valoare
(lei) Pondere
(%) Valoare
(lei) Pondere
(%) Valoare
(lei) Pondere
(%)
Active imobilizate 10 302 6,37 2 105 2,03 2 044 1,85
Active circulante 151 347 93,63 101 399 97,97 108 730 98,15
Cheltuieli în avans 0 0 0 0 0 0
Total active 161 649 100 103 504 100 110 774 100
Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
Potrivit datelor din tabel, se notează dividerea structurală neproporțională între
elementele de activ ale societății, iar ponderea maximală de 98,15% o dețin activele
circulante, activele imobilizate înregistrând o valoare de 2 044 lei la sfârșitul exercițiului
2015. În pofida faptului că activele circulante au înregistrat o creștere procentuală în
structura activelor totale cu 4,52 % în comparație cu anul 2013, valoric aceasta s -a
diminuat cu 42 617 lei. Activele imobilizate î nsă au înregistrat o diminuare atât valorică,
cât și structurală (8258 lei și respectiv 4,52%). Astfel notăm o diminuare a valorii activelor
totale ale societății cu 50 875 lei pe parcursul a 3 exerciții financiare. Efectuând o analiză
mai aprofundată a st ructurii activelor, se contureză următoarea diagramă:
Figura 2.1 Structura activului societății ” LA VERNICA ” S.R.L.
Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
În scopul realizaării unei analize echilibrate, s e va studia și pasivul bilanțier. Potrivit
datelor din bilanțul contabil, la sfârșitul anului 2015 se prezintă următoarea situație a
pasivului societății:

IMOBILIZĂRI NECORPORALE
IMOBILIZĂRI CORPORALE
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
STOCURI
CREANȚE
INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI
CHELTUIELI ÎN AVANS

22
Tabel 2.3 Structura pasivelor ” LA VERNICA ” S.R.L.
Denumirea elementului 2013 2014 2015
Valoare (lei) Valoare (lei) Valoare (lei)
Datorii: sumele care trebuie plătite
într-o perioadă de până la un an 238 778 218 996 256 939
Datorii:sumele care trebuie plătite
într-o perioadă mai mare de un
an 12 525 1 566 0
Capital subscris vărsat 200 200 200
Rezerve 22 135 22 135 22 135
Profitul (pierderea) reportat (83 173) (111 989) (139 393)
Profitul sau pierderea exercițiului
financiar (28 816) (27 404) (29 107)
Total pasiv 161 649 103 504 110 774
Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L .
Din tabelul 2.3 rezultă că entitatea ” LA VERNICA ” S.R.L. a obținut, atât în anul
2015 , cât și ce i precedenți a obținut pierderi în mărime de 29 107 lei și respectiv 27 404 lei
(anul 2014) și 28 816 (anul 2013) . De menționat c ă valoarea capitalului social vărsat a
rămas la aceeași valoare de 200 lei, iar datoriile pe termen lung au fost achitate în anul
2015. Pe parcursul a celor 3 ani prezentați în situațiile financiare, pierderea raportată s -a
majorat cu 56 220 lei și în anul 2015 are valoarea de 139 393 lei. Cea mai mare valoare în
total pasiv al societății o înregistrează datoriile pe termen scurt, care a crescut cu 37 943
lei față de anul 2014. Rezervele societății nu și -au modificat valoarea pe parcursul anilor
prezent ați în tabel.
Pentru a determina cauzele ce au condiționat obținerea pierderilor este necesară
examinarea mai detaliată a rezultatului financiar câștigat din fiecare tip de activitate .
2.3.2. Analiza indicatorilor principali ai stiuației economico -financi are
Analiza situației financiare a societ ății se bazează pe datele din contabilitate . Acestea
reflectă evenimentele trecute și prezintă schimbările patrimoniale ce au loc în decursul
unui exercițiu financiar. Totodată, mediul de afaceri care este supus uno r schimbări
permanente are un impact major asupra performanțelor întreprinderii.
Unul dintre printre indicatorii valorici care caracterizează activitatea entității este
CIFRA DE AFACERI (CA) care se calculează în baza datelor din contul de profit și
pierde re.
Urmărind informațiile din contul de profit și pierdere al societății ” LA VERNICA ”
S.R.L. se conturează următoarea situație:

23
Figura 2.2 Evoluția anuală a cifrei de afaceri a societății ”LA VERNICA” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din contu l de profit și pierderi al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
Conform datelor prezentate în contul de profit și pierdere al firmei se notează o
diminuare valorică a cifrei de afaceri cu 76 302 lei față de anul 2013. Această diminuare
este cauzată de formarea de s tocuri imobilizate de mărfuri la depozitul firmei.
Un alt factor care influențează dezvoltarea întreprinderii este PERSONALUL.
Acesta este selectat în baza a mai multor criterii, printre care nivelul de instruire, abilitățile
și vârsta.
Societatea ” LA VE RNICA” S.R.L . înregistrează următoarea situație a personalului:
Figura 2.3 Evoluția anuală a numărului angajaților societății ” LA VERNICA ” S.R.L.
Sursă: autor, pe baza informațiilor din situațiile financiare ale firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
Descreșterea considerabilă a numărului angajaților entității este cauzată de problemele
financiare pe care le înregistrează în ultimii ani și creșterii datoriilor față de personal de la 24 259
lei în 2013 la suma de 30 191 lei în anul 2015.
050000100000150000200000
2013 2014 2015182 426
115 070
106 124 Evoluția cifrei de afaceri
10
8 8
6
024681012
2012 2013 2014 2015Evoluția personalului angajat

24
Tabel 2.4 Analiza structura lă a pesonalului societății ”LA VERNICA” S.R.L.
Denumirea criteriului 2013 2014 2015
Personal cu funcție de decizie 4 4 3
Personal cuprins în categoria 24 -35 ani 3 5 2
Personal cu studii superioare 8 8 6
Numărul total de angajați 8 8 6
Sursa: autor, î n baza datelor din Registrul general de evidență a personalului al SC ”LA VERNICA”
S.R.L.
Studiind contul de profit și pierdere obsrevăm următoarea situație a veniturilor totale,
ale cheltuielilor totale și rezultatului exercițiului:
Figura 2.4 Evoluția an uală a rezultatului exercițiului, cheltuielilor și veniturilor
societății ” LA VERNICA ” S.R.L.

Sursă: autor, pe baza informațiilor din contul de profit și pierderi al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
Din figura prezentată observăm ca cheltuielile totale ale în treprinderii înregistrează o
valoare mai mare decât veniturile societății. Ca rezultat net al exercițiului 2014 se obțin
pierderi de 29 107 lei, care au crescut valoric cu 291 lei în comparație cu anul 2013 și cu 1
703 lei față de anul precedent. Atât chel tuielile, cât și veniturile societății au tendință de
diminuare pe perioada prezentată.
O analiză suplimentară pentru caracterizarea entității și rentabilitatea acesteia
cuprinde și calcularea și a câtorva rate de performanță, care caracterizează în mod
procentual valorile entității. Pentru a prezenta ratele de performanță a firmei , se
întocmește tabelul 2.3. :

28 816 27 404 29 107 182 505
115 131 110 156 206 287
139 073 135 959
-50000050000100000150000200000250000
2013 2014 2015
Rezultatul net al
exercițiului
Venituri totale
Cheltuieli totale

25
Tabel 2.5 Ratele de performanță a firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
Nr. Denumirea ratelor 2013 2014 2015
1 Rata imobilizărilor financiare 1,26 1,96 1,84
2 Rata activelor circulante, din care:
 Rata stocurilor 93,80
88,05 97,96
91,48 98,16
93,80
3 Rata stabilității financiare – 61,40 – 132,96 – 151,93
4 Rata rentabilității economice a activelor -14.712 -23.131 -23.29
5 Rata datoriilor pe termen scurt 147,71 211,58 231,94
Sursă: autor, pe baza informațiilor din bilanțul contabil al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.
În urma analizei ratelor se notează următoarele :
– Rata imobilizărilor financiare a crescut cu 0,58 % față de anul 2013, iar rata
activelor circul ante au crescut cu 4,36 %, respecti v 5,75 % pentru rata
stocurilor;
– Rata stabilității financiare a rezultat cu semnul negativ, întrucât pe parcursul a
celor 3 ani s -a constatat pierderi majore ale rezultatului financiar ;
– Rata rentabilității economice a act ivelor este negati vă și are o tendință de
scădere, întrucât în anul 2015 a înregistrat o valoare cu 8,58 % mai mică
decât în 2013;
– Rata datoriilor pe termen scurt înregistrează cresteri de peste 84 % pe
parcursul anilor 2013 -2015, în fiecare an înregistrân du-se datorii pe termen
scurt mai mari decât pasivul total al întreprinderii.
2.4. Particularități privind contabilitatea ci rculației mărfurilor în cadrul
societății „ LA VERNICA” S.R.L. Galați
În dependență de caracteristicile merceologice a mărfurilor c are formează obiectul
activității comerțului en -detail, există următoarele tipuri de comerț:
– Comerț alimentar;
– Alimentație publică;
– Comerț nealimentar.
S.C. „ LA VERNICA” S.R.L. are ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul al
produselor nealimentare, în special produse farmaceutice.
Evaluarea m ărfurilor deținute de entitate este efectuată la intrarea în patrimoniu la
cost de achiziție, care cuprinde prețul de cumpărare și cheltuielile legate de aducerea
mărfurilor la destinație. La această valoare nu s e adaugă TVA -ul deductibil și se scad
reducerile de preț și returnările de mărfuri.

26
Factorul specific, care particularizează etapele de înregistrare contabilă a circulației
mărfurilor, este evidența stocurilor din contul 371 "Mărfuri" la valoarea prețur ilor de
vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA. Pe parcursul deținerii acestora în depozit, în registru
se specifică contul 4428 "TVA neexigibil", deoarece TVA -ul cuprins în prețurile de
vânzare cu amănuntul este exigibil doar la decontare, în momentul vânzari i efective a
mărfurilor.
O altă particularitate a e videnței mărfurilor în entitate este că evaluarea se face
obligatoriu la preț de vânzare cu amănuntul. Intrările în gestiune se efectuează la preț de
vânzare cu amănuntul, calculând adaosul comercial ca p rocent din costul de achiziție și
respectiv TVA neexigibilă. Prețul cu amănuntul este egal cu suma costului de achiziție,
adaosului comercial și TVA neexigibilă, care este calculat la valoarea sumei costului de
achiziție și adaosului comercial. SC ”LA VER NICA ”S.R.L. a practicat în luna februarie
2016 un adaos comercial de 25,02 % pentru mărfurile achiziționate cu cota TVA 20% și
9%.
Ieșirile din gestiune se înregistrează la fel la preț de vânzare cu amănuntul, calculând
adaosul comercial aferent, la sfârș itul lunii, cu ajutorul coeficientului de repartizare K.
𝐾=𝑆𝑖𝐶 378 +𝑅𝐶 378
(𝑆𝑖𝐷 371 +𝑅𝐷 371 )−(𝑆𝑖𝐶 4428 +𝑅𝐶 4428 )𝑥100
Adaosul comercial aferent mărfurilor vândute se calculează ca produsul
coeficientului K și rulajul creditor al contului 7 07 ”Venituri din vânzarea mărfurilor”.
Luând în considerare toate informațiile prezentate, concluzionăm că societatea ” LA
VERNICA ”S.R.L. înregistrează o perioadă dificilă în cursul ei de dezvoltare, înregistrând
pierderi din rezultatul exercițiilor, îns ă ambiția și performanța condiționează existența
acesteia pe piața economică. Pentru următoarea perioadă administratorii au obligația de a
lua decizii de readucere a situațiilor financiare la un nivel normal de activitate și de a
schimba strategia de dezvo ltare și de abordare a pieței de desfacere.

27
Capitolul 3 Documentație și monografie contabilă aferentă datoriilor
comerciale
Pentru reflectarea corectă și clară a tuturor operațiunilor efectuate de o societate este
necesar de întocmi documentele justi ficative și înregistrarea evenimentelor economice în
baza acestora. Astfel, registrul jurnal al unei întreprinderi reflectă toate operațiunile lunare
efectuate și numerele documentelor justificative aferente, registru din care au fost preluate
informațiil e din acest capitol.
3.1 Documentația utilizată în entitate
”Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le -au întocmit, vizat și aprobat, precum și a celor care le -au
înregistrat în c ontabilitate, dupa caz.”11
Conform principiilor contabile toate operațiunile unei entități sunt înregistrate în
contabilitate în baza unor documente justificative, care trebuie să reflecte modul în care
acestea au loc, respectiv fac o legătură a contabilită ții cu realitatea.
Angajarea și stingerea datoriilor față de furnizori presupune utilizarea unor
documente ca factura fiscală, avizul de însoțire a mărfii, ordinul de plată, cecul, biletul la
ordin, cambia chitanță.
FACTURA FISCALĂ
Factura este un documen t contabil primar emis clientului de către furnizor. Factura în
mod obligatoriu conține informațiile despre produsele vândute, despre furnizor și clientul
căruia i s -a emis aceasta.
Factura fiscală servește drept bază documentală pentru întocmirea instrum entului de
decontare a serviciilor prestate și bunurilor livrate. Pe parcursul transportului marfa este
însoțită de factură, în caz contrar – de avizul de însoțire a mărfii, datele acestuia fiind
înscrise în factură. Produsele se înregistrează în contabili tatea cumpărătorului având drept
document justificativ de încărcare a gestiunii factura fiscală primită și în contabilitatea
furnizorului ca document justificativ pentru înregistrarea veniturilor factura fiscală emisă.
Se întocmește în cel puțin două exem plare pentru livrări de bunuri sau prestări
servicii și circulă la compartimentul desfacere și financiar – contabil la furnizor, în vederea
înregistrării în evidențele operative și pentru eventualele reclamații ale clientilor și
respectiv pentru înregistra rea în contabilitate, și la cumpărător la compartimentul financiar –
contabil pentru acceptarea plății și înregistrarea în contabilitate.

11 Legea cont abilității nr. 82/1991 , republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008, art.6, al.(2 )

28
Factura fiscală se arhivează la compartimentele la care circulă atât la furnizor, cât și
la cumpărător.
De fiecare dată când se efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii cu
drept de deducere a taxei se emite o factură fiscală în termen de cel mult 15 zile
calendaristice a lunii următoare celei în care a luat naștere faptul generator al taxei, fie se
emite î n momentul efectuării evenimentului generator.
Factura cuprinde în mod obligatoriu:
1) Numărul de ordine, în baza unei serii care identifică factura în mod unic;
2) Data emiterii facturii;
3) Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA ale
persoanei care emite factura;
4) Denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA ale
cumpărătorului de bunuri sau servicii;
5) Numele, adresa cumpărătorului, codul de înregistrare în scopuri de TVA și
adresa exactă a locului în care au fost tr ansferate bunurile, în cazul livrărilor
intracomunitare de bunuri;
6) Denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate.
7) Data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui
avans, cu excepția cazului în ca re factura este emisă înainte de data
livrării/prestării sau încasării avansului;
8) Baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, precum și rabaturile, remizele,
risturnele și alte reduceri de preț;
9) Indicarea taxei colectate și a sumei totale a taxei colect ate, exprimate în lei;
10) Referirea la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit
mai multe facturi sau documente pentru aceeași operațiune.
11) Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului;
12) Capitalul social pentru societatea cu răspundere limitată, respectiv capitalul
social subscris și vărsat pentru societatea pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni;
13) Alte prevederi ale Codului Fiscal în dependență de specificul activității
întreprinderii.
Integrarea României în Uniunea Europeană a cauzat m odificarea prevederilor
Codului Fiscal privind semnarea și ștampilarea facturilor, acestea devenind neobligatorii.
Neprimirea facturii din partea furnizorului/prestatorului nu scutește entitatea
beneficiară de înregistrarea operațiunii în contabilitate ca re deja a fost executată / prestată.

29
În cazul oricărei livrări de bunuri sau prestări servicii către sine, pentru entitățile
înregistrate în scopuri TVA, efectuarea expedierii sau transportului unor bunuri din
România către alt stat membru pentru a le util iza în scopul activității proprii economice,
precum și neposedarea facturii emise de furnizor au drept consecință autofacturarea.
Facturile emise prin autofacturare trebuie să fie înscrise în jurnalele vânzărilor
penrtru colectarea taxelor în decontul de c asă.
În următoarea figură este prezentat un model de factură întocmit în baza datelor
firmei ” LA VERNICA ” S.R.L.:
Figura 3.1 Factură fiscală emisă către SC ” LA VERNICA ” S.R.L.
Sursa: întocmită de autor în baza informațiilor din registrul jurnal al SC ” LA VERNICA ” S.R.L.

30
AVIZUL DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII
”Avizul de însoțire a mărfii este un document financiar -contabil cu o utilizare
complexă, care include în principal însoțirea bunurilor expediate în diverse scopuri, pe
timpul transportului acestora.”12
Avizul de însoțire a mărfii este un document cu regim special intern de tipărire și
numerotare, stabilit prin procedurile interne ale fiecărei firme. În cazul transportării
mărfurilor între magazinele proprii sau materialelor trimise spre prelucrare terților, av izul
însoțește marfa și servește ca document de primire în gestiune, după caz. Pentru bunurile
livrate în cadrul unei operațiuni de comercializare, cu emiterea ulterioară a facturii, avizul
servește ca document de bază. Descărcarea de gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit se
efectuează în baza avizului de însoțire a mărfii, precum și distribuirea de materiale
promoționale sau de mostre în cazul promoțiilor, cu mențiunea “Fără factură”.
Pentru diferite situații ale activitătii economice avizul de îns oțire a mărfii se
întocmește în două sau mai multe exemplare, cu mențiunea motivului pentru care nu se
emite factura.
Avizul de însoțire a mărfii circulă la delegatul firmei care efectuează transportul sau
delegatul clientului care primește marfa, la compa rtimentul desfacere pentru emiterea
facturii și înregistrarea cantității mărfii livrate și la compartimentul finaciar – contabil
pentru a descărca gestiunea, întocmirea evidenței contabile și fiscale privind livrarea de
bunuri, cât și pentru întocmirea rap oartelor fiscale privind livrarea și arhivare.
Elementele obligatorii ale unui aviz de însoțire a mărfii sunt:
– seria și numărul de identificare;
– data emiterii;
– datele de identificare ale furnizorului;
– datele de identificare ale cumpărătorului;
– denumirea și cantitatea bunurilor livrate;
– prețul unitar;
– valoarea totală a mărfii;
– date privind expediția;
– semnătura expeditorului, semnătura gestionarului primitor și data primirii în
gestiune.

12 http://conteq.ro/cand_intocmim_aviz_insotire accesat la data de 10.06.2016

31
În scopul consolidării cele menționate mai sus, figura 3.2 prezintă un model întocmit
în baza datelor SC ” LA VERNICA ” S.R.L.:
Figura 3.2 Aviz de însoțire a mărfii întocmită pentru SC ” LA VERNICA ” S.R.L
Sursă: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al firmei ” LA VERNICA ” S.R.L
ORDIN DE PLATĂ
Definiție: ” Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar ( ordinator ), adresat
băncii care gestionează depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicită
băncii să plătească o anumită sumă de bani unei alte persoane, denumită beneficiar .”13
Ordinul de plată este cel mai des utilizat instrument de plată în plățile fără numerar.
Operațiunea este declanșată la inițiativa ordonatorului, care stabilește condițiile în care se
va realiza. Banca plătitoare recepționează OP -ul și recunoaște validitatea acestuia.

13 http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2205 accesat la 10.06.2016

32
Autentificarea are loc prin confruntarea semnăturii emitentului înscrisă pe document
cu cea din fișa specimenului de semnături și urmează autorizarea ordinului de plată
recepționat, banca obligându -se să execute serviciul de transfer a fondurilor la termen ele și
în condițiile menționate de emitent. Executarea ordinului de plată presupune debitarea
contului emitentului în folosul beneficiarului în cazul utilizării aceleiași bănci, fie
transmiterea ordinului de plată într -un sistem de plăți spre decontarea ac estuia sau
transmiterea ordinului de plată direct către banca corespondentă. În cazul necorespunderii
unor cerințe, banca plătitoare poate refuza executarea OP -ului.
Mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină un ordin de plată sunt : ordinul
neco ndiționat de a plăti o sumă de bani; data emiterii OP; numele (denumirea) emitentului;
numele (denumirea) beneficiarului; contul plătitorului; contul destinatarului; denumirea
instituției bancare care efectuează plata; denumirea societății bancare care înc asează plata;
semnătura și ștampila plătitorului.
Figura 3.3 prezintă un model de ordin de plată înctocmit pe baza datelor din registrul
jurnal al SC ” LA VERNICA ” S.R.L. :
Figura 3.3 Ordin de plat ă completat
Sursa : autor, în baza datelor din registrul ju rnal al SC” LA VERNICA ” S.R.L.

33
NOTA DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE
Nota de recepție și constatare de diferențe, prescurtat NIR, este documentul care se
completează în baza facturii/ avizului de însoțire a mărfii și este întocmit de comisia de
recepție și de gestionar în momentul recepționării mărfurilor.
NIR-ul este utilizat ca document pentru recepția bunurilor aprovizionate, ca
document justificativ pentru a încărca gestiunea și a înregistra operațiunea în contabilitate.
Deasemenea în cazul lit igiilor cu furnizorii și detectarea diferențelor la recepție acesta
servește ca act de probă.
Nota de intrare recepție și constatare de diferențe, potrivit prevederilor legale, este
întocmită pe măsura efectuării recepției în două exemplare: la depozit sau în unitatea cu
amănuntul. ”În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de rec epție și
constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal
constituită.”14
Informația minimă obligatorie care trebuie inclusă în NIR conține :
– denumirea unității;
– denumirea, numărul și data întocmirii;
– numărul factur ii/avizului de însoțire al mărfii;
– denumirea bunurilor recepționate, cantitatea conform documentelor
însoțitoare, cît și cantitatea recepționată, prețul unitar și valoarea;
– numele, prenumele și semnătura membrilor comisiei de recepție precum și
data primi rii în gestiune și semnătura gestionarului în cazul depistării
diferențelor;
– pretul de vânzare, valoarea totală cu adaosul comercial pentru unitățile care
practică comerțul cu amănuntul.
Acest document circulă la gestiune pentru încărcarea cu mărfurile rec epționate în
toate exemplarele, apoi la compartimentul finaciar – contabil pentru a întocmi formele de
lichidare a diferențelor constatate și înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică ca
atașare la documentele de livrare. Exemplarul 2 și 3 cir culă la furnizor și respectiv unitatea
de transport pentru comunicarea lipsurilor depistate, iar în unitate se arhivează la
compartimentul financiar -contabil.
În figura 3.4 se prezintă o notă de intrare recepție și constatare de diferențe întocmită
în ba za datelor firmei SC ” LA VERNICA ” S.R.L. :

14 Colectiv RENTROP & STRATON, Cartea Verde a Contabiliății, RENTROP & STRATON, București,
2014, p. 382

34
Figura 3.4 Notă de intrare recepție
Sursă: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC” LA VERNICA ” S.R.L.
CECUL
Acest instrument de plată este un înscris prin care emitentul, care dispune de
mijloace finan ciare la o anumită bancă, ordonă băncii să plătească la vedere o sumă de bani
unei terțe persoane (beneficiar). Elementele unui cec sunt:
– denumirea ”CEC” în textul titlului (exprimată în limba utilizată pentru
redactarea acestuia);
– ordinul necondiționat d e a plăti o anumită sumă de bani;
– numele trasului și indicația locului unde plata trebuie efectuată;
– data și locul emiterii;
– semnătura trăgătorului.
” Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras, disponibil asupra
căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convențiuni exprese sau tacite.”15
Cecul circulă de la banca emitentă spre trăgătorul care l -a solicitat, care îl utilizează
ca instrument de plată pentru achitarea datoriei către furnizor. Pentru a ridica suma,
benefica rul prezintă cecul la ghișeul băncii trăgătorului și, fie în aceeași zi se eliberează
numerarul, fie aceasta se transferă în contul beneficiarului într -un termen prevăzut, după
caz.
Cecul poate fi:
– nominativ (când se indică numele beneficiarului);

15 Legea nr. 59/1934 , publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 01 mai 1934 , art. 3

35
– la or din (când se indică ca beneficiar o anumită persoană fizică). Acest tip
de cec este transmisibil prin andosare;
– la purtător (fără indicarea numelui beneficiarului, fiind încasat de
deținător).
În cazul unui cec emis în valută, trăgătorul va înscrie obligat oriu la sfârșitul sumei în
litere sintagma "plătibil în RON". Plata se va face în lei la cursul BNR din data prezentării
la decontare.
În figura următoare se prezintă un model de cec la ordin:
Figura 3.5 Model CEC completat
Sursa: autor, în baza datelor din registrul jurnal al SC ” LA VERNICA ” S.R.L.
BONUL FISCAL
Societățile care practică vânzările cu amănuntul trebuie să utilizeze în operațiunile de
înregistrare a vânzărilor casa de marcat. Bonul emis de aparatele de marcat electronice
fiscale obligatoriu trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente: denumirea și codul
fiscal ale societății emitente; logotipul și seria fiscală ale aparatului; numărul de ordine a
bonului fiscal, data și ora emiterii; denumirea fiecărui bun vândut; prețul unitar, can titatea
și valoarea, inclusiv TVA, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv
TVA.
Orice entitate care eliberează bon fiscal are obligația de a înmâna bonul odată cu
bunurile vândute, în caz contrar se consideră contravenție.
CHITAN ȚA DE CASĂ
Chitanța este cel mai des utilizat document financiar -contabil în activitatea agenților
economici și este utilizat ca document justificativ pentru depunerea unei sume la casieria
unității și ca dovadă pentru înregistrarea datelor în registrul de ca să și înregistrării
veniturilor în contabilitate. Chitanța se numerotează în baza procedurilor interne ale

36
societății, în dependență de structura organizatorică și punctele de lucru. Se întocmește în
două exemplare pentru orice sumă încasată și este semnat ă la primirea sumei. Exemplul 1
rămâne la depunătorul sumei în casă ca dovadă a plății, iar al doilea rămâne atașat în
carnetul de chitanțe ca document de verificare al operațiunilor efectuate. După completarea
integrală a carnetului, acesta se arhivează l a compartimentul financiar -contabil.
Ca elemente principale obligatorii se menționează :
– denumirea societății și datele de identificare ale acesteia;
– titlul ”Chitanță”, numărul și data întocmirii;
– numele și prenumele depunătorului și scopul plății;
– suma în cifre și litere;
– semnătura casierului.
Chitanța în valută mai menționează în text tipul valutei și cursul de schimb.
În figura 3.6 se prezintă un model de chitanță completat în baza datelor din registrul
jurnal SC ” LA VERNICA ” S.R.L.:
Fig. 3.6 Model chit anță completat
Sursa: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC ” LA VERNICA ” S.R.L.
BILET LA ORDIN
Conform dicționarului, biletul la ordin reprezintă un ”efect comercial”16 utilizat ca
instrument de plată a datoriilor în special de societățile mari, fiind emis cu întârziere, prin
care emitentul se obligă necondiționat să plătească suma indicată unui beneficiar o
anumită sumă de bani, la o scadență fixă și într -un loc bine determinat.

16 http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205 , accesat la data de 15.06.2016

37
Pentru a ridica banii, societatea beneficiară urmează să depună ex emplarul original la
bancă, însoțit de borderou, însă datoria se consideră decontată în momentul acordării
biletului la ordin, data scandeței fiind una viitoare.
Ca elementele principale ale unui bilet de ordin se enumeră:
– titlul documentului de bilet la o rdin;
– data emiterii;
– data scadenței;
– menționarea obligației plății;
– numele beneficiarului;
– semnătura subscriitorului;
– locul plății.
Figura 3.7 prezintă un model de bilet la ordin completat în baza datelor din registrul
jurnal al SC „LA VERNICA” S.R.L. :
Fig 3.7 Model bilet la ordin completat
Sursa: autor, pe baza datelor din registrul jurnal al SC ” LA VERNICA ” S.R.L.
3.2 Monografie contabilă privind datoriile comerciale
Fiecare societate comercială este obligată să țină contabilitatea în registrele de
contabilitate, înregistrând periodic, cronologic și sistematic operațiunile efectuate.
”Monografia este studiul stiințific care tratează amplu, multilateral și aprofundat o
problemă.”17 În continuare se prezintă înregistrări contabile în monografia aferentă
relațiilor cu furnizorii.

17 http://www.conta.ro/dictionar_online_monografie.html accesat la data de 15.06.2016

38
1. SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează hrană pentru pisici
”Salute 360 hrană pentru pisică STERI -LITE”, în valoare de 1 407,7 lei de la
furnizorul MONTERO VET S.R.L. conform facturii nr. 4457/25. 01. 2016, TVA
9%:
% = 401 1 534,39 lei
371 Furnizori 1 407,70 lei
Mărfuri
4426 126,69 lei
TVA deductibilă
SC ”LA VERNICA” S.R.L. ține evidența mărfurilor la preț de vânzare cu
amănuntul, inclusiv TVA:
371 = % 510,59 lei
Mărfuri 378 352,20 lei
4428 Diferențe de preț 158,39 lei
TVA neexigibilă ” la mărfuri ”
2. Ulterior primirii facturii, societatea primește un scont de 9 % pentru
achitarea datoriei cu 25 zile înaintea scadenței :
401 = % 138,09 lei
Furnizori 767 126,69 lei
Venituri din sconturi
obținute
4426 11,40 lei
TVA deductibilă
3. SC ”LA VERNICA” S.R.L. restituie furnizorului MONTERO VET
S.R.L., mărfuri necorespunzătoare comenzii în perioada termenului de garanție,
pentru care furnizorul emite factura storno nr. 4484/27.01.2016. Concomitent
restituirii, se rectifică și TVA deductibilă aferentă:
% = 401 511,43 lei
371 Furnizori 469,20 lei
Mărfuri
4426 42,23 lei
TVA deductibilă
Întrucât SC ”LA VERNICA” S.R. L. ține evidența mărfirilor la preț de
vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, pentru descărcarea gestiunii se întocmește

39
Nota de recepție și constatare de diferențe nr. 53/ 27.01.2016 în roșu, stornând
adaosul comercial și TVA neexigibilă aferente mărfurilor returnate:
371 = % 170,18 lei
Mărfuri 378 117,39 lei
Diferențe de preț
” la mărfuri
4428 ” 52,79 lei
TVA neexigibilă
4. SC ”LA VERNICA” S.R.L. înregistrează cheltuieli cu ene rgia
electrică furnizată de ELECTRICA FURNIZARE SA , în valoare de 100 lei, plus
TVA 20%, conform facturii nr. 789 52/01. 02. 2016:
% = 401 120,00 lei
605 Furnizori 100,00 lei
Cheltuieli privind energia și apa
4426 20 lei
TVA deductibilă
5. SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită la scadență factura cu ene rgia din
contul de disponibili tăți, cu ordinul de plată nr. 59/10.02.2016, informația
prezentându -se în extrasul de cont primit de la bancă:
401 = 5121 120 lei
Furnizori Conturi la bănci în lei
6. Se emite bil et la ordin nr. 0770671/ 22/02/2016 pentru decontarea
facturii furnizorului ACTIV MED SRL :
401 = 403 230 lei
Furnizori Efecte de plătit
La data 25/02/2016 are loc înregistrarea plății biletului la ordin prin bancă
conform extrasului de cont nr.25 :
403 = 5121 230 lei
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei
7. La sfârșitul lunii februarie, societatea beneficiază de un ristun în
valoare de 1 500 lei + TVA pentru achizițiile efectuate în anul 2015 de la entitatea
ROYAL CANIN ROMANIA SRL cu factura 2514/ 29.0 2.2016:
401 = 609 1 500 lei
Furnizori Reduceri comerciale primite

40
TVA aferentă se înregistrează în roșu:
4426 = 401 300 lei
8. La data de 14/03/2016 SC ”LA VERNICA” S.R.L. primește factura
de penalități nr.52685 de la furnizorul MON TERO VET S.R.L. pentru întârzierea
de plată la scadență de 10% :
6581 = 401 168 lei
Despăgubiri, amenzi Furnizori
și penalități
9. SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită din casă factura către
MONTERO VET S.R.L. în baza dispo ziției de plată nr. 007 din 11.02.2016,
inclusiv penalitatea:
401 = 5311 2 184 lei
Furnizori Casa în lei
10. SC ”LA VERNICA” S.R.L. procură o casă de marcat la valoarea de
1 320 lei de la IIRUC SERVICE S.A. la data de 22/0 3/2016, acordând preventiv un
avans de 500 lei la data de 18/03/2016:
% = 404 600 lei
4093 Furnizori de imobilizări 500 lei
Avansuri acordate
pentru imobilizări corporale
4426 100 lei
TVA deductibi lă
Înregistrarea plății avansului:
404 = 5121 600 lei
Furnizori de imobilizări Conturi la bănci în lei
În data de 22/03/2016 se înregistrează intrarea bunului în gestiune de la
furnizor:
% = 404 1 584 lei
214 Furnizori de imobilizări 1 320 lei
Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale
și alte active corporale
4426 264 lei

41
TVA deduct ibilă
Concomitent are loc regularizarea avansului plătit și TVA -ului aferent:
% = 404 600 lei
4093 Furnizori de imobilizări 500 lei
Avansuri acordate
pentru imobilizări corporale
4426 100 lei
TVA deductibilă
11. Pe 14.04.2016 SC ”LA VERNICA” S.R.L. achiziționează mărfuri de
la furnizorul SALVAVET COMIMPEX S.R.L. în valoare de 700 lei, TVA 20 %
conform facturii nr. 5695/ 02.04.2016 care conține și ambalaje re stituibile în
valoare de 200 lei :
% = 401 1080 lei
371 Furnizori 700 lei
Mărfuri
409 200 lei
Furnizori ‐ debitori
4426 180 lei
TVA deductibilă
Ulterior, primește o factură nr. 5845/22.04.2016 cu o reducere comercială de
15% + TVA. În depozitul societății la acea dată mai erau în stoc mărfuri în valoare
de 400 lei.
Mărfurile vândute : 700 lei – 400 le i = 300 lei
Reducerea comercială aferentă mărfurilor deja vândute: 300 lei x 15% = 45 lei
Diminuarea valorii mărfurilor aflate încă în stoc: 400 lei x 15% = 60 lei
Se înregistrează reducerea comercială primită:
401 = % 126 lei
Furnizori 371 60 lei
Mărfuri
609 45 lei
Reduceri comerciale primite
4426 21 lei
TVA deductibilă
Peste 10 zile are loc restituirea ambalajelor și se înregistrează astfel:

42
% = 401 240 lei
409 Furnizori 200 lei
Furnizori ‐ debitori
4426 40 lei
TVA deductibilă
12. ECO FIRE SISTEMS SRL a pre luat deșeurile industriale de la
depozitul societății ”LA VERNICA” S.R.L., eliberând factura nr. 965847/
29.04.2016:
% = 401 42 lei
628 Furnizori 35 lei
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terți
4426 7 lei
TVA deductibilă
13. În data de 30.05.2016 ROYAL CANIN ROMANIA SRL livrează
produse hrănitoare pentru câini cu aviz de însoțire a mărfii nr. 3625/ 30.04.2016 în
valoare de 560 lei, TVA 9 %:
% = 408 610,40 lei
371 Furnizori – facturi 560,00 lei
Mărfuri nesosite
4428 50,40 lei
TVA neexigibilă
Concomitent se calculează adaosul comercial și TVA -ul neexigibil aferent
evidenței mărfurilor în e ntitate:
371 = % 203,12 lei
Mărfuri 378 140,11 lei
Diferențe de preț la mărfuri ”
4428 63,01 lei
„ TVA neexigibilă ”
Ulterior, ROYAL CANIN ROMANIA SRL emite factura nr. 32569/
01.05.2 016:
408 = 401 610,40 lei
Furnizori – facturi Furnizori
nesosite

43
TVA neexigibilă devine TVA deductibilă:
4426 = 4428 50,40 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă
14. SC ”LA VERNICA” S.R.L. achi ziționează un bilet de tratament și
odihnă pe bază de factură nr. 6325/ 15.05.2016 în valoare de 800 lei :
5322 = 401 800 lei
Bilete de tratament Furnizori
și odihnă
15. La data de 20.05.2016 societatea înregistrează che ltuieli pentru
achitarea ratei scadente și dobânzii aferentă contractului de leasing încheiat anterior
cu UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA :
% = 401 1262,35 lei
167 Furnizori 940,88 lei
Alte împrumuturi și
datorii asimilate
665 6,47 lei
Cheltuieli din diferențe
de curs valutar
622 37,72 lei
Cheltuieli privind
comisioanele și onorariile
668 34,21 lei
Alte cheltuieli financiare
4426 243,07 lei
TVA deductibilă
16. Societatea achiziționează cu factură fiscală nr. 58458/ 22.05.2016
materiale consumabile în valoare de 295 lei , TVA 20% de la furnizorul TESSA
PAPER SRL:
% = 401 354 lei
302 Furnizori 295 lei
Materiale consumabile
4426 59 lei
TVA deductibilă

44
La recepționarea acestora se notează necorepunderea materialelor livrate
cu cele comandate, astfel se refuză plata facturii:
% = 401 354 lei
302 Furnizori 295 lei
Materiale consumabile
4426 59 lei
TVA deductibilă
17. SC ” LA VERNICA ” S.R.L. achiziționează de la un furnizor o altă
casă de marcat cu factura nr. 2558/ 26.05.2016 în valoare de 960 lei, TVA 20%:
% = 404 1 152 lei
214 Furnizori 960 lei
Mobilier, aparatură birotică, de imobilizări
echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale
și alte active corporale
4426 192 lei
TVA deductibilă
În scopul achitării datoriei, societatea emite bilet la ordin nr.
0065/29.05.2016:
401 = 405 1 152 lei
Furnizori Efecte de plătit
pentru imobilizări
Achitarea se ef ectuează din contul bancar deschis la Banca R aiffeisen în
baza ordinului de plată nr. 2542/29.05.2016 :
405 = 5121 1 152 lei
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei
pentru imobilizări
18. La data de 01.06.2016 societatea achiziționează materii c onsumabile
în valoare de 150 lei, TVA 20% de la furnizorul TESSA PAPER SRL , care include
și ambalaje restituibile în valoare de 50 lei conform facturii nr. 25635/ 01.06.2016:
% = 401 240 lei
302 Furnizori 150 lei
Materiale consumabile
409 50 lei

45
Furnizori ‐ debitori
4426 40 lei
TVA deductibilă
Jumătate din ambalaje s -au deteriorat în cadrul întreprinderii, așa că s -a
decis ca toate ambalajele să nu mai fie returnate:

% = 401 50 lei
381 Furnizori 25 lei
Ambalaje
608 25 lei
Cheltuieli privind ambalajele
19. SC ”LA VERNICA” S.R.L. ach iziționează mărfuri în valoare de 1
350 lei , TVA 20% conform facturii nr. 23415/07.06 .2016 de la furnizorul
MIRAMARVET DISTRIBUTION S.R.L. și obține o reducere pentru fidelitate de
10 % și un scont de 7% pentru plata acesteia cu 2 zile înainte de scadență . La
recepție, pentru defectele înregistrate la marfă s -a decis acordarea u nui rabat de 250
lei. Astfel, se calculează:
Valoarea brută a facturii = 1 350 lei
Rabatul pentru defecte = 250 lei
Valoarea netă 1 = 1 350 lei – 250 lei = 1 100 lei
Remiza acordată : 1 100 lei x 10 % = 110 lei
Valoarea netă comercială = 1 100 lei – 110 l ei = 990 lei
Scontul acordat : 990 lei x 7 % = 69, 30 lei
Valoarea netă financiară = 990 lei – 69,30 lei = 920,70 lei
TVA aferentă = 920,70 x 20% = 184,14 lei
Valoarea totală a facturii = 920,70 lei +184,14 lei = 1 104,84 lei
În contabilitate se înregist rează :
% = 401 1 174,14 lei
371 Furnizori 990 lei
Mărfuri
4426 184,14 lei
TVA deductibilă
Ulterior se contabilizează scontul de decontare obținut:
401 = 767 69,30 lei

46
Furnizori Venituri din sconturi
Obținute
20. SC ” LA VERNICA” S.R.L. importă marfă la valoarea externă de
100$, cu invoice nr. 25658/ 10.06.2016, curs valutar 3,68 lei/TVA, taxe vamale
5%, comision vamal 0,5%:
Valoare externă = 100$ x 3,68 lei /TVA = 368 lei
Taxe vamale = 368 lei x 5% = 18,40 lei
Comision vamal = 368 lei x 0,5% = 1,84 lei
Cost achiziție în vamă = 368 lei + 18,40 lei + 1,84 lei = 388,24 lei
TVA aferent importului = 388,24 lei x 20% = 77,65 lei
371 = % 388,24 lei
Mărfuri 401 368 lei
Furnizori
446 18,40 lei
Alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate
447 1,84 lei
Fonduri speciale ‐
taxe și vărsăminte asimilate
Se achită din contul curent taxa vamală, comisionul vam al și TVA aferentă în baza
ordinului de plată nr. 2565/11.06.2016:
% = 5121 97,89 lei
446 Conturi la bănci în lei 18,40 lei
Alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate
447 1,84 lei
Fonduri speciale ‐
taxe și vărsăminte asimilate
4426 77,65 lei
TVA deductibilă
SC ”LA VERNICA” S.R.L. achită factura către furnizorul extern din contul de
disponibili tăți, cu ordinul de plată nr. 554/15.06 .2016, la cursul de 3,72 lei/ $ , informația
prezentându -se în extrasul de cont primit de la bancă:

47
% = 5121 372 lei
401 Conturi la bănci în lei 368 lei
Furnizori
665 4 lei
Cheltuieli din diferențe
de curs valutar
În baza celor prezentate se poate afirma că obligativitatea înregistrărilor contabile
într-o entitate condiționează transparența și corectitudinea întocmirii situațiilor financiare,
devenind o necesitate pentru orice firmă care urmărește respectarea legisla ției și
partenerilor externi cu care ține relațiile comerciale. Mai mult decît atât, însăși
colaboratorii și angajații firmei, și nu în ultimul rând managerii entităților sunt cointeresații
într-o reflectare continuă și justă a operațiunilor ce fac obiectu l activității unei societăți
comerciale pentru a lua decizii corecte în ceea ce privește deciziile viitoare.

48
Capitolul 4 Analiza economico -financiară și programul contabil utilizat
Capitolul respectiv abordează caracteristicile programul ui contabil utilizat pentru
înregistrările eferente datoriilor comerciale ale societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L., în
special modalitățile de introducere, prelucrare și decontare cu furnizorii. Deasemenea, în al
doilea subcapitol se prezintă o analiză econom ică a evoluției indicatorilor fundamentali
pentru caracterizarea poziției financiare a entității pe perioada anilor 2013 – 2015.
4.1 Software -ul contabilității
“Saga și C ontabilitatatea merg mână în mână.
Nu ai cum să o stăpânești pe una dacă nu o cunoști pe cealaltă!”
Anonim
Un sistem informațional bine organizat într -o entitate reprezintă un factor foarte
important în dezvoltarea societății și derularea normală a activității acesteia. Un sistem
informațional este în general într -o strânsă corelație cu si stemnul informatic utilizat de
entitate. Sistemul informatic cuprinde atât rețeaua de lucru, cât și programul de
contabilitate utilizat pentru reflectarea activității și înregistrarea operațiunilor contabile.
În general societatea este obligată să înregis treze operațiunile contabile atât în
registre de hârtie, cât și în sistem informatic. Dacă e să ne referim la progresul tehnologic
care are un impact colosal asupra modului de desfășurare a activității economice, acesta a
favorizat și evoluția considerabil ă a programelor de contabilitate utilizate, conformându -le
la noile cerințe și au ca scop reflectarea cât mai corectă a informațiilor. Pe lângă acest fapt,
se notează și facilizarea introducerii datelor primare și extragerea acestora în formulare
corespunz ătoare cerințelor legislative în timp util sau transmiterea acestora între utilizatorii
serverului sau chiar la organele responsabile, în format electronic, în cazul aprobării
acestui mod de raportare.
Programul SAGA este un soft usor de folosit care pune la dispozitie toate
instrumentele necesare activitatii contabile , în toate variantele sale :
– SAGA C. (firme mici ș i mijlocii, cabinete de contabi litate sau contabili
independenț i)
– SAGA B . (instituții bugetare )
– SAGA P. S. (persoane fizice autorizate)
SAGA C realizează informatizarea activității, prezentând următoarele avantaje:
– Modificările legislative sunt actualizate într -un timp scurt;
– Multi -firmă, Multi -user;

49
– Permite a ccesare a simultană a opțiuni de program similare, prin rețea;
– Este ușor de utilizat și asimilat;
– Ușor manevrabil;
– Rapid și rezistent;
– Se acordă a jutor interactiv.
Programul informatic SAGA presupune înregistrarea operațiunilor contabile în baza
de date a unei firme deja existente, astfel că întâi de toate se va configura societatea.
Această operațiune este disponibilă la prima deschidere a programului, iar modificarea
ulterioară se efectuează din meniul Administrare >> Configurare societăți .
Figura 4.1. Configurarea societății în programul SAGA C
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programulu i SAGA C
Procesul de configurare al unei societăț i presupune introducerea datelor generale de
identificare ale entității , configurarea conturilor utilizate și stabilirea persoanelor
responsabile pentru semna rea documentelor, precum si alte informații ce ți n de gestiune.
Datele fiind mai mult confidențiale, se setează pers oanele responsabile pentru
introduc erea și prelucrarea datelor , precum și indicarea accesului la anumite categorii de
informații din meniul Administrare >> Utilizatori (vezi figura 4.2) .
Configurarea societății presupune deasemenea completarea balanței de pornire sau
preluarea din alta bază de date existentă a balanței de verificare pentru ultima lună și
validarea acesteia pentru efectuarea înregistrărilor următoare. Validarea se efectuează cu
ajutorul butonului din josul paginii (figura 4.3).

50
Figura 4.2. Configurarea setărilor utilizatorilor datelor introduse
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Figura 4.3. Preluarea datelor inițiale în balanța de verificare
Sursa: auto r, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Pentru a înregistra furnizorii cu care operează entitatea, se accesează meniul Fișiere
>> Furnizori . Se afișează o fereastră în care se introduc informații cu privire la denumirea
firmei furnizoare, codul fiscal, datele de identificare și codul analitic de evidență a
furnizorilor (figura 4.4).
Figura 4.4. Lista partenerilor furnizori ai entității SC „LA VERNICA” S.R.L.
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

51
Datoriile comerciale apar în relațiile din tre agenții economici și furnizorii lor, iar
documentele de bază și cele mai frecvente care stau la baza înregistrării datoriilor sunt
facturile. Facturile fiscale se introduc din meniul Operații >> Intrări . În această fereastră
se introduc informații cu p rivire la tipul, numărul documentului care stă la baza
înregistrării datoriei, denumirea furnizorului, data facturii, scadența. Pentru următoarele
informații se completează câmpul de mai jos cu detaliile privind tipul bunurilor sau
serviciile primite de l a furnizor, tipul gestiunii pentru bunuri, denumirea, unitatea de
măsură, cantitatea, prețul unitar și valoarea totală. Automat detaliile despre valoarea
bunurilor și TVA aferentă se completează în câmpul de mai sus al facturii. Validarea
facturii se efect uează apăsând butonul ”Validare” din partea de jos a ferestrei.
Figura 4.5. Introducerea unei facturi și a detaliilor acesteia
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
După validarea facturii este pos ibilă efectuarea plății . Această opțiune este accesată
prin butonarea funcției ”Plata…” care se află lângă butonul de validare și presupune
indicarea metodei de plată, sumei aferente plății și numărului documentului justificativ.
Figura 4.6. Efectuarea plății unei facturi din contul curent
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

52
Pentru verificarea înregistrării efectuării plății din contul curent al societății se
accesează meniul Operații >>Jurnal de bancă . Aici se înregistrează toate plățile și
încasările din și în contul curen t al entității SC ”LA VERNICA” S.R.L., precum și
soldurile inițiale și finale.
Figura 4.7. Jurnal de bancă
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Efectuarea plății din casieria entității se înregistrează prin aceeași metodă, doar
modificând contul aferent operațiunii.
Figura 4.8 . Efectuarea plăți i unei facturi din casieria societății
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Pentru verificarea înregistrării efectuării plății din casieria societății se accesează
meniul Operații >> Registru de casă . Aici se înregistrează soldul inițial al zilei, toate
plățile și încasările din și în aparatul de casă al entității SC ”LA VERNICA” S.R.L.,
precum și soldul final al contului 5311 la sfârșitul zilei.

53
Din fereastra Registru de casă se po t obține documente ca chitanța, dispoziție de
plată/încasare și Registrul de casă pentru o anumită perioadă.
Figura 4.9 . Registrul de casă
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Efectuarea decontării unei datorii comerciale printr -un efect comercial (cec, bilet la
ordin) derulează similar celorlalte două operațiuni, prin înregistrarea contului 403 în
câmpul contului plătitor. Pentru verificarea înregistrării biletului la ordin emis, se verifică
Registrul de cecuri și bilete la ordin emise/p rimite din meniul Operațiuni >> Cecuri, BO
emise/primite .
Figura 4.10. Registrul de cecuri și bilete la ordin emise/primite
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Stornarea facturilor reprezintă o operațiune de întocmire a unei f acturi id entice celei
care se rectifică, doar cu toatele valorile în roșu. Aceasta reprezintă o corectare a
informațiilor din o factură emisă anterior și deja înmânată clientului.
În SAGA C stornarea unei facturi se efectuează din fereastra Intrări, utilizând
butonul ”Stornez”. Factura selectată se înregistrează încă odată, doar cu sume negative.

54
Figura 4.11. Stornarea unei facturi
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
La sfârșitul fiecărei luni se verifică Registrul jurnal cu scopul înregistrării tuturor
operațiunilor aferente furnizorilor, precum și intrările care au avut loc. Pentru această
operațiune se accesează meniul Situații – listări >> Registru jurnal . Se afișează fereastra
care evidențiază fiecare operațiune înregistrată preventiv pe pa rcursul perioadei
determinate într -un tabel ce conține informații cu privire la data, explicația aferentă
operațiunii, conturile corespondente, sumele corespunzătoare și numărul documentului
justificativ.
Figura 4.12 . Registrul jurnal aferent lunii april ie 2016
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C

55
Deasemenea ca document cumulativ al operațiunilor efectuate, precum și evidența
contabilă sintetică și analitică a rulajelor pentru fiecare cont se întocmește balanța de
verificare din meniul Situații – listări >> Balanțe . În cadrul ferestrei care apare ulteri or se
bifează elementele care urmează să fie afișate, în dependență de tipul balanței de verificare
care întocmește, adică cu 4, 5 sau 6 egalități, perioada pentru care se întocmește balanț a,
afișarea sau nu a conturilor analitice, după care se selectează butonul Accept. Respectiv se
deschide fereastra care afișează conturile sintetice și analitice cu valorile selectate pentru
perioada determinată.
Figura 4.1 3. Balanța de verificare pentru perioada 01 Aprilie – 30 Aprilie 2016
Sursa: autor, efectuat cu ajutorul programului SAGA C
Pentru a obține documentele respective pe suport de hârtie, se alege butonul Tipărire
din partea de jos a ferestrei. Fereastra care apare eventual permite câteva me tode de
extragere a informației prezentate: Vizualizare pe ecran, extragerea documentului în format
PDF, Excel și trimiterea către Imprimantă pentru printare.
Figura 4.14 . Fereastra aferentă extragerilor informațiilor din programul SAGA C
Sursa: autor, e fectuat cu ajutorul programului SAGA C

56
Deasmenea este opțiunea de trimtere prin email a balanței, cu inserarea preventivă a
adresei e -mail a firmei în detaliile de co nfigurare a acesteia (figura 4.13) .
Previzualizarea raportului selectat pentru extragerea din program este sub forma unei
imagini care urmează să fie scoasă pe suportul de hârtie și permite verificarea
corectitudinii și corespunderii formatului cu cel necesar raportării.
Figura 4.15. Previzualizarea raportului
Sursa: autor, efectuat cu aju torul programului SAGA C
În acest subcapitol au fost prezentate doar o parte din operațiunile pe care le
efectuează entitatea în relația cu terții.
Deasemenea orice entitate este liberă să aleagă programul utilizat pentru înregistrarea
și prelucrarea da telor și informațiilor contabile din gama larg accesibilă de soft -uri
contabile, precum Ciel, Plapthorma SQL , CDMS Star , 1C și altele, care au o interfață
diferită, însă urmăresc aceleași obiective de raportare.
4.2 Analiza economico -financiară a indicato rilor economici în baza datelor
societății SC ”LA VERNICA„ S.R.L.
În subcapitolul 4.1 se prezintă o analiză a câtorva indicatori economici calculați în
baza datelor din bilanț și contul de profit și pierdere, în raport cu normele de funcționalitate
optimă.
Gardul de îndatorare al societăți i indică ponder ea resurselor externe în valoarea totală
a surselor de finanțare . Cu alte cuvinte, acest indicator calculează gradul de finanțare a
activelor din alte surse decât cele proprii. Formula de calcul a ratei de îndatorare global ă
este u rmătoarea:
𝐺𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 𝑑𝑒 î𝑛𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙 =𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑎𝑠𝑖𝑣 𝑥 100
În tabelul 4.1. sunt indicați factorii de calul al indicatorului și calculul acestuia.

57
Tabel 4.1 Tabel de calc ul al Gradul ui de îndatorare global
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Datorii totale , lei 251 303 220 562 256 939
2 Total pasiv , lei 161 649 103 504 110 774
3 Gradul de îndatorare global , % 155,46 213,09 231,94
Sursa: autor, în baza datelor din bilațul contabil al SC„ LA VERNICA” S.R.L.
În condiț ii normale de activitate, gradul de îndatoare trebuie să înregistreze o valoare
în jur de 50%. Graficul evoluției g radului de îndatorare global pentru perioada analizată se
prezintă astfel :
Figura 4.16 Evoluția gradului de îndatorare global
Sursa: autor, în baza datelor din bilațul contabil al SC„ LA VERNICA” S.R.L.
SC„ LA VERNICA” S.R.L. înregistrează o creștere a gradului de îndatorare global
conform datelor bilanțurilor din ultimii 3 ani. În 201 5 acesta atinge valoarea de 231,94 % ,
adică cu 18,85% mai mare decât cea din 2014 și cu 57,63 % mai mare decât în 2013. Acest
fapt indică un grad ridicat al riscului asumat de creditorii, ceea ce reprezintă un factor
negativ în politica de finanțare a ent ității. Ponderea resurselor străine de finanțare a
activelor este mai mare de 100 %, ceea ce semnifică incapacitatea societății de
autofinanțare.
Pentru o activitate normală orice entitate are nevoie de mijloace bănești disponibile
spre achizițiile ulteri oare necesare. De regulă principala sursă a mijloacelor bănești
reprezintă veniturile din vânzări, în special, pentru societatea ”LA VERNICA” SRL care
practică comerțul cu amănuntul, din comercializarea mărfurilor aflate în gestiunea acesteia,
la un preț d e vânzare mai mare decât costul de achiziție. O viteză normală de rotație a
activelor condiționează posesia permanentă de mijloace bănești, fapt care favorizează
050100150200250
2013 2014 2015155,46 213,09 231,94 Gradul de îndatorare global

58
situația financiară a întreprinderii. Pentru a putea analiza rotația activelor, se vor efectua
următoarele calcule:
𝐶𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎 ț𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 =𝑉â𝑛𝑧ă𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑒
𝑉𝑎𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟
Tabel 4.2 Tabel de calcul al coeficientului de rotație a activelor curente
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Vânzări nete , lei 182 426 115 070 106 124
2 Valoarea medie a activelor , lei 137 957,5 126 373 105 064,50
3 Coeficientul de rotație a activelor curente 1,322 0,911 1,011
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Grafic evoluția acestui coeficient pe perioada ultimilor 3 ani se prezintă astfel:
Fig. 4 .17 Evoluția coeficientului de rotație a activelor curente la firma SC ”LA
VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțu l contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.

Pentru a formula o idee mai concretă despre acest coeficient, se calculează și durata
de rotație , care arată în câte zile are loc o rotație a activelor circulante . Aceasta se
calculează:
𝐷𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎 ț𝑖𝑒 𝑎 𝐴𝐶= 𝑛𝑢𝑚 ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑒𝑛𝑑𝑎𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒 î𝑛 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 ă
𝑛𝑢𝑚 ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎 ț𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑙𝑜𝑟
Tabel 4.3 Tabel de calcul al duratei de rotație a activelor curente
Nr.crt Denumirea element ului 2013 2014 2015
1 Numărul de zile calendaristice în perioada
analizată, zile 365 365 365
2 Numărul de rotații a activelor curente 1,322 0,911 1,011
3 Durata de rotație a activelor curente, zile 276 400 361
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanț ul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
În dinamică, aceste date se prezintă astfel:
00,511,5
20132014
20151,322
0,911 1,011 Coeficientul de rotație a AC

59

Fig. 4.18 Evoluția duratei de rotație a activelor curente la SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L .
În baza celor prezentate mai sus observăm că în anul 2015 numărul de rotații ale
activelor circulante s -a micșorat cu 0,309 ori față de anul 2013, aceasta având un impact
direct asupra duratei de rotație a activelor circulante, cea din urmă majorându -se în anul
2015 cu 85 zile față de 2013. În anul 2014 s -a înregistrat cea mai joasă valoare a numărului
de rotații din perioada prezentată și cea mai mare durată de rotație a activelor circulate,
respectiv.
”Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face fa ță scadențelor pe
termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin
urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor,
societatea este solvabilă. ”18
Rata solvabilității ge nerale este un idicator ce e xprim ă aportul activelor entității la
finanț area datoriilor sale totale și se calculează ca:
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑜𝑙𝑣𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡 ăț𝑖𝑖 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑥 100
Tabel 4.4. Tabel de calc ul al ratei de solvabilitate generală
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Datorii totale , lei 251 303 220 562 256 939
2 Total activ , lei 161 649 103 504 110 774
3 Rata solvabilității generale , % 64,32 46,92 43,11
Sursa : autor, pe baza datel or din bilanțul contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Graficul evoluției ratei solvabilități generale pentru anii 2013 -2015 se prezintă astfel:

18 Bădoi, M., Interpretarea indicatorilor de solvabilitate în contextul situațiilor financiare anuale , disponibil
la http://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul -situatiilor -financiare -anuale/ ,
accesat la data de 16.06.2016
0100200300400
2013 2014 2015276 400 361 Durata de rotație a AC

60
Fig. 4. 19 Evoluția ratei solvabilității generale a SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțu l contabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Rata solvabilității generale în anul 2015 a înregistrat o diminuare cu 3,81% față de
anul 2014 și cu 21,21 % față de anul 2013, indicând o valoare de doar 43,11%. Această
rată este insuficientă, fiind departe de intervalul de siguranță 150% -300%, ceea ce
semnifică o situație nefavorabilă a societății, activele sale nefiind în capacitate să acopere
datoriile totale, iar riscul de insolvabilitate pe care și l -au asumat furnizorii este destul de
ridicat .
Rata lichidității cure nte este un indicator utilizat în testarea lichidității societății,
reprezentând raportul între activele circulante și datoriile pe termen scurt. Raportul de 2:1
se consideră a fi normal pentru activitatea normală a întreprinderii, reflectând capacitatea
acesteia de a acoperin datoriile comerciale cel puțin odată. Un raport mai mare ar putea
semnifica o cantitate imobilizată sau supraevaluată a stocurilor, ceea ce are un impact
negativ asupra activității entității. Conform prevederilor Standardului interna țional IAS 1,
lichiditatea generală este în strâns ă corelație cu fondul de rulment. Se calculează astfel :
𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒

Tabel 4.5. Tabel de calcul al ratei de lichiditate curentă
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Active curente , lei 151 347 101 399 108 730
2 Datorii curente , lei 238 778 218 996 256 939
3 Rata lichidității curente 0,6338 0,4630 0,4231
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul co ntabil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
020406080
2013 2014 201564,32
46,92 43,11 Rata solvabilității generale

61
”Lichiditatea general ă a firmei se calculeaz ă lunar și este influențată de toate
elementele care intră în componența activelor și datoriilor curente, care la rândul lor sunt
influenț ate de o serie de factori cantitativi ș i calitativi. ”19
Conform datelor SC ”LA VERNICA” S.R.L. rata este sub nivelul normal pe întreg
parcursul perioadei analizate, reflectând un raport subunitar și descrescător până la 0,42 în
2015. Acest raport denotă o situație nefavorabilă a lichidității întrepri nderii, aceasta nefiind
în capacitate de a -și onora datoriile comerciale și generează o revizuire a politicii
aprobate.( figura 4 .20.)
Fig. 4. 20 Evoluția ratei lichidității curente a SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul conta bil SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Cheltuielile și veniturile unei entități reflectă fenomene le econo mico – financiare
corelate cu consumul și utilizare a factorilor de exploatare: natura, munca și capitalul,
urmărind deasemenea și recuperarea resurselor utilizate.
Analizând contul de profit și pierdere putem calcula Cheltuieli la 1 000 lei Venituri
totale , care indică eficienței cheltuielilor efectuate de societate. Acest raport se calculează
ca efort / efect:
𝐶ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑙𝑎 1 000 𝑙𝑒𝑖 𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 = 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑥 1 000
Tabel 4.6. Tabel de calcul al ratei de eficiență a cheltuielilor totale
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Cheltuieli totale , lei 206 287 139 073 135 959
2 Venituri totale , lei 182 505 115 131 110 156
3 Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale,lei 1 130,30 1 207,95 1 234,24
Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.

19 Lichiditatea g enerală – definire, mod de calcul, in terpretare, factori de influență , disponibil la
http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/ , accesat la 16.06.2016
00,20,40,60,8
2013
2014
20150,6338
0,463 0
0,4231 Rata lichidității curente:

62
Fig. 4.21 Evoluția Cheltuie li la 1 000 lei Venituri totale a SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Rata de eficiență a cheltuielilor totale fiind un raport efort la efect, are un impact
pozitiv în situația di minuării valorii acestuia.
În cazul societății ”LA VERNICA” S.R.L. această rată înregistrează o creștere față
de anul precedent analizat cu 26,29 lei și cu 103,94 lei față de anul 2013, ceea ce relevă
despre o creștere a ineficienței cheltuielilor efectua te pe parcursul perioadei analizate.
Respectiv pentru 1 000 lei venituri, societatea înregistrează 1234,24 lei cheltuieli în anul
2015.
Pentru o analiză mai aprofundată a fenomenului de creștere a ratei de eficiență se va
întocmi următorul tabel:
Tabel 4. 7. Analiza influenței factorilor asupra modificării ratei de eficiență a
cheltuielilor totale
Denumirea
elementului Valoare, lei Abaterea
absolută Ritmul de
creștere,
% Inclusiv din modificarea
2014 2015 Cheltuielilor
totale Veniturilor
totale
Cheltu ieli totale 139 073 135 959 -3 114 97,76
Venituri totale 115 131 110 156 -4 975 95,67
Rata de eficiență a
cheltuielilor totale 1 207,95 1 234,24 +26,29 102,17 -27,05 +53,34
Sursa: autor, în baza datelor din contu l de profit și pierdere al SC ” LA VER NICA ” SRL
Din calculele efectuate se observă că micșorarea valorii cheltuielior totale față de
anul 2014 cu 3 114 lei a cauzat o diminuare cu 27,05 unități a ratei de eficiență a
cheltuielilor totale, fapt care a avut o influență pozitivă, însă diminuarea concomitentă a
veniturilor totale în 2015 cu 4,33 % față de anul precedent a avut un impact negativ și drept
consecință rata de eficiență a crescut cu 53,34 unități.
10501100115012001250
2013 2014 20151 130,3 1 207,95 1 234,24 Rata de eficiență a cheltuielilor totale

63
Un alt indicator utilizat des în practica analizei rentabilității unei firme este
Renta bilitatea veniturilor calculată în baza profitului brut, care relatează despre eficiența
gestionărilor vânzărilor, costurilor și prețurilor de vânzare a mărfurilor. Se calculează
conform formulei:
𝑅𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑏𝑟𝑢𝑡
𝑉𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑥 1 000
În comparație cu ceilalți indicatori calculați, acesta este calculat în baza rezultatului
exercițiului entității, astfel că, pentru toți cei 3 ani analizați, indicatorul deține valori sub
0%, din cauza pierderilor înregistrate, ceea ce semnifică o situație nefavorabilă a firmei.
Tabel 4.8. Tabel de calcul al rentabilității veniturilor
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Profitul brut , lei -23 782 -23 942 -25 803
2 Venituri totale , lei 182 505 115 131 110 156
3 Rentabilitatea veniturilor ,% -13,03 -20,79 -23,42
Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Pentru o activitate economică normală acest indicator t rebuie sa fie în cre ștere
continuă și să depășească cel puț in 5%. Societatea ”LA VERNICA” S.R.L. a înregistrat o
rentabilitate a vânzărilor în anul 2015 de – 23,42 %, adică cu 2,63 % mai joasă decât anul
precedent și cu 10,39 % în scădere față de rata rentabilității din anul 2013 (figura 4.21).
Fig. 4.22 Evoluția rentabilității veniturilor la SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Necesarul de Fond de Rulment (NFR) reprezintă valoarea resurselor necesare pentru
finanțarea activităț ii curente operaționale . O situație de echilibru financiar se obține atunci
când NFR este nul . În practica societăților însă situația este bună și când NFR este mai mic
-25-20-15-10-50
2013 2014 2015
-13,03 %
-20,79 %
-23,42 % Rentabilitatea v eniturilor

64
decât 0, ceea ce înseamnă că în această situație nu mai e nevoie de alt e surse pentru a
finanța activitatea curentă decât datoriile pe termen scurt . Se calculează ca diferență între:
𝑁𝐹𝑅 =(𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 −𝑇𝑟𝑒𝑧𝑜𝑟𝑒𝑟𝑖𝑒 )−𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Tabel 4.9. Tabel de calcul al necesarului de fond de ru lment
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Active curente 151 347 101 399 108 730
Trezorărie 5937 982 468
2 Datorii curente 238 778 218 996 256 939
3 Necesarul de fond de rulment -93 368 -118 579 -148 677
Sursa : autor, pe baza datelor din b ilanțul contabil al SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Necesarul de Fond de Rulment obținut în urma calculelor în anul 2015 are o valoare
de – 148 677 lei, ceea ce relatează despre investirea considerabilă în active generatoare de
valoare adăugată, respectiv cu scopu l obținerii unei valori mai mari în urma vânzării. În
dinamică, NFR a scăzut în comparație cu anul precedent cu 30 098 lei, datorită creșterii
majore a datoriilor curente cu 37 943 lei, care sunt angajate în special în achiziționarea de
mărfuri pentru com ercializarea acestora.
Fig. 4. 23 Evoluția necesarului de fond de rulment la SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din bilanțul contabil al SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Rentabilitatea exploatării ca indicator determină performan ța profitului di n
exploatare în activitatea unei entități . Această valoare ar trebui să fie î ntr-o permanentă
creștere pentru ca să asigure aco perirea rezultatului financiar . Un nivel mai mare de 15 %
reprezintă o condiție pentru activitatea normală a firmei. Se calculea ză ca raport dintre:
𝑅𝑒𝑛𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡 ă𝑟𝑖𝑖= 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑥 100

-150000-100000-500000
2013 2014 2015
-93 368
-118 579
-148 677 Necesarul de Fond de Rulment

65
Tabel 4.10. Tabel de calcul al rentabilității exploatării
Nr.crt Denumirea elementului 2013 2014 2015
1 Profitul din exploatare, lei -22149 -23213 -25197
2 Active totale, lei 161649 103504 110774
3 Rentabilitatea exploatării, % -13,70 -22,42 -22,74
Sursa: autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere și bilanțul SC ”LA VERNICA” S.R.L .
Repr ezentarea grafică a evoluției rentabilității economice în perioada analizată este
prezentată în figura 4.23.
Fig. 4.24 Evoluția rentabilității exploatării la SC ”LA VERNICA” S.R.L.
Sursa : autor, pe baza datelor din contul de profit și pierdere și bilanț ul SC ”LA VERNICA” S.R.L .
Rentabilitatea exploatării aferentă celor 3 ani prezentați este într -o continuă
descreștere, ceea ce nu favorizează situația întreprinderii. Conform calculelor în anul 2015
raportul dintre profitul din exploatare și activel e tota le a atins nivelul de – 22,74 %, cu 0,32
% mai mic decât valoarea indicatorului aferent anului preced ent și cu 9,04 % mai jos decât
cel înregistrat în 2013. Prin urmare, rezultatul din exploatare nu acoperă rezultatul din
activitatea financiară și este ins uficient pentru o activitate normală a întreprinderii.
Din toate informațiile prezentate rezultă ca entitatea are o perioadă dificilă în cursul
său de dezvoltare, indicatorii analizați fiind în deplină descreștere și necesită o schimbare
de politica pentr u a reuși o micșorare a impactului negativ pe care il înregistrează la
momentul actual.
-25-20-15-10-50
2013 2014 2015
Rentabilitatea exploatării

66
Concluzii și propuneri
În contextul acestei lucrări se abordează aspecte teoretice și practice privind datoriile
pe termen scurt, în special cele comerciale, prezentâ nd situația acestor elemente
patrimoniale la societatea „ LA VENRICA „ S.R.L. Galați.
Pentru desfășurarea activității de comerț, în special cu amănuntul , relațiile cu
furnizorii sunt foarte importante. Din relațiile contractuale cu aceștia se nasc obligaț ii față
de furnizori pentru mărfurile și produsele livrate.
Datoriile comerciale sunt generate de relațiile vânzare – cumpărare, aprovizionare în
raport cu furnizorii, care asigură achiziționarea activelor necesare. Dacă e să ne referim la
furnizorii socie tății, observăm ca entitatea are furnizori principali interni, atât din județul
Galați, cât și din alte județe, relația cu aceștia fiind de durată, negociate la condiții
avantajoase pentru ambele părți.
Valoare bilanțieră a datoriilor comerciale existente la sfârșitul anului 2015 este mare,
depășind valoarea pasivului total, care se diminuează considerabil din cauza pierderilor
înregistrate. Totodată acest fapt relatează despre o investire majoră în activele curente ale
entității pentru a -și desfășura acti vitatea în perioada viitoare, înregistrând un fond de
rulment negativ. Cu toate acestea rata solvabilității generale a entității înregistrează în anul
2015 o valoare mult mai mică decât intervalul de siguranță (64,32 %), ceea ce cauzează o
ocolire a potenț ialilor investitori.
Situația dificilă în care se află entitatea ar trebui să genereze ideea de schimbare a
politicii abordate de manageri și luarea unor decizii care ar conduce entitatea la nivelul 0 al
pierderilor. Astfel e necesară o modificare a durat ei de rotație a activelor pentru început,
care înregistrează o valoare de 361 de zile, ceea ce este prea mult pentru o entitate care
practică comerțul mărfurilor, deoarece coeficientul de rotație al activelor curente este de
1,011.
Ponderea cea mai mare în pasivul bilanțier o au datoriile comerciale, care au o
tendință de creștere în ultimii 3 ani, de aceea este foarte important de a găsi un echilibru în
situația creată prin comercializarea intensă a produselor, fie prin promoții, fie prin alte
metode de de sfacere și rambursarea datoriilor aferente stocurilor. Prin urmare, e necesară o
creștere considerabilă a ratei lichidității curente a societății la o valoare mai mare decît cea
curentă (0,42). Aceasta în condiții de normalitate ar înregistra cel puțin o v aloare egală cu
1. Astfel piața investițională va fi cointeresată de activitatea entității și cea din urmă va
înregistra o evoluție pozitivă a indicatorilor economici fundamentali.

67
Procentajul gradului de îndatorare al entității este destul de ridicat, îns ă luând în
considerare faptul că datoriile entității sunt constituite în principal de datorii comerciale pe
termen scurt, este posibilă atragerea unui credit de finanțare pe termen mediu sau lung,
care ar servi pentru achitarea obligațiilor curente și cons tituirea unu i capital permanent cu
valoare pozitivă. Pe lângă acest fapt, creșterea de lichidități ar favoriza o creștere a
activului total, respectiv a ratei de lichiditate generală a entității.
Din cauza modului ineficient de utilizare a resurselor, pr ecum și practic o
imobilizare a stocurilor, rentabilitatea exploatării nu e nici pe departe în capacitate de a
acoperi rezultatul financiar, înregistrând valoarea negativă egală cu – 26,93.
În general dacă privim situația entității în ansamblu, se observă că practic toți
indicatorii au o tendință de scadere (cifra de afaceri, rezultatul exercițiului, rata
solvabilității, rata lichidității, rentabilitatea veniturilor, rata stabilității financiare), iar cei
care au o tendință de creștere au un impact negativ asupra poziționării economice a firmei
în contextul dat (rata datoriilor pe termen scurt, rata activelor circulante, cheltuieli totale la
1 000 lei venituri totale).
În scopul ameliorării situației financiare a societății, se fac următoarele propuneri:
– implementarea unor măsuri eficace de stimulare a furnizorilor, respectiv
clienților ;
– implementarea unui sistem de management mai eficient în ceea ce privește
monitori zarea vânzărilor ;
– se recomandă o dirijare mai accentuată de resurse către promovarea și
atrag erea clientelei;
– aplicarea altei strategii de fi nanțare a societății, pentru crearea unui capital
perma nent;
– gestionarea resurselor entității eficent pentru reazilarea unui echilibru în
raportul dintre cheltuielile și veniturile aferente activității practi cante.

68
Bibliografie
Andersen, A., Ketteman,C., Hiebeler, R. , Kelly,T. – Cele mai bune practici , Grupul
editorial Image, București, 1998
Bucătaru, D. – Evaluarea întreprinderii , Tipo Moldova, Iași, 2011
Bucătaru, D. – Finanțele întreprinderii , Tip o Moldova, Iași, 2010
Ciobănașu, M. – Analiza economico – financiară , Editura Universitară, București, 2011
Colasse,B. – Analiza financiară a întreprinderii , Tipo Moldova, Iași, 2009
Colectiv RENTROP & STRATON – Cartea Verde a Contabiliății, RENTROP &
STRA TON, București, 2014
Cristescu, N., Nae, C., Ioniță, C. – Contabilitatea microîntreprinderilor , Ecran Magazin,
Brașov, 2001
Dăncescu,A., Hangan, D., Lixandru, F. – Contabilitate monografii contabile , NICULESCU
SRL, București, 2002
Dobrin, M. – Contabilita te : Baze , Editura Fundației România de Mâine, București, 2004
Ghindescu, M., Mitrache, F. – Contabilitate financiară , Paralela 45, Pitești, 2002
Hiebeler, R. – Cele mai bune practici , Image, București, 1998
Iacob, D., Cismaru, D. – Organizația inteligent ă, Editura Comunicare.ro, București, 2010
Isai, V. – Aplicații de contabilitate financiară , Editura Didactică și Pedagogică, București,
2000
Isai, V. – Contabilitatea financiară , Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003
Lüllmann,H., Mohr, K., Heim, L. – Atlas de Farmacologie , ediția a VI -a, FarmaMedia,
Târgu -Mureș, 2011
Pop, A. – Contabilitatea de gestiune în comerț , Inteleredo Deva, Cluj -Napoca, 1997

69
Ristea, M., Dima, M. – Contabilitatea societăților comerciale , Editura Universitară,
București, 20 02
Ristea, M., Dumitru, C. – Bazele contabilității , Editura Universitară, București, 2005
Ristea,M. – Contabilitate Financiară , Editura Universitară, ed. a II -a , București, 2005
Tănase, M. – Contabilitatea mărfurilor, Brașov, 2011
Toma,C. – Contabilitat e financiară , Tipo Moldova, Iași, 2011
Bădoi, M., Interpretarea indicatorilor de solvabilitate în contextul situațiilor financiare
anuale , disponibil la http://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-
contextul -situatiilor -financiare -anuale/ , accesat la data de 16.06.2016
Câte farmacii sunt în România și câți bani generează acestea , disponibil la
http://www.wall -street.ro/articol/Companii/179287/cate -farmacii -sunt-in-romania -si-cati-
bani-genereaza -acestea.html , accesat la data de 18.03 .16
Institutul Național de Statistică, Comunicat de presă nr. 27 / 03 februarie 2016 , disponibil
la
http://www.insse.ro/cms/files/statistic i/comunicate/comert/comert_amanuntul/a15/com_am
anunt_12r15.pdf , accesat la data de 24.03.16
Lichiditatea generală – definire, mod de calcul, interpretare, factori de influență ,
disponibil la http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/ , accesat la
16.06.2016
*** Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată în Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie
2008, art.6, al.(2)
*** ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 , publicat în: monitorul oficial nr. 963 din 30
decembrie 2014
***Legea nr. 59/1934 , publicată în Monitorul Oficial nr. 100 din 01 mai 1934, art. 3
http://conteq.ro/cand_intocmim_aviz_insot ire accesat la data de 10.06.2016
http://www.conta.ro/dictionar_online_monografie.html accesat la data de 14.06.2016

70
http://www.dexx.ro/index.php?a=term&d=Dictionar+financiar -bancar&t=ORDIN
+DE+PLATA accesta la data de 02.04.16
http://www.economica.net/cnas -a-pierdut -definitiv -in-instanta -30-de-dosare -privind -taxa-
clawback -impusa -producatorilor -de-medicamente_107630.html accesat la data de 18.03. 16
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=205 , accesat la data de 15.06.2016
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2205 accesat la 10.06.2016
http://www.universfarmaceutic.ro/istoria/SCURTA -ISTORIE -A-MEDICAMENTULUI -_
accesat la data de 18.03.2016
http://contabilul.manager.ro/a/3647/contabilizarea -unor-cazuri -speciale -privind -stingerea –
datoriilor -comerciale.html accesat la data de 15.06.2016
http://contabilul.manager.ro/a/5133/studiu -de-caz-inregistrari -contabile -implicatii –
fiscale.html accesat la data de 18.06.2016