ACADEMIA DE POLI ȚIE ,,ALEXANDRU IOAN CUZA [600039]

ACADEMIA DE POLI ȚIE ,,ALEXANDRU IOAN CUZA’’
FACULTATEA DE DREPT
CURS MASTERAT
COMPORTAMENT ORGANIZA ȚIONAL

REFERAT

SISTEMUL DE SIGURAN ȚĂ NA ȚIONAL Ă

CURSANT
NEAC ȘU ADRIAN

2DOCTRINA NATIONALA A
INFORMATIILOR PENTRU SECURITATE

Preambul

Elaborarea doctrinei nationale a informatiilor pent ru securitate are
menirea de a stabili si defini conceptele fundament ale specifice
domeniului activitatii de informatii pentru aparare a securitatii nationale,
în conformitate cu prevederile Constitutiei si cu n ecesitatea realizarii
conexiunilor la cultura organizationala si institut ionala de securitate
euroatlantica.

Doctrina nationala a informatiilor pentru securitat e defineste cadrul
general al activitatii de informatii pentru securit ate si se constituie într-un
ghid în procesul culegerii, prelucrarii, analizei, interpretarii si utilizarii
informatiilor care privesc securitatea României si a aliatilor sai.

Ca membru al Organizatiei Tratatului Atlanticului d e Nord, România
actioneaza în conformitate cu Doctrina integrata de informatii,
contrainformatii si securitate a NATO.

Raportul acesteia cu Doctrina nationala a informati ilor pentru securitate
este urmatorul:

Doctrina integrata de informatii, contrainformatii si securitate a NATO
ofera baza conceptuala a colaborarii sistematice cu serviciile de securitate
nationala ale statelor membre pentru a conveni, de comun acord, asupra
informatiilor, valorilor si resurselor care necesit a protectie, precum si a
standardelor comune de aparare. Aceasta constituie suportul teoretic al
securitatii nationale asigurate în cadrul masurilor politico-militare
comune, realizate prin culegerea si valorificarea i nformatiilor, respectiv
informarea guvernelor asupra naturii amenintarilor si a mijloacelor de
protectie împotriva acestora 1.

1 În elaborarea prezentei doctrine a informatiilor p entru securitate au fost utilizate:
-Studii si cercetari de securitate si siguranta nat ionala din statele spatiului
euroatlantic;
Documentul AJP-2 – Doctrina integrata de informatii , contrainformatii si securitate a
NATO;

3
Doctrina nationala a informatiilor pentru securitat e furnizeaza elementele
cadrului conceptual al activitatii sistemului secur itatii nationale si vizeaza
integrarea si coerenta politicilor si strategiilor de securitate ale
structurilor nationale de informatii, inclusiv comp lementaritatea acestora
cu esenta, principiile si conceptele fundamentale a le doctrinei Aliantei.
Aceasta constituie, de asemenea, parte a ofertei de securitate la
patrimoniul strategic al Aliantei.

Doctrina nationala a informatiilor pentru securitat e se adreseaza factorilor
implicati în realizarea securitatii nationale din s fera legislativului,
executivului, sistemului national de securitate, au toritatilor si institutiilor
publice, organizatiilor de drept privat, celor negu vernamentale si altor
forme asociative ale societatii civile, constituind baza teoretica a
activitatilor si preocuparilor referitoare la domen iul securitatii nationale
si al serviciilor de informatii, contrainformatii s i securitate.

Doctrina nationala a informatiilor pentru securitat e vizeaza:

-perceperea si întelegerea corecta a activitatii de informatii, ca prelungire
a misiunii sociale de autoaparare exercitata de soc ietate în ansamblul sau,
fata de amenintarile si pericolele la adresa cetate anului, natiunii si statului
român si a aliatilor sai;

-asigurarea suportului teoretic al politicilor, str ategiilor si legislatiei
privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, care sa
confere institutiilor abilitate ale statului de dre pt capacitatea de a
desfasura, potrivit competentelor, activitati speci fice de cautare, obtinere
si prelucrare, prin tehnici si proceduri specifice, precum si de transmitere,
catre factorii de decizie legal abilitati, a inform atiilor cu relevanta
operativa pentru statul român si aliatii sai;

-statuarea principiilor coordonarii efortului infor mativ national în vederea
elaborarii produselor analitice si luarii deciziilo r privind securitatea
nationala, instituirea mecanismelor de evaluare si valorificare integrata a

Culegerea de legi utilizate de comisiile speciale a le Congresului SUA;
-Legislatii ale serviciilor de informatii si securi tate din statele membre ale Uniunii
Europene.

4informatiilor pentru securitate, a regulilor de coo perare, conlucrare,
colaborare între structurile de informatii ale sist emului securitatii
nationale, precum si cu cele ale aliatilor, pentru cunoasterea, prevenirea si
contracararea, potrivit domeniilor de competenta, a amenintarilor
specifice si comune;

-instituirea terminologiei unitare care sa asigure compatibilitatea
structurilor de informatii nationale cu cele ale al iatilor si dezvoltarea unei
culturi de securitate în masura sa faciliteze comun icarea la nivelul
sistemului securitatii nationale, cu celelalte auto ritati si institutii publice,
inclusiv cu societatea civila, precum si cu structu rile de informatii
partenere;

-perfectionarea cadrului organizational-functional necesar concentrarii
structurilor informative, potrivit domeniilor, prob lemelor si profilurilor
specifice de activitate, asupra informatiilor cu re levanta în planul de
securitatii, sporind eficienta pe linia prevenirii si contracararii riscurilor si
amenintarilor, precum si în domeniul apararii si pr omovarii valorilor si
intereselor nationale si ale aliatilor.

-asigurarea, în domeniul securitatii si al activita tii serviciilor de
informatii pentru securitate, a suprematiei legii, protejarea statului de
drept si a respectului drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

-dezvoltarea si consolidarea participarii la cooper area internationala si la
schimbul de informatii privind amenintarile la adre sa securitatii nationale
si a aliatilor României.

CONCEPTE DE BAZA

Informatia pentru securitatea nationala este un pro dus analitic, rezultat al
activitatii specializate de cautare, identificare, obtinere,
prelucrare/procesare a datelor referitoare la disfu nctii, vulnerabilitati,
factori de risc, amenintari, stari de pericol la ad resa principiilor si
normelor politico-sociale statornicite prin Constit utie.

În actualul mediu geopolitic si geostrategic, date fiind amenintarile
interne, externe si cele transnationale, statul rom ân, prin activitatile de
informatii, contra-informatii si securitate, protej eaza cetateanul si
natiunea, contribuind la mentinerea stabilitatii in terne si la consolidarea

5mediului international de securitate.Aceste necesit ati si interese confera
informatiei pentru securitate valoare de patrimoniu strategic.

Informatiile pentru securitate sunt:

-de necesitate nationala – care se refera la aparar ea valorilor si realizarea
obiectivelor nationale fundamentale, precum si la p rotejarea functiilor
natiunii, ca unitate în diversitate si a resurselor informationale, energetice
si umane;

-de interes national – care privesc caile de realiz are, sustinere si
promovare a intereselor nationale fundamentale.

Informatiile pentru securitate constituie:

-suportul viabil al cunoasterii nevoilor de siguran ta ale cetateanului,
societatii, natiunii si statului, precum si al fund amentarii politicilor si
strategiilor nationale de securitate;

-resursa de putere nationala în evolutia mediului i nternational de
securitate, pe care se fundamenteaza toate actiunil e privind apararea si
promovarea intereselor de securitate ale statului r omân si ale aliatilor sai;

-factor de avertizare oportuna, exacta, corecta si echidistanta politic
asupra posibilelor situatii critice si suport al de ciziilor necesare
prevenirii, contracararii sau înlaturarii pericolel or la adresa securitatii
nationale.

Informatiile pentru securitate se obtin prin valori ficarea tuturor resurselor
informationale existente, precum si prin surse, mij loace si metode
secrete, create si folosite sub autoritatea legii s i în conformitate cu
imperativul protejarii drepturilor si libertatilor fundamentale de orice fel
de intruziuni ilegale.

Valorile de securitate nationala – relatii sociale prin a caror existenta si
manifestare se realizeaza atributele fundamentale e xistentiale ale statului
român, drepturile si libertatile constitutionale, p recum si ansamblul
intereselor si necesitatilor de securitate national a.

6Ele se exprima prin suveranitatea si independenta n ationala, unitatea si
indivizibilitatea statului, identitatea nationala, ordinea constitutionala
democratica, statul de drept, drepturile omului, li bertatile cetatenesti,
economia de piata, limba, cultura si viata spiritua la, si constituie sistemul
axiologic de referinta în elaborarea oricarei polit ici de securitate
nationala, potrivit dinamicii si imperativelor medi ului intern si
international de securitate.

Necesitati nationale de securitate – oportunitati, trebuinte si utilitati
indispensabile pentru apararea, protejarea si/sau p romovarea valorilor ori
intereselor fundamentale, constientizate si asumate de statul român, care
îi permit sa se manifeste competitiv fata de provoc arile proceselor sociale
evolutive si sa previna, sa reduca ori sa anihileze actiunile distructive.

Necesitatile fundamentale de securitate se refera l a deciziile privind
accesul la resursele strategice vitale existentei n atiunii, la trebuintele
cetateanului si ale comunitatii si la protectia ace stora fata de orice
amenintari. Ele se asigura în functie de posibilita tile societatii, de nivelul
de aspiratii al acesteia în contextul mediului inte rn si international de
securitate si se satisfac în relatie cu interesele nationale de securitate.

Interese nationale de securitate – nevoi si aspirat ii ale natiunii de afirmare
a propriilor valori si de garantare a identitatii s i existentei nationale,
exprimate prin obiectivele, caile si tacticile asum ate prin consens de
întreaga societate în vederea înfaptuirii lor.

Acestea se refera la stabilitatea interna si region ala, viabilitatea
sistemului de securitate la care România a aderat, avutia nationala,
prosperitatea generala a cetatenilor, sanatatea fiz ica a populatiei, protectia
mediului înconjurator. Valorile si interesele natio nale constituie reperul
axiologic al politicilor si strategiilor de securit ate nationala si confera
legitimitate institutiilor nationale create pentru a desfasura activitati de
cunoastere, prevenire, contracarare ori înlaturare a oricaror amenintari si
agresiuni la adresa cetateanului, societatii si a s tatului.

Securitatea nationala – starea natiunii, a comunita tilor sociale, a
cetatenilor si a statului, fundamentata pe prosperi tate economica,
legalitate, echilibru si stabilitate socio-politica , exprimata prin ordinea de
drept si asigurata prin actiuni de natura economica , politica, sociala,
juridica, militara, informationala si de alta natur a, în scopul exercitarii

7neîngradite a drepturilor si libertatilor cetatenes ti, manifestarea deplina a
libertatii de decizie si de actiune a statului, a a tributelor sale
fundamentale si a calitatii de subiect de drept int ernational.

Securitatea nationala este un drept imprescriptibil , general opozabil, care
are ca domeniu de referinta valorile, interesele si necesitatile nationale,
reprezinta conditia fundamentala a existentei natiu nii si statului român,
care deriva din ordinea constitutionala si se înfap tuieste în contextul
securitatii subregionale, regionale si globale.

Securitatea nationala este conceptul integrator al tuturor domeniilor de
activitate, care concura la realizarea si apararea sa. Componentele
strategice fundamentale ale securitatii nationale s unt:

-apararea nationala – ansamblu de masuri si actiuni desfasurate de statul
român în scopul apararii si garantarii suveranitati i nationale, a
independentei si unitatii statale, integritatii ter itoriale si democratiei
constitutionale;

-siguranta nationala – garantia oferita de catre st at privind apararea
eficienta a democratiei, statului de drept, ordinii constitutionale si
valorilor supreme garantate de constitutie, prin ac tivitatile de informatii,
contrainformatii si securitate, desfasurate de sist emul securitatii
nationale, precum si prin deciziile si actiunile de realizare a sigurantei
cetateanului si a natiunii; siguranta nationala est e, în acelasi timp,
expresia nivelului de garantii pe care statul îl po ate oferi natiunii în
legatura cu înfaptuirea si protejarea obiectivelor si intereselor de
securitate, în conditiile dinamice ale mediului int ern si international, prin
prevenirea surprinderilor strategice, economice, po litice, tehnico-
stiintifice, ecologice sau de alta natura.

-ordinea publica – ansamblu de norme si masuri poli tice, economice,
sociale, care permit functionarea normala a institu tiilor statului,
mentinerea linistii publice, garantarea sigurantei cetatenilor, respectarea
si protejarea drepturilor acestora.

Tendintele si perspectivele geopolitice si geostrat egice extind, tot mai
mult, notiunea de ,,securitate nationala" asupra co mponentelor
economice, tehnologiei informatiei si comunicatiei, diplomatice si

8ecologice sau de alta natura, devenind o necesitate ca resursele
informative si militare sa fie utilizate pentru rez olvarea problemelor
generate de saracie, foamete, criza apei sau poluar e, precum si izolarea
informationala înainte ca acestea sa genereze confl icte violente.

Sistemul national de securitate – ansamblul organel or legislative,
executive și judecatoresti, a institutiilor, organismelor econ omice,
organizatiilor neguvernamentale si cetatenilor care , potrivit legii ori liber
consimtit, îsi asuma obligatii sau manifesta preocu pari si initiative civice
în legatura cu realizarea, protejarea ori afirmarea valorilor si intereselor
de securitate.

Sistemul securitatii nationale – ansamblul autorita tilor publice cu statut
autonom, precum si alte institutii investite legal sa desfasoare activitati de
informatii, contrainformatii si de securitate.

Cunoasterea, prevenirea, contracararea sau înlatura rea, dupa caz, a
amenintarilor la adresa securitatii nationale se re alizeaza de catre: servicii
de informatii interne, externe si militare; servici i de securitate si alte
structuri departamentale de informatii si protectie .

Componentele sistemului securitatii nationale se or ganizeaza si
functioneaza, potrivit legilor organice, sunt coord onate unitar de catre
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, supuse control ului parlamentar prin
comisiile de specialitate, finantate de la bugetul de stat si actioneaza
integrat pentru realizarea securitatii nationale.

Acestea sunt încadrate cu personal instruit prin no rme si procedee care sa
garanteze un înalt profesionalism, angajare si atas ament, confidentialitate
si rezistenta totala fata de încercarile de politiz are. Statutul profesional si
de cariera a personalului serviciilor de informatii , contrainformatii si
securitate recunoaste importanta sociala deosebita a ofiterilor de
informatii – militari sau/si civili – le confera dr epturile si protectia
necesare îndeplinirii îndatoririlor si obligatiilor , le garanteaza stabilitatea
profesionala si continuitatea în cariera, independe nta economica si fata de
orice imixtiuni politice.

Activitatea de informatii pentru securitate – ansam blul actiunilor si
operatiunilor desfasurate permanent de catre compon entele sistemului
securitatii nationale, pentru planificarea, cautare a, obtinerea, verificarea,

9prelucrarea analitica a datelor si informatiilor cu relevanta pentru
securitatea nationala si informarea factorilor de d ecizie, investiti legal cu
competenta de realizare a securitatii nationale ori de aplicare a legii.

Activitatea de informatii pentru securitate (date c ulese, procesate si puse
la dispozitie, în scopul de a satisface cererile de informatii specifice) este
reglementata prin norme specifice, emise în baza si pentru aplicarea legii,
se desfasoara în secret, cu asigurarea protectiei s urselor, mijloacelor,
metodelor si tehnicilor utilizate.

Sisteme tehnice pentru activitati informative, cont rainformative si de
securitate – ansamblul de elemente (mijloace tehnic e de securitate,
structuri, metodologii) specifice domeniilor comuni catiilor, informaticii
si telematicii, cercetarii, dezvoltarii, prin care structurile informative
specializate actioneaza pentru completarea necesaru lui de informatii cu
relevanta pentru securitatea nationala.

Structura, dotarea, obiectivele, principiile, metod ele si tehnicile utilizate
pentru obtinerea, prelucrarea, procesarea stocarea si transmiterea
informatiilor din surse tehnice secrete se realizea za conform legii.

Comunitatea de informatii – notiune generica prin c are se desemneaza
functionarea coordonata a sistemului securitatii na tionale, în care sens la
nivelul acestuia sunt create si dezvoltate utilitat i si facilitati comune
privind coordonarea planificarii informative si ela borarea integrata a
estimarilor informative de interes national, initie rea si dezvoltarea de
programe, proiecte sau operatiuni informative circu mscrise sustinerii
politicilor si/sau strategiilor de securitate natio nala, pregatirea si
instruirea de specialitate a personalului, elaborar ea studiilor si cercetarilor
în probleme strategice si de securitate nationala, crearea infrastructurilor
si sistemelor informatice integrate.

Resurse informationale – totalitatea datelor, infor matiilor, bancilor de
date, care, prin organizare, relevanta, disponibili tate si utilizare adecvata
sunt necesare si utile luarii deciziilor. Resursele informationale din
domeniul securitatii nationale sunt protejate prin masuri fizice, juridice si
procedurale.

Surse de informatii – elemente umane sau mijloace, metode ori proceduri
tehnice care identifica si furnizeaza date sau info rmatii ce au legatura cu

10 securitatea nationala, precum si elemente materiale care contin astfel de
date si informatii. În activitatea de cautare, cule gere si verificare a
informatiilor pentru securitate se utilizeaza:

-surse deschise – publice si oficiale, accesate, de regula, înaintea celor
secrete, care se folosesc în masura în care informa tiile necesare nu s-au
regasit în resursele informationale valorificabile prin procedurile
comune;

-surse umane secrete – persoane fizice care consimt sa caute si sa
furnizeze informatii pe o baza confidentiala, garan tându-li-se protectia
identitatii si a secretului relatiei stabilite cu s erviciul de informatii sau
structura departamentala;

-surse tehnice secrete – sisteme independente ori i ntegrate constituite din
mijloace tehnice, electronice, optice, fizico-chimi ce, mecanice, audio,
foto, video sau rezultate din combinarea acestora, utilizate pentru
interceptarea/captarea/procesarea sunetelor, imagin ilor sau oricarui tip de
semnal sau suport purtator de informatie.

Estimari informative nationale de securitate – prod use informationale
bazate pe analize, concluzii si previziuni utile be neficiarilor si
utilizatorilor de informatii din domeniul securitat ii nationale, pentru
prevenirea, contracararea sau înlaturarea vulnerabi litatilor, a factorilor de
risc ori amenintarilor si pericolelor implicate de acestea.

Estimarile se realizeaza, dupa caz, la nivelul comu nitatii informative
nationale, sau de catre componente ale acesteia, ca re îsi acorda reciproc
concursul pentru integrarea informatiilor necesare fundamentarii
politicilor, strategiilor, planurilor si programelo r pe domenii de realizare
a securitatii nationale.

Producatori (emitenti) ai informatiilor pentru secu ritate – structuri legal
constituite si abilitate, specializate în desfasura rea de activitati de analiza-
sinteza, coroborare, evaluare si integrare a datelo r si informatiilor în
produse informationale destinate fundamentarii deci ziilor care vizeaza
securitatea nationala.

Acestia asigura selectarea datelor necesare interpr etarii si prelucrarii în
vederea extragerii semnificatiei reale sau utilizar ii lor în functie de

11 relevanta si utilitate. Producatorul/emitentul stab ileste mijloacele si
canalele de comunicare în functie de competente si de obiectivele de
realizare a securitatii nationale.

Utilizatori (beneficiari, destinatari) ai informati ilor pentru securitate –
factori decizionali, prevazuti de lege, care necesi ta a fi informati, potrivit
competentelor, în legatura cu existenta unor disfun ctii, vulnerabilitati,
factori de risc, amenintari si stari de pericol la adresa securitatii nationale.

Acestia iau decizii conforme cu valoarea sociala a informatiei si a
gradului de iminenta a pericolului semnalat, asigur ând protectia surselor
si a mijloacelor implicate în obtinerea si prelucra rea datelor si
transmiterea informatiilor.

Vulnerabilitati de securitate – stari de fapt, proc ese sau fenomene din
viata interna a comunitatii nationale, care diminue aza capacitatea de
reactie a societatii la riscurile existente ori pot entiale sau care favorizeaza
aparitia si dezvoltarea acestora, cu consecinte în planul realizarii
securitatii nationale.

Acestea sunt consecinta unor disfunctii de sistem, care genereaza
dereglari ale proceselor informational-decizionale, a conexiunilor,
raporturilor si relatiilor între componentele siste mului social, cu
consecinte asupra starilor de echilibru, legalitate si stabilitate economica,
sociala si politica. Necunoasterea sau gestionarea defectuoasa a acestora
pot degenera în factori de risc, amenintari, stari de pericol sau agresiuni
la adresa obiectivelor, valorilor, intereselor si n ecesitatilor nationale.

De asemenea, vulnerabilitatile de securitate pot fi consecinta unor
elemente subiective, care desemneaza incapacitatea adoptarii unei
conduite rezistente la riscuri, presiuni sau tentat ii, impunând protectia
persoanelor în cauza, neacordarea ori retragerea av izului/certificatului de
securitate.

Factori de risc pentru securitatea nationala – situ atii, împrejurari,
elemente, conditii sau conjuncturi interne si exter ne, uneori dublate si de
actiune, care determina sau favorizeaza materializa rea unei amenintari la
adresa securitatii nationale în functie de o vulner abilitate determinata,
generând efecte de insecuritate. Factorii de risc s unt mentionati în

12 strategiile de securitate nationala si în estimaril e informative de interes
national.

Amenintarea la adresa securitatii nationale – capac itati, strategii, intentii,
planuri ce potenteaza un pericol la adresa atribute lor fundamentale sau
calitatilor existentiale ale statului român, a baze i economice a societatii, a
ordinii constitutionale, a drepturilor si libertati lor fundamentale ale
cetatenilor.

Acestea se materializeaza prin atitudini, gesturi, acte, fapte care creeaza
stari de dezechilibru si instabilitate si genereaza stari de pericol la adresa
valorilor fundamentale si/sau intereselor nationale , cu impact asupra
securitatii nationale. Amenintarile, ca indicator d e apreciere al unui
pericol sau prejudiciu iminent la adresa securitati i nationale sunt
identificate în raport de natura (politica, economi ca, militara, sociala, de
mediu), forma (atitudini, gesturi, acte, fapte, eve nimente, fenomene,
actiuni umane), stadiu (latente, posibile, probabil e, iminente) si dupa
tipul actiunilor preconizate (fatise, mascate, mixt e, violente, nonviolente).

Este necesara disocierea între amenintarea de baza si dezvoltarea si
multiplicarea modurilor de operare prin care se mat erializeaza
amenintarea si în functie de care se organizeaza ap ararea în sistemul de
securitate.

Starea de pericol -rezultatul materializarii amenin tarii ori iminenta
producerii unei agresiuni.

Agresiunea la adresa securitatii nationale – actiun i violente sau
nonviolente, desfasurate prin mijloace armate, elec tronice, psihologice
sau informationale, pe baza unor strategii sau plan uri de catre o entitate
(state, grupuri de presiune, actori nonstatali, cen tre de putere) împotriva
valorilor, intereselor si necesitatilor nationale d e securitate.

În actualul context de securitate, cea mai frecvent a forma de agresiune
este agresiunea informationala – materializata prin actiuni informationale
neprovocate (atacuri, operatiuni, campanii), întrep rinse împotriva
câmpului informational, în scopul afectarii informa tiilor, sistemelor
informationale si a proceselor de decizie.

13 PRINCIPIILE ACTIVITATII DE INFORMATII PENTRU
SECURITATE

Activitatea de informatii pentru securitate se desf asoara pe baza
urmatoarelor
principii:

• legalitatea – activitatea de informatii pentru secu ritate este
subordonata exclusiv fata de normele si regulile st atului de
drept si se realizeaza numai cu privire la fapte, s ituatii sau
împrejurari ce constituie amenintari la adresa secu ritatii
nationale, de catre structuri specializate legal ab ilitate,
potrivit competentelor, dupa reguli stricte de deon tologie
profesionala, fiind subordonata exclusiv stabilirii adevarului;
în scopul obtinerii de informatii pentru securitate ,
restrângerea temporara a exercitiului unor drepturi si
libertati fundamentale se poate face numai în condi tiile
expres prevazute de Constitutie, în baza legii si n umai pe
perioada care impune aceasta restrângere;
• caracterul planificat si sistematic – expresie a ne voii de
gestionare rationala a resurselor informationale, î n scopul
evitarii paralelismelor între competentele structur ilor
specializate în informatii pentru securitate si al asigurarii
fluxului continuu si cuprinzator de informatii refe ritoare la
disfunctii, vulnerabilitati, stari de pericol sau a menintari la
adresa securitatii nationale, vizându-se reducerea
cheltuielilor aferente obtinerii acestora si creste rea gradului
de operativitate si oportunitate a informarii decid entilor.

Principiul obliga la desfasurarea activitatii de in formatii pentru securitate
pe baza documentelor de planificare informativa si de gestionare
integrata a resurselor informationale, atât la nive lul comunitatii
informative nationale, cât si de catre fiecare comp onenta de informatii,
contrainformatii si securitate, în conformitate cu competentele materiale
si atributiile care îi revin si cu nevoia acoperiri i de fond a surselor
generatoare de disfunctii, vulnerabilitati, factori de risc, amenintari, stari
de pericol ori agresiuni la adresa securitatii Româ niei sau a aliatilor sai.

• ofensivitatea si mobilitatea – presupun adoptarea d e masuri
active si complexe pentru cunoasterea spatiilor, zo nelor,

14 mediilor sau a altor elemente de interes pentru sec uritatea
nationala, prin folosirea eficienta a resurselor sp ecifice si
utilizarea metodelor, mijloacelor si tehnicilor ade cvate,
adaptabile climatului operational obiectiv, evaluat astfel
încât sa se asigure receptarea fidela a informatiil or, analiza
obiectiva a riscurilor, amenintarilor si resurselor
informationale disponibile, prognozarea evolutiei a cestora,
concluzionarea si elaborarea masurilor alternative de control
si contracarare;

• anticiparea si previzionarea – constituie principiu l hotarâtor
în dobândirea si mentinerea initiativei si controlu lui în
activitatea de informatii si obliga la evaluarea co mpleta si
corecta a situatiei operative, a tendintelor aceste ia si a
evolutiei prognozate a amenintarilor si consecintel or lor,
precum si la stabilirea cantitativa si calitativa a resurselor
informationale necesare pentru cunoastere, control si
prevenire/ contracarare/înlaturare;

• obiectivitatea evaluarilor – se refera la redarea o biectiva a
realitatii (fapte, evenimente, stari de fapt, situa tii ce privesc
securitatea nationala, resurse necesare/ disponibil e în acest
scop etc.), raportata la criteriile de stabilire a adevarului,
evitarea subestimarilor si/sau supraestimarilor;

Fiecare serviciu de informatii si structura departa mentala trebuie sa
furnizeze, potrivit competentelor cu care sunt inve stite de lege, informatii
oportune, obiective si independente de considerente le sau tendintele
politice si bazate pe toate sursele
relevante aflate la dispozitie.

• informarea exacta, corecta si oportuna a factorilor de decizie
– impune furnizarea unor informatii si produse
informationale verificate, exacte, pertinente si co ncludente
pentru securitatea nationala, transmise în timp opt im
factorilor decizionali legal abilitati sa întreprin da masuri
eficiente de prevenire, contracarare sau înlaturare a starilor
de pericol;

15 • independenta, neutralitatea si echidistanta politic a – principiu
care oblige structurile specializate în activitati de informatii
pentru securitate si personalul acestora sa se situ eze
permanent si neconditionat în afara oricaror imixti uni sau
ingerinte politice, de natura a favoriza sau discri mina
partide, formatiuni, organizatii politice sau de al ta natura, în
exercitarea legala a drepturilor acestora si de sub ordonare a
serviciilor fata de interese politice partizane. Se rviciile de
informatii, contrainformatii si securitate vor vegh ea ca, în
calitatea lor de institutii aflate în slujba natiun ii, sa nu
ajunga, nici chiar accidental, în situatia de a nu fi
echidistante în privinta valorificarii informatiilo r, iar
recrutarea, formarea si promovarea personalului sa fie
independente de schimbarile politice.

• protectia surselor, metodelor si mijloacelor – obli ga
structurile specializate cu competente si
beneficiarii/utilizatorii informatiilor de interes pentru
securitatea nationala sa nu deconspire identitatea surselor
secrete de informatii si a mijloacelor si metodelor folosite
pentru obtinerea acestora;

• cooperarea, conlucrarea si colaborarea – exprima
modalitatile concrete prin care serviciile de infor matii,
serviciile de securitate si structurile departament ale
actioneaza în vederea realizarii unor obiective com une.
Coordonarea eforturilor informative, schimbul de in formatii
si alte nevoi de cooperare se realizeaza prin proto coale,
programe, proiecte ori operatiuni informative.

-cooperarea – semnifica organizarea, coordonarea, s ustinerea si realizarea
în comun, pe baza unor programe sau planuri de masu ri, de catre structuri
ale comunitatii de informatii, în raport de compete nte, a unor actiuni
specifice, care vizeaza obtinerea, verificarea si v alorificarea informatiilor
si produselor informationale cu relevanta pentru se curitatea nationala,
care sa raspunda obiectivelor, motivatiilor si aste ptarilor si de care sa
beneficieze toti participantii;

-conlucrarea – defineste modalitatile concrete de o rganizare si desfasurare
de catre personal sau compartimente specializate, î n raport de

16 competente, în beneficial serviciului de informatii sau structurii
departamentale de care apartin, a unor actiuni spec ifice limitate în timp si
spatiu, care vizeaza obtinerea, verificarea si valo rificarea informatiilor si
produselor informationale cu relevanta operativa;

-colaborarea – pentru necesitatile de angajare a co mpetentelor altor
autoritati sau institutii publice ori organizatii d e drept privat, serviciile de
informatii, serviciile de securitate si structurile departamentale initiaza si
dezvolta proiecte de colaborare, pe baza si în exec utarea dispozitiilor
legii.

-cooperarea internationala cu serviciile de informa tii ale statelor member
ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, U niunii Europene,
precum si cu alte servicii de informatii

În conditiile complexe si diverse ale mediului inte rnational de securitate,
cunoasterea, controlul si contracararea amenintaril or la adresa securitatii
nationale si internationale exced posibilitatile st ructurilor nationale de
informatii, necesitând colaborarea si conjugarea ef orturilor si experientei
cu structurile similare ale aliatilor ori ale altor servicii de informatii
partenere în scopul:

-gestionarii evolutiilor purtatoare de riscuri si a menintari militare sau
nonmilitare transfrontaliere care pot afecta securi tatea României si a
aliatilor sai;

-consolidarii capacitatii statului român în mentine rea si promovarea
stabilitatii si securitatii zonale si regionale;

-sustinerii specifice a actiunilor de parteneriat s trategic;

-consolidarii imaginii structurilor de informatii a le statului român, ca
institutii credibile, subordonate principiilor stat ului de drept, capabile sa
apere societatea democratica, drepturile si liberta tile omului.

CUNOASTERE, ANTICIPARE, PREVENIRE SI CONTRACARARE –
SCOP SI OBIECT AL ACTIVITATII DE INFORMATII PENTRU
SECURITATEA NATIONALA

17 Perspectivele mediului de securitate, deosebit de c omplex, în continua
schimbare si marcat de provocari si fenomene adeseo ri imprevizibile la
adresa securitatii nationale, regionale si internat ionale impune activitatii
de informatii pentru securitate un profund si cupri nzator caracter
anticipativ-preventiv.

Nevoia de cunoastere a provocarilor la adresa democ ratiei si securitatii,
precum si de mentinere a relatiei intrinseci dintre acestea, obliga statul
român sa-si adapteze capacitatile informative si sa identifice raspunsuri si
solutii necesare asigurarii securitatii cetatenilor , comunitatilor si statului,
în consonanta cu nevoile proprii de securitate si a le aliatilor.

Cunoasterea ofera capacitatea identificarii tendint elor de evolutie a
fenomenelor perturbatoare la adresa democratiei si a statului de drept, a
mediilor de proliferare a armelor de distrugere în masa, a actorilor crimei
organizate, terorismului si a vectorilor care gener eaza si desfasoara
actiuni specifice razboiului informational împotriv a statului român si a
aliatilor sai.

Nevoia de anticipare a tipurilor de riscuri existen te sau prognozabile,
precum si de prevenire a prejudicierii cetateanului , natiunii si statului
român si a aliatilor sai de catre factori perturbat ori, determina
comunitatea de informatii sa desfasoare activitate preponderent analitica,
sa creeze structuri si sa formeze personal speciali zat în acest sens.

Prevenirea este reactia de aparare prin care se red uc sau se înlatura
sursele generatoare de riscuri la adresa securitati i nationale.

Contracararea este actiunea de aparare prin care se blocheaza
materializarea ori consumarea unei amenintari.

Prin capacitatea de cunoastere, anticipare, preveni re si contracarare a
amenintarilor la adresa securitatii nationale, info rmatia de securitate
capata valoare sociala, economica, politica, milita ra, sau de alta natura,
pe care statul român o integreaza patrimoniului sau strategic si o
protejeaza, conform normelor legale si reglementari lor internationale.

În asigurarea starii de securitate, un rol fundamen tal revine cunoasterii
disfunctiilor, vulnerabilitatilor, factorilor de ri sc, amenintarilor si starilor
de pericol la adresa acesteia, care se realizeaza p rin cautarea si obtinerea

18 informatiilor pentru securitate si transmiterea ace stora factorilor legal
abilitati în vederea luarii deciziilor de prevenire si contracarare. Acest
obiectiv se realizeaza prin actiunile specifice ope rative si eficiente ale
structurilor de informatii, institutii ale statului de drept, integrate organic
în ansamblul administratiei statului, în baza unui suport legal
corespunzator, a unei responsabilitati depline a au toritatilor politice si a
unui control parlamentar eficient.

În acest context, structurile de informatii pentru securitate sunt obligate:

-sa caute, sa identifice, sa obtina si sa furnizeze factorilor de decizie
politico-statala cunostinte ample si exacte despre problemele care
genereaza vulnerabilitati, factori de risc, amenint ari si pericole la adresa
securitatii interne a României si a aliatilor sai;

-sa contribuie prin masuri de cunoastere la preveni rea conflictelor locale
si zonale generate de noii actori identificati în s tate agresoare, actori
nonstatali interesati sa controleze difuzarea infor matiilor pentru
promovarea intereselor, asa-zisele corporatii multi nationale – cu o
identitate foarte greu de stabilit, care intra în j ocurile internationale ca
actori ai politicii globale, organizatiile criminal e de cele mai diverse
tipuri;

-sa-si reevalueze permanent modul de actiune, în ve derea identificarii cu
operativitate a oportunitatilor si amenintarilor la adresa intereselor
nationale;

-sa evalueze si sa prognozeze evolutia situatiei op erative în domeniul
securitatii nationale, sa formuleze propuneri de ma suri adecvate de
cunoastere, prevenire si contracarare a factorilor de risc si amenintarilor
si sa sprijine procesul de luare adeciziilor;

-sa asigure un management eficient al resurselor, p e baza de programe
integrate, sa-si îmbunatateasca activitatea de coop erare, conlucrare si
colaborare cu institutiile din sistemul securitatii nationale si cu cele ale
partenerilor externi;

-sa elaboreze evaluari si analize complexe asupra s tarii de securitate
nationala, care sa identifice si sa sesizeze amenin tarile potentiale asupra
securitatii nationale, caracteristicile mediului în care acestea actioneaza si

19 sa propuna masuri adecvate pentru protejarea obiect ivelor, valorilor
fundamentale si intereselor nationale împotriva ori caror actiuni ilegale.

Furnizarea informatiilor de cunoastere, anticipare si prevenire a
amenintarilor la adresa securitatii nationale vizea za fundamentarea si
determinarea deciziilor si actiunilor autoritatilor , institutiilor si
organismelor însarcinate cu aplicarea legii.

PLANIFICAREA ACTIVITATII DE INFORMATII PENTRU
SECURITATEA NATIONALA

Planificarea reprezinta ansamblul activitatilor pri n care se stabilesc
modalitatile concrete, în timp si spatiu, de aducer e la îndeplinire a
deciziei adoptate în legatura cu obtinerea, gestion area si valorificarea
resurselor informationale utilizate pentru producer ea informatiilor si
produselor informationale de securitate. Ea detalia za obiectivele si
stabileste modalitatile concrete de desfasurare a a ctivitatilor si actiunilor
specifice domeniilor de realizare a securitatii nat ionale, pe etape si
termene de realizare, metodele, fortele, mijloacele si responsabilitatile de
conducere si executie a proceselor de obtinere, ver ificare, prelucrare,
comunicare si valorificare a informatiilor cu relev anta pentru securitatea
nationala.

Planificarea integreaza, pe termen scurt, mediu sau lung, actiunile de
realizare a resurselor informationale, de exploatar e a celor existente,
precum si a celor care urmeaza sa se dezvolte si tr ebuie sa asigure
stabilirea misiunii structurilor sau comunitatii de informatii, sa analizeze
valorile importante de aparat/protejat, aspiratiile manageriale si cultura de
securitate nationala, obiectivele, directiile de ac tiune si strategiile
necesare obtinerii nivelului de performanta care ne cesita a fi atins,
precum si resursele care trebuie alocate sau de car e dispune structura în
cauza.

Un loc central îl ocupa planificarea informatiilor – prin care sunt
determinate cantitativ si calitativ necesitatile de informatii pentru
securitate, resursele informationale necesare si di sponibile, structurile
competente, sunt repartizate comenzile de informati i si se stabileste
modul de exploatare/valorificare a informatiilor si produselor
informationale realizate.

20 Planificarea are la baza reglementari juridice clar e, asigura caracterul
cuprinzator al tuturor domeniilor de realizare a se curitatii nationale,
raspunde provocarilor mediului de securitate intern si international, cât si
nevoilor/necesitatilor de informatii ale factorilor decizionali abilitati si
îndeplinirii obligatiilor asumate prin colaborarile instituite cu structuri
partenere straine pe linia gestionarii amenintarilo r comune.

Planificarea activitatii de informatii pentru secur itate se stabileste în
raport de competentele serviciilor de informatii si structurilor
departamentale si are în vedere asigurarea necesaru lui de informatii utile
factorilor de decizie legal abilitati.

Prioritatile de informatii se stabilesc în functie de valorile, interesele si
necesitatile de securitate aparate, protejate si pr omovate, de
caracteristicile mediului de securitate intern si i nternational, de natura
factorilor de risc si amenintarilor, de comenzile d e informatii ale
beneficiarilor (utilizatorilor) legal abilitati, pr ecum si de resursele
informationale disponibile sau care trebuie create.

Analiza si stabilirea prioritatilor de informatii a re în vedere diagnoza
situatiei operative, zonele de interes informativ, sursele de amenintari în
dinamica contextului geopolitic si geostrategic, vu lnerabilitatile, factorii
de risc si amenintarile exprimate prin intentii, pl anuri, actiuni care au ca
scop: spionajul, sabotajul, subminarea economica sa u politica a statului,
democratiei, ordinii constitutionale, subversiunea, periclitarea valorilor
supreme garantate constitutional, terorismul, crimi nalitatea organizata,
periclitarea infrastructurilor informatice, agresiu nile asupra sistemelor
critice (transport, energie, comunicatii, sisteme v itale pentru viata etc.) si
agresiunile asupra sistemului de comanda si control al actului de decizie
pentru securitate.

Planificarea activitatii de informatii pentru secur itatea nationala se
materializeaza în strategii de actiune, programe, p roiecte, operatiuni,
actiuni si planurile subsumate acestora.

Strategiile de actiune ofera o analiza temeinic fun damentata a
caracteristicilor mediului informational specific s ecuritatii nationale,
indica modalitatile de obtinere si utilizare a resu rselor, prezinta caile si
modalitatile de actiune si ofera factorilor de deci zie legal abilitati variante
de actiune cu avantajele si dezavantajele fiecaruia .

21
Programul/proiectul este documentul care prevede su ccesiunea unor
activitati, eventual unele detalii privind responsa bilitatile si locul de
desfasurare a acestora. Acesta realizeaza încadrare a activitatii curente a
structurilor informative specializate în tendintele de perspectiva ale
dezvoltarii si evolutiei activitatii în ansamblu, p e perioade determinate de
timp.

Operatiunea/actiunea este cadrul organizatoric prin care se realizeaza
coordonarea operativa, functie de un scop determina t, si obiectivele
subsumate acestuia. Planul este documentul care con tine, precizeaza si
detaliaza modalitatile de realizare a unui obiectiv general sau a unor
sarcini derivate, ce urmeaza sa fie îndeplinite si cuprinde etapele de
realizare, activitatile si termenele de executie, r esponsabilitatile,
conducerea si modul de raportare, mijloacele aflate la dispozitie,
restrictiile ce trebuie respectate, procedeele, met odele si tehnicile folosite,
observatiile sesizate.

Cererile (comenzile) de informatii pentru securitat e sunt solicitari ale
utilizatorilor/beneficiarilor legal abilitati, nece sare fundamentarii actului
decizional în domeniul dat în competenta, ale unor componente ale
sistemului securitatii nationale, potrivit domeniul ui lor de activitate,
precum si ale structurilor similare partenere, pent ru gestionarea
amenintarilor comune.

Acestea reprezinta documentele de planificare prin care se modifica,
adapteaza ori completeaza obiective din documentele de orientare
generala a activitatii de informatii pentru securit ate, ori de câte ori
situatia o impune.

Baza legala a cererilor (comenzilor) de informatii pentru securitate o
constituie actele normative care reglementeaza acti vitatea de informatii,
pentru factorii de decizie legal abilitati, si prot ocoalele de colaborare
încheiate între componentele sistemului securitatii nationale sau cu
structuri straine partenere.

CULEGEREA DE INFORMATII PENTRU SECURITATEA
NATIONALA

22 Culegerea de informatii este procesul complex, subs ecvent planificarii,
care cuprinde activitati de cautare, identificare s i colectare a datelor si
informatiilor pentru securitatea nationala prin mij loace si metode
specifice tehnicii informative. Aceasta se desfasoa ra de catre serviciile de
informatii si structurile departamentale ale sistem ului securitatii
nationale, potrivit competentelor legale.

Cautarea informatiilor este operatiunea de stabilir e si orientare asupra
zonelor de interes informativ si a surselor din car e trebuie ori pot fi
culese, obtinute, colectate sau produse informatii pentru securitatea
nationala. Aceasta se realizeaza pe baza documentel or de planificare
informativa, care cuprind obiectivele activitatii d e cautare a informatiilor,
vectorii posibili ai amenintarilor la adresa securi tatii nationale, locurile si
mediile de culegere a informatiilor si, dupa caz, m odalitatile de obtinere
si valorificare a acestora.

Identificarea, cunoasterea, prevenirea si înlaturar ea amenintarilor la
adresa securitatii nationale, precum si problemele sau fenomenele
circumscrise acestora,m care necesita abordarea com plementara,
cooperarea ori colaborarea cu alte servicii de info rmatii, inclusiv
operatiuni în parteneriat cu structuri similare str aine, se realizeaza pe
baza unor documente specifice de coordonare a activ itatii informative
(proiecte informative integrate, operatiuni de info rmatii).

Acestea urmaresc utilizarea eficienta si oportuna a resurselor
informationale în vederea cunoasterii, evaluarii, d ocumentarii si
controlului asupra actiunilor de natura sa afecteze securitatea nationala a
României ori a aliatilor sai.

Culegerea informatiilor este procesul subsecvent pl anificarii activitatii de
cautare a informatiilor si consta în utilizarea de surse, mijloace, procedee
si metode specifice tehnicii informative, prin care se monitorizeaza sau
observa zonele de interes pentru informatii, se acc eseaza, colecteaza sau
retin, în modalitati specifice, date de prima sesiz are sau informatii si
produse necesare îndeplinirii atributiilor specific e structurii
organizationale legal constituite.

Rezultatul cautarii si culegerii, prin masuri activ e, bazate pe o
metodologie ofensiva, îl reprezinta obtinerea datel or prin a caror
procesare se produc informatiile pentru securitatea nationala.

23
Colectarea informatiilor reprezinta activitatea de prelevare a datelor si
informatiilor utile realizarii securitatii national e, de regula din surse
deschise (massmedia, publicatii, studii, sondaje et c.).

Activitatile de cautare, culegere si colectare a in formatiilor trebuie sa
asigure cunoasterea directiilor posibile de apariti e si manifestare a
amenintarilor pe teritoriul national, sa identifice disfunctiile,
vulnerabilitatile si factorii de risc ce se constit uie în amenintari la adresa
securitatii nationale, formele si stadiile acestora , obiectivele, valorile si
tintele vizate, tipul de actiuni si modalitatile de înfaptuire, precum si
impactul asupra securitatii nationale.

Obtinerea informatiilor, spre deosebite de culegere sau cautare, implica
utilizarea unor tehnici si proceduri proactive de a ccesare a unor date greu
accesibile, uneori sub autoritatea unui mandat emis de un judecator.

PROCESAREA (PRODUCEREA) INFORMATIILOR PENTRU
SECURITATEA NATIONALA

Procesarea (producerea) informatiilor, desi are un accentuat specific
operational, caracterizat prin tratarea rapida a ac estora si facilitat de
aportul bazelor de date, al bancilor de informatii, al programelor expert si
al performantei computerelor, cu efecte benefice în planul actului
decizional, al eficientei si economiei costurilor, se constituie, pe fond, în
componenta sau latura analitica a activitatilor inf ormative,
contrainformative si de securitate.

Procesarea (producerea) informatiilor este procesul analitic desfasurat de
catre structurile analitice specializate pe baza co roborarii, integrarii,
analizarii si evaluarii datelor cu semnificatie ope rativa.

Pentru a deveni utilizabile în procesul decizional, informatiile sunt
supuse unor operatiuni specifice de prelucrare, cor oborare, integrare,
analiza si evaluare, în vederea stabilirii indicato rilor si a elementelor de
caracterizare a acestora.

Prelucrarea (tratarea) este etapa procesului analit ic realizata prin
operatiuni, proceduri si tehnici aplicate datelor p entru a deveni
utilizabile, precum adnotari, referiri, rezumari, i ndexari, codificari,

24 clasificari tematice, atribuirea unui format, prega tirea pentru prelucrarea
electronica etc. cu ajutorul unor mijloace material e si echipamente
specifice.

Coroborarea este procesul managerial specific de co nfirmare/infirmare a
continutului unei informatii, de completare sau înt regire a acestuia, prin
operatiuni analitice de integrare si comparare a in formatiilor în raport de
cunostintele existente la momentul respectiv, despr e domeniul sau
problema la care se refera, cu scopul de a pune în evidenta conexiunile si
tendintele si a desprinde sau formula concluzii.

Integrarea consta în reunirea datelor disparate, ob tinute succesiv în
procesul culegerii sau colectarii, reunirea lor dup a criterii si reguli
prestabilite, armonizarea si însumarea elementelor componente ale
acestora, estimarea veridicitatii si utilitatii lor si încorporarea într-o
informatie de sine statatoare sau într-un produs in formational.

Analiza semnifica tratarea informatiilor prin folos irea metodelor logice,
analogice, sistemice de analiza si ale comunicarii, în scopul stabilirii
adevarului, incertului sau falsului ori identificar ii si caracterizarii
disfunctiilor, vulnerabilitatilor si factorilor de risc ce pot constitui
amenintari.

Analiza este complementara cu sinteza, ambele fiind metode de cercetare
si studiere a faptelor si fenomenelor exprimate de informatii, care
constau, pe de o parte, în descompunerea acestora î n elementele
componente, în scopul evidentierii caracteristicilo r fenomenelor sau
problemelor cercetate informativ si stabilirii rela tiei între întreg si partile
componente, iar pe de alta parte, în reunirea orien tata a acelorasi
elemente, în functie de legaturile descoperite si c ercetate prin analiza.

Analiza/sinteza este apanajul analistului de inform atii, în cadrul unui
proces de gândire, prin utilizarea unor metode si t ehnici specifice, pentru
a stabili relatia cauza- efect între disfunctii, vu lnerabilitati, factori de risc,
amenintari la adresa sigurantei nationale. Analiza cere competenta si
experienta pentru utilizarea instrumentelor si a te hnicilor adecvate,
structurarea informatiilor în functie de domeniile de realizare a securitatii
nationale si de relevanta acestora, eliminarea ince rtitudinilor si analizarea
informatiilor lor potrivit logicii situationale – c are obliga la concentrarea
analizei pe relatia cauza-efect, mijloace-scopuri.

25
Evaluarea este etapa procesarii (producerii) inform atiei în care i se
stabileste utilitatea si valoarea de destinatie. Re zultatul activitatii de
procesare (producere) a informatiilor se materializ eaza în produsele
informationale destinate factorilor decizionali sta biliti de lege potrivit
,,nevoii de a cunoaste" si individualizate în docum ente si forme de
evidenta specifice.

COMUNICAREA INFORMATIILOR PENTRU SECURITATEA
NATIONALA

Activitatea de informatii pentru securitate presupu ne si impune o legatura
permanenta, pe de o parte, între factorii implicati în culegerea
informatiilor si realizarea produselor informationa le si, pe de alta parte,
cu beneficiarul sau utilizatorul acestora în cadrul sistemului de
informare/raportare instituit potrivit legii.

Comunicarea/informarea constituie activitatea speci alizata de transmitere
a informatiilor catre beneficiari/utilizatori legal abilitati, cu competente în
domeniul securitatii nationale si relatia permanent a, continua, între
emitent/producator si beneficiar/utilizator.

Informatia pentru securitatea nationala constituie elementul fundamental
al comunicarii de tip informativ, fiind centrata pe transferul de
semnificatii noi, ordonatoare, relevante si utile. Scopul comunicarii
informatiilor este transmiterea de avertizari, esti mari de risc, rapoarte si
evaluari referitoare la securitate, în functie de n ecesitatile si competentele
factorilor nationali de decizie. Acestia trebuie sa -si precizeze cerintele,
iar producatorii sa asigure satisfacerea nevoilor d e informare ale
utilizatorului/beneficiarului, în raport de compete nte.

Comunicarea informatilor în cadrul sistemului secur itatii nationale se
realizeaza prin intermediul retelelor, mijloacelor, canalelor si codurilor de
comunicare, care definesc modul de distribuire a re latiilor intra si
interinstitutionale de comunicare, densitatea si co nsistenta lor, tipurile de
informatii vehiculate si efectele lor asupra organi zarii si functionarii
structurilor informative specializate.

Suportul material al informatiei pentru securitate este mesajul informativ,
ca ansamblu de semnificatii transmis de catre emite nt receptorului, prin

26 intermediul semnelor, semnalelor sau codurilor. În acest sens, are
relevanta fluidizarea unitatii formei si continutul ui mesajului, deoarece
acesta poarta marca subiectivitatii producatorului/ emitent,
receptorului/consumator si a influentelor mediului în care se propaga.

Viabilitatea comunicarii informatiilor depinde într -o masura covârsitoare
de existenta unui sistem de comunicare eficient, ba zat pe canale de
comunicatie, mijloace, tehnici si proceduri specifi ce, între componentele
structurale si operationale ale acestuia, precum si între structurile similare
din cadrul sistemului securitatii nationale. Totali tatea canalelor de
comunicatie (transmitere) utilizate formeaza sistem ul de transmitere a
deciziilor (codificate/decodificate) si asigura con ectarea dinamica a
serviciilor de informatii si structurilor departame ntale la comunitatea
nationala de informatii.

Eficienta comunicarii informatiilor impune componen telor sistemului
securitatii nationale:

-sa utilizeze modalitati adecvate de procesare a in formatiilor, de
transmitere si receptare a comunicarilor si un limb aj simplu, direct, fara
detalii inutile, care sa raspunda scopului, oportun itatii, momentului
favorabil, sa asigure claritate si concizie;

-sa-si perfectioneze activitatea manageriala si sa participe activ, constant,
continuu si oportun la procesarea si schimbul util de informatii.

Comunicarea informatiilor se realizeaza prin docume nte de informare
(note, sinteze informative, buletine de informare, estimari informative
nationale, rapoarte de stare a securitatii national e, alte tipuri de
documente specifice), care trebuie sa se caracteriz eze prin rigoare,
acuratete, concizie si claritate, respectarea stric ta a principiilor referitoare
la caracterul preventiv si cuprinzator, legalitate, echidistanta politica,
obiectivitate si impartialitate.

PROTECTIA INFORMATIILOR PENTRU SECURITATEA
NATIONALA

Protectia informatiilor este determinata de diversi tatea si specificitatea
domeniilor, problemelor si profilurilor de activita te, de particularitatile
mediului informational, de perfectionarea si divers ificarea accentuata a

27 mijloacelor, tehnicilor si tehnologiilor de obtiner e, prelucrare, analiza,
procesare si transmitere operativa a datelor, infor matiilor si produselor
informationale, precum si de pericolul sustragerii, accesarii si utilizarii
ilegale a informatiilor de catre persoane neautoriz ate.

Protectia informatiilor pentru securitate cuprinde totalitatea masurilor si
actiunilor fizice, juridice si procedurale, organiz atorice, informationale si
tehnice necesare respectarii regulilor de lucru în elaborarea si exploatarea
documentelor, pastrarii secretului, accesului autor izat si ierarhizat la date
si informatii clasificate si comunicarii deciziei d e utilizare a acestora.

Protectia asigura functionalitatea si operationalit atea sistemelor
informationale (confidentialitatea, integritatea, d isponibilitatea,
autenticitatea si nerepudierea datelor si informati ilor), blocarea accesului
persoanelor neautorizate la informatiile clasificat e, apararea structurilor
legal constituite cu atributii în domeniul securita tii nationale, a
activitatilor specifice si ale personalului, îndeos ebi ale factorilor
decizionali cu competente în domeniu, fata de posib ilele actiuni de
spionaj, terorism, sabotaj, divulgare neautorizata, subminare si orice fel
de actiuni distructive ce vizeaza sistemele de tran smisie si infrastructura
evidentelor si a bazelor de date.

Masurile de protectie fizica, juridica si procedura la vizeaza:

-protectia informatiilor operationale, care se refe ra la protectia tuturor
suporturilor de informatii: documente, înregistrari audio-video, harti,
planuri, fotografii, echipamente etc.;

-protectia evidentelor si a bazelor de date;

-protectia comunicatiilor si a transmisiilor de dat e si informatii, incluzând
comunicatiile prin sistemele informatice, telefon, telegraf, radio,
televiziune, teleimprimatoare, documente, posta, cu rierat, posta
electronica si alte mijloace;

-protectia circuitelor si a fluxurilor informationa le organizate de catre
structurile specializate cu atributii în domeniul s ecuritatii nationale, la
nivel institutional si interinstitutional;

28 -protectia tehnicilor si a procedurilor information ale instituite pentru
gestionarea resurselor informationale, elaborarea s i transmiterea deciziei;

-protectia resurselor umane prin verificari si masu ri destinate asigurarii
bazei legale de desfasurare a activitatii de inform atii si prevenirii sau
înlaturarii riscurilor de securitate în cadrul proc esului informational-
managerial.

Protectia se reglementeaza prin acte normative spec iale, pe baza carora
componentele securitatii nationale si ale sistemulu i national de securitate
elaboreaza propriile norme interne, în concordanta cu reglementarile
internationale în materie.

Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate sunt
obligatorii si se stabilesc de catre institutiile c u atributii în domeniul
securitatii nationale, cu acordul autoritatilor nat ionale înfiintate prin lege
si în concordanta atât cu interesul national, cât s i cu criteriile si
recomandarile organismelor internationale.
Sistemul na țional de protec ție a informa țiilor clasificate

Sistemul na țional de protec ție a informa țiilor clasificate func ționeaz ă pe
baza suportului legislativ și institu țional din domeniu, care asigur ă
implementarea m ăsurilor de securitate juridic ă, procedural ă, fizic ă, a
personalului și INFOSEC în cadrul autorit ăț ilor și institu țiilor publice,
agen ților economici cu capital integral sau par țial de stat ori altor persoane
juridice de drept public sau privat de țin ătoare de astfel de informa ții.
Pentru aplicarea prevederilor legale în domeniul pr otec ției informa țiilor
clasificate urm ătoarele autorit ăț i sunt investite cu atribu ții și sarcini
specifice:
• Parlamentul, Administra ția Preziden țial ă, Guvernul și Consiliul
Suprem de Ap ărare a Ță rii stabilesc structuri și m ăsuri proprii privind
protec ția informa țiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Ro mân
de Informa ții asigur ă acestor institu ții asisten ță de specialitate.
• Ministerul Ap ărării Na ționale, Ministerul de Interne, Ministerul
Justi ției, Serviciul Român de Informa ții, Serviciul de Informa ții
Externe, Serviciul de Protec ție și Paz ă și Serviciul de Telecomunica ții

29 Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activit ate și
responsabilitate structuri și m ăsuri pentru coordonarea și controlul
activit ăț ii de protec ție a informa țiilor secrete de stat, în conformitate
cu prevederile legale.
• Coordonarea activit ăț ii și controlul m ăsurilor privitoare la protec ția
informa țiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Sta t pentru
Probleme Speciale și Administra ția Na țional ă a Rezervelor de Stat se
realizeaz ă de c ătre structura specializat ă a Ministerului Ap ărării
Na ționale.
• Protec ția informa țiilor nedestinate publicit ăț ii transmise României de
alte state sau de organiza ții interna ționale, precum și accesul la
informa țiile acestora se realizeaz ă în condi țiile stabilite prin tratatele
interna ționale sau în țelegerile la care România este parte.
• Pentru reprezentan țele României în str ăin ătate, coordonarea activit ăț ii
și controlul m ăsurilor privitoare la protec ția informa țiilor secrete de
stat se realizeaz ă de c ătre Serviciul de Informa ții Externe.
• Coordonarea și controlul m ăsurilor referitoare la protec ția
informa țiilor secrete de stat privind activitatea specific ă a ata șaților
militari din cadrul misiunilor diplomatice ale Româ niei și a
reprezentan ților militari pe lâng ă organismele interna ționale se
realizeaz ă de c ătre Ministerul Ap ărării Na ționale.
Oficiul Registrului Na țional al Informa țiilor Secrete de Stat, înfiin țat prin
O.U.G nr.153/2002, asigur ă implementarea unitar ă, la nivel na țional (pe
zonele de competen ță militar ă și civil ă) a m ăsurilor de securitate a
informa țiilor clasificate na ționale, precum și a celor care fac obiectul
tratatelor, în țelegerilor și acordurilor bilaterale sau multilaterale la care
România este parte.
Consiliul Suprem de Ap ărare a Ță rii asigur ă coordonarea, la nivel na țional, a
programelor de protec ție a informa țiilor clasificate.
Serviciul Român de Informa ții are competen ță general ă privind coordonarea
activit ăț ii și exercitarea controlului asupra m ăsurilor privitoare la
informa țiile clasificate.