1. Evolu ția conceptului de biodiesel 1.1 Scurt istoric În anul 1911, Rudolf Diesel spunea „Motorul diesel poate fi alimentat cu ulei vegetal și… [600028]

1. Evolu ția conceptului de biodiesel
1.1 Scurt istoric

În anul 1911, Rudolf Diesel spunea „Motorul diesel poate fi alimentat cu ulei vegetal și poate
ajuta considerabil dezvoltarea agriculturii în ță rile care-l vor utiliza”, iar în anul 1912 acesta
afirma: „Folosirea uleiurilor vegetale pentru alime ntarea motorului poate fi insignifiant ă azi, dar
astfel de uleiuri pot deveni în decursul timpului l a fel de importante ca produsele actuale precum
petrolul și gudronul de huil ă”. [Hubca G. 2013, p. 6]
Combustibilul alternativ numit biodiesel este fabri cat din surse regenerabile, anume din
grasimi de natur ă animal ă, uleiuri vegetale, și, mai nou din uleiuri uzate provenite din pr ăjirea
alimentelor. Biodieselul este un combustibil de tip biodegradabil, nu prezint ă emisii de noxe
poluante și nu este toxic pentru mediul înconjur ător. [Da Silva C. 2012, p. 104]
Fabricarea biodieselului nu este un concept nou pe pia ță , despre conceptul folosirii uleiului
vegetal în calitate de combustibil pentru motoare v orbindu-se inc ă din anul 1900. Cel care a
demonstrat aceasta alternativ ă la combustibilii fosili a fost Rudolf Diesel, inve ntatorul motorului
Diesel. Acesta a testat uleiul de arahide drept com bustibil la data de 10 august 1893 în Germania.
Aceast ă zi a fost declarat ă „Ziua Interna țional ă a Biodieselului”. [Hubca G. 2013, p. 7]
Patentul „Procedure for the transformation of veget able oils for their uses as fuels” (Procedura
de transformare a uleiurilor vegetale pentru folosi rea lor în calitate de combustibili). ob ținut la
data de 31 august 1937 și care a introdus denumirea de biodiesel îi apar ține lui G. Chavanne. ”.
[Hubca G. 2013, p. 6]
Oamenii de știin ță brazilieni au elaborat în anul 1977 un patent cu a jutorul c ăruia s-a realizat
produc ția industrial ă de biodiesel. Acest patent a permis ob ținerea biodieseluli care a stat la baza
standardiz ării acestuia. Datorit ă interesului tot mai crescut al companiilor aeriene de a folosi
combustibi bio în viitor, firma brazilian ă Parente’s Company Tecbio are colabor ări cu NASA și
Boeing cu scopul certific ării bio-kerosenului. [Hubca G. 2013, p. 6-7]
Primul pilot pentru producerea biodieselui a fost c onstruit de compania austriac ă Gaskoks în
anul 1987 dup ă ce aceasta a preluat tehnologia de la „South Afric an Agricultural Engineers”. Ca
o consecin ță a rezultatelor pilotului a fost pus ă în func țiune prima instala ție industrial ă de biodiesel
cu o capacitate de 30000 de tone pe an folosind ca materie prim ă uleiul de rapi ță în aprilie 1989.
[Hubca G. 2013, p. 7]

Dup ă aceast ă reu șită în acest domeniu, au ap ărut pe parcursul anului 1990 fabrici pentru
producerea biodieselui în mai multe ță ri europene cum ar fi: Republica Ceh ă, Fran ța, Germania,
Suedia, dar și în alte p ărti ale globului cum ar fi: America și Indonezia. În anul 1998, Institutul
Austriac al Biodieselului a identificat 21 de ță ri produc ătoare de biodiesel.
În anul 1990 Fran ța începe produc ția de biodiesel folosind uleiul de rapi ță în calitate de materie
prim ă și utilizeaz ă în propor ție de 5% în motorina autoturismelor și în propor ție de 30% în
motorina destinat ă transportului public biodieselul ob ținut. [Hubca G. 2013, p. 7-8]
Dup ă trecerea anilor și dup ă întâmpinarea problemelor legate de mediu, previziu nile lui Rudolf
Diesel încep s ă capete adev ăr. Pentru a reduce poluarea, în ultimii ani tot mai mul ți speciali ști și
companii si-au concentrat aten ția asupra folosirii surselor regenerabile pentru pr oducerea
combustibilului și a energiei, în general, acestea fiind avantajoase nu numai din punct de vedere
al protej ării mediului, dar și din punct de vedere al costului mult mai mic al m ateriilor prime.
Cercet ările actuale privind producerea biodieselului arat ă noi materii prime din care se poate
produce biodieselul, cum ar fi: uleiul uzat proveni t din prepararea alimentelor, ulei de soia, ulei de
cocos, ulei de palmier, ulei provenit din alge.

1.2 Cadrul Normativ

Cadrul normativ, atât cel european, cât și cel na țional încurajeaz ă popula ția s ă foloseasc ă
biocombustibilii prin intermediul dezvolt ării unor m ăsuri de promovare a recicl ării, reducerii
impactului de poluare asupra naturii prin intermedi ul urm ătoarelor Directive și Hot ărâri de
Guvern:
Din punct de vedere na țional,
• HG nr. 935/2011, privind promovarea utiliz ării biocarburan ților și a biolichidelor, intrat ă
în vigoare la data de 10.11.2011. Aceast ă hot ărâre are ca scop promovarea utiliz ării
surselor regenerabile de energie și înlocuirea combustibililor tradi ționali cu unii
regenerabili cu scopul asigur ării securit ății în aprovizionarea benzinei și motorinei produse
în condi ții compatibile cu mediul înconjur ător. 1

1 Hotărâre de Guvern privind promovarea utilizării b iocarburanților și a biolichidelor, nr. 935/2011, publicat ă în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 intra tă în vigoare la data de 10.11.2011.

• HG, 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiu rilor uzate, care interzice agen ților
economici să polueze mediul deversând uleiul uzat, și impune predarea acestuia c ătre
firmele colectoare care îl vor valorifica sau îl vo r elimina conform parametrilor de protec ție
a mediului. 2
Din punct de vedere european:
• Directiva EC/2003/30 a Consiliului și Parlamentului European, privind promovarea
utiliz ării biocombustibililor sau a altor combustibili reg enerabili destina ți transportului.
Aceasta impune țărilor membre Uniunii Europene s ă reduc ă din dependen ța fa ță de
importul energiei și protejarea mediului prin reducerea emisiilor de g aze ce genereaz ă
efectul de ser ă. În aceast ă Directiv ă sunt prezentate termene valabile pentru statele me mbre
cu scopul lu ării m ăsurilor, astfel încât pân ă in 2020 consumul de biocombustibili s ă fie de
20% dn consumul total de carburan ți. 3
• Directiva 98/70/EC se refer ă la calitatea biocombustibililor, respectiv impune standardul
european de calitate -EN 14214 4

1.3 Biodiesel- Considera ții generale
1.3.1 Materii prime

Biodieseul este un combustibil ecologic care se ob ține prin reac ția chimic ă de
transesterificare a unei trigliceride cu un alcool inferior (C 1-C4) în prezen ța unui catalizator
adecvat. [Hubca G. 2013, p. 4]
Biodieselul este singura alternativ ă de combustibil are poate fi folosit ă direct în orice motor
diesel existent, nemodificat. Datorit ă propriet ăților similare cu motorina provenit ă din petrol,
biodieselul poate fi amestecat în orice procent cu motorina standard. Emisiile mici degajate de
biodiesel, îl fac pe acesta o solu ție optim ă pentru folosirea în activit ăti precum cele marine, în
parcuri na ționale și p ăduri sau în ora șele aglomerate pentru a reduce poluarea. Se dore ște de la
combustibilii bio s ă fie fezabili din punct de vedere tehnic, s ă fie competitivi din punct de vedere

2 Hotărâre de Guvern privind gestionarea uleiurilor uzate, nr: 235/2007, publlicată în Monitorul Oficial al R omâniei,
Partea I, nr. 199, intrată în vigoare la data de 7 mart ie 2007.
3 Directiva EC/2003/30 a Consiliului și Parlamentului Eu ropean, privind promovarea utilizării biocombustibi lilor sau
a altor combustibili regenerabili destinați transpo rtului, intrată în vigoare la data de 8 mai 2003.
4 Directiva 98/70/EC privind calitatea biocombustibilil or, intrată în vigoare la data de 13 Octombrie 1998.

economic, acceptabili din punct de vedere al mediul ui, cât și u șor accesibili din punct de vedere
financiar. Se prefer ă, pe cât posibil, ca sursa de biodiesel s ă îndeplineasc ă dou ă cerin țe: costuri de
produc ție mici și scala de produc ție mare. [Da Silva C. 2012, p. 105]
Gr ăsimea este materia prim ă industrial ă folosit ă folosit ă cu scopul ob ținerii acizilor gra și
și a glicerinei. Acizii gra și și glicerina se valorific ă prin chimizare în produse comerciale, cum ar
fi: s ăpunuri, detergen ți, trinitrat de glicerin ă, triolein ă, etc., bazate pe folosirea a numeroase clase
de substan țe chimice. [Hubca G. 2013, p.10]
Trigliceridele prin transesterificare cu un alcool pot conduce la produsul final biodiesel.
Transesterific ările se pot face cu ulei de rapi ță , de palmier, de bumbac, de cocos, de floarea
soarelui, de masline, de arahide. Resurse poten țiale de materii prime pentru producerea
biodieselului pot fi uleiul de porumb, de pe ște, de t ărâ țe de orez, de in, de șofran, de alge, de ricin,
dar și uleiurile și gr ăsimile pr ăjite provenite de la organiza țiile din domeniul proces ării alimentelor
sau gospod ării. [Hubca G. 2013, p. 10]
Uleiul uzat provenit din pr ăjirea alimentelor este un reziduu ce reprezint ă mare
oportunitate de valorificare, atât din punct de ved ere al pre țului mult mai sc ăzut, cât și din ac țiunea
de protejare a apelor și solului. Uleiul uzat ajuns în canalizare poate d ăuna atât re țelei de ap ă prin
obtur ări ale țevilor sistemului de canalizare, conducând la corod area mai rapid ă a acestora, cât și
solului prin contaminarea lui, conducând la sc ăderea gradului de fertilitate a acestuia.
Materiile prime precum uleiul de soia, de palmier și cel de floarea soarelui sunt considerate
a fi materii prime de genera ția I, deoarece au facut parte din prima categorie d e culturi folosite
pentru a produce biodiesel, iar materiile prime nea limentare cum ar fi uleiul de jojoba, uleiul de
somon, uleiul uzat pr ăjit și grasimile animale sunt considerate genera ția a II-a de materii prime.
Cercet ătorii c ă se concentreaz ă și pe o a III-a genera ție de materii prime care sunt derivate din
alge. [Sarin A. 2012, p. 193]
Pentru a se realiza reac ția de transesterificare a trigliceridelor se recoma nd ă alcooli normali
mic moleculari și izo-alifatici C 1-C6, cum ar fi: metanolul, etanolul, n-propanol, n-but anol, n-
pentanol, n-hexanol, dioli C 2-C5, alcool benzilic, etc. Cei mai utiliza ți în practic ă sunt alcoolul
metilic și etilic. [Hubca G. 2013, p. 27-28]
Catalizatorii folosi ți în reac ția de transesterificare a gr ăsimilor sunt acizi, baze și enzime.
Catalizatorii bazici cei mai activi sunt: metoxidul de sodiu și etoxidul de sodiu. Cele mai folosite
baze sunt hidroxizii de sodiu și hidroxizii de potasiu. [Hubca G. 2013, p. 29]

1.3.2 Utiliz ări

Biocombustibilii au început s ă fie studia ți ca o form ă de energie alternativ ă odat ă cu
cre șterea pre țului petrolului, a apari ției modific ărilor climatice și, nu în ultimul rând, al avantajului
de independen ță fa ță de importuri.
Biodieselul este o alternativa ecologica a motorine i, fiind mult mai putin poluant ă și, in
acelasi timp oferind avantajul producerii din mai m ulte surse regenerabile. În literatura de
specialitate se specific ă faptul c ă utilizarea metoxidului de sodiu comparativ cu util izarea
hidroxidului de sodiu conduce la o cre ștere a conversiei de 12% , iar utilizarea metoxidul ui de
potasiu comparativ cu utilizarea hidroxidului de po tasiu conduce la o cre ștere a conversiei de 6%.
Datorit ă acestor aspecte, se recomand ă utilizarea metoxizilor pentru procesul de transest erificare
într-o singur ă etap ă ,iar pentru instala țiile cu transesterificare în dou ă trepte se recomand ă folosirea
hidroxizilor. [Da Silva C. 2012, p. 389]
Biodieselul poate fi amestecat cu motorina care pro vine din rafinarea petrolului in diferite
cantita ți. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 in cazul
folosirii de 100% biodiesel, sau notatii precum B5, B15, B30 unde numarul indica procentajul de
biodiesel din amestec.
Biodieselul poate fi folosit în alimentarea ma șinilor personale, a ma șinilor folosite în
transportul public, cât și a utilajelor agricole, cu condi ția ca acestea s ă fie dotate cu motor diesel.
Printre principalele avantaje și, totodata, argumente favorabile folosirii de biod iesel, se
num ără:
• Utilizarea unei surse regenerabile de energie;
• Reducerea emisiilor de dioxid de carbon, monoxid de carbon și a particulelor poluante
degajate în atmosfer ă, rezultând un aer mai curat;
• Eliminarea emisiilor de sulf în atmosfer ă;
• Pre ț mai mic comparativ cu combustibilii conven ționali;

• Încadrarea în normele europene ce prev ăd ca pân ă în 2020 consumul de biocombustibili sa
fie de 20%.

1.3.3 Procedee industriale de ob ținere a biodieselului

În func ție de materia prim ă și de catalizatorul folosit în ob ținerea biodieselului, în literatur ă
se prezint ă urm ătoarele categorii de procedee industriale: [Hubca G. 2013, p.113]
1. Producerea biodieselului în cataliz ă bazic ă omogen ă din uleiuri cu con ținut redus de
acizi gra și liberi
2. Producerea biodieselului în cataliz ă omogen ă acid-baz ă din uleiuri cu con ținut ridicat de
acizi gra și liberi
3. Producerea biodieseului în cataliz ă acid ă omogen ă prin esterificarea acizilor gra și
4. Producerea biodieselului pe catalizatori heterog eni
5. Producerea biodieselului din ulei și gr ăsimi prin cataliz ă enzimatic ă
6. Producerea biodieselului din acizi gra și prin cataliz ă enzimatic ă.

1.3.4 Evolu ția produc ției de biodiesel
În acest subcapitol se vor prezenta cantit ățile de biodiesel produse de ță rile membre ale
Uniunii Europene, precum și cantit ățile produse de România.

Figura 1.1: Produc ția de biodiesel a ță rilor membre Uniunii Europene
Conform: European Biodiesel Board 5

Din grafic se poate observa o cre ștere evident ă, care arat ă interesul crescut al ță rilor
membre Uniunii Europene de reducere a polu ării și protej ării mediului înconjur ător. Germania este
lider în ceea ce prive ște produc ția de biodiesel, urmat ă de Fran ța. Se observa, de asemenea, și o
sc ădere în anul 2011, aceasta terminându-se în anul 20 12, cauzat ă de influen ța crizei economice.

Figura 1.2: Varia ția produc ției de biodiesel în Europa
Conform: European Biodiesel Board 6

5 http://www.ebb-eu.org/stats.php

6 http://www.ebb-eu.org/prev_stats_capacity.php
1065 1434 1933.4 3184 4890 5713 7755 9046 9570
8607 8927 10426
02000 4000 6000 8000 10000 12000
Anul
2002 Anul
2003 Anul
2004 Anul
2005 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Total producție, mii de
tone
An

Din grafic se poate observa o cre ștere a produc ției de biodiesel, ar ătând interesul sporit al ță rilor
membre Uniunii Europene privind introducerea pe pia ța a biocombustibililor, astfel:
– În anul 2003 produc ția a crescut cu 35% comparativ cu anul 2002
– În anul 2004 produc ția a crescut cu 35% comparativ cu anul 2003
– În anul 2005 produc ția a crescut cu 65% comparativ cu anul 2004
– În anul 2006 produc ția a crescut cu 54% comparativ cu anul 2005
– În anul 2007 produc ția a crescut cu 16,8% comparativ cu anul 2006
– În anul 2008 produc ția a crescut cu 35,7% comparativ cu anul 2007
– În anul 2009 produc ția a crescut cu 16,6% comparativ cu anul 2008
– În anul 2010 produc ția a crescut cu 5,5% comparativ cu anul 2009
– În anul 2011 produc ția a sc ăzut cu 10,06% comparativcu anul 2010
– În anul 2012 produc ția a crescut cu 3,72% comparativ cu anul 2011
– În anul 2013 produc ția a crescut cu 16,13% comparativ cu anul 2012

Figura 1.3: Varia ția produc ției de biodiesel în România
Conform: European Biodiesel Board 7

România a început s ă produc ă biodiesel într-o cantitate destul de mic ă, de 10000 de tone, în
anul 2006. Din grafic se pot observa urm ătoarele aspecte:
– În anul 2007 produc ția de biodiesel a crescut cu 260% comparativ cu anu l 2006

7 http://www.ebb-eu.org/prev_stats_capacity.php 10 36 65
29 70 101 100 137
020 40 60 80 100 120 140 160
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2 011 Anul 2012 Anul 2013 Cantitate, mii de tone
Ani

– În anul 2008 produc ția de biodiesel a crescut cu 81% comparativ cu anul 2007
– În anul 2009 produc ția de biodiesel a sc ăzut cu 55% comparativ cu anul 2008
– În anul 2010 produc ția de biodiesel a crescut cu 141% comparativ cu anu l 2009
– În anul 2011 produc ția de biodiesel a crescut cu 44% comparativ cu anul 2010
– În anul 2012 produc ția de biodiesel a sc ăzut cu 0,9% comparativ cu anul 2011
– În anul 2013 produc ția de biodiesel a crescut cu 37% comparativ cu anul 2012
. În prezent, România se afl ă pe un loc frunta ș în ceea ce prive ște produc ția energiei din surse
regenerabile.

2. Stadiul actual al pie ței de biocombustibili din România și din Uniunea
European ă
2.1 Strategia Uniunii Europene și a României privind folosirea biocombustibililor
2.1.1 Strategia Uniunii Europene

Popula ția este puternic dependent ă de combustibilii fosili pentru nevoile crescânde d e
transport. Principala problem ă cu care se confrunt ă ță rile dependente de combustibili este
reprezentat ă de sursele de provenien ță care se epuizeaz ă treptat, dar și de pre țul acestora.
Datorit ă înc ălzirii globale, în ultimii 20 de ani, Uniunea Europ ean ă si-a construit o strategie
din promovarea energiei verzi printr-o serie de dir ective, protocoale și principii care au la baz ă
politici de protejare a mediului și politici de cre ștere a eficien ței economice 8. Prin aceste directive,
protocoale și principii, Uniunea European ă impune anumite standarde de respectare a compozi ției
combustibililor pe care ță rile membre trebuie s ă le adopte.

8 http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/vac.pdf

Uniunea European ă impune ță rilor membre folosirea combustibililor ecologici în limitele
stabilite de speciali știi de la Comisia European ă, nu înlocuirea integrala a combustibililor
tradi ționali, de și pe temen lung acesta este obiectivul 8. Scopul folosirii acestor amestecuri de
combustibili este, în primul rând de protejare a me diului și a resurselor acestuia, în al doilea rând
contribu ția la eficientizarea consumurilor de energie prin u tilizarea unor surse mai ieftine din punct
de vedere al pre țului materiilor prime, și nu în ultimul rând, asigur ă o oarecare independen ță fa ță
de importul de combustibili tradi ționali 8.
Combustibilii produ și din surse regenerabile aduc o serie de avantaje s ociale, economice
și de mediu. Printre avantajele sociale se num ără nivelul de poluare redus al aerului și al apei.
Avantajul economic urm ărit este reducerea importurilor de combustibili. Av antajul principal este
protejarea naturii și reducerea nivelului de gaze cu efect de ser ă. Un avantaj major urm ărit de
Uniunea European ă prin impunerea standardelor este reducerea impactu lui polu ării asupra
mediului, ceea ce denot ă cre șterea economic ă pe un fundament durabil 9.
Tratatele semnate de Uniunea European ă în conformitate cu promovarea combustibililor
din surse regenerabile sunt:
• Tratatul de la Maastricht, prin care s-a stabilit c a principal obiectiv stimularea folosirii
resurselor regenerabile concomitent cu protejarea m ediului înconjur ător 9
• Tratatul de la Amsterdam, în urma c ăruia s-a ad ăugat principiul dezvolt ării durabile
obiectivelor Uniunii Europene 9.
Comisia European ă a propus „Strategia Europa 2020 ”, principalele ob iective ale acesteia
fiind cre șterea inteligent ă, durabil ă ș favorabil ă a incluziunii, dezvoltarea economic ă și social ă a
Uniunii Europene.
Strategia const ă, de asemenea, în reducerea emisiilor de gaze cu ef ect de ser ă cu minim
20% în compara ție cu nivelurile din anul 1990 sau cu 30% dac ă exist ă condi ții favorabile, și
cre șterea cu pân ă la 20% în consumul final a ponderii energiei din s urse regenerabile cu scopul
atingerii cre șterii eficien ței energetice cu 20% 10
Uniunea European ă prevede ca în anul 2020 o pondere de 20% din energ ia total ă s ă provin ă
din surse regenerabile, din care un procent de 10% s ă provin ă din surse regenerabile utilizate în

9Mariana Papatulică, Program prioritar INCE “Resurse le natural ale României. Evaluare, conservare, expl oatare,
eficientizare”.
10 Mariana Papatulic ă, Program prioritar INCE “Resursele natural ale Rom âniei. Evaluare, conservare, exploatare,
eficientizare”

transporturi. Aceasta î și propune ca pân ă în anul 2030 s ă acopere un sfert din necesarul de
combustibili pentru transport produ și din surse regenerabile care reduc emisiile global e de dioxid
de carbon. Acest lucru va contribui la reducerea de penden ței Uniunii Europene de importul de
combustibili fosili. 11
Potrivit documentului Comisiei Europene COM(2012)/2 71 cu titlul „Energia din surse
regenerabile: o prezen ță major ă pe pia ța european ă a energiei”, aceasta va continua s ă12 :
• Stimuleze integrarea energiei provenite din surse r egenerabile pe pia ța intern ă a energiei
• Faciliteze cooperarea între statele membre în ceea ce prive ște tranzac ționarea energiei din
surse regenerabile cu scopul de a-si îndeplini obi ectivele na ționale și de a-si mic șora
costurile
De asemenea, în acest document se subliniaz ă dorin ța Uniunii Europene de a r ămâne lider
mondial în ceea ce prive ște cercetarea și industria de energie produs ă din surse regenerabile 12 .
Aplicarea acestor strategii din partea Uniunii Euro pene pare să dea roade, astfel încât în
„Raportul privind procesele înregistrate în domeniu l energiei regenerabile COM (2013)/175” bazat
pe Directiva 2009/28/CE se eviden țiaz ă faptul că de la adoptarea directivei și de la impunerea
obiectivelor privind energia regenerabil ă, majoritatea statelor membre au avut o cre ștere
semnificativ ă a consumului din surse regenerabile. În ceea ce pr ive ște biocarburan ții, Comisia
European ă este de p ărere c ă excedentul u șor peste tendin ța planificat ă se va transforma în deficit
dac ă nu se vor lua m ăsuri suplimentare 13
Tendin ța planificat ă comparativ cu cea estimat ă a biocarburan ților din Uniunea European ă
este prezentat ă în Figura 2.1:

11 Biofuels in the European Union – A vision for 2030 and beyond – final report of Biodiesel Research Ad visory
Council – EUR 22066, 2006.
12 Comisia European ă COM(2012)/271: „Energia din surse regenerabile: o prezen ță major ă pe pia ța european ă a
energiei”
13 Raport privind procesele înregistrate în domeniul energiei regenerabile COM (2013)/175”

Figura 2.1 : Tendin ța planificat ă comparativ cu cea estimat ă a biocarburan ților din Uniunea
European ă14
Legend ă: linie punctat ă: tendin ța estimat ă
linie continu ă tendin ță planificat ă

Din grafic se observ ă c ă s-a inregistrat un start puternic, îns ă tendin ța planificat ă este cu
mult mai mare fat ă de tendin ța estimat ă. În perioada de început observ ă o evolu ție lent ă datorat ă
perioadei crizei economice care a afectat acest sec tor al energiei regenerabile. De aceea, Comisia
European ă este de p ărere c ă pentru a se atinge obiectivele propuse pentru anul 2020 trebuie sa se
realizeze eforturi suplimentare.
Prognoza consumului ță rilor membre Uniunii Europene pentru energia proven it ă din surse
regenerabile folosite în transport este eviden țiat ă în Figura 2.2.

14 Comisia Europeană, Raport privind progresele înreg istrate în domeniul energiei regenerabile, COM (2013)/ 175

Figura 2.2: Prognoza consumului ță rilor membre Uniunii Europene pentru energia proven it ă din
surse regenerabile folosite în transport, bazat ă pe Planul na țional de ac țiune.
Conform: European Biodiesel Board 15
Din grafic se observ ă concentrarea ță rilor Uniunii Europene pe produc ția de biodiesel
pentru nevoile de transport, urmat ă de produc ția de bioetanol.
Prognoza consumului ță rilor membre Uniunii Europene pentru biocarburan ți este prezentat ă în
Figura 2.3.

15 http://www.gembloux.ulg.ac.be/pt/appo/Menu/courrier /2013/1.invitation%20reunion%20janvier/PDF/APPO%2
02013%20-%20Les%20enjeux%20de%20la%20production%20de%20biodiesel%20-%20Ra ffaelo%20GAROFALO.pdf 58% 72% 67% 64% 67% 67% 66% 66% 66% 65% 65% 66%
12% 18% 22% 21% 22% 22% 23% 23% 22% 23% 23% 23% 25%
9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 5% 2% 2% 5% 1% 1% 1% 1% 2% 2% 2% 2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
Anul
2005 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Anul
2017 Anul
2018 Anul
2019 Anul
2020 Cantitate, procente
Ani
Biodiesel Bioetanol Energie electrică din surse regenerabile Alte surse de energie
12240 12605 13657 14038 15310 16146 17283 19312 20335 21379 24147
3218 4322 4617 4812 5226 5654 6060 6655 7200 7756 8347
05000 10000 15000 20000 25000 30000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Cantitate, mii de tone
Ani
Biodiesel Bioetanol

Figura 2.3: Prognoza consumului ță rilor membre Uniunii Europene pentru biocarburan ți, bazat ă
pe Planul na țional de ac țiune.
Conform: European Biodiesel Board 16

Din grafic se observ ă o prognoz ă favorabil ă privind produc ția de biodiesel și bioetanol,
aceastea înregistrând cre șteri cu fiecare an.
Ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie folosite în transport în
decursul ultimilor ani de c ătre ță rile membre ale Uniunii Europene este prezentat ă în Figura 2.4.

Figura 2.4: Ponderea energiei regenerabile în consu mul final de energie folosite în transport în
decursul ultimilor ani de c ătre ță rile membre ale Uniunii Europene.
Conform: Eurostat 17

Din grafic se observ ă tendin ța de cre ștere a procentului de resurse regenerabile folosite în
transport. Aceast ă pondere trebuie s ă ating ă 10% din totalul de energie destinat transportului pân ă
în anul 2020. În grafic se eviden țiaz ă în anul 2011 o sc ădere datorit ă crizei economice.

2.1.2 Strategia României

16 http://www.gembloux.ulg.ac.be/pt/appo/Menu/courrier /2013/1.invitation%20reunion%20janvier/PDF/APPO%2
02013%20-%20Les%20enjeux%20de%20la%20production%20de%20biodiesel%20-%20Ra ffaelo%20GAROFALO.pdf

17 cod online nrg_ind_335a 11.4 2.1 2.8 3.5 4.3 4.8
3.4 5.1 5.4
0123456
Anul
2004 Anul
2005 Anul
2006 Anul
2007 Anul
2008 Anul
2009 Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Cantitate, procente
Ani

România al ături de celelalte state membre ale Uniunii Europene trebuie sa î și îndeplineasc ă
obliga țiile cu privire la promovarea folosirii biocombusti bililor sau altor combustibili proveni ți din
surse regenerabile. Aceasta trebuie sa asigure pân ă în anul 2020 o pondere de 20% de energie
provenit ă din surse regenerabile, dintre care 10% s ă fie folosit ă în activit ăti de transport cu ajutorul
biocombustibililor.
În aceast ă situa ție, comercian ții de combustibili de pe pia ța trebuie s ă introduc ă în oferta
lor combina ții de biocombustibili cu combustibili fosili dup ă cum urmeaz ă:18
• Din 1 ianuarie 2017, petrol cu minim 9% biocombusti bil con ținut în volum
• Din 1 ianuarie 2018, petrol cu minim 10% biocombust ibil con ținut în volum
Strategia României în ceea ce prive ște folosirea surselor regenerabile de energie este
aplicat ă prin: 19
-promovarea producerii energiei din surse regenerab ile;
-promovarea utiliz ării biogazului, biocombustibililor lichizi și energiei geotermale;
-promovarea utiliz ării tehnologiilor “verzi”pentru protejarea mediului înconjur ător;
-stimularea investi țiilor în tehnologiile “curate” cu scopul producerii energiei “verzi”.

2.2 Identificarea factorilor de influen ță asupra produc ției de biodiesel în România
România are o suprafa ță total ă de 23,8 milioane de hectare dintre care suprafa ța utilizat ă
în agricultur ă este de aproximativ 13,3 milioane de hectare, repr ezentând un procent de 55,9%, din
care aproximativ 8,3 milioane de hectare sunt repre zentate de teren arabil, conform datelor
provizorii ale Recens ământului General Agricol din anul 2010 . Terenul ar abil ocupa aproximativ
62,5% din suprafa ța agricol ă. Cerealele și plantele oleaginoase ocup ă aproximativ 80% din
suprafa ța agricol ă.20
Conform Comisiei Na ționale de Prognoz ă, structura produsului intern brut pe ramura de
agricultur ă, silvicultur ă și pescuit în anul 2016 este de 5,2%, iar în anul 20 17 de 5,1%, acesta fiind
în sc ădere fa ță de 2015 când acesta era de 5,3%. 21

18 National report on the promotion of the use of bio fuels or other renewable fuels for transport in Rom ania –
2009
19 http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2012/vac.pdf
20 http://www.eurodetachement-
travail.eu/synthese/doc/atelier_agriculture_Lisbonn e/Situations/Situatia_agriculturii_in_Romania.pdf
21 http://www.cnp.ro/user/repository/prognoza_macroeco nomica_2014–2017.pdf

Cu alte cuvinte, România are poten țial în dezvoltarea pie ței biocombustibililor datorit ă
pozitiei geografice favorabile și a procentajului foarte mare de teren arabil pe ca re se pot cultiva
plantele oleaginoase.
Un prim factor de influen ță important asupra produc ției de biodiesel este loca ția sau
infrastructura care are un rol important asupra co sturilor de ob ținere a materiilor prime, a
transportului și a distribu ției produsului. Cum s-a ar ătat mai devreme, România are un avantaj
datorit ă suprafe ței poten țiale de cultivare dac ă materia prim ă folosit ă este rapi ța, astfel încât aceste
costuri s ă fie minimizate. Dac ă materia prim ă folosit ă în producerea biodieselului este uleiul uzat,
atunci aceste costuri ar putea fi și mai mici datorit ă sistemului legislativ în vigoare care oblig ă
restaurantele s ă predea uleiul uzat firmelor colectoare.
Un al doilea factor de influen ță important asupra produc ției de biodiesel este
disponibilitatea materiei prime. Dac ă materia prim ă utilizat ă în procesul de produc ție este rapi ța,
investitorul trebuie sa studieze zona foarte bine. Conform datelor provizorii ale Recens ământului
General Agricol din anul 2010, suprafa ța de plante oleaginoase din România este de 18%. Da c ă
materia prim ă este uleiul uzat, investitorul trebuie sa întocmea sc ă contracte cu restaurantele din
zona sa de activitate și s ă motiveze oamenii s ă creeze centre colectoare în schimbul unor bonusuri .
În ambele cazuri investitorii trebuie s ă fie con știen ți c ă produc ția este strâns legat ă de cantitatea
de materie prim ă.
Un alt factor important este cererea pentru produse din surse regenerabile. Acest lucru se
refer ă la nivelul de cunoa ștere din partea consumatorilor asupra combustibilil or de tip bio.Aceast ă
pia ță este relativ nou ă în România, iar consumatorii trebuie s ă fie informa ți corespunz ător de
avantajele utiliz ării de biocombustibili. Pentru investitori, produce rea de biodiesel aduce și alte
produse secundare realizate în procesul de transest erificare care pot fi valorificate și pot deveni
materii prime și intermediare importante pentru industria chimic ă și ramurile conexe. Aceste
subproduse sunt: glicerina, tortul de semin țe, metanol, s ăpun.
Valorificarea acestor produse are un impact direct asupra veniturilor și profitabilit ății
produc ției de biodiesel.
Pre țul și disponibilitatea combustibililor fosili reprezint ă factori importan ți asupra
produc ției de biodiesel, datorit ă pozi ției dominante pe pia ța energiei și a rolului de substitut pentru
biocarburan ți.

Strategiile de promovare sunt foarte importante, ac estea fiind reprezentate de m ăsurile de
promovare a biodieselului la nivel na țional. Acestea sunt în mare m ăsur ă legate de legisla ția în
vigoare și de campaniile ini țiate cu scopul atragerii clien ților c ătre aceast ă forma de carburan ți. În
România sistemul legislativ încurajeaz ă consumul, îns ă problema este în cazul campaniilor de
promovare care exist ă la un nivel mic.
În concluzie, dac ă factorii prezenta ți mai sus sunt pu și în aplicare, șansele de dezvoltare a
acestei industrii de biodiesel și, totodat ă, de dezvoltare economic ă sunt favorabile. Atragerea
popula ției asupra combustibilor bio aduce nenum ărate avantaje, printre care: dezvoltarea
economic ă, dezvoltarea sectorului agricol, reducerea importu lui și, nu în ultimul rând, protec ția
mediului.

2.3 Situa ția României privind biodieselul

Având în vedere prevederile Directivei Europene 200 3/30/CE a Consiliului și a Parlamentului
Europen cu privire la promovarea biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru
transport, ministerul aduce ca sprijin programe de finan țare. 22
România sprijin ă investi țiile pentru producerea de biodiesel prin intermediu l acord ării de
fonduri nerambursabile prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ă , în cadrul axei
„Cre șterea competitivit ății sectorului agricol și silvic” 23
Aceast ă ax ă cuprinde și investi țiile legate de biodiesel, dup ă cum urmeaz ă:
• Investi ții în exploata ții agricole pentru culturile destinate produc ției de biodiesel
• Investi ții în instala ții de producere a biodieselului
Valoarea maxim ă a finan ță rii nerambursabile nu este stabilit ă, îns ă se presupune ca pentru
sectorul exploata țiilor agricole sa fie de 500.000 euro, iar cele pen tru sectorul de procesare s ă
ajung ă pân ă la dou ă milioane de euro. Aceste sume nerambursabile nu po t dep ăsi 50% din valoarea

22 http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/chintoanu.pdf
23 http://www.aaaworld.ro/index.php?option=com_content &view=article&id=99%3Afonduri-biodiesel-news-
europene-articole-consultanta-management-afaceri-bu siness-aaa-world-vanzari-training&catid=53%3Aarticole-
consultanti-aaa&Itemid=194&lang=ro )

total ă a investi ție, f ără TVA sau alte taxe, care vor fi suportate de benefi ciar, urmând sa fie
recuperate de stat. 24
Pentru a produce biodesel din materia prim ă ulei uzat, programul de finan țare este pe axa
prioritar ă 2 și se nume ște „Dezoltarea sistemelor de management integrat al de șeurilor și
reabilitarea siturilor contaminate istoric”, mai ex act axa 2.1 „Dezvoltarea sistemelor integrate de
management al de șeurilor și extinderea infrastructurii de management al de șeurilor” 25 . care are ca
buget 1,2 miliarde de euro. Aceast ă schem ă are ca scop încurajarea popula ției în vederea ini țierii
unei afaceri în aces sens. Folosirea uleiului uzat ca materie prim ă în producerea biodieselului nu
numai c ă asigur ă o reciclare a reziduurilor din industria alimentar ă, dar este și o materie prim ă care
nu reduce cultura de plante necesare industriei ali mentare. Stagnarea sectorului biocarburan ților
este datorat ă în acest moment de dilema „carburan ți sau mâncare”, conform c ăreia folosirea
suprafe țelor agricole cu scopul transform ării plantelor în biocarburan ți ar conduce la o criz ă
alimentar ă global ă.26
În spijinul investirii în domeniul biocombustibilil or, accizele nu sunt aplicate, astfel pre țul
acestora este mult mai mic comparativ cu pre țul combustibililor tradi ționali.
Ini țierea unei afaceri în acest domeniu necesit ă studii de fezabilitate, având în vedere c ă
investitorul nu se poate informa din experien țe din trecut datorit ă nivelului sc ăzut al acestora în
vederea producerii de biodiesel. În ultima perioad ă, îns ă, se pune accent tot mai mult pe g ăsirea
unor surse regenerabile pentru înlocuirea treptat ă a combustibililor fosili sau pentru amestecarea
acestora cu cei de origine bio. Acest lucru se dato reaz ă și tendin ței de cre ștere pe termen lung a
țițeiului (la 125 $/baril în 2035, în termeni reali și la 212 $/baril în termeni nominali), dar și
problemelor legate de mediu cauzate de arderea comb ustibililor clasici. 27
În prezent, pe pia ța româneasc ă sunt active 18 firme care poduc biodiesel in Jude țele:
Bac ău, Timi ș, Prahova, Covasna, Cluj, Suceava, Gala ți, Gorj, Ia și, Bra șov, Vaslui și Municipiul
Bucure ști. 28 Comercian ții care au prezent în pompa de alimentare biodiesel ul sunt: Petrom, Mol,
LukOil, RomPetrol. Ace știa ofer ă biodiesel amestecat cu combustibil tradi țional.

24 https://z-1-scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xap 1/v/t1.0-
9/12745445_889901904455912_8755816280974643843_n.jpg?oh=3f57b556342627ea2ef9680f175b4ce4&oe=57
5AFA4E
25 http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=me diu
26 http://ecoprofit.ro/biocombustibili-2018-utilizare-pr oductie/
27 International Energy Agency “World Enery Outlook 2015”
28 http://www.listafirme.ro/search.asp

Pentru a dezvolta pia ța de biodiesel și interesul antreprenorilor în deschiderea unei ast fel
de afaceri sunt necesare:
• Crearea unui grup de persoane interesate si cu anum ite cuno știin țe asupra biodieselului
• Evaluarea riscurilor și avantajelor folosirii biodieselului
• Crearea unor strategii în vederea dezvot ării acestei pie țe în România, cât și aducerea la
cuno știn ță a consumatorilor a implica țiilor folosirii biodieselului