I.Sisteme electorale I.Sisteme electorale [600053]

I.Sisteme electorale I.Sisteme electorale

CReD –
MareAsociația Pro Democrația
Bd.Pavilion 7, etaj 3Sector 3, București, cod 011 454Tel.: (+4021) 222 82 45Fax: (+4021) 222 82 54Mobil: (+4) 0723 152 493; 0744 688 163E-mail: [anonimizat]: www.apd.roșalAverescu nr. 17Au contribuit la această lucrare:
Adrian Sorescu
onf. dr. Cristian Pîrvulescu
Adrian Sorescu
Ciprian Bobeică
Cristian BratuIulia GeorgescuHorațiu IancuCorina IordacheConstantin MârzaAna-Maria MoșneaguAndreea RăchiteanuCristina StănușMihai ȘtefănescuCostică Topală
Constantin Mârza
Laura RădulescuCoordona r:
Analiză comparată, texte:
Documentare
Tehnoredactare:to
:C
Dreptul de autor
©Asociația Pro Democrația
Publicat București, 2006. :

Cuprins
Introducere – Caracteristicile sistemelor electorale
Sisteme electorale foloiste în alegerea parlamentelor naționale/federale
Sisteme electorale folosite în alegerile pentru Parlamentul EuropeanAustria
BelgiaCehiaCipruDanemarcaEstoniaFinlandaFranțaGermaniaGreciaIrlandaItaliaLetoniaLituaniaLuxemburgMaltaOlandaPoloniaPortugaliaRegatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de NordSlovaciaSloveniaSpaniaSuediaUngariaBulgariaRomânia
Austria, Belgia
Cehia, Cipru, DanemarcaEstonia, FinlandaFranța, Germania, GreciaIrlanda, ItaliaLetonia, Lituania, LuxemburgMalta, OlandaPolonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de NordSlovacia, SloveniaSpania Suedia Ungaria ,,5
11
4113
1415161718192021222324252627282930313233333435363738
43
444546474849505152

Introducere – Caracteristicile
sistemelor electorale
Calitatea reprezentării politice depinde de aspecte
tehnice precum sistemul electoral, sistemul de partideși de modul de formare a guvernului. Dar crucial pentrutransformarea votului popular în reprezentare la nivelulparlamentelor sau a altor instituții alese rămânesistemul electoral. Acesta influențează funcționareasistemului de partide, care, la rândul său, determinăcaracteristicile și stabilitatea guvernelor.
În România, ca și în alte părți, dilema majoritar
proporțional domină disputa referitoare latransformarea sistemului electoral. Ambiguitateatermenului uninominal, preferat în discuția publică,despre cel mai adecvat sistem electoral, sugerează oatitudine ostilă listelor de partid. Cel mai adesea,sistemul uninominal desemnează în fapt o procedurămajoritară (în engleză )ce funcționează după formula “câștigătorul ia totul”( ). În accepțiunea sa cea mai simplă,acest sistem presupune că în fiecare circumscripțieexistă doar un singur loc disputat și fiecare alegătordispune de un singur vot. Dar sistemul majoritar nu estedoar uninominal, la fel cum sistemul proporțional nupresupune neapărat scrutinul de listă. Cel mai adeseaînsă, sistemele majoritare sunt uninominale.Permițând apariția unor majorități stabile și, princonsecință, a unor guverne puternice, acest sistemconduce însă, la nereprezentarea acelui segment dinelectorat care a votat contra candidat: [anonimizat],
reprezentarea proporțională permite o mai bunăreprezentare a stării de opinie a electoratului însăprezintă serioase inconveniente în ceea ce priveștestabilitatea și autoritatea guvernelor. Apărută ca oreacție la sistemul majoritar la sfârșitul secolului
XIX lea, reprezentarea proporțională se regăsește
într-o formă sau în alta în mai toate statele europene,doar Marea Britanie și Franța practicând (încă?)formule majoritare. Dar dacă reprezentareaproporțională permite o mai bună reprezentare a stăriide opinie a electoratului, ea prezintă serioaseinconveniente în ceea ce privește stabilitatea șiautoritatea guvernelor. Efecte precum multiplicareaexponențială a partidelor datorată conservării forțelor
politice vechi în paralel cu apariția altora noi,corespunzând noilor diviziuni sociale sau culturale, audus la apariția sistemului coalițiilor de guvernare și lainstabilitate guvernamentală (ca în cazul Italiei până în1994). De aceea au fost introduse o serie de procedurimajoritare ce au moderat efectul reprezentăriiproporționale absolute, de tipul pragului electoral, alprimei majoritare, al selectării preferențiale de cătrealegător a candidatului sau chiar al selecțieipersonalizate a candidaților.
Pe de altă parte, combinarea între cele două sisteme
electorale, majoritar și proporțional, a dus la aparițiasistemului mixt care poate rezolva, de asemenea, într-o manieră acceptabilă, atât problema reprezentăriiminorității în organele legislative, cât și formareamajorităților necesare guvernărilor stabile. Dispunândde două voturi, unul în cadrul unui scrutin de listă și unulîn cadrul unui scrutin uninominal, alegătorul își poatemanifesta sprijinul pentru interese specifice, dar poatecu ajutorul votului uninominal să susțină și curentelemajoritare. Gradul în care diferă raportul dintrecomponenta proporțională și cea majoritară în cadrulsistemului mixt diferențiază un sistem mixt echilibrat,respectiv sistem mixt cu preponderență majoritară saucu preponderență proporțională. Sistemul mixt care, înproporții diferite, combină cele două tipuri de scrutineenumerate mai sus, pare a rezolva într-o manierăacceptabilă atât problema reprezentării alegătorilor înorganele legislative, cât și formarea majoritățilornecesare guvernărilor stabile.
Sistemul electoral nu este neutru. El influențează, în
funcție de context, sistemul de partide. De aceea unclasic al teoriei partidelor, Maurice Duverger consideracă tipul de scrutin are rolul unei “legi aproapesociologice“. Pentru politologul francez “scrutinul
majoritar într-un tur tinde spre dualismul partidelor “ ,
iar “scrutinul majoritar în două tururi sau reprezentarea
proporțională tinde spre multipartidism“ . Această
clasificare a suferit, mai ales în ultimele două decenii,atât din perspectiva studiilor empirice, cât și
metodologic, multe critici , dar, cu amendamentele de
rigoare, ea rămâne încă de actualitate.-
al -,single-winner constiutuencies
first past the post
1
2
3
1( : ) .
.
(: ) .Maurice Duverger, , Paris A.Colin, 1979 307
2 ., 3313 Daniel-Louis Seiler, , Paris PUF, 1983 33-51Les partis politiques
ibidem
Partis et familles politiques

Una din consecințele mai puțin discutate ale
transformării sistemului electoral este desenareacircumscripțiilor uninominale. Structura actualuluiparlament face ca această problemă să fie reglată întremarile partide în funcție de baza lor electorală.
„Gerrymandering”-ul, tehnica prin care delimitarea
circumscripțiilor se face pentru a maximiza șanselepartidelor la guvernare și/sau a celor fără de caredecizia schimbării sistemului electoral nu poate fi luată,dezvăluie o altă dimensiune a interesului pentrumodificarea tipului de scrutin.
În condițiile scăderii alarmante a încrederii în instituțiile
politice (partide, Parlament, Guvern), simptom aldelegitimării actorilor, reforma sistemului electoralpoate fi un mecanism de reechilibrare politică șiinstituțională. Simple instrumente, sistemele electoralesunt doar unul din elementele unei transformării reale șieficiente a sistemului politic românesc, buna lorfuncționare depinzând de numeroase alte variabilecum ar fi: tradiția, structura socială, clivajele specificedar și capacitatea clasei politice de a-și asuma rolul deagent al schimbării. După mai multe alternanțe laguvernare, pe fundalul tendinței de biopolarizare,momentul politic actual pare favorabil unor dezbateriample asupra rolului instituțiilor politice. Nu doarsistemul electoral ci și alte ajustări instituționale(modificarea bazei de reprezentare a Senatului caresă devină, ca în majoritatea statelor occidentale, unreprezentant al colectivităților locale, sau pentruidentificarea unor variante legislative care să permită oreprezentare stabilă a femeilor în instituțiile politice,prin introducerea unor cote obligatorii) pot fi realizate.
Alegerile constituie principiul de bază al democrațiilor
reprezentative. Prin ele se asigură legitimitatea politicăfără de care guvernările democratice nu pot fi eficiente.Metoda prin care, tehnic discutând, voturile setransformă în locuri definește modul de scrutin. Dinaceastă perspectivă sunt acceptate trei mari familii descrutinuri: scrutinul majoritar, scrutinul proporțional șiscrutinul mixt.
Termenul majoritar indică metoda prin care în cadrul
unei circumscripții candidatul sau lista de candidațicare are cele mai multe voturi, cu sau fără majoritateabsolută, este declarat învingător.
Originea acestui mod de scrutin este veche. Scrutinul
cu majoritate relativă (scrutinul cu un tur) este utilizat,datorită simplității sale, în mod aproape natural: atuncicând se alege un șef, un responsabil sau un delegateste declarat câștigător dacă a obținut cele mai multe
voturi. Majoritatea absolută a apărut, se pare, ceva maitârziu, sub influența Bisericii Catolice. Cum biserica afost multă vreme fidelă regulii unanimității (alegerileserveau ca mijloc de degajare a voinței divine, și cumaceasta nu putea fi decât una, alegătorul nu exercita undrept, ci o funcție), aceasta trebuia degajată cunecesitate, căci minoritățile nu puteau reprezentapuncte de vedere legitime. Chiar dacă obținereaunanimității nu era imposibilă, minoritățile raliindu-semajorității, biserica a stabilit reguli privind majoritateaabsolută sau majoritatea calificată, în special cea de2/3. Difuzarea modelului s-a datorat extinderiimodelului către laicii care, în decursul Evului Mediu,făceau adeseori apel la Biserică pentru organizareaalegerilor. Căutarea majorității calificate, absolute saude 2/3, concretizată în scrutinul cu mai multe tururi,exprimă, de fapt, căutarea unanimității inaccesibile.Scrutinul cu două tururi constituie expresia sintetică aacestei metode de degajare a majorității absolute, darel nu este decât o simplificare a scrutinului cu un numărinfinit de tururi, practicat pentru alegerea Papei, ori asistemului practicat în Franța în timpul celei de-a III-asau a IV-a Republici pentru alegerea președintelui decătre Congres (Adunarea Națională și Senatul reunite).De altfel, în Franța, țară în care acest tip de scrutin afost consacrat, încă din 1789, scrutinul cu trei tururi erautilizat pentru alegerea deputaților Stării a Treia.
Plecând de la acest model, în condițiile emergenței
sistemelor parlamentare reprezentative, a fost creatcadrul metodologic pentru organizarea scrutinuluiuninominal, fie într-un tur, fie în două. Simplitateasistemului a fost un argument puternic, căci:
a. conflictul politic era personalizat;
b. la el participau individual mai mulți
competitori;
c. circumscripțiile electorale erau relativ mici
și permiteau cunoașterea candidatului;
d. câștigătorul era cel ce obținea cele mai
multe voturi.
Din aceste caracteristici, rezultă atât avantajele, cât și
dezavantajele scrutinului majoritar. Deși asigură olegătură personalizată ales – alegător, nu permitereprezentarea celor ce nu au votat cu câștigătorul.Chiar dacă alegătorul poate realiza o analiză lucidă aofertei și capacității candidatului, votul tactic (ca și celutil sau de protest) îi limitează libertatea de alegere. Șidacă în acest tip de scrutin candidatul este mult maibine cunoscut de către alegători, caracterul politic alreprezentării se diminuează. Simplitatea sistemului nueste compensată de disproporția lui.
Pe de altă parte în cazul scrutinului cu mai multe tururi,
dacă primul tur este puternic conflictual, al doilea turpresupune realizarea unor alianțe ,,ad-hoc'' sau chiar aunor coaliții ulterioare la guvernare. Și nu întotdeaunarealizarea acestor alianțe pornește de la înrudirile sauasemănările de programe politice ale celor cerealizează astfel de alianțe.
1. Tipologii ale sistemelor
electorale
1.1. Scrutinul majoritar25 + 2 modele electorale 6

4 .
5
.Folosit astăzi în Insula Mauritius pentru alegerea Camerei legislative. A se vedea P. Martin, p.58
Acest sistem a fost folosit în Turcia între 1950-1957 și se mai folosește și astăzi în SUA pentru desemnarea Președintelui, alegătorii
votând Marii electori, iar nu candidații pentru președințieScrutinul plurinominal (de listă) în unul sau două tururiînlocuiește candidatul individual cu o listă de persoanepropusă de fiecare partid sau coaliție, dar principiul„câștigătorul ia totul” nu este afectat. Scrutinulplurinominal presupune că în fiecare circumscripțieexistă mai multe locuri de distribuit, alegătoruldispunând de tot atâtea voturi (cu condiția obligatoriesă nu poate acorda mai multe voturi aceluiașicandidat). În general acest tip de scrutin presupune
liste blocate . O dezvoltare a acestui sistem o
reprezintă , care permite alegătoruluisă intervină și să schimbe ordinea candidaților propușide partide, dar și ce permite alegătorului sărealizeze propria listă preluând candidați de pe listeledepuse de partide.
Efectele perverse ale scrutinului plurinominal cu un tur
în transformarea voturilor în locuri sunt mai mari prinamplitudinea lor decât ale celor uninominale. În 1992 laalegerile din SUA Bill Clinton â cu 43% din voturi370 din cei 538 de mari electori, în timp ce GeorgeBush, cu 38% din voturi nu a avut decât 168 de marielectori, iar Ross Perot, cu 19% din voturi, nu a avut niciunul.
Față de sistemul precedent reprezentarea
proporțională permite nu doar reprezentareamajorității, ci și a minorităților. Se pot exprima astfel nudoar opțiunile politice ci și cele culturale (religioase,ligvistice, etnice). Potrivit acestui sistem, mandateleparlamentare se împart candidaților proporțional cuvoturile obținute în alegeri, astfel încât există un raportdirect proporțional între mandatele parlamentareobținute de fiecare partid politic în parte și voturile pecare electoratul le-a dat acestor partide.
Reprezentarea proporțională implică, cel mai adesea,
folosirea listelor de candidați. În cadrul acestui sistematribuirea mandatelor se face proporțional cu numărulde voturi obținute de către partidele care participă laalegeri. De aceea problema cea mai importantă areprezentării proporționale rezidă în modul de atribuirea mandatelor.
Aspirațiile democratice ce au urmat sfârșitului primului
război mondial au creat un climat favorabilreprezentării proporționale.Aceasta a câștigat, rând perând, Olanda în 1917, Norvegia, Germania, Italia,Elveția, Austria, Luxemburg, Cehoslovacia și Româniaîn 1919, sau Irlanda în 1921. După 1945, scrutinulproporțional s-a impus și în țările eliberate de nazism șifascism: chiar Franța a adoptat acest sistem pentruscurt timp în 1945 și 1986, Germania fiind un altexemplu important de țară în care a fost ales un sistemcu reprezentare proporțională (chiar dacă presupunedouă moduri de scrutin combinat, ceea ce îl plasează,după unele criterii de clasificare, în categoriasistemelor mixte). După căderea dictaturilor din sudul
Europei tot reprezentarea proporțională a fostpreferată, Grecia (1974), Portugalia (1975) și apoiSpania (1977) utilizând același sistem. Delocsurprinzător, prăbușirea comunismului din Europa deEst a presupus adoptarea unor sisteme proporționaleîn România (1990), Bulgaria (1991), Polonia (1991),Cehia sau Slovacia (1993), Slovenia (1991), s.a..
Dacă primele sisteme proporționale erau integrale,
permițând reprezentarea tuturor candidaților cedepășeau coeficientul electoral, dispersia voturilor acondus la căutarea unor metode care să ajustezeefectele perverse. În unele cazuri soluția pentrulimitarea fragmentării politice a fost pragul electoral, fiela nivel național, fie de circumscripție, exprimat înprocente din voturile exprimate. Acest prag oscileazăde la 1% la 8%, de obicei situându-se între 3% (ca înSpania) și 5% (ca în Germania sau România). Daraplicarea pragului afectează proporționalitateasistemului, ajungându-se la disproporții aproapemajoritare ca în cazul Bulgariei unde un prag de 4% aprovocat eliminarea reprezentării a aproape un sfertdin voturile exprimate (24,9%), sau în România, laalegerile din 2000 când disproporția a fost de peste20%.
Prima majoritară reprezintă un premiu, exprimat în
locuri, pe care îl primesc partidele care obțin o proporțiedin voturi. În legea electorală din 1926 din Româniapartidele care obțineau 40% din voturi primeauautomat 50% din mandate, și un număr proporțional cuvoturile obținute din restul de 50%.
Sistemele proporționale permit o mai bună
reprezentare a minorităților. Cu toate acestea, cu saufără prag electoral, unele minorități nu pot accede îninstituțiile reprezentative. Pentru a remedia aceastăsituație, în unele state fragmentate cultural, suntlegiferate formule de reprezentare a minorităților carederogă de la pragul electoral. Soluțiile adoptate suntcota fixă acordată din oficiu (cum e cazul minoritățiiflamande în parlamentul regional din Bruxelles), sauatribuirea unui singur loc minorității etnice care nu aobținut rezultate superioare pragului electoral (ca înRomânia).
Există mai multe procedee de atribuire a mandatelor. O
primă metodă ar fi cea a .Acesta
4
5
votul preferențial
panașajul
1.2.3 Metodele prin coeficient
coeficientului electoralc știga
1.2. Reprezentarea proporțională1.2.1. Constrângeri majoritare:
pragul electoral și prima electorală
1.2.2 Derogarea de la principiul
pragului electoral
1.2.3 Metode
îde transformare
a voturilor n mandate
.1I. Sisteme electorale 7

exprimă numărul de voturi necesare obținerii unui
mandat. Deși poate fi stabilit și anterior organizăriialegerilor, cel mai adesea este calculat dupănumărarea voturilor într-o circumscripție electorală, înacest caz fiind rezultatul împărțirii numărului de voturivalabil exprimate la numărul de mandate. La acestcoeficient se împarte numărul de voturi exprimatepentru fiecare listă, și de câte ori se cuprindecoeficientul în acest număr, atâtea mandate se atribuielistei. În cazul independenților, aceștia trebuie să obținăun număr de voturi cel puțin egal cu coeficientulelectoral, pentru a putea obține un mandat. Prinaceastă operațiune se atribuie doar o parte dinmandate, rămânând atât mandate neatribuite cât șivoturi neutilizate. Atribuirea restului de mandate șiutilizarea restului de voturi (numite resturi electorale)se realizează prin anumite metode precum
sau .
Metode de atribuire a mandatelor se deosebesc atât
datorită tipologiei de calcul a coeficientului, cât și prinmodul de alocare a locurilor. Coeficientul(Q) cel maisimplu este cel obținut prin raportul dintre numărul devoturi valabil exprimate în fiecare circumscripție (V) șinumărul de locuri acordat (L). Acest coeficient simplueste denumit coeficientul Hare. Alți coeficienți utilizațisunt coeficientul Hagenbach-Bischoff (Q=V/(L+1)),coeficientul Droop (Q=V/(L+1)+1) și coeficientulImperiali (Q=V/(L+2)). După stabilirea coeficientului sealege o metodă pentru atribuirea locurilor neacordateprin coeficient.
În continuare, pentru a exemplifica, vom prezenta două
situații de atribuire a mandatelor, primul în cazul, unuiscrutin cu candidaturi individuale, iar în al doilea ascrutinului de listă.
Votul unic transferabil sau sistemul Hare a fost primul
sistem proporțional utilizat, chiar dacă nu pentru alegeripolitice. Este vorba de un sistem prin coeficient, dar deun tip extrem de particular. Dacă metoda estecomplexă pentru organizatorii scrutinului, are avantajulde a fi ușor de aplicat de către alegători. Una dincondițiile esențiale este ca sistemul Hare să fie folosit încircumscripții cu un număr relativ mic (3 – 5) de locuri deatribuit, utilizând candidaturi individuale. Fiecarealegător trebuie să claseze candidații dincircumscripția electorală în ordinea preferinței, ca încazul scrutinelor uninominale alternative, putândinclude, în „clasament”, candidați reprezentând partidediferite. Toți candidații care au atins coeficientul suntdeclarați aleși (se utilizează coeficientul Droop). Dacăun candidat a depășit coeficientul, voturilesuplimentare se împart între ceilalți candidați conformpreferințelor următoare. Dacă în urma numărăriivoturilor nici un candidat nu a obținut un număr devoturi egal cu coeficientul și au mai rămas locuri deacordat, se elimină candidatul de pe ultimul loc,repartizându-se voturile sale între ceilalți candidați,ținând seama de preferințele următoare de pebuletinele candidatului eliminat. Se pot pierde voturi
(netrasferabile), deoarece alegătorii nu sunt obligați săindice mai mult de o preferință, pentru ca buletinele sărămână valabile. Dacă, în final, rămân numai doicandidați pentru un loc, îl primește acela care are maimulte voturi repartizate, chiar dacă nu atingecoeficientul.
În cazul scrutinului de listă, există două tipuri de soluții
de „transformare” a voturilor în mandate:
metoda resturilor celor mai puternice;metoda celei mai puternice medii;
Pentru această metodă se utilizează coeficientul
simplu, iar pentru locurile neatribuite se utilizeazăregula resturilor cele mai puternice. Această metodăeste favorabilă partidelor mici. Dar ea prezintă uninconvenient, putând da naștere la paradoxurimatematice ce provin din evoluția ciudată a resturilor.
Se aplică coeficientul simplu și fiecare loc neatribuit
este afectat succesiv fiecărei liste, adăugându-selocurilor deja obținute. Se calculează pentru fiecarelistă raportul voturi/locuri. Locul este atribuit acelei listecare are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceastămetodă favorizează net partidele mari. Ea este acum învigoare în Spania, Portugalia, Islanda, Israel, Olanda,Finlanda, Turcia, Bulgaria, Estonia și România.
Principiul general al acestor metode (asemănătoare
metodei celei mai mari medii) constă în divizareasuccesivă a numărul de voturi obținute de fiecare listădin circumscripție printr-o serie de numere, denumitedivizori. Locurile sunt atribuite listelor în ordineanumerelor cele mai mari obținute după aceastăoperație.
Cea mai cunoscută metodă de distribuire a mandatelor,
elaborată de juristul și matematicianul belgian VictorD'Hond în 1878 și utilizată din 1899 este o specie acelei mai puternice medii. În varianta Victor d'Hondtseria divizorilor este formată din numere întregi: 1, 2, 3,4….n. Fiecărui partid participant la alegeri îicorespunde o medie a voturilor stabilită prin împărțireavoturilor de distribuit la 1, 2, 3…n mandate ce sunt deacordat. Partidul care obține cea mai mare medieobține mandatul. Rezultatul este favorabil partidelormari și defavorabil celor mici.
Această metodă, propusă în 1910 de către
matematicianul francez Sainte-Lague, utilizează cadivizori 1, 3, 5, 7 … n. Această metodă este mai puțindefavorabilă partidelor mici decât cea precedentă și nuprezintă paradoxurile matematice ale metodei celormetoda
celor mai mari resturi a celor mai mari medii
Scrutinul cu candidaturi individuale. Scrutinul de listă
A.B
/c33
/c33
Metoda resturilor cele mai puternice
Metoda cele mai puternice
Metodele prin divizori
Metoda d'Hondt
Metoda Sainte-Laguemediei
1.2.3.2.25 + 2 modele electorale 8

mai mari resturi, întotdeauna preferată acesteia.
Ea pare de asemenea cea mai adecvată pentrurepartizarea locurilor unei adunări în cadrul unitățilorgeografice (state federale, departamente) pentru că nudefavorizează unitățile mici.
Aparent greu de înțeles, există totuși sisteme
electorale care asigură reprezentarea proprțională, încondițiile în care candidaturile se propun la nivelulcircumscripțiilor uninominale și, implicit, selecția esteuna personalizată. Un astfel de sistem presupune caun anumit procent din mandatele care revin uneicircumscripți regionale să fie adjudecate în mod direct,la nivelul unor circumscripții uninominale constituite peteritoriul respectivei circumscripții regionale, urmândca restul mandatelor să fie compensatorii și să fiealocate partidelor astfel încât numărul total de mandatede care beneficiază, în cele din urmă partidulmandate câștigate în circumscripțiile uninominale plusmandatele compensator i să fie proporțional cu totalulvoturilor adunate de candidații partidului în toatecircumscripțiile uninominale de pe teritoriul regiunii(sistemul c a fost folosit în Italia, pentru alegereaSenatului, între 1994 și 2005).
Modurile de scrutin mixt combină, în forme diferite,
scrutinul și pe cel . Ele au apărut înurma celui de al doilea război mondial în încercare dea maximiza avantajele celor două sisteme clasice,minimizând dezavantajele. În general aceste sistemerămân proporționale în ceea ce privește distribuireamandatelor, motiv pentru care unii autori le încadreazăîn rândul sistemelor proporționale.
Una din posibilități constă în a celor
două tipuri de scrutine. În acest caz scrutinuluninominal sau plurinominal s-ar aplica încircumscripțiile cu număr mic de locuri, iar cel de list încircumscripțiile cu populație mare și număr mare demandate. În schimb, acest tip de scrutin poate duce laefecte perverse, întărind, spre exemplu, reprezentareapartidelor cu dominantă rural , unde s-ar vota prinscrutin majoritar.
Al doilea caz, cel mai utilizat de altfel, este al combinării
celor două scrutine. Sistemele rezultate presupun că oparte a mandatelor se distribuie în circumscripțiiuninominale, în care se folosește scrutinul uninominal,de obicei într-un tur, iar cealaltă parte a mandatelor seatribuie în circumscripții plurinominale cu folosirea uneimetode proporționale. Această clasificare ține cont deponderea celor două tipuri de scrutin în stabilireamandatelor finale, sistemele mixte putând fi ,cu sau cu
Cel mai cunoscut caz de sistem care îmbină cele două
tipuri de scrutin și care, pentru a rămâne proporționalsub aspectul relației dintre numărul de mandate și
suportul electoral, presupune și , este celgerman. În schimb sistemul mixt utilizat în Rusia estenecompensat, ducând la o reprezentaredisproporționată. Sistemul votului dublu german,utilizat în Germania din 1946 pentru desemnareamembrilor Bundestagului, presupune un scrutin în carealegătorul are două voturi: primul servește ladesemnarea unei jumătăți din cei 656 de deputați, aleșiprin scrutin uninominal cu un tur în cadrul a 328 decircumscripții uninominale, iar cu cel de-al doilea,pentru cea de-a doua jumătate din mandate,alegătorul alegând o listă de partid. Dacă un partidobține, în circumscripțiile uninominale, mai puținemandate decât ar presupune respectarea principiuluiproporționalității (luându-se în calcul exclusivrezultatele scrutinului proporțional), i se acordă ocompensare până la atingerea proporției rezultate dinalegeri. Aceste locuri sunt atribuite candidaților de pelista folosită pentru al doilea vot, după ordinea din listă.Dar dacă un partid obține mai multe mandate încircumscripțiile uninominale decât proporția la care aredreptul, locurile suplimentare se adaugă la celelalte.Așa s-a întâmplat în 1990 când creștin democrații auobținut 6 locuri suplimentare. Acest tip de sistem esteutilizat în Estonia din 1992 și a fost adoptat în 1993 prinreferendum în Noua Zeelandă pentru a înlocuitradiționalul sistem uninominal cu un tur.
Funcționarea unui regim democratic nu depinde doar
de instituțiile prin care se realizează diviziunea munciiîntre executiv și legislativ, ci și de un număr de reguliformale și, deasemenea, de proceduri informale princare actorii politici influențează funcționarea regimului.În acest context, dezbaterea privind sistemul de voteste strâns legată de tema consolidării proceselordemocratice. Iar tipul de sistem electoral adoptat poateinfluența atât sistemul de partide cât și participareapolitică.
Cheia succesului procesului de reformare a sistemelor
de recrutare a clasei politice stă în capacitateapartidelor de a se transforma, de a-și reorganizastructura și implicit de a înțelege corect și responsabilrolul dominant pe care îl au. Funcționalitatea unuisistem de partide depinde de modul în careconstrângerile electorale creează un anumit spațiupolitic, atât pentru organizarea sistemului concurențial,cât și din perspectiva strategică.
Maurice Duverger distingea trei categorii de partide în
funcție de dimensiunea rezultată în urma alegerilor:partidele cu vocație majoritară, partidele mari șipartidele mici. Partidele cu vocație majoritară deținmajoritatea absolută în parlament sau sunt susceptibilede a o realiza printr-un joc instituțional normal.Existența unor astfel de partide este normală înși este
1.2. . Scrutinul în circumscripții uninominale4
i
,-
i-
e
uninominal de list
a1.3. Scrutinele mixte
ă
ă
ămixarea geografică
echilibrate
dominantă proporțională dominată
majoritară.compensarea
2. Influența modurilor de scrutin
asupra vieții politiceI. Sisteme electorale 9

sistemele bipartidiste pure și cu totul excepțională în
cele multipartidiste.
După gradul în care influențează dinamica sistemelor
de partide și comportamentul electoral, sistemeleelectorale pot fi clasificate pe dou paliere. DupăGiovani Sartori, sistemele electorale pot exercitainfluență pe de o parte asupra electorilor, pe de altaparte asupra sistemelor de partide. Un elementdefinitoriu al efectului pe care sistemul electoral îl areasupra electorilor este prezența sau absențacaracterului de constrângere. Există astfel sisteme„slabe” și sisteme „tari”. În termenii acestei clasificări,sistemele majoritare, deoarece condiționeazăcomportamentul electorilor, sunt sisteme electorale„tari”, iar sistemele proporționale sunt mai degrabăsisteme „slabe”.
Pe de altă parte, anumiți factori pot afecta
proporționalitatea sistemelor proporționale:dimensiunile mici ale circumscripției sau formula detransformare a voturilor în mandate. În funcție de modulîn care sistemul electoral condiționează evoluțiasistemelor de partide, se configurează echipeleguvernamentale. Sistemele electorale majoritarecontribuie la structurarea bipartidismului cu partideputernice, cele pe care Duverger le numea cu vocațiemajoritară în măsură să obțină alternativ majoritateaabsolută a voturilor. De cealaltă parte, sistemeleelectorale de reprezentare proporțională creeazăsistemele multipartidiste extreme și sistemelemultipartidiste limitate, linia de demarcație trasându-seîntre sistemele care au de la trei la cinci partide și celecare au de la cinci partide în sus. Iar sistemelemultipartidiste conduc la formarea guvernelor decoaliție.
Toate sistemele electorale în vigoare, nu numai cele
majoritare, tind să suprareprezinte partidele mai mari șisă le subreprezinte pe cele mai mici. Pe de altă parte, ocaracteristică importantă a sistemului de partide constăîn maximizarea proporției de locuri deținute de partidemajoritare în parlament și, în consecință, de aparițiaartificială a unor majorități în favoarea unor partide carenu au câștigat majoritatea voturilor. Acesta este, deobicei efectul sistemelor bipartidiste care determinăapariția cabinetelor majoritare în sistemeleparlamentare sau contribuie la apariția unui partidmajoritar care susține sau se opune președintelui, încazul sistemelor prezidențiale sau semiprezidențiale.Considerat ca o tehnică de realizare a reprezentării
politice, sistemul electoral este un factor important înreforma politică, influențând modul de recrutare aclasei politice și, prin aceasta, sistemul de partide și,implicit, stabilitatea și eficiența guvernamentală. Primăetapă într-un proces laborios – reforma recrutăriipolitice – nu se poate reduce doar la modificareasistemului electoral, dar nici nu poate face abstracție deacesta. Un caz exemplar îl constituie Italia, confruntată,la începutul deceniului, cu o criză ce prezenta unelesimilitudini cu situația românească actuală. Societateaitaliană a impus, în procesul de transformare a viețiipolitice, ca primă reformă, modificarea sistemuluielectoral. Instaurarea celei de-a doua Republici în Italiaa fost consecința unei cereri sociale de asanare apoliticii, afectată de instabilitate guvernamentală,clientelism și scandaluri de corupție. După 1994alegerile legislative italiene, desfășurate pe baza unuiscrutin mixt, majoritar într-un tur pentru 75% din locurilefiecărei camere și proporțional pentru celelalte 25%, auilustrat, pe de o parte, mobilitatea sistemului de partideîn fața constrângerilor la care sunt supuse în procesulde trecere de la un sistemul proporțional integral la unsistem mixt cu preponderență majoritară, iar pe de altăparte, relativitatea reformei electorale câtă vremecelelalte reforme nu au fost îndeplinite. După undeceniu de la introducerea sa, sistemul mixt produsesedeja consecințe: durata medie de viață a guvernelortrecuse de la 1,3 la ani până în 1993 la 2,6 (iar între1996 și 2006 chiar la 3,3). Și alternarea la guvernare,necunoscută în această țară până în 1994, deschide onouă etapă în democratizarea societății italiene și înreformarea sistemului politic și de reprezentare. Dartransformarea sistemului electoral italian la sfârșitulanului 2005 și reîntoarcerea la reprezentareaproporțională demonstrează că, fără un control civiccontinuu, deriva partitocratică poate influența regulilejocului democratic.
Departe de a fi un doar o simplă tehnică, sistemul
electoral se raportează la cultura sau culturile politiceexistente, cu care interacționează. Multipartidismulspecific Europei continentale nu este reflectareadirectă a sistemelor electorale, ci dezvăluie tradițiiistorice, specificități sociale și aspecte culturale careîmpreună contribuie la constituirea unui sistem departide.ă
25 + 2 modele electorale 10

Sisteme electorale folosite în alegerea
parlamentelor naționale/federale
La o analiză sumară a sistemelor electorale folosite în
alegerile legislative din țările care fac obiectul acesteilucrări, este foarte lesne de observat faptul căreprezentarea proporțională este caracteristicadominantă în ceea ce privește procesele electorale dinEuropa. Dintre toate aceste țări, doar două – Franța șiMarea Britanie – folosesc sisteme majoritare, iar alte
două Lituania și Ungaria – sisteme mixte .
Pe de altă parte însă, trebuie remarcat faptul că, în
marea majoritate a țărilor, legile electorale poartăamprenta preocupărilor legiuitorului de a asiguraposibilități reale alegătorilor pentru a putea interveni înselecția candidaților care ajung să fie aleși. Legat deacest aspect, o primă observație este aceea că, înprezent, există doar trei țări în Uniunea Europeană -Italia, Spania și Portugalia – în care lista de candidațipropusă de un partid politic sau o alianță de partide într-o circumscripție sau alta este ceea ce în teoriasistemelor electorale se numește . Cualte cuvinte, doar în aceste trei țări alegătorul nu are nicio posibilitate de a interveni asupra listei pe care ovotează în sensul de a mări șansele unora dintrecandiați și a le micșora pe ale altora. În celelalte țări,există diferite mecanisme care fac posibilă aceastăintervenție.
Există un număr relativ mare de țări (Austria, Belgia,
Cehia, Cipru, Danemarca, Letonia, Olanda, Slovacia,Suedia), în care alegătorul are de votat o .Aceast listă are o componență și o ordine acandidaților pre-determinată de partidul care opropune, aleg având însă posibilitatea de amodifica ordinea respectivă prin voturile preferențialepe care le poate exprima pentru candidații favoriți sauchiar prin acordarea de „voturi negative” candidaților pecare dorește să-i elimine din cursa electorală (Letonia).
Un nivel mai mare de intervenție a alegătorului înselecția candidaților poate fi întâlnit în țări ca Estonia,
Finlanda, Grecia Polonia, țări în care lista decandidați este deschisă (fără o ordine pre-stabilită departid), iar votul preferențial este obligatoriu. În acestețări, alegătorii stabilesc, practic, ordinea candidaților pelistă, prin faptul că fiecare alegător este pus să aleagăun anume candidat pentru ca votul să-i fie validat (chiardacă votul pentru candidatul respectiv înseamnă, înmod automat, un vot acordat listei căreia îi aparținecandidatul). Un caz aparte îl reprezintă Luxemburg,țară în care fiecare alegător are la dispoziție un numărde voturi egal cu numărul de mandate alocatecircumscripției în care el votează, voturi pe care lepoate acorda aceluiași număr de candidați care potfigura pe liste de candidați diferite. De asemenea,sistemul din Slovenia, țară în care alegătorii stabilescordinea candidaților pe lista propusă de un partid lanivelul regiunii prin faptul că fiecare alegător are devotat un candidat, dintre cei care reprezintă listarespectivă în districtul său, este unul interesant, putândfi considerat un
.
În fine, sistemul cu vot unic transferabil folosit în
Irlanda, Irlanda de Nord și Malta este, de asemenea, untip de sistem electoral cu reprezentare proporțională încare implicarea alegătorilor în selecția celor care ajungîn Parlament este una efectivă.
Tabelul de pe pagina următoare înfățișează o
clasificare a sistemelor electorale din toate cele 27 dețări analizate, în funcție de tipul de reprezentare pe carefiecare sistem îl determină și de modul de scrutin.
1
„listă blocată”
„listă închisă”sistem de reprezentare proporțională
cu scrutin uninominal
ă
ătorulși
1 – Deși mulți consideră sistemul German ca fiind unul mixt (datorită celor două voturi de care dispune fiecare alegător unul pentru un
candidat în circumscripția uninominală și unul pentru o listă la nivelul landului), acest sistem face parte din categoria celor „de reprezentare
proporțională prin compensare, cu selecție personalizată”.

Tipul de sistem electoral, după tipul de reprezentare
(pentru țările cu parlamente bicamerale, se are în vedere camera inferioară)
MajoritarProporțional
b) cu listă neblocată
deschisă
Țaraa) cu un turb) cu două
tururia) cu listă
blocatăînchisă și vot(uri)preferențial(e)
opționalecu votpreferențial
obligatoriucu votmultipluc) cu votunictransferabild) princompensare,cu selecție
personalizatăMixt
Austria/c183
Belgia/c183
Cehia/c183
Cipru/c183
Danemarca/c183
Estonia/c183
Finlanda/c183
Franța/c183
Germania/c183
Grecia/c183
Irlanda/c183
Italia/c183
Letonia/c183
Lituania/c183
Luxemburg/c183
Malta/c183
Olanda/c183
Polonia/c183
Portugalia/c183
Regatul Unit/c183
Slovacia/c183
Slovenia/c1832
Spania/c183
Suedia/c183
Ungaria/c183
Bulgaria/c183
România/c183
2 Slovenia reprezintă un caz mai aparte, votul preferențial fiind obligatoriu prin faptul că, în districtul în care votează,
alegătorul poate să-și exprime opțiunea pentru lista de candidați pe care partidul o propune la nivelul regiunii, doarvotându-l pe candidatul „repartizat” în districtul său.25 + 2 modele electorale 12

Austria
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul austriac este unul bicameral, fiind format
din Consiliul Național (Nationalrat) care are 183 demembri, aleși pentru o perioadă de patru ani și ConsiliulFederal (Bundesrat) care are 64 de membrii, aleșipentru cinci sau șase ani, de către parlamenteleregionale.
Consiliul Național este ales printr-un sistem electoral
proporțional cu scrutin de listă închisă și vot preferențial(opțional). Partidele politice pot propune liste decandidați la nivelul celor 9 „provincii” (Länder), la nivelulcelor 43 de districte regionale în care sunt împărțitecele 9 provincii, precum și la nivel federal.
În Consiliul Federal, locurile sunt împărțite între partide,
în conformitate cu numărul de locuri pe care acestea ledețin în adunările regionale.
Există un prag electoral de 4% prevăzut pentru accesul
partidelor politice la cea de a doua și a treia fază aprocesului de alocare a mandatelor, respectiv cele carese derulează la nivelul celor 9 provincii și la nivelfederal.
Alegătorul poate vota o singură listă de candidați, listă
pe care poate să exprime și o preferință pentru unuldintre candidați.
Numărătoarea voturilor se face, mai întâi, la nivelul
districtelor regionale, unde numărul de voturi necesarpentru a câștiga un mandat este egal cu numărul devoturi exprimate în district împărțit la numărul demandate atribuite districtului respectiv. Numărul demandate care revin fiecărui partid politic într-un districtse determină prin metoda Hagenbach-Bischoff (pentrufiecare partid, numărul de voturi se împarte la numărulde mandate care revin districtului, mărit cu unu).
Voturile care nu sunt luate în considerare la nivelul
districtelor (resturile operațiilor de împărțire) suntcumulate, pentru fiecare partid în parte, la nivelulprovinciilor, dar numai pentru partidele care depășescpragul de 4% din totalul voturilor la nivelul provinciilor.Sistemul de atribuire a mandatelor folosit la acest niveleste similar cu cel de la nivel local.Voturile rămase nefolosite și la nivelul provinciilor sunt
cumulate la nivel federal, dar numai pentru partidelecare depășesc 4% din totalul voturilor exprimate lanivel federal. La acest nivel, este folosită formulad'Hondt pentru alocarea mandatelor.
Odată stabilit numărul de mandate corespunzător
fiecărui partid politic, de mandatele respective vorbeneficia, în primul rând, candidații care întrunesc unnumăr de voturi preferențiale egal cu cel puțin jumătatedin coeficientul electoral al circumscripției (numărul devoturi corespunzător unui mandat, obținut prinîmpărțirea numărului total de voturi valabil exprimate încircumscripție la numărul de mandate corespunzătorcircumscripției respective) sau cel puțin este egal cu1/6 din voturile valide acordate partidului său înrespectiva cicumscripție. Ordinea în care se facedistribuirea mandatelor este determinată de numărulvoturilor preferențiale obținute de fiecare candidat. Incazul în care unul sau mai mulți candidați suntîndreptățiți să primească ultimul mandat care este dedistribuit în circumscripție, decisivă este pozițiacandidatului pe lista partidului.
Mandatele alocate unui partid care nu pot fi distribuite
candidaților pe baza voturilor preferențiale (sunt maipuțini candidați care întrunesc condițiile menționatemai sus decât numărul de mandate care sunt dedistribuit), vor fi acordate candidaților în ordineadescrescătoare a poziției pe care aceștia o ocupă pelista partidului.
I. Sisteme electorale 13

Belgia
Tipul si structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
odul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul este bicameral, fiind format din două
Camere: Camera Reprezentanților și Senatul.
Pentru alegerea Camerei Reprezentanților, se
folosește un sistem proporțional cu scrutin de lista și votpreferențial (opțional) organizat la nivelul mai multorcircumscripții plurinominale.
În ceea ce privește Senatul, 40 dintre membrii acestuia
sunt aleși direct, în circumscripții plurinominaleconstituite pe criterii lingvistice (25 de către colegiulelectoral olandez și 15 de către colegiul electoralfrancez), folosindu-se sistemul proporțional cu scrutinde listă. 21 de senatori sunt desemnați de c treadun rile comunit ților – 10 de c tre i din cadrulconsiliului comunit ții flamande, 10 numiți de consiliulcomunit ții franceze și 1 de c tre i din cadrulconsiliului comunit ții germane. Înc 10 sunt numiți infuncție de puterea partidelor reprezentate în Senat 6de către senatorii aleși direct și 4 de către cei 21 desenatori desemnați de către comunități. Descendențiidirecți ai monarhului sunt, de asemenea, senatori, însănu sunt luați în calcul atunci când se stabileștecvorumul acestei Camere.
Nu exist prag electoral.
În primul rând, trebuie menționat faptul că votul este
obligatoriu, absența nemotivată de la vot fiindpedepsită, penaliz rile mergând de la o simplă amendăla ștergerea votantului din registrul electoral.
La intrarea în secția de votare, alegătorul primește mai
multe buletine de vot, câte unul pentru fiecare partidaflat în competiție. El trebuie să aleagă un buletin și să îlintroducă într-un plic pe care, apoi, îl introduce în urnă,având posibilitatea ca, pe buletinul respectiv, să poatăscrie numele candidatului dorit (de pe lista de candidațipropusă de partidul căruia îi corespunde buletinul devot respectiv).
La Camera Reprezentanților, în prima fază, se
stabilește numărul de mandate care revin fiecărei liste,folosindu-se formula d'Hondt (numărul de voturi alfiecărei liste se împarte la un număr de divizori întregi
consecutivi 1, 2, 3, …, egal cu numărul de mandatecare sunt de atribuit, după care, odată ordonate câturileacestei operațiuni efectuate pentru toate listele, înordinea lor descrescătoare, fiecărui cât urmează să-icorespundă un mandat, până când se epuizează toatemandatele). După aceea, se stabilește cărora dintrecandidații de pe listă urmează să le revină mandatelerespective, în modul următor:
pentru fiecare listă care a obținut mandate, se
calculează “cifra de eligibilitate”, împărțind
numărul de voturi obținute de listă la numărulde locuri atribuite listei mărit cu unu;
fiecare candidat în favoarea căruia s-au
exprimat voturi preferențiale în număr egal cu
cifra de eligibilitate este declarat ales;
atunci când nici un candidat nu mai
îndeplinește această condiție se iau în calcul
voturile exprimate nominal pentru candidat ijum tatea voturilor r mase dup atribuirealocurilor. Primul candidat, în ordinea voturilor,este primul care poate beneficia de restulvoturilor, pentru a atinge cifra de eligibilitate.Dac aceast cifr a fost atins restul voturilorse transmit celui de-al doilea candidat i a amai departe.ă
ăă ă
ă
ăă
ăă
ă
ă
ăă ă
ăă ă ă ,ș
ș
ș
șș
M/c183
/c183
/c183
25 + 2 modele electorale 14

Cehia
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleș
Parlamentul Republicii Cehe este unul bicameral.
Senatul are 81 de membri, mandatul fiind de șase ani.Odată la fiecare doi ani se organizează alegeri pentru 1/3din locurile din Senat. Camera Deputaților are 200 demembri aleși pentru mandate de patru ani.
Senatorii se aleg prin sistem majoritar absolut (pentru ca
un candidat să fie ales, trebuie să obțină mai mult dejumătate din voturile valabil exprimate), în cadrul unorcircumscripții uninominale.
Deputații se aleg prin sistem proporțional cu scrutin de
listă (închisă), desfășurat la nivelul unor circumscripțiielectorale care corespund regiunilor administrative aleRepublicii Cehe, fiecare alegător având și posibilitatea dea exprima voturi preferențiale în favoarea a maximumpatru candidați de pe lista pe care o votează.
Pentru un partid politic, pragul electoral este de 5% din
voturile valabil exprimate. Pentru coaliții, la 5% se adaugăcâte 2% pentru fiecare partid începând cu cel de-aldoilea, până când pragul devine 11% (și este păstratastfel, indiferent de câte partide, peste numărul de patru,compun coaliția).
În cazul în care nu este îndeplinită condiția ca pragul
electoral să fie depășit de cel puțin două partide sau de unpartid și o coaliție sau de două coaliții, se reduce cu unprocent pragul electoral corespunzător fiecărei categorii,până când această condiție este îndeplinită.
Fiecare alegător primește un set de buletine de vot și un
plic, fiecare buletin conținând lista de candidați ai unuipartid politic sau ai unei coaliții. Înainte de a introduce înplic buletinul de vot corespunzător partidului a cărui listădorește să o voteze, poate să își exprime preferințapentru un număr de maximum patru candidați, înscriind,pe buletinul de vot numerele de ordine ale respectivilor înspații special destinate acestui lucru.
În cazul alegerilor pentru Senat, în fiecare circumscripție
uninominală este desemnat câștigător candidatul careobține cel puțin jumătate plus unu din voturile valabilexprimate. Dacă nici unul dintre candidați nu întruneșteaceastă condiție, se organizează un al doilea tur descrutin cu participarea candidaților clasați pe primeledouă locuri la primul tur.În cazul Camerei Deputaților,
a) se stabilește coeficientul electoral „q”, prin împărțirea
numărului total de voturi valabil exprimate la nivelnațional, la numărul de mandate (200). Rezultatulîmpărțirii se aproximează cu cel mai apropiat numărîntreg,
b) se stabilește numărul de mandate care revin fiecărei
regiuni, în funcție de prezența la vot (nr. de mandate peregiune = nr. voturi valabil exprimate pe regiune / q).Resturile se distribuie după metoda „celui mai marerest”,
c) se stabilește numărul de mandate care revin fiecărei
liste de candidați, în modul următor:
în fiecare regiune, se calculează coeficientul
electoral al regiunii, prin împărțirea
numărului total de voturi valabil exprimate înregiunea respectivă, la numărul de mandatealocat regiunii plus unu. Rezultatul împărțiriise aproximează cu cel mai apropiat numărîntreg;
se stabilește numărul de mandate care revin
fiecărei liste, prin împărțirea numărului de
voturi valabil exprimate în favoarea listeirespective la coeficientul electoral al regiunii,fiecărui cât întreg urmând să-i corespundăun număr de mandate egal cu câtul.Mandatele rămase se distribuie după regulacelui mai mare rest;
d) pentru fiecare listă, mandatele se atribuie candidaților,
în primul rând în funcție de numărul de voturipreferențiale primite de fiecare, dar numai în cazulcandidaților al căror număr de voturi preferențiale esteegal cu cel puțin 10% din voturile valabil exprimatepentru listă, iar în al doilea rând, de poziția lor pe listarespectivă./c183
/c183
I. Sisteme electorale 15

Cipru
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folositPragul electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul Republicii Cipru este unicameral și,
începând din anul 1985, are 80 de membri: 56 (70%)dintre ei sunt aleși de comunitatea cipriotă greacă, iar24 (30%) revin comunității cipriote turce.
Alegerile se desfășoară în baza unui sistem electoral
proporțional cu scrutin de listă (închisă) și votpreferențial, organizat la nivelul a șase circumscripțiielectorale.
Pentru a participa la distribuirea mandatelor în prima
etapă (la nivelul celor șase circumscripții), într-ocircumscripție, un partid politic sau un candidatindependent trebuie să atingă un prag egal curezultatul operației de împărțire a numărului de voturivalabil exprimate în circumscripția respectivă lanumărul de mandate care revin circumscripției.
În cea de a doua etapă, cea în care sunt alocate, la nivel
național, mandatele care nu au fost distribuite în primaetapă, un partid politic poate fi inclus doar dacă voturilepe care le-a obținut reprezintă cel puțin 1,8% dinvoturile exprimate la nivel național. Pentru coaliții,pragul în această etapă este de 10%, în timp cecandidații independenți nu au acces la această etapă.
Alegătorul trebuie să voteze o listă de candidați, dintre
cele care sunt propuse pentru circumscripția lui, avândposibilitatea ca, în cadrul listei respective, să îșiexprime preferința pentru unul dintre candidați.
Alocarea mandatelor se face în două etape.
În , pentru fiecare circumscripție electorală
se împarte numărul de voturi valabil exprimate lanumărul de mandate din circumscripție. Rezultatulobținut reprezintă „cota electorală” pentrucircumscripția respectivă. Numărul de voturi valabilexprimate pentru fiecare listă se împarte la aceastăcotă, de aici rezultând un prim număr de mandate primit
de fiecare listă (reprezentând partea întreagă acâtului).
În cea de , sunt cumulate la nivel național,
pentru fiecare partid/coaliție în parte (care a depășitpragul pentru a participa la această etapă) resturilerezultate în urma operațiilor de împărțire de la primaetapă (voturile neutilizate în prima etapă). Numărulastfel obținut pentru fiecare partid/coaliție în parte sedivide cu rezultatul operației de împărțire a număruluitotal de voturi cumulate la nivel național (reprezentândresturile rezultate în urma primei etape) la numărul demandate care mai sunt de alocat. De aici rezultănumărul de mandate care revin, la acest nivel, fiecăruipartid, respectiv fiecărei coaliții. Dacă încă mai suntmandate de atribuit, acestea sunt alocatepartidelor/coalițiilor, în ordinea inversă a resturilorcorespunzătoare acestora. Mandatele alocate înaceastă a doua etapă sunt repartizate acelor liste alepartidelor/coalițiilor din circumscripțiile în carepartidele, respective coalițiile au obținut cel mai marenumăr de voturi.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acestea sunt alocate acelor candidați în favoareacărora a fost exprimat cel mai mare număr de voturipreferențiale. În situațiile în care există mai mulțicandidați ai aceleeași liste cu același număr de voturipreferențiale, se are în vedere poziția pe care fiecaredintre ei o ocupă în lista respectivă.prima etapăa doua etapă
25 + 2 modele electorale 16

Danemarca
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul danez (Folktingent) este alcătuit din 179
de membri aleși pentru mandate de patru ani. Patru dincele 179 de mandate revin, câte două, Insulelor Feroe,respectiv Groenlandei.
Sitemul electoral danez este unul complex și construit
pe baza principiului reprezentării proporționalecoroborat cu cel al distribuirii teritoriale a mandatelor înfuncție de populație, de numărul alegătorilor și desuprafața geografică.
În alegeri, Danemarca este împărțită în trei regiuni:
„Metropolitan Copenhagen”, “Islands” și “Jutland”.Acestea, la rândul lor, sunt divizate în circumscripțiielectorale în număr total de 17. Cele 17 circumscripțiisunt împărțite în districte „nominale” în număr de 103,districte care nu au nici o relevanță din punctul devedere al distribuirii mandatelor între competitoriielectorali, însă dețin un rol important în procesul dealocare a mandatelor între candidați, precum și dinpunctul de vedere al administrării alegerilor. Fiecarepartid politic are posibilitatea (însă nu și obligația) ca încadrul fiecăreia din cele 17 circumscripții, sărepartizeze fiecărui candidat un anumit district„nominal”, în districtul respectiv candidatul urmând afigura primul pe lista partidului său pe buletinele de vot.
Pentru a participa la procesul de distribuire a
mandatelor compensatorii la nivel național, un partidpolitic trebuie să îndeplinească una din următoarele treicondiții:
câștigă un mandat, în mod direct, într-una din
cele 17 circumscripții electorale;
obține, în cel puțin două din cele trei regiuni,
un număr de voturi egal cu coeficientul
electoral al regiunii (numărul de voturi valabilexprimate împărțit la numărul de mandatecorespunzător regiunii);
obține cel puțin 2% din voturile valabil
exprimate la nivel național
Sistemul permite, la nivelul celor 17 circumscripții
(multi-member), alegătorului să voteze pentru uncandidat sau pentru o listă de partid prin simplamarcare cu un X în dreptul preferinței pe care o are.Din cele 175 de mandate care rămân în discuție
(după scăderea, din cele 179, a celor patru care revinInsulelor Feroe și Groenlandei), 135 sunt atribuite lanivelul celor 17 circumscripții, 40 fiind mandatecompensatorii care se atribuie la nivel național.
Alocarea mandatelor către partidele politice are loc în
mai multe faze, după cum urmează:
1) în prima fază, în fiecare din cele 17 circumscripții
electorale, se împart mandatele corespunzătoarecircumscripției între partidele politice, în funcție denumărul de voturi obținut de fiecare dintre acestea lanivelul circumscripției, folosindu-se formula Saint-Lague modificată (numărul de voturi obținut defiecare partid se împarte, pe rând la un număr dedivizori – 1,4, 3, 5, 7, .. egal cu numărul de mandatecare sunt de atribuit, după care se ordoneazăcâturile rezultate pentru toate partidele în ordinedescrescătoare și, în această ordine, se alocăfiecărui cât câte un mandat).
2) cea de a doua fază presupune decizia cu privire la
partidele care participă la distribuirea mandatelorcompensatorii, mai precis, a partidelor care ating celpuțin unul din cele trei praguri electorale descrisemai sus;
3) în cea de a treia fază, se împart cele 40 de mandate
compensatorii, după cum urmează:
– se stabilește coeficientul electoral național, prin
împărțirea numărului de voturi valabilexprimate la nivel național, la 175;
/c183
/c183
/c183.
I. Sisteme electorale 17

Estonia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul (numit „Riigikogu”) este unul unicameral
și are 101 membri, mandatul fiind de patru ani.
Membrii Parlamentului sunt aleși
printr-un sistem electoral cu scrutin de listă (deschisă)și vot preferențial (obligatoriu), desfășurat la nivelul a11 circumscripții plurinominale.
În cea de a doua fază a distribuirii mandatelor, aceea
în care sunt atribuite mandatele „compensatorii” lanivel național, participă doar partidele care depășescpragul de 5% din voturile valabil exprimate la nivelnațional.
Alegătorul completează (scrie de mână) buletinul de
vot cu numărul de ordine corespunzător candidatuluipreferat de pe lista națională. Se consideră „vot nul”buletinele care: nu au înscris numărul de ordine alniciunui candidat, au înscrise numerele mai multorcandidați, au înscris numărul unui candidat care nucandidează în circumscripția respectivă sau care suntcorectate sau ilizibile.Pentru fiecare circumscripție electorală, se calculează
coeficientul electoral prin împărțirea numărului devoturi valabil exprimate la numărul de mandate carerevin circumscripției. Fiecare candidat care a obținutun număr de voturi mai mare sau egal cu coeficientulelectoral este declarat ales.
În cea de a doua fază a distribuiri mandatelor:
1) pentru fiecare partid politic, se realizează o listă de
candidați la nivel național, candidații fiind dispuși în- se stabilește numărul total de mandate care ar
trebui să revină fiecărui partid, din cele 175,prin împărțirea numărului de voturi obținute departid la nivel național la coeficientul electoralnațional;
– din acest număr, se scade numărul de mandate
obținut deja la nivelul celor 17 circumscripțiielectorale, rezultând astfel numărul demandate, din cele 40, care revin fiecărui partidpolitic.
4) următoarea fază o constituie alocarea celor 40 de
mandate compensatorii către cele trei regiuni șicătre cele 17 circumscripții, iar prin aceasta, implicitcătre listele de candidați ale partidelor la nivelul celor17 regiuni.
Odată cu această fază, se stabilește numărul de
mandate care revin fiecărei liste de candidați din celedepuse de partidele politice la nivelul celor 17 regiuni.
Din acest moment, urmează distribuirea mandatelor
între candidații aceleeași liste. Pentru aceasta, pentrufiecare candidat este calculat un „scor electoral”,reprezetând suma dintre numărul de voturipreferențiale primite în toate districtele uninominale șinumărul de voturi care îi revin din cele primite de partidla nivelul districtului. Pentru partidele care opteazăpentru repartizarea candidaților pe liste în districteuninominale, acest număr este egal cu numărul devoturi obțiut de lista partidului în districtul uninominal încare candidatul este cap de listă. Pentru celelaltepartide, acest număr este calculat în funcție de pozițiape care o ocupă candidatul pe listă (în acest al doileacaz, partidele optează pentru limitarea influențeialegătorilor asupra selecției candidaților).
25 + 2 modele electorale 18

Finlanda
Tipul si structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul Republicii Finlanda (Eduskunta-
Riksdagen) este unicameral și este format din 200 demembri aleși pentru o durată de patru ani.
199 dintre reprezentanții Parlamentului sunt aleș
printr-un sistem de reprezentare proporțională cuscrutin de listă și vot preferențial obligatoriu, scrutinulfiind organizat la nivelul celor 15 circumscripțiielectorale care corespund unitaților administrative alețării. Într-una dintre circumscripții (Insulele Aland), sealege un singur deputat, anume candidatul care obținecel mai mare număr de voturi.
Nu există prag electoral.Alegătorul marchează manual, pe buletinul de vot,
numărul corespunzător candidatului pe care doreștesă îl voteze (număr de care poate lua cunoștințăconsultând listele de candidați afișate, în modobligatoriu, în fiecare secție de votare).
Pentru atribuirea mandatelor, se numără voturile
primite de fiecare candidat. În condițiile în care un votacordat unui candidat propus de un partid politic sau oalianță de partide este considerat ca fiind un votacordat întregii liste de candidați propuse de partidulrespectiv sau alianța respectivă, după ce se
ordonează candidații aceleeași liste în ordineadescrescătoare a voturilor primite de fiecare, secalculează un pentru fiecarecandidat în parte, în modul următor: indicelecandidatului situat pe primul loc este egal cu numărultotal de voturi primite de listă, indicele celui situat pelocul doi este egal cu jumătate din voturile primite delistă, indicele celui de-al treilea candidat este egal cu otreime din voturile primite de listă, ș.a.m.d. Odatăcalculați pentru toți candidații dincircumscripție, de pe toate listele de candidați, aceștiasunt ordonați în ordinea descrescătoare a mărimiiindicilor, urmând a primi fiecare câte un mandat, înaceastă ordine, până când sunt epuizate toatemandatele. În situațiile în care almai multor candidați este același, ordinea candidațilorrespectivi se decide prin tragere la sorți.„indice comparativ”
„indicii comparativi”
„indicele comparativ”
ordinea descrescătoare a voturilor obținute de
fiecare;
2) pentru fiecare partid în parte, din cele care depășesc
pragul de 5% din voturile valabil exprimate, seînsumează voturile obținute de toate cele 11 liste alesale (din cele 11 circumscripții). Pe baza sumelorobținute, se stabilește numărul de mandate„compensatorii”, atribuite în cea de a doua fază, carerevine fiecărui partid. Pentru aceasta, se aplică unalgoritm d'Hondt modificat: se împarte numărul devoturi corespunzător fiecărei liste naționale, la 1;20,9; 30,9 etc. și se atribuie, fiecărui cât obținut, înordine descrescătoare, câte un mandat, însă făcândomisiune, pentru fiecare listă în parte, de un număr
de câturi egal cu numărul de mandate obținute dejade candidații de pe lista respectivă, în circumscripții,prin faptul că au obținut voturi în număr cel puțin egalcu coeficientul electoral;
3) odată stabilit numărul de mandate compensatorii
care trebuie să revină fiecărui partid/coaliție în parte,acestea sunt atribuite candidaților în ordinea în careei figurează pe listele naționale (în funcție denumărul de voturi obținut de fiecare), făcându-seabstracție de candidații care au obținut dejamandate la nivelul circumscripțiilor.
I. Sisteme electorale 19

Franța
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul francez este unul bicameral, fiind format
din Adunarea Națională (camera inferioară) și Senat(camera superioară). Senatul reprezintă colectivitățileteritoriale ale Republicii, precum și cetățenii francezirezidenți în alte țări.
Deputații din Adunarea Națională sunt aleși prin sistem
majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegeriledesfășurându-se în 577 de circumscripții electoraleuninominale.
Senatul prezintă originalitatea ca pentru alegerea
membrilor săi să fie folosite două tipuri de sisteme -sistem majoritar în departamentele mici (în care se alegcel mult 3 senatori) și sistem proporțional în celelalte.Cei 331 de senatori sunt aleși pentru un mandat de 6ani, reînnoibil. La fiecare 3 ani se organizează alegeripentru
Senatorii sunt aleși de către un colegiu electoral format
din peste 145.000 de persoane: deputati, consilieriregionali sau generali, delegații consiliilor localemembri ai Consiliului Superior al francezilor dinstr in tate.
În departamentele în care sunt aleși cel mult 3 senatori,
alegerile se desfășoară prin sistem majoritar cu scrutinuninominal în două tururi. Pentru a fi ales din primul tur,candidatul trebuie să fi obținut majoritatea absolută avoturilor valabil exprimate și în număr egal cu cel puținun sfert dintre electorii înscri i. În turul al doilea,majoritatea relativ este suficientă, în caz de egalitateperfectă candidatul cel mai în vârstă având câștig decauză.
În departamentele în care sunt aleși cel puțin 5 senatori,
alegerile au loc într-un singur tur, prin sistemproporțional cu scrutin de listă (cu listă blocată). Acelașisistem este folosit și pentru cei 12 senatorireprezentând francezii rezidenți în străinătate.
Nu există prag electoral pentru partide.
Fiecare alegător primește mai multe buletine de vot
fiecare conținând, după caz, fie numele unui candidat(cazul Adunării Naționale și al senatorilor aleși îndepartamente mici), fie o listă de candidați (cazulsenatorilor aleși în departamente mari). El trebuie săintroducă unul din buletinele de vot respective într-un
plic purtând ștampila secției de votare, după care săintroducă plicul respectiv în urna de vot.
Votul „alb”, neexprimat (votul alegătorului care
introduce în urnă plicul gol, fără vreun buletin de vot)este luat in considerare în cazul scrutinului uninominal,când trebuie stabilit dacă un candidat întruneștecondiția legat celor care s-au prezentat laurne.
În cazul Adunării Naționale, pentru a fi ales din primul
tur, un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturilevalabil exprimate în circumscripție și mai mult de 25%din voturile celor înscriși în listele de alegători dincircumscripția respectivă. În circumscripțiile în care niciunul dintre candidați nu îndeplinește aceste douăcondiții, se organizează un al doilea tur de scrutin, lacare au dreptul să participe candidații care au obținut12,5% din voturile exprimate la primul tur și în urmacăruia este declarat ales candidatul care obține cel maimare număr de voturi.
La alegerile pentru Senat,
în cazul departamentelor mici, se aplică aceeași
regulă ca în cazul alegerilor pentru Adunarea
Națională;
în cazul departamentelor mari, în primul rând se
stabilește numărul de mandate care revin
fiecărei liste aplicându-se regula celui mai mare½ din numărul senatorilor.
ăă
ăă de numărul
ș
/c183
/c183
25 + 2 modele electorale 20

Germania
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul Republicii Federale Germania este
bicameral, Camera inferioară (Bundestag) fiind
formată, în principiu , din 598 de membri, iar Camera
superioară (Bundesrat), din 69 de membri.
Pentru , alegerile se desfășoară în baza
unui sistem proporțional prin compensare, cu selecțiepersonalizată. Un număr de 299 de membri sunt aleșiîn tot atâtea circumscripții uninominale, în fiecare dintreacestea fiind declarat ales candidatul care obține celmai mare număr de voturi. Celelalte locuri revincandidaților de pe listele pe care partidele politice lepropun la nivelul landurilor. O persoană carecandidează într-o circumscripție uninominală poate săfigureze și pe lista de candidați a partidului la nivelullandului.
Membrii -ului sunt desemnați de adunările
legislative ale celor 16 landuri.
Un partid politic poate ajunge să fie reprezentat în
dacă voturile pe care le primesc listele sale
de candidați însumate la nivel federal, reprezintă celpuțin 5% din totalul voturilor sau dacă reușește săobțină trei mandate în circumscripții uninominale.
Alegătorul votează doar pentru Bundestag și are de
exprimat două voturi: unul pentru unul dintre candidațiidin circumscripția uninominală în care votează și unulpentru una din listele de candidați propuse de partide lanivelul landului.
În primul rând, în fiecare din cele 299 de circumscripții
uninominale, se declară ales candidatul care obține celmai mare număr de voturi, fără să fie nevoie ca acestasă reprezinte majoritatea absolută (50%) a voturilorvalabil exprimate.
În cea de-a doua etapă, se parcurg următorii pași:
se stabilește numărul de mandate, din cele 598,
care ar trebui să revină fiecărei liste de
candidați, din cele propuse de partide la nivelullandurilor. Pentru aceasta, în cazul fiecărei liste
în parte, se stabilește procentul pe care îlreprezintă numărul de voturi pentru listarespectivă, din totalul voturilor valabil exprimatela nivel federal, după care se înmulțeșteprocentul respectiv cu numărul de mandatecare sunt de distribuit (598, în cazul în care nuexistă nici o circumscripție uninominală în carealegerile să fi fost câștigate de un candidatindependent sau de un candidat aprținând unuipartid care nu a depus listă în landul pe teritoriulcăruia se află circumscripția respectivă) și seatribuie listei respective un3
Bundestag
Bundesrat
Bundestag
,
/c183număr egal cu
partea întreagă a rezultatului acestei operațiuni.Resturile acestor operațiuni, efectuate pentrutoate listele, determină modul în care se alocămandatele care au mai rămas: resturiledetermină, în ordinea descrescătoare a mărimiilor, listele cărora le revin mandatele respective(în funcție de listele cărora le corespund);
din numărul de mandate care ar reveni fiecărei
liste, obținut în acest mod, se scade numărul de
mandate câșigate de partidul căruia îi aparținelista în circumscripțiile uninominale din landulrespectiv, de aici rezultând numărul decandidați de pe listă care acced în Bundestag;
odată stabilit numărul de mandate care se alocă
fiecărei liste la nivelul fiecărui land, de
mandatele respective beneficiază candidațiicare compun lista, în ordinea descrescătoare apoziției pe care fiecare din ei o ocupă pe listă,până ce se epuizează toate mandatele; Dacăunul dintre candidații de pe listă care ar urma săprimească un mandat în această etapă, acandidat într-una din circumscripțiileuninominale și a câștigat mandatul în acea/c183
/c183
3
r u.Numărul de membri în Bundestag poate să fie variabil de la o legislatură la alta, în funcție de modul în care compensarea care se
ealizează la nivel federal determină numărul de mandate care revin fiecărei liste de candidați la nivelul landurilor (vezi punct l 5)I. Sisteme electorale 21

circumscripție, se face abstracție de el,
mandatul fiind atribuit candidatului de pe pozițiaurmătoare.
Acest mod de alocare a mandatelor ținându-se cont de
rezultatele votului din circumscripțiile uninominale și decele ale scrutinului dsfășurat la nivelul landurilordetermină, de fapt, caracterul proporțional al acestuisistem, prin faptul că stabilește o relație proporționalăîntre numărul de fotolii în Bundestag care revin fiecăruipartid politic și suportul electoral de care se bucurăpartidul respectiv, exprimat în numărul de voturiobținute de listele partidului și însumate la nivel federal.
În cazul în care un partid politic obține, în
circumscripțiile electorale dintr-un land, un număr maimare de mandate decât cele la care ar avea dreptul carezultat al operațiilor descrise mai sus, mandatelerespective se adaugă la totalul fotoliilor din Bundestag,lucru care face ca numărul acestora să poată fi variabilde la o legislatură la alta.
Grecia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul Republicii Elene (Vouli ton Ellinon) este
unicameral, având 300 de membri, aleși odată la patruani.
Alegerile se desfășoară în baza unui sistem electoral
proporțional cu scrutin de listă (deschisă) și voturi
preferențiale obligatorii , organizat la nivelul a 56 de
circumscripții electorale (între care cinci au repartizatcâte un singur mandat).
Pragul electoral pentru a accede în Parlament este de
3% din voturile valabil exprimate la nivel național și estevalabil atât pentru partidele politice, cât și pentrucandidați.
Alegătorul trebuie să aleagă între candidații aceleeași
liste (pe care o preferă) un număr de candidați cărorasă le acorde voturile pe care le are la dispoziție.Numărul acestor voturi diferă de la o circumscripție laalta, în funcție de mărimea circumscripției (spreexemplu, în Atena, unde se aleg 40 de deputați,alegătorul dispune de șase voturi, în timp ce înHeraklion, unde se aleg 8 deputați, alegătorul poate săexprime două voturi).
Stabilirea numărului de mandate care revin fiecărui
partid politic se face în trei etape.În , pentru fiecare circumscripție electorală
se împarte numărul de voturi valabil exprimate lanumărul de mandate din circumscripție mărit cu unu.Rezultatul obținut reprezintă numărul cu care se dividenumărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listă,de aici rezultând un prim număr de mandate primit defiecare listă (reprezentând partea întreagă a câtului).Dacă numărul de mandate rezultate, în urma acesteioperațiuni, pentru toate listele din circumscripție, estemai mare decât numărul de mandate care sunt dealocat, se „taie” câte un mandat de la listele pentru carerestul operațiunii de împărțire este cel mai mic. Dacănumărul de mandate rezultate este mai mic decâtnumărul de mandate care sunt de alocat, se trece lacea de a doua etapă.
În cea de , sunt avute în considerare 13
circumscripții electorale, la nivelul întregului teritoriu.Numărul total de voturi valabil exprimate în fiecare din4
prima etapă
a doua etapă
4
.Începând din anul 2005, în cazul alegerilor anticipate (desfășurate înainte de împlinirea termenului de patru ani), alegerile se desfășoară
în baza scrutinului de listă închisă, fără a se mai folosi votul preferențial25 + 2 modele electorale 22

cele 13 circumscripții este împărțit la numărul de
mandate care au mai rămas de distribuit încircumscripția respectivă după distribuția realizată înprima etapă. Rezultatul obținut reprezintă numărul cucare se divide numărul de voturi valabil exprimatepentru fiecare listă, de aici rezultând un al doilea numărde mandate primit de fiecare listă (reprezentând parteaîntreagă a câtului). Dacă și în urma celei de a douaetape rămân mandate de alocat, se trece la cea de atreia etapă.
În cea de , numărul de voturi exprimate
pentru fiecare partid politic / candidat independent lanivel național este împărțit la numărul de mandate caremai sunt de alocat. Rezultatul obținut reprezintănumărul cu care se divide numărul de voturi valabil
exprimate pentru fiecare listă, de aici rezultând un altreilea număr de mandate primit de fiecare partid. Dacăși în urma acestei operațiuni mai sunt mandate deatribuit, acestea sunt alocate partidului care a obținutcele mai multe voturi la nivel național. Mandatelealocate la acest nivel sunt direcționate către listele dindiferite circumscripții electorale, în funcție de numărulde voturi primit de fiecare partid în parte încircumscripțiile respective.
Mandatele alocate unei liste de candidați revin primilor
candidați de pe lista respectivă, în ordineadescrescătoare a numărului de voturi primite de fiecaredintre ei.a treia etapă
Irlanda
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistemul electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulș
Parlamentul Irlandei este unul bicameral, fiind format
din Camera Reprezentanților (Dáil Éireann) care are166 de membri și Senat (Seanad Eireann) care are 60de membri.
Începând din 1922, pentru alegerea Camerei
Reprezentanților se folosește sistemul cu vot unictransferabil, alegerile fiind organizate în 42 decircumscripții electorale, numărul de mandate carecorespunde fiecărei circumscripții variind, conform legiiîntre 3 și 8 (în funcție de numărul locuitorilor dincircumscripție). În realitate, numărul de reprezentanțicare se aleg într-o circumscripție nu este mai mare de5.
Membrii Senatului sunt desemnați, în maximum 90 de
zile după alegerea Camerei Reprezentanților, în felulurmător:
11 dintre ei sunt numiți de Primul Ministru
(Taoiseach);6 sunt aleși de către absolvenții a douăuniversități – Universitatea Națională a Irlandeiși Universitatea din Dublin, dintre reprezentanțiiacestor universități (câte 3 de fiecare),folosindu-se sistemul cu vot unic transferabil;43 sunt aleși dintre persoane având experiențăși expertiză într-unul din următoarele 5 domeniide activitate: cultură și educație, agricultură șipescuit , muncă, industrie și comerț (incluzândarhitectura) și administrație și servicii sociale(incluzând activități de voluntariat). alegerea seface (prin corespondență) de către un corpelectoral format din membrii CamereiReprezentanților, membrii Senatului în funcție,
membrii consiliilor disctrictuale, folosindu-sesistemul cu vot unic transferabil. Nominalizărilecandidaților pentru cele 5 domenii se fac decătre membrii celor două Camere (oricare 4membri pot propune un candidat, însă oricemembru nu poate susține decât un candidat).
Nu există prag electoral.Atât în cazul alegerilor pentru Camera
Reprezentanților, cât și în cel al alegerilor pentru cei 6senatori desemnați de cele două universități și cei 43selectați dintre specialiștii în cele 5 domenii indicatemai sus alegeri pentru care se folosește sistemul cuvot unic transferabil, alegătorul primește un buletin de
/c33
/c33
/c33
I. Sisteme electorale 23

vot pe care sunt menționați toți candidații din
circumscripție cu mențiunea, după caz, a partidului pecare îl reprezintă, în ordine alfabetică sau într-o ordinestabilită prin tragere la sorți (ci nu grupați în funcție departidele pe care le reprezintă). El are la dispoziție unvot pe care îl poate transfera de la un candidat la altul,marcând numele diferiților candidați cu 1 – pentru primapreferință), 2 pentru a doua preferință, ș.a.m.d.Raționamentul alegătorului, în momentul în careexprimă aceste preferințe, este de genul următor:„Candidatul căruia i-aș acorda votul meu este X șimarchez numele lui cu 1. Dacă acesta primește fie preamulte voturi și nu are nevoie de votul meu, fie preapuține și este exclus din competiție, doresc ca votulmeu să fie transferat candidatului „Y” și marcheznumele acestuia cu 2. Dacă și Y primește fie prea multevoturi și nu are nevoie de votul meu, fie prea puține șieste exclus din competiție, doresc ca votul meu să fietransferat candidatului „Z” și marchez numele lui cu 3,ș.a.m.d.” Este de menționat faptul că alegătorul poatedecide ca transferul votului său să se facă întrecandidați reprezentând mai multe partide politice.
În primul rând, pentru fiecare circumscripție electorală
se stabilește o cotă electorală pe care un candidattrebuie să o depășească pentru a fi declarat ales. Spredeosebire de alte țări în care este folosit sistemul cu votunic transferabil, în Irlanda se folosește „droop qoata”,
care se calculează după următoarea formulă:
La prima numărătoare se iau în considerare numai
preferințele marcate cu „1” pe fiecare buletin de vot, iarrezultatul numărătorii trebuie să arate de câte „1” uri abeneficiat fiecare candidat în parte. Odată stabilit acestlucru, se constată dacă există vreun candidat careatinge sau depășește cota electorală. Dacă exsită,respectivul este declarat ales, iar numărul de voturicare depășește cota este transferat celorlalți candidați,în funcție de procentul pe care îl reprezintă preferințelemarcate cu „2” în favoarea acestora pe toate buletinelede vot ale candidatului declarat ales. Dacă nu existănici un candiat care să fi atins sau depășit cota,candidatul situat pe ultimul loc la prima numărătoareeste exclus din competiție, iar voturile lui sunttransferate celorlalți candidați, după aceleași criteriiprezentate mai sus. Urmeaz ă o a doua numărătoare
care ia în calcul preferințele marcate cu „2” șipreferințele marcate cu „1” transferate de la candidatulcare a fost declarat ales sau de la cel care a fost exclusîn urma primeri numărători. Și în urma acesteinumărători se procedează la fel ca după primanumărătoare. Procedura continuă până când suntatribuite toate mandatele.
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele11 mandateNr.exprimate valabil voturiNr.q
5
.În anul 1994, fusese adoptat, printr-un referendum, un sistem de vot proporțional cu selecție personalizată (în baza căruia 75% din
mandate erau câștigate în mod direct, în cadrul unor circumscripții uninominale, iar celelalte 25% erau mandate compensatorii și eraualocate la nivelul regiunilor, candidaților de pe listele regionale în cazul Camerei Deputaților, respectiv unora dintre candidații care pierdeaualegerile în circumscripțiile uninominale în cazul Senatului)Italia
Tipul și structura Parlamentului
Parlamentul este bicameral, fiind compus din Senat(315 senatori aleși și senatori de drept) și CameraDeputaților (630 deputați). Mandatul este de 5 anipentru ambele Camere.
Începând din decembrie 2005, s-a revenit la un sistem
proporțional cu scrutin de listă (blocată) . Totodată,
sistemul electoral italian prevede și acordarea uneiprime electorale parti ului/coaliției care se claseazăpe primul loc.
Pentru Camera Deputaților, 12 mandate sunt atribuite
într-o circumscripție reprezentând cetățenii dinstrăinatate și 1 mandat este atribuit regiunii Valled'Aosta. Restul de 617 mandate sunt atribuite în 26 decircumscripții electorale constituite la nivelul regiunilor,fiecare circumscripție având un număr de mandate
proporțional cu mărimea sa.
În cazul Senatului, un mandat este atribuit in Valle
d'Aosta, 7 în Trento Alto Adige și 6 în circumscripțiareprezentând cetățenii din străinătate. Restul de 301mandate se atribuie în circumscripții constituite lanivelul celor 18 regiuni rămase, fiecare regiuneTipul de sistemul electoral folosit
5
d
25 + 2 modele electorale 24

primind un număr de mandate proporțional cu
populația sa.
Pentru Camera Deputaților, pragurile se calculează la
nivel național, după cum urmează:
10% pentru coaliții4% pentru partide necoalizate
2% pentru partidele din cadrul coalițiilor (nu se
aplică listelor minorităților naționale din cadrulcoaliției)
În cazul coalițiilor, sunt numărate și voturile partidelor
ce nu ating pragul de 2%, dar la repartizareamandatelor sunt considerate doar voturile primuluipartid de sub pragul de 2%, în ordinea descrescătoarea voturilor.
Pentru Senat, pragurile se calculează la nivelul
regiunii:
20% pentru coaliții8% pentru partide necoalizate și pentrupartidele din coalițiile care nu ating 20%3% pentru partidele din cadrul coalițiilor
Chiar dacă un partid atinge pragul electoral la nivel
național, el poate să nu primescă nici un mandat dacănu atinge pragul electoral în nici una dintre regiuni.
Alegătorii primesc câte un buletin de vot pentru fiecare
Cameră, pe care marchează lista preferată, fără aputea modifica ordinea candidaților. Lista fiecărui partideste tiparită separat, chiar dacă acesta face parte dintr-o coaliție.
La Camera Deputaților, mandatele sunt atribuite la
nivel național, considerând partidele care au depășit4% din voturile valabil exprimate și coalițiile care au
depășit 10% din voturile valabil exprimate. Cele 617mandate disponibile se distribuie proporțional întreacestea.
Dacă partidul/coaliția câștigătoare are cel puțin 340 de
mandate (55% din cele 617 disponibile), seprocedează la stabilirea numărului de mandatecuvenite fiecărui partid din cadrul coalițiilor, fiindconsiderate doar partidele ce depășesc pragul de 2%și, pentru fiecare coaliție, primul partid de sub pragul de2%.
În cazul în care partidul/coaliția câștigătoare nu are 340
de mandate, primește diferența dintre numărul demandate câștigate și 340 sub formă de primăelectorală. Cele 277 de mandate rămase se distribuieproporțional celorlalte partide/coaliții ce depășescpragul electoral. Apoi se stabilește numărul demandate cuvenit fiecărui partid din cadrul coalițiilor,respectându-se limitele de mai sus.
Odată stabilit numărul de mandate cuvenit fiecărui
partid la nivel național, acestea sunt repartizate lanivelul cirumscripțiilor și, implicit, listelor, în modproporțional cu voturile primite de fiecare dintreacestea.
Pentru Senat, mandatele sunt atribuite la nivelul
regiunilor, luându-se în considerare partidele care audepășit 8% și coalițiile care au depășit 20% din voturilevalabil exprimate.
Dacă, într-o circumscripție, partidul/coaliția
câștigătoare are 55% din mandatele puse în joc încircumscripția respectivă (numărul se rotunjește însus), mandatele câștigate de fiecare coaliție sedistribuie proporțional între partidele componente, darnumai cele care au depășit pragul de 3%.Dacă partidul/coaliția câștigătoare nu dispune de 55%din mandatele disponibile, primește diferența necesarăsub formă de primă electorală. Restul mandatelordisponibile se distribuie proporționalpartidelor/coalițiilor ce au depășit pragul, respectându-se limitele de mai sus.Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele/c66
/c66/c66
/c66
/c66
/c66
Letonia
Tipul și structura Parlamentului
Parlamentul Leton (Saeima) este unul unicameral. Cei
100 de membri ai săi sunt aleși pentru o durată de 4ani.
I. Sisteme electorale 25

Tipul de sistemul electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul î care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Alegerile se desfășoară pe baza unui sistem
proporțional cu scrutin de listă și vot preferențialorganizat la nivelul a 5 circumscripții electorale. Uncandidat poate figura pe listele depuse în mai multecircumscripții electorale.
Pragul electoral este de 5% din voturile valabil
exprimate la nivel național.
Fiecare alegător primește buletine de vot pe care sunt
trecute separat listele de candidați propuse de partideși un plic purtând ștampila secției de votare, el având deintrodus, într-un plic (pe care îl va introduce în urna),buletinul de vot pe care este tipărită lista pe care opreferă. Înainte de a face acest lucru însă, opțional,poate să-și exprime susținerea pentru unul sau maimulți dintre candidații partidului a cărui listă o votează,marcând numele candidatului/candidaților cu „+”. Deasemenea, el are și posibilitatea de a-și manifestadezaprobarea față de unul sau mai mulți dintrecandidații aflați pe lista pe care o votează, caz în caretrebuie să taie, pe buletinul de vot, numelerespectivului/respectivilor.În primul rând, în fiecare circumscripție, se stabilește
numărul de mandate care revin fiecarei liste decandidați, aplicându-se metoda Sainte-Lague:numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare listăde candidați se împarte la 1, 3, 5, … până când divizorulajunge să fie cel puțin egal cu numărul de mandate caresunt de atribuit, după care se ordonează câturile(rezultate în urma operațiunii efectuate pentru toatelistele) în ordinea lor descrescătoare și, în aceastăordine, se atribuie listei căreia îi corespunde fiecarecât, până se epuizează toate mandatele.
În cea de a doua fază, pentru fiecare candidat în parte
se efectuează următoarea operațiune: din numărul devoturi exprimate pentru lista pe care el se află, se scadeun număr de voturi egal cu numărul de alegători care autăiat numele său de pe lista, iar la ce se obține seadaugă numărul de voturi preferențiale pe care le-aprimit (prin marcarea numelui său cu „+”). Rezultatulacestei operațiuni determină ordinea în care candidațiibeneficiază de mandate. Dacă acest rezultat îi dădreptul unui candidat să obțină mandate în două saumai multe circumscripții, candidatul urmează săprimească mandatul în circumscripția în care numărulobținut în urma acestei operațiuni este cel mai mare.
n
Lituania
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulș
Parlamentul (Seima) este unicameral și are 141 de
membri aleși odată la patru ani.
Sistemul electoral este unul mixt/paralel direct: 71 de
candidați sunt aleși prin scrutin uninominal încircumscripții uninominale, iar ceilalți 70 sunt aleși prinscrutin de listă desfășurat la nivel național (întregteritoriul constituie o circumscripție electorală).
Partidele participă la procesul de distribuire a
mandatelor care rezultă din scrutinul de listă, doardacă depașesc pragul de 5% din voturile exprimate dealegatori (7% pentru coaliții). Dacă după aplicareapragurilor, numărul de alegători care ar urma să fiereprezentați în Parlament este mai mic decât 60% dincei care s-au prezentat la urne, atunci partidul cu celemai mullte voturi, din cele aflate sub prag, câștigă
dreptul de a participa la distribuirea mandatelor.
Alegătorul primește două buletine de vot: unul pentru
circumscripția uninominală și unul pentrucircumscripția plurinominală (națională). Exprimarea
25 + 2 modele electorale 26

votului se face marcând numele candidatului (pe
buletinul corespunzător circumscripției uninominale),respectiv lista de partid (pe buletinul corespunzătorcircumscripției plurinominale); pe listă, alegătorulpoate (fără să fie obligatoriu) să intervină și săstabilească o altă ordine pentru candidați, avânddreptul de a exprima voturi „preferențiale” pentrumaximum cinci candidați. Dacă din însemnărilealegătorului pe buletinul de vot nu reiese cu claritate cuiîi sunt adresate voturile preferențiale, votul rămânevalabil, dar se ia în considerare ordinea propusă departid.
În circumscripțiile uninominale, un candidat este
considerat ales dacă obține jumatate plus unu dinvoturile exprimate în circumscripția respectivă. În cazulunei competiții între mai mult de doi candidați în carenici unul dintre ace tia nu este declarat înving tor seorganizeaz un nou tur de scrutin, în termen de dous pt mâni, între primi doi clasați. În caz de balotaj, se iaîn considerare num rul de voturi obținut de ace tia laturul I; dac nici a a nu pot fi departajați, se declarcâ tig tor candidatul mai în vârst . În circumscripțiile încare au candidat maxim doi candidați i în care nici unuldintre ace tia nu a fost ales, alegerile se repetă.
La nivelul circumscripției plurinominale, alegerile se
consideră valide dacă la ele participă peste un sfert dinnumărul total de alegători. Mandatele se distribuie
partidelor în mod proporțional. Numărul de voturinecesar pentru ca un candidat să fie considerat alescoeficientul electoral, se obține din împărțireanumărului de voturi valabil exprimate (doar pentrupartidele participante la distribuire) la 70 (numărul demembri ai Seima care se aleg prin scrutin de listă).Dacă după împărțire rămâne un rest, la valoarea finalăse adaugă „1” (se rotunjește în sus). Numărul de voturiprimit de o listă se împarte la coeficientul electoral șiastfel se obtine numărul de locuri pentru fiecare dintrepartide. Mandatele ramase nedistribuite în urmaacestei operații de împărțire se distribuie in ordineamarimii resturilor.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, se trece la cea de a doua fază aceea a distribuiriimandatelor între candidații aceleeași liste. Pentruînceput, se stabilește, pentru fiecare candidat în parte,numărul de voturi preferențiale pe care le-a primit.Dacă acest număr este mai mare decât numărul deparlamentari care se aleg la nivelul circumscriptieiplurinominale (70) sau egal cu acesta, „cota electorală”a candidatului este egală cu numărul respectiv. Dacăeste mai mic, „cota electorală” este „0”. După aceea, secalculează punctajul pentru fiecare candidat, ca fiindprodusul dintre „cota electorală” și „cota de partid” carese stabilește în funcție de locul pe care candidatul îlocupă pe lista partidului. Mandatele sunt distribuitecandidaților în ordinea descrescătoare a punctajuluiastfel obținut pentru fiecare dintre ei.
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
ș
ș
ș
ș
ș
șă
ăă
ăă
ă
ăă
ăă
Luxemburg
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulș
Parlament luxemburghez este unul monocameral și este
format din 60 de membri, aleși o dată la fiecare cinci ani.
Pentru alegeri se folosește sistemul proporțional cu vot
multiplu, în patru circumscripții electorale, după cumurmează: Nord – 9 deputați, Sud – 23 deputați, Centru -21 deputați, Est – 7 deputați.
Nu există prag electoral.Fiecare aleg tor dispune de un num r de voturi egal cu
num rul de mandate alocate circumscriptiei în care elvotează. El poate să opteze pentru a vota o anumită listă
(caz în care exprimă un vot pentru lista respectivă) saupentru a-și folosi voturile de care dispune pentru a votacandidați de pe mai multe liste. În cazul în care votează olistă care include mai puțini candidați decât trebuie aleșiîn circumscripție, are la dispoziție un număr de voturiegal cu diferența dintre numărul de candidați aflați pelista respectivă și numărul de mandate din circumscripțiepe care le poate acorda unor candidați de pe alte liste.ăă
ă
I. Sisteme electorale 27

Ei pot astfel vota pentru o list sau pentru o persoan de
pe orice list . Fiecare partid obține atâtea locuri câte îirevin conform formulei de atribuire a voturilor, luându-seîn calcul atât voturile pentru list cât i voturile pentrucandidații individuali.
Repartiția mandatelor între liste se face proporțional cu
num rul total de voturi primite de fiecare list . În primafază numărul total de voturi este împărțit la numărul dedeputați de ales în circumscriptie mărit cu unu,obținându-se “numărul electoral”. Ulterior, se împarte
numărul de voturi obținut de o listă la “numărul electoral”,obținându-se numărul de mandate care revin listeirespective.
Dacă după această procedură nu sunt distribuite toate
mandatele (din cauza resturilor), se procedează la o adoua distribuire, în ordinea descrescătoare a resturilor
Într-o a doua etapă, mandatele sunt atribuite
candidaților, în ordinea descrescătoare a numărului devoturi obținut de fiecare dintre aceștia.ăă
ă
ă
ăăș
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Malta
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleș
Parlamentul Maltei este monocameral și are 65 de
fotolii.
Sistemul electoral folosit pentru alegerea
Parlamentului este unul de reprezentareproporțională, cu vot unic transferabil și carepresupune și un mecanism de compensare, pentruanumite situații. Scrutinul este organizat în 13circumscripții, în fiecare dintre acestea alegându-secâte 5 parlamentari.
Nu există prag electoral.Alegătorul primește un buletin de vot pe care sunt
menționați toți candidații din circumscripție cumențiunea, după caz, a partidului pe care îl reprezintă.Spre deosebire de cazul Irlandei însă, candidații suntgrupați în funcție de partidele politice pe care lereprezintă, iar în cadrul unui grup de candidați ai unuipartid, ordinea în care sunt poziționați fiind ceaalfabetică.
Alegătorul are la dispoziție un vot pe care îl poate
transfera de la un candidat la altul, marcând numelediferiților candidați cu 1 – pentru prima preferință), 2pentru a doua preferință, ș.a.m.d. Raționamentulalegătorului, în momentul în care exprimă acestepreferințe, este de genul următor:Este de menționat faptul că alegătorul poate decide ca
transferul votului său să se facă între candidațireprezentând mai multe partide politice.
În primul rând, pentru fiecare circumscripție electorală
se stabilește o cotă electorală pe care un candidattrebuie să o depășească pentru a fi declarat ales. Lafel ca și în Irlanda, se folosește „ , care secalculează după următoarea formulă:
La prima număr toare se iau în considerare numai
preferințele marcate cu „1” pe fiecare buletin de vot, iarrezultatul numărătorii trebuie să arate de câte „1”-uri a„Candidatul căruia i-
aș acorda votul meu este X și marchez numele lui cu 1.Dacă acesta primește fie prea multe voturi și nu arenevoie de votul meu, fie prea puține și este exclus dincompetiție, doresc ca votul meu să fie transferatcandidatului „Y” și marchez numele acestuia cu 2.
Dacă și Y primește fie prea multe voturi și nu arenevoie de votul meu, fie prea puține și este exclus dincompetiție, doresc ca votul meu să fie transferatcandidatului „Z” și marchez numele lui cu 3, ș.a.m.d.”
droop qoata”
ă
11 mandateNr.exprimate valabil voturiNr.q25 + 2 modele electorale 28

beneficiat fiecare candidat în parte. Odată stabilit acest
lucru, se constată dacă există vreun candidat careatinge sau depășește cota electorală. Dacă exsită,respectivul este declarat ales, iar numărul de voturicare depășește cota este transferat celorlalți candidați,în funcție de procentul pe care îl reprezintă preferințelemarcate cu „2” în favoarea acestora pe toate buletinelede vot ale candidatului declarat ales. Dacă nu existănici un candiat care să fi atins sau depășit cota,candidatul situat pe ultimul loc la prima numărătoareeste exclus din competiție, iar voturile lui sunttransferate celorlalți candidați, după aceleași criteriiprezentate mai sus. Urmeaz ă o a doua numărătoare
care ia în calcul preferințele marcate cu „2” șipreferințele marcate cu „1” transferate de la candidatulcare a fost declarat ales sau de la cel care a fost exclusîn urma primei numărători. Și în urma acesteinumărători se procedează la fel ca după prima
numărătoare. Procedura continuă până când suntatribuite toate mandatele.
În situația în care, după prima numărătoare un partid
politic obține mai mult de 50% din voturi, dar mandateleobținute de reprezentanții săi, în final, nu reprezintă50% din Parlament, numărul mandatelor va fisuplimentat astfel încât partidul respectiv să obțină cuun mandat în plus față de totalul mandatelor obținute deceilalți competitori. Compensarea de acest tip se aplicăși în situația în care doar două partide participante laalegeri obțin mandate, pentru partidul care a obținutcele mai multe voturi. Candidații declarați aleși suntcandidații partidului respectiv care au obținut cel maimare număr de voturi, fără a fi aleși, indiferent decircumscripția în care candidează.
Olanda
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleș
Parlamentul Olandei este bicameral, fiind format din
Twedee Kamer (a doua Camer ) care are 150 demembri și Eerste Kamer (prima Camer ) care are 75 demembri. Mandatele, în cazul ambelor Camere, au odurată de patru ani.
Pentru alegerea Camerei inferioare (mai importantă
decât cealaltă, prin prisma faptului că este singura carepoate iniția legi), se folosește un sistem dereprezentare proporțională, cu scrutin de listă și votpreferențial organizat la nivelul unei singurecircumscripții (care este teritoriul țării).
Membrii Camerei superioare sunt aleși în mod indirect,
de către un corp de electori format din reprezentanțiiconsiliilor regionale, folosindu-se același sistemproporțional cu scrutin de listă și vot preferențial.
locurile sunt distribuite la nivel național între
diferitele liste sau grupuri de liste care au obținut
un minimum de 0.67%; fiecare prime te atâtealocuri cât num rul de ori de care num rul devoturi primite este multiplu al normei dereprezentare stabilite la nivel național (num rulde voturi valabil exprimate în întreaga țarîmp rțit la num rul de locuri 150 care trebuiedistribuite). În cadrul fiec rei liste locurile suntalocate între candidați corespunz tor ordinii încare apar în aceasta.
alocarea restului de mandate r mase
nedistribuite se realizeaz prin metoda d'Hondt.Pentru Camera inferioară există un prag de 0,67% din
voturile valabil exprimate (procent corespunzătorvoturilor necesare pentru alegerea unui candidat).
La alegerile pentru Camera Inferioară, fiecare alegător
are dreptul să voteze o listă de candidați, putândacorda, de asemenea, un vot (preferențial) unuia dintrecandidații de pe lista respectivă
Pentru Camera inferioară, mandatele sunt atribuite la
nivel național între diferitele liste care au atins pragul deă
ă
ăă
ă
ă
ăă
ă
ă
ă
ă
/c183
/c183ș
I. Sisteme electorale 29

0.67% din voturile valabil exprimate. Pentru aceasta,
numărul de voturi primit de fiecare listă se divide cu0,67%, de aici rezultînd un prim rând de mandate carerevine fiecărei liste. Pentru ceea ce rămâne, seprocedează în felul următor:
dacă numărul de mandate care mai sunt de
atribuit este cel puțin egal cu 19, se folosește
metoda celei mai mari medii (d'Hondt): restulrămas pentru fiecare listă după operația deîmpărțire menționată mai sus se divide cu unnumăr de divizori (1, 2, 3, …) egal cu numărul demandate care mai sunt de atribuit, câturile astfelobținute pentru toate listele fiind dispuse înordine descrescătoare, fiecăruia urmând să-icorespudă, în această ordine, câte un mandatpână când sunt epuizate toate mandatele;
dacă numărul de mandate este mai mic de 19, se
folosește metoda celui mai mare rest: resturileoperației de împărțire menționate mai sus sunt
dispuse în ordine descrescătoare, fiecăruiaurmând să-i corespudă, în această ordine, câteun mandat până când sunt epuizate toatemandatele.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acestea sunt atribuite candidaților, în general, înordinea în care aceștia sunt poziționați pe listarespectivă. Totuși, dacă un candidat obține un numărde voturi preferențiale cel puțin egal cu un sfert dinpragul electoral, el este declarat ales chiar înainteacandidaților situați pe poziții superioare pe lista pe carefigurează și el (și care nu obțin, la rândul lor, acestbarem).
/c183
/c183
Polonia
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulș
Parlamentul Poloniei este unul bicameral, fiind compus
din Sejm (Camera inferioară) și Senat (Camerasuperioară). Sejm-ul are 460 de membri, iar Senatul100.
Sistemul electoral folosit pentru alegerea Sejm-ului
este unul proporțional cu scrutin de listă și votpreferențial (obligatoriu) organizat la nivelul unorcircumscripții electorale plurinominale. Circumscripțiilesunt organizate la nivelul voievodatelor sau al unordiviziuni ale acestora, regula de bază în stabilirea„granițelor” circumscripțiilor fiind aceea că acestegranițe nu le pot întrerupe sau intersecta pe cele alejudețelor sau ale orașelor care au statut de județ înlegislația electorală, din cele care formează teritoriulunui voievodat. Cu alte cuvinte, o circumscripțieelectorală poate să cuprindă doar județe și orașe (degenul celor menționate mai sus) întregi, nicidecumdiviziuni ale acestora. Mărimea unei circumscripțiitrebuie să fie de așa natură încât la nivelul ei să sealeagă cel puțin șapte deputați în Sejm.
Senatorii sunt aleși printr-un sistem bazat pe principiul
majorității, în circumscripții stabilite de așa natură încât,în fiecare dintre ele să se aleagă între 2 și 4 senatori. Înfiecare circumscripție electorală, fiecare comitetelectoral (reprezentând partid politic, alianță politică,etc.) poate propune un număr de candidați cel mult egalcu numărul de senatori care trebuie aleși încircumscripția respectivă.În cazul alegerilor pentru Sejm, pragul electoral pentru
partidele politice este de 5%, iar pentru coaliții de 8%,din voturile valabil exprimate la nivel național.
Pentru Senat, nu există prag electoral.
La alegerile pentru Sejm, alegătorul trebuie să aleagă o
listă de candidați din cele cuprinse în buletinul de vot,marcând (cu un „X”) numele unuia dintre candidațiiaflați pe lista respectivă (dacă marchează numele a doicandidați sau mai mulți sau dacă nu este clar căruia
25 + 2 modele electorale 30

dintre candidați i-a acordat votul său, votul se
anulează).
În cazul alegerilor pentru Senat, alegătorul trebuie să
voteze, pe buletinul de vot pe care sunt înscriși toțicandidații din circumscripție în ordine alfabetică(indiferent de apartenența lor politică), un număr decandidați egal cel mult cu numărul de senatori care sealeg în circumscripția respectivă, marcând (cu câte un„X”) numele acestora.
În cazul Sejm-ului, atribuirea mandatelor se realizează
la nivelul circumscripțiilor electorale, pașii fiindurmătorii:
după primirea datelor de la toate secțiile de
votare de pe teritoriul circumscripției, Biroul
Electoral de Circumscripție totalizează voturileprimite de fiecare listă de candidați la nivelulcircumscripției;
numărul de voturi primit de fiecare listă de
candidați se împarte le 1,4, 3, 5, 7, …, până când
numărul divizorilor devine egal cu numărulmandatelor care sunt de alocat;
câturile obținute în urma efectuării operațiunii
de împărțire cu divizorii respectivi pentru toate
listele de candidați din circumscripție se dispunîn ordine descrescătoare, fiecărui cât urmândsă-i revină, în această ordine, câte un mandat,până când numărul de mandate se epuizează(în cazul în care, pentru atribuirea ultimului
mandat, se constată că sunt mai multe liste decandidați cărora le corespund câturi egale,mandatul se atribuie listei care a obținut maimulte voturi);
odată stabilit numărul de mandate care trebuie
să revină fiecărei liste, se procedează la
atribuirea mandatelor în favoarea candidațilorîn ordinea descrescătoare a voturilor obținutede fiecare dintre aceștia; în cazul în care existădoi sau mai mulți candidați de pe aceeași listăcare obțin același număr de voturi, mandatul seatribuie în funcție de numărul de secții de votareîn care fiecare candidat a obținut un număr maimare de voturi decât ceilalți; în cazul în care și înurma acestui criteriu doi sau mai mulți candidațise află la egalitate, persoana care areprezentat, în fața biroului electoral decircumscripție, „comitetului electoral” care apropus propus lista respectivă, la momentuldepunerii listelor, decide căruia dintre candidațiîi revine mandatul respectiv.
În cazul alegerilor pentru Senat, în fiecare
circumscripție electorală, după ordonarea candidațilorîn ordinea descrescătoare a numărului de voturiprimite, sunt declarați aleși primii candidați din„clasamentul” astfel obținut, în număr egal cu numărulde mandate care sunt de atribuit. În cazul în care existădoi sau mai mulți candidați care obțin același număr devoturi, ordinea acestora se stabilește în funcție denumărul de secții de votare în care fiecare candidat aobținut un număr mai mare de voturi decât celălalt(ceilalți).
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
/c183
/c183
/c183/c183
Portugalia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folositParlamentul Republicii (Assembleia da Republica)
este unul de tip unicameral alcătuit din 230 dereprezentanți aleși odată la patru ani.
Alegerile se desfășoară în baza unui sistem electoral
proporțional cu scrutin de listă (blocată).
Un număr de 226 parlamentari sunt aleși în cadrul
unor circumscripții electorale ce corespund unitățiloradministrative. Numărul de mandate care revin uneicircumscripții este proporțional cu numărul dealegători din circumscripția respectivă și este stabilitprin metoda d'Hondt (cea mai mare medie).
I. Sisteme electorale 31

Patru mandate sunt alocate la nivelul a două
circumscripții electorale constituite pentru cetățenii cudrept de vot care se află în afara țării – una pentrucetățenii portughezi rezidenți în țările membre aleUniunii Europene, pentru care sunt alocate 2 mandate,și o altă pentru cetățenii din celelalte țări la care seadaugă regiunea Macao.
Nu există prag electoral.Votul alegătorului este luat în considerare doar în
momentul în care acesta marchează cu un „X” lista decandidați pe care o preferă. Numărul candidațilorprezenți pe o listă trebuie sa fie egal cu numărul demandate ce sunt repartizate circumscripției pentru care
este propusă lista respectivă. Acest număr nu poate fimai mic de doi și nu nici mai mare de cinci.
Voturile acordate de către alegători sunt transformate
în mandate folosindu-se metoda d'Hondt: după ce seînsumează voturile primite de fiecare listă în parte lanivelul unei circumscripții, numărul de voturicorespunzător fiecărei liste se împarte, succesiv la 1, 2,3, 4, 5…n („n” fiind numărul de mandate dincircumscripție), după care se ordonează, în ordinedescrescăoare câturile corespunzătoare tuturorlistelor, fiecărui cât urmând a-i corespunde câte unmandat până se epuizează toate mandatele.
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Regatul Unit al Marii Britanii șiIrlandei de Nord
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralModul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul de la Londra este compus din două
Camere: Camera Lorzilor, cu 724 de membri (în 2005)și Camera Comunelor, cu 646 de membri. Alegerile seorganizează numai pentru Camera Comunelor,fotoliile Camerei Lorzilor fiind ocupate prin moșteniresau prin numiri (de către Regină)
Pe teritoriul Marii Britanii (Anglia, Scoția și Țara
Galilor), membrii Camerei Comunelor se aleg prinsistem majoritar cu un singur tur de scrutin, organizatîn circumscripții uninominale, cunoscut în literatura despecialitate sub denumirea(denumire care provine din cursele hipice, undeînvingătorul este concurentul care trece primul de unanumit punct de pe pista de alergare – linia de sosire,toți cei care trec linia respectivă după el fiindconsiderați a fi pierdut cursa) sau
(deși această din urmă denumire mai este valabilă
și pentru unele sisteme majoritare de listă) . Un partidpolitic are dreptul la un candidat în fiecarecircumscripție electorală.
În Irlanda de Nord, alegerile se organizează după
sistemul , folosit în Irlanda.
Nu există prag electoral.Alegătorul primește un buletin de vot în care sunt
înscrise numele tuturor candidaților din circumscripțiasa, cu specificația partidului pe care îl reprezintă(acolo unde este cazul), el având dreptul la un singurvot pe care îl poate acorda candidatului (saupartidului) preferat, marcând numele candidatuluirespectiv cu un „X”.
În fiecare circumscripție este declarat ales candidatul
care obține cel mai mare număr de voturi, fără a finevoie ca acesta să reprezinte cel puțin 50% dinvoturile valabil exprimate.„first past the post”
"the winner takes it
all"
„votului unic transferabil”25 + 2 modele electorale 32

Slovacia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleSlovacia are parlament unicameral (numit „Consiliul
Național al Republicii Slovacia”), format din 150 dedeputați
În Slovacia, Parlamentul este ales prin sistem
electoral proporțional cu scrutin de listă și votpreferențial, organizat la nivelul unei singurecircumscripții electorale (stabilită la nivelul întreguluiteritoriul).
Pentru a accede în Parlament, un partid politic trebuie
să întrunească, la nivel național, 5% din voturile valabilexprimate
Fiecare alegător primește câte un buletin de vot pentru
fiecare partid politic înscris în cursa electorală, buletinpe care este imprimată lista cu numele candidațilorpropuși de partidul respectiv, în ordinea stabilită departid. Aflat în cabina de vot, alegătorul trebuie săintroducă în plic buletinul de vot cu lista pe caredorește să o voteze. Înainte de a face acest lucru, areposibilitatea de a exprima voturi preferențiale pentrucel mult patru candidați de pe lista respectivă (fără,însă, ca acest lucru să fie obligatoriu).
După stabilirea numărului de voturi valabil exprimate,
se calculează coeficientul electoral: q = numărulvoturilor valabil exprimate / 151 (număr de mandate +1)
Numărul de mandate obținute de fiecare partid, într-oprimă fază, este egal cu numărul voturilor valabilexprimate pentru lista sa împărțit la coeficientulelectoral. În cea de a doua fază, locurile rămase seatribuie folosindu-se metoda celor mai mari resturi (estevorba, în acest caz, de resturile rămase în urmaîmpărțirii, pentru fiecare partid în parte, a numărului devoturi exprimate în favoarea sa la coeficientul, fiecăruirest revenindu-i, în ordine descrescătoare, câte unmandat, până când se epuizează toate mandatele.
După stabilirea numărului de mandate care revine
fiecărui partid politic, se stabilește care dintre candidațiide pe lista sa primesc mandatele respective. În acestsens, candidații care primesc voturi preferențiale înnumăr de cel puțin 10% din voturile valabil exprimateobținute de partidul pe lista căruia a candidat, auprioritate în alocarea mandatelor, în ordineadescrescătoare a numărului de voturi primite. Restul demandate se acordă în ordinea stabilită pe listă.
Slovenia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folositSlovenia are parlament unicameral (numit „Adunarea
Naționala”), format din 90 de deputați.
Parlamentul este ales prin sistem electoral proporțional
cu scrutin de listă (închisă), organizat la nivelul a optcircumscripții electorale. La rândul ei, o circumscripție
I. Sisteme electorale 33

este împărțită în 11 regiuni, câte una pentru fiecare
dintre candidații de pe lista unui partid (într-ocircumscripție electorală, cei 11 candidați de pe listaunui partid sunt repartizați, fiecare, în câte o regiune).
Pentru minoritățile naționale – italiană și maghiară care
au dreptul, fiecare, la câte un mandat de deputat, sestabilesc două circumscripții speciale.
Nu există prag electoral, însă formațiunile politice care,
după prima fază de distribuire a mandatelor (rezultânddin împărțirea, la nivelul fiecărei circumscripții, anumărului de voturi valabil exprimate de fiecare partidla coeficientul electoral al circumscripției), nu obține celpuțin trei mandate la nivel național, nu participă la fazaa doua, de distribuire a restului de mandate pe bazaresturilor de voturi rămase în urma primei faze.
Alegătorul va primi mai multe buletine de vot câte unul
pentru fiecare formațiune politică și un plic. Pe buletinulde vot corespunzător unei formațiuni politice figureazănumele candidatului repartizat, în numele formațiunii,în regiunea respectivă, precum și numele formațiuniipe care o reprezintă (și care a depus, la nivelulcircumscripției, lista pe care figurează candidatulrespectiv). El iși va exprima votul introducând unul din
buletine în plic, iar apoi plicul în urnă.
Atribuirea mandatelor către formațiunile politice care
participă la alegeri se face la nivelul celor 8circumscripții electorale. Pentru fiecare dintre acestea,se stabilește un coeficient electoral al circumscripției q= număr de voturi valabil exprimate în circumscripție /număr de mandate din circumscripție(11). După aceea,numărul de voturi obținute de o listă în toate cele 11regiuni (obținut prin cumularea numărului de voturiobținute de cei 11 candidați ai săi din regiunearespectivă) se împarte la coeficientul electoral, de aicirezultând un prim rând de mandate atribuite fiecăreiliste. Pentru mandatele rămase, la resturile rezultate înurma operațiunii de împărțire, se aplică metodad' Hondt. Partidul care nu obține cel puțin trei mandatela nivel național, în urma primei operațiuni, nu va fi luatîn considerare în cea de a doua fază a atribuiriimandatelor (pe baza resturilor).
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acestea sunt atribuite candidaților înscriși pe listă,în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținutde fiecare din aceștia în regiunea în care a figurat pebuletinul de vot (ca reprezentant al listei).
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Spania
Tipul i structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folositș
Parlamentul Spaniei este format din două Camere:
Camera Deputaților (Congreso de los Diputados) -având un număr de 350 de membri și Senatul care are248 de membri. Alegerea parlamentarilor se face,pentru ambele Camere, odată la patru ani.
Pentru alegerea Camerei Deputaților se folosește un
sistem de reprezentare proporțională cu scrutin delistă (blocată) organizat la nivelul a 50 de circumscripțiielectorale.
Pentru alegerea Senatului se folosesc două sisteme
208 senatori sunt aleși în mod direct în 52 de
cicrumscripții electorale plurinominale (cu
patru senatori fiecare), prin așa numitul
în care fiecare alegător votează
nu o listă de candidați, ci un număr demaximum trei candidați;ceilalți 40 de senatori sunt aleși în mod indirect,
ei fiind desemnați de adunările legislative ale
celor 17 comunități autonome, fiecare dintreacestea având dreptul de a alege un senator lacare se adaugă încă unul pentru fiecare milionde locuitori.
/c183 /c183
„sistem
cu vot limitat”
25 + 2 modele electorale 34

Suedia
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleParlamentul Suediei (Riksdagen) este unicameral,
având în compoziție un număr de 349 deputați aleșidirect odată la 4 ani.
Sistemul electoral folosit este unul poporțional cu
scrutin de listă și vot preferențial (opțional), organizat lanivelul a 29 de circumscripții electorale care corespundregiunilor administrative.
Există două nivele de prag electoral:
la nivel național, 4% din voturile valabil
exprimate pentru un partid politic
la nivel de circumscripție, 12 % din
voturile exprimate pentru un partidpolitic
Alegătorul trebuie să aleagă o listă de candidați (a unui
partid politic), având posibilitatea să își exprimepreferința pentru unul din candidații de pe listarespectivă, marcând numele respectivului.Într-o primă fază, 310 mandate sunt atribuite la nivelul
celor 29 de circumscripții. Pentru aceasta, în fiecarecircumscripție se aplică metoda „Saint Lagüe/c66
/c66Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Pentru Camera Deputaților există un prag minim de 3%
din voturile valibil exprimate la nivelul întregii țări.Acesta este valabil pentru toți actorii competițieielectorale, indiferent dacă este vorba de partide politicesau de candidați independenți.
Pentru nu există un prag electoral minim acesta
depinzând de numărul populației din regiune.
În cazul alegerilor pentru Camera Deputaților,
alegătorul are dreptul să voteze doar pentru o listă decandidați în circumscripția sa. Pentru orașele Ceuta șiMelilla, alegătorul are opțiunea de a vota o listă sau uncandidat de pe o listă prezentată de un partid.
Pentru senatorii care se aleg în mod direct, alegătorul
poate vota un număr de maximum trei candidați încircumscripția sa.Stabilirea numărului de mandate care revin fiecărei
liste de candidați se face aplicându-se formula d'Hondt(a celei mai mari medii): numărul de voturi primit defiecare listă de candidați se împarte la un număr dedivizori (1, 2, 3, …) egal cu numărul de mandate caresunt de distribuit, după care se dispun câturile obținutepentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele care sunt dedistribuit. Pentru orașele Ceuta și Melilla, în care sealege câte un deputat, mandatul este atribuit aceluicandidat care obține cel mai mare număr de voturi.
În cazul senatorilor care se aleg în mod direct,
atribuirea celor patru mandate din fiecarecircumscripție se face în favoarea candidaților careobțin cel mai mare număr de voturi, în ordineadescrescătoare a numărului de voturi obținut de fiecaredintre aceștia.Senat
I. Sisteme electorale 35

modificat”, metodă care presupune împărțirea
numărului total de voturi obținute de fiecare partidpolitic la o serie de divizori începând cu 1.4, 3, 5ș.a.m.d, în număr egal cu numărul de mandate cetrebuie alocate, apoi ordonarea câturilor obținutepentru toate partidele în ordine descrescătoare șiatribuirea a câte unui mandat corespunzător pentrufiecare cât, până când se epuizează toate mandatelecare sunt de distribuit în circumscripția respectivă. Înfiecare circumscripție electorală, la această operațiuneparticipă doar partidele politice care ating pragul de12% din voturile valabil exprimate la nivelulcircumscripției.
Celelalte 39 de mandate se distribuie la nivel național,
astfel încât să se obțină o relație proporțională cât maicorectă între numărul de voturi obținute de partide lanivel național și numărul de fotolii pe care partideleurmează să le ocupe în Parlament. Astfel, pentrufiecare partid politic în parte, în baza numărului devoturi obținute de listele partidului însumate la nivelnațional, se stabilește câte din cele 349 de mandate artrebui să revină partidului respectiv dacă întregteritoriul ar reprezenta o singură circumscripțieelectorală (folosindu-se aceeași metodă „Saint Lagüemodificat”). Din numărul de mandate rezultat în urmaacestei operațiuni, se scade numărul de mandate
obținut deja de partid la nivelul circumscripțiilorelectorale, rezultând, astfel numărul de mandate, dincele 39 care urmează să revină fiecărui partid. Laaceastă operațiune participă doar partidele politicecare, la nivel național, ating pragul de 4% din voturilevalabil exprimate.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărui
partid politic și, implicit, fiecărei liste de candidați dinfiecare circumscripție, se procedează la alocareamandatelor între candidații aceleeași liste. În primaetapă, sunt luați în considerare doar candidații careobțin un număr de voturi personalizate (voturipreferențiale) în număr egal cu cel puțin 8% din voturivalabil exprimate în favoarea listei respective, acestoraurmând a le reveni mandatele alocate listei, în ordineainversă a numărului de voturi personalizate obținute defiecare dintre ei, până când se epuizează toatemandatele. Dacă prin această metodă nu sunt alocatetoate mandatele care revin listei (numărul de candidațide pe listă care obțin cel puțin 8% din voturile exprimateîn favoarea listei este mai mic decât numărul demandate care revin listei), celelalte mandate suntdistribuite în funcție de locul pe care îl ocupă fiecarecandidat pe listă.
Ungaria
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralParlamentul Ungariei este unul monocameral.
Sistemul electoral folosit este unul mixt, care combină
sistemul majoritar cu sistemul proporțional: 176 demembri sunt aleși la nivelul a tot atâtea circumscripțiiuninominale, prin sistem majoritar uninominal cu douătururi, cel mult 152 la nivelul a 20 de circumscripțiidepartamental teritoriale, prin scrutin de listă organizatîn circumscripțiile respective, iar cel puțin 58 demandate sunt „compensatorii”, fiind atribuite unoradintre candidații aflați pe listele naționale alepartidelor.
Fiecare partid/coaliție are dreptul să propună:
câte un candidat în fiecare din cele
176 de circumscripții uninominale;
câte o listă de candidați în fiecare din
cele 20 de circumscripțiidepartamentale;
o listă la nivel naționalPentru ca o listă de candidați să primească mandate
trebuie să beneficieze de cel puțin 5% din voturilevalabil exprimate în circumscripția pentru care a fostpropusă. Același prag este impus partidelor la nivelnațional pentru ca listele la acest nivel să primeascămandate.
/c66
/c66
/c6625 + 2 modele electorale 36

Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleFiecare alegător dispune de două voturi: unul pe care îl
poate oferi unui candidat în circumscripția uninominală,iar celălalt pe care îl poate acorda unei liste, la nivelulcircuscripției departamentale.
Mandatele se atribuie în trei faze:
a) în prima fază, sunt declarați aleși candiații care, în
cele 176 de circumscripții uninominale, obțin celpuțin 50% din voturi în primul tur, cu condiția ca laalegeri să fi participat cel puțin jumătate din numărulalegătorilor înscriși în liste. Dacă într-ocircumscripție uninominală, la primul tur de scrutin,nu este întrunită condiția legată de participareaalegătorilor la vot se organizează un al doilea tur, cuposibilitatea participării tuturor candidaților înscrișila primul tur, urmând să fie declarat ales candidatulcare obține cel mai mare număr de voturi, cucondiția ca 25% din cetățenii cu drept de vot să fivotat. De asemenea, dacă la primul tur, nici uncandidat nu obține majoritatea absolută a voturilor,se organizează un al doilea tur, la care pot participatoți candidații care au obținut cel puțin 15% dinvoturile valabil exprimate la primul tur, urmând a fi
declarat ales candidatul care obține cel mai marenumăr de voturi, cu condiția ca 25% din cetățenii cudrept de vot să fi votat;
b) în cea de a doua fază, se stabilește numărul de
mandate care revin fiecărei liste departamentale,prin împărțirea numărului de voturi primit de fiecarelistă la o cotă calculată după formula:
și reținându-se partea întreagă a câtului.
c) în cea de a treia fază, pentru fiecare partid/coaliție în
parte, se însumează, la nivel național, voturileexprimate în primul tur declarat valid în favoareacandidaților care, la nivelul circumscripțiiloruninominale nu au câștigat alegerile și voturilereprezentând resturile operațiilor de împărțire dincea de a doua fază. Pe baza numărului obținut sestabilește, în mod proporțional, numărul demandate, care revin fiecărei liste de candidați dincele propuse la nivel național.
11 mandateNr.exprimate valabil voturiNr.q
Bulgaria
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralParlamentul Bulgariei este unul unicameral și are un
număr de 240 de membri, aleși odată la patru ani.
Alegerile se desfășoară în baza unui sistem electoral
proporțional cu scrutin de listă (blocat ), organizat lanivelul a 31 de circumscripții electorale, între care treisunt consituite în Sofia și două în Plovdiv (celelalte 26de circumscripții corespund regiunilor administrative).
Pentru a participa la distribuirea mandatelor în prima
etapă (la nivelul celor 26 de circumscripții), într-ocircumscripție, un partid politic sau un candidatindependent trebuie să atingă un prag egal curezultatul operației de împărțire a numărului de voturivalabil exprimate în circumscripția respectivă lanumărul de mandate care revin circumscripției.În cea de a doua etapă, cea în care sunt alocate, la nivel
național, mandatele care nu au fost distribuite în primaetapă, un partid politic poate fi inclus doar dacă voturilepe care le-a obținut reprezintă cel puțin 1,8% dinvoturile exprimate la nivel național. Pentru coaliții,pragul în această etapă este de 10%, în timp cecandidații independenți nu au acces la această etapă.ă
I. Sisteme electorale 37

Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleAlegătorul trebuie să voteze o listă de candidați, dintre
cele care sunt propuse pentru circumscripția lui, avândposibilitatea ca, în cadrul listei respective, să îșiexprime preferința pentru unul dintre candidați.
Alocarea mandatelor se face în două etape.
În , pentru fiecare circumscripție electorală
se împarte numărul de voturi valabil exprimate lanumărul de mandate din circumscripție. Rezultatulobținut reprezintă „cota electorală” pentrucircumscripția respectivă. Numărul de voturi valabilexprimate pentru fiecare listă se împarte la aceastăcotă, de aici rezultând un prim număr de mandate primitde fiecare listă (reprezentând partea întreagă acâtului).
În cea de , sunt cumulate la nivel național,
pentru fiecare partid/coaliție în parte (care a depășitpragul pentru a participa la această etapă) resturile
rezultate în urma operațiilor de împărțire de la primaetapă (voturile neutilizate în prima etapă). Numărulastfel obținut pentru fiecare partid/coaliție în parte sedivide cu rezultatul operației de împărțire dintrenumărul total de voturi cumulate la nivel național(reprezenând resturile rezultate în urma primei etape)la numărul de mandate care mai sunt de alocat. De aicirezultă numărul de mandate care revin, la acest nivel,fiecărui partid, respectiv fiecărei coaliții. Dacă încă maisunt mandate de atribuit, acestea sunt alocatepartidelor/coalițiilor, în ordinea inversă a resturilecorespunzătoare acestora. Mandatele alocate înaceastă a doua etapă sunt repartizate acelor liste alpartidelor/coalițiilor din circumscripțiile în carepartidele, respective coalițiile, au obținut cel mai marenumăr de voturi.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acestea sunt alocate acelor candidați în favoareacărora a fost exprimat cel mai mare număr de voturipreferențiale. În situațiile în care există mai mulțicandidați ai aceleeași liste cu același număr de voturipreferențiale, se are în vedere poziția pe care fiecaredintre ei o ocupă în lista respectivă.prima etapă
a doua etapă
România
Tipul și structura Parlamentului
Tipul de sistem electoral folosit
Pragul electoral
Modul în care votează alegătorulParlamentul României este bicameral, fiind format din
Camera Deputaților, cu 332 de membri și Senat cu 137membri.
Pentru ambele Camere, alegerile se desfășoară în
baza unui sistem electoral proporțional cu scrutin delistă (blocat ), organizat la nivelul a 42 decircumscripții electorale, între care una o reprezintămunicipiul București.
Pentru un partid politic, pragul electoral pentru intrarea
în Parlament este de 5%. Pentru alianțe politice șialianțe electorale, la procentul de 5% se adaugă 3%pentru cel de-al doilea partid și câte 1% pentruurmătoarele începând cu al treilea, fără a se puteadepăși 10% din totalul voturilor valabil exprimate.
În virtutea prevederilor constituționale, organizațiile
minorităților naționale legal constituite au dreptul la celpuțin un reprezentant în Camera Deputaților. Pentru aobține însă, un fotoliu în această Cameră, lista decandidați a unei astfel de organizații trebuie săprimească în alegeri, la nivel național, un număr de
voturi cel puțin egal cu 10% din coeficientul electoral lanivel național (numărul total de voturi valabil exprimatela nivel național împărțit la numărul de deputați).
În secția de votare, alegătorul primește două buletine
de vot unul pentru Camera Deputaților și unul pentruSenat. Pe fiecare dintre aceste două buletine trebuieă
25 + 2 modele electorale 38

să aplice ștampila pe lista de candidați pe care dorește
să o voteze.
Alocarea mandatelor se face în două etape. În prima
etapă, se alocă mandate la nivelul fiecăreia dintre cele42 de circumscripții, în felul următor:
pentru fiecare circumscripție electorală, se
stabilește coeficientul electoral, prin împărțirea
numărului de voturi valabil exprimate încircumscripția respectivă la numărul demandate care sunt repartizate aceleicircumscripții;
pentru fiecare listă de candidați, numărul de
voturi obținute se împarte la coeficientul
electoral, partea întreagă a câtului acesteioperații reprezentând un prim număr demandate pe care le primește lista respectivă.În cea de-a doua etapă, se alocă un al doilea rând de
mandate la nivel național, folosindu-se metodad'Hondt:
pentru fiecare partid în parte, resturile rezultate
în urma operațiunii de împărțirii din prima etapă
se cumulează la nivel național;
numărul astfel obținut pentru fiecare partid se
împarte la un număr de divizori întregi
consecutivi (1, 2, 3, …) în număr egal cunumărul de mandate care sunt de alocat;
câturile obținute din operația de împărțire
efectuată pentru toate listele se dispun în
ordine descrescătoare (fără a se ține seama delistele cărora le corespund) și, în aceascăordine, fiecăruia din ele urmează să îicorespundă câte un mandat, până ce seepuizează toate mandatele care sunt dealocat;
mandatele astfel rezultate sunt repartizate în
partidelor în anumite circumscripții, în funcție
de ordinea descrescătoare a resturilor rămaseîn circumscripțiile respective.Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
/c183
/c183/c183
/c183
/c183
/c183I. Sisteme electorale 39

Sisteme electorale folosite în alegerile
pentru Parlamentul European
Un prim aspect important care trebuie reținut în
legătură cu sistemele electorale folosite de cele 25 dețări membre ale Uniunii Europene în alegerile pentruParlamentul European este acela că toate sunt cureprezentare proporțională. Acest lucru se datoreazăunor recomandări ale Consiliului Europei, între carecea mai importantă este cea în care se stipulează că„
Trebuie remarcat faptul că, în alegerile
pentru Parlamentul European, nu se pune problemareprezentării electoratului dintr-o anumităcircumscripție (aspect sub care sistemele de votmajoritare sau, în orice caz, cele bazate pe scrutinuluninominal, sunt cele mai eficiente) parlamentarul fiindreprezentantul țării sale în acest for, precum șireprezentantul formațiunii în numele căreiacandidează într-unul din grupurile parlamentare.
Celelalte două recomandări abordează și ele la
aspecte importante: una se referă la faptul că, înalegerile europene, teritoriul țării poate fi subdivizat înmai multe circumscripții doar dacă acest lucru nuafectează în mod serios caracterul proporțional alrezultatelor alegerilor, iar cea de-a doua la faptul căpragul electoral nu trebuie să depășească 5%.
Astfel stând lucrurile, după cum se poate observa și în
tabelul de mai jos, cele mai multe țări au optat pentrusistemul proporțional cu scrutin de listă și votpreferențial. Este interesant de observat faptul că
Franța și Marea Britanie, țări care în alegerile pentruparlamentele naționale folosesc sisteme majoritare,dar și Germania, în care, pentru alegereaParlamentului federal se folosește un sistem cuselecție personalizată, pentru desemnareareprezentanților lor în Parlamentul european au optatpentru un sistem – cel proporțional cu scrutin de listăblocată – care permite cel mai scăzut nivel de implicarea alegătorului în selecția celor care ajung să fie aleși.
Se mai poate observa că toate țările care folosesc
sisteme proporționale cu liste deschise pentru alegerilelegislative naționale (sisteme care implică o participaresubstanțială a alegătorului la selecția candidaților) aurenunțat, în cazul alegerilor pentru ParlamentulEuropean, din rațiuni legate de simplitate, la acestesisteme, unele chiar în favoarea sistemului cu scrutinde listă blocată (cum este cazul Estoniei, spreexemplu).
Mai este de remarcat și faptul că țările în care este
folosit sistemul cu vot unic transferabil Irlanda, Irlandade Nord și Malta – au păstrate acest sistem și pentrualegerile europene.
În tabelul următor este prezentată o clasificare
centralizată a sistemelor electorale folosite de cele 25de țări membre ale Uniunii Europene în alegerile pentruParlamentul European, în funcție de modurile descrutin.alegerea reprezentanților în Parlamentului European
,trebuie să se realizeze printr-un sistem bazat pescrutinul de listă sau prin sistemul cu vot unictransferabil”.

Tipul de sistem electoral
Proporțional cu listă neblocată
ȚaraProporțional cu listă blocatăînchis țial(e)ă și vot(uri) preferenopționaledeschisă, cu vot multipluCu vot unic transferabil
într-o singură
circumscripțieîn mai multecircumscripțiiîntr-o singură
circumscripțieîn mai multecircumscripțiiîntr-o singură
circumscripțieîn mai multecircumscripțiiîntr-o singură
circumscripțieîn mai multecircumscripții
Austria/c183
Belgia/c183
Cehia/c183
Cipru/c183
Danemarca/c183
Estonia/c183
Finlanda/c183
Franța/c183
Germania/c183
Grecia/c183
Irlanda/c183
Italia/c183
Letonia/c183
Lituania/c183
Luxemburg/c183
Malta/c183
Olanda/c183
Polonia/c183
Portugalia/c183
Regatul Unit/c183
Slovacia/c183
Slovenia/c183
Spania/c183
Suedia/c183
Ungaria/c18325 + 2 modele electorale 42

Austria
Numărul de locuri în Parlamentul European -2 1
Alegerile sunt orgnizate pe baza sistemului
proporțional cu scrutin de listă și vot preferențial,organizat într-o singur circumscripție electoralconstituit la nivelul întregului teritoriu federal.
Listele de candidați care obțin mai puțin de 4% din
voturi nu se califică pentru alocarea mandatelor.Alegătorul are un singur vot pe care îl acordă fie unei
liste cu toți cei mentionați pe lista respectivă, fie unuianume candidat de pe acea listă.
Repartizarea mandatelor către partidele politice se
realizeaz prin algoritmul d'Hondt.
În cadrul fiecărui partid, mandatele sunt distribuite
candidaților de pe listă, în funcție de numărul de voturipreferențiale obținut de fiecare dintre aceștia, dintotalul voturilor exprimate în favoarea partiduluirespectiv.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralModul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleăă
ă
ă
Belgia
Numărul de locuri în Parlamentul European – 24
Alegerile sunt organizate pe baza sistemului
proporțional cu scrutin de listă și vot preferențial.
Din cei 24 de reprezentanți ai Belgiei în Parlamentul
European, un anumit număr (stabilit în prealabil) esteales de către colegiul electoral de limbă flamandă, unaltul de către colegiul electoral de limba franceză și, deregulă, unul de către colegiul electoral de limbagermană.
Sub noua organizare federală a statului, alegerile
pentru Parlamentul European sunt organizate înurmătoarele 4 circumscripții electorale:
1.circumscripția flamandă, formată din
districtele administrative ce aparțin regiuniiflamande, cu exceptia Hal-Vilvorde;
2 circumscripția Walloon, formată din districtele
administrative ale reginunii Walloon cuexcepția municipalităților din zona regiunilorde limbă germană;
3.electoratul format din districtele administrative
din zona Brussels și Hal-Volvorde;
4.electoratul din zona regiunilor vorbitoare de
limbă germană
Totodată, există 3 colegii electorale: francez, flamand și
german. Persoanele care sunt înscrise pe listeleelctorale în zona Brussels-Hal-Vilvorde pot opta pentrucolegiul electoral de limba franceză sau pentru cel de
limbă olandeză (flamandă).
Nu există un prag electoral mimin.
Alegătorii au un singur vot pe care îl acordă fie unei liste
de candidați, fie unui anume candidat de pe o listă.
Mandatele sunt alocate partidelor politice și alianțelor
prin reprezentare proporțională, folosindu-se sistemuld'Hondt (numărul de voturi primit de fiecare listă decandidați se divide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5 …, după carese dispun câturile obținute pentru toate listele decandidați în ordine descrescătoare, aceasta fiindordinea în care fiecărui cât urmează să-i corespundăcâte un mandat până când sunt epuizate toatemandatele care sunt de distribuit). În cadrul aceluiașipartid, mandatele sunt distribuite între candidați înfuncție de numărul de voturi preferențiale acodatefiecărui candidat în parte.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
.I. Sisteme electorale 43

Cipru
Numărul de locuri în Parlamentul European – 6
Pentru alegerea celor 6 euro-parlamentari, teritoriul
Ciprului reprezintă o singură circumscripție, la nivelulcăreia se organizează alegeri prin sistem proporționalcu scrutin de listă și voturi preferențiale.
1,8% reprezintă necesarul de voturi exprimate la nivel
național pentru a obține un mandat.
Fiecare alegător trebuie să voteze o listă de candidați
pe care, totodată, poate exprima două voturipreferențiale.Stabilirea rezultatelor se face prin calcularea unui
coeficient electoral (Hare) la care se raporteazănumărul de voturi primit de fiecare listă, de aicirezultând un prim număr de mandate. Celelaltemandate corespund, câte unul, resturilor rămase înurma operației de împărțire și dispuse în ordinedescrescătoare.
Mandatele atirbuite unei liste sunt alocate candidaților
în funcție de numărul de voturi preferențiale obținut defiecare dinte ei și de ordinea în care aceștia au fo tpoziționați pe listă.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
sCehia
Numărul de locuri în Parlamentul European – 24
Reprezentanții Cehiei în Parlamentul European sunt
aleși prin sistem proporțional cu scrutin de listă și votpreferențial.
La repartizarea mandatelor participă numai partidele
care obțin cel puțin 5% din voturile valabil exprimate.
Alegătorul votează o listă, în cadrul căreia are dreptul
de a exprima un vot preferențial în favoarea unuicandidat.Metoda de atribuire a mandatelor este metoda d'Hondt
aplicată la nivelul circumscripții naționale (numărul devoturi primit de fiecare listă de candidați se divide, perând cu 1, 2, 3, 4, 5, …24) după care se dispun câturileobținute pentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele care sunt dedistribui).
Mandatele care revin unei liste se atribuie candidaților
în ordine descrescătoare numărului de voturipreferențiale primite de fiecare dintre aceștia, iar atuncicând voturile preferențiale nu mai pun în evidență nici odiferență între candidați, se ia în considerare poziția pecare fiecare candidat a fost plasat pe listă de cătrepartidul care a propus lista.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Danemarca
Numărul de locuri în Parlamentul European – 14
Teritoriul continental al Danemarcei reprezintă o
circumescripție, la nivelul căreia se organizeazăalegeri prin sistem proporțional cu scrutin de listă cu vot
preferențial. Populația din Faeroes și Groenlandaformează, fiecare, câte o circumscripție care alege unreprezentant.
Nu există un prag minim.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral25 + 2 modele electorale 44

Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleFiecare alegător are un singur vot pe care îl acordă fie
unui liste cu toți cei menționați pe listă, fie unui anumecandidat de pe acea listă.
Locurile sunt alocate listelor prin reprezentare
proporționala folosindu-se sistemul d'Hondt (numărulde voturi primit de fiecare listă de candidați se divide, perând, cu 1, 2, 3, 4, 5, …14 , după care se dispun câturile
obținute pentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele care sunt dedistribuit), iar candidaților aceleași liste în funcție denumărul de voturi preferențiale obținut de fiecare dintreei și de ordinea în care aceștia au fost poziționați pelistă. În cazul circumscripțiilor Faeroes și Groenlanda(uninominale), candidații cu cele mai multe voturi de pelistele individuale sunt aleși.
Estonia
Numărul de locuri în Parlamentul European – 6
În Estonia se constituie o singură circumscripție, la
nivelul căreia se organizează alegerile printr-un sistemde reprezentare proporțională cu scrutin de listă(blocată).
Nu există prag electoral minim.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot, pe care îl
poate exprima pentru o anumită listă.Mandatele sunt alocate proporțional cu numărul de
voturi primite de fiecare listă, folosindu-se metodad'Hondt (numărul de voturi primit de fiecare listă decandidați se divide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, după carese dispun câturile obținute pentru toate listele decandidați în ordine descrescătoare, aceasta fiindordinea în care fiecărui cât urmează să-i corespundăcâte un mandat până când sunt epuizate toatemandatele care sunt de distribuit), iar în cadrul fiecăreiliste, locurile sunt alocate în funcție de ordinea în carenumele candidaților apar pe lista respectivă. Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Finlanda
Numărul de locuri în Parlamentul European – 14
Pentru ocuparea celor 14 locuri, se organizează alegeri
la nivelul a 4 circumscripții electorale – sud, vest, nord șiest. Sistemul este unul proporțional cu scrutin de listă șivot preferențial.
Nu există un prag electoral minim.
Alegătorul are dreptul la un vot pentru o anumită listă și
la un vot preferențial pentru un candidat de pe listarespectivă.Stabilirea numărului de mandate care revine fiecărei
liste se realizează prin metoda d'Hondt (numărul devoturi primit de fiecare listă de candidați se divide, perând cu 1, 2, 3, 4, 5, …14), după care se dispun câturileobținute pentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele care sunt dedistribuit). În momentul în care numărul de locuri cesunt alocate fiecarui partid sau asociație a alegătoriloreste stabilit, candidații de pe liste primesc mandate înordinea descrescătoare a voturilor preferențiale primitede fiecare din ei.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleI. Sisteme electorale 45

Fran aț
Numărul de locuri în Parlamentul European – 78
Alegerile se organizează prin sistem proporțional cu
scrutin de listă (blocată), în condițiile în care teritoriuleste împărțit în 8 circumscripții electorale.Magnitudinea circumscripțiilor variază între nu maipuțin de 3 locuri și nu mai mult de 14 locuri.
Există un prag electoral de 5% pentru fiecare
circumscripție.
Alegătorii au un singur vot la dispoziție pe ca îl pot
acorda unei liste.Numărul mandatelor ce reveni fiecări
circumscripții se face în proporție cu populația acestorafiind folosită metoda resturilor celor mai mari.
Alocarea mandatelor pentru diferitele liste de candidați
la nivelul unei circumscripții se face utilizându-semetoda d'Hondt (numărul de voturi primit de fiecarelistă de candidați se divide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5,… 78,după care se dispun câturile obținute pentru toatelistele de candidați în ordine descrescătoare, aceastafiind ordinea în care fiecărui cât urmează să-icorespundă câte un mandat până când sunt epuizatetoate mandatele care sunt de distribuit), iar în cadrulfiecărei liste, alocarea se face în funcție de ordinea încare numele apar pe liste.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
repoate ei
Germania
Numărul de locuri în Parlamentul European – 99
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralModul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleCei 99 de membri sunt aleși atât la nivelul landurilor, cât
și la nivel federal, fiecare partid având posibilitatea de aalege la care din cele două nivele depune liste.Sistemul electoral este unul de reprezentareproporțională cu scrutin de listă (blocată).
Un actor electoral trebuie sa atragă cel puțin 5% din
voturile exprimate la nivel național.Alegătorul are dreptul la un singur vot, pentru una din
liste.
Reprezentarea este una proporțională, voturile fiind
numărate, pentru fiecare partid în parte, la nivel federal.Când un partid depune liste la nivelul landurilor,numărul total de mandate câștigate de acel partid esteîmpărțit între listele respective folosindu-se sistemulHare-Niemeyer. Pentru fiecare listă, mandatele suntatribuite candidaților în funcție de ordinea în careaceștia se află pe lista respectivă.
Grecia
Numărul de locuri în Parlamentul European – 24
Tipul de sistem electoral folositPrag electoral
Modul în care votează alegătorulSistemul electoral este unul de reprezentarea
proporțională cu scrutin de listă (blocată), organizat lanivelul unei singure circumscripții electorale(naționale).Formațiunile politice trebuie să obțină 3% din voturile
exprimate la nivel național pentru a avea reprezentanțiîn Parlamentul European.
Pentru alegerea membrilor Parlamentului European,
fiecare alegător are dreptul la un singur vot, pe care îlpoate exprima pentru o anumită listă.25 + 2 modele electorale 46

Irlanda
Numărul de locuri în Parlamentul European – 13
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleAlegerea membrilor pentru Parlamnetul European se
face prin votul unic transferabil aplicat în cadrul celor 4circumsripții electorale.
Nu există un prag electoral minim.Numele candidaților apar pe liste în ordinea alfabetică,
fiecare alegător având dreptul la un vot, pe care îl poatetransfera de la un candidat (care acumulează maimulte voturi decât are nevoie pentru a fi ales sau preapuține voturi pentru a putea fi ales) la altul, într-o ordinepe care el o stabilește marcând numele candidaților cu
1, 2, 3,…, în ordinea descrescătoare a preferințelorsale.
Ordinea alfabetică în care candidații sunt înscriși pe
listele de votare nu influențează ordinea în care locurilesunt alocate. Pentru a fi aleși, candidații trebuie săobțină o cota-parte prestabilită din voturi și obținută prinîmpărțirea numărului total de voturi la numărul de locuriplus 1, iar apoi adăugând 1 la rezultatul obținut.Locurile sunt alocate candidaților de pe liste care auobținut, fie la prima numărătoare, fie prin transferulsuccesiv de voturi realizat în conformitate cupreferințele exprimate de alegători, un număr de voturimai mare decât respectiva cotă.
Italia
Numărul de locuri în Parlamentul European -7 8
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Sistemul folosit este unul cu reprezentare
proporțională cu scrutin de listă și voturi preferențiale.
Nu există prag electoral
Alegătorul votează lista unui partid, având dreptul și la
un număr de voturi preferențiale pentru candidații de pelista respectivă, după cum urmează: 3 în districtulelectoral din Nord-Vest, câte 2 în Nord-Est, Centru șiSud, și câte un vot în insule. Există o regulă specialăpentru voturile acordate în zonele cu minoritățilingvistice.Voturile sunt numărate și locurile alocate la nivel
național, unde este stabilită o cotă ce determină decâte voturi este nevoie pentru a obține un loc. Dacăîntr-un district electoral, o listă obține un numărinsuficient de voturi pentru a atinge cota respectivă,voturile obținute de lista respectivă sunt transferatecătre un district în care lista respectivului partid aobținut majoritatea relativă a voturilor. În acest mod,toate partidele beneficiează de o redistribuire avoturilor la nivel național.De mandatele alocate fiecărui partid politic beneficiazăcandidații care obțin cel mai mare număr din voturilepreferențiale exprimate, în ordinea descrescătoare aacestora.Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Mandatele sunt alocate proporțional cu numărul de
voturi primite de fiecare listă. Într-o primă fază, secaluculează q = [nr. total de voturi / (nr. total de voturi+1)] +1, la care se împarte numărul de voturi al fiecăreiliste, de aici rezultând un prim număr de mandate.Celelalte mandate rezultă din ordonarea resturilor
operațiunii de împărțite în ordine descrescătoare,fiecărui rest urmând să-i revină un mandat.
Odată stabilit numărul de mandate pentru fiecare listă,
acestea sunt alocate candidaților în ordinea în care eisunt poziționați pe lista respectivă.I. Sisteme electorale 47

Letonia
Numărul de locuri în Parlamentul European -9
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Sistemul prin care sunt aleși cei nouă reprezentanți ai
Letoniei în Parlamentul European este unulproporțional cu scrutin de listă și vot preferențial,asemănător celui folosit pentru alegerea parlamentuluinațional. Există o singură circumscripție electorală, lanivelul întregii țări.
Nu există prag electoral.
Alegătorul votează o listă, având și dreptul de a
exprima voturi preferențiale pentru anumiți candidați șivoturi „negative” pentru alții.Stabilirea numărului de mandate care revin fiecărei
liste se face prin metoda Sainte-Laguë (numărul devoturi corespunzător fiecărei liste se divide prin numereimpare succesive în număr egal cu numărul demandate, după care se dispun rezultatele obținute înurma acestei operații pentru toate listele în ordinedescrescătoare, fiecărui rezultat urmând a-i corespundun mandat, până când se epuizează toate mandatele).
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acele mandate sunt alocate candidaților de pelistă într-o ordine determinată de numărul de voturipreferențiale și numărul de voturi „negative” primite defiecare dintre candidați.
Lituania
Numărul de locuri în Parlamentul European -1 3
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Cei 13 membrii ai Parlamentului European sunt
desemnați în cadrul unei singure circumscripțiielectorale ce acoperă întregul teritoriu la Lituaniei,printr-un sistem de reprezentare proporțională cuscrutin de listă și vot preferențial.
Pragul electoral este de 5%.Fiecare alegător are dreptul la un vot, pentru o anumită
listă, având posibilitatea ca, de pe lista respectivă, săvoteze un numit candidat.Numărul de voturi obținut de fiecare listă se divide cu
un număr q = [nr. total de voturi / (nr. total de voturi +1)]+1, din această operație rezultând un prim număr demandate. Resturile rămase sunt ordonate în ordinedescrescătoare, fiecăruia din ele urmând să-icorespundă câte un mandat, până ce se epuizeazătoate mandatele.
Mandatele alocate unei liste sunt distribuite
candidaților în funcție de voturile preferențiale primitede fiecare dinte ei și, începând din momentul în careaceste voturi nu mai fac departajarea între candidați,de ordinea în care ei au fost poziționați pe listă decătre partid.
a
Luxemburg
Numărul de locuri în Parlamentul European -6
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralSistemul electoral folosit este unul de reprezentareproporțională cu vot multiplu. Întreg teritoriul țării
constituie o circumscripție electorală.
Nu există prag electoral.25 + 2 modele electorale 48

Malta
Numărul de locuri în Parlamentul European -5
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatelePentru alegerea celor 5 reprezentanți în Parlamentul
European este folosit același sistem ca și în cazulalegerile pentru Parlamentul țării sistemul cu vot unictransferabil (vezi capitolul „
Nu există prag electoral.
Fiecare alegător are dreptul la un vot, pe care îl poate
transfera de la un candidat (care acumulează maimulte voturi decât are nevoie pentru a fi ales sau prea
puține voturi pentru a putea fi ales) la altul, într-o ordinepe care el o stabilește marcând numele candidaților cu1, 2, 3,…, în ordinea descrescătoare a preferințelorsale (candidații între care se realizează transferul devoturi putând reprezenta partide diferite).
Pentru a fi aleși, candidații trebuie să obțină o cota-
parte prestabilită din voturi și obținută prin împărțireanumărului total de voturi la numărul de locuri plus 1,iar apoi adăugând 1 la rezultatul obținut. Locurile suntalocate candidaților de pe liste care obțin, fie la primanumărătoare, fie prin transferul succesiv de voturirealizat în conformitate cu preferințele exprimate dealegători, un număr de voturi mai mare decatrespectiva cotă.Sisteme electorale folosite
în alegerea parlamentelor celor 25 + 2 țări” Malta)Modul în care votează alegătorul
Modul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleFiecare alegător are dreptul la maximum 6 voturi pe
care le poate acorda unor candidați (în număr demaxim 6), aflați fie pe aceeași listă, fie pe liste diferite.Fiecare listă din cele propuse de partidele politicepoate cuprinde maximum 12 candidați.
La alocarea mandatelor, într-o primă fază, se
stabilește numărul de mandate la care are dreptulfiecare listă, numărându-se voturile exprimate pentru
candidații săi și aplicând-se metoda d'Hondt (numărulde voturi primit de fiecare listă de candidați se divide,pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, după care se dispun câturileobținute pentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele care sunt dedistribuit).
In faza a doua, pentru fiecare listă în parte, se stabilesc
candidații care primesc mandatele, în ordineadescrescătoare a numărului de voturi primit de fiecare.
Olanda
Numărul de locuri în Parlamentul European -2 7
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleCei 27 membrii ai Parlamentului European sunt
desemnați în cadrul unei singure circumscripțiielectorale ce acoperă întreg teritoriul țării, printr-unsistem de reprezentare proporțională cu scrutin de listăși vot preferențial.
Nu există prag electoral.Fiecare alegător are dreptul la un vot, pentru o anumitălistă, având posibilitatea ca, de pe lista respectivă, să
voteze un anumit candidat.
Numărul de voturi obținut de fiecare listă se divide cu
un număr q = [nr. total de voturi / (nr. total de voturi +1)]+1, din această operație rezultând un prim număr demandate. Resturile rămase sunt ordonate în ordinedescrescătoare, fiecăruia din ele urmând să-icorespundă câte un mandat, până ce se epuizeazătoate mandatele.
Mandatele alocate unei liste sunt distribuite
candidaților în funcție de voturile preferențiale primitede fiecare dinte ei și, începând din momentul în careI. Sisteme electorale 49

Polonia
Numărul de locuri în Parlamentul European -5 4
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
În Polonia, parlamentarii europeni sunt aleși printr-un
sistem proporțional cu scrutin de listă (blocată)organizat la nivelul a 13 circumscripții electorale
Pentru a trimite reprezentanți în Parlamentul
European, un partid politic sau o alianță de partidetrebuie să obțină cel puțin 5% din voturile valabilexprimate la nivel național.
Alegătorul trebuie să voteze una din listele de candidați
propuse de partidele politice sau alianțe încircumscripția sa.Alocarea mandatelor se face în două faze. În prima,
voturile sunt numărate, pentru fiecare partid politic șifiecare alianță, la nivelul întregii țări, după care,folosindu-se metoda d'Hondt, se stabilește numărul demandate care revine fiecărui partid politic (numărul devoturi primit de fiecare partid politic, la nivel național, sedivide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, ….54, după care sedispun câturile obținute pentru toate listele de candidațiîn ordine descrescătoare, aceasta fiind ordinea în carefiecărui cât urmează să-i corespundă câte un mandatpână când sunt epuizate toate mandatele) În faza adoua, pentru fiecare partid și fiecare alianță, sedetermină numărul de mandate care revin fiecăreiadintre ele, în fiecare dintre cele 13 circumscripțiielectorale, folosindu-se metoda Hare Niemeyer.
Portugalia
Numărul de locuri în Parlamentul European -2 4
Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Alegerile sunt organizate pe baza unui sistem
proporțional cu scrutin de listă (blocată) la nivelulîntregii țări (întreaga țară reprezintă o circumscripție).
Nu există prag electoral.Alegătorul trebuie să voteze una din listele de candidați
de pe buletinul de vot, fără a putea interveni îndeterminarea ordinii candidaților.Numărul de mandate care revin fiecărei liste se
stabilește prin metoda d'Hondt: numărul de voturi primitde fiecare listă se divide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, …24,după care se dispun câturile obținute pentru toatelistele de candidați în ordine descrescătoare, aceastafiind ordinea în care fiecărui cât urmează să-icorespundă câte un mandat până când sunt epuizatetoate mandatele.
În cazul fiecărei liste sunt declarați aleși candidații în
ordinea descrescătoare a locului ocupat pe listarespectivă.
Regatul Unit al Marii Britanii și
Irlandei de Nord
Numărul de locuri în Parlamentul European -7 8Tipul de sistem electoral folosit
Spre deosebire de alegerile pentru Camera Comunelor
(unde se folosește sistemul majoritar cu scrutinaceste voturi nu mai fac departajarea între candidați,
de ordinea în care ei au fost poziționați pe listă de cătrepartid.25 + 2 modele electorale 50

Slovacia
Numărul de locuri în Parlamentul European -1 4
Sistemul electoral este unul proporțional cu scrutin de
listă închisă, alegerile fiind organizate într-o singurăcircumscripție electorală care acoperă între teritoriul țării.
Pragul electoral este de 5%.
Alegătorul are de ales una dintre listele de candidați
propuse de partidele politice.Alocarea locurilor se face folosindu-se metoda Droop și
formula celui mai mare rest: numărul de voturi obținut defiecare listă se divide cu un numar obținut după formula q= [nr. total de voturi / (nr. de locuri + 1)] + 1, de aicirezultând un prim număr de mandate, după care resturileacestei operații se ordonează în ordine descrescătoare,fiecăruia din ele urmând să-i revină, în această ordine,câte un mandat, până ce se epuizează toate mandatele.
Odată stabilit numărul de mandate care revin fiecărei
liste, acestea revin candidaților în ordinea în care aceștiafigurează pe lista respectivă.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandateleuninominal într-un singur tur), alegerile pentru
Parlamentul European se desfășoară, în Regatul Unit,printr-un sistem proporțional cu scrutin de listă închisă,organizat în 12 circumscripții electorale. Excepția oconstituie, ca și la alegerile pentru Westminster, Irlandade Nord unde, pentru ocuparea celor 3 fotolii care revinacestei părți a Regatului, se folosește sistemul cu votunic transferabil (vezi Irlanda și Malta).
Nu există prag electoral.
Alegătorul trebuie să voteze una din listele de candidați
propuse pentru circumscripția sa (fără a putea interveniîn ordinea candidaților de pe listă).Pentru stabilirea numărului de mandate care revin
fiecărei liste, la nivelul fiecărei circumscripții electorale(cu excepția celei aflate pe teritoriul Irlandei de Nord) seaplică metoda d'Hondt ((numărul de voturi primit defiecare listă se divide, pe rând cu un număr de divizoriîntregi consecutivi (1, 2, 3, …) egal cu numărul demandate care sunt de atribuit în circumscripțiarespectivă, după care se dispun câturile obținutepentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecăruicât urmează să-i corespundă câte un mandat pânăcând sunt epuizate toate mandatele).
În cadrul fiecărei liste, mandatele sunt distribuite
candidaților în ordinea în care aceștia sunt poziționațipe lista respectivă.
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
Slovenia
Numărul de locuri în Parlamentul European -7
Nu există prag electoral.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoralCei 7 membri ai Parlametului European sunt aleși într-o
singură circumscripție electorală, folosindu-se un sistemelectoral proporțional, cu scrutin de listă și vot preferențial.
Alegătorul are de votat o singură listă, iar în cadrul listei
respective poate să exprime un vot pentru un candidat pecare îl preferă.Î
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
ntr-o primă fază se stabilește numărul de voturi care revin
fiecărei liste de candidați, olosindu-se metoda d'Hondt:numărul de voturi primit de fiecare listă se divide, pe rând cu1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, după care se dispun câturile obținute pentrutoate listele de candidați în ordine descrescătoare, aceastafiind ordinea în care fiecărui cât urmează să-i corespundăcâte un mandat până când sunt epuizate toate mandatele.
În cea de a doua fază, se procedează la alocarea
mandatelor care revin fiecărei candidații carefigurează pe lista respectivă, în funcție de numărul de voturipreferențiale obținut de fiecare dintre aceștia și de poziția pecare au fost plasați pe lista respectivă de către partidul carei-a propus.f
liste pentruI. Sisteme electorale 51

Ungaria
Numărul de locuri în Parlamentul European -2 4
Alegerile se desfășoară pe baza unui sistem proporțional
cu scrutin de listă (blocată), întreg teritoriul constituind ocircumscripție electorală.
Pragul electoral este de 5%.
Alegătorul trebuie să voteze una din listele de candidați depe buletinul de vot, fără a putea interveni în determinarea
ordinii candidaților.
Numărul de mandate care revin fiecărei liste se stabilește prin
metoda d'Hondt: numărul de voturi primit de fiecare listă sedivide, pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, …24, după care se dispuncâturile obținute pentru toate listele de candidați în ordinedescrescătoare, aceasta fiind ordinea în care fiecărui câturmează să-i corespundă câte un mandat până când suntepuizate toate mandatele.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se atribuie
mandateleSpania
Numărul de locuri în Parlamentul European -6 4
Alegerile sunt organizate pe baza unui sistem proporțional cu
scrutin de listă (blocată) la nivelul întregii țări (întreaga țarăreprezintă o circumscripție).
Nu există prag electoral.
Alegătorul trebuie să voteze una din listele de candidați de pebuletinul de vot, fără a putea interveni în determinarea ordinii
candidaților.
Numărul de mandate care revin fiecărei liste se stabilește prin
metoda d'Hondt: numărul de voturi primit de fiecare listă se divide,pe rând cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, …64, după care se dispun câturileobținute pentru toate listele de candidați în ordine descrescătoare,aceasta fiind ordinea în care fiecărui cât urmează să-i corespundăcâte un mandat până când sunt epuizate toate mandatele.
În cazul fiecărei liste sunt declarați aleși candidații în ordinea
descrescătoare a locului ocupat pe lista respectivă.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se atribuie
mandatele
Suedia
Numărul de locuri în Parlamentul European -1 9
În Suedia, alegerile pentru Parlamentul European se
desfășoară în baza unui sistem electoral proporționalcu scrutin de listă închisă și vot preferențial. Întregteritoriul țării constituie o circumscripție electorală.
În Suedia, se aplică un prag electoral de 4% pe care
partidele trebuie să îl atingă pentru a avea reprezentanțiîn Parlamentul European.
Alegătorul trebuie să voteze lista de candidați a unui
partid politic, având posibilitatea ca, pe lista respectivă,să exprime un vot (preferențial) în favoarea unuia dintrecandidațiDistribuirea mandatelor se face conform metodei St. Lagüe
modificat: voturile obținute de fiecare listă sunt împarțite lao serie de divizori începând cu 1,4 3; 5 … etc, în număregal cu numărul de mandate care sunt de atribuit, dupăcare toate câturile, pentru toate listele de candidați suntordonate în ordine descrescătoare, fiecărui cât urmând să-icorespundă câte un mandat, până la distribuirea tut rormandatelor.
Candidații care obțin voturi preferențiale în număr egal cu
cel puțin 5% din totalul voturilor exprimate pentru listele pcare figurează promovează pe poziții superioare pe listă,participând la alocarea mandatelor în ordineadescrescătoare a numărului de voturi pe care le primesc.Dacă, în urma aplicării acestui criteriu, mai sunt mandatede atribuit, acestea revin celorlalți candidați, în ordineadescrescătoare a pozției pe care fiecare din ei o ocupă pelistă.Tipul de sistem electoral folosit
Prag electoral
Modul în care votează alegătorulModul în care se stabilesc rezultatele și se
atribuie mandatele
;,
u
e25 + 2 modele electorale 52