The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service [600041]

The following ad supports maintaining our C.E.E.O.L. service  
 
 ABORDAREA CONCEPTUALĂ DIN PERSPECTIVĂ SISTEMICĂ ȘI
PROCESUAL­ORGANICĂ A CRIZEI, CONFLICTULUI ȘI SECURITĂȚII
«CONCEPTUAL APPROACH FROM THE SISTEMIC AND PROCESUAL­ORGANIC
PERSPECTIVE OF CRISES, CONFLICT AND SECURITY»
by Filofteia Repez
Source:
Bulletin of "Carol I" National Defence University (Buletinul Universității Naționale de Apărare "Carol
I"), issue: 03 / 2014, pages: 134­139, on  www.ceeol.com .

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 134ABORDAREA CONCEPTUALĂ DIN PERSPECTIVĂ
SISTEMICĂ ȘI PROCESUAL-ORGANICĂ A CRIZEI,
CONFLICTULUI ȘI SECURITĂȚII
CONCEPTUAL APPROACH FROM THE SISTEMIC
AND PROCESUAL-ORGANIC PERSPECTIVE OF CRISES,
CONFLICT AND SECURITY
Col.conf.univ.dr. Filofteia REPEZ*
Teoria sistemică și teoria procesual-organică pot oferi un cadru de cercetare, care realizează o tentativă de armonizare
sau de unificare a cunoașterii în domeniul studiilor de securitate sau al managementului crizelor și conflictelor contemporane.
Folosind aceste teorii pot fi analizate nuanțat scenariile desfășurate și conexiunile dintre ele. Situațiile de criză sau de conflict,
dar și alte situații insecurizante pot fi evitate dacă se dispune de interpretarea satisfăcătoare a existenței sociale.
Prin acest articol doresc să subliniez importanța teoriei sistemice și a teoriei procesual-organică în existența oamenilor, în
înțelegerea proceselor sociale insecurizante și în proiectarea modalităților de intervenție în social care pot genera și întreține
starea de securitate.
The systems theory and the processual-organic theory can provide a research framework, which attempts to harmonize
or unify knowledge in the field of security studies or of crisis management and contemporary conflict. Using those theories,
the developing scenarios and the connections between them can be analysed in a nuanced manner. The situations of crisis
or conflict, but also other unsecured situations can be avoided if a satisfying interpretation of the social existence is at our
disposal.
Through this article we aim to emphasis the importance of the systems theory and of the processual-organic theory in the
existence of humans, in the understanding of the unsecured social processes and in projecting the proceeding of intervention
in the social field that can generate and maintain the state of security .
Cuvinte-cheie : criză; conflict; securitate; sistem; teoria sistemică; teoria procesual-or ganică.
Keywords: crisis; conflict; security; system; systemic theory; procedural-organic theory .
„Nimeni nu realizează cu adevărat ceva de unul singur.
Pentru aproape orice realizare în viață, este esențial să
stabilești legături cu alți oameni”.
Eleanor Roosevelt1
*Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
e-mail: [anonimizat] teoria sistemică și teoria procesual-
organică
Noțiunea de sistem este parte a vocabularului
de bază a oricărei limbi moderne. Sisteme politice,
sisteme mecanice, sisteme de educație, sisteme
economice, sisteme sociale, sisteme de gândire,
sisteme regionale sau subsisteme, sistemul
internațional etc. sunt câteva exemple.
Toate sistemele au ca element comun alcătuirea
din mai multe elemente care interacționează atât între ele, cât și cu mediul înconjurător în vederea
realizării unui obiectiv. Orice sistem are următoarea
compunere: intrările sistemului, structura (caracteristica)
sistemului și ieșirile sistemului; de asemenea, orice
sistem este delimitat de granițe identificabile care
reprezintă interfața dintre sistem și mediu.
Savantul-biolog austriac Ludwig von
Berthalanffy definește, în anul 1956, sistemul ca
fiind „un complex de elemente aflate în interacțiune”
și le categorisește în „sisteme închise (cele care nu
primesc sau cedează substanță, se admite un posibil
schimb energetic) și sisteme deschise, când prin ele
intră și ies continuu substanță și energie”.2

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 135Peter Checkland susține că noțiunea de sistem
este folosită pentru orice entitate complexă din
lumea reală și conține mai multe părți relaționate.3
Potrivit altei definiții, sistemul este „un
ansamblu ordonat de elemente caracterizate prin
interconexiune și interacțiune, capabil să realizeze,
sub acțiunea a diverși stimulenți, un anumit obiectiv,
cu anumite performanțe”4.
Cercetarea sistemică, potrivit lui Bela
Banathy, include trei domenii interconectate:
teoria sistemelor, filosofia sistemică și metodologia
sistemelor.5
Teoria sistemelor constituie un ansamblu de
concepte și principii aplicabile tuturor sistemelor,
peste granițele unei științe sau discipline specifice
și integrează elemente multiple și diverse din
discipline ale cercetării umane. Obiectivul acestei
teorii îl reprezintă preluarea din fiecare domeniu
de cercetare specifică de elemente generale ale
cunoașterii, ce pot fi adoptate și aplicate pe o arie
transdisciplinară largă.
Potrivit filosofiei sistemice, lumea este privită
și analizată prin prisma factorilor și evenimentelor
într-un context al întregului, al ansamblurilor, care
sunt înțelese ca seturi integrate și așezate în relații
sistemice în funcție de atingerea unor obiective.
Metodologia sistemelor are două domenii de
investigare: primul îl reprezintă studiul metodelor
prin care se analizează sistemele și produce
cunoașterea sistemică; al doilea îl constituie
identificarea și descrierea metodelor și instrumentelor
care țin de aplicarea teoriei și gândirii sistemice
în analiza, proiectarea și dezvoltarea sistemelor
complexe, prin parcurgerea următoarelor două
etape: a) identificarea, caracterizarea și clasificarea
sistemului investigat, a ansamblului de elemente
înglobate în sistem; b) selectarea, identificarea și
caracterizarea strategiilor specifice, a metodelor și
instrumentelor adecvate sistemului luat spre analiză.
Pentru o cercetare sistemică este nevoie de o
gândire sistemică, adică de un set de judecăți care
vizează înțelegerea modului în care lucrurile se
derulează și are ca obiectiv principal să pătrundă
dincolo de evenimente, să caute modele de
comportament, să identifice relațiile din cadrul
sistemului care sunt responsabile pentru procesele
care se produc în sistem.6
Adept al teoriei procesual-organică, profesorul
universitar Lucian Culda susține că interpretarea
satisfăcătoare a omului se poate obține numai prin corelarea a două tipuri de studii: filogenetice și
ontogenetice, și în cadrul fiecăruia dintre acestea
apelând la patru genuri de investigații: ontologice,
istoriografice, viitorologice și praxiologice. Aceste
interogări „pot ajuta oamenii să se localizeze corect
în procesualitatea socială, să aprecieze corect
situațiile în care se află și să adopte decizii astfel
încât existența lor socială să devină una realmente
favorabilă lor, securizantă”7.
Profesorul Culda susține că omul nu trăiește
izolat, el ființează în interiorul a două mega-
organizări – bio-organizare și procesualitatea
socială, care stau la originea dramatismului condiției
umane. „Bio-organizarea este o complexitate
(se află, inevitabil, în stări aproape de echilibru),
organizarea socială este o procesualitate (se află
inevitabil în stări departe de echilibru) ”8.
Ființarea este procesualitate, și se manifestă
ca expresie și produs al conexiunilor posibile între
procesări informaționale și procese energetice;
de asemenea își modifică stările în modalitățile
condiționate de procesările informaționale.9
Pentru satisfacerea necesităților, între oameni
au loc interacțiuni, prin exercitarea unor presiuni
organizate sau dezorganizate asupra organizărilor
biotice, proceselor socializante și organizării
sociale.
Efectele interacțiunilor dintre oameni pot fi
pozitive, în măsura în care sunt favorabile în același
timp oamenilor și omenirii, și negative, atunci
când sunt efectuate în următoarele trei genuri de
situații: în condiții informaționale nesatisfăcătoare,
când oamenii nu sunt în măsură să realizeze buna
înțelegere a necesităților, a modalității în care
pot fi bine satisfăcute și a consecințelor pe care
interacțiunile, efectuate neadecvat, le produc; când
sunt concepute sau scopul obținerii unor avantaje
în detrimentul altor oameni, indiferent de căile
alese; când sunt concepute în modalități care ignoră
consecințele lor asupra organizărilor în care oamenii
ființează, de la cele biotice la cele sociale.10
Lucian Culda susține rolul deosebit pe
care cercetările teoretice care produc explicații
satisfăcătoare ale existenței sociale și studiile care
sunt centrate pe problematica insecurității sociale,
le dețin în promovarea securității globale.
Sistemic și procesual-organic în analiza
crizei, conflictului și securității
În abordarea problematicii crizei, conflictului
și securității, cercetătorii, decidenții politicii etc. Access via CEEOL NL Germany

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 136pot renunța în diversele analize la perspectiva
unilaterală, care se referă la aspecte disparate, și
adopta perspectiva analizelor cuprinzătoare, care se
pronunță mult mai bine asupra situației oamenilor.
În analizele cuprinzătoare își pot face loc teoria
sistemică și teoria procesual-organică.
Obiectivul abordării sistemice în management,
anume „înțelegerea și controlul structurilor
complexe și evolutive“11, încercăm să îl aplicăm
și în înțelegerea conceptelor de criză, conflict și
securitate.
Oricare ar fi criteriul de clasificare, sistemele
au nevoie de un climat optim de funcționare, de
stabilitate și de siguranță pentru desfășurarea
activităților și dezvoltarea dorită. Securitatea este
un drept esențial al ființei umane. În calitate de
element de bază al grupului, comunității, societății
etc., omul acționează ca un sistem care intră în
relații cu alte sisteme și cu mediul din care face
parte.
Pentru abordarea sistemică a crizei, conflictului
și securității consider că ar trebui să se aibă are în
vedere următoarele: între componentele sistemului
există anumite legături; aceste componente nu
pot fi înțelese corespunzător dacă nu sunt privite
ca făcând parte din sistem, dintr-un întreg;
efectele negative sau pozitive la adresa siguranței,
stabilității, activității și dezvoltării unui sistem au
efecte domino.
Pentru a exemplifica efectul de domino, am
ales două exemple.
Primul este un exemplu local, din India, unde
criza de apă are trei rădăcini: insuficiența resursei
de apă potabilă ca urmare a creșterii populației,
calitatea proastă a apei care rezultă din investiții
insuficiente și întârziate în instalațiile de tratare a
apei urbane; scăderea proviziei de apă subterană
din cauza supraextracției fermierilor12. Reacția în
lanț sau efectul de domino nu a întârziat să apară și
este foarte grav: peste 21% din bolile înregistrate în
țară sunt legate de apă, copiii din 100 de milioane de
case din India nu dispun de apă13; igiena personală,
a comunității și a localității este foarte grav afectată;
vegetația și fauna, care depind fundamental de apă,
sunt foarte afectate.
Al doilea este un exemplu din mediul
internațional. Studiul intitulat „Nature
Conservancy“, dat publicității în anul 2012, a
scos în evidență o serie de aspecte alarmante
pentru omenire legate de criza de apă: în contextul creșterii urbane actuale, până la mijlocul secolului
aproximativ 993 de milioane de locuitori de la orașe
vor trăi cu mai puțin de 100 de litri de apă pe zi,
adică o cantitate de apă care umple o cadă de baie;
peste un miliard de oameni din zonele urbane se
vor confrunta cu crize serioase de apă până în anul
2050 pe măsură ce schimbările climatice agravează
efectele urbanizări; distrugerea ecosistemelor14.
Concurența pentru apă într-o lume suprapopulată
reprezintă o amenințare majoră la adresa stabilității
internaționale.
Crizele și conflictele au loc într-un sistem, fie
că privim individul, grupul, comunitatea, statul,
regiunea sau întreaga planetă ca un sistem. Sunt
intrări, procese, rezultate. Indiferent de natura
acestora, efectele generate de crize și conflicte sunt
negative în cele mai multe situații.
Școala de la Copenhaga susține ideea soluțiilor
globale pentru crizele globale din sistemul
internațional; este nevoie, susțin reprezentanții
acestei școli de „prioritizare în abordarea
problemelor lumii cu resurse limitate“15 și
„aducerea informațiilor academice în atenția opiniei
publice ca o bună contribuție în luarea deciziilor
democratice“16.
Abordarea sistemică în cazul crizelor,
conflictelor și securității este susținută și de către
Norbert Ropers, director al Rețelei de Resurse pentru
Transformare și studiul conflictelor din Sri Lanka și
director al Fundației Berghof de Sprijinire a Păcii,
care afirmă că unul dintre principalele avantaje ale
abordării sistemice este că „oferă un instrument
practic pentru a înțelege (…) evoluții nelineare și
schimbările sociale și politice complexe“17. Cu
ajutorul abordării sistemice, continuă Roperts, se
poate explica modul în care conflictele prelungite
devin greu de rezolvat în timp prin intermediul unui
set de bucle întărite; pe lângă aceasta, metodologiile
sistematice pot ajuta în clarificarea următoare: de
ce procesele de pace au o tendință integrată de a
fi fragile și ambivalente. O abordare sistemică a
transformării conflictului ar trebui înțeleasă ca un
proces care rareori duce la un punct de referință
stabil, ci mai degrabă la un culoar cu diferite tipuri
de atenuare, soluționare și reescaladare.
Pentru Giorgio Gallo (profesor, Universitatea
din Pisa), conflictul este un tip special de sistem a
cărui complexitate provine din elemente diferite și
care nu au uneori legătură unele cu altele; pe de o
parte sunt părțile implicate în conflict, care pot fi

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 137două sau mai multe; existența obiectivelor multiple
și diverse – unele ascunse, altele deduse, altele
evoluează în timp; fiecare conflict se desfășoară
într-un context local, regional sau internațional,
care se poate schimba în timp și care are efecte
neprevăzute asupra structurii și părților implicate
în conflict.18 Este foarte important, din punctul de
vedere al lui profesorului Gallo, să existe un cadru
sistemic și holistic, pentru a nu stabili decizii care să
agraveze conflictul, să producă suferință prelungită
populației implicate.
„Abordarea sistemică în soluționarea conflictelor
este un tip nou de abordare pentru conflicte legate
de resursele de apă, care s-au amplificat odată cu
dezvoltarea industrială și creșterea economică”,
susțin Nandalal, K. D. W. și S. P. Simonovic19.
Apa dulce este elementul cel mai important
al vieții pe Terra și sursă vitală a progresului și a
dezvoltării umane. Criza resurselor de apă potabilă
a devenit tot mai evidentă dacă ținem cont că, deși
72% din suprafața Terrei este acoperită de apă, mai
mult de 97% este apă sărată. De asemenea, mai mult
de o treime din populația globului, trăiește în țări în
care apa dulce constituie o adevărată problemă, iar
curba ascendentă a necesităților și consumului de
apă o constituie progresul tehnic.
Problemele legate de apă afectează aproximativ
jumătate din omenire și un număr mare de
ecosisteme din lume. Apa a devenit un instrument
al conflictelor, un obiectiv politic și militar. Este
un adevăr subliniat și de către Dr. Peter H. Gleick
în studiul intitulat „Water Conflict Chronology“20,
care include conflicte pe o lungă perioadă de timp
(din 3000 BC până în anul 2008).
Raportul dat publicității în anul 2012 de
Consiliul National de Informații al Statelor Unite
ale Americii, intitulat „Global Trends 2030“, atrage
atenția asupra următoarelor aspecte: în următorii
15-20 de ani, creșterea populației va genera
conflicte pentru apă și alimente; aproape jumătate
din populația lumii va locui în zone care vor avea
probleme severe cu apă; Africa și Orientul Mijlociu
se vor confrunta cu cele mai mari riscuri de a suferi
de lipsuri de alimente și apă.21
Abordarea sistemică a securității naționale
trebuie să aibă în atenție faptul că statele, indiferent
de nivelul de dezvoltare economică, putere militară,
teritoriu, populație etc. nu pot să rezolve singure toate
problemele de securitate, fiind necesară cooperarea
cu alte statele vecine, cu alte state, organizații
regionale sau internaționale. Securitatea este o stare de echilibru, de optim funcțional a unui sistem
(individ, societate, stat). Analizând din perspectivă
sistemică, securitatea națională este înțeleasă ca un
ansamblu de acțiuni și rezultanta acestora pentru
„menținerea funcționalității unei entități naționale
în anumite limite care nu-i periclitează nici starea,
nici poziția în raport cu alte structuri“22.
Tot ca o reacție în lanț, schimbările economice,
politice, sociale etc. aduse de globalizare au
declanșat atât transformări de natură diferită
în cadrul statelor, cât și repercusiuni în mediul
regional și internațional. Dintre acestea, cele mai
semnificative rămân, în continuare, sfârșitul ordinii
bipolare, apariția a noi actori pe scena internațională
(de exemplu: China, India) și pierderea de către state
a monopolului asupra utilizării forței. Alessandro
Gobbicchi afirmă că „ordinea globală creată de
aceste transformări reprezintă o amenințare la
actualul model de ordine internațională, puternic
bazat pe balanța de putere dintre state“23.
Surse diferite, printre care urbanizarea, lipsa
corespunzătoare de apă, utilizării tehnologiei
industriale îmbătrânite, creșterea înregistrată
de sistemele de transport, modelele de consum
nesustenabile au generat poluarea, o amenințare în
creștere la adresa securității omului și sistemului
său.
Globalizarea poate influența și izbucnirea
conflictelor și a crizelor; în același timp,
multiplicând și extinzând efectele lor nefavorabile.
Costurile conflictelor armate care afectează
populația pe plan global nu sunt strict limitate la
folosirea armelor, cât, mai mult, în bolile diverse,
migrație, crime, tulburări sociale, daune aduse
mediului înconjurător.
Tot în spiritul abordării sistemice, constelația
de securitate propusă de către Barry Buzan și Ole
Wæver este conceptul proiectat pentru a lega toate
nivelurile și sectoarele în care apar securitizări
și care servește la evitare unei imagini a unei
securitizări izolate, lipsite de legături cu identități
sociale și procese politice derulate.
În orizontul procesual-organic ocupă un loc
prioritar investigarea proceselor informaționale
din existență. Starea de securitate, dezvoltarea
socială durabilă, evitarea unor crize și conflicte
presupun, potrivit profesorului Lucian Culda,
depășirea socializărilor care întrețin duplicitatea
și reprezentările care favorizează atitudinile
agresive sau subversive și oameni care promovează
considerație și respect pentru semeni.24

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 138Menținerea stării de securitate se realizează cu
concursul voluntar al oamenilor și presupune ca
oamenii să beneficieze de socializare care îi face
apți să se manifeste ca ființe sociale responsabile
și competente, să își asume în mod corect rolurile
sociale care fac posibilă întreținerea stării de
securitate și evitarea unor crize, conflicte sau alte
situații insecurizante.
Existența omului presupune și o identitate, care
este o dimensiune inseparabilă a existenței (de a fi)
și se constituie în raport cu diferențele.25
Conflictele sau alte tensiuni sociale între
oameni apar din cauza obiectivelor, cererilor sau
motivelor incompatibile. Interpretarea corectă a
situațiilor sociale, a situațiilor oamenilor, a surselor
provocatoare de insecuritate se poate realiza prin
atitudini constructive și conlucrare spre binele
tuturor.
Problematica promovării stării de securitate
este mult prea complicată, pentru a fi clarificată doar
de o singură teorie. Un ajutor însemnat vine și din
partea celor două teorii – teoria sistemelor și teoria
procesual-organică, care pot deveni cadrul adecvat
de orientare a cercetării științifice interdisciplinară
în analiza crizei, conflictului și securității.
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar
oferit prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, cofinanțat prin Fondul Social
European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/138822,
cu titlul „Rețea Transnațională de Management Integrat al
Cercetării Doctorale și Postdoctorale Inteligente în Domeniile
„Științe Militare”, „Securitate și Informații” și „Ordine Publică
și Siguranță Națională” – Program de Formare Continuă a
Cercetătorilor de Elită – „SmartSPODAS”.
NOTE:
1 Eleanor Roosevelt, Viața te învață, Editura Meteor
Press, București, 2012, p. 103.
2 Bonis Ioji, Sistem-informație, în Sisteme în Științele
Naturii, pp. 153-167, Editura Academiei, București, 1979,
apud. http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2010Ianuarie/
Iacomir%20Mihail%20-%20Modelarea%20structurala%20
a%20geosistemelor%20aplicatii%20in%20evaluarea%20
impactului%20antropic%20din%20industria%20deseurilor/
Microsoft%20Word%20-%20rezumat.pdf, accesat la 11
august 2014.
3 Marin Fotache, Despre sistemică și cibernetică , p. 1, http://
doctorat.feaa.uaic.ro/studii/Documents/02%20Dinamica%20
sistemelor%20complexe/01_01_Sistemica_Cibernetica.pdf,
accesat la 11 august 2014.
4 C. Bărbulescu, C. Bâgu, Managementul producției ,
Editura Tribuna Economică, București, 2001, apud. Carolina
Tcaci, Conceptul abordarea sistemică a întreprinderii producătoare , p.129, articol publicat în Premisele dezvoltării
economiei naționale în contextul crizei economice , 28 – 29
mai 2010, Presa Universitară Bălțeană, Bălți, 2010.
5 Marin Fotache, op.cit. , p. 4.
6 Ibidem , p. 3.
7 Lucian Culda, Devenirea oamenilor în procesualitatea
socială, Editura Licorna, București, 1997, p. 9.
8 Ibidem , p. 15.
9 Lucian Culda, Procesualitate socială, Editura Licorna,
București, 1994, p. 13 .
10 Lucian Culda, Promovarea securității globale. Repere
teoretice , Centrul de Studii Sociale Procesual-Organice SRL,
2006, p. 13.
11 Vadim Dumitrașcu, Abordarea sistemică– instrument
al managementului complexității , p. 77, http://store.ectap.ro/
articole/41.pdf, accesat la 15 august 2014.
12 Sonia Luthra, Amrita Kundu, India’ s Water Crisis:
Causes and Cures , http://www.nbr.org/research/activity.
aspx?id=356, accesat la 17 august 2014.
13 Shannyn Snyde, Water in crisis – india , http://
thewaterproject.org/water-in-crisis-india, accesat la 17 august
2014.
14 Un miliard de oameni afectați de criza apei până în
2050 , http://managementul-apelor.afacereamea.ro/utilizari/
colectare-ape-precipitatii/un-miliard-de-oameni-afectati-de-
criza-apei-pana-in-2050/, accesat la 17 august 2014.
15 Bjorn Lomborg, Global crises, global solutions,
Cambridge University Press, 2004, p. 1, http://books.google.
ro/books?id=KQ2_zplu8mUC&printsec=frontcover&dq=c
rises&hl=ro&sa=X&ei=wqHsU-2eEOn4yQOwtoCACA&
ved=0CBsQ6AEwADgK#v=onepage&q=crises&f=false,
accesat la 17 august 2014.
16 Ibidem , p. 8.
17 Daniela Körppen, Beatrix Schmelzle, Oliver Wils,
A Systemic Approach to Conflict Transformation Exploring
Strengths and Weaknesses , Dialogue Series Issue No. 6,
2009, p. 9,
http://www.berghof-handbook.net/documents/
publications/dialogue6_systapp_complete-1.pdf, accesat la
16 august 2014.
18 Giorgio Gallo, Conflict Theory, Complexity and
Systems Approach , http://www.di.unipi.it/~gallo/Papers/
Conflicts&Systems.pdf, accesat la 18 august 2014.
19 Nandalal, K. D. W. și S. P. Simonovic , Resolving
conflicts in water sharing: A systemic approach , http://www.
slobodansimonovic.com/CEE9564/Article2.pdf, accesat la
18 august 2014.
20 https://www.globalpolicy.org/images/pdfs/Security_
Council/conflictchronology.pdf .
21 Raport: Posibile conflicte pentru apa si alimente in
15-20 de ani , http://www.energyworld.ro/2012/12/10/raport-
posibile-conflicte-pentru-apa-si-alimente-in-15-20-de-ani/,
accesat la 19 august 2014.
22 Simion Boncu, Securitatea europeană în schimbare.
Provocări și soluții , Editura Amco Press, București, 1995,
p. 13, apud. Lucian Culda, coordonator, Situația națiunilor.
Surse de insecuritate , Editura Licorna, București, 1999,
p. 225.
23 Alessandro Gobbicchi, Globalization, armed conflict
and security , Centro Militare di Studi Strategici, Roma, 2004,
p. 17,

Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“
Septembrie, 2014 139http://books.google.ro/books?id=3lxOG1hXt8cC&printsec=
fro-ntcover&dq=conflicts&hl=ro&sa=X&ei=f5LsU6blGuH
myQPjyYGABA&ved=0CDkQ6AEwBDiCAQ#v=onepage
&q=conflicts&f=false, accesat la 15 august 2014.
24 Lucian, Culda, Promovarea securității globale. Repere
teoretice , Centrul de Studii Sociale Procesual-Organice SRL,
2006, p. 104.
25 David Campbell, Writing security. United State
Foreign Policy and the Politics of Identity , Editura
Bell and Bain Ltd, 1992, p. 8, http://www.google.ro/
books?hl=ro&lr=&id=q_A2HJA0jmgC&oi=fnd&pg=PR5
&dq=procedural+organic+theory+in+security&ots=M5JZ
IlmW8k&sig=C8f4rj2yb-RETA9LeIzjMsDoPNk&redir_
esc=y#v=onepage&q&f=false, accesat la 24 august 2014.
BIBLIOGRAFIE
Culda Lucian, Procesualitate socială, Editura
Licorna, București, 1994.
Culda Lucian, Devenirea oamenilor în
procesualitatea socială, Editura Licorna, București,
1997.
Culda Lucian, coordonator, Situația națiunilor.
Surse de insecuritate , Editura Licorna, București,
1999.
Culda Lucian, Promovarea securității globale.
Repere teoretice , Centrul de Studii Sociale
Procesual-Organice SRL, 2006.
Premisele dezvoltării economiei naționale în
contextul crizei economice , 28–29 mai 2010, Bălți,
Presa Universitară Bălțeană, 2010.
http://www.unibuc.ro/studies/
Doctorate2010Ianuarie/Iacomir%20Mihail%20
-%20Modelarea%20structurala%20a%20
geosistemelor%20aplicatii%20in%20
evaluarea%20impactului%20antropic%20din%20
industria%20deseurilor/Microsoft%20Word%20-%20rezumat.pd f
http://doctorat.feaa.uaic.ro/studii/
Documents/02%20Dinamica%20sistemelor%20
complexe/01_01_Sistemica_Cibernetica.pd f
http://store.ectap.ro/articole/41.pd f
http://www.nbr.org/research/activity.aspx?id=35 6
http://thewaterproject.org/water-in-crisis-indi a
http://managementul-apelor.afacereamea.ro/
utilizari/colectare-ape-precipitatii/un-miliard-de-
oameni-afectati-de-criza-apei-pana-in-2050 /
http://books.google.ro/books?id=KQ2_zplu8mUC
&printsec=frontcover&dq=crises&hl=ro&sa=X&
ei=wqHsU-2eEOn4yQOwtoCACA&ved=0CBsQ
6AEwADgK#v=onepage&q=crises&f=fals e
http://www.berghof-handbook.net/documents/
publications/dialogue6_systapp_complete-1.pd f
http://www.di.unipi.it/~gallo/Papers/
Conflicts&Systems.pd f
http://www.slobodansimonovic.com/CEE9564/
Article2.pd f
https://www.globalpolicy.org/images/pdfs/
Security_Council/conflictchronology.pdf
http://www.energyworld.ro/2012/12/10/raport-
posibile-conflicte-pentru-apa-si-alimente-in-15-
20-de-ani
http://books.google.ro/books?id=3lxOG1hXt8cC
&printsec=frontcover&dq=conflicts&hl=ro&sa=X
&ei=f5LsU6blGuHmyQPjyYGABA&ved=0CDk
Q6AEwBDiCAQ#v=onepage&q=conflicts&f=fal
se
http://www.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=q_A
2HJA0jmgC&oi=fnd&pg=PR5&dq=procedural+
organic+theory+in+security&ots=M5JZIlmW8k
&sig=C8f4rj2yb-RETA9LeIzjMsDoPNk&redir_
esc=y#v=onepage&q&f=false