STILUL DE COMUNICARE ABORDAT IN POLITICA [600029]

STILUL DE COMUNICARE ABORDAT IN POLITICA
ANALIZA COMUNICARE NONVERBALA
DEBATE -UL DONALD TRUMP VS. HILLARY CLINTON

“Un orator trebuie să aibă viclenia unui
dialectician, gândirea unui filosof, cuvintele
aproape ca ale unui poet, memoria unui jurist,
vocea unui actor tragic și discursul practic al celui
mai desăvâșit actor. ” – Cicero, De oratore

1. ELEMENTE DE INTRODUCERE
(se sterg indicatiile la sfarsit) Prezentarea problemei Mentionați cum se problematizează în
literatura de specialitate aspectul pe care îl discutați. Folosiți cel puțin 2 articole din jurnale de
specialitate (2 -3 pagini)

1.1. CONTEXTUL POLITIC

Nu e de ajuns ca politicienii sa spuna lucruri bune sau sa vorbeasca convingator despre
politicile lor – trebuie ca acestia sa stapaneasca si art a limbajului corpului pentru a demonstra ca
ei au ce le trebuie pentru a fi niste lideri adevarati, ca sunt aproape de oameni si ca le pasa de
soarta lor. Pentru a fi niste politicieni eficienti trebuie si sa fie capabili sa controleze acele
aspecte ale co mportamentului lor care e posibil sa -i tradeze. Trebuie sa se asigure, de exemplu,
ca oamenii nu -si pot da seama cand ei sunt nelinistiti sau nesiguri pe propria lor persoana. ( Prof.
Peter Collett )
Campania electorala este un eveniment convențional in care actorii politici, indivizi sau
partid intra in competiție in fata alegatorilor, in vederea dobândirii de credibilitate. Privind din
perspective unei practici politice, campania electorala este reglementata de un set de coduri
socio -politice, existând un s et de proceduri si ritualuri configurate in principal la scara naționala.
Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt generate
discursurile sau practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora dintre actori i
politici. Se vorbeșt e despre un spațiu discursiv in care candidații apelează la o anumita tematica,
fac apel la modalitățile diverse de expunere a acestei tematici.
Ritualul politic regăsit in campanile electorale este dat de condițiile socio -politice s pecifice
fiecărei tari.

Spațiul public si campania electorala oferă posibilitatea manifestării discursului electoral.
Discursul politic este electoral in momentul in care este generat de un element convențional, si
anume campania electorala, este nevoie de un anumit context comun icațional (practici specifice
de campanie electorala), este nevoie de un context de interacțiune (dezbaterile electorale).
Discursurile actorilor politici îmbracă forme diferite pentru ca ele comentează situații de
comunicare diferite.
Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat de
contextualizare. Este punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat de
anumite evenimente, are rolul de a evalua situația comunicării publice.
Discursul electoral este unul codificat, reprezintă o oferta, una deja cunoscuta de
electorat, oferta intrebuintata de fiecare data. Prin discursul sau actorul politic trebuie sa ajungă
sa simbolizeze exact ceea ce vor masele, intareste astfel nevoia de siguranța, speranțele si
învinge neliniștile.
1.2. STILURI DE COMUNICARE
Fără a fi buni comunicatori, aptitudinile, valorile sau capacitățile noastre riscă să fie
trecute cu vederea. Pentru a ne asigura de prim -planul atenției celorlalți și de o validare completă
a ceea ce suntem și pute m, avem nevoie să comunicăm bine, corect, siguri pe noi și deschiși
față de interlocutorii nostrii .
Există 3 moduri principale prin care oamenii comunică : pasiv/submisiv, agresiv sau
asertiv. În cadrul fiecărei discuții, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri.
În cazul comunicării pasive, cel care transmite mesajul are o doză mai mare de
complianță față de partenerul de comunicare. Pentru el, este importantă aprobarea celuilalt și
evitarea conflictelor . Preferă să lase de la sine, uneori cu prețul nemulțumirii interioare și al
frustrării emoționale decât să -și supere partenerul de dialog. Cu siguranță fiecare dintre noi știe
acele persoane politicoase, care vorbesc încet, zâmbesc mult și vor ca toată lumea să fie
mulțumită. In mediul politic, presiunea competitionala, stress -ul permanent, nevoia de a fi
acceptat, ales, face ca acest tip de comunicare sa fie des intalnit la actorii politici.
În cazul comunicării agresive , comunicatorul nu renunță nici în ruptul capului la ideile
sale. Este în stare să ”negocieze” zile în șir doar ca lucrurile să iasă cum vrea, este inflexibil
vizavi de situația celui din fața sa și are nevoie să țină lucrurile sub control. Este adesea genul de
persoană care vrea ca nevoile sale să fie satisfăcute primele, chia r cu prețul sacrificării
nevoilor celor din jur , care nu se teme să îi controleze sau chiar să îi manipuleze pe ceilalți dacă
interesele sale sunt la mijloc.
Societatea actuală pare să accepte cu ușurință și chiar să încurajeze un astfel de
comportament, i ar mulți oameni tind să identifice competiția cu călcatul pe cadavre. E drept că

fiecare dintre noi poate manifesta, în anumite situații, un astfel de mod de relaționare, însă a
funcționa doar în acest tipar comunicațional este dezadaptativ și pe termen lu ng nu aduce
beneficii reale persoanei. Nu e de mirare, așadar, că persoanele agresive sunt adesea, evitate sau
chiar părăsite până și de cei mai apropiați oameni.
Cel din urmă mod de comunicare reprezintă calea de mijloc dintre cele două metode
prezentate mai sus. A asculta activ, a trata cu respect persoana din fața ta, a -ți expune punctul de
vedere cu încredere, a -ți susține cauza cu argumente, a renunța la idei care s -au dovedit
nepotrivite reprezintă doar câteva dintre caracteristicile unui comunicator asertiv .
Acest stil de comunicare are mai multe beneficii, atât în viața profesională, cât și în cea
socială/personală. În afară de faptul că oamenii din jur te vor percepe ca pe o persoană
echilibrată, cu coloană vertebrală și corectă, comunicarea asertiv ă ajută la creșterea stimei de
sine, la crearea unor relații autentice, la a te simți comfortabil în pielea ta, la a te primi
admirație pentru ceea ce ești și, cel mai important, te ajută să fii tu însuți/însăți! Nu vei mai
juca nici rolul tiranului care s imte nevoia să își impună punctul de vedere cu biciul cuvintelor,
nici rolul celui care vrea să îi mulțumească pe toți.
Având în vedere faptul că se consideră că abia 7% din comunicarea interpersonală este
verbală și 93% este non -verbală1 este de înțeles d e ce recursul la gestică este un element
primordial de persuasiune politică.
Limbajul vorbit și cel non -verbal constituie un tot unitar dacă avem în vedere faptul că
orice sentiment poate fi exprimat la fel de bine prin ambele limbaje. Dar pe de altă parte să nu
uităm că „o <scapare> non-verbală o privire înșelătoare sau o ezitare momentană poate submina
întregul efect al unei declarații aparent sincere”2.
1.3. ALEGERI S.U.A 2016, O INCURSIUNE IN SUBIECTUL ANALIZAT
Pe 16 iunie 2015, Trump și -a anunțat
candidatura la f uncția de președinte al Statelor
Unite ale Americii la Trump Tower din New
York. În discursul său, Trump a atras atenția
asupra problemelor de politică internă, cum ar fi
imigrația ilegală, externalizarea ( offshoring )
locurilor de muncă americane în străin ătate,
datoria națională a Statelor Unite și terorismul
islamic, toate acestea rămânând teme importante
în timpul campaniei sale electorale. El a lansat
sloganul campaniei sale, " Make America Great

1 James Borg, Body language. 7 lessons to master the silent language,2008 UK, 2010 US, Pearson Education Inc.p.VI
2 David Efron, Gesture and Environment,New York, 1941 apud. Bremmes -Roodenburg op.cit. p.14 n.11

Again " (Să facem America din nou măreață).
Dona ld Trump candidat republica n a fost ales al 45 -lea președinte al Statelor Unite în
alegerile din 8 noiembrie 2016, învingând pe contracandidatul democrat Hillary Clinton ; a
preluat oficial mandatul de președinte pe 20 ianuarie 2017, succedându -l pe Barack Obama . La
cei 70 de ani ai săi, Trump este cea mai în vârstă persoană care își asumă președinția Statelor
Unite.
Campania lui Trump a primit o acoperire mediatică fără precedent și o sporită atenție
internațională. Multe dintre declarațiile sale în intervi uri, pe Twitter , cât și la mitingurile
electorale au fost controversate sau false. Mai multe mitinguri în timpul alegerilor primare au
fost însoțite de proteste.
Trump a intrat într -o vastă campanie electorală pentru nominalizarea la președinție
împotriva altor 16 candidați republicani, aceasta fiind cea mai mare campanie prezidențială din
istoria americană. Tr ump a participat la unsprezece din cele douăsprezece dezbateri electorale
pentru nominalizarea la președinție ale Partidului Republican, sărind doar peste a șaptea
dezbatere din 28 ianuarie 2016 (care a fost ultima dezbatere înainte de votul de selectare a
candidaților la președinție din alegerile primare care au început la 1 februarie 2016). Dezbaterile
au avut o audiență TV fără precedent, crescând reputația campaniei lui Trump.
La 26 septembrie 2016, Donald Trump și Hillary Clinton s -au confruntat în prima
dezbatere prezidențială de la Universitatea Hofstra din Hempstead, New York. Moderatorul a
fost Lester Holt, un jurnalist de la televiziunea NBC News .Aceasta a fost cea mai vizionată
dezbatere prezidențială din istoria Statelor Unite.
Cea de a doua dezbatere prezidențială a avut loc la 9 octombrie la Universitatea
Washington din orașul Saint Louis din statul Missouri. Discursurile inițiale ale acestei dezbateri
au fost dominate de o înregistrare transpirată a lui Trump în care el făcea comentarii indecente
despre femei și contraacuzațiile formulate de Trump față de scandalurile sexuale a lui Bill
Clinton . Înaintea acestei dezbateri Trump a organizat o conferință de presă la care au fost invitate
patru femei care îl acuzau pe fostul președinte Bill Clinton de hărțuire se xuală.
Dezbaterea prezidențială finală a avut loc la 19 octombrie 2016 la Universitatea din
Nevada din orașul Las Vegas. Refuzul lui Trump de a spune dacă el va accepta rezultatul
alegerilor prezidențiale a atras o atenție deosebită din partea presei.
Trump a fost primul candidat republican la președinție începând cu anii 1980 care a
câștigat în statele Pennsylvania , Michigan și Wisconsin
Trump a câștigat președinția Statelor Unite ale Americii în urm a alegerilor prezidențiale
din 8 noiembrie 2016, cu 306 voturi electorale (voturi ale reprezentanților Colegiului Electoral)
față de Hillary Clinton care a obținut numai 232 voturi. Aceste cifre au fost ajustate ulterior la

304 și 227 respectiv, după ce 7 electori din Colegiul Electoral au ales să voteze altfel. Trump a
obținut un procent mai mic din votul popular față de Clinton și el a devenit al cincilea președinte
al SUA care a fost ales prin victoria în cadrul colegiului electoral, deși a pierdut în ca drul votului
popular național.

Hillary Clinton a avut cu 2,86 milioane (sau cu 2,1%) mai multe voturi populare față de
Trump, astfel Clinton a o bținut 48,04% din voturile populare, iar Trump numai 45,95%. În SUA
președintele și vicepreședintele sunt aleși prin vot indirect de către Colegiul electoral ; fiecare stat
desemnează un număr de membri (electori) ai colegiului electoral, egal cu cel al sen atorilor și
reprezentanților săi în Congres; un candidat trebuie să obțină 270 din cele 538 de voturi
electorale pentru a câștiga alegerile, adică o majoritate simplă. În 48 de state, scrutinul este de
tipul " winner take all " (câștigătorul ia totul), altfe l spus, candidatului care obține majoritatea
voturilor populare în stat îi sunt alocate toate voturile electorale ale reprezentanților Colegiului
Electoral ai statului.

Hillary Clinton în primele ore ale zilei de 9 noiembrie 2016 și -a recunoscut public
înfrângerea în fața republicanului Trump și l -a sunat felicitându -l pentru victorie. Trump a ținut
un discurs victorios, în fața a sutelor de susținători, în Hotelul Hilton din New York City.
Discursul a fost în contrast cu unele dintre retoricile sale prec edente; Trump a promis să vindece
dezbinarea cauzată de alegeri, mulțumindu -i lui Hillary Clinton pentru serviciile aduse țarii sale
și a promis să fie un președinte al tuturor americanilor.
Cu aproape 14 mili oane de voturi, Trump a depășit recordul absolut pentru obținerea
celui mai mare număr de voturi în alegerile primare din istoria Partidului Republican. El a stabilit
și recordul pentru cel mai mare număr de voturi obținut contra principalilor pretendenți.

2. OBIECTIVELE CERCETARII. METODE. TEHNICI
Ce intrebari de cercetare aveți ?(sau ipoteze de cercetare, d upa caz). Aici trebuie să lămuriți ce
anume vreți să aflați, de ce anume ați construit schema de categorii așa? Ce urmăriți să
identificați în corpusul analizat și din ce perspectivă abordați problema (1 -2 pagini)
Prin cercetarea de fata se doreste o analiza a stilurilor de comunicare adoptate de liderii
politici (Donald Trump si Hillary Clinton), in cadrul ultimei dezbateri televizate inaintea
alegerilor pentru Casa Alba .
Există 3 moduri principale prin care oamenii comunică : pasiv/submisiv, agresiv sau asertiv.
În cadrul fiecărei discuții, interlocutorii ocupă, inconștient, unul dintre roluri.
PRINCIPALUL OBIECTIV al cercetarii este sa identificam ponderea stilului de comunicare
uzitat pe parcursul ultimei dez bateri electorale, de catre Donald Trump, pe de -o parte si de catre
Hillary Clinton, pe de alta parte.
In cadrul cercetarii am folosit materialul video (Ultima dezbatere prezidențială Clinton -Trump,
in discuție: politica externă, armele nucleare, imigrația, perspectivele economice ) si am stabilit
o schema de categorii, folosind elemente de comunicare non – verbala (contact vizual, gestica,
descrise in detaliu in schema de categorii mai jos detaliata).

3. ANALIZA DE CONTINUT – INSTRUMENTUL SCHEMA DE CATEGORII
Care este schema de categorii propusă. Descrieți structura schemei de categorii în text și cum se
structurează aceasta pe categorii și subcategorii (1 -2 pagini)
La baza analizei de continut stau intrebar ile:
I. In ce pondere au fost identificate in discursul lui D. Trump aspecte nonverbale de
comportament asertiv/ agresiv/ pasiv ?

II. In ce pondere au fost identificate in discursul lui H. Clinton aspecte nonverbale de
comportament asertiv/ agresiv/ pasiv ?

Vom incerca sa analizam stilul comunicarii nonverbale adoptat de Donald Trump si a
contracandidatei sale, Hillary Clinton in cadrul ultimei dezbateri televizate inaintea alegerilor
pentru Casa Alba .
Merg em pe premisa ca analiza de continut este sistematica, obiectiva si cuantificabila , si
cautam sa aducem in ajutorul nostru, schem a de categorii si analiza pe articole di n presa
scrisa .
Pentru schema de categorii, am folosit aspecte nonverbale la comportamentul asertiv/ agresiv/
pasiv, descrise individual, intr -un numar de 5 repere, ordonate pe elemente de contact vizual,
orientare fata de interlocutor, gestica, latenta raspuns si dinamism voce.
S-a avut in vedere ca schema de categorii sa fie compusa din elemente echilibrate ca si numar de
repere, ca si valoare de context, tocmai pentru a scadea ponderea erorilor datorate de raportari
subiective, numar inegal de elemente analizate si pentru a avea, la final, date congruente in baza
carora sa putem face o transpunere grafic a.
Aceste elemente de comportament au fost analizate in cadrul materialului video si au fost
identificate individual si prin comparatie intre cei doi lideri politici amintiti mai sus.

TRUMP HILLARY
Aspecte nonverbale
la comportamentul
asertiv: – contact vizua l direct fara a fixa
interlocutorul;
– fata orientate spre interlocutor,
pastrand o pozitie asimetrica, brate si
picioare relaxate
– gestica relaxata, miscari calme in
comunicarea verbala;
– raspunsuri formulate fara ezitare
dupa ce interlocutorul a vorbit;
– voce ferma, fara a fi prea ridicata,
bine modulata.
Aspecte
nonverbale la
comportamentul
agresiv: – contact vizual fara expresie, rece,
care fixeaza interlocutorul;
– postura rigida, incordata, corp
tensionat, picioare departate, pozitie
asimetrica;
– maini inclestate sau pe solduri,
gesture abrupte, largi sau directive;

– latenta foarte scurta, intreruperi
frecvente;
– voce foarte ridicata si ritm rapid.
Aspecte
nonverbale la
comportamentul
pasiv: – priveste in jos sau aiurea;
– nu sta in fata interlocutorului, rigid,
defensiv, simetric sau incovoiat;
– maini nelinistite, miscari ezitante,
gesture orientate spre propriul corp dar
neevidentiate;
– pauze mari intre momentul in care
interlocutorul a terminat ce a avut de
spus si raspuns;
– volum foarte scazut, voce monotona,
ritm scazut.

4. Corpusul analizat: Cum a fost acesta selectat? De ce ați selectat acest corpus? Dacă ați
folosit un pas de eșantionare în selectarea unor se cvențe – precizați). Menționați tot ce
poate fi relevant despre corpusul pe care faceți analiza (aproximativ 1 pagina)

Am ales acest corpus , in primul rand datorita importantei subiectului. Politica vizeaza
toate actiunile de organizare si conducere a unei societati umane, actiuni care au drept finalitate
stabilirea, mentinerea sau modificarea ordinii sociale.
Apoi ne -am orientat spre gasirea unui subiect actual (Dezbaterea Trump – Clinton a avut
loc relativ recent in octombrie 2016) si intens mediatiza t (a fost televizat in Romania, a fost
prezent in presa scrisa si a fost comentat de numerosi anali sti comportamentali, psihologi si
experti in limbajul corporal de la diferite institutii ).
La 7 decembrie 2016, Donald Trump este desemnat de revista Time drept "Persoana
anului 2016". Într-un interviu acordat emisiunii TV The Today Show , el a spus că este onorat de
acest lucru, dar nu este de acord cu revista Time care l -a denumit ca "Președinte al Statelor
Divizate ale Americii". La 13 decembrie 2016 revista Financial Times îl numește "Persoana
Anului".În decembrie 2016, revista Forbes îl plasează pe Trump pe locul al doilea al celor m ai
puternici lideri din lume, după Vladimir Putin și înaintea cancelarului german Angela Merkel.

5. REZULTATELE OBȚINUTE

(acestea vor fi prezentate sub formă de grafice și tabele însoțite de analize care descriu
ce găsim în tabelele sau graficele respective) (2 -4 pagini)

6. ANALIZA DISCURSURILOR ( TRUMP vs. HILLARY ) – material redactat de echipa
INFOPOLITIC
Consideram relevant pentru obiectivul cercetarii noastre, sa facem o analiza a discursurilor celor
doi contracandidati, folosind ca materiale, numeroasele materiale video, articolele si publicatiile
din presa scrisa, precum si un material redactat de site -ul INFOPOLITIC in data de 03 august
2016.
Cu aceasta ocazie, dorim sa aducem in cercetarea noastra o baza solida de informatie, fara insa sa
ne asumam merite legate de analiza discursurilor, asa cum este prezenta ta mai jos.
Mentionam ca din cadrul materialului realizat de echipa Info politic, am extras doar informatiile
relevante cu tema aleasa.
Echipa INFOPOLITIC a realizat o ana liza comparativa a discursurilor sustinute de principalii
candidati la alegerile din SUA, Donald Trump si Hillary Clinton in data de 20 iulie 2016,
respectiv 28 iulie 2016.
DISCURSUL LUI DONALD TRUMP
Inca din debutul discursului, Trump face apel la evenimente recente, de actualitate, insa mesajul
sau central se axeaza pe un element dis cursiv cat se poate de vechi si de primar: frica (frica de
atentate, de imigranti ilegali, de somaj, de saracie, de umilinta etc.). Sau, mai elaborat spus,
problema nevoii de securitate interna si externa.
Este un discurs sumbru, critic, cu multe statistic i si referiri la violenta si
criminalitate. Trump creioneaza o tara aflata pe marginea prapastiei. El pune un accent mare pe
nevoia de securitate si ne intreaba daca America este sau nu mai sigura decat era acum 8 ani.
Bineinteles, se asigura sa -i faca pe Clinton si Obama responsabili pentru cresterea amenintarii
ISIS si inmultirea recenta a atacurilor teroriste. Pana la urma, este destul de fireasca aceasta
abordare pentru un challenger in alegeri, care trebuie sa sublinieze ceea ce nu functioneaza si ce
trebuie sa se schimbe.
Dupa ce caracterizeaza mostenirea lui Clinton ca fiind „moarte, distrugere si slabiciune”, Trump
pivoteaza si arata cum el si Republicanii vor fi exact opusul.
Unul dintre cele mai importante elemente din discurs este incercarea lui T rump de a o
infatisa pe Hillary Clinton drept reprezentat al „establishmentului” , controlata, asemeni
unei marionete, de Sistem. Trump, prin contrast, isi aroga pozitia de agent al schimbarii, cel care
va zgudui establishmentul. De cealalta parte, are grij a sa-l mentioneze pe Bernie Sanders, pe ai
carui alegatori va insista in cadrul discursului – miza fiind, evident, atragerea acestora de partea
sa, sau cel putin demobilizarea acestora.

Asadar, inamicul establishmentului, anti -politicianul Trump incearca s a vorbeasca dincolo de
arena conventiei, dincolo de hegemonia elitei mass -media, pentru a se conecta cu oamenii simpli,
muncitorii de rand, cei ale caror salarii stagneaza si ale caror nevoi sunt ignorate la Washington.
Trump se prezinta ca fiind singurul (non) politician care ii intelege pe oameni si le simte durerea.
Mesajul „Eu sunt vocea voastra!” devine, astfel, enuntul cheie al discursului sau. Ba chiar
arata simpatie inclusiv fata de victimele atentatului din Orlando, incercand sa capitalizeze
voturil e comunitatii gay, facand abstractie de faptul ca partenerul sau Mike Pence s -a opus
casatoriilor intre persoanele de acelasi sex, iar aceasta comunitate este in mod deschis pro –
Clinton.
Trump se asigura sa mentioneze scandalul privind email -urile lui Hillary Clinton, in care FBI -ul
a constatat ca ea a fost „extrem de neglijenta” in gestionarea informatiilor clasificate. Se
foloseste de scandal tocmai pentru a picta imaginea unui politicia n corupt, in care oamenii nu pot
si nu trebuie sa aiba incredere. Practic, America trebuie salvata de oamenii precum H. Clinton,
iar el este singurul capabil de asa ceva.
In plus, Trump sustine ca, departe de a -l descalifica, cariera sa de capitalist feroc e ii da o
perspectiva unica asupra sistemului de temut. De fapt, el sugereaza ca le face americanilor o
favoare prin implicarea sa in cursa prezidentiala, cand, la fel de bine, ar putea sta neimplicat, sa
castige bani in continuare, fara sa dea socoteala n imanui (spre deosebire de toti ceilalti
”politicieni marionete”).
Spre finalul discursului, Trump are grija sa creioneze portretul familiei sale, cu precader e cel al
tatalui sau, pentru a se umaniza in fata electoratului si a arata cat de bine fundamentate sunt
onestitatea si harnicia in spectrul sau de valori.
DISCURSUL LUI HILLARY CLINTON
In discursul rostit din cadrul Conv entiei Partidului Democrat din SUA, Hillary Clinton a folosit
mesaje de pozitionare publica de principiu care merg pe aceeasi linie stabilita de sloganul „ Mai
puternici impreuna ”. Aceasta a mentionat ca americanii au un spirit al comunitatii dezvoltat si
nu incearca sa rezolve problemele in mod individual, ci impreuna. Ideea de „ impreuna ” pare sa
fie teza centrala a discursului si a abordarii candidatului democrat, ca alternativa la formula
excluziva a lui Trump, prezentata ca una care dezbina si slabeste u nitatea fiintei americane.
Totodata, un mesaj secundar foarte important in discursul candidatului Partidului Democrat este
referirea la momentul istoric al nominalizarii in premiera a unei femei in cursa pentru Casa Alba.
De altfel, exista mai multe teme c are fac referire la necesitatea respectarii atente a drepturilor
femeilor din SUA si la egalitatea intre sexe.
In discursul sau, Hillary Clinton a raspuns direct la portretul negativ schitat de Trump Statelor
Unite ale Americii, punand accent pe „curaj”, „ scop comun” si contributiile trupelor, ofiterilor de

politie, medicilor, profesorilor, antreprenorilor si mamelor. Clinton a criticat istoricul de afaceri
al lui Trump si temperamentul sau coleric si instabil , ca raspuns la atacurile lansate pe linia
anti-establishment.
Merita totusi subliniat ca volumul de atacuri venite din partea lui Hillary Clinton catre
Trump este, in discursul analizat, mai mic decat atacurile din discursul contracandidatului
acesteia. Referindu -se la aliantele politice si la sprijinu l pe care l -a primit din partea unor
prieteni, Hillary Clinton a adus un omagiu presedintelui Barack Obama pentru mandatul sau si i –
a multumit lui Bernie Sanders pentru modul in care si -a desfasurat campania care a „inspirat
milioane de americani, in speci al tineri”.
Contextul de actualitate din SUA este prezentat de candidata democratilor ca fiind unul dominat
de toleranta, putere, inovatie, antreprenoriat si valori stabile , dar amenintat totodata de forte
care incearca sa distruga increderea si respectul intre oameni. Accentul este pus asadar de
Clinton pe o imagine pozitiva a SUA , in care problemele existente pot fi rezo lvate printr -un
efort comun, unde directia de dezvoltare si leadership trebuie pastrata deoarece este una buna
pentru cetateni. Remarcam aici, insa, o disonanta cognitiva importanta. Pe de -o parte,
Clinton enumera in cateva paragrafe intregi argumente care arata ca America este puternica si ca
lucrurile functioneaza foarte bine, insa apoi, dupa doar cateva paragrafe, vine si subliniaza exact
opusul: „Some of you are frustrated – even f urious. And you know what??? You’re right. It’s not
yet working the way it should”. Pana la urma, este o retorica explicabila (insa nu dezirabila),
avand in vedere ca trebuie sa apere administratia, dar totodata sa vorbeasca si despre problemele
reale cu c are se confrunta oamenii.
La nivelul caracteristicilor discursului, in afara de atacurile directe la adresa lui Donald Trump,
textul transmis de Clinton contine mai ales elemente pozitive care fac referire la nevoia de
unitate si continuitate pentru SUA. A cestora li se adauga si elemente pozitive de biografie, in
special legate de puterea familiei de a construi un viitor prosper, si de unitate la nivelul
conducerii partidului democrat. Totodata, domeniile atinse de Clinton in mesaje variaza de la
economie, imigratie si politica externa pana la solutii concrete pentru accesul la educatie si
sanatate, drepturi egale si combaterea schimbarilor climatice.

ANALIZA COMPARATIVA
TRUMP vs CL INTON
Pentru o imagine si mai clara asupra discursurilor celor doi candidati, apelam la o analiza
cantitativa semantica, ce ne arata principalele elemente cheie care ii deosebesc pe cei doi.
Studiul comparativ a fost realizat cu sprijinul aplicati ei Tropes , ce pune la dispozitie o serie
intreaga de instrumente folosite in analiza semantica a textelor. Cu ajutorul aplicatiei, a fost
analizat fiecare cuvant din discursurile celor doi candidati – volumul celor doua discursuri:

4.358 cuvinte in cazul l ui Trump si 5.198 in cazul lui Hillary Clinton . Analiza este in
principal una cantitativa, dar exista si cateva elemente de analiza calitativa .
1) STILUL
Stilul predominant in cazul lui Donald Trump este enuntiativ. Exprimarea:
 dominata de pronumele ”I” (e u) 30,9% (77 referiri),
 urmat de pronumele ”we” (noi) 26,5% (66 referiri),
 si de pronumele ”they” (ei) 12% (30 referiri).
 Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 8% din referiri.
Este interesant faptul ca, in urma analizei cantitative, constatam ca pronumele ”eu” este
cel dominant , in ciuda faptului ca Trump a tinut de multe ori sa sublinieze ca, in timp ce alti
politicieni vorbesc despre ei insisi, el este singurul care vorbeste d espre ”noi”.
In cazul lui Hillary Clinton , stilul predominant este unul subiectiv, implicat direct. Exprimarea
este:
 dominata de pronumele ”we” (noi) 29,7% (146 referiri – mult mai multe decat la
Trump),
 urmat de pronumele ”I” (eu) 20,9% (103 referiri – aproape triplu fata de discursul lui
Trump),
 Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 15,2% din referiri (75 in total),
 si pronumele ”they” (ei) 6,7% (33 referiri).
Este interesant de remarcat ca in discursul propriu, Clinton a folosit atat pronumele “Eu” cat
si “Noi” de mult mai multe ori decat Donald Trump , rezultand de aici un discurs cu o
puternica tenta subiectiva, adaugandu -se intentiei de “umanizare” a candidatului democrat. De
altfel, exista 157 de referiri la persoane si tipuri de persoane in discursul a cesteia.
Cu toate acestea, la nivel de perceptie, discursul lui Trump pare mai degraba unul axat pe
pronumele „noi”. Iar daca ne uitam atent asupra contextului exact, descoperim ca, intr -adevar,
Hillary foloseste mai des pronumele „noi” decat „eu”, insa ac est „noi” nu se refera la „noi,
americanii / noi, poporul” (asa cum o face Trump), ci la „noi, cei din
Administratie” . Hillary vorbeste foarte mult despre ea insasi, doar ca foloseste pronumele
„noi” in loc de „eu”, in timp ce Trump foloseste aproape excl usiv cuvantul „noi” cu sensul de
„noi, americanii”. In plus, Trump isi incepe discursul prin a vorbi despre „noi”, iar
Hillary o face vorbind despre ea. Erau necesare aceste mentiuni, avand in vedere ca analiza
cantitativa nu surprinde astfel de nuante im portante.

2) DOMENIILE CHEIE

Fig.1.1 Sinteza discursului lui Trump in functie de domenii. Aplicatia Tropes a analizat fiecare
cuvant folosit in discurs si l -a alocat unei categorii. Pe Ordonata este notat numarul referirilor
unui cuvant in textul analizat, iar pe Abscisa este notata categoria/campul semantic din care
face p arte cuvantul respectiv.
In Figura 1.1 observam faptul ca cea mai mentionata categorie de catre Trump este cea
referitoare la tari si locatii. Acest lucru se datoreaza in primul rand folosirii foarte frecvente a
termenului America si Americans . Nu este sur prinzatoare aceasta pondere, avand in vedere faptul
ca Trump pune un accent ridicat pe elemente de patriotism in toate discursurile sale.
O alta categorie importanta este Proprietati si caracteristici – Trump are un discurs preponderent
enuntiativ, insista nt pe creionarea situatiei actuale din SUA. De asemenea, o categorie la fel de
importanta este Oameni si persoane – Trump subliniaza in toate discursurile sale ca este singurul
cu adevarat apropiat de oamenii obisnuiti.
Totodata, observam cat de mica este ponderea in discurs a unor domenii de real interes
pentru un sef de stat : economie, industrie, educatie, sanatate, munca, agricultura, mediu etc.
Ceea ce ne demonstreaza o data in plus caracterul predominant non -rational al discursului, axat
pe pathos si nu pe logos .
In ceea ce priveste discursul lui Hillary Clinton , din punct de vedere cantitativ, cele mai multe
referiri au fost la teme precum tipurile de grupuri sociale din SUA (publicuri tinta
individualizate), nevoia de lupta pentru un climat politi c pozitiv, dar si categoria familiei si a

copiilor – cu 35, respectiv 19 referiri directe. Discutia despre economie ocupa un loc secund in
discurs.
Mai este interesant de notat ca printre cele mai des intalnite relatii intre concepte in discursul
candidatu lui democrat se refera la cadrul juridic – mai exact „drepturile femeilor”, „drepturile
angajatilor” (cu referire la nivelul de salarizare) si „drepturile oamenilor”.

Fig.1.2 Sinteza discursului lui Clinton in functie de domenii
In Figura 1.2 putem observa un grad relativ mare de echilibru la nivelul discursului, principalele
referiri fiind la persoane si caracteristici ale acestora, urmand tari si regiuni (referiri la SUA) si –
interesant – referiri la emotii si comportamente. Acesti indicator i arata prioritatea pusa in
discursul lui Clinton pe umanizare si subiectivitate, pe relatia cu diversele tipuri de persoane care
constituie electoratele vizate in alegeri. Cel mai mic interes a fost oferit unor teme precum media
(pentru a se evita deconst ructia discursului), natura si stiinta -tehnologie. Accentul in discurs
cade asadar pe ethos , pe relatii emotionale si de comunitate.
3) APELUL LA SENTIMENTE SI COMPORTAMENTE

Fig.2.1 Sinteza discursului lui Trump in functie de apelul la sentimente si comportamente
Nu este deloc surprinzator faptul ca ceea ce domina in discursul lui Donald Trump sunt
comportamentele, apelul la sentimente si perceptia (vezi Fig.2.1 ). Dupa cum spuneam in debutul
analizei, elementul central pe care este construit intregul discurs este frica.

Fig.2.2 Sinteza discursului lu i Clinton in functie de apelul la emotii si comportamente
Figura 2.2 ne arata ca, in cazul lui Hillary Clinton, exista un echilibru intre referirile la
comportanente si apelul la emotii, per total mai multe ca in discursul lui Trump. Suplimentar,
merita me ntionat ca referirile la perceptii sunt mai multe decat in discursul contracandidatului,
ceea ce din nou duce cu gandul la o strategie de relativizare subiectiva, de intelegere a
electoratelor si de umanizare – una diferita de cea ofensiva si reprezentativ a folosita de Trump.
4) TIPURI DE COMPORTAMENTE SI SENTIMENTE ENUNTATE

Fig.3.1 Sinteza discursului lui Trump pe tipuri de comportament enuntate
Dupa cum se poate observa si in Figura 3.1., in discursul lui Trump domina cuvintele din
campul semantic al violentei. In ceea ce priveste apelul la sentimente, descris in Figura 4.1 ,
observam ca dominante sunt cuvintele ce exprima sentimente negative: melancolie, tristete,
neplacere, ura, umilinta. Din nou, aceasta situatie este perfect explicabila de personalitatea lui
Trump (populist, demagog, radical), cat si de pozitia sa de challenger in alegeri. Cert este ca
acest sti l de exprimare, propriu lui Donald Trump, naste fie admiratie, fie ura – nu exista o zona
gri, atata vreme cat nu are un discurs rational, ci unul puternic emotional.

Fig.4.1 Sinteza discursului lui Trump pe tipuri de sentimente la care face apel
In discursul lui Hillary Clinton , cat tine de zona de comportamente ( Fig. 3.2 ) la care exista
referiri, poate fi observata o dominatie a unor concepte pozitive precum eroism si cur aj, bunatate
si politete, cu un varf pentru violenta si ferocitate rezultat din atacurile adresate lui Donald
Trump. In ceea ce priveste zona de emotii ( Fig. 4.2 ), domina de departe afectele pozitive –
dragoste si afectiune, fericire si prietenie. Comparat iv cu discursul lui Trump, care apeleaza mai
ales la o latura emotionala negativa, putem concluziona ca Hillary Clinton este mai interesanta sa
stimuleze o relationare stabila si apropiata cu modul in care functioneaza SUA, incurajand
continuitatea politic a, ea erijandu -se in urmasa directa a lui Barack Obama si a lui Bill Clinton.

Fig.3.2 Sinteza discursului lui Clinton pe tipuri de comportament enuntate

Fig.4.2 Sinteza discursului lui Clinton pe tipuri de sentimente la care face apel

7. CONCLUZII
Cetățenii și presa deopotrivă s -au arătat de -a dreptul ofuscați de replicile de multe ori deplasate
ale celui care va ocupa mult râvnitul fotoliu d e la Casă Albă. S -au arătat ofuscați în public, căci
în mintea lor i -au dat de cele mai multe ori dreptate. Trump a speculat genial mințile electorilor.
A spus cu voce tare ceea ce ei gândeau… practic a verbalizat trăirile interne ale multor americani
de rând, care deși l -au criticat în fața lumii, abia au așteptat să pună ștampila pe cel care era exact
ca ei. L -au disperețuit în fața lumii, ca așa era „normal”, dar l -au apreciat pentru curajul pe care
ei nu l -au avut. Și l -au recompensat cu un vot. Trump s -a pliat perfect pe societatea în care trăim.
Adversarul era Hillary Clinton – o figură de gheață, un robot cu privire parșivă, o femeie cu un
zâmbet fals… care vorbea din foi și nu din suflet… un candidat care nu avea nimic de -a face cu
oamenii. Așa că am ericanii au taxat -o, la fel cum ar fi făc ut orice alți votanți din lume.
În concluzie, fie că ne aflăm în România, în SUA, în Rusia sau Germania, oamenii vor vota
mereu emoțional. Și -l vor alege pe cel care are curajul să spună cu voce tare, ceea ce ei nu pot de
teamă să nu fie judecați. Nu vor recunoaște, dar îl vor vota. De a ceea sondajele sunt atât de
distorsionate și de aceea în 90% din cazuri ele dau rezultatele pe invers.

BIBLIOGRAFIE:
Jaques Gerstle, Comunicarea politica , Ed. Institutul european ;
Oliver Nay, Istoria ideilor politice , Ed. Polirom;
Ștefănesc u, Simona , Mutații în structura electoratului românesc. Profiluri și tipologii în anul
electoral 1996;
Carmines, Edward G., Huckfeldt, Robert, Comportamentul politic: o perspectivă de ansamblu ,
în volumul „Manual de știință politică”, Editura Polirom.