The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service [600064]

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service  
 
 TERORISMUL ȘI FENOMENUL GLOBALIZĂRII
«TERRORISM AND GLOBALIZATION»
by Aurel Puichiliță
Source:
Bulletin of "Carol I" National Defence University (Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol
I"), issue: 01 / 2011, pages: 299­307, on  www.ceeol.com .

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

1

TERORISMUL ȘI FENOMENUL GLOBALIZĂRII

TERRORISM AND GLOBALIZATION

Cdor. Aurel PUICHILIłĂ *
Centrul de Scafandri

Terorismul are o istorie care datează din antichita te, formele de
exprimare evoluând în contextul dezvoltării societă Ńii. Efectele celor două
războaie mondiale au inflamat pasiunile și speranŃe le naŃionaliștilor din
întreaga lume și au afectat grav legitimitatea ordi nii internaŃionale și a
guvernelor. Era terorismului modern culminează cu a tacul din 11 septembrie
2001 asupra unor obiective emblematice ale Statelor Unite ale Americii.
Globalizarea ne afectează pe toŃi în mod direct. În acest context, este
necesară o evaluare corectă a oportunităŃilor și ri scurilor pe care le presupune
globalizarea din partea factorilor politici, distan Ńându:ne de tendinŃele actuale
de demonizare sau, dimpotrivă, de preamărire a cons ecinŃelor acestui fenomen.
Globalizarea, prin modificările pe care le produce la nivelul societăŃii,
induce și transformări în percepŃia ameninŃărilor a supra securităŃii la nivelul
populaŃiei sau actorilor. Globalizarea a transforma t terorismul în unul global.

History of terrorism is dating back from ancient ti mes, its evolving forms
mirroring the society context. The World Wars infla med passions and hopes of
nationalists around the world and, seriously affect ed international order and
the legitimacy of governments. Modern terrorism cul minated with 2001 9/11
attacks on some emblematic objectives of the United States.
Globalization affects us all directly. In this cont ext, the correct
assessment of opportunities and risks posed by glob alization is necessary,
distancing us from the current trend to demonize, o r, in opposition, to praise
the consequences of this phenomenon.
Changes produced by globalization at society level, induce
transformation in actors’ and population’s percepti on of security threats.
Globalization has transformed terrorism into a glob al one.

Cuvinte cheie: terorism; globalizare.
Keywords: terrorism; globalization.

Fenomenul terorist – scurt istoric
Istoria umanităŃii este, într:o anumită măsură, ist oria violenŃei speciei
umane; o formă aparte de manifestare a violenŃei o reprezintă terorismul,
fenomen care presupune folosirea deliberată și sist ematică a unor mijloace de
natură să provoace teroarea 1.

* e:mail: [anonimizat]
1 Lucian CiuchiŃă, Daniel Toma, Eusebiu Tihan, Scurtă analiză asupra terorismului contemporan.
Orientări. Strategii de combatere . OPINFO, București, 2006, p. 13. Access via CEEOL NL Germany

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

2 AcŃiunile umane asociate terorismului, asasinatele, răpirile de
persoane, au fost utilizate de primele comunităŃi t ribale pentru a provoca
teroare în rândul comunităŃilor rivale și pentru a le determina să părăsească
terenurile fertile pe care se constituiseră, deoare ce expansiunea teritorială a
fost dintotdeauna un obiectiv politic.
Încă din antichitate, frica și teroarea au reprezen tat instrumente
convingătoare ale voinŃei, iar violenŃa era calea c ea mai des utilizată pentru
realizarea scopurilor politice, fiind îndreptată fi e împotriva membrilor unei
elite, contra unor pretendenŃi la putere sau împotr iva populaŃiei pentru a o
supune voinŃei celui care deŃinea puterea. Marele g ânditor militar chinez Sun:Tzu,
afirma „omoară unul – terorizează o mie”, efectul p rodus asupra grupului Ńintă
fiind mult mai important decât viaŃa persoanei sacr ificate.
AcŃiunile teroriste sunt menŃionate în izvoare isto rice, acestea fiind
prezente în cetăŃile grecești și apoi în Imperiul R oman, prin relatările lui Tucidide.
Cea mai timpurie organizaŃie care abordează teroris mul într:o manieră
apropiată de organizaŃiile teroriste moderne, o con stituie zeloŃii din Iudeea.
CunoscuŃi de romani ca sicarii sau oamenii;pumnal , ei au dus o campanie
bine regizată pentru asasinarea forŃelor de ocupaŃi e romană, precum și a evreilor
care colaborau cu aceștia. În cele din urmă revolta acestora a devenit deschisă,
lupta finalizându:se cu o sinucidere în masă la for tificaŃia din Masada.
Terorismul a fost folosit în mod evident ca armă po litică, în secolele
XII – XIII, de către secta Hashishin 2 ce activa în Orientul Mijlociu, undeva pe
teritoriul Iranului de astăzi. Aceasta a fost fonda tă de Hassan Bin Sabbah,
recruŃii fiind răpiŃi din rândurile populaŃiei bășt inașe. Luptătorii erau antrenaŃi
pentru dezvoltarea condiŃiei fizice, dar, mai impor tant, prin metode specifice erau
depersonalizaŃi, își pierdeau voinŃa proprie, ajung ând să se ghideze numai după
principiile organizaŃiei și poruncile lui Sabbah. S e crede că întemeietorul sectei își
droga adepŃii, iar apoi îi trimitea în misiuni ucig așe, cu iluzia că el avea puterea
să:i transporte în paradis. Hashishin, în limbajul epocii desemna și persoanele
consumatoare de hașiș. Chiar dacă obiectivele secte i nu au fost atinse, aceasta
a activat timp de două secole, constituind primul e xemplu de conspiraŃie
teroristă contra reprezentanŃilor statului, grupare a prezentând similitudini
certe cu organizaŃii teroriste moderne sau contempo rane.
Conștientizarea modernă a termenului terorism, pent ru civilizaŃie are
ca punct de plecare FranŃa sfârșitului de secol XVI II, cu toată vâltoarea
revoluŃionară și odioasele condamnări ale Comitetul ui SiguranŃei Publice,
condus de Robespierre. Practica intimidării dușmani lor prin teroare s:a
înrădăcinat mai întâi spontan, apoi sub forma unei filozofii de guvernare.

2 http://ro.altermedia.info/istorie:alternativa/orig inile:terorismului:ismailismul:si:
asasinii_4248.html

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

3 Perioada preluării și exercitării puterii de către iacobini, din martie 1793 –
iulie 1794 a fost etichetată după 1795, atât de fra ncezi, cât și de străini (englezi,
prin scrierile lui Burke) ca regim al terorii, baza t pe folosirea sistematică a
violenŃei și premeditarea terorii în scopul menŃine rii noii ordini sociale.
În secolul XIX, teoriile politice radicale și reali zările tehnologiei
moderne în domeniul armelor au stimulat formarea de grupuri mici de
revoluŃionari, care au atacat în mod eficient state le:naŃiuni. Chiar dacă iniŃial
anarhiștii au avut unele acŃiuni încununate de succ es materializate prin
asasinarea unor personalităŃi din Rusia, FranŃa, Sp ania, Italia și Statele Unite,
datorită lipsei de organizare și refuzului de a coo pera cu alte mișcări similare,
aceștia au devenit ineficienŃi ca mișcare politică. În contrast, rolul
comunismului ca bază ideologică pentru terorism pol itic era doar la începutul,
devenind mult mai semnificativ în secolul XX.
O tendinŃă specifică secolului al XIX:lea a fost va lul de recrudescenŃă
a naŃionalismului în întreaga lume, care a avut ca urmare combinarea statului
politic cu naŃiunea (identitatea poporului). Datori tă acestui fenomen,
popoarele care au fost cucerite sau colonizate, la fel ca evreii pe vremea
zeloŃilor , au optat pentru asimilare sau revoltă. După cum e ste bine știut,
multe conflicte naŃionaliste nu sunt rezolvate nici în ziua de astăzi.
NaŃionalismul și comunismul au devenit ideologii de referinŃă în
secolul XX. Grupul terorist din această perioadă, c are a constituit un model
din mai multe puncte de vedere pentru ceea ce a urm at, a fost „Narodnya
Volya” (voinŃa popoarelor), din Rusia. Teroriștii d in această perioadă se
deosebesc din câteva puncte de vedere de teroriștii moderni, în special prin
faptul că cei dintâi uneori anulau atacurile care a r fi putut pune în pericol
persoane, altele decât grupul Ńintă. Începând cu ac eastă perioadă se afirmă și
unele trăsături noi ale organizaŃiilor cum ar fi cl andestinitatea, organizarea
celulară și creșterea nivelului de violenŃă.
Efectele celor două războaie mondiale au inflamat p asiunile și
speranŃele naŃionaliștilor din întreaga lume și au afectat grav legitimitatea
ordinii internaŃionale și a guvernelor. „Războiul t otal” practicat de toŃi combatanŃii
celui de:al Doilea Război Mondial a generat justifi cări de genul „toŃi o fac” cu
referire la folosirea terorii și violarea legilor r ăzboiului. Puternicul sprijin acordat
de către partizani și mișcările de rezistenŃă care foloseau tactici teroriste a fost
interpretat ca legitim. Din acel moment, se pare că și civilii au devenit Ńinte
legitime, în ciuda tuturor regulilor care interzic acest lucru.
În perioada Războiului Rece, conflictele Est:Vest a u avut loc la
periferie, și au fost limitate, ceea ce a prevenit escaladarea lor. În această
perioadă, Uniunea Sovietică a oferit asistenŃă dire ctă și indirectă mișcărilor
revoluŃionare din întreaga lume. Multe mișcări anti coloniale au găsit extremismul

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

4 revoluŃionar comunist, atractiv. Liderii acestor „r ăzboaie de eliberare naŃională”
au sesizat oportunitatea de a beneficia de armament și instruire. În același timp,
ajutorul oferit de blocul estic, a fost perceput ca o legitimare internaŃională a
acŃiunii lor. Multe dintre aceste organizaŃii și pe rsonalităŃi au utilizat terorismul în
sprijinul obiectivelor lor politice și militare.
Era terorismului modern s:ar putea spune că a încep ut în 1968, când
Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei (FPEP) a deturnat un avion ElAl
care zbura de la Tel Aviv la Roma. Tot o premieră a fost și reŃinerea
pasagerilor ostatici ca garanŃie pentru satisfacere a cererilor formulate public
către guvernul israelian. CombinaŃia acestor evenim ente a condus la o creștere
semnificativă a interesului masa:media pentru acest act. Fondatorul FPEP,
dr. George Habash, a remarcat că audienŃa acestui e veniment terorist a fost
incomparabil mai mare decât cea generată de luptele duse în teren, afirmând
„… cel puŃin, lumea vorbește despre noi acum”3.
Era terorismului modern este caracterizată și prin internaŃionalizare.
Cooperarea între grupurile palestiniene și cele rad icale europene pe linia
instruirii, datează de la începutul anilor ’70, iar operaŃiunile comune dintre
FPEP și Armata Roșie Japoneză au început în 1974.
Era terorismului modern culminează cu atacul din 11 septembrie 2001
asupra unor obiective emblematice ale Statelor Unit e ale Americii, prin
deturnarea unor aeronave de linie de către militanŃ i ai terorismului islamist,
Al:Qaeda. Alte atacuri teroriste majore au avut loc în New Delhi, Bali,
Londra, Madrid, Mumbai, urmate de un mare număr de victime. Epicentrul
operaŃional și strategic al terorismului islamic în prezent este centrat în
Pakistan și Afganistan.

Dimensiunile globalizării
Globalizarea poate fi analizată prin prisma unor in dicatori specifici
unor domenii de referinŃă cum ar fi cel social, pol itic, economic, cultural și de
mediu, enumerarea fiind nerelevantă din punct de ve dere al poziŃiei în listă
sau al ariei de cuprindere. Ceea ce este important este faptul că aceste domenii
majore ale activităŃii umane nu pot fi analizate iz olat unele de altele, ele
constituind o reŃea de interdependenŃe, în care sun t incluși și actorii, variabile
importante în această ecuaŃie complexă ce definește globalizarea.
Dimensiunea economică este vizibilă în presa de zi cu zi, prin
analizele și referirile la creșterea comerŃului și a investiŃiilor directe,
globalizarea pieŃelor financiare, producŃie integra tă la nivel transnaŃional,
corporaŃii transnaŃionale, competiŃie la nivel loca l între state și regiuni.

3 www.terrorism:research.com/history/

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

5 Mediul ambiant, în ultimul deceniu, a devenit un do meniu de interes și
îngrijorare în același timp pentru întreaga omenire , datorită modificărilor
climatice în evoluŃie. Chiar dacă originea acestor modificări climatice cel
puŃin parŃial este atribuită activităŃii umane ires ponsabile, nu există un
consens la nivel internaŃional în ceea ce privește măsurile necesare pentru
diminuarea factorilor perturbatori. Încălzirea atmo sferei, gaura din stratul de
ozon sau tăierea pădurilor tropicale ilustrează în modul cel mai impresionant
fenomenul globalizării, pentru că în acest caz este vorba în mod cert despre
probleme globale care necesită o abordare globală. Este evident că și în
domeniul mediului ambiant există probleme de ordin regional și local, acestea
depășind uneori graniŃele, cum ar fi poluarea râuri lor 4.
Dimensiunea socială este marcată de globalizare în special prin
posibilităŃile sporite de comunicare pe care le are la dispoziŃie omul modern.
Lumea a devenit un „global village“, reŃelele inova toare de comunicare la
mare distanŃă ( chat, e;mail ) adăugându:se comunităŃilor tradiŃionale precum
familia sau vecinătatea.
Dimensiunea culturală poate fi asimilată cu „barome trul globalizării”.
Coca cola, blue:jeans și producŃiile hollywoodiene sunt cele mai bune exemple de
penetrare a unor brand :uri în culturile locale, prin asimilare. Americani zarea
culturii mondiale este un fapt incontestabil. Cultu rile regionale și locale nu dispar
însă din această cauză. Dimensiunea culturală acope ră un spectru mult mai larg de
sensuri, fiind în strânsă legătură cu factorul soci al și cu cel economic. Fenomenul
emigraŃiei reprezintă unul dintre factorii care a f ost potenŃat de globalizare, dar
care la rândul său devine agent al globalizării.
Dimensiunea politică a globalizării este evidentă p rin interdependenŃa
politicilor interne de politicile locale, regionale , cu efecte vizibile în toate
domeniile vieŃii sociale. Integrarea europeană poat e fi privită ca o reacŃie pe
plan regional a actorilor europeni pentru contracar area unor efecte ale politicii
la nivel planetar, în încercarea de a restabili ech ilibrul de putere la nivel
mondial, respectiv spargerea monopolului de putere creat de SUA în ultimele
două decenii. Aceleași tendinŃe sunt prezente și pe continentul asiatic, unde
criza economică mondială se pare că a catalizat cre area unui nou pol de
putere, bazat pe dimensiunea economică.
Inevitabil, politicul este vizat ca factor responsa bil pentru insuccesul
unui stat în a rezolva problemele de natură economi că sau socială ce apar în
evoluŃia acestuia, globalizarea fiind făcută respon sabilă de cele mai multe ori
de către factorul politic. Totuși, nu toate lucruri le care se pun pe seama
globalizării sunt și adevărate. Acest lucru este ev ident mai ales dacă ne
gândim la unele exemple din domeniul politic care n u se intersectează în nici
un punct cu globalizarea.

4 http://www.dadalos.org/globalisierung_rom/grundkur s_2.htm

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

6 Globalizarea ne afectează pe toŃi în mod direct. În acest context, este
necesară o evaluare corectă a oportunităŃilor și ri scurilor pe care le presupune
globalizarea, distanŃându:ne de tendinŃele actuale de demonizare sau,
dimpotrivă, de preamărire a consecinŃelor acestui f enomen. Sunt aproape
unanim recunoscute tendinŃele sau consecinŃele glob alizării, cum ar fi
eroziunea statului naŃional, dumping;ul social, clivajul între bogaŃi și săraci,
societăŃi multinaŃionale necontrolabile, degradarea mediului.
Atunci când problemele încep să capete un caracter din ce în ce mai
global, soluŃionarea lor politică trebuie să devină și ea de ordin global. În
acest sens există nenumărate proiecte, care vizează inclusiv constituirea unui
stat global. Și pentru că acesta rămâne – cel puŃin pentru viitorul apropiat – o
utopie, și pentru că, după părerea multora, acesta nu este nici măcar de dorit,
s:a încercat găsirea unor forme organizaŃionale noi care să adapteze politica la
noua eră a globalizării. În acest scop a fost inven tat conceptul de „global
governance“, care în opinia unor analiști ai domeni ului reprezintă „corectura
politică a economiei de piaŃă globalizate în sensul unei implicări a sistemului
politic în scopuri sociale mai cuprinzătoare [Holge r Mürle], nu doar un
concept de politică externă, ci un proiect în scopu l reorganizării politicii la
toate nivelele de activitate … Global Governance în seamnă prevenirea
pericolului ca politica să își piardă funcŃiile și implicarea în favoarea
impunerii unor logici de sistem anonime și a formăr ii unei lumi de:statalizate
[Dirk Messner / Franz Nuscheler] sau, un sistem com plex, cu multiple nivele
de guvernare, dincolo de statul naŃional [Ulrich Me nzel]” 5.

Fenomenul terorist în epoca globalizării
După cum am menŃionat anterior, terorismul s:a mani festat din
antichitate până în prezent, cu particularităŃile e pocii respective. De remarcat
este faptul că mijloacele de comunicare relativ pre care în etapele de debut ale
terorismului și dezvoltarea acestuia îndeosebi în s tatele din vest au favorizat
menŃinerea fenomenului în limitele graniŃelor stata le. Terorismul, sau războiul
ascuns în viziunea unora, a devenit o nouă formă de putere pentru
comunităŃile etnice sau radical religioase, datorit ă faptului că nu necesită
folosirea unei tehnologii superioare, o economie să nătoasă și puternic
dezvoltată, trupe numeroase sau sisteme de armament sofisticate. Contrar,
acesta presupune un număr redus de personal dedicat , resursă ieftină, dar
foarte eficientă și traumatizantă prin prisma efect elor pe care le produce.
Nicio organizaŃie teroristă nu poate supravieŃui fă ră susŃinere din
partea unuia sau mai multor state sau actori non:st atali, în sens mutual sau
prin sprijin în ascuns sau explicit. Este un fapt d emonstrat că toate

5 citaŃi pe http://www.dadalos.org/globalisierung_ro m/grundkurs_5.htm

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

7 organizaŃiile teroriste iniŃial se autoproclamă ind ependente, fondate pe
convingeri și principii idealiste, ca după un timp, din motive financiare,
acestea să lege relaŃii și colaborări cu criminali tatea organizată. Pentru
asigurarea logisticii care constă în spaŃii de caza re, arme, explozibili, mijloace
de comunicaŃii, pașapoarte false, carduri de identi tate, mijloace de propagandă
și activităŃi pe linie de informaŃii, organizaŃiile teroriste au nevoie de fonduri.
Odată ce acestea s:au dezvoltat ca număr de persona l și și:au extins activitatea
de pe plan local în plan internaŃional, nevoile lor financiare vor crește. În
consecinŃă, acestea vor oferta pe piaŃa activităŃil or specifice teroriste și se vor
asocia cu structuri din cercuri puternice, care îi pot susŃine mult mai bine
decât o face crima organizată. Ca urmare, unele sta te sau actori non:statali
intervin în activităŃile teroriste pentru a:și real iza obiectivele. Din această
cauză, uneori, organizaŃiile teroriste își mută act ivitatea în afara sferei lor de
interes, în scopul asigurării unor servicii armate sau politice pentru terŃi.
Globalizarea, prin modificările pe care le produce în domeniile
menŃionate, induce și transformări în percepŃia ame ninŃărilor asupra securităŃii
la nivelul populaŃiei sau actorilor.
Așa cum nu a fost posibilă o evaluare corectă a ame ninŃărilor asupra
securităŃii omenirii dacă luăm în considerare numai perioada anilor 1970:2000,
este aproape imposibil să facem estimări futuristic e în domeniu, bazându:ne
pe prezentele surse de ameninŃări. Așa cum ameninŃă rile din trecut și:au
pierdut valabilitatea pe măsură ce originile lor s: au pierdut, la fel actualele
percepŃii privind securitatea vor deveni neconforme pe măsura modificărilor
de natură obiectivă și subiectivă ce se vor produce în viitorul mediu de
securitate, în mare parte puse pe seama globalizări i.
Creșterea populaŃiei planetei în progresie geometri că, în condiŃiile în
care sursele de energie convenŃionale sunt în curs de epuizare, iar producŃia
agricolă mondială este diminuată de fenomene precum seceta, deșertificarea
sau diminuarea resurselor de apă potabilă, conturea ză o posibilă recrudescenŃă
a terorismului determinată de competiŃia pentru înt âietate la resurse. În anul
2000, populaŃia omenirii număra 6,1 miliarde, în 20 15 va fi de 7,2 miliarde,
iar în 2050 este prognozată la 9,1 miliarde 6, ceea ce înseamnă că într:un
interval de 50 de ani, populaŃia va înregistra o cr ește de aproximativ 50%, fapt
care îndreptăŃește temerea privind recrudescenŃa te rorismului.
Având în vedere că 80% din creșterea populaŃiei va avea loc în Ńări
subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, în 2015, 4 5% din populaŃia globului
se va regăsi în 4 Ńări (China, Pakistan, India și I ndonezia), în 2025, 60% din
populaŃia globului va fi repartizată în 6 state (Ch ina, India, Pakistan,
Indonezia, Iran și Bangladesh), iar în 2050, 80% di n populaŃia globului se va

6 Climate Change 2007 , The Physical Basis, http:/www.ipcc.ch

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

8 regăsi în Asia și Orientul Mijlociu, distribuirea r esurselor și percepŃia
ameninŃărilor suferind modificări substanŃiale avân d în vedere dezechilibrele
ce se creează 7 (67,8% din rezervele mondiale de petrol și 80% din rezervele
mondiale de gaze naturale se află în Orientul Mijlo ciu). În prezent, Ńările
dezvoltate deŃin 11% din resursele energetice conve nŃionale, în timp ce
acestea consumă 80% din ceea ce se produce la nivel planetar, în timp ce Ńările
subdezvoltate și în curs de dezvoltare deŃin 89% di n resursele de energie, utilizând
numai 20% la nivel planetar. łările care deŃin majo ritatea resurselor energetice
vor trebui să:și mărească substanŃial consumurile e nergetice odată cu sporirea
populaŃiei și dorinŃei de asigurare a unui confort sporit, în detrimentul Ńărilor
industrializate, fapt care poate degenera în noi su rse de conflict.
30% din populaŃia lumii în 2015 va întâmpina dificu ltăŃi privind
procurarea apei, peste 30 de Ńări în particular din Orientul Mijlociu și Nordul
Africii și Africa Centrală își vor asigura necesaru l de apă din afara graniŃelor,
aceasta fiind din ce în ce mai greu accesibilă dato rită încălzirii globale și
înmulŃirii populaŃiei. Toate acestea conduc la idee a că repartiŃia apei va
deveni o problemă principală a viitorului.
O altă sursă de îngrijorare privind apariŃia unor n oi posibile conflicte
care pot alimenta activitatea teroristă o reprezint ă schimbările majore
climatice preconizate pe termen mediu și lung. Dist ribuŃia inegală a
precipitaŃiilor sau a secetei datorate încălzirii g lobale va transforma unele
zone rezidenŃiale în locuri în care viaŃa nu mai po ate fi posibilă. Din această
cauză, până în 2050 peste un miliard de oameni vor migra către alte locuri,
fapt care va genera conflicte culturale. În previzi unile „UN Global Warming
Reports” se afirmă că în secolul următor, 30% din s uprafaŃa actuală a
uscatului se va afla sub ape, motiv pentru care con flictele viitorului vor fi mai
degrabă pentru supravieŃuire decât pentru asigurare a unor condiŃii de trai
decente, violenŃa putând depăși limitele imaginaŃie i noastre 8.
Ca o concluzie se poate afirma că „globalizarea a t ransformat
terorismul în unul global”.

BIBLIOGRAFIE

CiuchiŃă Lucian, Toma Daniel, Tihan Eusebiu, Scurtă analiză asupra
terorismului contemporan. Orientări. Strategii de
combatere . OPINFO, București, 2006.

7 Idem.
8 A Military Guide to Terrorism in the Twenty;First C entury , US Army Training and Doctrine
Command, Kansas, USA, 2005, pp. 3:8.

░ ░ ░ ░ ░ Buletinul UniversităŃii NaŃionale de Apărare "Car ol I" ● Nr. 1/2011 ░ ░ ░ ░ ░

9 http://ro.altermedia.info/istorie:alternativa/origi nile:terorismului:
ismailismul:si:asasinii_4248.html
www.terrorism:research.com/history/
http://www.dadalos.org/globalisierung_rom/grundkurs _2.htm
Climate Change 2007 , The Physical Basis, http:/www.ipcc.ch
A Military Guide to Terrorism in the Twenty;First Ce ntury,US Army
Training and Doctrine Command , Kansas,
USA, 2005.